A 16 - 20 Subiecte Anato

15
16. CONFIGURATIA EXTERNA A EMISFERELOR CEREBRALE FATA MEDIALA - Se poate analiza dupa sectionarea sagitala a corpului calos, a structurilor diencefalice, a trunchiului cerebral si a cerebelului - Elementele hilului emisferului vor fi descrise dinspre superior spre inferior - In centrul emisferului, superior de diencefal, se afla corpul calos, formatiunea comisurala interemisferica cea mai mare, prezentand dinspre anterior spre posterior: -rostrum -genum -trunchi -splenius - Inferior de corpul calos se afla fornixul sau trigonul cerebral, constituit din fibre de asociatie si fibre comisurale, prezentand -corpul fornixului -situat central -columnele fornicale -situate anterior -prezinta -o parte libera – participa la delimitarea orificiului interventricular -o parte aderenta – strabate peretele ventriculului III pentru a ajunge la corpii mamilari -picioarele fornixului -situate posterior -patrund in coarnele temporale ale ventriculilor

description

UNITBV SEM I An 2

Transcript of A 16 - 20 Subiecte Anato

16. CONFIGURATIA EXTERNA A EMISFERELOR CEREBRALE FATA MEDIALA Se poate analiza dupa sectionarea sagitala a corpului calos, a structurilor diencefalice, a trunchiului cerebral si a cerebelului Elementele hilului emisferului vor fi descrise dinspre superior spre inferior In centrul emisferului, superior de diencefal, se afla corpul calos, formatiunea comisurala interemisferica cea mai mare, prezentand dinspre anterior spre posterior:-rostrum-genum-trunchi-splenius Inferior de corpul calos se afla fornixul sau trigonul cerebral, constituit din fibre de asociatie si fibre comisurale, prezentand-corpul fornixului-situat central-columnele fornicale-situate anterior-prezinta-o parte libera participa la delimitarea orificiului interventricular-o parte aderenta strabate peretele ventriculului III pentru a ajunge la corpii mamilari-picioarele fornixului-situate posterior-patrund in coarnele temporale ale ventriculilor laterali, continuandu-se cu fimbria hipocampica Intre rostrumul si genunchiul corpului calos/si columnele fornicale, se afla septul pellucid,format din doua foite ce delimiteaza cavitatea septului pellucid;acesta reprezinta peretele medial al cornului frontal al ventriculului lateral Inferior de fornix se evidentiaza fata mediala a talamusului, cu adhesio intertalamica Inferior de talamus, despartite prin santul hipotalamic, se afla hipotalamusul La nivelul formatiunilor diencefalice, in peretii anterior si inferior ai ventriculului III, evidentiem dinspre anterior spre posterior:-lama terminala-comisura alba anterioara-chiasma optica-recesurile anterioare ale ventriculului III-tuber cinereum si infundibulul-recesul infundibular-corpii mamilariSANTURI Santul corpului calos-superior de corpul calos, il inconjoara la nivelul tuturor componentelor, iar posterior, la nivelul spleniusului se continua cu santul hipocampic Santul cingular-circumscrie santul corpului calos, la distanta de acesta, iar la unirea 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara a portiunii orizontale, incepe sa aiba un traiect ascendent, interpunandu-se intre lobulul paracentral si precuneus Santul parietooccipital oblic-incepe la scizura calcarina si se indreapta spre superior,desparte precuneusul de cuneus, apoi ajunge pe fata supero-laterala, continuandu-se cu santul parieto-occipital ascendent Santul calcarin-cu directie orizontala-ajunge la polul posterior occipital-separa cuneusul de girul lingualGIRII Girul supracalos-este reprezentat de o lama subtire de substanta cenusie, indusium griseum-apartine sistemului limbic ( cercul limbic intern)-se continua anterior cu girul paraterminal -se continua posterior cu girul fasciolar, girul dentat si bandeleta terminala Giacomini Girul cingulat-situat intre santul corpului calos si santul cingulat-apartine sistemului limbic (cercul limbic extern)-se continua anterior cu aria subcalosala-se continua posterior cu girul parahipocampic, apoi cu uncusul hipocampic Girul frontal medial-situat antero-superior de santul cingulat-este despartit , posterior, de lobulul paracentral prin santul precentral-se continua superior cu girul frontal superior Lobulul paracentral-reprezinta prelungirea pe fata mediala a girilor pre- si postcentral-este limitat anterior de santul precentral si posterior de portiunea ascendenta a santului cingulat

Lobulul precuneus-situat intre portiunea ascendenta a santului cingulat si santul parieto-occipital oblic-se continua superior cu girusul parietal superior Lobulul cuneus-situat intre santul parieto-occipital oblic si scizura calcarina Girul lingual -situat inferior de scizura calcarina

17. CONFIGURATIA EXTERNA SI RAPORTURILE TALAMUSULUIGENERALITATI Are forma ovoidala Axul mare ( 2,5cm) dispus anteo-posterior( polii posteriori diverg) Constituie parte din peretele lateral al ventriculului III I se descriu patru fete si doi poli ( extremitati)

a. FETELE TALAMUSULUI1. Fata dorsala ( superioara) convexa:- Delimitari :-medial tenia talamica ( pe care se insera panza coroida a ventriculului III );este o lamela de substanta alba -lateral santul talamostriat ( situat intre talamus si corpul nucleului caudat); in acest sant se afla stria terminala si vena talamo-striata - Pe fata superioara- sant oblic inapoi si lateral, santul coroidian , pe care se insera panza coroida a ventriculului lateral-acest sant imparte fata superioara in doua triunghiuri:-antero-lateral ( cu baza anterioara)prezinta anterior o proeminenta mamelonata, tuberculul anterior talamic;este intraventricular planseul cornului frontal al ventriculului lateral-postero-medial( cu baza posterioara), format in cea mai mare parte din proeminenta posterioara a talamusului, pulvinar;aceasta posrtiune este acoperita de panza coroida a ventriculului III si de fornix2. Fata mediala Delimitari- superior tenia talamica-inferior santul hipotalamic al lui Monro-anterior-gaura interventriculara-posterior apeductul mezencefalic Pe suprafata mediala-adesio intertalamica ( o banda de substanta cenusie ce leaga cei doi talamusi intre ei ) Portiunile fetei mediale -3/4 anterioare intraventriculara ( perete lateral al ventriculului III)-1/4posterioara extraventriculara, in raport cu :-comisura alba anterioara -epitalamusul-metatalamusul-lama tectala 3. Fata laterala Nu este vizibila, fiind in raport cu corpii striati, prin intermediul capsulei albe interne Raporturile cu nucleii bazali:-supero-lateral - corpul nucleului caudat-lateral -nucleul lenticular ( prin intermediul bratului posterior al capsulei albe interne )4. Fata inferioara -nu este vizibila este aderenta la hipotalamus si la subtalamus -portiunea sa postero-laterala- ia parte la formarea tavanului cornului temporal al ventriculului lateral

b. EXTREMITATILE TALAMUSULUI1. Extremitatea anterioara are urmatoarele raporturi:-lateral capul nucleului caudat-medial stalpul anterior al fornixului( impreuna, delimiteaza gaura interventriculara a lui Monro)-infero-anterior comisura alba anterioara 2. Extremitatea posterioara , voluminoasa, formeaza pulvinarul-proemina in raspantia ventriculara-inconjurata de stalpul posterior al fornixului-postero-medial vine in raport cu metatalamusul

18. CONFIGURATIA EXTERNA SI RAPORTURILE HIPOTALAMUSULUI

a. Aspect pe fata inferioara a emisferului Are o intindere limitata Este reprezentat pe fata inferioara a emisferului de formatiunile cuperinse in spatiul opto-peduncular ( rombul interoptopeduncular), delimitat astfel:-anterior chiasma optica-antero-lateral tracturile optice-postero-lateral pedunculii cerebrali -posterior fosa interpeduncularaFormatiunile aflate in rombul opto-peduncular , dinspre anterior spre posterior sunt:a. Tuber cinereum o proeminenta aflata intre chiasma optica ( anterior) si corpii mamilari ( posterior)-se prelungeste inferior cu tija hipofizara sau infundibulul , ce perforeaza diafragma seii si se continua, in fosa hipofizara, cu neurohipofiza -in fosa hipofizara, de neurohipofiza este atasata adenohipofiza, de care hipotalamusul este legat prin sistemul port-hipofizar , format din vase venoase ce incep sub forma de capilare sinusoide in hipotalamus si se termina sub forma de capilare sinusoide in adenohipofizab. Corpii mamilari - posterior de tuber cinereum-doua proeminente hemisferice, de o parte si de alta a liniei mediane c. Substanta perforata posterioara- situata in fosa interpedunculara a lui Tarin-in profunzimea sa se afla nucleul interpeduncular-orificiile reprezinta ramuri mici ale arterei cerebrale posterioare -la acest nivel se afla cisterna interpedunculara , ce se continua cu cisterna suprachiasmatica-aceste cisterne ( spatii dilatate ale spatiului subarahnoidian) contin vasele Poligonului arterial al lui Willis

b. Aspect pe fata mediala a emisferului ( dinspre ventriculul III) Are o intindere mai mare In peretele anterior-lama terminala (plecata de la chiasma optica la rostrumul corpului calos) Pe peretele lateral- se intinde pana la santul hipotalamic, care il desparte de talamus Pe peretele inferior- se afla cea mai mare parte a hipotalamusului-este format la acest nivel de doua lame de substanta cenusie:- anterioara traiect in jos si inapoi-plecata de la chiasma optica-posterioara-traiect in jos si inainte- cele doua lame se unesc formand proeminenta tuberului

19. CONFIGURATIA EXTERNA SI RAPORTURILE METATALAMUSULUI SI EPITALAMUSULUIMETATALAMUSULa. Corpul geniculat medial - raporturi: Antero-lateral si superior cu pulvinarul La extermitatea laterala - radacina mediala a tractului optic Medial - bratul conjunctival inferior care il leaga de coliculul cvadrigemen inferior

b. Corpul geniculat lateral raporturi: Antero-superior pulvinarul La extremitatea laterala radacina laterala a tractului opticMedial bratul conjunctival superior care il leanga de coliculul cvadrigemen superior

EPITALAMUSUL Este format din -stria habenulara-trigonul habenulei cu nucleii habenulari-comisura habenulara-epifiza ( galnda pineala)-comisura posterioara a. Stria habenulara - banda de substanta alba-intre fata superioara si mediala a talamusului-se lateste posterior, formand trigonul habenulei-formata din aferentele nucleului habenularb. Comisura habenulei-uneste cele doua trigonuri habenulare-formata din aferentele contralaterale ale nucleilor habenulari si fibre comisuralec. Trigonul habenulei, delimitat astfel:-lateral-pulvinar-inferior coliculul cvadrigemen superior-medial comisura habenulara si corpul pineal- contine nucleii habenularid. Comisura alba posterioara-stabileste legaturi intre -nucleii habenulari -formatiunile hipocampice -coliculii cvadrigemeni superiori-nucleii interstitialie. Epifiza ( glanda pineala)Pozitie -in neurocraniu-posterior de comisura habenulara-intre coliculii cvadrigemeni superiori-in spatiul subarahnoidianAre forma conica, cu varful postero-inferior si baza anterior.Baza epifizei se dedubleaza in 2 lame transversale, una ventrala si una dorsala.Mijloace de fixare-pia mater-pedunculii epifizari - superiori-au origine in lama superioara-se orienteaza lateral-in apropierea pulvinarului se continua cu tenia talamica -mijlocii-au origine in lamela superiora-merg pe marginea superioara acomisurii albe posterioare -intra in pulvinar-inferiori-pleaca din lamela inferioara-trec inaintea comisurii albe posterioare-intra in talamus

20. VENTRICULUL III

Situat in centrul diencefalului ( intre cele doua paarti ale diencefalului) Are forma de palnie Este o cavitate impara, in plan sagital Prezinta :-sase pereti-cinci recesuri-trei orificii de comunicare cu ceilalti ventriculiPERETII VENTRICULULUI IIIa. Peretii laterali ( drept si stang) La unirea a 2/3 superioare cu 1/3 inferioara , se gaseste santul hipotalamic( de la orificiul interventricular la orificiul de comunicare cu apeductul mezencefalic Sylvius) Superior de sant, se afla fata mediala a talamusului, cele doua mase talamice fiind unite prin adesio intertalamica Inferior de sant, se afla fata mediala a hipotalamusului b. Peretele superior Tenia talamica Pe ea se insera panza coroida a ventriculului III Inferior de acestea se afla in 2/3 posterioare fornixul c. Peretele anterior Este format de lama terminala-lama de substanta cenusie-intre rostrumul corpului calos si chaisma optica-intre peretele anterior si cel inferior Posterior se afla columnele fornicale( pars libera) cu directie inferior divergenta Cele doua columne fornicale sunt incrucisate pe deasupra de comisura alba anterioaraRecesuri: Intre cele doua columne fornicale si comisura alba anterioara se afla recesul triangular Intre comisura alba anterioara si chiasma optica se afla recesul suprachiasmatic d. Peretele inferior - este constituit din structurile hipotalamice-prezinta recesul infundibulare. Peretele posterior este alcatuit in sens cranio-caudal, din :-comisura habenulara-lama dorsala a pediculului epifizei-epifiza-lama ventrala a pediculului epifizei-comisura posterioaraRECESURILE VENTRICULULUI IIIa. Recesul triangularb. Recesul suprachiasmatic ( optic)c. Recesul infundibulard. Recesul suprapineale. Recesul pinealORIICIILE VENTRICULULUI IIIa. Orificiile interventriculare Monro Realizeaza comunicarea cu ventriculii laterali Situate anterosuperior, intre peretele anterior si lateral

Delimitate de -lateral talamusul-medial columna fornicala ( pars libera)b. Orificiul de comunicare cu apeductul mezencefalic Sylvius Situat posterior La limita intre peretii posterior si inferior Delimitat superior de comisura posterioaraComunica, prin intermediul apeductului mezencefalic, cu ventriculul IV