Braşovt, piaţa mare Nr. 30.Scrisori nefraneate nu so

primesc. — Manuscripte nu‘se retrimetâ..

INSERATE se primesc la Admi­nistrative în Braşovii şi la ur- màtôrele Birouri de anunolurl :

în Viena : M , Dukes, Heinrich Schalek, Rudolf Mosse, A. Oppeliks Nachfolger; Anton Oppelik, J. licmn-ebcrg, în Budapesta : A. 7. Goldberger, Eckstein Bernât : în Bucurescï : Agence Havas, Suc­cursale de Roumanie ; în Ham- burg: Karolyt & Liebmann,

Preţulfi Ingerflunllorü : o seriă garmond pe o colôn& 6 cr. şi §0 cr. timoru pentru o publi- oare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială.

Reeiaxne pe pagina a 3-a o seria 10 cr. séu 90 bani.

Macţiunea, AdainistnţiMea,$i Tipografia:

.A * 3 i T T T 3 1 . t r L V I L

„Sazeta" lese ii flecare (j.AScnamante pentru Anstro-Ungaria:Pe un anü 12 fl., pe şese luni

6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 II. pe anü.

Pentru România şi străinătate:Pe unü anü 40 frânei, pe sése luni 20 fr., pe trei lan! 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franoi.

Se prenumără la tóté oficieie poştale din întru şi din afară

şi la dd. eoleoteri.Atoiimtitili watn Bruori

a administraţiuna, piaţa mar», Térgulő Inului Nr. 80 etagiulă I.: pe unü and 10 I., pe şAse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulu în casă : Pe unü anü 12 fl., pe 0 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unü esemplorü 6 or. ▼. «. séu 15 bani. At&tü abonamen­tele oătu şi inserţiunile sunt A

a se plăti înainte.

Nr. 147. Braşovft, Mereu 6 (13) Iulie 1894.

Nou abonam enttla,

f,Sá21TÁ TKAHSILYATfISI"Cu ft Iu lie IS94 st. v.

• ’a deRchliă n o u a b o n a m e n t u , la «a re învit&mu pe toţi am iell şl •p rţfln ito rli Fólel nóitre«

Preţulfi abonamentului 8Pentru Austro-Ungaria:

p e ■u.aa.-o. 8 ix l-C u .......................... 1.-2 f l . p e ş0se 1-ojclî. .......................... © £L. p e t r e i 1-0.33.1 .......................... 3 ±L.

Pentru România şi străinătate:p e "u-xl-Gl a -n / u .................. 4sO fra cac ip e şâse I-u j s l x ................. 2 0 „p e tz e î l\xxiă ................. IO „

Abonamente la numerele cu data de Duminecă:

Pentru Austro - Ungaria:pe unu a n ü ................................ 2 fl.pe şâse luni ............................ I fl.

Pentru România şi străinătate:pe unü a n ü ......................... 8 franc?pe sése luni . . . . . . 4 „

Abonarea se póte face mai uşor» prin mandate poştale.

Administratiunea ,, Qarzete n r â n sîl va n i e i11,

Ministrula Hieronymi în ArdealüBraşovii, 5 Iulie v.

Scirea despre călătoria minis­trului de interne ungurescă Hiero­nymi în Ardeală se adeveresce. Pre­cum suntemă informaţi, ministrulü va sosi în Cluşiu Joi diminâţa, în 19 1. c., şi după ce va visita pe alegă- torii săi din Cara, cerculü Cojocnei, va pleca încă în sera acelei c|ile la Deşiu. De aici va merge la Bistriţă, Turda, Sibiiu, Alba-Iulia, Deva etc.

Se impune înainte de tóté în­trebarea : Ce scopu are acésta căle- toriă a d-lui Hieronymi, întreprinsă tocmai acum, în toiulă verii ?

Decă ministrulă de interne are de scopu se se convingă cu ochii săi proprii despre mersulu adminis­traţiei în Ardeală, atunci nu şi-a a- lesă bine timpulă, căci mare parte dintre funcţionari suntu duşi în con­cediu pe câte 4— 6 septemâni şi totă aparatulii administrativi merge mai înceţii şi mai greoiu în aceste cjile caniculare.

Precum se vede însă, d-lă Hie ronymi nu vine în Ardeală cu in- tenţiunea de-a controla mersulu ad­ministraţiei, ci căletoria sa urmă- reşce altă scopu. In privinţa acesta ne dă <5re-cari desluşiri „Neues P. Journal“ , una din foile semi-ofici6se, care, anunţândă hotărîrea ministru­lui de-a visita ţinuturile din Ardeală, scrie:

„Ideile umane şi de omă de „stătu, ce le-a desfăşuratu ministrulă „de interne în cunoscutulă seu dis- „ cursă asupra cestiunei naţionali- „tăţiloră ţinută în cameră, îlă face „se apară ca personalitate aptă pen- „tru misiunea de-a face o caletoriă „de studii în Transilvania. Noi aş- „teptămă multe dela acostă călăto- „riă. Apariţiunea ministrului, ime­diata comunicare, la care va da „pril^iu, pote s5 sc6tă la ivăîiJ „puncte de atingere şi p6te se împrăş- „tie multe neînţelegeri11.

După aceste numita i6ia reco­mandă ministrului se esamineze cu acesta ocasiune „raporturile“ şi „per­sanele conducăttfre“, căci este con vinsă, „că poporaţiunea română a Ardealului seu celu puţinu partea cea mai bună şi mare a ei pote fi câştigată pentru idea statului ma­ghiara unitarii“ , şi finesce cu cu­vintele: „Primulă pasă seriosu şi du­rabila pacificare este p6te celu mai greu. Se sperămu, că va succede...“

Aşaderă d-lă Hieronymi vine în Ardealu ca se facă pasulă celu dintâiu pentru o „seriosă şi dura­bilă pacificare“ a Româniloru, cău- tându „puncte de atingere“ cu ei

sire a-i câştiga pentru ideia de stată mghiară.> Şi cân.4 « ’a decisă ministrulii tfc interne ungurescă a călători prin A&eală cu acăstă misiune de „pa- cicare“?

Tocmai în momentulu, când Gu­ri regâscă a pu ii pecetea pe sen- tiţa de condamnare a Curţii cu jraţi din Cluşiu în procesulii Me- mrandului, care a produsă atâta aiărăciune în sînulă naţiunei ro- mne, şi imediată după ce minis- tiiă, totă în urma acelei sentinţe, a tisolvată, printr’o ordinaţiune vol- nâ şi ilegală, corni*etulă partidei naonale române, ce a fostă trasă în juBcată şi ai căruia membri au fo-ă osendiţi în cea mai mare parte labele mai barbare pedepse.

Intr’adeveră, nu putea fi unu maientă mai reu alesă, de a căuta „pnete de atingere“ cu Românii. Şil-lă Hieronymi, care s’a lăudată, căa mobilisată t6tă gendarmeria dil Ungaria şi Transilvania spre a sujuma nemulţămirea adencă, ce s’a mdfestatu cu deosebire din inci- deiulă procesului Memorandului în sîdă poporului română, trebuia se-i dea sămă de acesta. Cum i-a pâto* v^ni cT6r îu gâniitt a oăura tocmi acuma „puncte de atingere“ cu I>mânii.?

Lcăsta numai aşa ni-o putemă es pip, că d*lă Hieronymi mai su­fere tică de idea fiesă, ce a desfa- şurajo astă tomnă în discursulă seu din Jimeră, după care partida na- ţion^ă română n’ar ave nici o ră- deciă în poporulă „pacinicu şi uşori de guvernată“ şi t6tă nemul ţumiea acestuia ar fi produsă mai mult în modă artificială de cătră „agititori“ .

Si bine, ministrulă de interne va a^ ocasiune a se convinge, decă aşa iste, cum i-s’au spusă lui, ori că în ralitate situaţiunea se presentă cu t<tulu altfelă ; se va pute con­ving». că nemulţămirea în sînulă po-

porului ţeranu ^ste mai mare chiar, decâtă la clasele inteligente, şi că a,dese-#f$ laj^a şi acţiunea acestora în serviciulă causei poporului este numai ună ecou palidă ală strigăte- loră de durere, ce iesă din sînulă lui.

Are prilegiu d-lă Hieronymi de a se informa mai bine, dér nu cu ajutorulă organeloră subalterne va puté ajunge vre-odată la acesta re- sultată.

Aceste organe administrative se voră întrece în servilismulă loră bizantină de a-i face ministrului o primire strălucită şi, ca totdéuna, se voră strădui a face se ia parte la festivităţile de primire şi Români. Omeni ignoranţi şi slabi de ângeră, îşi gândescă ei, se găsescă pre­tutindeni, de ce se nu fiă dér aduşi, la nevoiă chiar cu forţa, la bachanalele, ce se voră arangia în onórea ministrului de interne şi spre glorificarea „liberalismului* ma­ghiară şi a pretinsei mulţumiri, ce ar domni în ţ0ră?

Ori câtă silinţă şi-ar da însesubalternii d-lui Hieronymi, ei nuvoră pute face se se schimbe sen-timentele poporului, care jndena, forţp sobru şl scie cine 11 voiesce omeleşi cine nu.

D-lă Hieronymi pote merge în pace printre Românii ardeleni, dér îi va găsi pretutindeni plini de re* celă, de mâhnire şi de neîncredere, căci păţaniile loră suntă prea multe şi prea triste.

Apoi Românii mai sciu încă una şi bună. Déca d-lă Hieronymi şi guvernuiă ungurescă voiescu în adeveră se împace poporulă română, atunci n’au ce colinda pe la cei din Deşă, Bistriţă, Alba-Iulia etc., ci le stă în voiă a face se se adune ună congresă naţională română, ca se afle dorinţele şi postulatele ade­vărate ale poporului română.

FOILETONÜLŰ „GAZ. TRANS.«

0 istoriă a căsetoriiloru.După F r. Broemel.

Englezele „Ladies“ , cari cu unü mi- lionü santtl în mai mare numérü ca „G-ent- lemenu-ii, i-au íntrecutü pe aceştia pe multe terene. De multe-orî au eşitfl ínvingétóre nu numai în limbile clasice, <Ü şi în mate­matică, în filosofiă, ba — mirabile dictu — chiar şi în logică, cu tóté, că în pressă se aude adese-ori, că „publiculü englesü nu are pricepere pentru logică“ . Numai cu istoria universală se ocupă puţinii chiar şi damele cu talentü — pentru scrierea de remane. Acum ínsé deodată apare o Lady Cook, care sub numele Tennessee Chaplin publică o broşură cu titlulü modestü: „0 scurtă istoria a căsetoriiloru“ , la totö casulű, dómná de-a fi critisată, ca o bucată din „Istoria universală.“

Pe cea dintâiu căsetoriă în grădina Ede­nului nu o amintesce. Deci încă dela în- ceputü autóra eschide gándulü la unü „pa- radisü“. Ce nume dulce! — cu tóté că

Bunsen într’o notă făcută la textulil biblică dovedesce, că numirea de „paradisii“ a fostft unii cuventtt vechiu asiatică altt lim- bei bactrice şi a însemnată numai ună locă de păşunată îngrădită.

Lady Cook se vede, că na seie nici de versurile unui poetă bavareză, acum mortă, care reduse farmeculă frumseţei ochiloră femeii la împrejurarea, o&Eva, când a fostă silită 8ă fugă cnAdamu din paradisă, nu a putută s8 resiste ispitei de-a nu afunca o reprivire plină de duioşiă asupra pompei admirabile, şi de acolo i-a rămasă în ochi ună reflexă, pe care l ’au moştenită surorile ei următore.

Lady Cook începe cu aserţiunea, ce ne face sâ cam dămă din capă : „Dragostea, după conceptulă nostru, în înţelesulă ei celă mai înaltă, este curată numai ună pro- ductă ală timpuriloră moderne! “ Concep­tulă elenă despre „patima dumnede6scău, îlă declară ca „josnică.“ Sărmană Sappho! Ce ofensă chiar şi pentru admiratorii cân- teceloru de dragoste, create în acelă timpă clasică! „Dragoste, neînvinsă în luptă“ , astfelă e sărbătorită ea din partea lui So- phocle. . . Autora ne spune chiar şi aceea,

că devechiulă rită croată de căsătoriă se ţinâ ş o palmă, ce i-o da mirele miresei cu ocsiunea cununiei; ba Lady Cook asi­gură, }ă chiar şi astăzi în Ungaria, Maghia- rulă îidată după ceremoniă „îi dă femeeio loviură cu piciorulă !u

,Răpireau e fórte vechiă. Nu numai Paris 'ăpesce pe E^ena cea frumosă, soţia regelu Spartană Menelaus, la Troja — ci chiar i tatălă Joe se preface într’ună taură şi răpsce pe princesa Europa, ducândă frumoşi sarcină în spate prin aceea strîm- tóre cfc mare, care în amintirea acestei în­tâmplări s’a botezată „Bosforă.“ Răpirile din tţnpurile vechi, când femeia încă forma obiectă ală prăjii de răsboiu, cu deosebire în Irlanda erau în flore, chiar şi în decnrsulă secolului trecută. Astăzi se întemţlă de acestea numai icî-colo şi fórte rară; ?hiar şi în Anglia, unde dame tinere de sport, cari în „grofiatele liniştite“ numai arare-orl ajungă în societate de domni, au pe jokeulă isteţă ca singură însoţitoră la călăritulă loră clinică. Dór acesta câte-odată devine membru ală familiei. Odată îi suc­cese chiar şi unui visitiu bravă de-a mână cu o Lady directă la altară. într’o comediă

veche engleză se achită ună acusată pentru răpire, deórece írumósa ia asupră-şl vina, declarândă, că nu elă a răpit’o pe ea, ci ea Va rănită pe elu. Sculpturi vechi neîn- ffcţişâză pe răpitoră călare, iubita pe spa­tele lui ţinendu-se de elă, pe oând tatălă furiosă alórgá în caretă după ei şi ame­ninţă cu puşca! Póte că călăreţulă ţinea calea spre Gretna-Green, deórece în locali­tatea acésta dela graniţa scoţiană, faurulă, în urma unui vechiu privilegiu, avea drep- tulă de-a împreuna astfelă de părechl. Suntă acum două generaţiunî, de când a eşită datina acesta din modă, şi faurulă se mulţămesce acum cu ună onorară de aură, ér în loculă său, ca activă, păşesce ună preotă.

Şi în Anglia vechiă conservativă de­vină ómenii totü mai infideli „timpuriloră vechi bune.“

Cetăţânulă din Londra, rîvnitoră dupăo cunoscinţă femeescă, nu-şl mai póte cum­păra soţia în tergulă de vaci şi oi dela Schmithfield, din vechia City. Numai arare­ori se întâmplă, că în provincia bărbatulă îşi vinde soţia, ca în vremile vechi, cu fu­nia de gâtă, dór astăzi nu şl-o mai vinde

Pagina 2 GAZETA TRANHiVANSI. Nr. 147— 1894.

Apelulu Academiei Române.Soimă, că, din incidentnlü sentinţei

pronunţate de Curtea cu juraţi din CÎţişm, Academia română a decisă öu ujka^imltate a adresa ună apelă cătră membri Instittt- telorü de cultură din totă lupiea, 9a să Sé intereseze de causa cea dr$pŞ& » Boigâni- lorü din Transilvania şi Ungaria, care e totodată o causă de cultură generală. As- tăcjl lăsămQ sé urmeze textulü acestui im­portantă apelö aşa cum ni-s’a comunicaţii din partea Aoademiei române :

In creerii Carpaţiloră, carî din măreţulă nodă alü Alpiloră descindü spre Răsărită, ca o fortărăţă înain­tată a Europei centrale şi la gurile Dunărei, care-şi ia obîrşia nu de­parte de sorginţile confraţiloră săi, a Rinului, a Ronului şi a lui Po locuescă Românii, legaţi prin origine şi cultură de popórele, cari au stătu şi stau în capulü civilisaţiunei lu- mei.

Invasiunile ginţii orii, cari au desfiinţată imperiulă romană, au sdruncinatü adéncü pe aceşti colonî ai marelui Impărată Traiană, căci ei au fostü stîşiaţi în mai multe state, séu alipiţi politicesce cătră forma­ţiuni etnice streine de denşii.

Cu tóté aceste Românii nu au fostü desfiinţaţi, şi plini de viâţă şi-au îndeplinită datoria de sentinelă totdéuna trézá şi totdéuna vitézá, când Turcii triumfători în Orientulă Europei ameninţau creştinătatea.

Pe la finele secolului ală cinci­sprezecelea Papa Sixtu IV scria lui Ştefană Vodă celii Mare, Domnă al Moldovei: — „întreprinderile tale în „contra Turciloră „ le-ai purtată cu „atâta înţelepciune şi cu atâta tăria, „şi ele au mărită întru atâta stră­lucirea numelui teu, încâtă eşti în „gura tuturora şi de toţi eşti lău­da tă în unanimitate“ ; ér istoriculă germană Ioană Christiană Engel

J «fiprn Tlr»rv»-nn]ii T'p.Vfti-Rom.â- nescî Mihaiu Vitézulü, ucisă de mânătrădătore la începutulă secolului ală şâpte-spre-4ecelea: „Sé depunemă „flori pe mormentulă acestui Domnă „de mare însemnătate pentru istoria „lumei, că şi elă a ajutată, şi a aju- „tată puternică, se apere Europa de „Turci; şi de nu s’ar fi născută în „timpuri atâtă de grele acestă băr- „bată ar fi făcută minuni şi poste­ritatea l’ar fi pusă alăturea cu Te- „ mişto ele şi cu Ioană Hun i aduw.

Câtă timpă ţerile române şi e- roii neamului românescă, între cari numărămă pe Ioană Haniadă şi pe Mateiu Corvina, au ţinută peptă Turciloră, aceştia nu au putută pă­trunde în inima Europei. Dér chiar în urmă, când semi-luna înlocui cru-

pe bani, ci numai pentru câte-o cină bună în cârciumă.

Mai dăună I, o fiinţă femeiuşcă îşi schimba „pe câştigătorulii de pâne“ , cum se numesce icl-colea soţulă, pentru câte-Va litre de bere, pe cari ven4ătorulă le beu împreună cu „nou fabricata păreche.“

Se înţelege, că comediile aceste n’au nici o basă legală. „Vencjătorula“ îşi pote 6răşl reclama „obiectulă“ dela „cumpără­torii“ , seu „obiectulă“ se pote erăşl [„refu­gia“ sub coperişulă vechiu, fără ca „cum- părătorulă“ să aibă drepte a cere vre-o despăgubire.

Pe insulele Fidschi costă o femeiă — acolo însă cu drepţii definitivii — unii dinte de balenă, seu o puşcă! în Uganda din Africa, indigenulă avansaţii acum la „su­pusa engleza“, pote pretinde la tergulă de femei dela socrii, ca destre, şese aoe de cu­suţii — fără de acesta nu are valore legă­tura ! . . .

In Tartaria, doritorulă de căsătoriă dăruesce părinţiloră fetei două-decî funţî de untii, ca preţă ala cumpărărei, însă — {

cea de‘ pe zidurile Budei. degradaă în tii^pft de doi secol! din capitiă Ş t Rotatului Sântului Ştefană la pn- CÎpaJit cétate a unui paşalîcă, Pn- cipaÜele Moldovei şi ală Terei b -

mâaesci au rămaşi Iptuşi cii doji- n lill loră naţional^ şi cu individa- litatea lorÖ respectată.

Numai mai târ4iu luptele din*e Turci şi cele două mari Impăriii vecine au prefăcută Moldova şi V lahia în câmpă constantă de bsá­liá şi au îngenunchiată sub greaa- păsare şi pe Românii din alte stie. Acesta este timpulă devastărilră materiale şi morale, cari păreau^a voră distruge şi îngropa neamlă românescă.

îndelungatele suferinţi, prin cri a trecută nâmulă românescă, Jiu oţelită însă totă mai tare şi l’au îries- trată cu o tenacitate şi o vitalâte estraordinară, a cărora espresme vie e depusă în două 4i°6tóre po­porale : „Apa trece, pietrele rămâă“ şi „Românulă nu pere“ . Astfelă;au Românii şi astăzi concentraţi în massă compactă pe acelaşi terittiu, pe care ei au fostă aşezaţi îmri- mulă secolă ală erei creştine, pă- şindă fără esitare şi cu decisiu* în noua cale deschisă în secolulă los- tru al progresului omenirei, priruro- clamarea egalei îndreptăţiri a coe- niloră şi a pop0reloră şi a re>ec- tului datorită individualităţei rţiu- niloră, ca legi fundamentale ale vieţei omenescî.

In tóté ţerile unde locuescRo- mânii, în Regatulă română indsen- dentă, ca şi în statele, ce se îreci- năză cu densulă, ei s’au ridicat cu vigóre şi ocupă o posiţiune kbltă şi respectată, prin aptitudinile oră, prin progresele desăvârşite, ér mai alesă prin apucăturile loră liiştite şi pacinice, carî au formaţii din- tr’enşii celă dintâiu elementă e or­dine şl prin urmare de cívilísáüne în Orientulă europénö.

Tóté popórele europene s’a bu­curată de acésta renascere a imu­lui românescă, ér Românii s’aară- tată totdéuna plini de recunoiinţă cătră bine-făcători şi amici . au împăcată pe cei mai mari vrăjmşi ai loră. Numai cu naţiunea magiară poporală română nu s’a putut în- ţeii'/ro, căci Maghiarii se Incén în trucurile nóstre, pe căi pezişe şt prin mijlâce violente, sé obtie astăzi da Ro­mâni, ceea ce r íau fostű în stare -e ob* ţie dela ei aprópe doue milenii orecs-dente — desfiinţarea Româniloj ca naţiune. Maghiarii ceră ca Roaânii sé uite limba, religiunea şi otceiu- rile loră şi se devie Maghicrî în

omă cu minte! — nu îndată, ci numai după unii anumiţii timpii, dccă se siate în- destulitQ cu obiectulfi său cumpăraţi! . . .

Anumite teorii anarchiste ne amin- teseft de „căsătoria pe unu anumiţii inipu“ , care este în datină la secta creştină a Nes- torianiloru din Asia centrală. Dâcă se că- sătoresce o păreche cu aprobarea 3ârinţi- lorO de ambele părţi, atunci părinii fetei primescQ ca darfl o sumă de bani. Căsă­toria se încheiâ pentru unu anumiţii şir m de an\. După ce trecâ aceştia, căsăt<riţii se potO ărăşl despărţi, după cum îi vile bine unuia s^u altuia din ei. Decă însă qu s’au săturată unulâ de altulii, şi doresed să îm­partă şi mai departe între ei bucuriile şi supărările vieţii, atunci ei încheiă mii nou contracte de căsătoriă pe unii nou şirii de ani, plătinda din nou părinţilorâ contra- hentei femeesol. Pentru justificarea modu­lui acestuia de căsătoriă, se cjice, 3ă prin acesta se evită „căsătoriile nefericite“ în­cheiate pe întrega vi6ţă.

(V a urina).

tote emanaţiunile vieţei loră na­ţionale.

Acesta este cestiunea cea mare, care agită atâtă de adencă inimele şi spiritele poporului română din Transilvania şi Ungfaria şi care cul- mineză acum în sentinţa Curţei cu juraţi din Cluşiu, care a cond^m*- nată pănă la cinci ani de închis6re pe căpeteniile poporului română din Regatulă Ungariei, pentru-că aceş­tia s’au încercată a depune în li­nişte şi cu respectă gravaminele na- ţiunei, ce ei represintă, în mânile Suveranului loră — ale Tmperatului Rege ală Austro-Ungariei, cerendă dela densul apărare şi dreptate, cei end dela densulă ca se înceteze măsu­rile inice, prin cari în Regatulă po­liglotă ală Ungariei cele 6 milione de Maghiari caută se reducă la ilo- tismă celelalte 11 mili6ne de Nema- ghiarî — Români (3 milione), Grer- mani (2 mili6ne), Croaţi, Şerbi şi Slovaci (6 milione), cari toţi do- reşcă să trăiască în pace frăţăscă cu Maghiarii, sub ocrotire de legi drepte şi egale pentru toţi.

Academia Română, cercetătore a is­toriei nemidui românescu, păstrătore a limbei naţiunei româneşti şi centrulu de activitate alu cutturei româneşti, face unu câldurosu apelu la membrii Instituteloru de cultură ale întregului nemu omeneştii, ca se se intereseze de causa cea dreptâ a Româniloru din Transilvania şi Un­garia, care e totu-de-odată o causă cub tur ală generală. Numai încetându dintre naţiuni luptele cu scopu de a se distruge unele pe altele, pacînica şi armonica des voltare a omenirei prin ştiinţe şi arte va f i asigurată şi lumea va da unu specta- colu demnu de sforţările, ce au făcutu şi facu spiritele supenâre, cari de se- coli Iticreză la progresulu constanta alu omenirei.

n 27 MaiuBucui esci, 8 Iunie

1894.

Maghiarii şi Românii.S e r i s ó re a d - l n i D e g u b e r n a t i s .

Una din cele mai frumóse şi mai importante scrisori privitóre la raporturile dintre Români şi Ma­ghiari, este fără îndoială scrisorea, ce a adresat’o, îrjainte cu trei săp­tămâni, ilustrulă profesoră dela uni­versitatea din Roma, Angelo Degu­bernatis d-lui V. A. Urechiă în Bucu- rescî. D-lă Urechiă a cerută părerea mai multoră bărbaţi iluştri din Ita­lia, Francia, etc. asupra procesului Memorandului şi a situaţi unei poli­tice dela noi. Intre răspunsurile, ce le-a primită, celă ală d-lui Deguber­natis este celă mai remarcabilă, cu atată mai vîrtosă, cu câtă este sciută, că d-lă Degubernatis a fostă unulă din­tre cei mai călduroşi apărători ai Ma­ghiarii oră în luptele loră de eman­cipare naţională.

Etă textulă acestei scrisori:

Roma, 22 Iunie 1894.

Scumpe şi onorate amice!

Prima D-Tale scrisore m’a găsită co­pleşită de treburi; neputéndü imediată res- punde, credeamă că ţi-ar veni prea târejiu declaraţiunea, ce îmi cere serisórea D-Tale, mi-se pare cu urgenţă. îmi propuneam negreşită să-ţi răspundă, după terminarea esamenelorü, ce ne ocupă în tote dilele acestea, fără, să mă grăbescă şi să-ţi grăescă ex abundantia cordis.. Dór deóre-ce mai este încă vreme, deórece D-ta vecii periculum in mora, deórece îmi dai a înţelege , că pe acolo s’ar ispiti unii de a esplica tăcerea mea prin téma mea de a displăcea Maghia- rilorű, étá ’ţi scriu în pripă, ca să-ţi spună la rendulă meu, că găsescă nici mai multă nici mai puţină, decâtă monstruosu cele ce se petrecă în Ungaria în privinţa Ro- mâniloră.

Nu, nu’ml e frică nicl-odată, câ voiu

displăcâ cuiva, când am de a vorbi des­pre adevără şi despre justiţiă.

Am mari simpatii pentru Maghiari, şi le conservă, dér nu ţnai găsescă spiritulü loră liberală şi cavalerescă în cele oe au îutreprinfia contra Româniloră din Transil­vania şi Bănata.„j. Este evji$entă, că Maghiarii n’au me« ditată destulă istoria. Ei n’au ţinută nioî ună contă de posibilitatea aoestei resurec« ţiunl. Intrat’au ei în Europa ca ună po- porfl răsboinică, de cuceritoră ; şi "au par­venită, în secol! de miserie şi de barbarie, să supună ţărani (români), cari îşi arau o- górele loră. Dér Dumnezeu nu permite cq, popórele së fiă în eternă sclăvie. Când domni­torii lorii se topescu, în sompţiune, Dumnecţeu permite redeşteptarea vtchilorü sclavï; elii le insuflă spiritulü sèu şi le dă o nouă conscienţă de drepturile loră.

Maghiarii reclamă pentru ei înşişi tóté simpatiile nóstre, de totă respectulă nos­tru, dér în acelaşă timpă ei pretindă pri­vilegii nepomenite; ei voră să fiă stăpâni peste Români şi ceră ca Românii să le ră­mână slugile lora. Ei, acésta nu mai este posibilă, nu mai este admisibilă. Ceea ce Casa de Habsuurg a făcută pentru Ungaria, boierimea maghiară ar trebui sè aibă cura- giulu s’o facă pentru Românii din Transilva­nia şi Bănatii, să le acorde tote beneficiile libertăţii, ce şi ei, Maghiarii, le-au meri­tată, şi de cari ar deveni nedemni, de n’ar sci să respecte la rendulă loră libertatea unui poporă, ce a eşită din minoritate.

Românii suntă adevăraţii urmaşi ro- manisaţi ai vechei Dacii ; Roma îi adop­tase şi îi civilisase. Unde Romanii i-au fostă găsită, acolo ei au rămasă. Şi Dacii au dată lumii doi din cei mai buni impe- ratorl romani : Aureliană şi Probă, ambii erau din Transilvania. Prin ei Românii au aflată în adevără dreptă de cetăţeniă în lumea civilisată. Istoria maghiară şi ea în­săşi e plina de suvenir! române glorióse. Să nu despreţuescă Maghiarii pe vechii domni ai pàmêntului ; nu se mai póte la finea secolului nostru terorisa popóre în­tregi; justiţia internaţională, da, nu are alfcü tribuöftlü doeâtù 7opmiunea publică, dér acéstá opiniune este veştejit0re pentru tirani şi condamnă la dispreţă şi isolare ; şi isolarea este mórtea.

Iubescù pe Maghiari, dér găsescă, c& ei au mai multă de perdută decâtă de câşti­gată din violenţele loră actuale. Despera­rea e ună rău sfetnică. Suvenirile anului 1848 n’ar trebui să deştepte in boierii ma­ghiari atâta ură, câtă să-i sfátuéscá să fie prudenţi. Prin spiritulă de frăţietate Ma­ghiarii potă doră câştiga inima Români- loră ; decátö acea frăţietate trebue să fie absolută şi sinceră şi fundată pe ună sim- ţămentă de perfectă egalitate. Minorităţile suntö puternice înlru câtă ele representă civilisarea şi viitorulă în faţa barbariei şi a trecutului, dér la óra în care suntemă, persecuţiunea maghiară conrra Români- loră devine o faptă barbară, care nu mai e de timpulă nostru ; nobilimea maghiară să-şi vină la calea dreptă. Ea ni-a fostă pănă aci ou totulă simpatică ; dér în acestă momentă tote simpatiile Europei suntă în- tórse spre martiri (români). De ce dér fa­ceţi martiri?

Par’că audă pe amicii mei Maghiari strigându-mi : „D-ta nu scii totulă; décá ai puté vedé cum Românii se agită contra nostră, ai găsi prea naturală apărarea nos-. tră şi ai justifica temerile nóstre. Românii. au intrată în ilegalitate ; nu voimă să-i fa- cemă a reîntra în lege“.

Eu li-aşi răspunde : „Nu vréu să sciu nimica ; eu vèdü doué popóre înarmate unulü contra altuia, şi dintre care Maghiarii se credu cei mai tari. Apoi eu poftescă, ca să depuneţi armele, d-loră Maghiari, şi să îm­brăţişaţi, ca pe nisce fraţi, şi mai alesă ca pe nisce egali, pe pretinşii voştri neamicl, pe pretinşii voştri rebeli. Nu încape rebe­liune între fraţi“ .

„Voi nu puteţi să-mi 4 cet' R °" mânii suntă rebeli la lege. Legea nu este lege, întru câtu n’a fostü făcută împreună de voi şi de Români, în o condiţiune perfectü li­beră. Décâ Românii voru se aibă unu parla­mentă alu lorii, n’aveţî nici o îndreptăţire de

i| refusa acestu* dreptű, pe care voi ín§i'vé ' reclamaţii pentru voi atátü de viu, atátü ungă timpü şi cu atâtea nobile sacrificii. i? Devine crimă, de lesă patrie, de lesă istate agitaţiunea română, ca sé dobân- |& o mai mare libertate?

I „Vechii ţiranî români an înveţată a le şl a ceti, şi im mai roro se românăli şi sclavi. In locü de a-i ţpersecutaI iute mâna vostră Románilorü, ca sé lidice din vechia stare de avilire.I „Etă o cucerire morală asupra rassei ftâne, care vé va face mai multă onóre, fátü totă acâstă pretinsă putere mate-

care vé va împinge ér’ spre feuda- e. Păziţi-vă, scumpi amici, de ispita

ja vé asigura temelia sdrobindu-o; o sé jprăbuşiţl înşi-vâ!“.í Étá cam ce aşi vró sé spunü eu Ma- farilorü, chiar cu risiculű de a f i persiflată naivü. Dór eu sunt de părere, că vii- ulü, ca şi împărăţia cerurilorü, este alü orü simpli; şi eu pre/erü şi de astâ-dată, totdéuna sé mé dau pe partea celoru opri­ţi, cu tote-că opresorii au aerulü mai ilucitü şi cu tote-că ei suntü, de-o-cam- tă, cei mai tari şi cei mai cuminţi. Eu §scü forţa şi înţelepciunea, cari suntüi aşa felü!...

Nu sciu, scumpe şi onorate amice, că am réspunsü la apelulü d-tale cum í fi doritü. Grăbinda, ca s0-ţl parvină estă scrisóre, nu am timpü de a o receti a mai adăuga; dér aşa sperü, că acum ji fi destulü de persuadatü, că blamezüI Maghiari în orl-ce întreprindere violentă lorü contra Románilorü, şi că causa Ro- anilorü învinşi trebue sé placă lui Oatone tuturorü celorü, cari admiră în Catone

jaorulü aprópe divinü alü libertăţii şi alü istiţiei. Devotatulü d-tale

Angelo Degubernatis.

SCIRILE DILES.— 5 (17) Iulie.

Siinistrulii Hieronymi în Ardealu.jetimü în „Kolozsvár“ de a4l, că minis- |alö Hieronymi va sosi în Cluşiu Joi, 19 ilie, la orele 5,55 diminâţa. De-aiel va (eca la 8‘/2 spre Cluşiu-Carău. încă în de- örsulü dimineţii va ţinâ o vorbire înain- *a alegétorilorü, pronunţându-se asupra ituaţiunei politice interne. Va fi apoi ban- hetü. In aceeaşi di ministrulü va căletori lai departe în părţile yérii, despre cari am icutü ieri amintire.

—o—împuşcături şi bătăi de morte. Ce-

{mö în „Tribuna“ : In Comuna Mogoş s’au jetrecutü lucruri grave. S’a puşcaţii asupra ustorilorit români şi unü betrânu Românu a pstu bătutu de morte.\ —o—

Impertinenţii jidovésca. In fiţuica jdano-maghiară din locü vedemü de-unü

Ímpü íncóce publicându-se o sumă de in- nuaţiunî şi impertinenţe miserabile debi- .te la adresa Románilorü şi a societăţii

fomânescl din BraşovO. Cea mai obraznică fintre tóté este notiţa publicată în numé- wlü 87 sub ritlulü „Oláh szinü...u, în care le acaţă íntr’unü modü neruşinata de me- jaliile cu inscripţia „ Totulü pentru naţiuneu, je le portă damele române din locü, ca iecoraţiă. Jidanii dela infecţia maghiară jcriu cu mare ifosü, că au vécjutü pe strade mm domniş0rele B. I. PopovicI se făliau

Íúymedaliile, în modü demonstrativü, apoii.ji, CS nu vróu sé glumóscá, dér décá omnişorele române vorü fi întîmpinate pe

|trade íntr’unü modü nu prea mágulitorü ie cătră tinerii (maghiari, se’nţelega) cu jânge ínfocatü (de-alü lui Nathan ?—Culeg.) itunel sé n’o ia în nume de réu, căci ac- jiunea nasce reacţiune. După acâstă es- |>ectorare neruşinată, şashterii dela „Mo- iitorulü jidovescü“ din locü îşi iau voiă a |trage atenţiunea poliţiei oraşului asupra pretinsei demonstraţiunl provocătore, ce se face cu medaliile, şi încheiă 4icéndü, că ari bine sé li-se spună domni^órelorü ro- nâne, că sé se aştepte la eventuale neplă- erl — Aucîî acolo! Ne ameninţă cu furia şurbată a şovinismului degeneratü la in- ulte şi atacuri pe stradă. Adecă cum, ju- jánilorü ? O sé ne tocaţi în capü P Pof-

Ir, 147—1894.__________________ GAZETA

tiţl, décá aveţi curagiu! Din parte -ne împlinimü o datoriă socială şi naţională, oând atragemü atenţiunea Románilorü bra­şoveni asupra acestorü murdare insinuaţiunişi impertinenţe j ido vesel.

— o—PersecnţinnÎ Lui „P. Lloyd“ i-se scrie

din Cluşiu: V .-corniţele din Bistriţă contele Lázár, a íntrodusü cercetare disciplinară în contra primarilorü Dumitru Ghi ştt din Caila şi Ioanü S i m o n ü din Raglâ, pte- cum şi in contra casarului comunalii din Blăşielfi, Ştefana Mar oşant l , pentru a g i ­t a ţ i u n i n a ţ i o n a l i s t e , şi i-a, suspen- datü din posturile lorü. Cu toţii au ape- latü la comitetulü administrativii, oare însă sub presidiulü oomitelui-supremö Panlü Bethlen, a o o n f i r m a t ü s u s p e n d a r $ a.

— o— .Convenţia comercială cn ţţomâniâr

Ministrulü ung. de comerciu a cötnpusü işi tipáritü datele referitóre la ridicarea espor- tului Austro-Ungariei în România. Intere­saţii potü primi aceste date ín biroulü ca­merei comeroiale din Braşovfl.

—o —Cursă de lucruln de mână în Ro­

mânia. Ni-se oomunică, oă d-lü profesorü George M o i a n ü , va deschide în Buou- rescl unü cursü de lucru manualü pentru învăţătorii din România. Cursulü va dura dela 1—31 Augustü v. c.

— o —Arestarea asasinului diaristulüi Ban­

di. „Agenţia Ştefani“ anunţă, că în urma indioaţiunilorfi date guvernului fran- cesü de ministerulü de interne italianü şi în urma cererii agentului consularü alü Ita­liei la Bastia, autorităţile acestui oraşfi au arestatü pe anarchistulü Oresté Luchesi, autorulü presupusü alü asasinatului (Şiaris- tului Bandi din Livorno.

—o —Religiunea mosuică în Rusia. „No-

woje Vremja“ află, că se va institui o co- misiune specială, compusă de unü preşe­dinte şi de patru membrii israeliţi, pe lângă departamentulü afacerilorü confesionale, pentru a resolva cestiunile privitóre la re­ligiunea mosaică.

— o—Logodnă. Din Breţcu ni-se anunţă lo­

godea d-lui George Borănescu, cu domniş6ra Elena Dimianü, ambi din Breţcu. — Fiă în oésü cu norocü!

— o—Mu si ca militară va cânta poimâne

(Joi) pe promenadă următorele piese: 1.O 1 IjHdal: Sárga Csikó, marşO; 2. Thomas: Ouvfc'i; á la Mignon; 8. Waldteufel: Im- mer "dér nimmer, valsö; 4. Nesvadla:Pa- rafrasa la Loreley; 5. Vântură: Hora Si­naia ; 6. Sommer: Eine Promenade, mare potp.

Dela cursulü de magfciarisare din Sárospatak.

Corn. Zemplinu, 14 Iulie 1894.Stim. D-le Redactorii! In 26 Iunie am

cápétatü aspră poruncă dela inspectorulü ungurescü de şc0ie alö comitatului Sélagiu, ca pe 8 Iulie n. c. sé mö presentü la cur- sulü suplementarü pentru ínvétarea limbei maghiare, ce s’a deschisü ín Sárospatak din comitatulü Zemplinului.

Sunt omü bétránü şi scieam, că nu voiu mai paté în etatea acésta sé învSţfi per^ectű o limbă atátü de grea, cum este cea maghiară. De aceea la Ínceputü voiam sé nu mé supunü poruncei inspectorului. De frică ínsé, ca nu cumva prin acésta sé-mí contragü ín mésurá şi mai mare ura inspectorului şi la urmă sé mé védü hui- duitü din postü şi aruncatü pe stradă, acum la bâtrâneţe, m’am hotărîtQ sé as- cultü.

Am plecatü ín 7 Iulie, am trecutü pe la Tocai, alü cărui dealü, plantatü odată cu vii, din cari se producea vinulü celü vestitü, acum — mulţămită filoxerei — este plantatü cu cartofi, cucuruzü etc. In dimi- nâţa 4ilei următore, după o oálétoriá îm­preunată cu cheltuieli destulü de mari, am ajunsü în Sárospatak.

Aici am fostü condusü la cuartirö, mi-s’au datü haine de patü, ér costulü ílü

primimüdela preparandiă pentru 32 cr. la 4i. Am a0atö aici 20 de înv0ţătorî, între cari se ală şi unü Sasü din Sibiiu şi — cu mine cu fcotü — 3 Români din Sélagiu; ceilalţi stntü parte Ruteni din comitatulü Beregü $ IJngü, parte Slovaci din Sepes- Saros. Uíii dintre înveţători suntü bétránl, de câte 51 ani, cari funcţionâză ca înv0ţătorl de câte |8 de ani şi sciu unguresce bine, cu tóté icestea ínsé au fostü constrînşl sé vină la cirsü.

Deî puţini la numérü, suntemü îm­părţiţi îi doué clase paralele, în cári se propuaeuna şi aceeaşi lecţiune de câte doi profsorl. Prelegerile íncepü la 7 óre. Dela 7-3 ni-se propune din „constituţiune“ (alkpt3Daây“-tan) j dela 8 —9 cetitulü ma­ghiar ö ş 4icerea bucăţii orü cu cuvintele nóstre; ela 0— 10 teme scripturistice (sé 8criemÜ aţelesultt piesei cetite în ungu­resc©, só sé punemü întrebările cele mai esenţiale şi sé réspundem la ele ); dela 10— 11’ ^opunere practică din limba mar- ghiară («m vomü învăţa pe copii ungu­resce) ela 11— 12, însoţiţi de unü altü profesori mergemü l i preumblare, avéndö de-a corersa unguresce.

Lal2 óre urmézá prán4ulü, în de- cursulü ăruia erăşl suntemü sub suprave- ghiarea ,nui profesorü, aşa că nu putemü vorbi ni unü cuvéntü în altă limbă, de- cátü unuresce. Dela 3—4 óre d. a. vine unü prosorü, care totă óra vorbesce cu noi şi rpetézá, ce au propusü ceilalţi; dela4—5 gunatica limbei maghiare, ér dela5—7 awiü preumblare, în decursulü că­reia, su controlulü unui profesorü, con- versămişi discutámü împreună, se'nţelege totü în mba maghiară.

As; no petrecemü 4üele aici, în Sa- raspatal unde nu ni-se dă ocasiunea de-a au4i alt limbă, decátü unguréseá.

Aü fostü şi la biserica ruténá din locü, ide tóté cărţile suntü traduse pe ungie. La liturgiă, preotulü 4ice ec- teniile utenesce şi cantorulü réspun- de tot rutenesce. Cântările ínsé, ca „MărireTatălui“, „Şi acum“, „Sfinte Dum- ne4euie „Carii pe Cheruvinü“ etc. se cântă »te ucguresce. Predicele încă seţintt ínam ba maghiară; Apootol«!^ in,vangeliancă suntü ungurescl. Unii dintre învSţătoi ruteni spunü, că totü aşa mer­ge şi la>i în multe comune.

Caie încheiere mai observü, că aici térgulü 0 séptémáná se ţine Dumineca.

Mé multe nu potQ scrie, căci mé temü, ) nu dea peste mine cutare profe­sorü, sépaé va4ă, că mé ocupü cu scrieri române,iăcl arü fi réu.

JJnulii dintre cei trei.

TRANSILVANIEI,_________________

letrecerl de veră.Tierimea română din Gherla şi jurii

în vită li petrecerea, ce se va arangia la22 Iulien. c., în localitatea băilorfi dela Chireu. TenitulG curaţii e destinata în fa- vorultt isericei gr. cat. dm Gherla.

Patru comitetul^ arangiatorQ: Al. Lemeny preotti, ca preşedinte; Martinti. Câmpeaii casarQ; Ioanti Hosszu contro- lorfi. Ineputula la 6 ore sera. Intrarea de pers6nă 50 cr. Suprasolvirile marinim6se se vorft primi cu mulţămită şi se vovă chita p< cale 4iaristică. Bilete de intrare numai p lângă arătarea invitaţiunei se potâ. căpăta (ela d-la Martinii Câmpeanfi, cura- torft prinarO, şi s4ra la casă.

— Inteligenţa română din Şintereagu, şi junîu©a academică din jurfi, învită la petecera, ce se va arangia Duminecă, 22 Iulie n. c., în comuna Şintereagii. VenitulG curatiî jste destinaţii pentru noua biserică din Şiniereaga. Intrarea de personă 1 fi. în famiiă 80 cr. Inceputulft la 6 ore s6ra. Ofertei« marinimose se vora cuita pe cale 4iaristi(|â. Familiile sunttl avisate la provi- siunea proprie.

— Tinerimea română stud. dela Ciachi Gârbău învită la petrecerea, ce se va da Joi, în 6 (19) Iulie c. în Ciachi-Gârbâu. VenituM curata e destinatii pentru unii scopă filantropicii.

Ccmitetula arangiatorâ : Gavrilă Kho- mives, preşedinte; Irimie Mihalfy, Victora ŞandorO, notară; Stef. Fekete, controlora.

Inceputulâ la 8 ore. Intrarea: de pers6n& 70 cr., de famililă 1 îl.

Teologii români din diecesa gr. cat. ora- dană învită la petrecerea ce se va da în23 Iulie n. c. în pădurea comunei Kraszna Terebes (comitatulO Sătmara), în favorulii bisericei gr. cat. din acea comună. Intra­rea de pers6nă 1 fl., de familiă 2 fl. 50 cr. Suprasolvirile se voril chita în 4i&rii.

In pausă comitetulfi se va îngriji dedistragerea publicului cu declamaţiunl şihori naţionale. Pregătirile s’au f&cutfi şipentru casă de timpa nefavoritorfi. Comu-nicaţiunea, cu trenulfi de cătră Sătmara,şi Cărei dela staţiunea Gilvâcs sâra la 76re, 6ră la staţiunea din Terebesci vorăsta trăsuri la disposiţia 6speţilorfi. Damelesuntă rugate a se presenta în costumfi simplu.

NECROLOGtl. Dumineca trecută a răposata în Zlatna preotultt românii gr. or. de acolo, George Damianii, tatăla d-lui ad- cata din locfl SimeonU Damianii. Adresândtt întristatei familii condolenţele n6stre cel^ mai sincere, lăsămO să urmese aci anun- ţula, ce ni-se trimite din partea familiei:

Cu adencă durere aducemă la cu- noscinţă încetarea din viâţă a neuita­tului nostru soţii, tată, moşii, unchiu,- cumnata, George Damianii, preotft romântl gr. or. în Zlatna, care după-ce a serviţii la altariula bisericei şl naţiunei cu credin- dinţă în decursă de 42 de ani, a răposata a4i în 2/14 Iulie a. c. s6ra la 9 ore în eta­te de 64 ani, în urma unui morbii greu, provă4utti cu sfintele taine. Rămăşiţele pămentescl ale scumpului decedata s’au aşe4ata spre odichna veclnică, Luni în 4/16 Iulie a. o. în cimiterulă bisericei gr. or. din Zlatna. Fiei memoria binecuvântată! Ana Damianâ n. Jancu, ca soţiă. Simeonft Damiana, advocata. Basiliu Damianâ, pro- topopa gr. or. Victora Damianii, proprietarii de mine, ca fii. Octavia Damianii măr. Ma- zuchi, ca fiică, Zoe Damianâ născ. Ciurcu, Aurelia Damianâ născ. Tiepes, Văduva Eli- sa Damianii n. Munte ana, ca nurori. Au­gusta Mazuchi architectii, ca ginere. Zoe, Elena, Anna, Alma, Vasilie, Aurora, Au­gusta, Valeriu, Romulusâ, Vasilie, Elena, Uctavia i/aanaira; x/ux» v* —-------- -chi, ca nepoţi şi nepote. Arona Popft căpi- tanft montana reg. ca cumnata. Elena Popa născ. Jancu, ca cumnată. Nicolae Damianii, Ioanii BogdanO, Maria Mihaiu născ. Damianâ, Silviu Damianii nepoţi de frate.

__ ________________________Pag. 8.

D I V E R S E .Madama Carnot a refusatü ori şi ce

darü naţionaltt în aducere aminte de so- ţulti ei. In noua ei locuinţă, lângă podulù Alma, va trăi între împrejurării modeste din renta ei, care numără numai 5000 franci. Fiii lui Carnot vorü ere4i pe buna lorü, madama Hippolita Carnot, care are doué castele, unulü lângă Fontainableau şi al- tulü în Charente. Asemenea vorü ere4i fiii fostului preşedinte şi o parte din otelulü Maurice din Parisü, care aruncă o rentă anuală de 150,000 franci.

L i t e r a t u r ă .A apăruttt Nr. 13 alü escelentei re­

viste ilustrate pentru familiă „Yatra“ cu urmátorulü sumara: Nepotulü lui Mih.-Vi- teazulü, de I. Slavici; Unde e mai bine? de St. Basarabeanu; In primăvară (Poesie) de H. G. Leca; Fata leneşă, Poveste de N. D. Popescu; Letiţia (Novelă) de I. Rus- su-Şirianu; Mara de Ioanü Slavici; Amft prinsü minte (Poesiă) de L . Dauşfl ; Him- nuri din Rig-Veda, de G. Coşbucti ; p i ani- versală, după Dykens, de E. Florescu; Ce se întemplă cu animalele mórte, de G. Va- siliu; Exposiţia artistilorü români în vi0ţă

;Felü de felü Ilustraţiile. Prefec­tura poliţiei capitalei; Mihaia Viteazulü la Praga; Reduta dela Cluşiu; Meetingulü din Bucuresci; Deschiderea canalului Tulcea- Sulina ; Exposiţia artistilorü în vi0ţă; Sur­prinsă ; Ce mă faeü acuma? Marchisa ; Capii de expresiă; Părinţii clinceni; La ţâră; Copilü dormindü; Biblis schimbată în is- vorü; Sadi Carnot; Moode.

5Î-

Pag. 4. QABETA TRANSIVANILEI. Nr. 147— 1894----1----- ■La Bucuresci a apăruta o frumosă

colecţiune de versuri, subü titlulü: Melan­colie, datorite condeiului d-lui Ilie JEma- noilű Ighelű, autorulü mai multorü scrieri literare şi beletristice. Preţuiţi unui esem- plarü, constátátorü din 142 pag. cu 67 po- esii, este 2 lei. — De acelaşi autorii a a- păruttt Yolnntarulu, idilă în versuri (piesă teatrală). Preţuiţi 2 lei.

Ambele aceste scrieri se potü pro­cura şi dela librăria: N. Ciurcu, în Bra- sovö,

*

In editura librăriei Ciurcu din Bra- şovtt a apérutü: Greşelile înveţătorilorii de James L.-Huc/hes, în românesce de: Vasile Goldişii, profesorii. Form. 8° de 103 pag. Preţuiţi 50 cr. — Cartea acésta constă din- tr’o mulţime de poveţe pedagogice practice, cari pentru toţi bărbaţii de scolă, dér mai alesü pentru învăţători şi pentru cei ce se pcupă directü cu instrucţiunea, suntü de forte mare valóre. învăţătorii vorü găsi în cartea acésta o călăuză bună şi credinciosă, care le va uşura calea spre progresü şi-i vorü pune în posibilitatea de a-şl împlini JS&i CU succesü chiămarea lorü. De aceea hé şi grábímü a recomanda atenţiunei lorü ácést& íoiositóre carte.

*In Cernăuţi a apárutü: Novelă de

castelu, poesiă, de T. Robeanu. Repro­ducţia din „Gazeta Bucovinei“ .

proprietari: Dr. Aurel IHureşianu.Mactort responsabili: Gregoriu M aior».

Curată reciprocitate.1— Fără acţionai!Totu venitulu revine celoru asiguraţi.

Celu mai mare şi bogaiii institutu de bani din hxne.

Fondulü de asigurai 907 m ilióne

franci. &

$ Asigură viaţa& & după modalităţile cele mai diferite şi mai fa­

vorabile.

61

Cu prospecte şi cu cele mai bune informaţiunî servesce:

!nt)dlrecţinnea ArdeM m a p ta principală localăBraţovu, uliţa Neagră Np. 45.

121H

127

Cursul la bursa din lfien*<Din 16 Iulie 1894.

Renta ung. de aurfi 4% . . .Renta de cordoe uug. 4°/0 Impr. căii fer, ung. în aurii 4l/2°/0 . irapr. căii. fer. ung. în argint 472°/0Oblig, oftil. fer. ung. de osc. I. emis. 12Bonuri rurale ungare . . . . . . 95Bonuri rurale croate-siavone. . . 96Imprum. ung. cu premii . . . . 160LosurI pentru reg. Tisei şi Segedin. 142Renta de hârtie austr................... 98Renta de argint austr...................Renta de aur austr. . . . . . 122LosurI din 1860 ....................... 147Acţii de-ale B&ncei austro-ungară . 1000Aeţii de-ale Băncei ung. de credit. . 44Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 354NapoleondorI............................... ..... 9JMărci inap. ger. . . . . . . 61.17London (lire sterlinge)..................124.Rente de corone austr.................. 97.1

Anunciurî(inserţiimi şi reclaie)

Suntü a se adresa subcrisei administratiunî. In caalfi pu­

blicării unui anunciu mai mult de odată se face scădeméntű, care cresce cu câtu publicarea se face mai de multe-orl.

Administraţiunea „Gaz. Tr.w

Cursulu pieţei BrasovăDin 17 Iulie 1895.

Bancnote rom. Cump 9.87 Vend Argint român. Cunip.Napoleon-d’ori Cump.Galbeni Cump.Ruble rusesci Ciinp.Mărci germane Cump.Lire turcesc! Cump.Scris. fonc. Albina 5% 101.25 Vend. 102

9.80 Vend. 9.93 Vend. 5.85 Vénd.

13.372Vend

61. - Vénd. — Vénd.

9995,

61,

2*v£ers"U-l-a tren-u-rilor-u.pe liniile orientale ale căii forte de statü r. u. valabilü din I M aiu 1894.

H u d a p e s t a r e d e a l í íTrenü Trenü

persón. acce -

Trenü j Trenü i Trenű román j de express peraón.l aoeo

108.25

8.05 2 10 4 0711.24I.OO‘ u.íto

3 46 4 -4 395 22 5.45

805 155 3 53

6 34 7.18 8 05 8 328 499 06

10.08103710.5911 07 11.31 11.4812 25 12.501.04 1.35 l.feO 2.13 2.32 3 04 3.39 4.01 5 26

7.087.157.438.18

9.079.37

10 37

oac3OPca

03rs©

'öCS

9 05 j ? 001502.243 0d 3.464 07 4 53 5.32

2 15

6 08 6.40 7 168.-

Trenü

acceh

11 - 12 26 1 118 45

11.4011.55

1 - 1.02

1.392.06 2 27 3.30

4.16

5 07 5 145 59

6 2 4 6 5 98 409 08

1040 11.25 1154 12 0412.34 1.— 140 2.17 2.35 3.143.343 494 114 485 276 10

9.1611.12JZ.ÜU2 12 2.192 493 24

4 174.50

5 55

pl.

ísos. p l. J

VSOS.pl.

ySOS. i

éP!- f

7.508 30 9.039 38

10.25

6.2912.20

4.695.446.14

12.20

6 11 6 27 7.27 7.50

8 17 8 338 38

9 09:

9 42 so 9 44 9.59

10 22 IO.51!11 12|12 26 1258 1 15'1 342.09.1 «os.2 19! P3 01 3 31

Pl. f

Vieua . . .B u d a p e s t aSzolnok r. ijauauy.

Oradea-mare

Mező Telegd Rév .Bratea .Ciucia .B -Huiedin GhtrbSu

Ciuş;u .

Apahida Gbiriş . Cuceroea Uioara .Vinţul de sus Aiudü .

Teiuş

Creoiunelö Blaşiu . Micăsasa

Copşa-mioă

MediaşO Elisabetopol Sigh.iş6ra . H'işfaleu Homorodö. Agotftoufalva Aps»ţa . . Feld’óra

I Braşovfl

9.15y

S< S.

Timişft

P r e d e a l uBucuresol .

9 0 9 .

I{p l■sop.

P1sos.

upl.sos.*

[ Trenü 1 de [persón.

3 . -5.502.30

12.06

Trenüaccel.

1 55 7 -

540 4 52 2.55 2.

iP1-

sosA

p i .\SOS

îpl.

O'rcu-léza

numaiVineri

7 .- 6 -5 -

5.23 3.46 2 25 2.18 1 52 1.26

1247 12 17

11.01 10 45

9.23 8.53

Trenüde

persón.

Bnunâneress

Trenüde

persón.

1.657 .-

.20

8 23 8.0K 7 59

7 30

6 56 6 54 6.41 6 205 53 5 33 4 27 3.53 3 37 3 162.45 2 18 142 1 127.45

3 50 1.21

11.01 10.44 10 07 9 30 9.16 8 31 7 53 6.53 6 14

.501461054388id17

m69

5.45 5 18 3 51 3.06 2.48 2.40 2.11 145 t.10

12.3912.2411.4811.2911.1410.5510.219.429.137.45 7.01

8548Í43

Ioa-i)i120

1SS4

6.258.154.55 2.24

12.23 11.41 11.07 10.32 10.1H 9.04 9. 8. - 7.306 47 6.29

G Ii 1 r i 18 T 11 r d atrenü

depersón.

trenftmixtü

6.355.585.08

1C37857930440

5.21 4.47 4.*>9 4.2a4.« 23.42 2.49 2.v7 2 13 1.39 1.18! 1.01

12.4612.1611.3911.1710.029.22 8.05 8.027.437.015.575.168.50

Cticerdea—O^orlieiu-Re^li.-săs.

Trenü Trenüde

persón.

2.023 14 5 07 5 507 25

8.10 8.51

10 27 10.42 12.15

depersón.

Trenüde

persón

3.113.525.265.36

8.589.39

11.11

p l.

so?.pJ.SOS.

Cucerdea .Ludosö .

Oşorheiu .

Regh.-săg..

sos.

• ( !’- l. SOS.

. pl.

Trenüde

persón.

Trenüde

persón.

Trcnü&

períón.

Trenümixtü

7.41 2.36 831 1.187.03 1.58 743 12.325.30 12.25 5,50 10.355.18 9.35 5.053.50 8. - 3.22

7 33! 11 - 7.53111.20

trenümixtü

4 .-4-20

trenüde

persón,

10.1710.37

GhirişuTurda

trenude

persón,

5.104.50

trenümixtü

10 30 10.10

trenü

mixtü

3.303.10

trenüde

persón,

9.1*28.5$

Copsa-micü~8illii6ÍH-Avrijs;ű-Fására^utren

detrenü

depersón. persón.

trenümixtü

2.24 11.343.53 1.034.15 1.254 36 1.466.16 3.318.42 6.08

7.109.-9.26

pl.

*os.

Oopîja micăOcna

pj J Sibiiu . . . { PSOS.

Avrigu . sos. Făgiiraşu pl.

tronümixtü

I trenü j de Ipersón

9.348.117.447.286.023.28

6.205.12 4 49

trenüde

persón

12.4211.1310458.336544.05

§ i m e r i a (Pisin) - H u n e d ó r atrenü

mixtü

6.156.387.13

trenümixtü

11.35 11.54 12 20

trenü

mixtü

4.254.485.23

trenü

mixtü

9.4310.0110.25

Simeria .Cérna.Hunedóra

trenümixtü

trenü

mistu

5.255.094.45

10.2510.059.38

trenü trenü

mixtü mixtú

3.102.542.30

8.348.147.45

f i r a s o v ií — Ta é r n e ş t itrenü

mixtü

trenü

mixtü

trenü

mixtü

8.35 4.5510 28 6 36

9.1010.30

trenü

mixtü

BraşoYfiZerneştI

7.366.06

trenü ! trenü

mixtü I mixtü

1.441 8.3 i 12.20 7.201

4.7 07 9.59

6.25 11.35 5.68 Áradó . . . . . . 9.14 3.44! 10.557.32 12.52 6.46 9.02 2.40! 9.488.42 2.10 7.39 8. - 1.12!11

8.15

9.10 4.201

1.014 55

Mureşu-Ludosii Ţago-Budatelictt Bistriţa . . .

6.46 7.214.151.16

A r a d l w — T i m i s ó r a

Careii-m arl-Kel& íi

treniímixtü

5.4210.30

trenümixtü

4.1(9.01!

Careii-niari Zeiău . .

trenümixtü

9.064,20

t.enümixtü

7.052.257.15J

N o t a : Órele însemuate !n sténga staţiuniloră suntű a se ceti de süsü înjosi», cele însemnate îndrepta de josö ín susö ííjsemnézá órele de nópto.

§i^lii§6ra-Odot’heiu-séc.trenümixtü

3.566.34

trenümixtü

trenü

11.08 Sighişora . . 1.50(1 Odorkeiu-séc.

9.517.20

trenümixtü

5.32 3.

Nunaerii îa cuadraţ.ţ cu linii inai sí egri

Tipografia A. Mureşianu, Braşov