97894371 Douglas Reeman Piratul de Fier

7/30/2019 97894371 Douglas Reeman Piratul de Fier

http://slidepdf.com/reader/full/97894371-douglas-reeman-piratul-de-fier 1/261

55Colec ie coordonat de EMIL B RBULESCUţ ă Ă



Douglas Reeman

PIRATUL DE FIER

Traducere din limba englez de Horia Gruşka şi Octavă Bozântan

(^ 1USMIBA

1999Coperta colec iei: RAZVAN LUSCOVţ

DOUGLAS REEMAN THE IRON

PIRATE© Highseas Authors Ltd., 1987 © Editura Nemira, 1999Comercializarea în afara grani elor rii f r acordul edituriiţ ţă ă ă

este inioi



Difuzare:S.C. Nemira & Co, str. Popa Tatu nr. 35, sector 1,

Bucureşti Telefax: 314.21.22; 314.21.26 Clubul c r ii:ă ţ CP. 26-38, Bucureşti E-mail: [email protected] Web:

www.nemira.ro

ISBN 973-569-342-9

Lui Dorothy, Frank şi Stan -din partea noastr , cu dragosteăCapitolul 1

VIE I FERMECATEŢ

In acea diminea , suprafa a m rii se în l a şi coboraţă ţ ă ă ţ într-un zbucium teribil, neîntrerupt. Nu se z reau coame deă spum , iar trupul unduitor al talazurilor sclipea în luminaă matinal ca sticla topit . O pâcl dens , sfâşiat ici-colo deă ă ă ă ă ochiuri limpezi, plutea deasupra apei, abia atingând-o.

Peste câteva zile începea luna august, dar pe Balticaaerul zorilor era deja t ios - o amenin are a iernii ce avea să ţ ă coboare în curând dinspre Golful Finlandei pentru a chinuinave şi marinari deopotriv .ă

Din când în când, stoluri r zle e de pesc ruşi şi alteă ţ ă p s ri de mare, neclare îh lumina mohorât , se l sau peă ă ă ă oglinda mişc toare ca nişte ghirlande frânte,ă neimpresionate de valurile pr v litoare care în vremuri maiă ă bune puteau ascunde vederii o barc de pesă cuit aflat laă

mai pu in de jum tate de cabluţ ă1

distan . De la un cap t laţă ă altul, Baltica fusese una dintre cele mai aglomerate c iă maritime din lume pe care pescarii şi cabotierele, navele delemn şi vasele carbonifere şi-au stabilit propriile obiceiuri şitrasee. Acum, cu excep ia câtorva prudente vase suedezeţ neutre, apele deveniser zon de vân toare şi loc de veciă ă ă pentru prieten şi vr jmaş laolalt .ă ă

Era 1944 şi, pentru mul i, al cincilea an de r zboi.ţ ă Zgomotele m rii erau estompate sau în buşite de cea ; înă ă ţă acea dimineaţă,

1 Cablu - unitate de m sur pentru lungimi, egal cu a zecea parte dintr-o mil marin , adică ă ă ă ă ă 185,2 m (n. tr.)^

mailto:[email protected]

http://www.nemira.ro/

http://www.nemira.ro/

mailto:[email protected]



locul p rea pustiu şi abandonat pentru o vreme. Pesc ruşii ce planauă ă t cu i şi se preg teau s înceap c utarea hranei au sim it primii, caă ţ ă ă ă ă ţ

întotdeauna, c nu mai sunt singuri. La început a fost mai degrab oă ă senza ie decât un sunet, nu îndeajuns de aproape ca s fie o zbatereţ ă sau un tremur, doar o vibra ie a apei care a f cut ca p s rile s seţ ă ă ă ă

înal e imediat, fâlfâind şi ipând, agitate, neliniştite, îns f r a p reaţ ţ ă ă ă ă dispuse s p r seasc teritoriul.ă ă ă ă

Dac ar fi existat un martor, ar fi r mas uimit de apari iaă ă ţ

neaşteptat a navei. Mai întâi, o uriaş umbr , apoi, cu o zvâcnireă ă ă

dispre uitoare a provei înalte şi piezişe, str punse pâcla, despiţ ă când-o, şi spintec talazurile povârnite cu o remarcabil uşurin . Deşiă ă ţă cele trei elice erau frânate pentru a micşora viteza, must ileăţ

înspumate de la prova împroşcau vopseaua ştears de camuflaj şiă l sau s se în eleag adev rata putere a navei. Pe m sur ce-şi croiaă ă ţ ă ă ă ă drum prin apele plumburii, dimensiunile şi for a ei deveţ neau şi maiimpresionante, iar cele patru turele jumelate şi structura semea aţă pun ilor nu afectau în nici un fel perfec iunea liniilor. Era unţ ţ cruciş tor greu, unul dintre cele mai puternice în serviciul flotei, deşiă p stra toat impetuozitatea şi elegan a unui distrug tor.ă ă ţ ă

Pe pun ile umede nu se z rea nici o siluet ; mişc rile întâmţ ă ă ă -pl toare din preajma afeturilor tunurilor şi de pe covert erauă ă singurele semne de via . Pentru câteva clipe se ar t limpede, înţă ă ă toat splendoarea, ca un animal gra ios, traversând luminişul uneiă ţ p duri. Zorile şov itoare f cur suprastructura s str lucească ă ă ă ă ă ă precum sticla şi-i conturar pavilionul - un solitar petic stacojiu, cuă crucea neagr îhcârligat .ă ă

Inainte ca cea a s -1 înghit din nou, armamentul secundar alţ ă ă cruciş torului p ru c prinde via : evile zvelte fixate în afeturi deă ă ă ţă ţ

jur-împrejurul suprastructurii începur s se roteasc , în l ându-se,ă ă ă ă ţ ca şi cum ar fi adulmecat un posibil inamic. Fiecare echip deă servan i ştia exact cât cost neglijen a şi lipsa de vigilen .ţ ă ţ ţă In aceste

ape nesigure, rar te puteai bucura de o a doua şans .ăPeste nou sute cincizeci de ofi eri şi marinari se aflau conă ţ semna iţ la posturile de lupt , curtinele altfel fuseser întreagaă ă noapte; deşir spândi i de la un cap t la cel lalt pe corpul blindat ală ţ ă ă cruciş torului, erau totuşi uni i îhtr-o singur echip , decişi s facă ţ ă ă ă ă fa exigen elor navei şi preten iilor comandantului lor.ţă ţ ţ

Singur pentru câteva minute în cabina sa spartan , de la caă p tulă covertei, Kapit n zur Seeă 2 Dieter Hechler st tea la masa de lucru cuă relaxarea aparent pe care i-o d experien a îndelungat . Mintea luiă ţ ă ţ ă

înregistra îns fiecare mişcare şi orice zgomot nelaloă cul lui venite dinafara refugiului strâmt. Cobora rar în înc perile spa ioase destinateă ţ

comandantului, aflate dedesubt - de obicei îh port -, pentru c nuă avea suficient timp s ajung pe punte în caz de alarm . Nu-i p sa.ă ă ă ă Lumea lui era aici, şi aşa se întâmplase în toate cele optsprezece lunide când fusese onorat cu comanda acestei nave, unul dintrecruciş toarele de elit ale marinei geră ă mane aflate înc în activitate.ă

Dintr-o clip într-alta, Viktor Theil, secundul s u, avea s -1 chemeă ă ă la telefonul roşu instalat deasupra priciului din cabin . Apoi, Hechleră se va ridica în picioare, va arunca o privire fugar în jur, s seă ă asigure c nu a uitat nimic, dup care se va îndrepta spre puntea deă ă comand .ă

Va fi întâmpinat cu sentimente diferite: uşurare, îndoial , chiară antipatie, dar to i îl vor recunoaşte drept comandantul lor.ţ

Se rezem de sp tarul scaunului, privind absent harta de pe masaă ă de lucru. La întâlnirea cu membrii echipei operative trebuia s ştieă

2 C pitan de marin (lb. german , în original) (n. tr.).ă ă ă



totul, s fie preg tit s r spund oric rei întreb ri, chiar şi celei maiă ă ă ă ă ă ă stupide. Inv ase în urma unei experien e dure c orice om mustratăţ ţ ă pentru c întreab ceva ce ar trebui s ştie în mod normal nu va maiă ă ă

îndr zni s ridice vreodat o alt problem , poate chiar vital .ă ă ă ă ă ăVestonul atârna de o bar metalic fixat lâng pat; cele patruă ă ă ă

trese aurii sclipeau stins în lumina aruncat de lampa de pe mas .ă ă Ca şi panglicile medaliilor de pe veston, chipiul era o dovad aă autorit ii şi a meritelor sale, dar orice eventual vizitator ar fi v zut înăţ ă el omul, şi nu comandantul. Cascheta şi vestonul erau doar însemnenecesare, la fel cum drapelele şi pavilioanele identificau vechile vasede r zboi în toiul b t liilor din secolele treă ă ă cute. In acele momente

îns , îmbr cat cu jacheta pesc reasc faă ă ă ă vorit , din lân gri, şi cuă ă pantalonii de flanel traşi pe sub cei de uniform , ar ta ca un omă ă simplu la ceas, de tihn .ă

Hechler împlinise treizeci şi şase de ani, fiind cel mai tân r c pitană ă aflat la comanda unei nave ca Prinz Luitpold. Povara r spunderii eraă uşor de ghicit în cutele adânci s pate de fiecare parte a gurii luiă ferme. Avea p rul negru şi veşnic rebel, în ciuda observa iiloră ţ caustice ale superiorilor f cute de-a lungul anilor. Vigoarea şiă calit ile lui, profunzimea specific iăţ ă se puteau citi mai ales în priviri.

Ochii s i albaştri, cu umbre cenuşii, erau aidoma m rii.ă ăIn tinere e, descoperise c ochii îl f ceau vulnerabil. Dac eiţ ă ă ă m rturiseau încredere, în acelaşi timp îi tr dau şi îndoielile.ă ă Inv aseăţ s -şi st pâneasc emo iile l untrice, iar de rezultatele acesă ă ă ţ ă tuiautocontrol se convinsese în via a de zi cu zi. Un marinar ce urma sţ ă fie pedepsit sau promovat cu un cuvânt de felicitare. Un b rbat careă trebuia înştiin at c familia i-a pierit într-un raid aeţ ă rian. Toateacestea f ceau parte din lumea lui, ca şi faptul c vedea adeseaă ă oameni murind, uneori într-un chip oribil, ştiind -aşa cum ştia el - că to i ceilal i îi urm resc reac iile, chiar şi numai pentru a-şi evaluaţ ţ ă ţ propria lor soart .ă

La fel se întâmplase în urm cu o lun , când golise puntea de josă ă şi adunase to i ofi erii şi solda ii la pupa, la umbra evilor gemene aleţ ţ ţ ţ turelei Dora, ca s le anun e debarcarea Alia ilor în Normandia.ă ţ ţ Pentru majoritatea membrilor echipajului de pe Prinz Luitpoldcelelalte teatre de r zboi p reau îndep rtate şi f r prea mareă ă ă ă ă importan . Pacificul, Italia, chiar şi Atlanticul - unde se purtaserţă ă cele mai sângeroase b t lii navale - nu însemnau mare lucru.ă ă R zboiul lor era acolo, sau în Arctica, împotriva ruşilor. Normandiaă schimbase totul. Ştirile oficiale erau de un optimism neclintit:britanicii şi alia ii lor aveau s fie respinşi cuţ ă rând, împinşi în mare,astfel c Anglia urma s r mân numai bun de invadat. Si, oricum,ă ă ă ă ă Normandia era la mare, mare distan de Patrie.ţă

Dar pentru mul i dintre ascult torii prezen i noutatea p ruse oţ ă ţ ă lovitur perfid , inamicul continuând s „muşte" pe un alt front, ceeaă ă ă ce-i îndârjea şi mai tare.

Puntea se cutremur pe neaşteptate şi Hechler trebui s -şiă ă destind din nou fiecare muşchi. Poate c era prea obosit. Proă ă babilc r zboiul îi tocise rezisten a, f r s -şi dea seama. Zâmbi şi-şiă ă ţ ă ă ă trecu degetele puternice prin p r. Apoi oft şi se aplec s studiezeă ă ă ă harta pentru ultima oar .ă

Linia coastei îi era destul de familiar . Nu avea nici un rost s seă ă mai gândeasc la felul în care s-ar fi petrecut lucrurile sau să ă deplâng terenul pierdut în ultimele câteva luni. Locurile de ancorareă sigure ajunseser inta permanent a atacurilor; acum se aflau înă ţ ă mâinile inamicului. In timp, for ele ruseşti îşi înte iser presiunea de-ţ ţ ăa lungul miilor de mile de rm, disputate s lbatic. Aici, în Nord,ţă ă



finlandezii - alia ii nem ilor - se aflau prinşi într-o încleştare teribil , şiţ ţ ă o întreag armat german se g sea în periă ă ă ă colul de a-i fi t iată ă retragerea. Gura lui Hechler se strâmb într-un zâmbet crispat.ă Repliere strategic ,ă cum o denumeau buletinele informative. Sep rea c marelui cruciş tor îi fusese sortit s primeasc întotdeaunaă ă ă ă ă ordinul de plecare în ultima clip , chiar şi dup cele mai scurteă ă escale în port. Acum, cu escorta asigurat de dou distrug toare,ă ă ă câte unul la fiecare bord, se afla din nou îh aceleaşi ape aprigdisputate, unde alt dat îşi permitea s se odihneasc , unde fuseseă ă ă ă un adev rat simbol pentru trupele de uscat.ăIn timp ce Hechler îşi plimba ochii peste hart , verificândă m sur torile cu distan ierul, în închipuirea lui rmul se contura ca oă ă ţ ţă acuarel . La travers se g sea coasta de nord a Lituaniei, poarta deă ă intrare în golful Riga. In cursul nop ii se strecuraser dincolo deţ ă Kolkasrags - promontoriul scund şi nisipos, cu p duă rile lui întunecate-, iar în curând, dup un viraj larg, aveau s se apropie din nou deă ă coast .ă

Acolo, la Sud-Est, în mijlocul golfului Riga, primiser ordin să ă asigure sprijin de artilerie trupelor germane asediate. Riga erasingurul punct pe unde armata se putea retrage în caz de nenoro-

cire, iar nimic din comunicatele primite nu sugera încetinirea înaint rii ruşilor, în pofida pierderilor lor îngrozitoare în oameni şiă tancuri.

Exista întotdeauna un risc atunci când nava avea de înfruntatbateriile de coast . Cei care d deau asemenea ordine aveau înă ă vedere doar strategia general şi necesit ile de ultim or , dar maiă ăţ ă ă rar luau în considerare pericolul.

Era o sarcin pe careă Prinz Luitpold o dusese la bun sfârşit demulte ori. La început asigurase focul de acoperire pentru propriilesale debarc ri şi sprijiniseă Q armat victorioas de la un succes laă ă altul. Dac iarna urma s se lase devreme, un r gaz pe acest front ară ă ă

fi devenit, îh fine, posibil. Hechler se gândi cu mil la am râ ii careă ă ţ înduraser frigul muşc tor şi o mul ime de priă ă ţ va iuni; aveau s leţ ă înfrunte din nou, de aceast dat ştiind c Alia ii se aflau maiă ă ă ţ aproape de ara lor decât ei înşişiţ . Numai dac ...ă

Ridic ochii spre fotografia înr mat a navei pe care o coă ă ă manda.Sticla tremura în ram din cauza vibra iilor uşoare transă ţ mise de lapun ile de dedesubt, f când ca imaginea s par vie.ţ ă ă ă Prinz Luitpoldera o nav norocoas , devenind legendar în strâmta lumeă ă ă marin reasc . Bombardamentele, potopul atacurilor aeriene sauă ă canonadele îndr cite din timpul încleşt rilor cu cruciă ă ş toareleă britanice la Capul Nord îi provocaser doar stric ciuni minore şiă ă

pierderea a doi oameni. Unul dintre ei c zuse peste bord, alunecândă pe puntea înghe at . Pentru familia lui nu prea era o mândrie s -şiţ ă ă aminteasc de o asemenea moarte.ă

Hechler se gândi la celelalte nave similare: Prinz Eugen - o altă legend , chiar şi pentru marina militar inamic - şiă ă ă Admirai Hipper -care la începutul r zboiului fusese serios avariat de un distrug toră ă ă britanic, într-o ac iune nebuneasc . Amândou erau nişte nave peţ ă ă cinste. O alta din aceeaşi categorie, Bliicher, se scufundase în 1940,torpilat de norvegieni. înc una se afla în construc ie.ă ă ţ

Dar Prinz Luitpold p rea s aib o soart miraculoas . Lană ă ă ă ă sarea eila ap , la scurt timp dup sfârşitul luiă ă Bliicher, fusese amânat dină cauza mai multor raiduri aeriene înverşunate. F cuă ser pr p d înă ă ă docurile Blohm & Voss din Hamburg, acolo unde chila abia conturată visa la botezul valurilor. Supravie uise, în ciuda dezastrului din jur,ţ aşteptând r bd toare risipirea fumului şi continuarea lucr rilor.ă ă ă



Atunci când însuşi Fuhrerul lansase nava cu un nume menit să cimenteze prietenia cu Austria, Hechler servea pe un mic şi b trână cuirasat. O admirase în mai multe rânduri şi, pe m sur ceă ă construc ia carenei avansa, în adâncul sufletului începuse s -şiţ ă doreasc tot mai mult comanda viitoarei nave.ă

Se ridic , leg nându-şi maşinal corpul pentru a sim i vigoaă ă ţ reavasului sub t lpi. Cânt rind paisprezece mii de tone, cu toateă ă instala iile şi maşin riile necesare, la care se ad ugau armele poţ ă ă -trivite pentru a înfrunta inamici mai rapizi sau de aceeaşi talie,

cruciş torul dispunea chiar de trei hidroă avioane Arado - la nevoiespionii lui Hechler.Deşi era un b rbat înalt şi lat în umeri, Hechler se mişca în cabinaă

strâmt cu o agilitate de pisic ; îşi îmbr c haina şi-i netezi uşoră ă ă ă buzunarele, f r s -şi dea seama de aceast precau ie inutil .ă ă ă ă ţ ă

Trase apoi sertarul biroului, strecurând în untru distan ierul şiă ţ rigla. în acel moment z ri chipul ei privindu-1 din copert de pieleă ă uzat pe care o purta întotdeauna pe mare. Oft , cu privireaă ă pierdut .ă Aproape de inima mea.

Undeva dedesubtul cabinei auzi o uş metalic trântit cu zgoă ă ă -mot. O ultim r bufnire a cuiva pe care, probabil, îl l saser nervii.ă ă ă ă

Nava - aceast nav - îl ajutase s treac chiar şi peste asta,ă ă ă ă medita Hechler. Se putea uita acum la imaginea ei, o putea cercetaf r vechiul sentiment de am r ciune şi disperare. înger nu zâmbeaă ă ă ă

în fotografie. Acum, când se gândea mai bine, îşi d dea seama c deă ă fapt nu prea zâmbise niciodat .ă

Telefonul roşu de deasupra cuşetei bâzâi ca o insect prins înă ă curs . Hechler surâse şi ridic receptorul. Se sim ea uşurat din cauzaă ă ţ

întreruperii, eliberat de umbra amenin toare a descuraj rii, în timpţă ă ce r spundea, închise sertarul, gonind imaginea ei din minte pân laă ă un alt prilej.

Era Theil, aşa cum se aştepta. Un om atât de demn de încredere, încât Hechler se surprinsese odat cum se str duia s -i gă ă ă ăsească

vreun viciu sau vreo meteahn . Se afla pe nav înc de la recrutareaă ă ă primului echipaj în Hamburg şi servise şi sub comanda c pitanuluiă dinaintea lui Hechler. Un ofi er competent din toate punctele deţ vedere, care inspira respect şi simpatie majorit ii subalternilor,ăţ calit i ce merg rar mân -n-mân pe un vas de r zboi.ăţ ă ă ă

Theil ar fi meritat comanda propriei lui nave; se c utau cuă disperare c pitani experimenta i pentru vasele mari. Fiecare tân ră ţ ă promi tor era înh at şi trimis pe submarine pentru a-şi da obolulţă ăţ gurilor de foc din Atlantic. Ca şi cum ai t ia o p dure înainte caă ă arborii s devin maturi - aşa se plânsese un b trân ofi er de stat-ă ă ă ţmajor.

- în cinci minute facem ultima schimbare de curs, domnule

comandant, raport Theil.ăAsa era. Exact.- In regul ,ă Viktor. Urc imediat, r spunse Hechler.ăAg receptorul în furc şi se întinse dup caschet şi binoăţă ă ă ă clu. O

privire în oglinda din perete îl f cu s se strâmbe, îh timp ce-şiă ă îndesa chipiul peste p rul aspru. P rea îndeajuns de calm. îşiă ă examina sentimentele, aşa cum ar fi f cut-o ca subordonat.ă

Nimic. Parc sc pase de toate îndoielile. Cercet imaginea dină ă ă oglind , sim ind cum încordarea îl p r seşte. Devenise din nou tân r,ă ţ ă ă ă ca în ziua în care ieşise din biseric împreun cu înger şi trecuseră ă ă pe sub bolta format de s biile trase din teac ale camarazilor luiă ă ă

ofi eri.ţGândul acesta f cu s alunece o umbr peste ochii s i albaşă ă ă ă tri.Hechler stinse lumina şi p r si cabina. Niciodat nu se gândiă ă ă se că fiecare moment ar putea fi ultimul. Ar fi fost o irosire, o povar inutilă ă



pentru mintea lui.Z bovi câteva clipe în întuneric, cu um rul rezemat de o elulă ă ţ

umed al blindajului, adaptându-şi vederea, preg tindu-se pentruă ieşirea pe punte şi întâlnirea cu marea. Pentru întâlnirea cu inamicul.

Fregattenkapitän1 Viktor Theil, secundul cruciş torului, stă ătea pegr tarul lustruit aflat în partea din fa a pun ii. inea dep rtateă ţă ţ Ţ ă picioarele înc l ate cu cizme, s simt mai bine tangajulă ţ ă ă

C pitan de fregat (lb. germană ă ă, în original) (n. tr.).

navei, şi adulmeca gr un ele de sare pulverizate din când în cândă ţ peste paravanul de sticl al comenzii. Un proasp t-sosit la bord ar fiă ă avut nevoie de zile întregi — mai multe decât i s-ar fi acordat -pentrua se obişnui cu obiectele şi echipamentele navei, chiar şi în întuneric.

Theil le cunoştea pe toate, la fel cum putea descrie figurile tuturorcelor care, alinia i de jur-împrejurul lui, aşteptau conştiincioşi sosireaţ comandantului pe puntea de comand : semă nalizatori, maiştri, siluetamasiv , înfofolit în haina lucioas de ploaie, a lui Josef Gudegast,ă ă ă ofi erul cu naviga ia. Deşi avea unele rezerve în privin a ofi erilorţ ţ ţ ţ care nu erau de carier , Theil nu putea fi decât mul umit - la fel caă ţ

întreaga echip - c navigatorul era Gudegast. Pân s înceapă ă ă ă ă

r zboiul, îşi câştigase pâinea în marina comercial , iar o lungă ă ă perioad fusese maistru principal pe un vas de lemn din Baltica.ă Gudegast cunoştea ca pe propri-ile-i buzunare toate capcanele şipericolele acestor ape.

Theil analiz tonul vocii comandantului la telefon. Calm. Nici ună motiv de îngrijorare. Nu asemenea precedentului c pitan careă clacase dup trei zile consecutive de atacuri aeriene. Theil resim eaă ţ vechea ran ca pe o durere fizic . Preluase comanda şi reuşise să ă ă aduc vasul înapoi la Kiel, atunci când al ii fuseser mai pu ină ţ ă ţ norocoşi. îndr znise s spere c va fi promovat şi i se va da pe mână ă ă ă Prim Luitpold. O merita. Era convins. în schimb, cel care a urcat la

bord întâmpinat cu sunete de siflee şi salve de salut fusese Hechler.Un b rbat cu o reputa ie excelent , care de atunci îşi dovediseă ţ ă valoarea de nenum rate ori. Totuşi, avea mai pu ini ani în spateă ţ decât Theil...

Secundul medita la ceilal i membri ai echipajului, dintre care uniiţ erau noi pe nav . In suprastructura blindat de deasupra pun ii, laă ă ţ posturile de observare şi de control al tirului, ofi erii pe care îi vedeaţ zi de zi aşteptau ca liniştea s se sparg în buc i. Chipuri obosite laă ă ăţ ora mesei, sau îmbujorate de b utur dup câte vreo escapad peă ă ă ă

rm, îhtr-un port oarecare... Chipuri care asţă cundeau ceva, saudimpotriv , dezv luiau prea mult. Aşa cum era cazul celui mai tân ră ă ă

ofi er de-aici, de pe pun .a de comand .ţ ăLeutnant zur See Konrad Jaeger era un adolescent necopt, de numainou sprezece ani. Imagine perfect pentru un afiş de reă ă crutare.Exceptând perioada de instruc ie,ţ Pririz Luitpold era prima lui nav .ă Avea un fel de a fi pl cut şi siguran a de sine a unuia obişnuit să ţ ă comande. Tat l lui era un c pitan plin de decora ii, transferat peă ă ţ uscat dup ce-şi pierduse un bra şi un ochi în camă ţ pania din Africade Nord. B trânul lui Jaeger mai avea înc influă ă en , gândi Theil.ţă Altfel, tân rul ar fi ajuns un pârlit de ofi er de cart la bordul unui U-ă ţboat şi nu ar servi pe un „cal pursânge" ca nava asta. Se zvonea că speran a de via a unui tân r ofi er pe un submarin de lupt eraţ ţă ă ţ ă cam aceeaşi cu a unui locotenent pe frontul rusesc. Theil se înfiora. în vremurile astea era mai cuminte s nu iei înă seam zvonurile.ă



Auzi cum se deschise uşa metalic de la cap tul cel lalt ală ă ă comenzii şi v zu fe ele întunecate din preajma lui prinzând via înă ţ ţă clipa în care c pitanul îşi f cu apari ia şi-i salut familiar cu mâna laă ă ţ ă chipiu pe to i cei prezen i. Theil se întoarse spre el, amintindu-şi câtţ ţ de mult îl pizmuise şi-1 urase pe acest om.

De lâng platforma compasului, Jaeger îi privea pe cei doi ofi eriă ţ superiori - b rba ii de care depindea destinul navei şi al lui. Alc tuiauă ţ ă un contrast absolut, gândi tân rul. Comandantul -înalt, puternic, dară

cu un aer liniştit şi senin. Theil - îndesat, cu p rul blond tuns scurt,ă

obişnuit s izbucneasc furios la orice înc lcare a înaltelor luiă ă ă standarde.

Hechler sim ea curiozitatea atent a tân rului, la fel cum eraţ ă ă conştient de indiferen a ofi erului cu naviga ia. Ultimul îşi cunoşţ ţ ţ teah r ile cu o precizie magic . Se ştia c adesea lua în derâdere noileă ţ ă ă instrumente de naviga ie de pe nav , sus inând c sunt priţ ă ţ ă melelucruri care se defecteaz atunci când ai nevoie de ele.ă

în afara orelor lungi de serviciu, când nava se deplasa în grabă dintr-o parte a m rii într-alta, Gudegast se al tura rareoriă ă camarazilor ofi eri. Un alt lucru care te surprindea la el era înde-ţ

mân área artistic . Deşi avea un gabarit impresionant şi folosea ună limbaj colorat de marinar, era în stare s deseneze zilnic peisaje, cuă acurate e şi sensibilitate. Acum, tocmai se ridicase pe vârfuri ca sţ ă admire câ iva pesc ruşi - unul dintre subiectele lui favorite -care seţ ă roteau prin cea , sem nând cu nişte dâre de spum . O posibilţă ă ă ă schi , oare?ţă

Hechler vârî capul sub prelata de pânz ce ad postea masaă ă h r ilor şi cercet sistematic calculele ordonate, direc iile şi poă ţ ă ţ zi iileţ

însemnate de Gudegast. Caşi lucr rile lui artistice, fiecare not sauă ă

cifr era clar şi delicat . Poate c acea constitu ie aspr ascundeaă ă ă ă ţ ă neliniştea unui artist dintr-o alt epoc . In str lucitoarea manta deă ă ă ploaie, ar ta asemenea unei creaturi marine ap rute la bord peă ă neaşteptate.

Theil veni lâng ei, aproape de hart .ă ă- Bateriile de coast sunt aici, domnule Armamentul nostruă

principal este preg tit şi va fi informat despre orice modificareă survenit între timp.ă

De dincolo de ad postul prelatei, Hechler auzi o elui scrâşă ţ nind dincauza manevrelor catapultei preg tite s lansezeă ă primul hidroavión.Fiecare dispunea de un echipaj de doi oameni şi, pe lâng tun şiă mitraliere, urmau s fie înc rcate azi cu câte dou bombe grele.ă ă ă

Hechler gândi cu voce tare:- Aici este gara. Avem ordin s o distrugem. Ivan va aduce înt ririă ă

pe ruta asta. Ii vom da ceva dureri de cap.Ieşi de sub ad post şi urc pe gr tarele dinainte, l sând aerulă ă ă ă

s rat s -i alunge orice umbr de sl biciune. Se gândi la oamenii luiă ă ă ă care st teau ghemui i în aşteptarea ordinului. Unii aveau poă ţ -sibilitatea - ca şi el - s z reasc zbuciumul apei; al ii erau înă ă ă ţ ghesui iţ

în turelele blindate, preg ti i s alimenteze tunurile uriaşe de optă ţ ă oii, sau închişi în m runtaiele camerelor motoarelor şi cazanelor,ţ ă

asurzi i de vacarmul maşin riilor şi ventilatoarelor, privind cadraneleţ ă sau uitându-se unii la al ii şi str duindu-se s nu se gândeasc laţ ă ă ă

obuzul sau la torpila care ar fi putut transforma lumea lorzgomotoas într-un infern necru tor.ă ţăPe str zile din Kiel sau într-un port oarecare ocupat, pe mul iă ţ

1



dintre ei nici nu i-ar fi b gat în seam . Ce p cat c oamenii r maşiă ă ă ă ă acas nu-i puteau vedea aici, în mediul lor. Probabil c asta i-ar fiă ă

însufle it şi le-ar fi dat mai multe speran e.ţ ţ Theil spuse calm:- E timpul, domnule comandant.Hechler încuviin , mul umit s se angajeze în lupt .ţă ţ ă ă- Schimbare de drum. Cu toat viteza înainte! Pentru o clip ,ă ă

înf işarea i se îmblânzi şi ad ug cu voce domoal : Alte vreăţ ă ă ă muri,Viktor, dar acelaşi inamic... nu?

Cincisprezece minute mai târziu nava despica impetuoas pâcla,ă ieşind ca un tigru înfuriat în întâmpinarea primei raze firave desoare. Când cele patru turele principale îşi oprir rotirea silen ioasă ţ ă la coordonatele cerute, toate cele opt tunuri deschiser focul.ă

*»•*

- Schimbare de drum, cap compas doi-trei-zero!Hechler ridic ochii de pe repetitorul giro, agitat la fel ca apeleă

care se umflau.şi clocoteau, spumegând într-un con masiv, la câtevacabluri lungime prova babord.

Când ordinul ajunse în cabina timonierului, sim i puntea în-ţ

clinându-se, ca urmare a r spunsului instantaneu al etravei înă clinatesilite s scormoneasc suprafa a scânteietoare a apei. Turelele de laă ă ţ prova zvâcnir uşor pentru a echilibra schimbarea brusc de direc ie,ă ă ţ apoi perechile de tunuri recular pe rând, îh timp ce unda de şocă produs de proiectilele lansate spre rm zguduia violent puntea.ă ţă

Hechler aştept stabilizarea corpului navei, ducând din nouă binoclul la ochi. Imaginea rmului era estompat de fum, iar luminaţă ă argintie şi crud a soarelui p rea c golise totul de culoare. Acoloă ă ă unde cele trei avioane Arado ale navei se pr v leau în picaj asupraă ă intelor, exploziile bombelor f ceau cerul s arate ca ciupit de v rsat,ţ ă ă ă

iar loviturile proiectilelor cruciş torului erau marcate de enormeă trâmbe de fum, dense şi nemişcate. Toate acestea dau peisajului unaer murdar şi resping tor, gândi el vag.ăUn trasor care se în l a dintre d râm turile unei case de lângă ţ ă ă ă falez îl f cu s b nuiasc în ce fel profitau solda ii de tirul lor pentruă ă ă ă ă ţ a recupera vechile pozi ii; lupta înverşunat pentru fiecare cas eraţ ă ă destinul infanteristului.

Hechler îşi aminti brusc de tat l s u, şi aceast neaşteptat abaă ă ă ă -tere a gândurilor îl tulbur . Nu era în firea lui s -şi lase mintea să ă ă zburde aiurea, mai ales atunci când avea nevoie de un cap limpede.

Tat l lui luptase ca soldat în Marele R zboiă ă 3 şi fusese r nit peă frontul de vest de mai multe ori, pân când, afectat grav de gazeleă toxice, îl l saser la vatr ... O epav omeneasc scuturat de crizeă ă ă ă ă ă de tuse. In clipele de linişte descria scurte crâmpeie din r zboi,ă

îngrozindu-şi familia cu istorii despre sârma ghimpat din „ araă ţ nim nui" şi despre raidurile în tranşeele inamice, fiind înară ma iţ numai cu m ciuci ghintuite, cazmale ascu ite şi cu ite lungi. Nu aveaiă ţ ţ timp s încarci o arm , iar o baionet nu era de prea mare ajutoră ă ă

într-o înfruntare corp-la-corp, povestea el. Tr geai pe n ri mirosulă ă duşmanului, sim indu-i puternic spaima în timp ce încercai s -1 uciziţ ă cu aceleaşi mijloace folosite cu secole în urm .ă

Pe mare, rareori î i z reai inamicul. Doar limbile de foc de la guraţ ă tunurilor, pr v lirea celor lovi i, o umbr în lumina lunii sau re inută ă ţ ă ţ ă pe telemetru. Era mai bine aşa. Mai curat.

Pe mal irumpse o enorm str fulgerare portocalie tivit cu roşu, şiă ă ă

3 Denumire dat primului r zboi mondial (n. tr.).ă ă



Theil, care inea receptorul telefonului lipit de ureche, strig :ţ ă- Gaia, domnule comandant!Un marinar îşi înghionti prietenul, apoi rânjir unul spre ceă l lalt.ă

Locotenentul Jaeger duse mâna streaşin la ochi şi privi spre postulă de control care, din cauza fantelor de observare, ar ta ca vizieraă unui coif uriaş. Nici m car nu se aplec atunci când ceva şuier peă ă ă deasupra pun ii. Hechler b g de seam c un maistru rezervist aflatţ ă ă ă ă

în spate îi arunca tân rului ofi er priviri fioroase. Probabil ar fi vrut să ţ ă

se culce la p mânt; orice prost putea muri ca un erou.ă

- Avioane, dom'le comandant! Relevment roşu unu-unu! în l toră ţă trei-zero!

Gurile de foc auxiliare se r suceau deja în micile lor turele,ă adulmecând minusculele puncte argintii ivite pe neaşteptate dinpâcla fumegând .ă

Hechler se gândi la Kroll, ofi erul cu artileria, şi se bucur deţ ă eficien a lui. Slab, zgârcit la vorb şi total lipsit de sim ul umoruţ ă ţ lui,Kroll era un om greu de mul umit. Disciplina draconic imţ ă pus înă timpul antrenamentelor nesfârşite, simularea tuturor situa iilor deţ lupt , frecuşul permanent la care erau supuşi servan ii, nevoi i să ţ ţ ă care muni ia greoaie de la magazii, şi beşteleala încasat de oriceţ ă

marinar care nu izbutea s -i satisfac preten iile f cuser totuşi caă ă ţ ă ă nava lor s fie un adev rat exemplu pentru mul i al ii.ă ă ţ ţ Tunurile antiaeriene şi armele automate începur s c ne şiă ă ţă ă

luminile trasoarelor br zdar marea, împletindu-se într-o plas vie deă ă ă foc îh calea avioanelor ce se apropiau.

Unul dintre distrug toarele din escort vir strâns într-o jerb deă ă ă ă spum , urmat la pupa de o perdea uleioas de fum, şi se ab tuă ă ă aproape de fratele lui mai mare; cl n nitul îndârjit al propriiloră ţă tunuri se al tur vacarmului asurzitor.ă ă

Armamentul greu de pe Prinz Luitpold recul din nou. Hechă lerpierduse şirul loviturilor trase. Auzi şuier turile scurte aleă proiectilelor spintecând aerul spre int .ţ ă

- Schimbare de drum. Cârma Vest!Hechler l s binoclul s atârne pe piept, în timp ce Gudegast îiă ă ă transmitea ordinele prin pâlnia de alam a portavocii de lângă ă compas.

- Doi-şapte-zero, domnule comandant!Urm toarele cuvinte fur acoperite de mugetul aspru al motoaă ă -

relor, de vacarmul şi p c nitul din ce în ce mai însp imânt toare aleă ă ă ă tirului de întâmpinare a avioanelor ce scânteiau deasupra apei.

Hechler nu v zuse care dintre ele ochise distrug torul, dară ă explozia de la coşul din pupa acestuia produsese o vâlv taie ce f ceaă ă ca fragmente din nav s fie azvârlite departe, în aer, chiar în timpă ă

ce vasul executa şov itor un alt viraj şi se înclina, expu-nându-şiă întreaga punte. Urm o alt explozie teribil , iar m rună ă ă ă taiele navei şifl c rile se rev rsar ca o lav de-a lungul unui bord, înv luindă ă ă ă ă ă zbaterea carenei în fum şi împresurând-o cu jerbe str lucitoare deă spum provocate de ploaia de r m şi e. Distan a estompaă ă ă ţ ţ zgomotele, dar pr p dul era evident pentru toat lumea.ă ă ă

Dou dintre avioanele ruseşti se îndep rtau şerpuind pe cerulă ă în esat de exploziile proiectilelor, dar dârele de fum l sate în urmţ ă ă dovedeau c fuseser atinse. Gudegast spuse r guşit:ă ă ă

- E terminat , domnule! Privi i!ă ţHechler urm ri distrug torul, care începea s se scufunde. Oă ă ă

barc l sat la ap fu smuls de vârtej cu doar câ iva oameni laă ă ă ă ă ţ

bord. Nava era înzestrat cu plute, dar cu siguran c primele două ţă ă ă explozii f cuser multe victime. Hechler îl întâlnise pe coă ă mandantuldistrug torului la mai multe adun ră ă i. Acum avea parte de un



moment temut de orice comandant. Abandonarea vasului. Chiar şigândul la aceste cuvinte p rea o capitulare.ă

Alte dou avioane vâjâir pe deasupra navei înclinate pe-o parte,ă ă iar în jurul b rcii marea fu potopit de tirul mitralierelor. Hechler îşiă ă sim i muşchii stomacului contractându-se. Apuc s priveascţ ă ă ă siluetele sub iri, ireale, care b teau aerul cu mâinile sau plonjau înţ ă vâltoare înainte s fie secerate.ă

Theil se înfiin a în grab lâng el.ţ ă ă- Un Arado e terminat, domnule comandant!

Se privir . Tonul lui Theil era brutal; cuvintele lui nu erau doar ună simplu raport. Sunau oarecum sceptic, ca o acuza ie.ţHechler travers puntea, c lcând zgomotos cu cizmele pesteă ă

tuburile goale de la cartuşele unei mitraliere. Scrut v lul de fum deă ă pe rm. Probabil c avionul fusese lovit tocmai când lansa cele douţă ă ă bombe, apoi explodase deasupra lor.

- Semnal din partea escortei, domnule comandant! Cer per-misiunea s culeag supravie uitorii.ă ă ţ

Hechler privi scurt fa a chipeş a lui Jaeger. înc nu înv ase s -şiţ ă ă ăţ ă ascund emo iile, gândi el; ochii tân rului luceau neobişnuit,ă ţ ă

îndurera i pentru cei care mureau nu departe, în fa a lor.ţ ţEra o dram în plus, nedorit . C pitanul distrug torului ră ă ă ă ămas

întreg ştia cel mai bine acest lucru, cu atât mai mult cu cât cel lalt îiă fusese cel mai bun prieten.Ar fi putut fi nava lui. Cele dou turele dinspre pupa bubuir înc oă ă ă

dat , provocând o und de şoc atât de violent , de parc vasul ar fiă ă ă ă dat peste un banc de nisip. Sau am fi putut fi noi. N-ar fi fost nici odeosebire. Nici m car nu trebuie s - i treac prin cap aşa ceva.ă ă ţ ă

Se auzi r spunzând sec:ă- Respins. înceta i ac iunea!ţ ţ

îşi privi în fug ceasul, conştient de tensiunea din jurul s u, deă ă impactul celor petrecute atât de repede.

Glasul lui p ru s -i urneasc din nou; se auzir strig te înă ă ă ă ă

telefoane şi portavoci, iar Gudegast transmise timoneriei cursulprestabilit. Erau r m şi ele unui şablon. Trebuia ca s fie verifiă ă ţ ă cate omul ime de lucruri şi, nu în ultimul rând, urmau preg tirile pentru unţ ă alt atac aerian, înainte ca propriile avioane de acoperire s -iă p storeasc la loc sigur.ă ă

Hechler ridic binoclul, privind perdeaua înalt de fum, acoă ă lo undebombardaser gara şi str zile din apropiere. începuse deja s seă ă ă

împr ştie când cruciş torul schimb drumul, pulverizând valurile şiă ă ă împroşcând teuga cu un torent de stropi. Semnalul avea s fieă transmis, iar trupelor de uscat nu le r mânea decât s foloă ă sească fiece avantaj şi clip de r gaz oferite de bombardament. Hechleră ă deplas binoclul. Z ri distrug torul lovit aplecat mult pe o parte; înă ă ă

jurul lui, din cauza petelor de petrol, talazurile p reau şlefuite. Dină ap se i eau câteva capete, dar deveneau tot mai neînsemnate peă ţ m sur ce distan a se m rea. Dou avioane doboă ă ţ ă ă râte sau gravavariate. Un pre prea mic pl tit pentru un distrugţ ă ător şi echipajullui, gândi cu am r ciune.ă ă

L s jos binoclul şi se deplas în partea opus , s cerceteze celă ă ă ă ă de-al doilea distrug tor care m rea viteza pentru a reveni înă ă forma ie. Putea auzi în apropiere ofi erii de cart sporov ind înţ ţ ă şoapt , în timp ce în portavoci continua ciripitul constant. Rutina şiă disciplina îi împiedicau pe oameni s se lase prad fr mânt riă ă ă ă lor.Dup o vreme îşi vor aminti, dar mândria le va alina sufeă rin a.ţ Legenda supravie uise. Pierduser un Arado. Doi dintre ei vor lipsi laţ ă mas , vor trebui trimise telegrame la casele lor, iar mai târziuă Hechler va scrie fiec rei familii câte o scrisoare.ăAcum, privind fumul ce se risipea, era uimit s constate c nu i-ar fiă ă



fost uşor s -şi aminteasc chipurile pilo ilor disp ru i.ă ă ţ ă ţUn curier înainta pe punte, şov ind, cu ochii larg deschişi,ă

tulburat... De când tunurile deschiseser focul, abia acum îşi pă ăr siseă ad postul blindat.ă

Theil înşfac din mâna lui carnetul cu radiograme şi, dup ceă ă arunc o privire, spusă e:

- Prioritatea num rul doi, domnule comandant S aştept m noiă ă ă ordine.

Ochii li se întâlnir . Hechler încuviin şi îşi scoase cascheta. Sim iă ţă ţ pe frunte aerul vâscos. Se gândi dintr-o dat la o baie, ap fierbinteă ă şi s pun... un lux de necrezut. Vru s zâmbeasc , dar ştia c ar fi fostă ă ă ă incapabil s se mai opreasc . Era o nebunie. O senă ă za ie de neputinţ ţă ce urma întotdeauna dup o primejdie. Arunc o privire în sus, spreă ă v l tucii de fum care se prelingeau peste vârful coşului şi spreă ă parâmele tremur toare ale semnalelor. Vaă sul nu era construit să ac ioneze ca un executant stângaci, ca o unealt la îndemânaţ ă vreunui general incapabil s dejoace planuă rile inamicului. îşi amintide distrug torul care, în curând, avea s se odihneasc pe fundulă ă ă m rii, de supravie uitorii care înc se mai zb teau înainte s moar ,ă ţ ă ă ă ă care înc mai erau în stare s vad umbra luiă ă ă Prim Luitpold disp rândă

în cea . Abandona i... Cât ai clipi din ochi, deveniser nimic altcevaţă ţ ă decât statistic .ă îşi d du seama c Theil îl urm reşte. Cu tr s turile fe ei imobile,ă ă ă ă ă ţ

aşteptaRadiograma fusese concis , dar spunea tot ce era necesar. „Noiă

ordine" însemna probabil c o s li se cear s p r seasc acestă ă ă ă ă ă ă câmp de b taie. Veştile aveau s str bat nava ca fulgerul,ă ă ă ă

întotdeauna era aşa. încotro? Ce misiune imposibil puseser la caleă ă de data asta?

Hechler îşi încleşta mâna de cea mai apropiat balustrad . Sim iă ă ţ cum nava r spunde atingerii lui. Ca un animal uriaş al c rui respectă ă

trebuie s -1 câştigi şi s -1 meri i în permanen .ă ă ţ ţă Tr seser o mul ime de proiectile, iar fiecare int fuseseă ă ţ ţ ă bombardat f r pagube şi f r pierderi la bord. Pierduser ună ă ă ă ă ă

avion, dar celelalte urmau să fíe recuperate de îndat ce puteau opriă în siguran pentru a le ridica pe punte.ţă

Sim i subit furie şi dispre pentru nebunii care puseser în pericolţ ţ ă îns şi existen a navei pentru o ac iune banal , care, oriă ţ ţ ă cum, nuschimba nimic.

- Poate c vom avea de vânat o prad mai gras , Viktor. II iscodiă ă ă

cu privirea. îl v zu tres rind. Doar dac vreun politician nu ne-aă ă ă preg tit cine ştie ce escapad exotic .ă ă ă Theil coborî glasul:- Sunt marinar şi nu politician, domnule comandant. Hechler îiatinse bra ul. Jaeger, privindu-i, r sufl uşurat.ţ ă ă- Uneori trebuie s fim şi una şi alta, spuse el, zâmbind, sim indu-ă ţ

se împins de un fel de îndr zneal . Nava asta este o legend . Nuă ă ă poate r mâne la fel atât timp cât amuşineaz printre resturile l sateă ă ă de armata de uscat.

Cele două Arado trecur în zbor peste vârful catargului şi seă r sucir în aer. Deja uitaser . Supravie uirea era un tonică ă ă ţ nemaipomenit.

- V gândi i la Normandia, domnule? întreb Theil. Hechler seă ţ ă apropie din nou de gr tare, odihnindu-şi mâinileăpe bara fixat sub paravanul de sticl . Distrug torul pornise în zigzagă ă ă



înaintea lor, gata s descopere şi s atace cu bombe de adâncimeă ă orice submarin duşman, deşi era pu in probabil s exisţ ă te vreunul înzon , gândi el.ă

Medita la întrebarea lui Theil şi îşi imagin nava şarjând printreă flotele invadatoare şi vasele lor de aprovizionare, ca un r zbun tor.ă ă Ar fi fost o ac iune nobil , dar f r şanse de reuşit .ţ ă ă ă ă

Nu, era altceva. Se sim i cuprins de un fior. Un r zboi defenţ ă siv nuputea avea sor i de izbând . Privi îh jos spre teug , la cele douţ ă ă ă perechi de tunuri cenuşii, cu evile îndreptate din nou înainte.ţ

Pentru asta fusese ales şi de aceea fusese construit. S lupte şi să ă înving în larg, caă Scharnhorst sau cruciş toarele din r ză ă boiul uitat altat lui s u.ă ă

Hechler cl tin din cap pentru sine. Nimeni nu-1 va uita peă ă Prinz Luitpold

Capitolul 2

FETELE R ZBOIULUI Ă

Kapitän zur See Dieter Hechler goli înc o ceaşc de cafeaă ă neagr amar şi m sur cu privirea spa ioasa cabin de zi.ă ă ă ă ţ ă

Razele soarelui p trundeau str lucitoare prin hublourile bineă ă lustruite, o dat cu flec reala voioas a câtorva dintreă ă ă marinarii s i care se preg teau de lucru pe punte.ă ă

Nava se leg na liniştit la ancor ; p rea greu de crezut că ă ă ă ă fuseser în ac iune cu mai pu in de dou zile în urm şi că ţ ţ ă ă ă asistaser la scufundarea distrug torului.ă ă

Hechler se ridic şi se apropie de unul dintre hublouri. Cuă coada ochiului îl putea z ri peă Mergel pândindu-i fiecaremişcare, aşteptând cu condeiul cump nit pe un carnetă voluminos de mai bine de-o or , de când aruncaser ancora.ă ă Subofi erulţ Mergel era furier, iar Hechler se gândise adesea

c ar fi putut s fie o secreă ă tar minunat , dac era femeie.ă ă ăChiar şi vremea se schimbase. Puse mâna streaşin la ochi şiă privi c tre rm, la coasta înalt , povârnit şi verde aă ţă ă ă promonto-riului, la ciorchinii de case-juc rie împr ştiate de-aă ă



lungul pantei, pân la marginea apei... P reau netulburate -ă ă cel pu in de la distan .ţ ţăHechler era mişcat de ceea ce vedea. Avea în fa coasta deţă r s rit a Danemarcei, iar portul din marele fiord se numeaă ă Vejle. Zâmbi cu triste e. Vizitase aceste locuri de mai multeţ ori în timpul r zboiului şi chiar înainte, cu o nav deă ă instruc ie, sau în vacan , împreun cu p rin ii şi fratele s u.ţ ţă ă ă ţ ă Zile fericite şi f r griji.,., Acum, când.se afla din nou aici, cuă ă Prinz Luitpold, avea



un sentiment ciudat. Era convins c mul i ochi de pe rmă ţ ţă priveau int spre vasul lui, dar oare cum îl priveau? Ii admiraţ ă careva linia, sau nu vedeau în el decât o prelungire a for elorţ de ocupa ie ih ara lor paşnic ?ţ ţ ă

Observ un şlep cu combustibil ce se îndep rta leneş deă ă bordul navei; câ iva solda i se zgâiau în sus, la cruciş tor, cuţ ţ ă armele atârnate neglijent pe um r... O lume diferit deă ă frontul rusesc, gândi el. Cu gustul pl cut al cafelei în gur , seă ă sim ea uşor stingher, ca şi cum ar fi trebuit s fac ceva util.ţ ă ă

Un alt şlep cu combustibil îşi f cu apari ia, urmându-1 peă ţ primul înspre fiord. Mecanicul-şef Stiick se gr bea s ajungă ă ă pe rm pentru a raporta departamentului s u. Nici chiar înţă ă port nu existau abateri de la ordinea stabilit . Vizitatoriiă veneau şi plecau. Cereri, preten ii, probleme... era ca şi cumţ ai fi r spunz tor pentru un mic oraş.ă ă

Gândul coborâru pe mal atinse ceva în fiin a lui Hechler,ţ f cându-1 dornic s debarce, m car ca s respire mirosulă ă ă ă p mână tului şi s simt iarba plin de sev sub t lpi. -ă ă ă ă ă

Oft . N-avea s se întâmple. Oricum, nu înc .ă ă ăPrivi spre Mergel.

- D -mi mai întâi scrisorile s le semnez. încerc s -şiă ă ă ă aminteasc chipurile celor doi aviatori. Oare astfel de scrisoriă sunt de vreun folos?

Mergel strânse hârtiile. Porni spre uş , apoi se opri.ă- Permite i-mî s v întreb, domnule comanţ ă ă dant... Se voracorda permisii? ;

Hechler ridic din umeri.ă- Vei afla, probabil, înaintea mea. •Aştept ca uşa s se închid . în atmosfera agitat de peă ă ă ă

nav pre uia clipele în care putea fi singur. Singur cu navaă ţ lui, poate?

îşi mai turn cafea. Arunc din nou o privire peste dosarulă ă cu radiograme şi comunicate.

Trase concluzia c se p stra un v l protector asupra celoră ă ă ce se petreceau în Normandia. Un lucra era îns sigur. Alia iiă ţ nu fuseser respinşi înapoi în mare, ci înaintau tot mai adâncă în Fran a. Se f ceau men iuni despre o posibil arm 'ţ ă ţ ă ă secret , care avea s r stoarne situa ia, şi despre pierderileă ă ă ţ înc grele pricinuite inamicului în Atlantic, ca urmare aă tacticii agresive a U-boat-urilor. Hechler îşi muşc buzele. Oă mul ime de vorbe, dar nimicţ precis.

Santinela deschise uşa. Theil p trunse în cabin cu chipiulă ă

sub bra .ţHechler îi ar t un scaun.ă ă- Mai e destul pân la sosirea amiralului, Viktor.ăCitise surpriza din ochii lui Theil, ca şi cum acesta se

aşteptase s -şi g seasc comandantul neras şi cu totă ă ă echipamentul de punte pe el.

- Coverta a fost sp lat , domnule comandant, spuse Theil,ă ă iar b rcile au fost piturate din nou. Amiralul nu va g si nici oă ă hib în înf işarea navei.ă ăţ

Hechler privi într-o parte. Iat-o din nou... nota aceeadefensiv , amar , din glasul lui Theil... Ca şi cum nava ar fiă ă

fost singura lui grij . Hechler împinse spre el registrul cuă radiograme.- Citeşte-le, Viktor. S-ar putea s te bine-dispun .ă ă

îmbr c cel mai bun veston, îhcopciindu-1 cu grij . Şi-1ă ă ă

16



puteaimagina foarte limpede pe amiral. Unul dintre acele chipurirotunde, f r vârst , cu ochi mari, emanând siguran deă ă ă ţă

sine. Zâmbi. Asta dac nu îl cunoşteai. Avea doar un an sauă doi mai mult decât el şi ajunsese deja contraamiral. Era unadintre sl biciunile lui Donitz, dup cum spunea toat lumea,ă ă ă şi însuşi Fiihrerul îl vedea cu ochi buni. Sau aşa se pretindea.

Privind înapoi, nu era chiar atât de surprinz tor, reflectă ă Hechler. II întâlnise pentru prima oar când erau amândoiă

c de i, apoi mai târziu serviser împreun pe un vechiă ţ ă ă cruciş tor de instruc ie, chemat pe neaştepă ţ tate s sar înă ă ajutorul unui cargou de linie incendiat. Incidentul acaparaseprima pagin a gazetelor, iar în Germania fusese exaă gerat la

culme ca s se acopere ştirile mai pu in savuroase despreă ţ atacurile asupra evreilor, care creaser rii o imagineă ţă

proast în str in tate.ă ă ăîn vreme ce to i ceilal i c de i din acele zile îndep rtateţ ţ ă ţ ă

avansaser sau eşuaser pe drum, el izbutise întotdeauna să ă ă r mân în centrul aten iei. Acum devenise contraamiral. Eraă ă ţ interesant de v zut îh ce m sur asta îl transformase.ă ă ă

- Se vor acorda permisii, domnule comandant? întrebă Theil. Hechler îl privi zâmbitor. Şi tu? ■- Aşa cred. Oamenilor le-ar prinde bine. Apropierile de rmţă

fac ca r zboiul s par mai departe'.ă ă ă-Nu întreb pentru mine, domnule, în elege i... Hechlerţ ţ cl tin din cap.ă ă- To iţ avem nevoie de un r gaz. Theil se foi peă scaun.- Detest s fiu pe dinafar . Ce aşteapt de la noi? Nu mi-eă ă ă

fric s lupt, chiar şi s mor, dar s nu ştii ce se întâmpl eă ă ă ă ă ca şi cum ai purta o povar în spate.ă

Hechler îşi aminti din nou de tat l s u.ă ă Ca şi cum ai aşteptas porneşti la atac.ă Theil avea dreptate, îns nu-i st tea în fireă ă s se exprime atât de deschis. S fi fost nemul umirea luiă ă ţ amplificat de tensiunea din ajun?ă

- Ştim amândoi c nu mai putem continua aşa, spuse Hechă -ler. Prinz nu a fost construit s fie doica armatei de uscat. Aă fost proiectat s lupte. îşi înt ri vorbele ar tând cu mânaă ă ă spre hublourile luminate de razele soarelui. în largul m rii,ă aşa cum s-a întâmplat la Capul Nord.

Rareori îl p r sea amintirea imaginilor de-atunci. Acolo, înă ă largul coastei norvegiene acoperite de negur ... Fuseseă prima băt lie la care participase cu aceast nav . Două ă ă ă cruciş toare britaă nice şi câteva distrug toare, într-o viforniă ţă de felul celei care înso ise cu un an înainte sfârşitul luiţ Scharnhorst, în aceleaşi ape cumplite. La sfârşitul zilei, PrinzLuitpold câştigase b t lia, deşi navele de escort fuseseră ă ă ă scufundate, iar un alt cruciş tor incenă diat. Englezii îşiluaser t lp şi a - nu se cunoşteau pierderile lor -şi vasulă ă ă ţ r m sese aproape neatins.ă ă

Ambele tabere revendicau victoria, dar Hechler ştia însufletul lui c singurul înving tor eraă ă Prinz Luitpold.

Se auzi o b taie uşoar în uş şi, dup o scurt ezitare,ă ă ă ă ă p şi în untru ofi erul de bord,ă ă ţ Korvettenkapitän4 Werner

Froebe. Era înalt şi greoi, cu nişte mâini enorme, care parc îlă stânjeneau.

4 C pitan de corvet (lb. german , în original) (n. tr.).ă ă ă

17



împreun cu Theil, Froebe r spundea de administrarea naveiă ă şi de supravegherea diverselor carturi şi grupuri de lucru.Theil îl intui cu privirea.ţ

- Ce este?Froebe se uita îns spre c pitan.ă ă- îmi cer iertare c v deranjez, domnule comandant, dar aă ă

sosit la bord un ofi er din oraş. Coborî ochii în p mânt. Unţ ă maior din SS, domnule.

Hechler îl m sur cu gravitate.ă ă- Si ce doreşte?- Vrea s încarce nişte provizii, domnule. întinse o bucată ă

de hârtie. Are aprobarea amiralului.Hechler apuc hârtia şi se încrunt .ă ă-Pare îh regul . I-a dat şeful de echipaj nişte ajutoare?ă Froebe r spunse cu un aer posac:ă-Maiorul are câ iva oameni... hţ mm... muncitori... Theil privipe unul dintre hublouri.-Prizonieri civili, alt belea! spuse el t ios.ă ă

Hechler prinse schimbul lor de priviri. Prizonierii civili nu

însemnau mare lucru în vreme de r zboi, dar, dae se aflauă ă în grija unui maior SS, era semn c probabil proveneau dintr-ăun lag r de concentrare.ă- Ocup -te de asta. Dup ce Froebe ieşi, ad ug : Amiralulă ă ă ă va fi aici curând, Viktor. Nu vreau s g seasc debandadă ă ă ă când urc la bord.ă

Theil îşi ridic şapca.ă- Am în eles!ţP rea dintr-o dat mul umit s plece şi s lase balt toateă ă ţ ă ă ă

grijile legate de viitoarea misiune, ba chiar gândul la o

eventual permisie.ăHechler îşi analiz sentimentele. Ca mai to i camarazii lui,ă ţ auzise zvonuri despre lag rele de concentrareă supraaglomerate şi despre tratamentul dur al gardienilor SS.Dar nu era treaba lui; locul s u era aici, pe aceast nav , sauă ă ă pe oricare alta, dac avea s i se cear . Pentru aşa cevaă ă ă fusese instruit şi aşa ceva îşi dorise întotdeauna.

Aproape c se putea auzi folosind cam aceleaşi argumenteă şi când o ceruse pe înger de nevast .ăSe duse din nou la hublou, dar buna dispozi ie i se risipise.ţ Parc sim ea în gur un gust nepl cut... ceva ce nu po iă ţ ă ă ţ explica şi cu siguran ceva ce nu po i schimba.ţă ţUndeva, deasupra, un difuzor prinse via , urmat de apelulţă r guşit al bo manului. Şeful de echipaj aduna dejaă ţ manipulan ii pentru ridicarea la bord a înc rc turiiţ ă ă neaşteptate şi înc necunosă cute. Unul dintre generatoarepomi şi puntea începu brusc s » vibreze, în timp ce jos, înă cambuza str lucind de cur enie, bodoă ăţ g nea şi înjura dină cauz c era nevoit s amâne servirea mesei de prânz până ă ă ă dup vizita amiralului.ă

Hechler p r si cabina, luând-o de-a lungul tribordului, cuă ă ochii la marea fr mântat , îns f r s -i scape din vedere peă ă ă ă ă ă cei care treb luiau pe puntea de deasupra sau în preajma lui.ă

Se d deau la o parte, f cându-i loc s treac , iar maiştriiă ă ă ă salutau şi comandau oamenilor pozi ie de drep i dac îiţ ţ ă întâlneau privirea.

îl respectau; îi adusese cu bine la un loc de ancor sigur şiă

18



asta era îndeajuns.Z ri câ iva marinari lâng catapulta pentru hidroavioane şiă ţ ă

pe Brezinka, masivul şef de echipaj, agitându-şi degetul întimp ce le explica ce aşteapt de la ei.ă

Froebe st tea nep s tor deoparte cu maiorul SS, ună ă ă b rbat care n-ar fi atras câtuşi de pu in aten ia dac nu ar fiă ţ ţ ă purtat uniforma neagr şi insigna cu cap de mort la caschet .ă ă

Ceva îl f cu pe Hechler s se opreasc .ă ă ă- E vreo problem ? întreb el. Froebeă ă

tres ri surprins.ă- N-nu, domnule comandant. Fl c ii ştia merg la rm să ă ă ţă ă încarce o gabară5 şi o vor aduce bord la bord cu...

Maiorul îl întrerupse:- Vor trebui s-asculte ordinele mele, c pitane.ă

Hechler îl privi cu r ceal .ă ă- Sunî înc sub comanda mea, maiorule. Ar fi bine s nu ui iă ă ţ

asta. V zu cum ofi erul se înroşeşte de furie, dar nu sim i niciă ţ ţ un pic de mil pentru stânjeneala lui. Se întoarse spreă Froebe: Rezolv repede!ăD du apoi cu ochii de tân rul maistru îns rcinat cu conduceă ă ă -

rea echipei şi mul umi lui Dumnezeu c -1 înzestrase cuţ ă memoria numelor.- Nu mai e mult şi dai examenul de absolvire, Stoecker?

Marii arul avea un chip deschis, chiar pl cut. Unul care î iă ţinspira încredere. R spunse, zâmbind:ă

- Da, domnule comandant. Peste trei s pt mâni, dac ...ă ă ă Hechler îi puse mâna pe bra .ţ

• - Dac ,ă un cuvânt care cânt reşte mult pentru noi to i, nu-iă ţ aşa?Se îndep rt , convins c Stoecker nu va uita cum i-a vorbită ă ă comandantul, dup cc-i d duse peste nas maiorului SS.ă ă

Ieftin? Poate. Dar aşa câştiga echipajul navei.înv luit în lumina cald a soarelui, colind de unul singură ă ă de jur-împrejurul covertei. De la structura semea a pun ilorţă ţ şi vârful coşului, pân la evile prelungi ale tunurilor şiă ţ lan urile albe ale ancorelor - nimic nu sc p privirilorţ ă ă acestuia.Prin construirea cruciş toruluiă Prinz şi a navelor lui surori,Germania denun ase tratatul impus de vechii ei duşmani.ţ Limita maxim permis fusese de zece mii de tone, dar -ă ă secret p strat cu grij -, când au fost lansate la ap , vaseleă ă ă aveau peste cincisprezece mii de tone. începând cu etrava

înclinat şi terminând cu duneta dichisit , cruciş torul ar fiă ă ă fost mândria oric rui conă structor de nave.Fiecare categorie de armament şi aparatele de control al

tirului nu aveau egal nic ieri. La începutul r zboiului,ă ă ghinionistul Bismarck fusese creditat cu scufundareacruciş torului de linie britanic Hood, dar în toat flota seă ă b nuia c tunurile de peă ă Prinz Eugen d duser loviturileă ă decisivei- Admirând cele dou turele de la pupa, Hechler uit de iritaă ă -rea produs de ofi erul SS.ă ţ

Numai dac ar avea prilejul. Iar şi cuvântulă ă dac ...ă

Zâmbi la acest gând; doi marinari, care lustruiau placa pur-5 Ambarca ie care serveşte la transbordarea unor materiale sau m rfuri de pe o nav ce nu poate acosta înţ ă ă raza portului (n. tr.).

19



tând numele navei din locul unde amiralul avea s urce laă bord, cl tinar din cap cu subîn eles şi chicotir : nu putea fiă ă ţ ă nici un motiv de îngrijorare.

Mai târziu, când şalupa argintie cu pavilionulcontraamiralului fluturând în vânt desena o dâr şerpuitoareă de spum spre scara de bord, Hechler, stânjenit deă neobişnuita povar a s biei de la brâu, avea acelaşiă ă sentiment de mândrie.' Cel pu in pentru o clip r zboiul trecuse pe planul al doileaţ ă ă şi doar tunurile antiaeriene gata de tragere - atât pe navă cât şi pe rm - aminteau de un posibil pericol.ţă

Echipajul era îmbr cat cu cele mai bune uniforme albastre,ă complet diferite de inuta posomorât purtat de obicei, iarţ ă ă to i ofi erii, în afara celor de serviciu, se aflau alinia i laţ ţ ţ locurile lor, în frunte cu Theil - sobru şi încruntat.Şalupa disp ru sub parapet. Hechler v zu partea de sus aă ă sc rii de bord vibrând la. atingerea cu bordajul ambarca iei.ă ţ Se st pâni s nu izbucneasc în râs. Lipsea doar fanfara. Dar,ă ă ă aşa cum mai toat vremea aveau motiv s -şi reaminteasc ,ă ă ă se aflau în plin r zboi.ă

*

Konteradmiral6 Andreas Leitner st tea tol nit într-unui dină ă trefotoliile confortabile ale cabinei şi privea paharul din mân .ă

- Bun , nu? Plesc i. Desi îmi vine greu, trebuie să ă ă recunosc2 '

c numai brosc rii ştiu s fac şampanie!ă ă ă ăHechler încerc s se relaxeze. Leitner ar ta întocmai cumă ă ă

şi-1 amintea: sprinten, sigur de sine şi atât de plin de via ,ţă încât ar fi fost greu s i-1 imaginezi sup rat.ă ţ ăUrcase la bord dintr-un salt, iar dup ce primise onorul ofi eă ţ -rilor şi al bordului liber, se pro pise înaintea întreguluiţă echipaj, lansând un salut nazist eap n, care p ru camţ ă ă

teatral, cu toat solemnitatea momentului. O simulare? Greuă de spus. Hechler îl studie, în timp ce Pirk - stewardul lui -umplea din nou paharele. Probabil c Leitner adusese la bordă o duzin de cutii cu şampanie pe care aghiotantul i le puseseă deja la loc sigur pentru nevoile viitoare.Leitner nu pomenise nimic despre misiunea lor sau despre

ordinele sigilate pentru comandant; nu se gr bea deloc. Niciă în privin a asta nu se schimbase.ţAvea p rul blond, corect tuns, iar tenul s u p rea ars deă ă ă soare, deşi Hechler nu auzise ca el s fi p r sit Germania deă ă ă cel pu in un an.ţ

Amiralul f cu un semn cu capul spre steward.ă- Are stil, ce zici? Toarn ca un Oberkellner de la Ritz. Rânjiă

cu gura pân la urechi. Ai o nav pe cinste. Dieter. Sunt chiară ă invidios pentru felul în care se vorbeşte despre tine lacomandament.

Aştept ca Pirk s ias şi continu :ă ă ă ă

- Voi în l a pavilionul meu la bord cât de curând. II privi fix.ă ţ

Gata cu nava ta personal , ce spui, prietene?ă

6 Contraamiral (lb. german , în original) (n. tr.).ă

20

2 -



- Sunt onorat, domnule.- Pe dracu'! Te cunosc prea bine ca s cred aşa ceva. Râse,ă

dezvelindu-şi din ii regula i. N-are importan . Eştiţ ţ ţă comandantul potrivit. O s ne în elegem bine împreun .ă ţ ă

- Ne vom întoarce în Golf, domnule amiral?Leitner deveni serios.-Deocamdat nu pot vorbi despre asta. Tu şi nava ta a iă ţ f cut minuni, a i instaurat demnitatea acolo unde lipsea şiă ţ a i trezit conştiin a menirii noastre, acum când unii nu seţ ţ gândesc decât la pielea lor şi la terminarea rapid aă r zboiului. împinse paharul gol în fa , ad ugând: M-amă ţă ă gândit adesea la tine şi la vremurile de odinioar , crede-ăm . P rin ii t i sunt bine?ă ă ţ ă-Se descurc , r spunse Hechler.ă ă-Am fost afectat când fratele t u a pierit cuă Scharnhorst.Bun nav ... Odihneşte îhtr-o brav companie, mândriaă ă ă

rii noastre.ţăHechler se str dui s -şi controleze tr s turile fe ei şiă ă ă ă ţ

reac iile. I se p rea ciudat şi nepotrivit s -1 asculte peţ ă ă Leitner sau pe oricine altcineva vorbind despre fratele lui cadespre un crâmpei de istorie. Şi-1 putea aminti f ră ă greutate... atât de plin de via , de entuziasmat de numireaţă pe o nav aşa de faimoas .ă ă

Leitner îi d dea înainte:ă- Tineri ca Lothar sunt un exemplu, o parte din moştenirea

noastr ...ăHechler umplu paharele, surprins c nu-i tremura mâna.ă

Numele fratelui s u ieşise din gura amiralului cu o asemeneaă uşurin de parc ar fi fost prieteni apropia i, deşi el ştia cţă ă ţ ă nu se întâlniser niciodat .ă ă

F cu o nou încercare.ă ă- Domnule amiral, oamenii mei nu au primit permisiidemult şi ar merita. Orice ni se va ordona s facem...ăLeitner se pref cu încruntat.ă- Ti se va comunica, dar înc nu e momentul. Pot doar s -tiă ă

spun c m aflu aici din acelaşi motiv. Meri i un r gaz, m cară ă ţ ă ă unul scurt, dar datoria fa de Germania e mai presus deţă preten iţ ile noastre meschine, nu^i aşa? Chicoti uşor. Cândam v zut nava ta aruncând ancora, mi-a crescut inima, po iă ţ s m crezi.ă ă

Hechler b g de seam c , deşi mai golise un pahar,ă ă ă ă starea de spirit a lui Leitner îl descuraja. Pre de câteva clipe,ţ

ochii amiralului tr dar o emo ie confuz , de neîn eles, apoiă ă ţ ă ţ privirea i se în spri când continu :ă ă- Dieter, trebuie s -1 r zbun m pe Lothar şi pe to i ceilal iă ă ă ţ ţ

tineri minuna i care şi-au dat via a pentru cauza noastr !ţ ţ ăLeitner se ridic brusc. începu s m soare cabina în lungă ă ă

şi-n lat, atingând lucrurile întâlnite îh cale.- Am ob inut câteva permisii, dar m tem c vor fi scurte,ţ ă ă

spuse el. Pentru un timp mi-am instalat cartierul general laCopenhaga. Nu e ca la Berlin, dar asta e. Ridic din umeri.ă Facem şi noi ce putem.

- A i fost şi în America, remarc Hechler. Amiralul seţ ă

r suci. Pe chipul lui se citea mul umirea.ă ţ- Aşadar, mi-ai urm rit cariera. De altfel, şi eu am fostă atent la a ta, ce zici? Asta-i bine. Prietenia e un sentiment

21



prea puternic ca s fie zdruncinat de evenimente. Da, amă fost la Washington în calitate de ataşat naval. Am înv at oăţ groaz de lucruri, mai ales despre femeile americane. Dacă ă b rba ii lor cad pe spate la fel de uşor, curând vom încheiaă ţ victorioşi r zboiul sta! Râse şi se şteră ă se la ochi.Dumnezeule, ce ar ! M-a stors!ţ ă

Hechler îl urm ri cum se plimba prin cabin . Leitneră ă excelase întotdeauna la disciplinele sportive, dar nu-şiamintea s fi avut vreo leg tur cu fetele ca tân ră ă ă ă

locotenent. Nici nu se însurase.Amiralul se opri lâng o etajer cu c r i şi spuse f r s seă ă ă ţ ă ă ă întoarc :ă

-Mi-a p rut r u când am aflat de c snicia ta, Dieter. Parcă ă ă ă îi citise gândurile. Lovise în plin.-A fost o greşeal .ă- îmi dau seama din tonul t u c te consideri vinovat. Mă ă ă

îndoiesc c ai vreun motiv, Dieter. Idealist, da, eşti. Dar ună so r u, nu cred. Oft . Femeile sunt admirabile. S nu leţ ă ă ă tratezi îns niciodat ca pe nişte egale.ă ă

Hechler se mai destinse pu in. înc o problem rezolvat .ţ ă ă ă

Oare aşa dobândise Leitner galoanele de amiral?- Lucrurile mele vor fi aduse la bord dup -amiaz , spuseă ă Leitner. Dup câte ştiu, ave i apartamente pentru amirali.ă ţ

Hechler încuviin .ţă- Dac aş fi ştiut c veni i, domnule, aş fi preg tit apartaă ă ţ ă -

mentele cum se cuvine. Aşa cum sunt...Leitner ridic nep s tor din umeri.ă ă ă- Un palat sau chi imia unui fochist, mi-e totuna. Nu amţ

nevoie decât de pu in confort. F r s mai intre în detalii,ţ ă ă ă schimb subiectul pe neaşteptate: Mi se pare c ultima taă ă misiune a eşuat, aşa-i?

Era o grosol nie atât de mare dup toat sporov ială ă ă ă ă amabil de pân atunci, încât Hechler sim i cum îl n p deşteă ă ţ ă ă furia.

- Am efectuat bombardamentul, iar obiectivele au fost dis-truse în totalitate. Am pierdut o nav de escort din cauză ă ă c ...ă

- Cunosc cum şi de ce, nu te mai osteni. Zâmbetul îi înfloridin nou pe chip ca un soare cu din i. Dar a fost un eşec total.ţ Am aflat acum o or de la Divizia Operativ OKM c avem celă ă ă pu in o brigad de infanterie încercuit şi izolat . Degeteleţ ă ă ă mâinii i se crispar ca o ghear , demonstrativ, apoi continu :ă ă ă

Desigur, se vor bate pân la cap t, dar am pierdut un bună ă distrug tor de poman .ă ăLeitner privi int la Hechler, în timp ce gândurile îiţ ă

r t ceau departe.ă ă- N-are importan , prietene. Fiihrerul a ordonat începereaţă

unui bombardament aerian cu rachete, unul pe lâng careă cele de la Rotterdam, Londra şi Coventry vor sem na cu nişteă mici h ră uieli. Ieri a fost lansat prima rachet . Nu- i potţ ă ă ţ spune mai mult, dar curând vei auzi despre asta. Nu există nici un mijloc de apărare. RAF7 a avut câteva succese în fa aţ bombelor noastre zburătoare deasupra Londrei, dar în fa aţ

armei V-2 nu rezistă nimiciCa mai to i ofi erii activi, Hechler auzise câte ceva despreţ ţ 7 Royal Air Force - avia ia militar britanic (n. tr.).ţ ă ă

22



atât de mult l udatele arme secrete. P reau c nu vor maiă ă ă ieşi la iveal niciodat . Siguran a fanatic din voceaă ă ţ ă amiralului îl f cu s cread îns c arma aceastaă ă ă ă ă însp imânt toare exista cu adev rat.ă ă ă

Leitner continu :ă- Ştiu la ce te gândeşti. R zboiul împotriva civililor esteă

dezonorant. Poate c e. Dar pentru a ap ra Germania de oă ă invazie, toate mijloacele sunt permise. Dumnezeu va ineţ

întotdeauna cu înving torii! Avea un aer amuzat. Arunc oă ă privire la ceasul de aur de la mân , înainte s adauge:ă ă Desear vom cina împreun . Intre timp, aghiotantul meu vaă ă prezenta pe scurt urgen ele. Ridic din sprâncene când auziţ ă de dincolo de uş zgomotul sec al ciză melor santineleilovindu-se una de alta şi coment : F r s fie blagoslovit cuă ă ă ă toate calit ile, aghiotantul meu este întotdeauna punctual.ăţ

Urm o b taie în uş . Hechler strig :ă ă ă ă- Intr !ăKapit nleutnant Helmut Theissen p trunse prompt îh cabiă ă -

n , cu un dosar voluminos sub bra . Avea p rul blond,ă ţ ă asemenea superiorului s u, şi chiar acelaşi ten bronzat.ă Poate c au fost amândoi într-o misiune secret , gândiă ă Hechler, de exemplu îh Spania, a c rei neutralitateă unilateral se dovedise adesea o adeă v rat comoar .ă ă ă

Theissen era tân r pentru rangul lui, avea o privireă neliniştit şi o siluet ml dioas , pe care nici m car uniformaă ă ă ă ă imaculat nu reuşea s i-o disimuleze. La vederea amiralului,ă ă siguran a i se înmuie.ţ

- Am adus dosarul, domnule amiral. Leitner îlprivi cu r ceal .ă ă- Şi ce stai ca o cocot parizian , omule, preg teşte-1ă ă ă

pentru domnul comandant! Se uit la Hechler şi-i f cu cuă ă ochiul. Obolul unei mame pentru o na iune lihnit , nu?ţ ăHechler auzi ecoul unor ordine aspre şi uruitul vinciuluiprincipal. Gabara misterioas se preg tea s plece. Oameniiă ă ă lui Froebe se descurcaser bine. Abia dac f cuser zgomot.ă ă ă ăS -1 conduc pe amiral la apartamentul lui, sau s aştepteă ă ă pân va fi gata s mearg din nou la rm? Arunc o privireă ă ă ţă ă în oglinda din perete, apoi şi-o mut repede într-o parte. Seă sim ea de parc descoperise o tain - mai r u, deveniseţ ă ă ă p rtaş.ă

Pre de o clip îi z rise pe Leitner şi pe aghiotantul cu ochiţ ă ă

sfioşi schimbând o privire îh spatele lui.Nu descifrase nici urm de ostilitate. Dimpotriv ,ă ă „afec iune" era cea mai potrivit descriere care îi venise înţ ă minte. Fu surprins şi neliniştit s descopere cât de marcată era de aceast posibilitate.ă

Mai târziu, pe schela de coborâre, înainte de schimbareasaluturilor de rigoare, Leitner îi spuse:

- Desear îmi voi trimite maşina la chei, c pitane. Dup ceă ă ă privi oamenii din escort alinia i pe punte, epeni şi acoperi iă ţ ţ ţ cu c şti, ad ug : Vom vorbi deă ă ă vremurile de alt dat .ă ă

Apoi plec . Hechler îl v zu pe aghiotant uitându-se îh susă ă din şalup , cu o expresie de uşurare pe chip.ă

Hechler f cu un semn din cap spre ofi erul de serviciu.ă ţ

23

p an oco enen - c p an erangu n ar n - . german ,



- D liber g rzii, sublocotenente!ă ăPrivi oamenii care se îndep rtau trop ind, f r îndoial cuă ă ă ă ă

gândul la masa întârziat . Ce p cat c via a nu-i la fel deă ă ă ţ simpl pentru to i,ă ţ gândi el.Când se uit din nou, şalupa disp ruse înd r tul unui cargo-ă ă ă ăbot ancorat cu pavilionul suedez piturat pe bord - singura luiprotec ie împotriva bombelor sau torpilelor.ţ

Via a nu va mai fi aceeaşi, medita el posomorât.ţO explozie în buşit scutur suprastructura, f când maiă ă ă ă

mul i marinari s apar în fug pe punte, îngrijora i.ţ ă ă ă ţFroebe se ivi, gâfâind, lâng el. Salut scurt.ă ă- Domnule comandant, gabara a luat foc... Cred c i-aă

explodat motorul!Brusc, Hechler îşi aminti de figura tân rului maistră u.

- Spune s plece imediat şalupa de interven ie! Trimiteă ţ ajutoare! Tocmai se întorcea ia rm dup ce desc rcaseţă ă ă l zile misterioase. Froebe supraveghea oamenii care seă gr beau spre vinciulă

principal; dedesubt, motorul b rcii de serviciu deja duduia.ă Hechler arunc o privire c tre linia încremenit a rmului.ă ă ă ţă

- Vreau s ştiu acum tot ce s-a întâmplat! Totul!ăSe îndep rt cu paşi mari. Era curios dac cei din şalupaă ă ă amiralului v zuser explozia, care se produsese, probabil,ă ă aproape de intrarea în fiord.

în r zboi, nici cel mai mic incident nu putea fi luat drept ună simplu accident.

* *Hans Stoecker înainta de-a curmezişul prelungilor capace

ale bocapor ilor gabarei. Se întoarse s priveasc cumţ ă ă cruciş torul -casa lui de aproape un an de zile - r mânea înă ă

urm , iar detaliile şi personalitatea i se estompau într-oă imagine ce oas .ţ ăLa pupa, cuterul cu motor al lui Prim Luitpold p stra distană aţ

reglementar , în timp ce echipajul p rea destins şi indiferentă ă la scurta abatere de la rutin .ă

Stoecker avea dou zeci şi cinci de ani şi era conştient deă neînsemnata lui autoritate. Chiar şi mica gabar ruginită ă reprezenta nava lui pân când va putea strânge laolalt miculă ă grup de lucr tori şi se vor întoarce împreun pe nava-mam .ă ă ă II privi pe maiorul SS care, cu mâinile în buzunare, st tea laă taclale cu doi dintre oamenii lui; ineau pistoalele automateţ

aplecate sub bra , şi nu atârnate pe um r.ţ ăStoecker trase apoi cu ochiul spre timon , amplasat în spaă ă -tele unei balustrade scunde. Cârmaciul era Kiinz. Se camdondăniser pân când comandantul îl numise pe elă ă responsabilul misiunii. Acum p rea resemnat. Şi el era ună marinar de n dejde, cu toat gura lui spurcat .ă ă ă

Stoecker se strecur de-a lungul bordajului, p strând întreă ă el şi SS-işti capacele bocapor ilor. Dedesubt erau închişi ceiţ zece prizonieri care c raser l zile metalice greoaie pân laă ă ă ă s nii, penă tru a fi ridicate la bordul cruciş torului. Fuseseră ă supraveghea i cu aten ie, c ci Stoecker ştia c furia luiţ ţ ă ă

Froebe s-ar fi ab tut asupra lui dac o singur parâm aă ă ă ă r fizgâriat pitura navei.Zâmbi, amintindu-şi de tat l s u, rechemat în Marin laă ă ă

câ iţ va ani dup retragere. Fiind prea b trân pentru serviciulă ă

24



activ, i s-au dat pe mân câteva depozite ale Marinei dină Cuxhaven. Ce mândr va fi maic -sa dup ce va ob ineă ă ă ţ calificarea şi amândoi vor sosi acas în aceeaşi uniform !ă ă

Ceva h' atinse glezna. Se uit îh jos şi z ri o mân firavă ă ă ă întins spre el.ă

Arunc repede o privire în jur, pe punte: SS-iştii erauă prinşi îhtr-o discu ie şi-şi cercetau din când în când ceasurile,ţ iar cei câ iva marinari care nu se transbordaser pe barca cuţ ă motor stăteau pe capacele bocapor ilor, zgâindu-se la soareţ

cu ochii miji i de pl cere. Se ghemui pe vine şi descoperi,ţ ă printr-o gur de aeriă sire îngust , Un chip r v şit.ă ă ăAvea sentimente amestecate fa de prizonieri. La urmaţă

urmei, nu ştia ce f cuser - trebuie s fi f cut ceva. Erauă ă ă ă îmbr ca i în salopete verzi, curate, f r numereă ţ ă ă inscrip ionate, diferite de cele pe care le mai v zuse pânţ ă ă atunci. Fuseser foarte docili,chiar speria i, şi orice contactă ţ al lor cu marinarii îl f cuse pe maiorul cel scund s urle deă ă furie. La bord se afla şi un ofi er de marin , un tip şters şiţ ă molatec, despre care se spunea c primise o munc maiă ă uşoar dup ce E-boat-ulă ă 8 lui s rise în aer în Marea Nordului.ă

Stoecker şi camarazii s i l-au pândit pe tân rul ofi er pân ceă ă ţ ă s-au plictisit de indiferen a şi apatia acestuia.ţAcum era sus, la prova, cu spatele la ei, ignorându-i.Stoecker îşi apropie fa a de deschiz tur .ţ ă ă- Da, ce e?

încerca s fie cât mai scurt şi formal. B rbatul îl fix cu ochiă ă ă ce p reau aproape incandescen i în întunecimea calei.ă ţ

- Am o scrisoare... Vorbea o german perfect . Po i s oă ă ţ ă trimi i familiei mele?ţ Te rog! Ultimele cuvinte au fost rostitecu disperare.

- Nu pot... Nu v d de ce... ,ăPrin deschiz tur ap m o hârtie murdar , împ turit .ă ă ă ă ă ă Stoecker v zu încheietura firav a mâinii sub verdeleă ă salopetei. Era sângerând , cu pielea jupuit , plin deă ă ă inflama ii... Precum ceva putred.ţ

- Am s mor, şopti b rbatul. To i murim. într-un fel suntă ă ţ bucuros...

Stoecker sim i în jurul gâtului o sudoare de ghea . Adresaţ ţă de pe scrisoare era danez . Vocea sl bit continu :ă ă ă ă

-Sunt... Am fost înv tor.ăţă-Aa, aici erai!Cizma maiorului scânteie în soare când ocoli rama

bocapor-tului, apropiindu-se.

Stoecker deveni brusc atent. în clipa în care cizmele pocniră lâng el, privirile îi erau deja a intite undeva în largul m rii.ă ţ ăŞtia c prizonierul îşi retr sese mâna la timp, la fel cumă ă

era convins c nimeni nu-1 v zuse discutând. Si totuşi seă ă sim i cu-prins de panic . Sub caschet , transpira ia îi şiroiaţ ă ă ţ prin to i porii.ţSe considera un bun marinar. Nutrea o mândrie tainic penă -tru felul în care se comportase în timpul misiunilor şibombardameritelor executate de cruciş tor, de când seă al turase echipajului, Postul s u de lupt era undeva sus,ă ă ă deasupra pun ii de comand , la Punctul de Control al Tirului -ţ ă

una dintre echipele de elit ale ofi erului cu artileria. Krollă ţ era un ofi er sever şi greu de mul uţ ţ mit, dar Stoecker

8 Vas de categoria a Ii-a (n. tr.).

25



observase c se purta mai aspru cu ofi erii decât cu ceilal i.ă ţ ţ Poate pentru c servise odat pe puntea inferioar , fiindă ă ă nevoit s -şi stabileasc propriile sale exigen e.ă ă ţ

Stoecker ştia ce ar trebui s fac , ce ar fi trebuit s facă ă ă ă deja. Dar sim ea în mân scrisoarea murdar , mototolit şi,ţ ă ă ă oricum, nu-i pl cea câtuşi de pu in maiorul, cu arogan a luiă ţ ţ agresiv . Se îndoia c acesta fusese vreodat în via a lui înă ă ă ţ apropierea liniei frontului.

- Barca aia cu motor a r mas prea mult în urm , se r stiă ă ă

maiorul. Transmite-i s in mai aproape!ă ţ ăStoecker se ca r pe capacul bocaportului, agitându-şiţă ă bra eţ le pân când timonierul şalupei v zu semnalul. Ce maiă ă voia şi maiorul? Barca se g sea exact la distan a prescris .ă ţ ă Altfel, timonierul nu ar fi r mas în func ie - ar fi avut grijă ţ ă Froebe de asta.

Maiorul urm ri prova b rcii cu motor apropiindu-se şiă ă spuse t ios:ă

- Ai grij s-o in aşa!ă ţ ăStoecker b g de seam c cei doi SS-işti vegheau aten i,ă ă ă ă ţ

cu mâinile crispate pe paturile pistoalelor-mitralier . Maiă

târziu şi-a amintit c privirile lor fuseser nervoase,ă ă temătoare.Explozia fu neaşteptat şi atât de puternic , încât puntea laă ă -teral p ru s se dezintegreze în mii de fragmente subă ă ă picioarele lui Stoecker.Marinarii a ipi i âşnir în picioare şi, chiar în clipa în careţ ţ ţ ă şalupa acceler , apropiindu-se, motorul gabarei tuşi, zvâcniă violent şi t cu.ă Künz strig :ă

- Nu mai pot st pâni nava!ăSe retrase din spatele timonei, cu ochii a inti i asupraţ ţ

norului imens de fum împroşcat în sus de unul dintre

ventilatoare.- Trage i barca aproape! r cni maiorul. II fix pe Stoecker.ţ ă ă Ce c şti gura, nerodule?ăStoecker se holba la capacul bocaportului. Fumul se n pusă -tea afar , şuierând din cauza presiunii enorme de dedesubt.ă Putea auzi ipetele în buşite şi bufniturile surde ale pumnilorţ ă ce izbeau metalul.

Maiorul deschise dintr-o mişcare tocul pistolului şi ad ug :ă ă- Sabotaj! S-ar putea s mai fie o bomb la bord!ă ă

Cuterul cu motor s lta pe valuri de-a lungul bordajului,ă dar,

când vreo câ iva marinari încercar s urce pe puntea navei,ţ ă ă maiorul url la ei:ă-înapoi, lua-v-ar dracu'! Se duce la fund! Stoecker se uită spre ofi erul de marin cu chip şters.ţ ă-F cum i s-a spus. P r seşte navaă ţ ă ă acum), interveni el.Pe Stoecker îl usturau ochii din cauza fumului înec cios.ă

Privi din nou la deschiz tura îngust , acolo unde maiă ă devreme fusese mâna prizonierului. Nu v zu decât fum, iară strig tele înceă taser . Parc ar fi coborât o cortin . îl sim i peă ă ă ţ Kiinz apucându-1 de bra şi şuierându-i: „Vino, Hans! Las-oţ balt !" O clip mai târziu s reau în cuterul cu motor. Când seă ă ă

uit înapoi, Stoecker apuc s vad c valurile sp lau punteaă ă ă ă ă ă gabarei, care se scufunda cu repeziciune în vâltoare.- Duce i-m ia mal! ordon maiorul.ţ ă ă

Barca vir din nou spre rm. Stoecker z ri o şalup aă ţă ă ă

26



Pazei de Coast şi alte ambarca ii îndreptându-se cu viteză ţ ă mare c tre noă rul de fum.

îşi privi degetele. Erau atât de încleştate, încât durerea îlliniştea. Câ iva dintre marinari oftar când gabara disp ru înţ ă ă adâncuri. Unul coment :ă

- Noroc c nu s-a întâmplat când eram bord la bord cu bă ă-trânul Prim, nu-i aşa, b ie i?ă ţNu-i r spunse nimeni. Când Stoecker îşi ridic ochii din nou,ă ă întâlni privirea maiorului. P rea c zâmbeşte.ă ă

F cur o scurt escal la chei înainte s întoarc şi s poră ă ă ă ă ă ă -neasc în vitez spre nav . Parc to i abia aşteptau să ă ă ă ţ ă ajung înapoi, printre cei pe care îi cunoşteau şi în careă aveau încredere.

O maşin neagr îi aştepta pe maior şi pe oamenii lui. SS-ă ăistul se oferi, chipurile, s -1 ia şi pe ofi erul de marin , dară ţ ă tân rul se mul umi s salute şi se îndep rt la pas.ă ţ ă ă ă

Stoecker strecur mâna în jachet şi pip i scrisoarea.ă ă ă B rbaă tul ştiuse c avea s moar . îşi aminti cum se uitau laă ă ă ceasuri cei din SS. Dar mai ales nu putea uita zâmbetulmaiorului.

Privi în sus spre umbra maiestuoas a cruciş torului greu,ă ă din ce în ce mai aproape. Se aşteptase s -i aduc o oarecareă ă alinare, dar nu sim i nici una.ţ

Capitolul 3

BUN-R MAS Ă

Vestea permisiilor sosi la o zi dup vizita amiralului peă

nav . Condi iile impuse, mai restrictive decât cele aşteptate,ă ţ au stârnit un cor de proteste din partea celor mai mul i, atâtţ în sala de mese a trupei, cât şi la popota ofi erilor. Erauţ admise cel mult şapte zile, iar prioritate aveau doar b rba iiă ţ însura i. Restul echipajului, de departe majoritar, trebuia sţ ă se mul umeasc cu ieşiri locale pe teritoriul danez, cuţ ă interdic ia de a petrece noaptea pe rm pentru cei cu gradţ ţă de la maistru în jos.

Pentru norocoşi, şapte zile ar fi însemnat un r gaz pre ios,ă ţ dac n-ar fi fost timpul pierdut cu drumul pân la destina ieă ă ţ şi cu revenirea la nav . Se zvonea c toate trenurile circulauă ă

cu mari întârzieri sau erau anulate din cauza raiduriloraeriene de zi sau nocturne.în timp ce oamenii st teau alinia i pentru inspec ie înă ţ ţ

soarele palid, înainte s se repead spre autobuzele şiă ă camioanele aflate în aşteptare, Fregattenkapitän Theil lereaminti despre pericolul discu iilor neglijente şi prejudiciileţ ce le-ar putea aduce ele moralului. To i cei care aveau sţ ă vad pagubele produse de bombară damente sau cevaasem n tor erau obliga i s -şi in gura; nimeni nu trebuiaă ă ţ ă ţ ă s flec reasc despre nav , r zbă ă ă ă ă oi sau orice altceva.

Viktor Theil p r si nava imediat dup plecarea celorlal i.ă ă ă ţ Casa lui era îh Neumünster, îh peninsula Schleswig-Holstein,aşa c avea de b tut un drum mai scurt decât majoritateaă ă celorlal i.ţ

27



Aşezat îh col ul unui compartiment ticsit, îhtr-un tren plinţ pân la refuz cu solda i şi câ iva civili, Theil medita la felul înă ţ ţ care îşi alesese c minul. Optase pentru un loc nu departe deă Danemarca. Culmea ironiei, soarta p rea s -şi bat joc de el.ă ă ă

Trenul dep şise frontiera şi p c nea tihnit printreă ă ă s tucurile lui Hans Andersenă 9 şi inuturile verzi, pres rate cuţ ă lacuri şi ferme. Era minunat partea asta a rii, mai alesă ţă pentru Theil, care se n scuse şi crescuse în Minden; sau celă

pu in fusese minunat .ţ ăSe gândea la so ia lui, Britta, la c su a lor cochet de laţ ă ţ ă marginea oraşului, refugiul perfect pentru un ofi er deţ marin în permisie. Acolo era cunoscut şi cu sigurană ţă respectat, mai ales dup numirea lui peă Prinz Luitpold.Avea îns sentimentul c oamenii îl studiau şi se întrebau ceă ă gândea el cu adev rat, dac -i p sa. Pentru c Britta eraă ă ă ă danez , iar c s toriile cu parteneri de dincolo de grani erauă ă ă ţă destul de frecvente înainte de r zboi. Se spunea adeseori că ă germanii din peninsul sunt mai danezi decât erau ei. Şi astaă îi d dea lui Theil ună gust amar.

Când armata german îi invadase ara, Britta încercase să ţ ă afle ce se întâmplase cu p rin ii. Tat l ei era tipograf înă ţ ă Esbjerg, dar conducea şi un ziar local. Pentru început letrimisese scrisori şi-i c utase la telefon, dar nu primiseă r spuns nici la unele, nici la celelalte. Disperat , îl rugase peă ă Theil s se intereseze, dar el se lovise de un zid de t cere dină ă partea serviciilor de securitate. în cele din urm , pe când seă afla într-o scurt permisie acas , un ofi er în haine civile 1-aă ă ţ convocat pentru o întrevedere. A fost deosebit de binevoitorşi dornic s -şi arate prietenia şi în elegeă ţ rea: „Probabil că so ia dumneavoastr nu pricepe rostul m suriţ ă ă lor de

securitate în asemenea chestiuni..."Theil încercase s afle mai multe, dar poli istul îi sugeraă ţ se:„Sunte i un ofi er deosebit de apreciat şi ave i în fa oţ ţ ţ ţă carier promi toare. De ce s strica i totul?"ă ţă ă ţînainte de plecare, Theil i-a explicat so iei cât de bine s-aţ priceput. Poate c tat l ei era implicat în vreo problemă ă ă politic şi fusese scos din circula ie pân la potolireaă ţ ă lucrurilor. A fost pentru prima oar de când se cunoşteauă când ea 1-a atacat, stri-gându-i: „S se potoleasc lucrurilel\ă ă Lafel ai spune şi dac englezii ar n v li aici şi ar începe să ă ă ă închid oameni în puşc rie pentru c in la ara lor, laă ă ă ţ ţ

libertate?"Permisia se terminase prost şi Theil revenise pe nava care-f r cunoştin a lui - era pe punctul de a primi o misiune deă ă ţ lupt . Tocmai atunci c pitanul ced din cauza tensiunii; deă ă ă drept, el urma s fie promovat şi s devin comandant. Dacă ă ă ă nu pe Prinz Luitpold, m car pe o nav din aceeaşi categorie. Ină ă loc s se întâmple aşa, ap ru Hechler.ă ă

Pe urm , Theil primi un mesaj din partea unui prieten dină Neumiinster. Nu-i spunea mare lucru, dar p rea destul deă speriat, ceea ce-1 f cu pe Theil s se gr beasc spre cas ,ă ă ă ă ă dup ce-i d duse o explica ie confuz noului comandant.ă ă ţ ă Vasul trebuia s stea o s pt mân îh docuri şi oricum ştia că ă ă ă ă Hechler dorea s se acomoă deze cu noua nav în felul lui şi peă

9Hans Christian Andersen - scriitor danez, maestru al literaturii pentru copii (1805-1875) (n.tr.).

28



îndelete.Veştile erau mai rele decât îşi imaginase. Britta plecase deuna singur la p rin i. Cu toate restric iile de c l torie şiă ă ţ ţ ă ă imposibilitatea de a intra într-o ar ocupat f r autoriza ie,ţ ă ă ă ă ţ so ia lui reuşise s ajung în portul Esbjerg.ţ ă ăCând d duse ochii cu ea, Theil r m sese uimit de felul îh careă ă ă ar ta. Fusese la un pas de. colaps, furioas şi cu crize deă ă plâns. în acea noapte, dup ce izbuti cu greu s o convingă ă ă s se bage în pat, ea îi ar tase vân t ile impresionante de peă ă ă ă bra e. I le f cuser cei din poli ia militar când o smulseserţ ă ă ţ ă ă din casa în care se n scuse.ăLa încerc rile lui de a discuta ra ional, de a o linişti, ea îlă ţ respinsese cu ochi sc p r tori, izbucnind în lacrimi: „Nu în eă ă ă ţ -legi? I-au omorât pe mama şi pe tata! Chiar nu- i pas de totţ ă ce au f cut c l ii şă ă ă ă tia?"Chemase doctorul, un alt vechi prieten, care-i administra unmedicament?

Dup ce se cufundase în somn, istovit şi drogat , cei doiă ă ă z bovir la un pahar de coniac.ă ăTheil spuse disperat: „Ce s fac? Trebuie s fi fost o greşeaă ă -l , cu siguran ... Autorit ile n-ar permite niciodat ..."ă ţă ăţ ă

Doctorul îşi închisese geanta, comunicându-i pe un tontranşant: ,,Tine- i firea, Viktor. Sunt vremuri grele. Poate cţ ă e mai bine s nu ştii tot adev rul. îl fixase cu o privireă ă sumbr . Eşti marinar. Fii bucuros. Pe mare î iă ţ cunoştiduşmanii." Apoi plecase, l sându-1 pe Theil cu dezn dejdeaă ă lui.Pe m sur ce trecea timpul, Britta se închidea tot mai mult înă ă ea.

Localnicii încercaser s fie mai prietenoşi, dar ea îiă ă evitase aproape de fiecare dat . Când se c s toriser , era oă ă ă ă fat cochet ; acum p rea s nu-i mai pese de ea. Theilă ă ă ă regretase întotdeauna c nu aveau copii, mai ales b ie i careă ă ţ s -i calce pe urme şi s slujeasc Germania. Odat o f cuseă ă ă ă ă s sufere pentru c nu-i putea d rui un copil. Ultima oară ă ă ă când venise vorba, Theil tot mai sim ise nevoia s o loveasc .ţ ă ă „Un copiii Ca s -i oferi ce? O uniform neagr şi un baston deă ă ă cauciuc s se joace cu el?"ă

Theil parcurgea pe jos ultima parte a drumului de la garaNeumunster fusese dintotdeauna un or şel pl cut şi liniştit.ă ă Acum, cozile din fa a centrelor de distribuire a proviziilorţ p reau nesfârşite, iar femeile r bd toare ar tau obosite,ă ă ă ă îmb trânite înainte de vreme.ăŞi totuşi, cu excep ia câtorva bombe r t cite de propriileţ ă ă avioane, r zboiul ocolise oraşul. Pe cer nu se z rea urm deă ă ă nor, cum de altfel nici o dâr de fum nu tr da prezen aă ă ţ vreunui avion de lupt . Aproape ca în vreme de pace.ăTheil era prea adâncit în gânduri ca s mai observe anun uă ţ -rile afişate în fa a bisericii şi pe cei care cercetau ultimeleţ liste cu mor i şi disp ru i; acestea, ca şi cozile, erau din ce înţ ă ţ ce mai lungi.

' Se gândi la valiza grea pe care o tot muta dintr-o mână într-alta ca s r spund la saluturile unor solda i din bateriaă ă ă ţ

29



antiaerian local . Printre altele, c ra în ea brânz şi "nt,ă ă ă ă şunc dane-ă

zi 7z şi ou - lucruri ce puteau s aduc din nou zâmbetul peă ă ă ă

buzele so iei, Era destul de chinuit şi f r afurisitele asteaţ ă ă ă de ra ii.ţ

De la acea ultim şi descurajant permisie îi scrisese deă ă

mai multe ori. Primise r spuns o singur dat - o scrisoareă ă ă dezlânat şi incoerent , din care nu pricepuse mare lucru.ă ă Brittei nu-i plăcuse niciodat s scrie scrisori. Permisiileă ă petrecute împreun compensaser întotdeauna această ă ă lips . Gr bi pasul. O s fie bine din nou. Aşa cum a fost peă ă ă vremuri. Trebuia s fie.ăOricare ar fi fost grijile lui personale, Theil era profesionistpân în vârful degetelor. Observase toate evenimenteleă recente, şi mai ales sosirea contraamiralului, ofi er de aleţ c rui faim şi reă ă puta ie rareori nu pomeneau ziarele.ţ

Ar putea fi şansa lui. Prinz Luitpold era ales pentru o treabă

important . Asta însemna şi periculoas , se în elegea de laă ă ţ sine.Poate c fusese cam aspru cu Britta, sau f r s vreaă ă ă ă

scrisese într-una din scrisori ceva ce o sup rase.ăTrebuia s -1 în eleag şi s fie al turi de el, orice s-ară ţ ă ă ă

întâmpla, îi p rea r u pentru p rin ii Brittei, dar nu seă ă ă ţ sim ise niciodat prea apropiat de ei. Ar fi trebuit s se fiţ ă ă gândit la fiica lor înainte s se bage în activit i politice sauă ăţ subversive.

Era nedrept ca din cauza asta viitorul lui şi s n tatea ei să ă ă fie amenin ate.ţ

Se gândi la nava Prinz ancorat în apele daneze. O cunoşteaă mai bine decât oricine altcineva. Vor avea cu to ii nevoie deţ ea când vor da de greu.

Coti pe aleea liniştit ce ducea spre cas ; era ultima dintr-ă ăun şir de cinci. Nu se schimbase nimic, iar florile şi arbuştiidin fiecare gr din îi bucurau ochii dup cenuşiul o elului şiă ă ă ţ mohoreala golfului Riga.

Vor petrece împreun trei, poate patru zile. Apoi se va înă -toarce pe nav . în calitate de comandant secund era dator să ă ajung la timp "înapoi, chiar cu pre ul pierderii unei zile. Dară ţ permisia va fi bine venit . Ca o aducere aminte şi oă

promisiune. O speran pentru viitor.ţăI se p ru c vede o femeie din casa vecin aplecându-se,ă ă ă poate s culeag nişte flori. Când privi din nou, disp ruse.ă ă ă Era bucuros. N-avea chef s z boveasc la «discu ii despreă ă ă ţ r zboi, ra ionalizare şi toate celelalte v ic reli.ă ţ ă ă

Ajuns la poarta gr dinii, mut din nou valiza grea înă ă cealalt mân . îşi îndrept umerii, întrebându-se dac îlă ă ă ă pândeşte cineva. „S-a întors!" Aproape c se putea vedea înă uniforma lui cea mai bun , plin de decora ii şi cu vulturul peă ă ţ piept, în dreapta.

Privi în gr din . Şov i. Nu st tea îh firea Brittei s o negliă ă ă ă ă -

jeze în asemenea m sur . Era uscat , iar florile atârnauă ă ă veştejite deasupra aleii. Nu-i venea s cread . îşi st pâniă ă ă iritarea şi se repezi la uşa principal . Scotoci dup cheie,ă ă

30



aşteptându-se ca îh orice moment s se deschid uşa şi ea să ă ă apar cu o privire mirat . P rul ei b lai putea fi înă ă ă ă neorânduial , fiindc lui i s-ar fi p rut la fel ca odinioar .ă ă ă ă Rochia ei, chiar una de treb luit prin cas , pentru el ar fiă ă ar tat asemenea celei de m tase pe care o adusese odat dină ă ă Fran a.ţ

Casa era îns atât de t cut , încât r mase în cadrul uşiiă ă ă ă deschise, nemişcat. îşi d du seama c e goal , f r să ă ă ă ă ă

cerceteze mai departe. Lumina soarelui, cernut prină

ferestrele din spate, era pr foas , iar într-o vaz dină ă ă apropierea fotografiei înr mate de la cununia lor florile seă ofiliser . Se opri îh dreptul acesteia, dezoă rientat, neştiind ces fac . Privi fotografia, bra ul ei dup al lui, figurile dină ă ţ ă spate. Acela era Willi - cel care a disp rut îh Atlantic cu doiă ani îh urm ...ăTheil l s valiza din mân şi-şi îndoi degetele. Ce sim ea?ă ă ă ţ Furie, dezam gire, îngrijorare? Toate şi nici una dintre ele.ăPoate plecase? Privi florile veştede. Unde? Se întoarse, co-pleşit de un sentiment de sil . îl p r sise.ă ă ă

Hoin ri prin cas , deschizând uşile, trâniindu-le la loc, apoiă ă urc la etaj şi se uit afar , spre casa vecin . Atât deă ă ă ă liniştit , de încremenit ...ă ăDeschise un şifonier. Pip i hainele, amintindu-şi cum îl priă veacând o dezbr ca.ă

Ce-o fi fost în mintea ei? încerc s -şi p streze calmul, aşaă ă ă cum ar fi f cut la bordul navei când un marinar idiot comiteaă o greşeal . Credea c poate face orice f r s r neasc , deă ă ă ă ă ă ă se comporta aşa? Atinse o draperie tras într-o parte.ă Neglijen . O dat în plus, era un accident, sau cevaţă ă deliberat?

Theil coborî f r grab la parter; aici z ri un teanc deă ă ă ă scrisori aranjate cu grij pe m su a din hol, unde ea îşi ineaă ă ţ ţ m nuşile.ă

Recunoscu ştampilele oficiale si propriul lui scris. Erau ne-deschise. Nici m car nu le citise.ă

Fix cu privirea valiza r mas în fa a intr rii... P r sit caă ă ă ţ ă ă ă ă şi cum cineva abia sosise sau se preg tea de plecare.ă

Ce naiba f cuse Britta? Nu avea nici un rost s telefonezeă ă la poli ie sau la spital. Ar fi fost anun at de mult. Trecu unţ ţ camion militar; câ iva solda i cântau, leg nându-se, peţ ţ ă drumul plin de hârtoape. Ce trist suna cântecul lor...îndes scrisorile în buzunar şi, dup o scurt ezitare, înşfacă ă ă ă hot rât valiza burduşit .ă ăVa întreba vecinii; erau oameni de treab . O simpatizaseră ă întotdeauna pe Britta.Ajuns la uş , şov i şi privi înapoi la liniştea ap s toare. Seă ă ă ă gândi la viitor, la nava care plutea, aşteptându-1,aşteptându-i pe to i, sim ind laolalt team şi înverşunare.ţ ţ ă ă

Avea nevoie de ea, la fel cum şi ea avusese odat nevoie deă el, dar plecase.Trânti uşa. O încuie, apoi ieşi în drum, f când un ocol pân laă ă casa al turat .ă ă

îşi mai arunc o dat ochii spre propria-i cas . Şi-o imagină ă ă ă

pe Britta la fereastr , f cându-i cu mâna surâz toare, ca şiă ă ă cum totul fusese o glum , iar acum îl aştepta.ăSoneria r sun undeva departe. Aştept , deşi presim eaă ă ă ţ

31



c nimeni n-o s -i r spund . în timp ce cobora din nou spreă ă ă ă şosea sim i c cineva îl pândeşte.ţ ă

Ce s fac ?.îşi aminti de prietenul lui, doctorul. Merse peă ă jos pân la el acas , nep s tor la greutatea valizei,ă ă ă ă scormonind furios îh minte în c utarea unei explica ii.ă ţDoctorul fu bucuros s -1 vad , deşi se gr bea la o consulta ieă ă ă ţ urgent .ă

Ascult impasibil povestea lui Theil, apoi spuse:ă

- Cred c trebuie s accep i realitatea, Viktor. Te-a p r sit.ă ă ţ ă ă Ridic mâna când Theil încerc s protesteze şi continu : Vaă ă ă ă ine leg tura cu tine, po i fi sigur de asta, dar trebuie s -şiţ ă ţ ă

rezolve problemele singur , în felul ei, în elegi? Aşa suntă ţ femeile. Au trecut atâ ia ani, dar reac iile lor înc m lasţ ţ ă ă ă f r glas.ă ă

Theil hot rî s plece. Britta avea nişte rude pe undeva. Leă ă va c uta adresele în agend . Se uit la valiza voluminoas .ă ă ă ă

- Ia-o dumneata, doctore. De dragul vremurilor bune deodinioar , ce zici?ă

Doctorul o deschise, privind uimit bog ia de alimente.ăţ-Mul umesc, Viktor. Câ iva dintre pacien ii mei... Theilţ ţ ţ încuviin din cap şi schi un zâmbet.ţă ţă-Desigur.Afar , înserarea arunca umbre roşietice pe drum. Theil nuă

o mai lu spre cas . Ştia c , dac s-ar întoarce acolo, ară ă ă ă înnebuni.îl p r sise. Nici m car nu-i acordase şansa s îndrepte lucruă ă ă ă -rile. Se consol , spunându-şi c nu avea cum s ştie deă ă ă venirea lui.

Dar în toat aceast perioad ? Un alt b rbat? Iu i pasulă ă ă ă ţ spre şoseaua principal f r s -i observe pe cei doi solda iă ă ă ă ţ care-1 salutar îh timp ce-i dep şea. Nu, niciodat ! Nu Britta.ă ă ă

Orice s-ar fi întâmplat. Atunci, înapoi îh Danemarca? Se uită la ceas. Ce s fac ?ă ăAtinse cu degetele crucea neagr de pe veston; ca toate celeă -lalte decora ii primite, îl f cuse s se simt întotdeaunaţ ă ă ă mândru şi sigur de el. Mai z bovi câteva clipe cu privireaă pierdut , gândin-du-se îndurerat, apoi furios, la felul în careă ar fi decurs lucrurile. Din cauza necazului cu p rin ii Brittei îiă ţ fuseser afectate o vreme avansarea şi cariera. Aşa pierduseă comanda lui Prinz. Din cauza ei.Când avea s se întoarc la el, cerând în elegere, cum o s-oă ă ţ primeasc ?ă

Theil se îndrept spre gar . Nu mai voia s mearg nic ieriă ă ă ă ă altundeva.*

în cazul unora dintre membrii echipajului navei Prinz Luit-pold, cele şapte zile de permisie au fost la fel de aparte ca şifiecare dintre ei. Pentru mul i dintre cei norocoşi au însemnatţ un adev rat colac de salvare, ceva pre ios, dar ireal fa deă ţ ţă condi iile aspre ale r zboiului. Pentru al ii - care s-au întorsţ ă ţ la sfârşitul permisiei cu sentimentul c au pierdut totul - ar fiă fost poate mai bine s nu fi p r sit nava.ă ă ă

Printre cei r maşi la bord era unul care, dup un scurt raidă ă pe chei, în c utarea unui telefon, petrecuse cea mai mareă parte a zilelor şi nop ilor în Vejle.ţKorvettenkapitän Josef Gudegast, ofi erul cu naviga ia de peţ ţ

32



cruciş tor, ştia nu numai c r rile m rii şi pozi ia balizelor deă ă ă ă ţ aliniament folosite în vreme de pace sau de r zboi, dară acumulase şi un impresionant bagaj de cunoştin e despreţ porturi şi ce puteau ele oferi. Pe vremea când lucrase pevase de lemn, vizitase adesea porturile daneze, iar Vejle eraunul dintre locurile preferate pentru o escapad pe rm.ă ţă

In penultima zi a permisiei şedea într-un fotoliu imens; cuchipul roşu, încordat din cauza concentr rii, lucra o schi înă ţă

c rbune a femeii tol nite pe o sofa în fa a lui. în luminaă ă ţ

l mpii, corpul ei gol p rea palid.ă ăC su a era liniştit , cu atât mai mult cu cât ferestrele erauă ţ ă acoperite de jaluzele şi draperii întunecate. Locul acestafusese întotdeauna paradisul lui. Era bine aprovizionat cumâncare şi b utur , în mare parte adus de el de pe nav ,ă ă ă ă unde se întorcea îh fiecare diminea s arunce o privireţă ă sectorului de care r spundea şi lucr rilor f cute deă ă ă subordona i.ţIn înc pere era foarte cald, motiv pentru care st tea doar îhă ă c maş . Vestonul cu cele trei galoane aurii decolorate atârnaă ă neglijent pe uş , ca pentru a-i aminti - dac mai era nevoie -ă ă c r gazul lui de libertate se apropia de sfârşit.ă ă

- Gata! Se l s pe spate, studiindu-şi opera cu un ochiă ă critic. Nu e r u.ăEa se ridic şi veni al turi, îhcol cindu-şi un bra dup umă ă ă ţ ă ărullui masiv. Gudegast sim i corpul lipit de-al s u, c lduraţ ă ă şiafec iunea pe care le împ rt şiser , pe rând, cu pasiune şiţ ă ă ă disperare surd . Peste pu in timp, aveau s stea din nouă ţ ă al turi îh pat, iar într-un târziu vor adormi, înl n ui i precumă ă ţ ţ tinerii îndr gosti i.ă ţ

Josef Gudegast avea patruzeci de ani şi-i sim ea din plin. Seţ trase de barba încâlcit şi murmur :ă ă

- Eşti înc o femeie a naibii de frumoas , Gerda. O îmbr iă ă ăţ -şa. Nu te-am uitat niciodat .ă

Ea îi mângâie p rui. I se r rise foarte tare, iar f r chipiulă ă ă ă de la uniform îşi ar ta vârsta, gândi ea.ă ă Şi-i putea aminti petân rul ofi er cu ochi luminoşi de pe o nav în trecere, şi câtă ţ ă de bine se în eleseser de la început.ţ ă

- Fugi de-aici! spuse Gerda. Atârn carnea pe mine. Cercetă ă desenul. Tu m-ai f cut s-ar t mai frumoas ;ă ă ă

El îl acoperi cu o coal de hârtie, replicândă brusc:- E al t u!ăGerda f cu ochii mari.ă- Dar niciodat n-ai dat...ăGudegast se ridic şi privi spre uşa dormitorului.ă- Curând voi pleca... E ceva ce o s - i aduc aminte de b -ă ţ ă ă

trânul Josef, ce zici? ,îl prinse de bra , neliniştit de dispozi ia lui sumbr .ţ ă ţ ă

- Totul va fi bine, aşa-i? -Bine?îşi lu pipa de pe poli a de deasupra c minului şi o umplu cuă ţ ă o încetineal deliberat . Tr gea de timp.ă ă ă

Era surprins c -i p sa atât de mult. Totodat nu voia s oă ă ă ă sperie.- Nu, la drept vorbind nu cred c va fi, spă use el încet.

Ea se aşez pe sofa, tr gându-şi un şal mare peste umeriiă ă goi. Gudegast ad ug :ă ă-Ai v zut cum ne-au întors spatele dup -amiaz , laă ă ă

33



cafenea? Gerda replic , stânjenit :ă ă-Au spus, c nu mai au locuri. El seă încrunt .ă- Au spus. îşi aprinse pipa şi trase adânc de câteva ori, apoi

continu : Tic loşii... A trebuit s pun piciorul în prag.ă ă ăGerda îl privi zâmbitoare.- Ai f cut rost de-o mas grozav .ă ă ă- Nu-i vorba de asta. Puf i. Au ajuns s fie mai speria i de afurisitaă ă ţ

de Rezisten decât de noi, nu vţă ezi? îi studie gura rotund şi sânii abia acoperi i. Fusese o fat atât deă ţ ă dr gu a... Mai bine ar fi luat-o de nevast în loc s ... - încerc să ţ ă ă ă ă■ alunge din minte imaginea so iei sale din Hamburg. Totul era oţ porc rie. Ca şi nenorocitul sta de r zboi.ă ă ă

- Gerda, ce vei face când se va termina totul? '- Am s ... Voi fiă aici...Veni lâng ea şi-i ciufuli p rul.ă ă-Pierdem. Nici de asta nu- i dai seama?ţ-Nu trebuie s spui aşa ceva,ă Jo! Dac te aude cineva... Pe fa a luiă ţ ridat se aşternu o grimas .ă ă-

Dumnezeule, chiar î i pas ?ţ ă-Ştii bine c da.ă- To i anii ştia...ţ ăO mângâie pe p r cu o mân uriaş , în timp ce cu cealalt ineaă ă ă ă ţ

strâns pipa.- Stiu c esti danez , dar când totul se va termina, vor fi mul i careă ă ţ

îşi vor aminti c ai avut prieteni nem i. O sim i încor-dându-se şiă ţ ţ aproape c regret ceea ce-i spusese.ă ăPeste câteva zile va fi din nou departe. Probabil pentru totdeauna,dac sminti ii de la Cartierul General aveau s -şi bage coada. Ce felă ţ ă de r zboi se punea la cale? Nici m car nu-i ar taser noile h r i.ă ă ă ă ă ţ Gândul acesta îl f cu s se înfurie. Când vorbi iar şi, vocea îi eraă ă ă neaşteptat de aspr .ă

- Trebuie s-o ştergi, feti o! Ai rude în Suedia, pleac la ele, dacţ ă ă po i.ţ

Ea se ag de bra ul lui.ăţă ţ- Eşti sigur c se va întâmpla aşa,ă Jo? Rânji, dar un fior îiscutur trupul masiv.ă- îmi închipui c tipii din comanda suprem au prev zută ă ă

deja totul, vreun tratat, ceva, un compromis. Doar n-am rasdecât jum tate din lumea asta nenorocit , aşa c nim nui nu-ă ă ă ăi pas !ă

Gerda îl privi, nemişcat , cu ochii îneca i în lacrimi.ă ţ- Niciodat nu m-am gândit...ăEl îi zâmbi cu blânde e. Prea mul i prieteni germani... Nu,ţ ţ

nu vor uita asta. V zuse îh Spania, dup r zboiul civil. To iă ă ă ţ „eroii" care r s riser dup ce se sfârşiser luptele... Tipiă ă ă ă ă bravi, care îşi dovedeau b rb ia tr gând de p r şi violândă ăţ ă ă femeile ce sprijiniser tab ra advers . Ceea ce urma s seă ă ă ă petreac aici, avea s ofere o privelişte de o mie de ori maiă ă rea.O strânse aproape cuprinzându-i fesele în palme. Nici unul nuobserv c degetele lui l sau urme de c rbune de desen peă ă ă ă

pielea dezgolit .ăPrivirile li se mtâlrur .ă- în pat! spuse el.

34



Ea lu sticla de şnaps pe care i-o adusese şi dou pahare.ă ă Gudegast îi f cu loc s treac . O urm ri cum p şeaă ă ă ă ă provocator spre cealalt înc pere. Ştia c nu va pleca. Poateă ă ă c îşi va g si un ofi er de treab care s aib grij de ea cândă ă ţ ă ă ă ă englezii vor ajunge aici. Sim i sudoarea prelingându-i-se peţ spate. Dumnezeule, puteai fi omorât numai pentru asemeneagânduri!

înainta dincolo de uş . Se uit la Gerda, la felul a â tor înă ă ţ ţă care picioarele îi z ceau întinse între cutele cearşafuriloră

mototolite în acea diminea - sau poate în toate celelalte.ţăMâine va face alt schi . Când va fi din nou pe mare, dacă ţă ă o s aib timp, ar putea încerca s o picteze în ulei. Seă ă ă înfiora, apoi îşi scoase pantalonii.Ea întinse bra ele. Dup ce b rbatul se trânti greoi pe pat,ţ ă ă îhgenunche deasupra lui. Era uriaş, iar dac st tea deasupra,ă ă se sim ea strivit .ţ ă

El o privi şi-i spuse:- Mi-ar fi pl cut s fim c s tori i, Gerda.ă ă ă ă ţ

Femeia râse, dar râsul era plin de triste e. îl cuprinse înţ bra e, îl ap s cu trupul, oftând zgomotos în timp ce el oţ ă ă

p trundea. Era ca si cum ar fi ştiut c nu se vor revedeaă ă niciodat .ăImaginea de pe ecran pâlpâi. în sunet de goarne, începu

alt mterminabil jurnal de actualit i.ăţHans Stoecker încerc s se concentreze. Imposibil s disă ă ă -tingi cu claritate ceva. Aerul era îmbâcsit de fum de igar .ţ ă Cinematograful oraşului fusese rechizi ionat şi el b nuia cţ ă ă aicifunc ionase o biseric ,ţ ă sau r.eva de periul sta. Pân la ecrană ă

seţ - . ~_ _ —

înşiruiau rânduri-rânduri de gulere marin reşti p trate,ă ă întrerupte ici-colo de griul verzui al uniformei trupelor deuscat.

Jurnalul de actualit i era consacrat în special frontului deăţ est. Prezenta mii de prizonieri escorta i de solda i zâmbitori,ţ ţ care f ceau voioşi semne cu mâna. Comentatorul atingeaă doar în treac t situa ia din Fran a, în schimb ap reau maiă ţ ţ ă multe imagini aeriene cu avioane de lupt ce bombardau ună convoi de camioane; altele, cu câteva tancuri americane înfl c ri.ă ă

Partea cea mai important a jurnalului era dedicată ă

bombard rii Londrei. Obişnuitele comentarii şi fluier turi aleă ă asisten ei sc zur în intensitate când aparatul de filmat seţ ă ă opri asupra marii rachete V-2, scuipând foc şi fum înainte să se înal e de pe rampa de lansare şi s dispar în înaltulţ ă ă cerului.

Comentatorul perora entuziasmat: „De diminea pânţă ă seara, în fiecare zi, arma noastr secret loveşte asupraă ă Londrei. Nimic nu-i poate ine piept; nu exist nici oţ ă posibilitate de ap rare. Num rul victimelor şi al pagubeloră ă sporeşte neîncetat."

Urmau câteva fanfare, apoi vulturul german şi zvastica

gravate pe un giulgiu impresionant de fl c ri şi fum încheiauă ă actualit ile.ăţStoecker se ridic , croindu-şi drum spre ieşirea dină

35



cinematograf. Auzi mai multe glasuri strigându-1. Trebuie să fie aici jum tate din cartul liber al navei, gândi el.ă

Afar se însera, iar lumina avea acele superbe reflexe roz-ăaprins, cum numai în aceste ape mai v zuse. îşi îmbr că ă ă vestonul şi se îndep rt hot rât de zona portului. Str zileă ă ă ă erau pline de militari germani care p reau destul de lipsi i deă ţ griji.

Se gândi din nou ia gabara scufundat , la strig teleă ă

îngrozite ale prizonierilor prinşi sub punte ca într-o capcan .ă Trecuse prin acel loc cu una dintre b rcile cu motor aleă cruciş torului când fusese trimis în misiune la rm. îlă ţă marcaser cu o baliz special , dar, dup cum aflase de laă ă ă ă una dintre santinelele de pe chei, nu avusese loc nici oanchet şi nici nu coborâser scafandri.ă ă Prinz Luitpolddispunea de propria lui echip de scufund tori, îns nu i seă ă ă ceruse sprijinul.Oricum ai fi privit lucrurile, totul era clar. N-a fost sabotaj, îşiaminti chipul maiorului SS. Fusese o crim .ă

Stoecker travers maşinal strada. Se opri s privească ă ă

vitrina unui magazin. O f cu mai degrab ca s evite treiă ă ă ofi eri pe care ar fi trebuit s -i salute. Era o copil rie, dar, caţ ă ă majoritatea marinarilor, avea aversiune pentru disciplinam runt ce p rea s func ioneze pe uscat. Se gândi laă ă ă ă ţ comandant, cum îi vorbise, cum îi spusese pe nume,re inându-1 dintr-un echipaj de aproape o mie de oameni.ţ Hechler nu f cuse niciodat caz de d ciplin . Aveia criteriileă ă ă lui şi pretindea s fie îndeplinite. Altfel, era un om c ruiaă ă sirn eai c i te po i adresa oricând. Cu încredere.ţ ă ţ

Cineva îl prinse de mânec .ă- Hans! Tu eşti?Se r suci, holbându-se la fata care-i zâmbea. Pre deă ţ câteva clipe, în mintea lui str fulgera amintirea aceloraşiă

bucle castanii ce încadrau nişte ochi surâz tori şi o uniformă ă de şcoal ; acum îns uniforma avea însemnele infirmierelor.ă ă- Ce cau i aici, Sophie? Acas , ea locuia la trei uşi de mamaţ ă lui. Eşti infirmier ?ă

Fata îşi potrivi pasul dup al s u. Oboseala din privire i seă ă risipi de bucuria revederii.- Nu departe de aici este un mare spital. Privi îhtr-o parte.Cei mai mul i sunt solda i care au fost în Rusia.ţ ţStoecker îşi aminti de stilul triumfal al jurnalului de actuali-t i şi de zguduiturile turbate ale suprastructurii navei cândăţ tr seă ser asupra pozi iilor inamice.ă ţTârziu dup aceea îl auzise pe Kapit nleutnant Emmler, locă ă -iitorul ofi erului cu artileria, comentând nec jit: „Şi totuşi,ţ ţ ă

Ivan a f cut zob o brigad întreag ! Când vom reuşi oare s -iă ă ă ă punem cu botul pe labe pe tic loşii ştia?"ă ă

- Sunt norocoşi c se afl în grija ta, Sophie, spuse elă ă încet. Ea îl lu de bra . O f cuse cu atâta naturale e, c seă ţ ă ţ ă sim iţ

mişcat.- Au fost în iad, Hans, spuse ea. Unii dintre ei sunt... Ridică

din umeri şi zâmbi, dar pe obraji i se prelingeau lacrimi. Iauite ce fac din cauza ta!

O c l uzi prin şuvoiul de oameni şi vehicule. Intrară ă ă

36



împreun pe o strad îngust şi atât de liniştit , încâtă ă ă ă zgomotul paşilor le era singura tov r şie.ă ă

Vorbir despre cele de-acas , despre cunoscu i şi despreă ă ţ ultimele prilejuri cu care îi întâlniser .ă

-Aş vrea s te mai v d, spuse el pe neaşteptate. Ea îl priviă ă cu gravitate.-Am toate serile libere, în afar de... El cl tină ă ă din cap, prinzându-i mâinile.- Mâine. Acolo unde ne-am întâlnit. Acum trebuie si* mă

întorc pe nav .ăSe sim ea surprinz tor de tulburat. Dac n-ar fi plecat de laţ ă ă cinematograf, nu ar mai fi întâlnit-o, n-ar fi ştiut niciodat ...ă

- Voi fi acolo... îl mângâie pe obraz. Nu te-ai schimbat,Hans. îi v zu expresia de pe chip şi întreb repede: Ce e?ă ăStoecker privea undeva deasupra, cu mâna lipit de bra ul ei,ă ţ ca pentru a o proteja. Deşi şters şi mâncat de rugin , numeleă str zii se contura ca şi cum ar fi fost scris cu litere de foc. Eraă tocmai strada indicat pe scrisoare. Cu un gest vinovat îşiă pip i buzunarul. Parc voia s se asigure c mai este acolo.ă ă ă ă Recunoscu casa, deşi nu mai trecuse pe-aici îh via a lui. Subţ locuin ele de deasupra fusese o pr v lie, iar ferestrele arse -ţ ă ă ca de altfel întreaga cl dire - se c scau asemenea unor groteă ă întunecate. Pe tocul uşii, r mas în picioare, z ri mâzg lite cuă ă ă vopsea - înnegrite de fum, dar totuşi vizibile - steaua luiDavid şi cuvintele: Evreu împu it!ţ

Fata îi urin ri privirea şi şopti:ă- Hai s plec m de-aici.ă ă

Coborâr înapoi pe str du a îngust , c tre şoseauaă ă ţ ă ă principal . Cine a fost? se întreb . Un p rinte, so ia, iubita?ă ă ă ţ îşi încleşta degetele de bra ul ei şi auzi în urechi murmurulţ b rbatului:ă Voi muri. To i murim.ţ

- Ti-e r u?ăîncerc s zâmbeasc , dar buzele crispate refuzar s -lă ă ă ă ă asculte.

- Nu, n-am nimic.Privir unul la altul, p rtaşi la minciun , ca şi cum ar fi fostă ă ă ceva pre ios şi ştiut numai de eţ i.

- Atunci, pe mâine.O urm ri cum gr bea pasul spre un furgon camuflat pe careă ă era pictat crucea roşie. Dar dac totul s-a petrecut doar înă ă mintea lui? Era o singur cale s afle şi ştiu c , oricât l-ar fiă ă ă costat, va citi scrisoarea.

Pe m sur ce deasupra locului de ancorare se l saă ă ă noaptea, cursele du-te-vino ale b rcilor transportar to iă ă ţ marinarii care se înapoiau pe nav . Ofi erul de cart împreună ţ ă cu personalul de serviciu la pasarel supravegheau fiecareă siluet care urca la bord, îndreptându-se apoi şchiop tândă ă sau cl tinându-se spre c ldura primitoare a s lii de mese.ă ă ă

Cu luminile camuflate, Prinz Luitpold p rea un tigru care seă odihneşte; doar luna se reflecta ici-colo, în hublouri şi înblindajele pun ii.ţUna dintre ultimele şalupe se desprinse de rm, împroşcândţă îh întuneric jerbe albe de spum . Pilotul cârmi cu dib cie.ă ă Am-b rca ia se strecur printre câteva şlepuri ancorate şiă ţ ă

dou b rci de patrulare. Hechler p rea s simt c nava luiă ă ă ă ă ă era tot mai aproape. Se ca r afar din cockpitţă ă ă 1, al turându-ăse cârmaciului, cu gulerul mantalei din piele ridicat peste

37



urechi şi chipiul bine îndesat pe cap. Deşi viteza şalupeif cea ca stropii s se împr ştie în toate p r ile, nici m car nuă ă ă ă ţ ă clipi când umbra imens prinseă

Spa iu de punte neacoperit, situat la pupa sau la centrulţ ambarca iiJor mici, pe care se g sesc banchete pentruţ ă c l tori sau pentru echipaj (n. tr.).ă ă

contur în lic rirea palid a stelelor, ba chiar avu un ciudată ă sentiment de uşurare. V zu omul de la prova f cându-şiă ă apari ia cu cangea preg tit şi auzi motorul torcând maiţ ă ă

domol pe m sur ce timonierul reducea viteza.ă ăVorb rie arogant , banchete, uniforme pompoase şiă ă

str luciă re - de toate avusese parte în ultimele zile, destul s iă se fac lehamite. Realitatea lui era aici... Nava lui!ă

O voce strident din întuneric ceru semnalul deă recunoaştere. Cârmaciul semnaliza cu o mic lantern .ă ă

Bordurile de la prova navei desenar un vârf de s geat peă ă ă cer, apoi şalupa vir spre scara de babord.ă

C pitanul s-a întors la bord. Poate avem nout i.ă ăţHechler urc scara cu uşurin , aranjâftdu-şi la loc gulerul deă ţă piele, astfel încât crucea de la gât lic ri stins în lumina palidă ă de pe pasarel .ă

Comandantul cruciş toruluiă Prim Luitpold se sim ea de parţ că nici n-ar fi p r sit vreo clip nava.ă ă ă

Capitolul 4

SIGURAN MAXIMŢĂ Ă

în uşa cabinei de zi a lui Hechler se auzi o b taie, apoi Theilă p şi peste pragul înalt şi închise uşa.ăHechler se bucur de întrerupere. Masa din fa a lui eraă ţ acoperit cu dosare informative, teancuri de fotografii şiă chiar vagi buletine de ştiri. în doar câteva zile absorbise totce reuşise s g seasc despre situa ia r zboiului, ceea ce-!ă ă ă ţ ă f cea s se simt de parc avea s -i explodeze capul. îl vedeaă ă ă ă ă pe Theil pentru prima oar de la întoarcerea din permisie,ă altfel decât cu ocazia scurtelor rapoarte curente.

Ar ta mai palid ca de obicei şi mai t cut. Când b rba ii înă ă ă ţ -sura i reveniser dup scurta lor evadare, Hechler sim ise oţ ă ă ţ schimbare de atmosfer de la un cap t la cel lalt al navei.ă ă ă

Chiar de-ar fi existat legi împotriva r spândirii triste ii şiă ţ deprim rii, nimeni nu ar fi izbutit s -i oblige s le respecte,ă ă ă îşi zise el.Mai mul i marinari ceruser prelungirea permisiilor din moţ ă -tive familiale: rude ucise sau disp rute în bombardamente,ă so ii infidele şi fiice îns rcinate. Lista era'f r sfârşit.ţ ă ă ăAştept ca secundul s se aşeze şi Pirk s prepare cafeaă ă ă proasp t . Primul vorbi Theil:ă ă

- Domnule comandant, toat lumea se afl la bord, în afară ă ă de doi marinari. I-am anun at ca dezertori.ţHechler ridic din sprâncene. Din perspectiva r zboiului erauă ă o p rticic infim , dar pentru orice nav doi oameniă ă ă ă însemnau o pierdere neliniştitoare, o fisur în schema deă organizare.

38



Pirk deschise un hublou. Hechler v zu cum fumul de pipă ă din cabin se strecura afar , risipindu-se în rotocoale spreă ă

rm. Unul dintre vizitatorii lui fusese Gudegast, ofi erul cuţă ţ naviga ia; de fapt, Hechler se întâlnise cu to i conduc toriiţ ţ ă de sectoare.F r îndoial , Gudegast nu se plânsese, dar nemul umirea luiă ă ă ţ îh privin a carturilor era limpede. Nu avea nici un rost s le-ţ ăexplice c nu cunoştea noul rol al navei şi nici misiunea.ă Nimeni nu l-ar fi crezut. Dar eu, în locul lori

- Poate au motivele lor, Viktor. Nu vor ajunge departe.Se gândi la veştile de pe frontul rusesc. Inamicul îşi înte iseţ presiunea, probabil pentru a ob ine un avantaj cât mai mareţ pân când iarna neîndur toare avea s aduc un nou impas.ă ă ă ă

- Plec m în seara aceasta, domnule comandant, spuseă Theil. F cuse doar o afirma ie. Vasele de escort au ancorată ţ ă deja conform ordinelor.Hechler îl privi nesigur. Theil vorbise cu o oarecare indife-ren . Nu se potrivea deloc cu firea lui şi cu preocupareaţă permanent pentru eficien .ă ţă

-Totul e în regul cu tine, Viktor? Theil p ru să ă ă

se trezeasc dintr-o dat .ă ă-Asta-i bun ... desigur, domnule!ă-Mi s-a p rut... Cum a fost în permisie? Theil îşiă desf cu mâinile.ă

- Ca de obicei. Stiti cum e... într-o cas e nevoieă întotdeauna de tot felul de lucruri.Hechler arunc o privire la hârtiile de pe mas . Deci asta era.ă ă Avea necazuri cu so ia.ţ

- Pot s te ajut cu ceva?ăTheil îi înfrunt privirea. Era ca o sfidare.ă-Cu nimic, domnule comandant.-Bine, atunci.Hechler ascult cu aten ie agita ia de pe puntea careă ţ ţ

prindea via . Era un sentiment pl cut. Niciodat nu seţă ă ă s turase de el. Animalul frem ta dup un repaus impus.ă ă ă

- Norvegia, spuse el. Trebuie s pornim când se înserează ă şi s dep şim Skagerrak înainte de r s rit. Urm ri reac ia luiă ă ă ă ă ţ Theil. Vreau s ajungem în largul portului Bergen în treizeciă de ore.

Theil f cu o grimas .ă ă- M întreb dac vasele de escort vor fi în stare, s ină ă ă ă ţ ă

pasul cu noi.- Bine-ar fi!

îşi imagin crestat coast norvegian , înşiruirea nesfârşită ă ă ă ă de fiorduri şi insuli e. Astaţ îi va da lui Gudegast motive să aibă pentru ce s bomb neasc .ă ă ă

- Dup aceea va trebui s navigam aproape de rm, s ină ă ţă ă -tr m în fiordul stabilit şi s aştept m veşti proaspete.ă ă ă

Theil încuviin , cl tinând din cap. -Altţă ă fiord...Hechler ghici c se gândea la marele cruciş tor de luptă ă ă

Tir-pitz care st tuse ascuns îh bârlogul lui norvegian, la multeă mile distan de largul m rii. Deşi p reau la ad post de oriceţă ă ă ă fel de atac, îh urm cu un an, inamicul reuşise s ajungă ă ă pân la el. Câteva mici submarine de buzunar cu echipaje deă câte patru oameni riscaser sfid toare totul ca s dea deă ă ă

39



urma lui Tirpitz şi îl scoseser din circula ie plantându-i subă ţ caren câteva înc rc turi explozive zdravene, cu toateă ă ă m surile de protec ie şi camuflare pe care şi le luase.ă ţHechler îşi aminti iar de fratele s u.ă Scharnhorst fusese scu-fundat o luna dup aceea, a doua zi de Cr ciun. Apele dină ă largul Capului Nord erau atât de neîndur toare, încâtă înving torii desă coperiser şi salvaser doar câ iva dintreă ă ţ supravie uitori. Fratele lui nu se aflase printre ei.ţHechler se str dui s şi-l scoat din minte şi s se concentreă ă ă ă -

ze asupra misiunii care urma s fie încredin at navei lui. Să ţ ă ă fi fost vorba din nou despre convoaiele din nordul Rusiei?Orice presiune asupra ruşilor şi distrugerea atât deaşteptatelor ajutoare din partea Alia ilor ar fi fost bine veniteţ pentru armata de uscat. .Sau poate şi mai la Nord, chiar prinMarea P '.nts, înainte de venirea ghe urilor?... S ataceţ ă marina ruseasc la ea acas . Hechă ă ler îşi încleşta f lcile. S-ară putea s merite încercat.ă

- La întoarcere m aşteptam s g sesc arborat pe catargă ă ă pavilionul amiralului, domnule comandant, spuse Theil.

Hechler zâmbi.

- Amiralul prefer s ne mai in pe j ratic, Viktor.ă ă ţ ă ăSe gândi la l zile misterioase duse jos îh cal . Cheile comă ă -partimentului îh care fuseser depozitate nu mai st teau înă ă comandamentul navei. Una o avea amiralul, iar pe cealalt oă încuiase Hechler îh seiful din cabina lui. Era hot rât s afleă ă de la Leitner ce era îh l zi.ăîşi aminti reşedin a provizorie pe care acesta o avea îh Coţ -penhaga, acolo unde fusese condus în prima sear , apoi înă mai toate serile care urmaser . Copenhaga era încă ă frumoas . R ză ă boiul şi ocupa ia nu puteau schimba asta,ţ gândi el. Turnurile seme e şi acoperişurile verzi, pie eleţ ţ

pavate cu piatr - toate aveau un farmec pe care drapeleleă germane arborate pe cl dirile rechizi ionate nu-1 puteauă ţ altera.

Se p rea c Leitner crease acolo o alt lume, numai a lui.ă ă ă Cartierul General fusese înainte hotel, iar to i oamenii -ţ b rba i şi femei - care intrau şi ieşeau la ordinele lui seă ţ comportau ca atare. Exista întotdeauna mâncare aleas şiă b utur din belşug; o mic orchestr între inea oaspe iiă ă ă ă ţ ţ oficiali cu muzic romantic sau patriotic - în func ie deă ă ă ţ ocazie.Chiar dac Leitner era îngrijorat de veştile de pe frontul ruă -

sesc, în nici un caz nu ar ta. întotdeauna optimist şi sigur deă el, p rea c -şi rezerv dispre ul pentru armata de uscat şiă ă ă ţ pentru anumi i generali pe care obişnuia s -i numeascţ ă ă „pigmei intelectuali".Dac exista cineva c ruia s -i priasc r zboiul, f r îndoială ă ă ă ă ă ă ă c Leitner era acela.ă

Aşezat în partea opus a mesei, Theil nu-1 sc pa din ochi,ă ă deşi mintea îi era pe jum tate absorbit de larma de laă ă bordul navei şi de preg tirile pentru o nou plecare la drum.ă ă Totuşi, Hechler îl captiva mai mult. Oare era chiar atât decalm cum p rea v zut din afar ? într-atât de netulburat deă ă ă

povara r spundeă rii şi a incertitudinilor?Se gândi la zvonurile care îl întâmpinaser când reveniseă pe nav . Sosirea pachetelor de îmbr c minte pentruă ă ă

40



condi iile arctiţ ce la platforma de înc rcare nu f cuse decât să ă ă alimenteze specula iile, chiar şi printre cei mai sceptici.ţAx fi trebuit s se simt mai aproape de Hechler acum.ă ă Şi peel îl p r sise so ia, deşi nimeni nu aflase întreg adev rul.ă ă ţ ă Oare se fr mânt din cauza asta, şi în sufletul lui îşi doreşteă ă s se întoară c ? Studie tr s turile grave ale lui Hechler, felulă ă ă în care îşi d dea p rul de pe frunte pe spate atunci când voiaă ă s sublinieze ceva.ăTheil încerc s nu st ruiasc asupra comportamentului Brit-ă ă ă ă

tei. Poate c dorea numai s -1 pedepseasc , ca şi cum nu ară ă ă fi fost decât vina lui. Sim i cum îl cuprinde disperarea. Eraţ atât de nedrept. Tocmai când avea nevoie de devotamentulei, de sprijinul ei. Dac m car...ă ă

- Oare câ i ochi sunt a inti i asupra noastr în clipa asta,ţ ţ ţ ă Viktor? întreb Hechler.ăSe apropie de un hublou şi îşi sprijini degetul de paravan. LuiTheil i se p ru c ar ta mult mai relaxat, mai degrab ca ună ă ă ă spectator decât ca un actor principal.Hechler îi sim i privirea şi stânjeneala. Nu era momentul caţ Theil s fie cu mintea aiurea. Prioritatea lor num rul unuă ă trebuia s fie nava, şi apoi oamenii care serveau pe ea. După ă aceea... Se întoarse, inându-se de capacul hubloului ca unţ pasager într-un tren aglomerat.

- Vom lupta, Viktor. Simt asta. Gata cu joaca, gata cu afuri-sitele de bombardamente îh care abia î i ajunge spa iul deţ ţ manevr ca s evi i s te încalece duşmanul. Se uit la celă ă ţ ă ă mai apropiat perete ca şi cum ar fi putut privi prin el. Ai cititdespre Nelson?

în elese dup expresia lui Theil c schimbarea de atitudineţ ă ă îl descump nise.ă

- Nu, domnule comandant.Vorbise de parc s-ar fi sim it într-un fel vinovat deă ţ

tr dare. Hechler zâmbi şi cutele din dreptul gurii i seă îmblânzir .ă*

- Trebuie s citeşti. A fost un ofi er pe cinste. Rânjiă ţ pref cut. Desigur, neîn eles de superiorii lui. In privin a astaă ţ ţ nu s-a schimbat nimic.

Theil se foi în fotoliu.- Si ce-i cu el?- M surile cele mai îndr zne e sunt cele mai sigure, astaă ă ţ

spunea amiralul. Şi îi dau dreptate, acum mai mult caoricând. Ad ug liniştit, în timp ce îl cânt rea din priviri:ă ă ă

Dac nu suntem pruden i, vom pierde r zboiul.ă ţ ăTheil se uit la el înm rmurit.ă ă- Imposibil! Adic ... vreau s spun, domnule, c nu putem fiă ă ă

învinşi acum.- învinşi - cred c nu. Dar putem, totuşi, pierde.ă

Nu d du nici o explica ie. în schimb se concentra asupraă ţ Norvegiei. Prima etap a drumului nu p rea s fie preaă ă ă periculoas . Atacurile aeriene erau posibile în fiecare clip ,ă ă dar barajele de mine ar fi trebuit s poat împiedicaă ă apropierea oric rui submaă rin. Se gândi la noul aparat dedetec ie care fusese instalat la bord. Era la fel de bun ca şiţ

cele folosite de britanici şi de alia ii lor. Ofi erul cu artileria,ţ ţ Kroll, se ar tase deosebit de entuziasmat, deşi era evidentă nemul umit de prezen a unor civili la bord care s -i deaţ ţ ă

41



instruc iuni. Aveau s r mân pe nav şi în timpul c lţ ă ă ă ă ă ătoriei,într-atât era de important.Unul dintre civili denumise dispozitivul „ochiul nev zut"...ă Datorit lui,ă Scharnhorst fusese depistat şi distrus chiar întimpul unei furtuni compacte de z pad .ă ă Prinz Luitpold urma să fie de dou ori mai precis şi ei erau primii echipa i cu aşaă ţ ceva.Pe nav sosiser oameni instrui i în prip , figuri noi careă ă ţ ă urmau s fie integrate pentru a deveni parte din lumea lor.ă

Ap ruse şi un nou medic de bord; l sarea la vatr aă ă ă celuilalt din motive de s n tate stârnise printre marinariă ă glume r ut cioase.ă ăHechler se gândi s discute cu Theil şi despre doctor, dar seă r zgândi şi o l s pe alt dat . Se numea Stroheim; eraă ă ă ă ă foarte competent şi cu o Glasă mai sus decât majoritateamedicilor militari din Marin . Din motive evidente pentruă toat lumea, cei mai buni deseră veau armata de uscat.

Din dosarul lui personal, r sfoit în treac t de Hechler, îl înă ă -grijora un singur lucru. Avea ataşat o pagin „trandafirie".ă ă Hechler detesta amestecul politicii în treburile care îl

priveau. Dar de aşa ceva trebuia, totuşi, s ii cont. P stra înă ţ ă minte imaginea Oberleutnantului Bauer, ofi erul telegrafist.ţ Judecând dup aspecă tul exterior, p rea un puşti, dar era ună membru important al echipajului. Şi Bauer avea o rubrică special la dosar. îndeplinea rolul de ofi er politic al navei,ă ţ domeniu în care Hechler nu-şi putea b ga nasul, cât era el deă comandant.

Se gr bi s alunge gândurile întunecate şi îi spuse luiă ă Theil:- înainte ca oamenii s -şi ia îh primire posturile pentru pleă -

carea din port, aş vrea s d m o rait pe nav . Schi ună ă ă ă ţă zâmbet. S ar t m c suntem uni i.ă ă ă ă ţ

Theil se ridic , strângând chipiul sub bra .ă ţ- Voi fi onorat. Pentru patrie!O clip , Hechler se aştept s adauge: „Heil Hitler!", aşa cumă ă ă ar fi f cut Leitner.ă

- Din acest moment, nimeni nu mai coboar la rm,ă ţă spuse el. îşi amintise brusc de explozia care scufundaseşlepul. Astfel

de lucruri se întâmplau întotdeauna pe neaşteptate.Vigilen a nu era de-ajuns.ţ Sabotaj. Cei care puseser bomba laă

bordul gabarei erau undeva pe aproape şi îi pândeau. Eratotuna dac inten ionaă ţ ser s avarieze nava sau s distrugă ă ă ă

l zile lui Leitner. Ar fi putut fi mai grav.ăîn Londra zguduit de bombardamentele infernale cu noileă rachete ucig toare, în vreun bunc r al Amiralit ii, avea să ă ăţ ă sune un telefon: Prinz Luitpold p r seşte Vejle.ă ă Nu era nevoiedecât de un scurt mesaj transmis prin radio din partea unuitr d tor danez. Zâmbi din nou... Sau patriot, dac erai dină ă ă cealalt tab r .ă ă ă

O trepida ie şi mai accentuat , stârnit de undeva, dinţ ă ă m rună taiele s lii maşinilor, cuprinse blindajele pun ii.ă ţ Hechler îşi mut privirea de la chipul br zdat de riduri al luiă ă Theil. Ca şi mine, gândi el... Dornic de plecare.

Marşul impetuos al cruciş toruluiă Prinz Luitpold din Baltica înapele norvegiene a fost mai liniştit decât anticipase Hechler.Au men inut o vitez de croazier constant , de dou zeci deţ ă ă ă ă

42



noduri1, şi au dep şit portul Bergen cu o abatere de numaiă dou zeci de minute fa de calculele lui Gudegast.ă ţăîn cea mai mare parte a timpului, dar în special îh pasajul celmai periculos din Marea Nordului, când Insulele Orkney şimai apoi Shetland se g seau la dou sute de mile la travers,ă ă echipajul navei a stat lipit de posturile de lupt . To i ochiiă ţ erau a inti i spre cer, dar, spre deosebire de Baltica, vremeaţ ţ a fost foarte mohorât , cu plafonul de nori coborât şi averseă de ploaie m runt , care reduceau vizibilitatea la doar câtevaă ă

mile. Au putut fi testate unele dintre dispozitivele nouluiradar, iar Hechler a fost impresionat de precizia cu caretrasau deplasarea şi mişc rile navelor din escort , chiar şiă ă când acestea nu puteau fi v zute de pe punte.ăAu navigat neîntrerupt spre Nord, apoi spre Nord-Est, urmă-rind linia litoralului pe care Hechler o cunoştea atât de binedin scump-pl titele experien e anterioare. Dup ce au ocolită ţ ă fiordul Trondheim - asem n tor unei fort re e -, au traversată ă ă ţ Cercul Polar, continuându-şi drumul pân când atât radarulă cât şi marinarii de veghe au indicat apari ia insulelor Lofoten,ţ îh prova babord. La dreapta, parc t iat îh rm, se aflaă ă ţă

Bod0, iar o or mai târziu lan urile coborâr hururind şiă ţ ă cruciş torul arunc ancora.ă ăCoasta era ap s tor de cenuşie, iar pâcla ce plutea deasupraă ă apei înv luia nava de parc tocmai ar fi tras o salv mut deă ă ă ă salut spre plaj . De data aceasta nu mai erau singuri. Un altă cruciş tor,ă Lübeck, se afla deja la ancor , iar în afara naveloră lor de escort se g seau mai multe distrug toare şi câtevaă ă ă vase de aprovizionare.

O parte din încordare, dac nu cumva toat , se risipise de-ă ăa lungul c l toriei. Faptul c primiser o nou misiune,ă ă ă ă ă riscurile de zi cu zi acceptate de marinari care puneau grijile

personale în altăNod-unitate de m sur pentru vitez ,ă ă ă folosit mnaviga iamaritim , egal cu viteza unui vas careă ţ ă ă parcurge o mil marin într-o or , adic 0,514 m/s (n. tr.).ă ă ă ă

lumin - toate acestea îi înt rir lui Hechler convingerea că ă ă ă nava lui era gata pentru orice.

întrucât cruciş torul era ancorat la ad postul plaselor de proă ă -tec ie şi al verfafoarelor, iar b rcile de explorare se roteauţ ă încontinuu în apropiere, Hechler avu r gazul s constateă ă în elepciunea ordinelor pe care le primise. Bod0 era oţ alegere bun , decise el, fie şi numai datorit întinsuluiă ă

aerodrom militar care exista aici. Bombardierele şi avioanelede lupt le puteau asigura neîntârziat acoperirea, precum şiă preg tirea eventualeloră atacuri asupra convoaielor inamicesau submarinelor „curioase".

Reîncepu rutina; dup ce şlepurile cu combustibil umplură ă ochi rezervoarele, se puser pe aşteptat.ă

La mai pu in de dou zeci şi patru de ore de la aruncareaţ ă ancorei, Hechler primi un mesaj concis, dar grabnic. Trebuias zboare de urgen la Kiel. Dup nesiguran a şi misterulă ţă ă ţ ordinelor primite pân atunci, era ca o desc tuşare. Dar înă ă timp ce se îndrepta spre rm şi mai apoi, când gonea spreţă aerodrom într-o maşin a statului-major al armatei, motivulă alegerii portului Bod0 ca refugiu pentru nava lui deveni dintr-o dat evident. Totul fuă sese planificat pân în cel mai mică detaliu, ca şi cum el n-ar fi avut nici un amestec în toată

43



povestea. Nici m car nu ştiuse ce s -i spun lui Theil înainteă ă ă de plecare. De fapt, era posibil s mearg în Germania doară ă pentru a fi informat c a fost schimbat, urmând ca Theil să ă preia comanda.

Avionul - un b trân Junkers de transport cu trei motoareă -ajunse la Kiel dup -amiaza târziu.ăHechler mo ise în scaunul lui, nu pentru c era obosit, ciţă ă mai degrab pentru a evita s ridice tonul îhtr-o eventuală ă ă discu ie cu un colonel de armat , care petrecuse aproape îhţ ă

întregime cele patru ore ale zborului sorbind un „înt ritor"ă dintr-o sticlu argintie.ţăîn timp ce avionul se apleca abrupt şi începea s coboare,ă Hechler izbuti s arunce o privire asupra Kielului. Nu maiă trecuse pe-acolo de aproape un an şi acum nu reuşea s -şiă desprind ochii de imaginea pr p dului. Fuseser devastateă ă ă ă suprafe e întinse, astţ fel c doar str zile mai l sau s seă ă ă ă ghiceasc ceea ce fusese în acele locuri. Z ri o trâmb deă ă ă fum... Nu-şi putu da seama dac era urmarea unui recent raidă aerian sau numai un incendiu sc pat de sub control. In cinciă ani de r zboi întâlnise de multe ori aseă menea scene. Polonia,Rusia... Chiar şi cu ocazia ultimului bombardament la careparticipase, nava lui v zuse cum cele câteva case r mase seă ă transformaser în ruine.ă

Pentru câteva clipe, lumina fumurie a soarelui se reflectă în apele m rii, suficient ca Hechler s disting contururileă ă ă întinselor şantiere navale, înainte ca un nor plumburiu s leă ascund privirii. Era greu s deosebeşti îh port navele încă ă ă utile de cele scoase din circula ie. V zu macarale şi scheleţ ă pr buşite, imense pete unsuă roase de petrol, cratereîntunecate acolo unde fuseser calele de lansare şi docurile.ă

Fu oarecum surprins s descopere neatinse - într-ună asemenea haos - silueta semea a monumentuluiţă comemorativ al Marinei de la Laboe, ca şi familiarul castel deap în stil gotic, care trona ca o fort rea în mijlocul unuiă ă ţă câmp de b t lie.ă ă

Colonelul ame it de b utur privi peste um rul lui şi spuseţ ă ă ă r guşit:ă

- îi vom face s pl teasc pentru asta! Se şterse la ochi cuă ă ă mâneca uniformei: Toat familia mea a fost ucis . S-a dus...ă ă N-a mai r masă nimeni...

Avionul se strecur printre nori şi, câteva clipe mai târziu,ă s lta pe pist . Atmosfera de oraş asediat era evident .ă ă ă

Pistele de decolare şi aterizare erau flancate de cuiburi demitraliere antiaeriene protejate cu saci de nisip şi pline deservan i încrunta i, purtând c şti metalice. Echipa deţ ţ ă lucr tori nu prididea cu reparaă rea cl dirilor şi umplereaă gropilor. Fa de universul ordonat de peţă Prinz Luitpold sau dereşedin a luxoas a lui Leitner, diferen a era ca de la cer laţ ă ţ p mânt.ăCe senza ie stranie te încearc aici, gândi el. Cu atât maiţ ă mult cu cât se afla printre compatrio i şi pretutindeni în jurţ auzea vor-bindu-se propria lui limb , în toate dialectele.ă

Era aşteptat de o maşin de la statul-major, vopsit înă ă

culori de camuflaj, în care un locotenent cu aer obosit p reaă ner bd tor s p r seasc zona aerodromului înainte caă ă ă ă ă ă alarma s vesteasc un nou raid aerian.ă ă

44



mişuna o mul ime de militari, iar Hechler, v zând o înc pereţ ă ă tapetat cu h r i, în elese c si Luftwaffe avea reprezentan iiă ă ţ ţ ă ţ ei.Deveni din nou încrez tor şi alung pentru o clip din amină ă ă -tire priveliştea deprimant pe care o v zuse pe str zi. Aşa seă ă ă întâmpla când, antrenat în lupt , nu te mai gândeai la cei de-ăaca-s , nevoi i s înghit orice li se arunca. Se gândi laă ţ ă ă p rin i şi fu bucuros c locuiau departe de oraş.ă ţ ă

1 Porecl peiorativ dat solda ilor englezi (n. tr.).ă ă ă ţ2 Avia ia militar german (n. tr.).ţ ă ăLocotenentul ap s un buton şi o alt uş metalică ă ă ă ă glisa în-

tr-o parte.Mai multe femei în uniform erau ocupate cu maşinile deă

scris, în timp ce un ofi er vorbea concentrat la telefon. Inţ momentul în care Hechler îşi f cu apari ia în conul de lumin ,ă ţ ă zvâcnir cu to ii în picioare, privindu-1 de parc ar fi fost deă ţ ă pe alt planet . Locotenentul p rea uşurat.ă ă ă

- Amiralul v aşteapt , domnule.-ă ăTrecu de înc dou uşi. Pe m sur ce înainta, aspectulă ă ă ă

fiecărei noi înc peri amintea din ce în ce mai pu in de r zboi.ă ţ ă Ap ruă ser covoraşe, lumina l mpilor cu abajur era maiă ă blând , iar birourile metalice fuseser înlocuite cu unele dină ă lemn l cuit.ăLeitner şedea într-un fotoliu confortabil, descheiat la unifor-m şi cu un pahar în mân . Ar ta proasp t şi lipsit de griji, deă ă ă ă parc tocmai ar fi f cut o partid de înot sau un duş.ă ă ă

- Exact la timp, Dieter.Ar t cu mâna spre alt ofi er, un c pitan careă ă ţ ă ü p rea vagă

cunoscut.- Poate c îl ştii peă Klaus Rau? spuse Leitner. E comandan-

tul navei Lübeck.D dur mâna, iar Hechler îşi aminti c cel lalt comandaseă ă ă ă

pe timpuri un distrug tor, în vremea atacului de la Narvik.ăEra un b rbat scund şi smead, iar ochii vârâ i în fundul caă ţ -pului aveau o privire tem şi p reau s nu clipeasc . Hechleră ă ă ă se aşez , cu gândul la cruciş torul ancorat al turi de navaă ă ă lui. De la începutul r zboiulă ui, Lübeck participase la cele maicrâncene băt lii, în rile deă Ţă Jos, în Fran a şi mai apoi înţ Baltica, împotriva ruşilor. Avusese şi el parte de-o soartă norocoas , deşi fusese avariat de mai multe ori, atât deă proiectilele tunurilor cât şi de bombe. Lübeck era o navă veche, construit la începutul anilor treizeci, şi avea camă jum tate din m rimea luiă ă Prinz Luitpold.Leitner puse paharul pe mas şi le arunc o privireă ă

prietenoas .ă- Vom lucra împreun , domnilor, de îndat ce m voi îmbară ă ă -

ca. Va fi o escadr mic , dar de mâna întâi, iar inamicii voră ă avea toate motivele s ne in minte.ă ţ ă

Rau privi spre Hechler.- Nava mea le-a dat deja destule motive.Hechler r mase impasibil. Aceeaşi poveste. Ca şi îh cazulă

lui Theil. Se întreb dac era o simpl coinciden sau oă ă ă ţă întâmplare c Rau ajunsese aici înaintea lui. Nu-1 v zuse laă ă

bordul b trânului Junkers. Zâmbi în sinea lui. Era pu ină ţ probabil ca Leitner s fi îng duit asemenea coinciden e.ă ă ţContraamiralul ad ug :ă ă

46



- Ve i primi ordinele definitive la întoarcerea voastr peţ ă nave. Este o ac iune ultrasecret . Zâmbi vioi, ca un elevţ ă poznaş. Dac apare vreo scurgere de informa ii, voi şti undeă ţ s caut, aşa-i?ă

Zbârnâi un telefon şi îh înc pere ap ru ca prin minune, peă ă o alt uş , aghiotantul amiralului; ridic receptorul înainte caă ă ă superiorul lui s apuce s înal e din sprâncene.ă ă ţ

Hechler nu auzi ce se vorbeşte, dar observ c din plafonă ă se rev rsa o pulbere fin ; n-ar fi v zut-o dac luminile n-ar fiă ă ă ă

fost atât de puternice.Leitner îl ascult pe aghiotant şi spuse:ă- Raid aerian. Iar atac portul. F cu un gest s -i fie umplută ă ă

paharul. Avioanele noastre de vân toare au doborât dejaă patru.

Hechler ridic ochii spre tavan. Asta era tot ce ajungeaă aici? Doar un fir de praf... Nici m car o vibra ie cât de mic .ă ţ ă îşi aminti de colonelul beat din avion, de disperarea lui. Cumputea un asemenea om sa-şi conduc trupele cu convingere?ă Fusese la fel de v t mat ca oricare altul care şi-ar fi pierdută ă îh lupt un m dular sau vederea. Era periculos pentru c seă ă ă ag a de trecut, închipuin-du-şi c nu mai are nici un viitor.ăţ ă

Leitner se uit la ceas.ă- Trebuie s ne întâlnim cu şeful opera iilor.ă ţ Rau se ridic .ă- Atunci, pe mâine, domnule amiral. Arunc o privire spreă

Hechler. A fost o pl cere s v întâlnesc.ă ă ăHechler se uit cum se închide uşa în urma lui. Un om nuă prea prietenos. Leitner zâmbi.- Te invidiaz . Nimic nu mobilizeaz oamenii mai bine caă ă invidia. Se îndrept spre cealalt uş şi spuse: Vino cu mine,ă ă ă Dieter!

Amiralul Manfred von Hanke era un personaj impresionantdin toate punctele de vedere. St tea în picioare, drept, înă mijlocul unei înc peri bine luminate, pline de h r i, iar ochiiă ă ţ lui cu pleoape obosite fixar uşa în clipa în care un aghiotantă îi introduse pe Leitner şi Hechler.

Dieter Hechler auzise o mul ime de lucruri despre amiral,ţ deşi nu cunoştea mul i oameni care s -1 fi întâlnit cuţ ă adev rat.ă

In Marele R zboi, von Hanke fusese c pitan. Avusese parteă ă de o carier remarcabil . Lucrase ca ataşat la Ambasadaă ă german din Statele Unite, unde mai mul i ani se preocupaseă ţ de organizarea unui colectiv destinat culegerii de informa iiţ şi spionajului. în ultimele luni ale r zboiului, când Americaă abandonase umbrela neutralit ii, se trezise arestat ca spion.ăţ Nici asta şi nici amenin aţ rea unei execu ii sumare nu îlţ doborâser , ba chiar, în ciuda oriă ginii sale aristocratice -privite cu ochi r i de Noua Ordine a lui Hitler -, supravie uiseă ţ şi avansase. Ast zi era inferior în func ie numai lui Donitz,ă ţ dar în materie de cunoştin e de strategie şi opera ii navaleţ ţ nu era egalat de nimeni.Avea p rul cenuşiu-închis tuns scurt şi, pentru c tocmai seă ă întorsese de la ceremonia remiterii unei decora ii, purtaţ uniforma redingot şi gulerul cu aripi. „Po i s juri c faceă ţ ă ă înc parte din escorta Kaiseralui", îşi spuse Hechler.ă- Acesta este omul nostru, domnule..., începu Leitner pe unton vesel.

47



Von Hanke ridic mâna cu un gest obosit şi Leitner amu iă ţ imediat.- Ia loc, spuse amiralul. Nu va dura prea mult, dar, desigur,dac ai unele întreb ri... Zâmbi sec. în cazul acesta...ă ăAp s un buton pe birou şi mai multe panouri de pe pereteă ă glisar într-o parte, dând la iveal h r i uriaşe ale fiec reiă ă ă ţ ă zone de lupt .ă

Hechler o cercet pe cea care înf işa Marea Baltic şlă ăţ ă Golful Finlandei, acolo unde nava lui fusese angajat cel maiă

mult. Deşi trecuser doar câteva s pt mâni, totul p rea s seă ă ă ă ă fi petrecut undeva îh alt timp. Privirea lui fix câtevaă stegule e roşii cu care cineva din statul-major al lui vonţ Hanke însemnase pozi iile mai multor unit i militare.ţ ăţ

Von Hanke îl studia calm, iar îh ochii lui uşor adumbri i nuţ se putea citi nimic.

-Ai observat ceva, c pitane? Hechler ezit .ă ă-Divizia 21, domnule... Mai figureaz înc la sud-vest deă ă Riga...-Ei şi?Nici un tremur de emo ie îh glas, deşi Hechler putea sim iţ ţ

în spatele lui iritarea lui Leitner.- Nu mai exist . A fost distrus acum câteva s pt mâni. Ină ă ă ă -terpret t cerea amiralului ca pe un semn de îndoial , aşa că ă ă ă ad ug : Eram acolo, domnule.ă ă

Leitner interveni:- Presupun c a fost regrupat ... Amiralul îşiă ă

împreun mâinile la spate.ă- M bucur c dai dovad de interes şi de inteligen ,ă ă ă ţă

c pitane.ăVon Hanke ar t cu mâna spre harta de al turi, care repreă ă ă -

zenta Norvegia şi rutele convoaielor din Islanda spre CapulNord. Era în esat de s ge i şi stegule e, iar Hechler sim i unţ ă ă ţ ţ ţ nod în gât când citi numele propriei nave pe un fanionmetalic fixat în dreptul localit ii Bod0. Imaginile i seăţ perindar îh minte: neliniştea lui Theil, distrug torul lovită ă mortal, scufundându-se într-o înv lă m şeal de foc şi fum,ă ă oamenii murind...

Amiralul vorbi cu voce grav , baritonal .ă ă- Alia ii au aruncat tot ce au în Fran a. Chiar în aceastţ ţ ă clip unit i avansate au ajuns la câteva mile de Paris şiă ăţ altele se îndreapt spre grani a belgian . Desigur, for eleă ţ ă ţ noastre le vor încetini înaintarea, iar trupele de uscat,dispuse ca un cleşte, au capturat deja mul i prizonieri şiţ

cantit i însemnate de muni ii. Dar înaintarea continu .ăţ ţ ăHechler privi stegule ele din apropierea frontiereiţ belgiene. Se spunea c rampele de lansare ale noilor racheteă ar fi fost amplasate în rile de Jos. Alia ii vor folosi toateŢă ţ mijloacele pentru a ajunge acolo înainte ca ele s provoaceă distrugeri prea mari în Anglia.

Von Hanke continu calm:ă- Rapoartele serviciilor de informa ii sunt excelente.ţ

Britanicii inten ioneaz s fac un lucru pe care nu l-au maiţ ă ă ă îndr znit pân acum şi au trimis în Marea Nordului două ă ă convoaie îh acelaşi timp: unul înc rcat, pentru ruşi, cuă

destina ia Murmansk, şi altul gol, dar nu mai pu in important,ţ ţ pe ruta de întoarcere spre Islanda. Campania din Normandiaa f cut ca Royal Navy s nu dispun de suficiente nave deă ă ă

48



escort - acesta este singurul lor motiv.ăHechler îşi putea imagina foarte bine situa ia: luminaţ

nesfârşit a zilelor polare, convoaiele înaintând tot maiă departe spre Bear Island, pentru a evita atacurile aeriene sauU-boat-urile. Pentru ambele tabere, locul fusese întotdeaunaun câmp de b t lie sângeros.ă ă

îşi controla sentimentele. Era ceea ce aşteptase. Un atacasupra a dou convoaie, în timp ce majoritatea navelor deă lupt ale Alia ilor erau desf şurate îh Canalul Mânecii şiă ţ ă

golful Biscaya. Dac puteau s distrug un convoi, sau chiară ă ă pe amândou , ar fi câştigat un r gaz. Deşi, cânt rindă ă ă situa ia, sim i o îndoial supţ ţ ă ăr toare. Era suficient s priveştiă ă toate acele s ge i roşii adânc înfipte în hart , stegule eleă ţ ă ţ americane şi britanice, ca s î i dai seama c o asemeneaă ţ ă ac iune nu putea face mai mult decât s întârzie inevitabilul.ţ ăMulte depindeau de contraatacurile trupelor de uscat dinFran a. Se impunea p strarea liniei frontului cu orice pre ,ţ ă ţ dac sperau s câştige timp pentru a înmuia impetuozitateaă ă inamicului bombardând şi mai intens cu rachete.

-Pari îngrijorat, c pitane, spuse Von Hanke, cu blânde e.ă ţ Hechler îl privi îh fa .ţă-Cred c este posibil, domnule. Nava mea...ă- Nava ta, c pitane, este probabil cea mai puternic din caă ă -

tegoria ei aflat în serviciu şi este una dintre cele şaseă unit i importante r mase în toat flota. Privi absent spreăţ ă ă h r i. Celelalte sprijin trupele noastre în Baltica, dup cumă ţ ă ă ştii mai bine decât mine. Câteva sunt izolate în porturi pecoasta Biscayei. Şi mai sunt cele avariate de atacurileaeriene şi care nu pot fi reparate, întoarse din nou privireaspre Hechler: Prinz Luitpold este tot ce avem. Dac nu esteă folosit cum se cuvine, ar putea sfârşi aidoma suratelor eiă mai pu in norocoase.ţHechler se uit la Leitner. Avea privirea luminoas - „inspiă ă -rat " , g si el c i se potrivea cel mai bine.ă ă ă

- La momentul oportun vei p r si portul Bod0 şi vei descoă ă -peri unul dintre convoaie dup instruc iunile primite de laă ţ OKM. Ochii amiralului nu-i sl beau pe-ai lui Hechler. Iar peă urm , că ăpitane, vei profita de breşa f cut şi... - se apropieă ă de el şi îi cuprinse mâinile într-ale sale - î i vei conduce navaţ în Atlantic.

Pentru o clip , Hechler avu impresia c nu a auzit bine sauă ă c amiralul urma s mai adauge ceva.ă ă

Atlanticul... O nav caă Prinz Luitpold'putea s fac mareă ă

pr p d pe rutele oceanice înainte s fie scufundat .ă ă ă ă-N-ai nici o nel murire? întreb von Hanke. Cl tin încetă ă ă ă din cap. Asta e bine. In stadiul în care ne afl m nu mi-ară pl cea s dau nava pe mâna altui comandant.ă ă-E un plan perfect, Dieter! exclam Leitner. Nu-şi puteaă st v li entuziasmul. Un tigru îh libertate, având laă ă dispozi ie toat re eaua necesar de aprovizionare!ţ ă ţ ăVon Hanke se încrunt .ă- Mai târziu! Privi spre Hechler. Surpriza va fi total . Vomă

ar ta lumii întregi de ce suntem în stare. Ii strânse din nouă mâinile. O vei face pentru Germania!

Se deschise o uş şi Hechler ştiu c întrevederea a luată ă sfârşit. Totul se petrecuse atât de repede şi p rea atât deă incredibil, încât îi venea greu s se gândeasc la plan ca şiă ă cum ar fi fost realizabil. Dar îh acelaşi timp era o eliberare,

49



poate ceea ce c utase şi speă rase dintotdeauna.

Von Hanke îşi încrucişa bra ele.ţ- Tot ce am discutat r mâne între aceşti pere i. Fuhrerul eă ţ singurul la curent şi va avea grij s nu- i stea nimic în cale.ă ă ţ

Hechler se gândi la colonelul din avion, la oamenii înfrico-şa i pe care-i z rise pe str zile bombardate. Poate cţ ă ă ă asta eracalea. Poate c era tot ce le mai r mânea.ă ă

Dup ce ieşir din camera h r ilor, Leitner spuse:ă ă ă ţ- Intoarce-te pe nav . în dou zile zbor şi eu acolo. Ridică ă ă din umeri. Dup aceea, cine ştie?ă

Hechler îl g si pe locotenentul cel obosit aşteptându-1 şiă maşina gata s -1 duc la aerodrom. Abia dac fu atent laă ă ă drumul de întoarcere. Era uimit c putuse accepta atât deă liniştit.Atlanticul. Imensul ocean de apus. Teritoriul ucig tor,ă acolounde fiecare nav ar fi fost un duşman. Cuvintele lui Leitneră îi r sunau îh minte:ă Un tigru în libertate.

Duse mâna la cozoroc, r spunzând salutului unei santinele,ă şi ieşi pe pista uiv luit îh fum.ă ă

Aşteptarea luase sfârşit.Capitolul 5

FUNC IA ARE AVANTAJELE EIŢ

Dieter Hechler deschise ochii şi îşi d du seama c a ipiseă ă ţ cu capul pe mân . Mai constat dou lucruri: scria oă ă ă scrisoare părin ilor lui şi fusese trezit de vuietul soneriilor deţ alarm .ă

S ri buimac în picioare, cu mintea înc incapabil să ă ă ă

în eleaţ g ce se petrece. Se afla în cabina de zi, vestonulă atârna pe spătarul unui scaun, iar în apropiere z ri o ceaşcă ă de cafea goal . In mod normal, sunetul soneriilor de alarmă ă ar fi trebuit s -1 fac s fie imediat gata de ac iune şi s-ar fiă ă ă ţ aşteptat s fie surprins în mica lui cabin de la cap tulă ă ă covertei sau mo ind în scaunul metalic de pe aripa comenzii.ţăIn vacarmul sirenelor, al trop iturilor de pe punte şi al z voaă ă -relor por ilor etanşe trântite se auzi zbârnâitul telefonului.ţ

Era Theil.- Alarm roşie, domnule comandant! Atac aerian!ă

Hechler trânti receptorul îh furc şi înşfac vestonul şi chiă ă piul

tocmai când Pirk se repezea îh fug s fixeze capacele deă ă camuflaj pe hublouri.Puntea p rea pustie şi doar m turile abandonate şi pensuleleă ă împr ştiate dovedeau cât de neaşteptat era alerta.ă ă

Urc în grab pe puntea de comand , conştient c tunurileă ă ă ă antiaeriene îşi îndreptau deja gurile spre rm, iar marinariiţă se echipaser cu c ştile de protec ie şi preg teau benzile cuă ă ţ ă muni ie pentru armamentul cu b taie scurt .ţ ă ă

50



Era o dup -amiaz limpede şi doar câ iva nori ca nişte scameă ă ţ pluteau undeva, deasupra largului m rii.ăHechler abia auzi rapoartele scurte ale ofi erilor din preajmaţ lui; privi în schimb spre re eaua de camuflaj care se întindeaţ atârnând între catarge şi pân deasupra armamentuluiă principal. Era asem n toare cu cea de la bordul luiă ă Lübeck. Nureuşea s ascund o nav de un avion iscoditor, dar puteaă ă ă func iona foarte bine ca o disimulare, modificând aspectulţ oric rui vas.ăTheil lu un binoclu de la un curier, îns îl d du înapoiă ă ă imediat, nemul umit.ţ

- Cur -i naibii lentilele!ăţăHechler privi spre tribord. Deşi aerodromul era invizibil de

aici, ar fi fost timpul ca avioanele de lupt s se fi urnit până ă ă acum, gândi el.

Ii displ cea s fie la ancor . Era ca şi cum ai fi prins într-oă ă ă capcan . Momeala. E drept, dup întoarcerea lui de la Kielă ă avuseser parte de un scurt r gaz, dar nicLchiar aşa. Le-ară ă trebui o or s se desprind şi s ias în larg, la loc deschis.ă ă ă ă ă

îşi mut aten ia asupra celuilalt cruciş tor. Totă ţ ă

armamentul secundar luase în l imea de ochire. Şi-1 puteaă ţ imagina pe Rau privind cruciş torul greu şi comparândă probabil cât timp i-a luat fiec rei nave s fie gata de lupt .ă ă ă

Theil morm i în barb , iritat:ă ă- Hai, ridica i odat avioanele alea!ţ ă

Se gândea,,desigur, cam la acelaşi lucru. Prea multe navede r zboi fuseser surprinse în fiordurile strâmte şiă ă ajunseser inutiă lizabile în urma raidurilor îndr zne e numiteă ţ „loveşte şi fugi".

O baterie de pe rm deschise focul şi toate binoclurile seţă a intir spre nori, explorând familiarele pete cafenii l sate deţ ă ă proiectile pe cer.

-La naiba, nu v d nimic! exclam Theil. Tân rul locotenentă ă ă Konrad Jaeger anun deodat :ţă ă-Domnule comandant, v d un avion! La roşu patru-cinci!ă Hechler sim i enervarea lui Theil, dar se concentra asupraţ

relevmentului indicat pân ce z ri sclipirea ca de diamant aă ă carlingii avionului în b taia soareluă i.

O alt voce şuier :ă ă- Departe de int !ţ ă

Exploziile proiectilelor se îngr m deau îhtr-un m nunchiă ă ă dezordonat, pe m sur ce urmele salvelor anterioare seă ă estompau, împr ştiate de vânt.ă

Hechler fu nevoit s -i dea dreptate marinarului careă vorbise. Tirul era prea scurt, iar mica g m lie argintie de peă ă cer nici m car nu-şi schimbase direc ia.ă ţ

Oricum, nu era un bombardier şi p rea s fie neînso it.ă ă ţBod0 era socotit drept unul dintre locurile de ancorare cele

mai sigure şi bine protejate. Se puteau aştepta îns caă spionii inamicului s fie la curent cu prezen a cruciş toruluiă ţ ă Prinz Luitpold aici, la fel cum plecarea lui din Vejle fuseseprobabil observat şi raportat la Londra. Cu toate acestea,ă ă era inutil s provoci un avion de recunoaştere nep s tor şi să ă ă ă le confirmi astfel toate informa iile.ţ

Theil spuse printre din i:ţ- Aştept m dintr-o clip într-alta sosirea noului Arado,ă ă

domnule comandant. P rea neliniştit. îmi doresc al naibii deă mult ca cei de la Cartierul General s -i fi ordonat s se ină ă ţ ă

51



departe.Hechler privi peste paravânt cum servan ii celui maiţ

apropiat tun încercau s ia urma avionului; acoperi i cuă ţ glugile de protec ie, p reau membrii unei secte religioaseţ ă ciudate.

Gruia pentru avioane se balansa deasupra apei, cucârligele preg tite s ridice la bord noul Arado, imediat ceă ă avea s ameri-zeze în apele fiordului.ă

- Ofi erul cu artileria cere permisiunea s foloseasc armaţ ă ă -mentul principal, dom'le comandant.- Negativ!Hechler ştia c Kroll ar trage în orice, doar pentru a-şiă

antrena oamenii. Era o risip de muni ie şi ar fi avut totă ţ atâtea şanse s loveasc avionul de recunoaştere cât cu ună ă arc cu s ge i. De altfel, aparatul era deja departe, lic rindă ţ ă printre nori, urmat la mare distan de exploziile proiectilelorţă incapabile s -1 ajung .ă ă

- Iat -le! strig Theil.ă ă în sfârşit. Târziu ca întotdeauna!Dou avioane de vân toare br zdau cerul dinspre rm, uruiă ă ă ţă -

tul gutural al motoarelor f când s r sune întreg fiordul.ă ă ă

Crucile negre de pe aripi sclipir pentru o clip îh b taiaă ă ă soarelui, înainte s se n pusteasc pe deasupra m rii îhă ă ă ă direc ia orizontului. ,ţ

Hechler coborî binoclul şi arunc o privire spre Theil şi ceiă -lal i. Secundul era nervos, poate prea înfuriat ca s sesizezeţ ă coinciden a. Tirul bateriilor antiaeriene de coast lovise laţ ă întâmplare, la fel cum atacul avioanelor de vân toare seă declanşase prea târziu pentru a mai avea sor i de izbând .ţ ă

Era ca şi cum li s-ar fi ordonat s se ab in . Dac lucrurileă ţ ă ă st teau într-adev r aşa, explica ia nu putea fi decât unaă ă ţ singur . Cartierul General dorea ca inamicul s ştie c ei suntă ă ă aici. Parc bâjbâia în întuneric... Nu i se comunicase decât oă parte din planurile lui von Hanke. încerc s alungeă ă asemenea idei. N-ar fi fost prima oar când ap rareaă ă antiaerian era luat prin surprină ă dere. Şi-1 aminti pe amiralcu gulerul lui în furculi , felul simplu de a-i cuprinde mâinile.ţă Von Hanke era singurul care ştia dinainte fiecare pas. La felcum ştiuse şi despre divizia existent numai pe harta lui.ă Oare câte alte divizii şi batalioane erau reprezentate doar desemne colorate şi stegule e? Un milion de oameni pieriser înţ ă ultima campanie. Câ i al ii li se al turaser acum? Se str duiţ ţ ă ă ă s risipeasc neliniştea subit , sentimentul pericoluluiă ă ă

iminent.-Avion la verde unu-unu-zero, în l tor unu-zero! Difuzorulă ţă artileriei prinse via :ţă-Nici un pericol! Avion prieten!Câ iva dintre marinari r suflar uşura i, îns Hechlerţ ă ă ţ ă

travers puntea de comand ca s poat observaă ă ă ă hidroavionul ce tocmai p r sise ad postul uscatului şi îşiă ă ă urma imaginea reflectat de oglinda m rii.ă ă

- Pilotul s se prezinte la mine imediat ce ajunge la bord!ă izbucni el. Chiar dac r mânem cu un avion şi un pilot maiă ă pu in, pe Dumnezeul meu c ajunge înapoi de dou ori maiţ ă ă

repede dac nu-i în stare s -mi ofere o explica ie!ă ă ţToate zâmbetele se stinser . Pân şi tân rul Jaeger aveaă ă ă suficient experien ca s priceap motivul furiei abiaă ţă ă ă st pânite a comandantului. Dac ar fi avut loc un atac aeriană ă

52



adev rat, îndeoă sebi din partea unor bombardiere ac ionândţ de pe un portavion, înlocuitorul aparatului Arado s-ar fi aflatchiar la mijloc, iar tunurile antiaeriene ale lui Kröll ar fitrebuit s se ab in s trag sau s -1 doboare, laolalt cuă ţ ă ă ă ă ă atacatorii.

- Da i liber la posturile de lupt ! Hechlerţ ă izbuti s -şi controleze mânia.ăCâteva clipe mai târziu, balustradele erau din nou în esateţ

de marinari care priveau cum hidroavionul, dup o amerizareă f r cusur, se îndrepta plutind spre cruciş torul aflat laă ă ă ancor .ă

Theil l s jos binoclul.ă ă- Au un pasager, domnule... îşi muşc limba şi ad ug :ă ă ă

Pare s fieă contraamiralul.In timp ce avionul se apropia de bordaj, Hechler îl z ri peă Leitner rânjind spre ei cu gura pân la urechi, înainte s -şiă ă schimbe casca de zbor cu chipiul împodobit cu frunze destejar. Spuse neînduplecat:

- Nu-mi pas nici dac e Atotpută ă ernicul. A fost o prostie câtroata carului!

Pe cât era de furios, pe atât devenise de intrigat desosirea mai pu in ortodox a amiralului. S fi fost din pricinaţ ă ă nenum raă telor întreb ri care nu-şi g seau r spuns? Deă ă ă exemplu, dac ană gajau lupta cu unul dintre convoaielebritanice? Ar fi în stare nava lui Rau, Lübeck, s se retrag înă ă siguran ? Lipsa atâtor r spunţă ă suri îl umpluse de îndoieli,aproape mai mult decât misiunea în sine.Urmat de Theil, coborî de pe puntea de comand la catapulă t ,ă unde fusese încropit îh grab o gard de onoare.ă ă ăLeitner se extrase din carlinga avionului f r s mai aştepteă ă ă ca aparatul s fie urcat la bord. Era îmbujorat la fa şiă ţă

ner bd tor, şi abia se st pânea s nu izbucneasc îh hohoteă ă ă ă ă de râs la vederea chipului grav al lui Hechler. Priviră împreun cum avionul, cu flotoarele şiroind de ap , eraă ă ridicat la gruie, îh timp ce echipa de manevr îl dirija dină şarturi. Aparatul Arado era nou-nou şi nici m car nu purtaţ ă culorile de camuflaj. Pe când se g sea imobilizat peă catapult , înainte s fie împins îh cal , Hechler z ri dungaă ă ă ă stacojie pictat pe fuzelaj. Ca o relicv din Marele R zboi,ă ă ă gândi el încruntat.

Leitner st tea cu bra ele încrucişate, îmbr cat într-ună ţ ă costum de zbor alb şi cu chipiul tras pe-o parte, aşa cum

ap reaă adesea în fotografiile din ziare.Hechler aştept ca pilotul şi ochitorul s coboare pe punte,ă ă apoi strig :ă

- Cu tine vorbesc mai târziu! Puteai s te trezeşti cu fundulă ciuruit!

Pilotul se r suci şi-i arunc o privire, dup care îşi scoaseă ă ă ochelarii fumurii şi casca de zbor.Hechler se uit înm rmurit cum pe umerii celuilalt se revarsă ă ă o claie de p r roşcat.ă

Amiralul se str duia s -şi st pâneasc râsul.ă ă ă ă- C pitane, d -mi voie s i-o prezint pe Erika Franke! Unulă ă ă ţ

dintre cei mai buni pilo i din cel de-al III-lea Reich, dupţ ă p rerea mea!ă

Ea îl cercet f r curiozitate, cu buzele uşor întredeschise,ă ă ă

53



în timp ce-şi elibera şuvi ele de p r din strânsoareaţ ă combinezonului de zbor.

- Ce primire des vârşit , c pitane! spuse Erika, f r s -i înă ă ă ă ă ă -tind mâna.ăHechler sim i cum uimirea de pe chipurile celor prezen iţ ţ f cea loc unor zâmbete mali ioase. Theil se înroşise la fa ,ă ţ ţă neve-nindu-i s cread c ceea ce vedea era adev rat.ă ă ă ă

Hechler privi spre amiral.

- Ce-am spus r mâne valabil, domnule.ăFata continua s -1 m soare cu privirea, amuzat sauă ă ă plictisit -nu-şi putea da seama.ăErika Franke, fireşte... Tat l ei fusese pilot de elit şi pieriseă ă într-o tentativ de traversare solitar a unui deşert dină ă Africa. Ea câştigase câteva premii în mai pu in de un an de laţ ob inerea licen ei de zbor. Reuşise chiar s devin faimoasţ ţ ă ă ă şi în r zboi, atunci când aterizase în Italia pe o pozi ieă ţ încercuit şi salvase pe unul dintre principalii consilieri aiă Fuhrerului, înainte ca locul respectiv s fie invadat.ă

- Nu sunt obişnuit s ..., îng im el. Suna defensiv, chiară ă ă

prosteşte.Ea îşi mut privirea spre cele dou avioane de vân toare,ă ă ă care se întorceau mugind peste apele fiordului.

- E limpede, c pitane. Poate încerc m s schimb m chestiaă ă ă ă asta, ce zici?

Leitner îl b tu pe um r.ă ă- Va fi un altfel de r zboi, Dieter. Deveni serios. Pentru noiă

to i, nu-i aşa?ţFata se r suci şi-i privi liniştit .ă ă- Aş vrea s fac un duş şi s m schimb, dac -mi da i voie.ă ă ă ă ţ

îşi atinse buza de sus cu limba şi ad ug : Chiar cu riscul de a-ă ămi... ... ciurui fundul,ăă ei?

* *îmbr cat cu cea mai bun uniform şi cu tocul Lugeruluiă ă ă

atârnat la brâu, Hans Stoecker st tea neliniştit în fa aă ţ popotei ofi erilor. Se sim ea ca pe ghimpi şi incapabil s seţ ţ ă concentreze, nici m car la perspectiva revederii cu Sophie.ăDup atâtea patrul ri şi bombardamente, dup exaltarea s lă ă ă ă -batic tr it în postul lui de lupt aflat sus, deasupra pun ii,ă ă ă ă ţ când tunurile grele împroşcau foc asupra inamicului, totul ise p rea acum straniu şi ireal.ă

Popota vibra din cauza muzicii. înc perea era plin pân laă ă ă

refuz de ofi eri şi musafiri. Ca în vreme de pace, gândi el,ţ când nimeni nu se temea de atacuri aeriene sau de torpile.O dat arborat la catarg pavilionul amiralului, toat lumeaă ă

se aşteptase ca lucrurile s se mişte repede şiă Prinz s ia dină nou drumul m rii.ăîşi aminti de momentul în care o v zuse pe fata pilot coboă -rând de pe catapult . Ca mai to i membrii echipajului, citiseă ţ despre ispr vile ei, mai ales despre ultima, când zburase prină focul artileriei inamice şi scosese din încercuire un importantom politic. Lui Stoecker nu-i prea surâdea ideea prezen eiţ femeilor în prima linie, dar dup ce o întâlnise pe Sophie nuă mai era sigur de nimic. Şcol rit cu fundite de odinioar seă ă ă

schimbase. Devenise femeie şi probabil v zuse mai multeă dintre consecin ele r zboiuţ ă lui decât apucase el.Acum avea de p strat dou taine. Una era scrisoarea, încă ă ă

54



nedesf cut . Fusese cât pe ce s o distrug de câteva ori,ă ă ă ă dar de fiecare dat îl oprise ceva în ultima clip . Cel laltă ă ă secret era ceea ce aflase de la Sophie.

Urma s fie trimis la un spital din Norvegia. Dac era înă ă ă acelaşi loc în care se g sea baza lor? Se vor întâlni din nou.ă Ca atunci, ultima dat , când se s rutaser şi seă ă ă îmbr işaser , cu iniăţ ă mile gata s le sparg pieptul pe m sură ă ă ă ce descopereau o iubire proasp t şi delicat .ă ă ă

O draperie se d du la o parte, şi Leutnant zur See Konradă Jaeger p şi peste pragul înalt. Lu un pistol din rastel,ă ă îhcingân-du-şi-1 la brâu.

Se strâmb când din untru r bufni un hohot de râs.ă ă ă- E timpul s d m o rait , Stoeckeră ă ă . Fiecare cu norocul lui.Le trebuia o or încheiat s colinde cotloanele şiă ă ă

înc perile destinate trupei, s controleze încuietorile şiă ă magaziile şi s conă semneze toml în jurnalul de bord. Până aveau s -şi termine treaă ba, o parte dintre invita i vor fi dejaţ pleca i.ţ

Stoecker f cu un semn din cap spre ajutorul şefului deă

echipaj şi spre curier, care aşteptau s -1 înso easc peă ţ ă tân rul ofi er pe durata rondului. In aerul umed plutea ună ţ uşor damf de rachiu, dar spera c Jaeger nu-1 sim ise. Era ună ţ ofi er de treab , în compara ie cu al ii, îns nu i-ar fi fostţ ă ţ ţ ă deloc prea moale lui Stoecker dac descoperea c cinevaă ă b use în timpul cartului.ă Jaeger nu b g de seam privirea îngrijorat a maistrului.ă ă ă ă Gândul îi zbura la petrecerea de la popota ofi erilor, prima laţ care participase pe o nav de r zboi activ .ă ă ă Prim era vestit;puteai citi emo ie, chiar venera ie, pe chipurile invita ilor,ţ ţ ţ mai ales ale femeilor. Amiralul avea probabil o mare

influen , pân şi în direcţă ă ia asta, conchise el. Erau o mul imeţ ţ de femei la bord. în afara câtorva so ii ale unor oficialit iţ ăţ locale, cele mai multe p reau s fie nem oaice.ă ă ţ

Preceda i de ajutorul şefului de echipaj, Jaeger şi micul luiţ detaşament urcar în aerul r coros al dunetei, acolo unde, înă ă lumina palid a l mpilor deă ă veghe, Korvettenkapitän Froebeîntâmpina musafirii la cap tul sc rii de bord.ă ă

Era o privelişte rar şi Jaeger se opri s o admire. Două ă ă femei, îmbr cate în rochii lungi, str lucitoare, st teau lângă ă ă ă balustrad , împreun cu câ iva ofi eri de la aerodrom; briza liă ă ţ ţ se juca în p r, îh timp ce ochii lor explorau nava.ă

Jaeger se gândi la tân ra pe care o cunoscuse la popot .ă ă Nu avea cum s mai arunce o privire în untru. Hampe,ă ă ofi erul torţ pilor - un afemeiat notoriu -, st tuse tot timpul laă pând , aştepă tând ora rondului... S -1 vad plecat.ă ăO siluet se desprinse din umbr şi Jaeger ordon înso itoriă ă ă ţ -lor s ia pozi ie de drep i.ă ţ ţ

Comandantul duse mâna la chipiu şi zâmbi.- Ghinion, Jaeger, dar precum vezi, func ia areţ

avantajele ei. Jaeger surâse. îşi amintea de vremea îh carepe ultima navă

de instruc ie st tea în pozi ie de drep i minute îh şir, eap nţ ă ţ ţ ţ ă

ca o vergea de tun. C pitanul fusese un tiran, o brut c reiaă ă ă nu i-ar fi venit s -i vorbeşti nici dac i s-ar fi permis.ţ ă ă ţHechler era cu totul altfel. Oare nu avea niciodat griji sauă

55



îndoieli?în ciuda întunericului, Hechler prinsese lic rirea din privireaă tân rului. Sim ise şi mirosul de rachiu. Probabil c venea deă ţ ă la ajutorul şefului de echipaj. Tocmai primise vestea mor iiţ mamei şi surorii lui îh urma unui raid aerian. Va trece cuvederea. P şi mai departe, aproape îngrozit de petrecere şiă de exuberan a lui Leitner. De dataţ asta nu va spune nimic.

Theil îl aştepta în fa a popotei.ţ-

Totul merge bine? întreb Hechler.ă-Ca îh vremurile bune, încuviin Theil.ţăHechler intr şi se strecur prin aglomera ie. Dup cumă ă ţ ă

ar ta acum locul, cu greu i-1 puteai imagina aşa cum era deă ţ obicei sau transformat în infirmerie provizorie pentru r ni iiă ţ aduşi aici dup luptele de pe rm.ă ţă

Observ privirile şi ocheadele îndr zne e aruncate deă ă ţ unele dintre femei. De ce oare nu se sim ea în largul lui? Eraţ poate un ultim prilej, pentru o bun bucat de timp, în careă ă se puteau relaxa şi bea pe s turate. La fel de bine putea fi şiă pentru ultima dat .ă

Auzi râsetele unei femei şi v zu coama de p r roşcată ă

str luă cind în lumina aruncat de o plafonier .ă ăCeea ce purta Erika Franke nu era rochie, nici uniform ;ă

p rea mai degrab o combina ie între ele, de culoare gri-ă ă ţalb strui, care îi punea şi mai bine în valoare nuan a p ruluiă ţ ă şi tenul. St tea de vorb cu Zeckner, un ofi er de intenden ,ă ă ţ ţă aşa c Hechler reuşi s se trag deoparte înainte ca ea s -1ă ă ă ă z reasc .ă ă

înc nu ştia ce s fac . Leitner îi explicase c ordinul veneaă ă ă ă de la von Hanke şi chiar de mai sus: Erika Franke r mânea laă bord. De necrezut, mai avea pe cap şi o echip de filmare.ă Lucrul în sine nu era neobişnuit pe marile nave de r zboi, dară în perspectiva unei ac iuni imediate le putea pune via a îhţ ţ pericol. Se p rea c Leitner trata întreaga opera iune ca pe oă ă ţ problem de publicitate personal .ă ă

Ea îl v zu şi i se adres :ă ă- Asta-i bun , c pitane, pân la urm tot ai venit în mijloă ă ă ă cul

nostru!O privi în fa , surprins şi totodat furios de modul îh careţă ă

încerca s -i intre pe sub piele, f cându-1 s se simtă ă ă ă stângaci.

- Sper c au grij de tine! spuse el.ă ăErika avea genele lungi, iar ochii ei p reau s -şi schimbeă ă

culoarea în timp ce o privea. Din c prui deveniser roşca i.ă ă ţ îizâmbi.- M m sura i cu privirea, domnule comandant.ă ă ţHechler lu un pahar cu şampanie pe care cineva i-1ă

strecurase în mân .ă- Da... îmi pare r u. Ridic paharul, apoi îl coborî din nou.ă ă Şi

îmi cer iertare pentru felul în care te-am întâmpinat lasosirea pe nav .ă

Ea îşi trecu uşor limba peste buze, la fel cum f cuse când îlă înfruntase cu ocazia primei întâlniri.

- Cred c asta te-a costat ceva, c pitane. Cl tin din cap şiă ă ă ă

privirea îi deveni grav . B nuiesc c nu eşti obişnuit s teă ă ă ă pleci îh fa a cuiva. Ochii i se înveselir din nou. Mai ales înţ ă fa a unei biete femei.ţ

56



înainte ca Hechler s poat r spunde, li se al tur Leitner.ă ă ă ă ă- O petrecere pe cinste. Toat lumea va crede c facemă ă

parte din escadra local . Zâmbi, dezgolindu-şi danturaă perfect . S -i l s m s se destind şi s se distreze, ceă ă ă ă ă ă ă zice i? Cui îi pas de ziua de mâine?ţ ă

Theil f cea semne din uş . Leitner remarc :ă ă ă- O noapte plin de surprize. Aşa cum trebuie s fie.ă ă

Hechler privi peste mul imea g l gioas şi vesel , şi oţ ă ă ă ă

v zuătrecând pragul. Sim i c nu mai are aer şi c inima-i st înţ ă ă ă loc.

Avea p rul tuns îndeajuns de scurt pentru ca atunci cândă întoarse capul s priveasc în jur s i se poat vedea limpedeă ă ă ă urechile mici, perfecte, şi cerceii cu pandantiv.

Mai mul i ofi eri se oprir din vorb şi c scar ochii. Peţ ţ ă ă ă ă fe e li se citea curiozitatea.ţ

Hechler l s paharul jos. Apari iile lui înger captaseră ă ţ ă întotdeauna aten ia, aşa cum se întâmplase şi când o z riseţ ă prima oar şi se îndr gostise de ea.ă ă

Era înso it de un b rbat mult mai în vârst , îmbr cat într-ţ ă ă ă ăo uniform verde oliv, în mod evident un ofi er politic de rangă ţ înalt. Şi asta era ceva tipic, remarc el, cu am r ciune.ă ă ă

Leitner îl stadia, privindu-1 pe sub sprâncene.-Ea a insistat s vin . îşi desf cu bra ele îhtr-un gest grav,ă ă ă ţ pref cut. Ce era s fac? Cum ar putea s o refuze cineva?ă ă ă-So ia dumitale, domnule comandant?ţHechler coborî privirea spre fata cu p r castaniu. Se sim iă ţ

dintr-o dat pierdut. Prins în curs .ă ă-Da, r spunse el.ă-E foarte frumoas . îl cercet cu ochi plini de interes. Pariă ă surprins.

Leitner zîmbi.- Aşa e, Dieter.- N-are ce c uta aici! se stropşi Hechler.ă

Dar înger se îndrepta deja spre ei. B rba ii îi f ceau loc şiă ţ ă încercau s -i prind privirea. Purta o rochie de m tase roşie,ă ă ă prins cu dou bretele sub iri pe umerii goi. Era foarteă ă ţ decoltat , atât în fa cât şi în spate, şi Hechler b nui c nuă ţă ă ă purta mai nimic pe dedesubt.

Ii întinse mâna s o s rute. Chiar şi acest gest fusese f cută ă ă f r cusur. îşi reaminti parfumul pielii ei, de parc totul s-ară ă ă fi petrecut ieri.

Leitner d du mâna cu înso itorul lui înger, dar Hechler niciă ţ m car nu-i re inu numele. Era ca şi cum nimic nu s-ar fiă ţ întâmplat şi focul nu s-ar fi stins. Atingerea mâinii ei,zvâcnirea sânilor abia ascunşi de m tasea roşie p reau s -1ă ă ă fac neajutorat.ă

Ştia c Theil şi al i câ iva îl priveau. Cu fiecare zi aflauă ţ ţ lucruri noi despre comandantul lor. De ce venise?

- Pari obosit, Dieter, spuse înger, cu ging şie. Munceştiă prea mult... îl m sur liniştit din ochi. Ca întotdeauna... Seă ă ă uit apoi la fat . Ea cine e?ă ăErika Franke îi sus inu privirea, netulburat de tonul indifeţ ă -

rent, dar arogant, al întreb rii.ă- Lucrez aici, r spunse, aruncând un zâmbet vioi. M duc să ă ă m distrez.ă

57



înger o urm ri din ochi şi coment :ă ă- Ea e aviatoarea! Mi se p rea cunoscut . Ar ta maiă ă ă

destins . Dup câte ştiu, a avut ceva necazuri.ă ăHechler n-avea chef s vorbeasc despre aşa ceva.ă ă-Nu m aşteptam...ă-Asta e limpede! Zâmbi şi îl mângâie pe obraz, deşi privireaei era destul de flegmatic . N-are nici o importan . Eşti oă ţă personalitate, un erou, dup cum spun unii.ă

Leitner se mutase mai departe şi era adâncit într-odiscu ie cu înso itorul lui înger. Acesta se tot uita înapoi,ţ ţ nedorind s fie scos din circula ie atât de curând. Hechler seă ţ sim i cuprins de vechea sup rare. De ce mai trebuia sţ ă ă înghit şi asta? Theil era cu ochii pe el, chiar dac se str duiaă ă ă s o ascund .ă ă

Se auzi întrebând:- De ce aici şi acum, înger? S-a terminat.- Aşa crezi? îi mângâie cele patru trese aurii de pe mâneca

vestonului. Ai nevoie de mine. Vei avea întotdeauna. Nu s-aschimbat nimic. P rea ner bd toare şi îşi strecur mâna subă ă ă ă

bra ul lui. Nu putem sta de vorb ... între patru oţ ă

chi?Probabil c cineva pusese alt disc la gramofon, pentru că ă r sun dintr-o dat o muzic vioaie de dans şi Hechler seă ă ă ă bucur de întrerupere. Vocile devenir mai g l gioase, iară ă ă ă unii dintre invita i începur s se învârt pe loc, deşi îhţ ă ă ă înc pere era destul spa iu. Stewarzii transpira i şiă ţ ţ ordonan ele îşi croiau drum prin mul ime cu t vile pline deţ ţ ă pahare. Petrecerea avea s coste popota ofi erilor o mică ţ ă avere.

- Ce-ai zice de cabina ta? spuse înger, ridicând privireaspre el, cu ochii rug tori şi buzele str lucitoare,ă ă ademenitoare.

Pornir de-a lungul pun ii; larma petrecerii se auzea totă ţ mai slab, iar deasupra lor, blindajele cenuşii şi tunurileîmbr cate în huse f ceau nava s par şi mai copleşitoare.ă ă ă ă

La un moment dat, ea se r suci şi scrut apele întunecate.ă ă Siajul alb al unei şalupe se contura sub ire în bezn .ţ ă

- Ce-i cu prietenul t u? întreb Hechler.ă ăînger ridic din umeri, iar el sim i pân şi mişcarea aceastaă ţ ă

neînsemnat ca pe o împuns tur de cu it.ă ă ă ţ- Ludwig? Conduce o misiune aici, cred c în leg tur cuă ă ă

pescuitul. Nu- i face griji îh privin a lui. ,ţ ţîn cabin era linişte şi o cur enie care dovedea cât de desă ăţ -

toinic se ocupase Pirk de ea dup vizitele ultimilor musafiriă oficiali. G si şi o sticl de şampanie şi dou pahare, de parcă ă ă ă totul ar fi fost preg tit dinainte. înger îi v zu expresia fe ei şiă ă ţ se gr bi s spun :ă ă ă

- Mul umesc, aş bea pu in.ţ ţSim i cum îl priveşte, în timp ce deschidea sticla şi o ştergeaţ de urmele de ghea . Niciodat nu p ruse obosit şi nu-şiţă ă ă ă amintea ca ea s fi refuzat vreodat o invita ie la o petrecereă ă ţ sau la o recep ie. Ca atunci când el se întorsese acas cuţ ă vestea proasp t c primise comanda naveiă ă ă Prinz Luitpold.Şedea în pat, citind, ş; o auzise intrând în cas , apoi voci deă

b rba i. Când coborâse, o g sise în bra ele unui maior deă ţ ă ţ artilerie; un alt ofi er era îngenunţ cheat lâng o fat care, înă ă mod evident, întrecuse m sura la b uă ă tur . B rbatul îiă ă sfâşiase hainele, dezbr când-o, îh timp ce ei şi prietenului eiă

58



pu in le p sa ce se petrece.ţ ăîntr-un fel sau altul - nu-şi putea aminti cum - se împ case-ă

r . înger chiar se ar tase entuziasmat de felul în care îiă ă ă d duse afar din cas pe ceilal i doi, îl implorase s o ierte şiă ă ă ţ ă apoi i se d ruise cu atâta frenezie, încât el capitulase.ă

Acum, privind înapoi, îşi spunea c fusese nebun. Dară atunci o iubise. Se întoarse cu paharele. înc o mai dorea.ă Era oare acelaşi lucru?

Se aşez lâng ea. In timp ce-i studia chipul şi buzeleă ă sub iri, sim i o dorin chinuitoare; înger îi lu mâna şi i-oţ ţ ţă ă aşez pe sân; mintea lui lu foc şi nu mai putu s seă ă ă gândeasc la nimic altceva decât s o aib , aici şi acum. Aşaă ă ă cum spusese Leitner, cui îi mai p sa ce va fi mâine?ă

Ea se întinse şi puse paharul jos, iar una dintre bretelealunec într-o parte şi sânul r mase aproape dezgolit îhă ă palma lui. îi privi chipul atent , ca şi cum ar fi vrut s -iă ă verifice sentimentele, apoi spuse:

- Curând vei pleca. De ce crezi c m-a invitat Andreas?ă Ar fi trebuit s -şi dea seama c Leitner pusese la caleă ă totul.

Pentru el era o simpl joac . Se folosea de cei din jur, f ră ă ă ă s -i pese de ceea ce s-ar putea întâmpla.ă

- Ce vrei de la mine, înger?Ea îi mângâie buzele cu degetele.

- Vreau s m iubeşti.ă ăEra absurd, dar sim ea nevoia s o in îh bra e, s -iţ ă ţ ă ţ ă

povesteasc totul... Speran e, temeri, toate lucrurile pe careă ţ le inea închise în el... Soneria telefonului sfâşie t cerea; seţ ă întinse s -1 apuce, şi ea zâmbi. Era vocea calm , dară ă preocupat , a lui Theil. Unul dintre musafiri alunecase pe oă scar . Cineva important. Se gândise c trebuie s afle şiă ă ă

comandantul.Hechler continuase s se uite la ea, privind-o cumă

îndep rta de pe um r cealalt bretea şi l sa m taseaă ă ă ă ă purpurie s alunece în jurul taliei. Avea sâni minuna i.ă ţ Mângâie unul dintre ei, cu buzele uşor întredeschise, ştiindc asta îl va incita.ă

- Cheam -1 pe medicul de bord, Viktor..., spuse îhă grab . Nu-1 întâlnise înc pe nou-venit, aşa c , în timp ceă ă ă admira

priveliştea sânilor ei, reuşi cu greu s -şi aminteasc numeleă ă

lui. Stroheim!Puse receptorul jos şi o privi. Se uita int la el, cu ochiiţ ă mari, plini de neîncredere.

-Cum ai spus? Hechler r spunse:ă-Karl-Heinz Stroheim. E nou la bord. Eu...înger îşi trase rochia şi r sturn paharul cu şampanie, f ră ă ă ă

ca m car s -şi dea seama.ă ăHechler se ridic , în vreme ce ea privea de jur-împrejurulă

cabinei, ca un animal încol it.ţ- îl cunoşti? I i n

Se r suci spre el cu ochii în fl c ri.ă ă ă

- S nuă îndr zneştiă s -mi pui întreb ri! Nu sunt unul dintreă ă marinarii t i mucoşi. îşi reveni treptat şi se aranja în oglind .ă ă Du-m înapoi, trebuie s plec.ă ă

Hechler îi t ie calea.ă

59



- Spune! Pentru numele lui Dumnezeu, spune-mi c mă ă doreşti!

înger îl înfrunt . Era din nou sigur pe ea şi liniştit caă ă ă marea.- Şi ce-ai s faci, Dieter? Ai s m loveşti? Ai s m violezi?ă ă ă ă ă

îşi scutur buclele scurte. Cred c nu... scumpului t uă ă ă Andreas nu i-ar pl cea asta.ă

Hechler habar n-avea când ajunsese din nou la popot .ă

Alte priviri curioase, râsul ei cristalin atunci când cel cu carevenise se repezi s o întâmpine... O auzi spunând cevaă despre o durere de cap, apoi se r suci spre el şi ad ug :ă ă ă

- Va fi o mare alinare s r mân singur .ă ă ăLeitner o privi în timp ce îl urma pe Theil spre uş . întrebă ă încet:

- N-a mers, Dieter? M mir!ăHechler întoarse spatele celorlal i şi spuse cu voce primejţ -

dios de calm :ă- A i f cut-o inten ionat, domnule amiral? Pentru o clipţ ă ţ ă

mi-am închipuit c ... Se scutur furios. Nu ştiu ce mi-amă ă închipuit.Leitner arunc o privire c tre silueta supl a aghiotantuluiă ă ă

s u care tocmai intrase şi care, dup ce c utase peste tot,ă ă ă tocmai d duse cu ochii de domnul şi st pânul lui.ă ăHechler v zu doar o scurt înclinare a capului. Nimic maiă ă mult. Amiralul apuc un pahar şi privi bulele care se ridicauă la suprafa .ţă

- Voi da exemplu şi m voi retrage, Dieter. Se uit câtevaă ă clipe la el, ca şi cum ar fi luat o hot râre. Alert de gradulă ă întâi. Scutur din cap când Hechler încerc s spun ceva.ă ă ă ă

înc nu.ă Se uit lumea la noi. Vom ridica ancora mâine sear .ă ă Imediat ce pleac invita ii, transmi i consemnul celorlal iă ţ ţ ţ ofi eri de comand . Ceva se înmuie în st pânirea lui de sine.ţ ă ă Instruc iunile pentru şefii de sectoare le vei da îndat ce vomţ ă p r si locul de ancorare.ă ă

Curând dup ce Leitner, înso it de aghiotant, ieşi, Hechleră ţ observ c mul imea invita ilor se sub iaz . Era ca un ordină ă ţ ţ ţ ă tacit. Se îndrept spre balustrada opus turelei Caesar şiă ă urm ri b rcile şi şalupele aşteptându-şi la rând, la cap tulă ă ă sc rii, pasagerii.ă

Poate spera s vad rochia de m tase roşie. Nu ştia nici el.ă ă ă

Dar şi-o amintea stând al turi, cu trupul minunat dezgolită pân la mijloc... Apoi furia ei... sau era team ?ă ăUnii dintre musafiri plecau cântând. V zut din b rcile careă ă ă

se îndep rtau pe ap , probabil c nava - înv luit în umbră ă ă ă ă ă -ar ta de-a dreptul frumoas , gândi el.ă ă

Alert de gradul întâi. Era ca şi cum ar fi deschis ordineleă sigilate la prima pagin .ă

Escadra urma s se fac nev zut în întuneric, dar nici ună ă ă ă singur om de pe celelalte nave nu avea s cunoască ă adev rataădestina ie a luiţ Prinz Luitpold. Când vor afla, pu ini dintre eiţ

vor regreta c nu sunt în locul lor.ăUnul dintre ofi erii de cart, Jaeger, înso it de Stoecker,ţ ţ st tea pro pit pe pasarel şi urm rea cum musafirii erauă ţă ă ă conduşi şi ajuta i s coboare scara de debarcare. Observ cţ ă ă ă

60



marinarii erau mult mai grijulii cu femeile decât cu b rba ii.ă ţO z ri pe fat apropiindu-se şi privind în sus, spre el. IIă ă

aşteptase pân când îşi terminase rondul şi petrecuseră ă restul timpului stând de vorb .ă

Ridic o mân în semn de salut şi o v zu cum îi trimite oă ă ă bezea. Dar nu observ durerea de pe chipul lui Stoeckeră atunci când îi rostise numele cu voce tare. Sophie.

Pe la miezul nop ii, în momentul schimb rii cartului pentruţ ă urm toarele patru ore, Hechler înc se mai plimba singuratică ă pe punte.Când, într-un târziu, ajunse în cabin , b g de seam x paă ă ă ă ă -harele şi frapiera disp ruser ; doar pata de la şampaniaă ă v rsat de îngeă ă r mai era pe covor.In spatele cuşetei lumina o veioz şi fusese pus la îndemână ă un termos cu cafea. îşi aminti brusc de noul medic de bord şide expresia ei atunci când îi pronun ase numele. Erau oţ gr mad de lucruri pe care ar fi vrut s le afle, şi multe alteleă ă ă la care nici m car nu îndr znea s se gândeasc .ă ă ă ă

Intrând s sting lumina, Pirk îl g si pe comandantă ă ă dormind buştean, complet îmbr cat. Oft şi îi ridică ă ă

picioarele pe pat.Se gândi la amiralul proasp t instalat la bord şi la tot ceă auzise despre el şi aghiotantul lui. Dac şi ceilal i stewarziă ţ erau la curent, în curând zvonul avea s se r spândeasc peă ă ă tot vasul.

Pirk zâmbi mul umit şi stinse lumina. Comandantul va aveaţ grij de ei. Avusese întotdeauna.ă

Hechler continua s doarm ; pentru el şi penă ă tru nava lui seapropiau zorile.

61



Capitolul 6

NEPREV ZUTUL Ă

Hechler se l s s alunece din scaunul metalic de pe aripaă ă ă babord a pun ii de comand şi trop i pe gr tarele bineţ ă ă ă lustruite ca s se dezmor easc . Unul dintre oamenii de cartă ţ ă tres ri la auzul zgomotului neaşteptat şi Hechler observă ă spin rile încordate ale marinarilor de veghe în timp ceă scrutau prin binoclurile lor puternice, fiecare om în sectorulrepartizat.Arunc apoi o privire spre ad postul de observare blindat şiă ă mai departe, spre postul de dirijare a tirului. Dedesubtul şi

împrejurul lui nava vibra şi trepida, deşi deplasarea era atâtde lin , încât şi cele câteva creioane de pe masa h r iloră ă ţ r mâneau nemişcate.ăîncerc s -şi în buşe neliniştea. Aşa se întâmpla întotdeaunaă ă ă când o nav p r sea rmul; cel pu in, în cazul lui. Acum, că ă ă ţă ţ ă ştia la ce s se aştepte, trebuia s se asigure în toateă ă privin ele.ţ S fie încrez tor.ă ă

Nu ap ruse nici o defec iune, nimic serios, oricum. Se uită ţ ă peste capetele a doi semnalizatori şi-1 z ri peă Lubeckurmându-i la jum tate de mil în spate, cu dârele fumegândeă ă prelinse pe coşuri unduindu-se la travers ca nişte flamuri.Distrug toarele se g seau şi ele exact în pozi iile stabilite deă ă ţ

parc ar fi fost înşirate oe sfoar . Din când în când seă ă afundau cu prova în ap şi Hechler privi cum valurile leă îmbr cau teugile în spum înainte de a se pr v li înapoi peă ă ă ă sub balustrade. O for mic , dar puternic , gândi el, care peţă ă ă deasupra dispunea şi de acoperire aerian . La fiecare câtevaă minute - cel pu in aşa p rea - erau survola i de câteţ ă ţun gigantic Focke Wulf Condor care îndeplinea atât rolul deescort cât şi de observator.ă

Dou b t i de clopot r sunar jos, sub punte, ceea ceă ă ă ă ă însemna chemarea la masa de prînz, masa principal a zilei,ă a celor ieşi i din cart. Trecuser şaisprezece ore de cândţ ă

ridicaser ancora şi p r siser f r prea mult zgomot Saltă ă ă ă ă ă Fjord. La scurt timp, Bod0 r mase undeva în urm , înv luit înă ă ă cea .ţăHechler st tuse pe punte în tot acel interval. Ascultase zoră -n itul cablurilor de geamandur trase la bord şi priviseă ă obişnuitele aşchii de vopsea împr ştiate pe m sur ce zaleleă ă ă masive îşi luau locul pe tambur.

Navigaser spre Vest pentru a ocoli insulele Lofoten şiă apoi spre Nord, cu vasele de escort în forma ie compact ,ă ţ ă plutind protectoare de-o parte şi de cealalt .ăTo i comandan ii fuseser convoca i la bord chiar înainteaţ ţ ă ţ

plec rii, dar Leitner nu f cuse decât comentarii cu caracteră ă general asupra misiunii. Cu to ii ştiau convoaiele inamice, iarţ fiecare comandant primise câte un dosar cu date culese de



serviciile de informa ii, gros cât o Biblie. Britanicii puteau sţ ă se fi r zgândit sau nu era exclus ca unul dintre convoaie s -şiă ă fi schimbat traseul îh ultima clip .ă

Timp de şaisprezece ore men inuser o vitez relativţ ă ă modest , de cincisprezece noduri, altfel distrug toarele şi-ară ă fi p strat cu greu locurile în forma ie.ă ţEra un sentiment ciudat s navighezi în largul oceanului, îhă loc s dai la tot pasul cu ochii de rm, aşa cum se întâmplaă ţă adesea îh apele Balticii. Acum, când prova ascu it a luiţ ă PrinzLuitpold despica valurile de-a lungul paralelei şaptesprezece,nimic nu le mai st tea în cale, dac nu puneai la socoteală ă ă insulele Spitzbergen sau Bear... Scenele altor b t lii navale,ă ă înainte ca toate privirile s fie atrase de Normandia şi deă frontul de la r să ărit, îşi aminti Hechler.

Se îndrept spre masa h r ilor, gândindu-se c era timpulă ă ţ ă s mai arunce o privire la oamenii lui. Cei mai mul i dintre eiă ţ purtau haine c lduroase, pentru c , deşi se aflau în lunaă ă august, aerul muşca rece. Curând aveau s fie înconjura i deă ţ ghea .ţă

Chipurile lor nu tr dau vreo stare de spirit deosebit . Ină ă acea diminea sim ise t cerea care se l sase pe nav cândţă ţ ă ă ă se adresase echipajului prin interfon.Leitner se preg tise s le in o cuvântare, dar Hechleră ă ţ ă ceruse insistent permisiunea s le vorbeasc oamenilor, aşaă ă cum ştia el.

Şi-i imaginase ascultând în timp ce vocea îi r suna de-aă lungul fiec rei pun i şi în toate compartimentele ca a unuiă ţ str in: servan ii tunurilor şi mecanicii, membrii echipelor deă ţ combatere a avariilor şi cei care g teau şi serveau sutele deă mese necesare hr nirii oamenilor de peă Prim...

„Vom ieşi în apele Atlanticului..." Aici ar fi trebuit s izbucă -neasc urale, ova ii; în locul acestora se l s o t cere careă ţ ă ă ă pentru el însemna mult mai mult, indaferent de ce-ar fi pututcrede Leitner.Unii încercaser s -i spun între patru ochi c se poate bizuiă ă ă ă pe ei. Al ii, ca masivul Gudegast, se mul umiser sţ ţ ă ă glumeasc .ă Un loc la fel de bun ca oricare altul ca s spui adioă

vasului!Se întreb ce-ar fi zis Rau dac ar fi aflat.ă ăHechler puse mâna streaşin la ochi şi scrut orizontul.ă ă

P rea atât de straniu. Un arc imens, neîntrerupt, careă aluneca mereu, la infinit... Şi cerul, roz-portocaliu, pefundalul c ruia norii zdrenă ui i c p tau o nuan mai intens ,ţ ţ ă ă ţă ă ar mie. Pân şi suprastructuă ă rile navei sclipeau într-un felciudat. Lumina f r de sfârşit a zilei, pustietatea m rii...ă ă ăUn alt Focke Wulf trecu urnind pe deasupra capetelor; olamp de semnalizare clipi scurt spre navele de dedesubt.ăEchipa de filmare fusese pe punte cea mai mare parte a dimi-ne ii, dar se p rea c -şi epuizase ideile şi nici m car uriaşulţ ă ă ă

Condor cu patru motoare nu reuşi s-o fac s scoat din nouă ă ă nasul afar .ăOberleutnant Ahlmann, ofi erul de cart, l s jos telefonulţ ă ă

63



şi spuse:- Don'şoara aviatoare doreşte s urce pe puntea deă

comand , domnule comandant.ă

Hechler îşi vârî adânc mâinile în buzunarele pantalonilor. Nuo mai întâlnise de când plecaser din Bod0, cu excep ia unuiă ţ scurt prilej când o v zuse cu Leitner pe puntea amiralului.ă Prezen a ei la bord, ca şi a celor dou fete din echipa deţ ă filmare, crea o senza ie ireal . Dup cum sus inea Leitner,ţ ă ă ţ urmau s fie transfeă rate înainte ca nava s se avânte adâncă în apele Atlanticului. Filmele lor aveau s capete o valoareă inestimabil , spusese el cu obişnuitul lui entuziasm. Ună înt ritor pentru cei de-acas . Totul depindea de primaă ă mişcare. Dup aceea, von Hanke va hot rî.ă ăHechler avea sentimentul c amiralul inten iona s foloseasă ţ ă -c numele lui von Hanke ca o justificare pentru aproapeă orice.- Foarte bine, r spunse el.ă

Spera s ating miezul problemei, întrebând-o care eraă ă rostul ei tocmai la bordul navei lui.

Ii auzi vocea dinspre scara comenzii şi şi-o închipui peînger, aşa cum f cuse de o sut de ori de la petrecereă ă încoace. Furia şi dispre ul ei erau atât de diferite de aceaţ prim tentativ de seducă ă ie». Dac era s se întâmple dinţ ă ă nou...Se r suci s o întâmpine chiar în clipa în care aceasta îşi f cuă ă ă apari ia pe puntea de comand .ţ ă

Purta o jachet neagr din piele cu gulerul îmbl nit ridicată ă ă peste plete. Avea obrajii îmbujora i din cauza vântului şi elţ deduse c fata cutreierase pân atunci pe covert .ă ă ă

- Ce privelişte minunat , c pitane! Se ca r pe gr tare şiă ă ţă ă ă iscodi cu privirea prin geamul p tat din belşug cu urme deă sare. Mi-ar pl cea s zbor chiar acum!ă ăHechler îi studie profilul, mâinile îngrijite încleştate de ba-lustrad în timp ce puntea se înclina uşor din cauzaă schimb rii de drum.ă

Aflat lâng o portavoce, Ahlmann ridic ochii şi raport :ă ă ă- Cap compas zero-doi-zero, domnule. Rota ii unu-unu-ţ

zero. Se întoarse şi o v zu privindu-1. Ea ridic din umeri.ă ă- Totul e atât de diferit... Ar t spre covert şi spre radar.ă ă ă Pavilionul lui Leitner flutura b os îh b taia vântolui. Atât deăţ ă vast... Ai senza ia c nimic n-o poate opri... ca şi cum te-arţ ă purta la cap tul lumii.ă

Hechler încuviin din cap.ţă

-Când eram un tân r ofi er de cart, m gândeam adesea lă ţ ăaasta. Mai

ales noaptea, c pitanul dormea şi n-aveai cu cine schiiri-ba o vorb ...ă ă îmi pl cea s privesc stelele şi s ...ă ă ă-Ofi erul cu artileria cere permisiunea s fac exerci ii cu turelele A şiţ ă ă ţ



B, dom'le comandant.- De acord. Zece minute, r spunse Hechler.ă-Nu se sfârşeşte niciodat , nu-i aşa? O privi.ă-Nu m-am gândit la asta.Urm rir împreun cum cele dou turele de la pupa se r suă ă ă ă ă ciră

silen ios în aceeaşi direc ie.ţ ţKroll nu pierdea nici o ocazie s -şi antreneze oamenii. Dă e aceea îi

stabilise o limit de timp. Urletul sirenelor de alarm putea izbucni înă ă orice moment, în orice clip . Se impuneaă Ca oamenii s fie cu minteaă limpede, şi nu buim ci i de prea multe exerci ii.ă ţ ţ

îşi aminti ce spusese înger despre fata cu ochi blânzi de lâng el.ă Ceva legat de nişte necazuri.

-Acum, când v d tunurile astea enorme, zise aviatoarea, în\| dauă seama cam cum trebuie s fie luptele pe care le daă ţi.-

Ti-e fric ?ăEa p rea s chibzuiasc .ă ă ă- Nu, nu cred. E ca şi zborul. Dac pierzi controlul avionuă lui, sunt

pu ine lucruri sigure pe care le mai po i face. Ridic din nou dinţ ţ ă umeri. Nu cred c aici aş mai putea st pâni ceva.ă ă

Izbucni apoi în râs şi unul dintre oamenii de veghe îşi dezlipi ochiide binoclu s o priveasc .ă ă

-Ştiu ce vrei s m întrebi, c pitane, dar ca şi tine, sunt aici înă ă ă misiune. M aflu la bordul navei tale pentru c aşa mi s-a ordonat.ă ă Deşi sunt civil, zbor pentru Luftwaffe.-Am auzit de isprava ta. Hechler încerca s se adapteze stilului eiă direct. R zui gr tarul de dedesubt cu vârful cizmei. D -mi m cară ă ă ă ceva concret... Theil îşi f cu apari ia la cap tul pun ii de comand şi salut , deşiă ţ ă ţ ă ă

ochii lui erau mai mult la fat .ă-Amiralul v transmite complimentele sale, domnule coă mandant,şi ar vrea s trece i pe la el.ă ţ-Bine.Hechler era iritat de întrerupere. Faptul c era comandant îiă

asigura, în general, tot ce avea nevoie, dar tânjea uneori dup oă conversa ie cu cineva care s nu fie angajat sau implicat în acelaşiţ ă fel de probleme cu ale lui. Probabil c Leitner îi v zuse sporo-v ind şiă ă ă motivul pentru care îl chema, desp r indu-i, nu era str in de oă ţ ă

oarecare gelozie.Gândul îl f cu s zâmbeasc .ă ă ă- Ar trebui s faci asta mai des, c pitane, remarc fata, simă ă ă plu,

întorcându-se cu spatele şi privind turelele care manevrau în liniştede la prova la pupa şi înapoi.

Theil p şi în fa , astfel c silueta lui p rea s se interpun între ceiă ţă ă ă ă ă doi.

- Dac pot face ceva pentru tine cât timp r mâi la bord...,ă ă spuseHechler.

Fata îl privi cu aten ie. Ochii ei reflectau lumina stranie.ţ- Ai grij de nava ta, c pitane. Presimt c nevoile acesteia suntă ă ă

mai importante decât ale mele.Hechler se îndep rt . Scurtul moment de comunicare luase sfârşit.ă ă Şi de ce nu? Autocomp timirea lui era o punte destul de firav ca să ă ă

poat naşte ceva.ă

65



îl g si pe Leitner pe puntea blindat , sprijinindu-se cu bra ele largă ă ţ desf cute de masa de lucru.ă

Amiralul îşi ridic privirea; frizura lui îngrijit lucea în lumin .ă ă ă

- Toate rapoartele serviciilor informatice confirm supozi iă ţ ile mele,Dieter. Mâine vom intercepta convoiul care se îndreapt spre Est.ă Englezii vor şti c ne-am pus în mişcare. Oricum, se vor aştepta să ă atac m convoiul cu direc ia Vest, închipuindu-şi c proviziile pentruă ţ ă prietenul lor Ivan sunt la ad post, nu-i aşa? Cl tin din cap,ă ă ă mul umit. Totul conform planului. In zona asta se g sesc şase U-ţ ăboat-uri şi patrule aeriene permanente. Se ridic în picioare şi îşiă puse mâinile în şold. Abia aştept s înceap . In largul Atlanticului, cuă ă stratagemele şi schemele puse la cale de von Hanke... Dumnezeule,toate astea te fac s te sim i atât de mic!ă ţ

Hechler îşi st pâni emo ia. Totul i se înv lm şea în minte. Seă ţ ă ă gândi la teancurile de ordine şi instruc iuni, la procedeele deţ aprovizionare cu combustibil, de adunare, la variante. Va fi completdiferit de misiunile executate pân atunci.ă

- Dieter, ştiu cât de importante sunt pentru tine leg turile deă camaraderie dintre subordona i. Mi-am dat seama ascultându- iţ ţ mesajul transmis azi-diminea . Am citit asta pe fe ele oamenilor t i.ţă ţ ă E adev rat, unii sunt doar nişte copii, dar ai reuşit s -i faci pân şi peă ă ă cei mai în vârst , care pot fi atât de înc p âna i şi obraznici - oft cuă ă ăţ ţ ă subîn eles -, s - i ciuguleasc din palm .ţ ă ţ ă ă

- Camaraderia este totul, r spunse Hechler.ă- Ştiam. Leitner îşi mut din nou privirea pe masa de lucru.ă

Secundul t u... Am o informa ie confiden ial despre el.ă ţ ţ ă

- Viktor Theil?■

- Nevast -sa a disp rut. Tonul folosit era aproape prozaic. Desigur,ă ă sunt convins c totul va fi în regul . La urma urmei, cu toate bonurileă ă de alimente şi c r ile de identitate, un civil nu poate disp rea aşa,ă ţ ă pur şi simplu, nu?Hechler îşi aminti chipul lui Theil, felul în care evitase s r spundă ă ă

întreb rilor legate de ultima permisie. Leitner continu calm:ă ă- Ştiu la ce te gândeşti, Dieter. Nu e cazul! E un bun ofi er, suntţ

convins, dar mai este şi urm torul la comand . Dac tu p eşti ceva,ă ă ă ăţ ei bine... Ridic din umeri.ă

- Am toat încrederea în el, domnule.ă- In regul . Am s in minte. Dar dac face vreo greşeal în timpulă ă ţ ă ă

misiunii, s-a dus, m în elegi?ă ţ- Prea bine, încuviin Hechler. Leitner c sc .ţă ă ă- Dr gu femeia aia, Franke, ce zici? M întreb dac e la fel deă ţă ă ă bun la pat pe cât se pricepe la manşa avionului.ă

Din fericire sun un telefon şi, la fel de miraculos ca întotă deauna,aghiotantul îşi f cu apari ia s r spund .ă ţ ă ă ă

Hechler se întoarse pe puntea de comand . Ciudat, se sim iă ţ dezam git c aviatoarea nu mai era acolo. Theil plecase şi el. Celă ă pu in în privin a asta era mul umit.ţ ţ ţ

Se instala în scaunul metalic şi ascult pulsa ia conştiincioas aă ţ ă maşinilor, c nitul sporadic al l mpilor de semnalizare când seţă ă ă schimbau mesaje între nave. Mâine, toate acestea nu vor mai fi lafel. Privi în sus spre tunurile grele, de-acum familiare. Vor avea de-aface cu inte mişc toare, nu cu case şi mun i de moloz sau un punctţ ă ţ de pe un grafic de tragere.



încerc s -şi împiedice gândurile s zboare la înger, la imaă ă ă gineaei. Se foi neliniştit pe scaun. Devenea tot mai confuz tocmai acumcând mintea trebuia s -i fie limpede şi ascu it ca un brici. Mâineă ţ ă

aveau s angajeze lupta cu inamicul. Chiar acum, în acest moment,ă convoiul era atacat de U-boat-uri. Ca nişte câini înt râă ta i careţ h ituiau vânatul în b taia puştii.ă ă

Se gândi la Theil, apoi la el însuşi. Doi b rba i p r si i. Dac teă ţ ă ă ţ ă gândeai mai bine, era chiar caraghios. Oare numai asta aveaimportan ? Se auzeau glasuri bolborosind în portavoci, iar tunuţă rile

îşi reluar locul îh locaşurile lor în timp ce credinciosul Conă dor zumz iă din nou pe deasupra forma iei. Nu, numai caraghios nu era. Strânseţ cu putere bra ele scaunului. Vor muri oameni, blestemându-i numele,ţ şi nave se vor preface în scrum.

Nevestele şi certurile m runte nu însemnau nimic.ăNava se înclin spre pupa, iar Hechler îşi v zu imaginea reflectată ă ă

în geamul murdar. Nu, şi asta era o minciun .ă*

* *Hans Stoecker trânti în urma lui înc una dintre uşile etanşe şi-iă

fix z vorul în locaş. Sub linia de plutire a navei, acolo unde fiecareă ă compartiment era separat ermetic de celelalte, aerul p rea maiă r coros şi mai umed, iar mişcarea mai pronun at . Ocoli corpul masivă ţ ă al coloanei turelei B - turela Bruno - şi se opri în fa a unei uşi puternicţ luminate care d dea spre magazia de obuze de la pupa.ă

înmânase un mesaj din partea ofi erului cu artileria unui lo-cotpnent.ţ La întoarcere alesese inten ionat un traseu ocolitor şi fusese nevoitţ s se eschiveze de mai multe ori în fa a întreb rilor santinelelor careă ţ ă p zeau cloasoanele - vitale în caz de pericol, când urmau s prevină ă ă submersiunea. Stoecker arunc o privire spre niturile uriaşe şi pl cileă ă masive din o el. Era mai bine s nu te gândeşti la cei pe care,ţ ă surprinşi aici, i-ar fi aşteptat o moarte groaznic prin înecare.ă

Auzi fluieratul familiar şi z ri un maistru cu p rul c runt scotocindă ă ă îhtr-o lad cu scule. Oscar Tripz era probabil cel mai în vârstă ă membru al echipajului navei. Servise în marin pe vreă mea Kaiseruluişi, dac îl ademeneai la un pahar tihnit de brandy sau rachiu,ă z bovea cu pl cere asupra b t liei pentru Iutlanda şi- i demonstraă ă ă ă ţ cum putea fi scufundat Grand Fleetă 1 la Dogger Bank2. Chiar şi după

ce a fost l sat la vatr nu a putut sau nu a vrut s p r seasc mareaă ă ă ă ă ă şi s-a angajat în marina comercial , iar în cele din urm în vestitaă ă Hamburg-Amerika Line. Un motiv în plus s -i poat cuceri pe tineriiă ă marinari cu basmele lui despre marile vase de linie, v duvele bogateă şi pasagerii g l gioşi care „vânau" fetele şi uneori chiar stewarzii cuă ă aceeaşi pasiune.

Era un marinar energic, care r zb tuse prin propriile-i mijă ă loace, şiunul dintre şefii de tun, îh ciuda vârstei lui - având, oricum, mai mul iţ ani decât cei de-o seam cu Stoecker. Tân rul nu se plictiseaă ă niciodat ascultându-i poveştile din marina de pe vremuri - o altă ă lume pentru el - şi era de-a dreptul vr jit de cunoştin ele acestuiă ţ

veteran în ale m rii. Tripz reuşise chiar s înve e cel pu in trei limbiă ă ţ ţ str ine, rupând-o binişor şi în alte câteă va, îndeajuns s se descurceă în orice port din lume.

Tripz se ridic şi-1 privi întreb tor. B trânul avea o fa roă ă ă ţă tund şiă

67



zbârcit , de parc ar fi fost sculptat din lemnul unei vechi cor bii.ă ă ă ă- Ai r t cit drumul, tinere Hans?ă ă

Stoecker se aşez stânjenit pe o lad metalic . Dintre to i cei pe careă ă ă ţ

îi cunoştea, b trânul maistru îi inspira probabil cea mai mareă încredere. Numai datorit r bd rii şi grijii deosebite ar tate de Tripză ă ă ă progresase atât de mult şi era la un pas de ob inerea confirm rii caţ ă maistru.

Cu Tripz nu era ca şi cum ai înv a. Pur şi simplu ascultai nişteăţ poveşti spuse cu har.

-Am avut o treab pentru dfi erul cu artileria. Tripz strâmb dină ţ ă nas.-

A, pentru el...Privir amândoi în sus. Nev zut , dar totuşi prezent , mareaă ă ă ă bubuia înfundat în carena vasului. îi desp r eau de ea bordajul grosă ţ de o el şi unul dintre cele mai mari rezervoare de combusţ tibil, însă amândoi ştiau c toate acestea nu însemnau nimic în fa a uneiă ţ torpile.- Eşti nec jit sau mi se pare? întreb Tripz, pe un ton indiferentă ă Stoecker ridic uşor din umeri. Direct la int . Ca întotdeaă ţ ă una.B rbatul sta franc şi dintr-o bucat era respectat de mai toată ă ă ă lumea, chiar dac unii dintre tinerii recru i îşi b teau joc de el peă ţ ă ascuns. Dumnezeu s -i aib în paz dac ochii lui de ghea h'ă ă ă ă ţă descopereau.

-E pentru prima oar când iau parte la o b t lie cu alte nave deă ă ă r zboi.ă-Hmm... Poate nu vom ajunge pân acolo. N-ar fi de mirare ca aldeă

Tommy s aib alte socoteli.ă ă-Când l-am auzit pe comandant explicând ce ne aşteapt , am...ă Tripz zâmbi cu subîn eles.ţ- Colonelu' ştie mai multe decât noi, Hans.Stoecker îşi muşc buzele. Nu avea nici un rost s continue în felulă ă

sta. Din acea zi de la Vejle abia dac putea dormi, chiar şi atunciă ă când avea prilejul, iar pofta de mâncare îi disp ruse cu totul.ă

Dac f cea o prostie? Tripz putea s se duc direct la comană ă ă ă -

dantul divizionului. Toat lumea ştia c petrece o gr mad de timpă ă ă ă chiar cu Hechler - Colonelu', cum îi spunea el -, deşi Stoecker b nuiaă c maistrul era destul de b trân ca s -i poat fi tat .ă ă ă ă ăDar nu putea s-o mai duc aşa. Ar fi ratat cu siguran exaă ţă menul depromovare, dezam gindu-şi p rin ii. Numai dac nu... Brusc, seă ă ţ ă hot rî.ă

-Am g sit o scrisoare... Şov i când ochii sp l ci i ai lui Tripz îiă ă ă ă ţ fixar pe-ai lui. Cineva mi-a spus c ...ă ă-Arat -mi-o! întinse mâna plin de b t turi. V zu ezitareaă ă ă ă ă tân rului. Preferi s - i ordon?ă ă ţStoecker i-o d du. Pe moment, perspectiva intr rii în lupt şi chiară ă ă

a mor ii trecu pe planul al doilea.ţ Tripz dezlipi plicul bo it şi cercet cu aten ie scrisoarea.ţ ă ţ-Este în danez , conchise el. Dar cred c ştii deja. Corect? Niciă ă m car nu-1 privi pe Stoecker, care cl tinase din cap afirmaă ă tiv.

1 Denumirea flotei engleze în primulr zboi mondial (n. tr.).ă



Trebuie s fie a unuia dintre prizonierii ia.ă ă-Da. Era şi el surprins de uşurin a cu care m rturisise. Chiarţ ă

înainte s fie omorât...ă

Tripz se încrunt .ă- înainte de explozie, vrei s spui?ă-Da...-Ai mai vorbit cu cineva despre asta?

Stoecker cl tin din cap şi se gândi la cei c rora fusese la un pas să ă ă ă se dest inuie. Chiar şi tân rului locotenent Jaeger... Până ă ă descoperise leg tura dintre el şi Sophie. Amintirea acestei clipe îl maiă chinuia înc .ă

- în regul ! împ turi cu grij scrisoarea. Asta-i marf de primaă ă ă ă mân .ăStoecker se trezi sporov ind despre ofi erul SS, apoi despreă ţ dugheana devastat . Tripz morm i:ă ă

- Evreii ştia... Ad ug într-o doar : La urma urmei, ei au începută ă ă ă totul.Stoecker aştepta crispat; în orice clip , Tripz putea s -1 aresă ă teze şis -1 duc în fa a lui Kroll. Carcera ar fi fost pedeapsa cea mai blândă ă ţ ă la care putea spera.

-Cel mai bine e s-o laşi la mine, spuse maistrul. îl privi într-un felciudat. R mâne între noi.ă-Dar nici m car nu ştiu...ă-E singura solu ie, fiule. Tripz strecur scrisoarea într-o pung deţ ă ă muşama pe care o vârî în buzunarul tunicii. Ad uă g : Am putea fiă

împuşca i amândoi. M în elegi?ţ ă ţ

Stoecker d du afirmativ din cap, bucuros c împ rt şise seă ă ă ă cretul luişi mişcat de încrederea pe care i-o ar tase b trânul.ă ă- Dup ce-am s-o descifrez, mai vorbim. Chipul lui bo it se l i într-ă ţ ăţ

un rânjet. Te sim i uşurat?ţStoecker zâmbi, nesigur.- Mult. îmi... îmi pare r u c v-am amestecat în afacereaă ă

asta.Deodat , Tripz ridic ochii spre plafon, ca şi cum ar fi auzit ceva.ă ă

Parc l-ar fi mânat un al şaselea sim , pentru c îhtr-o clip aerul seă ţ ă ă cutremur de vuietul strident al soneriilor de alarm .ă ă

îi arunc o privire tân rului.ă ă- Şterge-o, b iete! Nu-i timp de pierdut! Dac stai degeaba, te veiă ă

alege cu o cruce de lemn în locul celei de fier! Adu- i aminte ce i-amţ ţ spus odat : pune o mân în slujba Fuhrerului, dar p streaz unaă ă ă ă pentru tine!

Apoi disp ru. F r îndoial c urma s ajung în turela lui înainteă ă ă ă ă ă ă ca tânguirea soneriilor s înceteze.ăStoecker porni pe urmele lui; avea de urcat mai mult decât oricarealtul. In ciuda greut ii cu care se strecura prin uşile de o el, seăţ ţ sim ea eliberat de o mare povar .ţ ă

*- Echipajul se afl la posturile de lupt , domnule comandant!ă ă Hechler r spunse la salutul adresat de Korvettenkapit nă ă

Froebe şi m tur cu privirea puntea de comand . în r zboi aveaiă ă ă ă nevoie de foarte pu in timp ca s te obişnuieşti cu chipurile noi şi totţ ă atât de pu in ca s le ui i dup ce nu mai erau.ţ ă ţ ă

69



Toat lumea lu pozi ie de drep i în clipa în care Leitner îşi f cuă ă ţ ţ ă apari ia pe punte şi se îndrept f r grab spre gr tare.-ţ ă ă ă ă ăHechler îl privi cu curiozitate. Tot planul lor putea s fie dat peste capă

de la bun început. Existaser o mul ime de exemple în trecut, îşiă ţ aminti el, ca Graf Spee şi Bismarck. Dar Leitner ar ta cât se poate deă în largul lui, chiar uşor teatral, cu eşarfa alb de m tase înf şurată ă ă ă neglijent în jurul gâtului şi chipiul de contraamiral aşezatştreng reşte pe-o parte.ă

- Se pare c scena e preg tit , nu-i aşa, domnilor?ă ă ăHechler îşi imagin oamenii r spândi i pe nav , la fel cum f cuseă ă ţ ă ă atunci când le vorbise despre misiunea lor. în calitatea sa decomandant secund, Theil se afla jos, în compartimentul decombatere a avariilor, cât mai departe de puntea de comand .ă Niciodat s nu pui prea multe ou îhtr-un singur coş, cum obişă ă ă nuia

s spun tat l lui. Spera oare ca un obuz s m ture puntea şi astfelă ă ă ă ă s ob in comanda dup care tânjea de atâta vreme?ă ţ ă ă- Presupun c sala maşinilor este preg tit s dea maximum deă ă ă ă

rota ii!ţHechler încuviin . Era chiar amuzant, dac îl cunoşteai pe Wolfgangţă ă Stiick, taciturnul mecanic-şef. Fusese ca o moaş penă tru Prinz;st tuse s pt mâni de-a rândul lâng el, înainte ca chila acestuia să ă ă ă ă prind contur; supraveghease montarea fiec rui metru de tub sau deă ă cablu, a fiec rei valve sau pompe pân la lansarea lui la ap , cândă ă ă cruciş torul îşi primise botezul în apele s rate ale Hamburgului.ă ăCu atât de multe mile parcurse la activ - care înghi iser mii deţ ă galoane1 de combustibil - şi cu experien a acumulat în rezolţ ă varea

noianului de probleme zilnice, lui Stiick nu era nevoie s i seă reaminteasc ce are de f cut. Se descurcaser bine, l sând la oă ă ă ă parte divergen ele inerente dintre cei de pe punte şi cei din salaţ maşinilor.

Leitner tocmai spunea:- Dac e s privesc înapoi, se pare c a meritat osteneala. î i aduciă ă ă ţ

aminte cum pe nava de instruc ie spârgeam ghea a din gţ ţ ăleat cuă capul ca s ne putem sp la diminea a? Asta i-ar fi f cut pe unii dintreă ă ţ ă copiii ştia s vomite! Privirea îi devenise de-a dreptul vis toare. Şiă ă ă tratamentele cu şocuri electrice pentru testarea capacit ii de reac ieăţ ţ

în situa ii-limit de la Academia Naval din Flensburg... Fac prinsoareţ ă ă

c ştim mai multe decât au ştiut vreodat c z turile astea b trâne!ă ă ă ă ăHechler duse binoclul la ochi şi cercet distrug torul cel maiă ă apropiat.

- Transmite primului subdivizion s ocupe pozi ieă ţ îh fa aţ convoiului. Arunc o privire spre Leitner şi ad ug :ă ă ă Acum!Şe auzi c nitul unei l mpi. Hechler v zu un tân r semnaliţă ă ă ă ă zator carec sca gura la amiral cu un soi de venera ie. Probabil c nu maiă ţ ă fusese niciodat atât de aproape de un zeu.ă

Dup o clip întreb t ios:ă ă ă ă-Ce caut ştia aici? Leitner spuse zâmbind:ă ă- îndeplinesc ordinele mele, c pitane.ăEchipa de filmare st tea ghemuit lâng lada cu pavilioane. Celeă ă ă

dou femei, cu c ştile de o el pe cap, p reau stingherite. Leitneră ă ţ ă

a on - un a e e m sur pen ruvo um ga . = , r ; ga . =



ad ug pe un ton mieros:ă ă- O m rturie pentru viitor. în r zboi trebuie s ne asum m riscuriă ă ă ă

cu to ii.ţ

Hechler privi cum Leitner îşi aranja eşarfa îh timp ce aparatul defilmat era montat. Si îsi aminti de str zile bombardate din Kiel, deă fe ele oamenilor care r m seser f r familie, f r cas .ţ ă ă ă ă ă ă ă ăAghiotantul amiralului ap ru în fug pe punte şi-iă ă înmâna lui Leitnerdosarul cu radiograme.

Contraamiralul nu se gr bea deloc. Toate privirile se a intiră ţ ă asupra scenei în momentul în care camera de filmat începu să

înregistreze, zumz ind.ăPentru o clip , Hechler crezuse c e vorba de-o simulare, dar Leitneră ă

începu s vorbeasc energic:ă ă- Atacul asupra convoiului a fost încununat de succes. Portavionul

înso itor a fost torpilat. Este scos din lupt . înapoie dosaţ ă rulaghiotantalui. Au fost distruse dou U-boat-uri, dar şi-au îndeplinită misiunea. Cu to ii au dat dovad de mult curaj!ţ ă

Hechler încerc s nu-1 bage îh seam . Portavocile şi telefoaă ă ă nelecontinuau s murmure. Observ cele dou turele de la provaă ă ă r sucindu-se uşor pe m sur ce toate patru tunurile se opinteau spreă ă ă cer de parc încercau s se smulg din postamente.ă ă ă

Primele distrug toare tocmai îi dep şeau, aruncând jerbe deă ă spum , preg tite s se instaleze în linie în fa a suratelor mai mari.ă ă ă ţ Celelalte îi talonau de-o parte şi de cealalt , şi doar un vas pluteaă solitar pe urmele lui Lubeck, care p stra distan a ca un spectator,ă ţ f r alt treab decât s adulmece orice submarin, s culeagă ă ă ă ă ă ă supravie uitorii şi s se in departe de bucluţ ă ţ ă c.Leitner avea o bun reputa ie în materie de distrug toare; acum îşiă ţ ă amintea şi el, probabil, de acest lucru.

Ofi erul de bord Froebe, înalt şi neîndemânatic, st tea în locul luiţ ă Gudegast lâng repetitorul giro, cu mâinile încleştate pe binoclu.ă Navigatorul şi mica lui echip se g seau în ad postul de observareă ă ă blindat, gata s calculeze orice schimbare de drum sau manevr , să ă ă avertizeze şi chiar s preia comanda în cazul în care puntea deă comand ar fi fost nimicit .ă ă

Hechler putea sim i şi prezen a tân rului Jaeger, care îndr zţ ţ ă ă nises se apropie de scaunul metalic. Postul lui de lupt era tot aici şi,ă ă

spre deosebire de ceilal i ofi eri inferiori, avea privilegiul de-a auzi şiţ ţ vedea totul. Avea şi mai multe şanse s fie lovit, dac englezii seă ă apropiau prea mult.Brusc, îşi aminti de nava-soră Admirai Hipper. Şi ea a avut de

întreprins un raid în Atlantic; dup un atac încununat de succesă asupra unui convoi şi a altor nave, revenise în triumf la baza ei dinNorvegia.

Dar asta se întâmplase în 1941. Acum îns , lucrurile st teau altfel.ă ă '

Hechler îşi analiz din nou starea de spirit. Ce şanse aveau? Navaă lui era cea mai bun dintre cele aflate în stare de plutire. Dac puneaă ă

la socoteal priceperea şi îndr zneala, reuşita avea s fie de parteaă ă ă

lor.Era greu de crezut c un vas atât de puternic caă Hipper fusese

pintenat şi grav avariat de micul distrug tor HMSă 1 Glow-worm. O

71



ac iune curajoas şi disperat care costase comandantul, resţ ă ă pectivnava şi cea mai mare parte a oamenilor lui. Zâmbi'în sinea sa,amintindu-şi expresia lui Theil când pomenise de Nelson. Era exact

ceea ce ar fi f cut şi micul amiral dac ar fi tr it în acest secol.ă ă ăAghiotantul se înapoie cu dosarul sub bra . Leitner spuse, liniştit:ţ- Englezii sunt concentra i asupra convoiului care se înţ dreaptă

spre Est. Von Hanke e al naibii de şmecher. Ca for de acoperire,ţă dispun de un vas de linie şi dou cruciş toare grele, dar ele se află ă ă mult mai la nord, aşa cum b nuiaă m.Hechler b g mâna în buzunar şi sim i forma familiar a pipei luiă ă ţ ă favorite. îi d dea o senza ie oarecum reconfortant şi ar fi vrut tareă ţ ă mult s fumeze. Iar asta îi amintea de înger. Ea insisă tase s renun eă ţ la pip şi s se apuce de ig ri de foi. Ca Leitner, care de obiceiă ă ţ ă

ap rea în ziare cu un impun tor trabuc m col ul gurii, deşi el unul nu-ă ă ţ1 v zuse fumând niciodat . Doar pentru posteritate...ă ăSe îndrept spre partea din spate a pun ii de comand şi privi atentă ţ ă spre pupa, dincolo de coş. Noul Arado ar ta sclipitor şi nepotrivită al turi de vecinul lui, vopsit în culori de camuflaj. Chiar va zbura eaă cu aşa ceva, dup cum l sase Leitner s se în eleag ? Niciodat nuă ă ă ţ ă ă spunea totul despre ceva. La fel cum f cuse şi pe vremea îh care eraă proasp t locotenent. Un gr unte de mister... Se gândi la fotografiileă ă pe care i le ar tase Leitner înainte de plecare. înf işau fiordul Bod0,ă ăţ v zut de la mai multe mii de metri în l ime. Pân şi re elele deă ă ţ ă ţ camuflaj ar tau la fel... Nava care se distingea acolo jos putea foarteă

bine s fi fostă Prinz Luitpold. Dar Leitner îi explicase c dou vaseă ă vechi de aprovizionare fuseser preg tite cu s pt mâni în urm .ă ă ă ă ă Dup ieşirea asta urmau s fie amarate împreun , în aşa fel încâtă ă ă orice avion de recunoaştere s -şi închipuie că ă Prinz revenise la loculde ancorare. Era atât de simplu, aproape ridicol. Dar, dacă stratagema izbutea, puteau câştiga rezerva de timp de care aveaunevoie.

Ahlmann, locotenentul îns rcinat cu comunica iile pe punte, îiă ţ întinse un telefon.

- Ofi erul cu artţ ileria, domnule comandant.Nici chiar telefonul nu putea masca satisfac ia din vocea lui Kroll.ţ

- Inamicul în vedere, dom'le comandant! La verde unu-zero!Distan doi-unu-cinci!ţăSe preg ti s se întoarc şi s arunce o privire sus, la postul deă ă ă ă control al tirului. Ochiul nev zut b tea pân dincolo de linia pustie aă ă ă orizontului, astfel c Kroll putea deja s observe forma ia inamică ă ţ ă aflat la peste dou zeci de mii de metri dep rtare. "Leitner îl traseă ă ă de mânec .ă

- M duc la mine pe punte. Rânji. Azi e o zi mare. Apoi o zbughi,ă strecurându-se în vitez printre cei de pe puntea de comand .ă ă

-Aproape c sunt în b taia tunurilor! remarc Jaeger. Froebe îlă ă ă privi pe deasupra repetitorului giro şi morm i:ă-Aşa cum vom fi şi noi în curând.Hechler ridic binoclul şi cercet distrug toarele din frunteaă ă ă

forma iei. Pân şi siajul lor era roz-portocaliu, iar cocile le strţ ă ăluceau

1 ' -



ca sticla colorat .ăServiciile de informa ii raportaser prezen a în convoi aţ ă ţ dou sprezece vase comerciale. Probabil c num rul celor careă ă ă porniser ini ial spre Murmansk a fost de dou ori mai mare, gândiă ţ ă el. Navigau spre portul de plecare, în timp ce puternicul grup desprijin, aflat la nord, se aştepta la un atac asupra celeilalte pre ioaseţ coloane de nave înc rcate cu provizii. Ascult obişnuita transmitere aă ă relevmentelor şi distan elor prin interfonul comenzii de artilerie şi-şiţ imagin pozi iile celor dou forma ii convergente aşa cum le studiaseă ţ ă ţ pe hart şi le prev zuse pentru acest moment. Dup cum spuneaă ă ă Leitner, toat perioada de preg tire îşi ar ta acum roadele.ă ă ă Observare, planificare, decizie, atac.

Tunurile de la prova se deplasar uşor, cu evile înclinate laă ţ maximum pentru prima salv . La pupa, servan ii luiă ţ Lubeck erau şi eipreg ti i, numai c erau nevoi i s mai aib r bdare o vremeă ţ ă ţ ă ă ă .

Vru s -şi consulte ceasul, dar se ab inu; ştia c o asemeneaă ţ ă mişcare ar fi putut fi greşit în eleas drept o dovad de nesiguţ ă ă ranţă şi îngrijorare.

Cu tot huruitul ventilatoarelor şi vuietul talazurilor sfâşiate decaren , auzi bufnitura surd a unei explozii îndep rtate. Un zgomotă ă ă

în buşit, ca şi cum cineva b tea într-o tob spart . înc o torpilă ă ă ă ă ă

ajuns la int , o alt nav trimis la fund. Lui Leitner nu p rea s -iă ţ ă ă ă ă ă ă pese de risipa de U-boat-uri. Pentru el nu conta nimic altceva decâtacest moment.

- Permite i s deschidem focul, domnule comandant? întreţ ă bă Ahlmann.

- Negativ! îşi închipui din nou convoiul. în cea mai mare parte erau nave f ră ă înc rc tur . Se deplasau destul de rapid, probabil cu vreoă ă ă cincisprezece noduri pe or . Dac începeau s trag prea devreme,ă ă ă ă cu siguran c se vor r sfira. Totul ar deveni atunci mai greu şi nuţă ă ă

trebuia neglijat nici for a de acoperire. Un vas de lupt şi două ţ ă ă cruciş toare grele.ă-Avioane, domnule comandant! Mai mul i dintre cei preţ zen iţ

începur s gâfâie zgomotos. Relevment roşu unu-cinci! în l toră ă ă ţă unu-zero!

Froebe sc p printre din i:ă ă ţ- Dumnezeule, bombardiere torpiloare!Ordinele r sunau din toate p r ile. Armele cu b taie scurtă ă ţ ă ă

zvâcnir instantaneu spre int .ă ţ ăHechler r mase în col ul pun ii de comand . Duse la ochi binoclulă ţ ţ ă Zeiss, surprins c se sim ea atât de calm, aproape detaşat.ă ţ

Cele dou avioane trebuie s fi fost de pe portavionul scos din uz.ă ă Probabil c decolaser cu pu in timp înainte ca nava-mam s fieă ă ţ ă ă torpilat . Cânt ri situa ia, luând în considerare acest lucru. Fiecareă ă ţ

73



pilot ştia, desigur, c nu mai avea nici o şans s se întoarc îh loculă ă ă ă de plecare.

Ca şi în cazul micului Glow-worm, factorul neprev zut... Va fi celă

mai r u gen de atac-bravur sau sinucidere cu sânge rece, puteai s -ă ă ăi spui cum vrei.Nu era exclus ca unul dintre avioane s trimit un raport deă ă

observare prin radio. Suficient pentru aparatele radar.Ofi erii superiori britanici intuiser planurile lui von Hanke sau eraţ ă

o simpl coinciden ?ă ţăStrânse din din i.ţ- Armamentul cu b taie scurt , fi i gata! Armamentul secundar...ă ă ţ

I se umezir ochii când z ri prin lentilele puternice cele două ă ă

obiecte minuscule îndreptându-se spre nav . Zburau atât de jos încâtă p reau c mângâie apa. Le cunoştea foarte bine siluetele demodate:ă ă bombardiere torpiloare Swordfish, cu aripi duble, ca nişte relicve dinprimul r zboi mondial. îşi limpezi gândurile şi strig :ă ă

- Deschide i focul! ţ Forma ia de distrug toare începuse deja s trag şi într-o clip cerulţ ă ă ă ă ar ta ca ciupit de v rsat din cauza exploziilor proiecă ă tilelor. Vor urmatrasoarele şi obuzele de tun, iar apoi...

- Amiralul, domnule comandant, spuse r guşit Ahlmann. Auziă vocea îndep rtat a lui Leitner.ă ă- Convoiul s-ar putea s se disperseze! M reşte viteza! Transmiteă ă

întregului grup s angajeze inamicul conform instrucă iunilor primite!ţHechler v zu semnalizatorii preg tindu-şi fanioanele.ă ă- Cu toat viteza înainte! ordon el. Fi i gata pentru ac iunea deă ă ţ ţ

evitare! îl z ri pe Froebe dând afirmativ din cap, apoi sim i cum puntea seă ţ înfioar sub imboldul motoarelor dezl n uite, care f ă ă ţ ăceau să trepideze întreaga structur , şi uit de sine şi de ceilal i.ă ă ţ

Fu nevoit s r cneasc din cauza bubuitului p trunz tor ală ă ă ă ă armamentului secundar care rev rsa asupra pun ii un fum înec -ciosă ţ ă pe m sur ce nava înainta impetuoas , din ce în ce mai repede.ă ă ă

- Armamentul principal! Deschide i focul! ţ Abia avu timp s -şi îndese antifoanele pe urechi, c ambele turele deă ă la prova destr mar aerul, tr gând simultan spre inta înc invizibilă ă ă ţ ă ă de dincolo de linia orizontului.

C ut cu privirea cele dou avioane. Le z ri strecurându-se printreă ă ă ă exploziile proiectilelor, înainte ca trasoarele pornite de pedistrug toare s le taie calea ca o sit de foc. Un Swordfish l sa înă ă ă ă urm o dâr de fum. P rea imposibil ca vreunul dintre ele să ă ă ă supravie uiasc barajului.ţ ă

Un lucru devenea evident. inta lor eraŢ Prinz Luitpold.



Capitolul 7___________________________CONSECIN ELEŢ

Nici unul dintre bombardierele torpiloare Swordfish nu avea vreoşans de supravie uire şi fiecare pilot trebuie c ştia asta. în timp ce-ă ţ ăşi aruncau bombele asupra forma iei de distrug toare, cel urmat deţ ă o dâr de fum p ru s şov ie, intuit de trasoare şi lovituri de tun.ă ă ă ă ţ

Hechler îşi rezem coatele în fa a geamului comenzii şi priviă ţ siluetele prinse în p ienjenişul tirurilor. Fragmente din avionul avariată se amestecau în vârtejul scânteietor. Câteva secunde mai târziu,explod într-o intens fulgerare portocalie. Când fumul se risipi, nuă ă mai r m sese nimic de v zut. Dar cel de-al doilea aparat reuşise să ă ă ă evite focul artileriei antiaeriene şi, chiar sub privirile lui Hechler, dinpântecele lui c zu o torpil care lovi apa, înso it de o jerb deă ă ţ ă ă spum .ă

Avionul continua s se apropie, în ciuda potopului de proiecă tile,trasoare şi orice altceva în stare s -1 loveasc . Poate c pilotul şiă ă ă echipajul erau deja mor i când, în sfârşit, avionul se r suci în aer şiţ ă plonja în adâncuri cu o bufnitur înfundat .ă ă

- Torpil la babord!ă-Banda stânga!La o vitez de treizeci de noduri, cruciş torul p ru c se reazemă ă ă ă ă

într-o rân ; dezechilibra i, oamenii încercau s se agate de ceva, înă ţ ă timp ce nava se r sucea în rondou.ă

- Cârma zero! Drept aşa!



Hechler avu impresia c vede şuvi a sub ire şi albicioas l sat deă ţ ţ ă ă ă torpil în drumul ei spre prova babord. Nava se redresa.ă

- Doi-opt-zero! bomb ni Froebe.ă în difuzor r sun vocea lui Leitner, distorsionat şi speriat :ă ă ă ă- Transmite i c treţ ă Hans Arnim s ... Nu apuc s termine.ă ă ă

Distrug torul încas torpila în partea de jos, la jum tatea borduluiă ă ă babord, tocmai când se interpunea protector între ea şi nava amiral.

La viteza maxim , efectul fu instantaneu şi teribil. Jum tate dină ă teug se pr buşi şi apoi se ridic în aer, în timp ce nava se frânse înă ă ă dou , iar vârtejul elicelor o împinse în adâncuri.ă

Hechler ordon sec:ă- Relua i drumul!ţ

îl z ri cu coada ochiului peă Liibeck dep şinduă -i vijelios, gata să preia conducerea în lupt .ă Şi-1 închipui pe Rau râzând satisf ăcut înmomentul în care Prinz se învârtise confuz în forma ie. Tunurile luiţ deschiser focul pe neaşteptate. Câteva clipe mai târziu, fulgereleă luminoase de la orizont marcau locul atins de salva lui Liibeck.

Vocea lui Gudegast n v li din ad postul blindat de observare:ă ă ă

- Drumul este zero-doi-zero, domnule comandant.P rea calm, chiar indiferent, deşi nu departe de ei distrugă ătorul ser sucea cu carena în sus, într-o înv lm şeal de fum şi spum .ă ă ă ă ă

Difuzorul anun posomorât:ţă- Hans Arnim s-a dus la fund, domnule comandant. Hechler înşfacă telefonul artileriei.- Aici comandantul. Fac o întoarcere la tribord. Aduce i tuţ relele de

la pupa îh pozi ie de tragere asupra inaţ micului! (Şansele creşteaudac toate cele patru turele aveau câmp liber de ac iune.) Ordon :ă ţ ă Schimbare de curs. Cap compas zero-şapte-zero.

Ridic din nou binoclul şi tres ri când sunetul gongului preă ă cedă

detun tura violentă ă a armamentului principal. Kroll folosea tureleleuna dup alta, în aşa fel încât bombardamentul p rea neîntrerupt şiă ă asurzitor.

Jaeger îşi şterse o pat de funingine de pe obraz şi icni:ă- Amiralul, domnule comandant!

Leitner travers cu paşi mari puntea de comand . Eşarfa de m taseă ă ă nu mai era la fel de alb . Spuse r stit:ă ă

- La naiba, nu pot vedea nimic acolo sus... Cu tot fumul staă împu it!ţ

Scrâşni din din i la auzul loviturilor consecutive executate deţ turelele de la pupa. Proiectilele enorme survolar nava, urmân-du-şiă

traiectoria spre inamicul invizibil. Şuierau ca nişte accelerate în plină vitez .ăLeitner puse mâna streaşin la ochi şi privi înapoi, dup distrug tor.ă ă ă Dac mai existau supravie uitori, r m seser undeva departe, înă ţ ă ă ă urm , uita i...ă ţHechler prinse momentul când tunurile îşi schimbau uşor direc ia şiţ

întreb :ă- Pot s -i transmit luiă Liibeck s -şi reia locul în forma ie? F cu oă ţ ă grimas când tunurile bubuir din nou, limbile de focă ăportocalii indicând c Kroll folosea proiectile semiperforante.ă Difuzorul interfonului izbucni:

- încadra i! Dou lovituri! Leitner se încrunt . .ţ ă ă-Urc acolo, Theissen! Vreau s ştiu şi eu ce împuşc m azi! P ruă ă ă ă s în eleag , în sfârşit, ceea ce spusese Hechler: „Nu!ă ţ ă

76



Las -1 pe Rau s -şi fac num rul. Poate prelua conducerea."ă ă ă ăClip-clip. Clip-clip. Fl c rile de la gura evilor inamicului clipeau înă ă ţ

zare, par ial acoperite de pâcla ar mie care înv luia orizontul.ţ ă ă Şuierul strident al unei noi salve si trombele înalte de ap ce tr dauă ă inta proiectilelor duşmane f cur ca toate binocluţ ă ă rile s se îndreă pte

spre Liibeck.-Nici m car n-au izbutit s -1 încadreze, coment Leitner. Difuzorulă ă ă comenzii url din nou:ă- înc o lovitur !ă ă

Cineva dintre cei fereca i în spatele blindajelor de o el ova iona de-aţ ţ ţ dreptul. Sau înnebunise.

- Ofi erul cu artileria, domnule cţ omandant.Locotenentul Ahlmann era palid. îşi muşc nervos buza de jos înă

clipa în care o alt salv se pr v li din v zduh, fluierând ascu it şiă ă ă ă ă ţ îh l ând coloane gigantice de spum . Dur o veşnicie pân seă ţ ă ă ă n ruir , de parc ar fi fost în stare solid .ă ă ă ă

- Sunt comandantul!Kroll raport printre explozii:ă

- Am scufundat o nav de escort din flanc şi am lovit dou vaseă ă ă comerciale. O nav a p r sit convoiul şi se apropie. Dup gabarit şiă ă ă ă vitez , aş spune c e un cruciş tor.ă ă ăAlte trombe de ap âşnir din mare, lumina nep mântească ţ ă ă ă transformându-le albul într-o culoare roşiatic .ă

Hechler privi int spre pupa luiţ ă Liibeck, aflat în capul forma iei, cuţ turelele mult r sucite în direc ia inamicului. Acolo ar fi trebuit s fieă ţ ă nava lui... Puntea zvîcni o dat şi înc o dat ; sim i cum detun turileă ă ă ţ ă loviturilor îi sfredeleau timpanele ca un fier încins.- Inamicul în vedere, dom'le comandant! Relevment roşu patru-cinci!

Hechler duse binoclul la ochi şi scrut pâcla din dep rtare.ă ă Orizontul nu mai era pustiu. Silueta şi aşa estompat a unei nave fiiă înghi it de fum imediat ce tunurile ei începur canonada. Spuse f rţ ă ă ă ă s coboare binoclul:ă- Transmite ofi erului cu artileria s se concentreze asupraţ ă cruciş torului.ă

Turelele de la prova bubuir instantaneu, dar distan a era preaă ţ mare ca s -şi poat da seama de rezultat.ă ă

Auzi un morm it în difuzorul artileriei: „Scurte!" R sun apoiă ă ă glasul lui Kroll:

-Lungeşte patru! O pauz .ă Foc!-L-am încadrat pe tic los! Leitner îşi împreună ă mâinile.- Transmite i naveiţ Liibeck s atace convoiul. Ne ocup m noi deă ă

obraznicul sta!ă- Dou lovituri!ăRestul fu acoperit de o explozie violent . Când Hechler se r suciă ă

spre Liibeck, v zu cum de sub puntea lui âşneau trâmbe de fum şiă ţ fl c ri, r spândindu-se de jur-împrejur într-o incandesă ă ă cent ciupercă ă stacojie.

Liibeck schimb iar şi drumul, tunurile de la prova tr gândă ă ă înt râtate asupra convoiului, aşa cum i se ordonase.ă

Cruciş torul britanic primise şi el o lovitur , dar caden a şiă ă ţ precizia tirului s u nu p reau deloc afectate.ă ăUrm toarea salv î ă ă l încadra pe Liibeck ca într-o menghin , deă

77



parc s-ar fi izbit de nişte gigantice coloane de ghea ; un altă ţă incendiu izbucni la pupa, l sând în urm o dâr consistent de fumă ă ă ă ca o mantie unsuroas .ă

Unul dintre ajutorii şefului de echipaj tres ri speriat, cu ochiiă str lucind ca doi c rbuni încinşi, cândă ă Liibeck încas în plin o nouă ă lovitur . încetini, pe m sur ce valul de spum de la prova deveni totă ă ă ă mai mic.

Difuzorul d du tonul:ă- Foc!Hechler se str dui s in binoclul la ochi. Parc ar fi fost cu to iiă ă ţ ă ă ţ atinşi de o febr cumplit . Nimic nu mai conta în afar de tunurileă ă ă care loveau necontenit, pân ce îi fu imposibil s se maiă ă concentreze. Când observ în zare lic rirea fl c rilor înv luite în fum,ă ă ă ă ă ştiu c inamicul fusese şi el grav atins.ă

- Convoiul se disperseaz , dom'le comandant, anun Kroll.ă ţă Cruciş torul dezangajeaz .ă ă

- Ce ştii despre celelalte nave din escort ? se r sti Leitner.ă ă- Cred c e vorba de câteva distrug toare, domnule, zise el cuă ă

pruden , semn c era conştient c se adreseaz amiralulţă ă ă ă ui.Primele cargouri deveniser acum vizibile. Ar tau patetice şiă ă stângace în încercarea lor de a se salva din calea navelor de luptă care se apropiau.

Cruciş torul avariat se inea deoparte; dou dintre distrugă ţ ă ătoare îid deau târcoale, gata s -1 remorcheze, dac era cazul, sau s -1ă ă ă ă sprijine într-o ultim încercare de rezisten împotriva naveiă ţă Prinz Luitpold.

- int mobil !Ţ ă ă Deschide i focul! ţ Cargourile nu aveau nici o şans de supravie uire. Fur încaă ţ ă drateunul câte unul şi incendiate, astfel c în scurt timp fumul acoperiă

orizontul ca o perdea compact .ă- Opri i focul!ţHechler arunc o privire spre postul de observare blindat, convinsă

c Gudegast nu şi-ar fi putut dezlipi ochii de vasele muribunde. Şi-ară fi amintit cu siguran de vremea când îşi ducea via a pe o paşnicţă ţ ă nav de lemn. Mai erau şi al ii în subordinea lui care ar fi dat o altă ţ ă semnifica ie distrugerii, fiind dezgusta i de ova iile stupide aleţ ţ ţ camarazilor şi de b t ile pe spate cu care s-ar fi felicitat unul peă ă altul.Cruciş torul inamic le fusese inferior din punct de vedere al dot riiă ă cu artilerie de la bun început, dar un singur proiectil norocos i-ar fifost îndeajuns. Asta era altceva. îns navele comeră ciale erau vitalepentru adversari, care ştiau c fiecare rut pentru convoaie trebuiaă ă men inut deschis cu orice pre .ţ ă ă ţ

Hechler spuse calm:- Domnule contraamiral, dup p rerea mea, ar trebui s neă ă ă

întoarcem în Norvegia. încerc s argumenteze în timp ce Leitner seă ă holba la el: Liibeck e cu prova l sat . Chiar şi remorcat...ă ă

Froebe anun :ţă- Semnal de la Liibeck: „Incapabil s fac mai mult de şase noduri.ă

Cer sprijin."Hechler privi întreb tor spre amiral. Trebuie c îl costase enormă ă

pe Rau, gândi el.Leitner ridic nep s tor din umeri.ă ă ă- Transmite comandantului forma iei de distrug toare s -1ţ ă ă

escorteze pe Liibeck înapoi la baz .ă

78



Ascult p c nitul l mpii şi observ chipul palid al semnaliă ă ă ă ă zatorului în timp ce ac iona clapetele. Urm rile luptei... Un conţ ă voi distrus;numai Dumnezeu ştia câ i oameni pieriser cât ai clipi din ochi - atâtţ ă i se p rea c durase totul.ă ă

Lampa de semnalizare de pe Liibeck clipi din nou, aproapeascuns de fumul dens rev rsat de sub punte. Hechler reuşi s disă ă ă -ting prin binoclu g urile spintecate în coşuri şi craterul imens l sată ă ă

de proiectilul care o lovise în plin. Dar incendiile erau sub control.- Semnal de pe Liibeck, dom'le comandant. „Cer remorcarea."- Distrug toarele au confirmat primirea semnalului? întrebă ă

Leitner, mai degrab ner bd tor decât îngrijorat.ă ă ă- Au confirmat to i, domnule.ţ- In regul ! Leitner f cu o pauz şi respir adânc. Ac iuneaă ă ă ă ţ

înceteaz , comandorule. Faza a doua,ă dacă eşti bun!Se întoarse cu spatele în timp ce membrii echipei de filmare,

înnegri i de funingine, tocmai ieşeau din locul în care seţ ad postiser .ă ă

Leitner trecu pe lâng cea mai dr gu dintre fete şi, în treaă ă ţă c t, oă

prinse ştreng reşte de b rbie.ă ă- Munc periculoas , copila mea, nu-i aşa?ă ăEa îl urm ri cu ochii mari, înc prea ame it ca s în eleag ceva.ă ă ţ ă ă ţ ă-Da i liber la posturile de lupt !ţ ă ' Hechler ridic telefonulă echipei de combatere a avariilor.-Viktor? Aici comandantul. Vino sus, te rog. Am dezangajatGudegast d duse deja ordinele cuvenite. Comunic prină ă

interfon:- Am schimbat drumul şi viteza, domnule comandant. Rota iiţ

pentru dou zeci de noduri.ăChiar şi cei care ap ruser pe punte o dat cu încetarea alerteiă ă ă

trebuie s fi suferit când nava lor, cu tunurile şi suprastructurileă adumbrite în lumina stranie, le p r si pe celelalte, siajul ei deseă ă nândun arc larg şi v lurit.ă

Probabil c Rau îi urm rea cu privirea. Blestemându-i pe ei şi navaă ă lor, dar mai ales pe Leitner. Era îns un prea bun marinar ca s -şiă ă tr deze am r ciunea printr-un semnal c tre nava care se îndep rtaă ă ă ă ă

în vitez .ăL sat prad lupilor... Dup cele întâmplate, englezii vor fi în stareă ă ă

de orice. Un avion oarecare, lansat de pe cel mai apropiat portavion,putea lua urma navei lui Rau cu uşurin . Iar el o ştia.ţă

La fel cum ştiuse şi comandantul lui Glow-worm sau pilo ii celorţ

dou b trâne aparate Swordfish. Glorie sau pieire. Nu aveai de ales.ă ăGudegast urc pe puntea de comand şi aştept pân ce Hechleră ă ă ă d du cu ochii de el.ă

- Ne vedem peste zece minute în camera h r ilor, spuse coă ţ -mandorul.

Gudegast f cu semn c a în eles, cu b rbia îh piept. Ştia la ce seă ă ţ ă gândea Hechler. în zece minute, Liibeck şi ceilal i vor rţ ămâne undeva

în urm , mult prea departe ca s mai conteze.ă ăStudie chipul întunecat al lui Hechler. Nu ştia dac s -1 comă ă -

p timeasc sau s -i mul umeasc lui Dumnezeu c aveau parte deă ă ă ţ ă ă un asemenea comandant.

V zuse cum se pr p dise unul dintre vasele comerciale, ună ă ă cargobot mare, cu carena mult ieşit deasupra apei, care naviga îhă balast. Sentimentul acela... întoarcerea acas .ă

Gudegast hot rî s fac o schi cu acea victim neştiut .ă ă ă ţă ă ă

79



Pentru prima oar în via i se f cu, deodat , team .ă ţă ă ă ă*

c * * în acea sear , pe cândă Prinz Luitpold înainta impetuos spre Sud-

Vest, îh Marea Norvegiei, a fost întâmpinat de o cea dens careţă ă limita vizibilitatea la doar dou mile.ă

Toate urmele scurtului atac asupra convoiului fuseser îndeă -

p rtate, iar rastelele şi magaziile erau din nou pline şi gata pentruă orice ac iune urgent . Fiecare rota ie a celor trei elice purta nava totţ ă ţ mai departe de rm, dincolo de limita de siguran la ad posţă ţă ă tulc reia ar fi putut s întoarc şi s se îndrepte spre cas .ă ă ă ă ă

Hechler fu nevoit s admit c încrederea lui Leitner era oarecumă ă ă justificat . Fiecare radiogram şi mesaj interceptate erau verificate şiă ă transpuse pe hârtie de Gudegast şi echipa sa, în vreme ce sus, multdeasupra lor, noul radar explora triumf tor îmă prejurimile, c utând înă permanen musafirii nedori i. Un grup de U-boat-uri executaser unţă ţ ă atac îh plin asupra convoiului rusesc cu direc ia Est, aşa c aparentţ ă toate navele de lupt britanice erau ocupate. Planul, care la începută p ruse atât de şubred, avea sor i de izbând , gândi el, iară ţ ă Liibeck arputea ajunge cu bine în apele norvegiene, unde sa-şi fac repara iile.ă ţ Şi totuşi Hechler nu se putea împ ca la gândul ultimului episod.ă R m sese cu un gust amar. L sarea luiă ă ă Liibeck în voia sor ii f cuseţ ă parte din planul ini ial, dar nicicând Leitner nu se aşteptase la o atâtţ de energic ap rare a convoiului de c tre un singur cruciş toră ă ă ă englez.Atunci când îşi exprimase p rerea îh fa a lui Leitner, amiraă ţ lul semul umise s zâmbeasc impasibil: „Tocmaiţ ă ă tu, Dieter? Credeam că eşti cel mai potrivit pentru misiunea asta!"

Nu avea nici un rost s for eze o controvers . Se spunea c ună ţ ă ă conflict deschis între comandantul lui Bismarck şi superiorul s uă

pecetluise soarta cruciş torului în aceeaşi m sur ca artileriaă ă ă inamic .ăHechler cânt ri situa ia. Distruseser convoiul, la fel cum şiă ţ ă

inamicul încercase, la rândul lui, s -i termine. Era r zboi. îşi amintiă ă de radar şi se bucur . Pe lâng superioritatea net fa de tot ceeaă ă ă ţă ce folosiser pân atunci, raza lui de ac iune era o garană ă ţ ie c vor fiţ ă avertiza i din timp asupra oric rui posibil atac al unor for e aerieneţ ă ţ sau navale. Asta însemna c echipajul nu va trebui s stea laă ă posturile de lupt zi şi noapte. Putea dormi patru ore în afaraă cartului. Nu era mult, dar era obişnuit. S stai întins, chiar şi câtevaă clipe, conta enorm. Era ca o evadare.

în ciuda manevrei violente prin care evitaser torpila, nava nuă suferise nici o pagub , cu excep ia câtorva castroane care seă ţ f cuser nd ri în cambuza principal .ă ă ţă ă ăErau o mul ime de r ni superficiale: doi marinari se op riser în salaţ ă ă ă cazanelor, azvârli i de şoc, altul avea un picior fracturat, dup ce seţ ă rostogolise pe scara ce ducea spre covert , iar al i câ iva erau uşoră ţ ţ accidenta i. \ţ

Printre cei din urm se num ra şi Erika Franke, care îşă ă i scrântise încheietura mâinii.

- Hechler primise raportul medical împreun cu alte hârtii priă vindsitua ia din diverse sectoare ale navei. De obicei, medicul raportaţ

personal, dar acesta trimisese un scurt mesaj prin care anun a c areţ ă prea multe cazuri de rezolvat. Hechler înc nu avea de unde s ştieă ă dac evita s dea ochii cu el din timiditate sau arogan .ă ă ţă

80



Theil ap ru lâng el pe puntea de comand , cu vestonul luă ă ă cind deparc ar fi stat îh ploaie. Cea a umed f cea ca totul s sclipeasc ină ţ ă ă ă ă lumina neîndestul toare.ă

- Se pare c am sc pat cu bine, Viktor.ă ăVorbise încet, pentru c oamenii de veghe st teau, în mod evident,ă ă cu urechile ciulite. Poate c acalmia instalat dup furtuă ă ă na b t liei şiă ă destinderea brusc dup starea de încordare le d dea senza ia deă ă ă ţ

st pâni absolu i ai întinderii nesfârşite a m rii.ă ţ ăRidic ochii spre cer şi privi pavilionul lui Leitner unduin-du-se jilavă deasupra navei.

- La noapte vom men ine acelaşi drum. Theil se uitţ ă într-o parte.- Domnule comandant, tot mai inten iona i sţ ţ ă navigam pe la sud

de Islanda?Hechler cl tin din cap afirmativ.ă ă- Da, numai dac nu suntem provoca i. în perioada asta a anuluiă ţ

nu e deloc convenabil s foloseşti traseul nordic, prin Strâmtoareaă Danemarcei. Lumina zilei dureaz prea mult, iar paă trulele aeriene

sunt mai numeroase. Dac urm m culoarul dintre Islanda şi insuleleă ă Feroe, vom p stra în fiecare bord câte o sut cincizeci de mile deă ă manevr .ă

- Crede i c vom izbuti, domnule? morm i Theil. Hechler urm ri cuţ ă ă ă privirea doi marinari care duceau o bran-

card goal la ad postul turelei de la prova. îşi aminti de fat . Theilă ă ă ă avea toate motivele s -i pun întreb ri; va fi obligat s executeă ă ă ă ordinele lui Leitner în cazul în care el p ea ceva. P rea încordat,ăţ ă neliniştit. Cu siguran , nu era îngrijorat din cauza miţă siunii; nu-ist tea în fire. Fiind un om al regulamentelor, rareori se încredea înă

p rerile personale. Nu era exclus ca din acest motiv s nu fi fostă ă niciodat recomandat pentru comanda unei nave. Nu, pur şi simplu,ă era îngrijorat din cauza so iei. Şi asta era r u. Nu- i po i permite s teţ ă ţ ţ ă laşi m cinat de asemenea probleme când eşti pe mare. Poate fi fatal.ă Pentru tine şi to i cei din jur.ţ

Hechler ascult vibra ia cuminte şi sim i puterea liniştitoare aă ţ ţ motoarelor uriaşe. Men inuser o vitez de treizeci de noduri dinţ ă ă momentul în care schimbaser drumul. La nevoie, puteau atinge şiă treizeci şi cinci. Pân şi unui distrug tor i-ar fi fost greu s in pasulă ă ă ţ ă cu ei.

Pe m sur ce înaintau în vitez spre Sud-Vest, p rea c seă ă ă ă ă întunec tot mai mult; noă aptea era aliatul lor, singurul prieten înaceste ape ostile.

Hechler încerc s -şi st pâneasc emo ia. Era ca un vin îmă ă ă ă ţ b t tor.ă ă Dup priveliştea aspr a b t liei şi a navelor în fl c ri, perspectivaă ă ă ă ă ă p trunderii în apele Atlanticului devenise dintr-o dat limpede şiă ă concret .ă

Theil v zu cum tr s turile lui Hechler se îmblânzesc. Se înă ă ă treb ceă ar fi sim it în locul lui.ţ

Ca to i ceilal i ofi eri superiori de pe nav , Theil studiase cuţ ţ ţ ă aten ie caracteristicile misiunii. Planul se remarca atât prin înţ -dr zneal , cât şi prin anvergur . Probabil c statul-major naval al luiă ă ă ă von Hanke muncise la elaborarea lui multe luni de zile, cu gândul că se va ivi momentul potrivit. Oare nu erau deja implica i prea mul iţ ţ oameni? P strarea secretului avea o importan vital ; f ră ţă ă ă ă

81



respectarea lui se puteau l sa p gubaşi de pe-acum.ă ăFiul lui von Hanke era comandant de U-boat, sau fusese până

când disp ruse în Atlantic. Poate c el îi d duse cel dintâi ideeaă ă ă b trânului amiral. Timp de doi ani de la începutul r zboiului U-boat-ă ăurile întâmpinaser dificult i din cauza duratei mari a drumului până ăţ ă

în zonele de patrulare din Vestul oceanului şi înapoi la bazele dinFran a, pentru reaprovizionare cu combustiţ bil şi muni ie.ţ

Pentru a contracara aceste probleme, a fost ini iat un program deţ construire a unei flotile de submarine-gigant, care s poat r mâneă ă ă pe mare luni de zile. Singura sarcin era s transporte combustibil şiă ă provizii pentru mai micile lor surori opera ionale. O „întâlnire" puteaţ avea loc sau nu, în func ie de necesit ile fiec rui comandant de U-ţ ăţ ăboat, în puncte prestabilite printr-o gril special întocmit . Nu numaiă ă c timpul efectiv petrecut pe mare s-a triplat, dar pierderileă inamicului au crescut propor ional. Niţ meni îns nu a pomenită vreodat de impactul acestei pă relungiri a serviciului activ asupramoralului echipajelor submarinelor.

Acum, aceleaşi submarine - poreclite „vaci de lapte" - urmau să

îndeplineasc rolul de tancuri petroliere pentruă Prinz. Era o ac iuneţ temerar , f r doar şi poate. Dac era şi practic , nu ştia nimeni,ă ă ă ă ă pentru simplul motiv c nu se mai încercase aşa ceva pân atunci.ă ă

Nici unul dintre ceilal i nu-şi exprimase vreo îndoial , iar dup ziuaţ ă ă de ast zi puteau fi mul umi i c nu-şi ar taser neîncreă ţ ţ ă ă ă derea, înc oă dat , nava lor reuşise s r mân nev t mat . Era p cat deă ă ă ă ă ă ă ă Liibeck,dar, dac te gândeai bine, nu puteai schimba nimic. La urma urmei,ă Liibeck sc pase ieftin, îşi spuse Theil. In vreme ce va sta la ad postulă ă docurilor, lingându-şi r nile şi savuă rând toat gloria,ă Prinz va hoin riă

în plin Atlantic. Era o oarecare consolare s ştii c g m lia unui boldă ă ă ă înfipt într-o hart a oceaă nului reprezenta avanpostul cel mai îndep rtat, cât vedeai cu ochii în orice direc ie.ă ţ

Hechler zise brusc:- Am aflat despre so ia ta şi-mi pare r u.ţ ă

Theil f cu ochii mari, apoi privi speriat în direc ia celui maiă ţ apropiat om de veghe. întreb cu glas coborât:ă

-Amiralul?- Trebuia s -mi spun , Viktor. Oricum aş fi fost informat, chiar dacă ă ă n-ar fi fost Leitner la bord. Care-i problema? î i închiţ pui c aiă sc zut înă ochii mei? Theil sim i cum îi dispare culoarea din obraji.ţ- Nu-mi influen eaz în nici un fel competen a. Nimeni şi nimic...ţ ă ţHechler coborî din scaunul lui şi-şi dezmor i picioarele.ţ- M duc pân la mfirmerie, cât e linişte. Preiei comanda. îl priviă ă

calm. Scutur -te de povara asta, Viktor. Am vrut doar s - i spun că ă ţ ă sunt îngrijorat pentru tine, şi nu în privin a afurisitei taleţ competen e!ţ

O lu în jos, trop ind pe scara interioar , în timp ce Theil r maseă ă ă ă privind în urma lui.

Era o senza ie ciudat , nefireasc , s fii departe de puntea deţ ă ă ă comand când nava plutea în larg. Hechler citi mirarea de pe fe eleă ţ oamenilor pe care îi întâlni coborând cale de dou pun i pân laă ţ ă

82



infirmerie. De mic copil urase spitalele, mai ales de când fusesenevoit s -şi viziteze tat l - intoxicat cu gaze de lupt -într-unui dintreă ă ă ele; atunci îi f g duiser c mai existau şanse bune de vindecare.ă ă ă ăS rmana maic -sa, gândi el, amintindu-şi acele vizite zilnice.ă ăImaginea celorlal i veterani îi era înc vie în minte: f r picioare,ţ ă ă ăf r mâini, otr vi i cu gaze, orbi i... Pentru urni dintre ei ar fi fostă ă ă ţ ţpoate mai bine dac ar fi r mas s putrezeasc în mlaştinileă ă ă ăFlandrei. 0Şi optimismul neab tut al infirmierelor... „Merge spre bine. întocmaiă cum ne aşteptam." Toate nu fuseser decâtă minciuni.Se întreb cum i-o fi mergând acum b trânului. Curând avea să ă ă citeasc în ziare despreă Prinz şi ispr vile sale.ăBolnav, dar imperturbabil în hot rârea de a r mâne îh via , tat l luiă ă ţă ă era mai presus de orgoliu. Dragoste de via era termenul cel mţă aipotrivit, gândi Hechler.

înc perile infirmeriei erau albe şi puternic luminate. Doi saă nitariaranjau nişte flacoane pe rafturi, iar îh apropiere se g sea o g leată ă ă plin cu sticl spart . Aceeaşi întoarcere violent f cuse şi aiciă ă ă ă ă

pagube.Câ iva dintre r ni i mo iau pe priciuri. La apari ia comanţ ă ţ ţă ţ dantului,unul încerc s ia pozi ie de drep i; bra ul lui bandajat împungeaă ă ţ ţ ţ aerul ca un col alb de elefant.ţ

Hechler îşi scoase chipiul şi schi un zâmbet.ţă- Uşurel! Odihneşte-te cât mai ai timp, ce zici?

Noul medic de bord nu era deloc aşa cum se aşteptase. împlinisepatruzeci de ani, dar ar ta mult mai b trân. Avea o fa mare, de omă ă ţă studios, şi purta ochelari cu ram din aur. Dac l-ai fi v zut în civil, aiă ă ă fi putut crede c e un avocat sau un înv tor.ă ăţăSe preg ti s se ridice în picioare, dar Hechler închise uşa şi seă ă aşez . Apoi îşi scoase pipa şi întreb :ă ă- Se poate?

Karl-Heinz Stroheim îi privi prudent, în timp ce cu o mân tr geaă ă de cele trei trese aurii cu toiagul lui Esculap, cusute pe mânec .ă

- Am fost ocupat cu r ni ii, c pitane, spuse el.ă ţ ăHechler îşi aprinse pipa: o senza ie pl cut , aproape volup-tuoas ,ţ ă ă ă dup priva iunile de pe puntea de comand .ă ţ ă

-M-am gândit c trebuie s ne mtâlnim, aşa c - scoase un v l tucă ă ă ă ă de fum - aşa c , ştii tu, povestea cu Mahomed şi cu muntele.ă-Sunt onorat.-Cred c g seşti munca de-aici pu in diferit de ultima ta slujb .ă ă ţ ă ă

Cazarma de la Wilhelmshaven, e-adev rat?ăOmul încuviin .ţă-B nuiesc c şti i şi ce a fost înainte de asta.ă ă ţ-Ai avut necazuri.O lic rire de furie ap ru brusc în ochii c prui ai lui Stroheim, dară ă ă

disp ru la fel de repede.ă-Eram prea pre ios ca s fiu aruncat. Au preferat s m îmbrace înţ ă ă ă uniform .ă-Nu-i nici o ruşine în asta. Hechler încerc s fac abstrac ie deă ă ă ţ duduitul surd al motoarelor, aflate mult mai aproape aici. întrebă pe un ton indiferent: Avorturi, nu-i aşa?

Lui Stroheim îi c zu fa a.ă ţ-De unde şti i?ţ x-Nu ştiam. Am ghicit. Zâmbi cu gravitate, apoi continu : Şi eu ară trebui s pun lipsa ta de respect pe seama caracterului neaşteptată

83



al numirii tale aici?Stroheim îşi ascunse mâinile sub mas .ă- îmi... îmi pare r u, c pitane. Am trecut prin multe. într-o bun ziă ă ă

îmi vor da dreptate. M tem c va fi prea târziu pentru mul i... Dar euă ă ţ am crezut întotdeauna c - ezit , ca şi cum s-ar fi aşteptat caă ă Hechler s -1 întrerup sau s -1 contrazic - o femeie trebuie s aibă ă ă ă ă ă dreptul de a alege. Vocea îi deveni dintr-o dat amar , chiară ă

dispre uitoare: Trebuie s existe un motiv mai bun s faci copii decâtţ ă ă acela de a produce solda i şi mai multe mame pentru Germanţ ia.Hechler se ridic de pe scaun, cu ochii la telefonul din perete.ă-Mai vorbim noi. Stroheim zvâcni în picioare.-Mi-ar face pl cere.ăC pitanul m tur cu privirea micul cabinet medical: un vraf deă ă ă

discuri şi un gramofon portabil, câteva c r i şi un joc de şah.ă ţ- Nu face din col ul sta casa ta, spuse el. Amestec -te cu ceilal i.ţ ă ă ţ

Nu e bine s te izolezi.ăStroheim îşi scoase ochelarii şi-i privi în lumin .ă-Aşa ca dumneata, vrei s spui, c pitane? Hechler îiă ă

întoarse spatele.-Mul umesc, dar n-am nevoie de o consulta ie chiar acum! Se opriţ ţ lâng uş şi se r suci spre el.ă ă ă- Ai grij de oamenii mei. Ei au cerut s vin aici, aşa c , vezi tu,ă ă ă ă

sunt la fel ca tine. De acord? Tocmai se preg tea s ias pe uş când aproape se ciocni de Erikaă ă ă ă Franke. Avea bra ul stâng bandajat şi prins într-o eşarf . Ea zâmbiţ ă pref cut.ă

- Data viitoare când schimbi direc ia, d -mi de ştire, c pitaţ ă ă ne. Cas pot zbura am nevoie de amândou mâinile, nu crezi?ă ă

Hechler privi peste capul ei, spre doctor.- Mi-a p rut r u când am aflat de accidentul t u.ă ă ă

Erika râse. Era pentru prima oar când o vedea râzând cu poft .ă ă- Pot s te vizitez? o întreb .ă ăEa îşi lu un aer serios şi se încrunt în b taie de joc.ă ă ă- întotdeauna atât de corect, de cuviincios, c pitane! Schimă bă

tonul: Te înso esc. în clipa de fa g sesc c sc rile sunt un pic camţ ţă ă ă ă dificile pentru mine.Ajunser pe covert ; în penumbra pasajelor de acces, uşile metaliceă ă se conturau reci.

- Mi-ar pl cea s mai urc pe puntea de comand , spuse fata. M-amă ă ă s turat s stau închis aici. Parc-aş fi îhtr-o cuşc .ă ă ă ă

Un curier ap rut în fug se opri în fa a lor şi salut .ă ă ţ ă- Sunte i c utat de pe puntea de comand , domnule c pitan.ţ ă ă ă Hechler se repezi la un telefon fixat de peretele cenuşiu şi

înşfac receptorul.ăAuzi vocea lui Theil, dublat de vuietul surd al m rii şi al vântului.ă ăSecundul spuse cu glas potolit:- Amiralul a primit o radiogram , domnule comandant.ă Liibeck s-a

scufundat.Hechler puse încet receptorul în furc . Ea îl priviă

îngrijorat .ă-S-a întâmplat ceva, c pitane? O privi cu ochiă goi.-Liibeck s-a dus. îl putea vedea de parc ar fi fost acolo. Ca şi cum ar fi fostă

84



acum. Erika vorbi încetişor:- N-ai vrut s -1 p r seşti, aşa-i?ă ă ăCiti întrebarea în str lucirea albastr a ochilor lui.ă ăRidic din umeri, dar se crispa de durere; uitase de bra ulă ţ lovit.- Aşa am auzit. Toat lumea ştie. Sunt foarte mândri de tân rul loră ă

c pitan, s ştii.ă ăHechler îşi odihni mâna pe dispozitivul de închidere a uşii.

- Orice s-ar spune, pe o nav nu exist secrete. O privi în fa . Da,ă ă ţă am vrut s r mân cu ei. Acum s-ă ă au dus. Se gândi la convoiul arzând. îşi luaser revanşa. O prinse de bra ul s n tos.ă ţ ă ă- Atunci, ne vedem mai târziu...Deschise uşa grea şi p şi afar , în aerul umed.ă ă Liibeck fusese

sacrificat. Se îndrept gr bit spre primele trepte, f r s -i bage înă ă ă ă ă seam pe servan ii care vegheau lâng tunuri.ă ţ ă

Nu trebuia s fi fost în zadar.ăCapitolul 8________EPAVE PLUTITOARE

Baza naval sud-african de la Simonstown era în esat de naveă ă ţ ă de r zboi de toate categoriile şi m rimile. Ar ta ca un creuă ă ă zet în carediferen a dintre dou feluri de r zboi devenea şi mai evident , atâtţ ă ă ă prin tipurile vaselor de-aici cât şi prin înf işarea lor exterioar .ăţ ă

Tonurile de gri şi vopseaua de camuflaj b t toare la ochi ale naveloră ă din Atlantic se deosebeau net de culorile palide ale celor aflate înserviciu în apele Oceanului Indian şi mai departe.

Cruciş toarele puternice, care aveau capacitatea şi raza deă ac iune suficient de mari încât s acopere întinderile vaste de dincoloţ ă de Capul Bunei Speran e, p reau s contrasteze cel mai tare cuţ ă ă

grupul de corvete canadiene scunde, al c ror convoi îşi croise drumă tocmai din Newfoundland. Erau cargouri şi petroliere, vase cu muni iiţ şi transportoare de trupe, ba chiar şi o nav -spital piturat cu grij .ă ă ăCel mai mare cruciş tor aflat în Simonstown era ancorat în aceaă dup -amiaz de-a lungul cheiului. Pavilionul alb de la pupa atârnaă ă moale în lumina soarelui nemilos.

HMS Wiltshire, un vas mare, cu un deplasament de zece mii detone, era reprezentativ pentru categoria lui, ap rut la sfârşitul aniloră ă dou zeci, ca urmare a Tratatului de la Washington. Bine înarmat,ă poseda opt tunuri de câte opt oii fiecare dispuse în patru turele, laţ care se ad uga o mul ime de alte guri de foc cu calibre mai mici,ă ţ menit s -i înt reasc autoritatea. Un b trân hidroavion Walrusă ă ă ă ă

st tea coco at cuminte pe catapulta de la travers, iar celeă ţ

85



trei coşuri înalte îi d deau navei un înşel tor aer demodat. Se ridicaă ă mult deasupra apei unsuroase; din cauza blindajului relativ uşor,sectoarele destinate cabinelor echipajului ar tau aerisite şi maiă spa ioase decât cele de pe alte vase de r zboi.ţ ăEra sâmb t şi, cu excep ia oamenilor de cart şi a pedepsi iă ă ţ ţ lor,Wiltshire p rea pustiu. Ofi erii, ca şi matrozii, nu sc pau nici o ocazieă ţ ă s coboare pe rm, s viziteze Cape Town şi s se bucure deă ţă ă ă

priveliştile multicolore, neatinse de r zboi.ăIn cabina lui de zi, comandorul James Cook Hemrose din RoyalNavy, decorat cu DSO1, şedea sub un ventilator de plafon, privindsticla cu gin şi întrebându-se dac era în elept s mai bea un pahar.ă ţ ă Pe un scaun din apropiere se g sea cel mai bun chipiu al lui, pe careă

îl purtase în acea diminea la Divizie şi la slujba religioas . Al turi,ţă ă ă rezemate de alt scaun, se odihneau crosele de golf, o evocare apartidei pe care fusese nevoit s-o anuleze.

Era un b rbat masiv, iar pantalonii scur i tip Bermuda îl f ceau să ţ ă ă par greoi. în ciuda ventilatoarelor, la subsuori i se l eau dou peteă ăţ ă

întunecate de sudoare. Ura c ldura asta în buşitoare.ă ă

Se apropia de cincizeci de ani, dar serviciul în Marin nu-1 iertase.ă Ar ta mai b trân, mult mai b trân, iar partea nepl cut era c se şiă ă ă ă ă ă sim ea astfel.ţ

Uşa se deschise şi c pitanul navei intr f r zgomot.ă ă ă ăHemrose f cu un gest larg spre bufet.ă-Serveşte-te cu un Plymouth roz, Toby. O s - i fac bine. C pitanulă ţ ă ă privi radiogramele de pe mas şi întreb :ă ă-Deci totul e adev rat, domnule?ă- Toarn -mi şi mie unul, dac tot eşti acolo. Nu prea mult bitter.ă ăC pitanul zâmbi. De parc nu i-ar cunoaşte gusturile. Erauă ă

împreun de mai bine de un an... Atlanticul, convoaiele ocolitoaă re pela Capul Bunei Speran e, Ceylon, India... C pitanului îi conveneau. Eţ ă drept c deveniser rutin şi adesea erau teribil de plictisitoare, dară ă ă numai aşa puteai evita traseele din Atlantic şi Arctica. Las' s le facă ă b ie ii avizi de glorie, dac asta îşi doresc.ă ţ ă

- Da, este adev rat. Privirea lui Hemrose era rece. Alde Jerry auă scos în larg unul dintre marile lor cruciş toare. Ei cred c ar putea fiă ă vorba de Prinz Luitpold. Ochii i se îngustar când ad uă ă g : Sper dină toat inima s fie vorba de el.ă ă

C pitanul sorbi din gin. Chiar aşa, gândi acesta, apoi coment :ă ă- Nu va îndr zni s coboare pân aici. Nu în faza asta a r zboiului.ă ă ă ă

V zând c Hemrose nu spune nimic, ad ug : Vreau s zic c mi seă ă ă ă ă ă pare pu in probabil, domnule comandor.ţHemrose oft . C pitanul-comandor Toby Godson era un nă ă ăt r u bineă ă inten ionat. Conducea o nav dichisit şi pentru el asta eraţ ă ă

îndeajuns. Sau în orice caz fusese pân la primirea radiogramei.ăHemrose îşi aminti emo ia resim it în acel moment, deşi maiţ ţ ă

degrab ar fi murit decât s o arate. Sfârşitul r zboiului putea fi într-ă ă ăadev r aproape, poate chiar anul viitor. S fii comandantul unuiă ă mare cruciş tor, o nav bine cunoscut , ca toate din aceeaşiă ă ă categorie, era o oarecare r splat . Dar se imaginase r mas la coă ă ă -mand la sfârşitul r zboiului. Ce va urma? „S rit" la promovare dină ă ă

nou sau, pur şi simplu, aruncat pe uscat, cum p ise şi taic -s u peăţ ă ă vremuri.Circula o vorb pe tema asta: „Marina şi bunul Dumnezeu cu to iiă ţ

86

1 -



servim / Dar pân'nu suntem la ananghie nu ne gr bim!"ăPrivi radiograma interminabil primit de la îndep rtata Amiralitate.ă ă ă

începând de ast zi, era promovat comodor ad-inte-rim şi preluaă comanda unei mici escadre. Misiunea lui era s ia toate m surileă ă necesare pentru descoperirea şi atacarea oric rui corsar germană care ar izbuti s str pung linia de ap rare şi ar p trunde înă ă ă ă ă Atlanticul de Sud.

Dup cum spusese Godson, era pu in probabil s se întâmple aşaă ţ ă ceva. Dar avansarea era bine venit .ă Comodor ad-interim - o numiretemporar la momentul potrivit. Era şansa lui. Pasul hoă t râtor pentruă dobândirea rangului de amiral. N-ar fi pentru prima oar în acestă r zboi. Harwood, comandantul micii escadre care încol ise corsarulă ţ

Graf Spee, ob inuse gradul de amiral imediat dup aceea. Nu puteaiţ ă s nu te gândeşti la asta.ăUna dintre navele noii sale escadre sosise deja la Simons-town. EraPallas, micul cruciş tor din clasa Leander al Marinei Regaleă

Neozeelandeze. P rea un distrug tor în compara ie cuă ă ţ Wiltshire, darcomandantul şi echipajul navei erau bine instrui i şi fuseserţ ă împreun înc de la armarea vasului.ă ăSe ridic cu greutate şi se îndrept spre unul dintre hublourile feriteă ă de lumina orbitoare a soarelui.

îşi aminti de casa din Hampshire. Bery, so ia lui, se va buţ curacând va afla vestea. In district tr iau prea multe neveste de ofi eri deă ţ marin ai c ror b rba i se pare c fuseser promova i înaintea lui.ă ă ă ţ ă ă ţ

Comodor ad-interim... Cl tin din cap. Nu suna r u. Aveaă ă ă rezonan a lumii de odinioar ; era pe placul s u. Se înrudea deţ ă ă departe cu C pitanul James Cook şi se mândrea cu asta, deşi de-aă

lungul anilor nu-i prea fusese de nici un folos.C pitanul întreb prevenitor:ă ă-Uitasem, domnule. A i mai încrucişat o dat s biile cuţ ă ă Prinz Luitpold. La Capul Nord, pare-mi-se, nu-i aşa?-Eu nu uit.Privi prin hublou. Doi marinari afla i într-o barc f ceau semneţ ă ă

unor negrese de pe cheu. O buc ic de catifea neagr , cum ar fiăţ ă ă spus taic -s u.ă ă

C pitanul nu p rea s fi observat tonul r u prevestitor.ă ă ă ă- Se spune c la comanda lui se afl însuşi contraamiralul Leitner.ă ăHemrose se încrunt .ă-Nu dau doi bani pe el. Hechler, c pitanul navei, este omul. El seă afla la comand atunci, la Capul Nord, când...ă-E un cruciş tor de b t lie în miniatur , totuşi. în compaă ă ă ă ra ie cuţ blindajul lui, al nostru pare din carton.Hemrose nu-1 b g în seam .ă ă ă- Ap ruse din ninsoare ca o stânc . A fost o lupt care pe care.ă ă ă

M tur cu privirea cabina primitoare, amintindu-şi cum ară ă ăta atunci,apoi continu : Locul sta era la fel de ciuruit ca o solni .ă ă ţă

C pitanul o l s mai moale.ă ă ă +- Oricum, a şters-o la timp, domnule.- Ei da, asta a f cut. Chiar aşa! Şi po i s m crezi c a avut mareă ţ ă ă ă

noroc. V zu c marinarii se îndep rtau, vâslind. Probabil c îlă ă ă ă

observaser privindu-i. Sper c la comandă ă ă este Hechler. De dataasta e al meu. Zâmbi comp timitor. Acum se g seşte în aceeaşiă ă situa ie în care eram eu la Capul Nord.ţ

87

1



- Cum adic , domnule? Hemrose izbucni înă râs.- St cu r suflarea împu itului de amiral în ceaf , d-aia!ă ă ţ ăC pitanul l s paharul jos. Se obişnuise cu înjur turile şefuă ă ă ă lui, cu

grosol niile lui. Poate c aceast promovare temporar îl va maiă ă ă ă domoli. Dar nu putea dura. Flota de r zboi va captura corsarulă

înainte ca ei s apuce s fac vreo mişcareă ă ă .

Hemrose îşi frec mâinile.ă- Recheam to i ofi erii superiori. îi vreau la bord pân la carturileă ţ ţ ă câinelui1. îşi privi crosele de golf. S vezi ce-o s se mai bucure.ă ă

C pitanul încuviin din cap.ă ţă- în eleg...ţ- Ba nu în elegi, Toby. Deveni grav. N-am glumit deloc. E primaţ

oar în via a mea când blestema ii ia de şefi mi-au dat mân liber ,ă ţ ţ ă ă ă şi, pe ce am mai scump, inten ionez s profit de asta! îl b tu peţ ă ă um r. Transmite luiă Pallas: Comandantul este convocat la bord.

Godson spuse cu un aer am rât:ă- Joac crichet cu sud-africanii, domnule. Hemrose zâmbiă satisf cut.ă- în regul . Vreau s p r sim portul pân mâine pe vremea asta şiă ă ă ă ă

am nevoie ca tu s - i alc tuieşti o echip cu care s urmă ţ ă ă ă ăreşti toatesemnalele şi radiogramele. Orice nenorocit de semnal, cât de mic.Lovi cu pumnul în palm . Aşa c adu-mi-1 pe p să ă ă ăroiul la la bord,ă

fuga-fugal Se repezi spre bufet şi bâjbâi dup ghea , dar cuburile seă ţă topiser . îşi umplu din nou paharul cu gă in.

- Oricum, Liibeck s-a dus la fund. Asta deja înseamn una maiă pu in. S-a scufundat taman când ai noştri erau pe punctul s punţ ă ă laba pe el. Ridic din sprâncene. M întreb dac Hechler ştie? Seă ă ă r suci. Nu prea îmi vine s cred.ă ă

Dar r m sese singur.ă ă*

* *

Kapit n zur See Dieter Hechler închise uşa de o el a ad posă ţ ă tuluiblindat de observare şi d du la o parte cortina ignifug .ă ăAfar abia se însera, dar aici în untru p rea c noaptea se l saseă ă ă ă ă deja; doar l mpile de deasupra meselor de lucru şi pilotul automată aruncau o lumin palid pe blindajul gros al pere ilor.ă ă ţHechler sim i încordarea, dar şi emo ia st pânit din încţ ţ ă ă ăpere.Gudegast era aplecat peste masa care trepida; cu chipul umbrit şi

doar barba în lumin . Oamenii din echipa lui st teau de jur-împrejur;ă ă cei mai mul i erau tineri şi, când se apropie, Hechler le putu citiţ concentrarea pe fe e.ţ

Comandantul arunc o privire h r ii, calculelor ordonate şiă ă ţ pozi iilor marcate cu creionul. Cercet apoi tabelele de naviga ieţ ă ţ pentru a afla restul: drumul şi viteza, timpii şi distan ele, devia iţ ţ ile,toate transmise îh permanen de mul imea de repetitoareţă ţ conectate la radar, girocompas şi loch .

- Am trecut!Gudegast cl tin din cap afirmativ. Apoi îndrept compasulă ă ă

distan ier spre hart , în locul în care traseul intersectase pragulţ ă

dintre Islanda şi insulele Feroe, şi unde fundul m rii se în l aă ă ţ inexplicabil ca o cocoaş . Pentru U-boat-uri şi navele care ocoă leaublocada era cunoscut deopotriv dreptă toc torul de carne.ă Un locdeloc potrivit pentru un submarin nevoit s se scufunde rapid deă

88

1 -

ns rumen cu care se m soar v ezae ep asare a une nave ş s an a



frica atacurilor cu bombe de adâncime şi mult prea îngust ca să permit vaselor de suprafa s manevreze în voie.ă ţă ă

Si totuşi ei izbutiser . Nava lor minunat trecuse f r vreo piedică ă ă ă ă prin breşa de trei sute de mile. Nu întâlniser nici un vas şi nuă v zuser nici m car un avion îndep rtat.ă ă ă ă

Greu de spus dac era vorba de noroc, un miracol sau deă rezultatul direct al cursei întinse de von Hanke.

Perdeaua se undui din nou şi Leitner îşi f cu apari ia, urmat deă ţ aghiotantul s u.ăCercet harta f r s clipeasc şi conchise:ă ă ă ă ă- Am reuşit. Conform planului. Privi siluetele aflate în întuneric îh

jurul lui. Abia au trecut dou zile de la povestea cu convoiul şi acumă suntem aici! Plesni harta cu un entuziasm neaşteptat. Atlanticul,domnii mei! Şi mai spuneau c nu se poate!ă

Câ iva dintre cei de fa îşi strângeau mâinile şi rânjeau unu laţ ţă al ii; doar Gudegast r mase nemişcat şi încruntat. I se adres luiţ ă ă Hechler:

- în cincisprezece minute trebuie s schimb cursul, domnuleă

comandant.Hechler încuviin .ţă- Voi fi sus.Un marinar anun :ţă- Puntea de comand , dom'le comandant. Ii întinse telefonul.ă Hechler se scutur . Oboseal sau nervozitate - ceă ă se întâmpla

cu el? Nici m car nu-1 auzise sunând. Era Froebe,ă care intrase în cart.

- Radarul indic un ecou slab la roşu unu-zero, domnuleă comandant. La aproape cinci mile distan .ţă

Aproape. Prea aproape. Hechler încerc s se linişteasc .ă ă ă- Si ce e, omule?Şi-1 putea imagina pe Froebe ridicând din umerii lui usca i.ţ- Semnalul e foarte slab, domnule, abia îl prind.Se auzi o voce îndep rtat strigând: „Foarte curând va fiă ă

întuneric."- Schimba i drumul pentru intercep ie, ordon Hechler.ţ ţ ă îl sim i pe Gudegast repezindu-se s modifice traseul de peţ ă

hart . Leitner murmur :ă ă- Ceva mic, zice i? La naiba, ar putea fi chioşcul unui subţ marin. La

numai cinci mile se poate întâmpla orice!

Un alt punct slab. Observatorul nev zut. Froebe comunic dină ă nou, de aceast dat uşurat:ă ă- Am identificat obiectul, domnule comandant. E o barc ! Hechleră ieşi val-vârtej din postul de observare, f r s -i peseă ă ă

dac avea sau nu asentimentul lui Leitner.ăPe puntea principal era destul de rece, iar norii se îndesiseră ă

considerabil.Duse binoclul la ochi şi sim i cum nava se înclin uşor în timp ceţ ă

cârma îşi schimba direc ia.ţApoi o z ri şi îndat to i muşchii încorda i i se relaxar . Nici nu puteaă ă ţ ţ ă fi vorb dejvreun atac din partea acelei b rci solitare. Era o privelişteă ă

destul de obişnuit îh apele Atlanticului, deşi inedit pentru cei maiă ă mul i membri ai echipajului lui, gândi Hechler.ţ Theil ap ru şi el pe punte, gâfâind din greu. înşfac un binoă ă clu din

mâinile unui om de veghe şi privi în zare.

89



- O barc plin cu cadavre, constat furios, ca şi cum micaă ă ă ambarca ie în deriv i-ar fi încurcat îh vreun fel socotelile.ţ ă

Hechler urm rea şi el barca. Oare c l toria lor se va sfârşiă ă ă vreodat ?ă

-Maşinile uşor înainte! Theil îl privi cuneîncredere.-Doar n-o s oprim?ă

F r s -i r spund , Hechler ordon :ă ă ă ă ă ă- Ajutor de bo man, spune şalupei de salvare s fie gata.ţ ăIn mod obligatoriu, un maistru cu experien trebuia s fie deţă ă

serviciu la şalup . Se uit la tân rul Jaeger.ă ă ă- Te duci tu. Ai grij , p streaz - i firea. Theil sc pă ă ă ţ ă ă printre din i:ţ- Pentru numele lui Dumnezeu, domnule comandant, suntem o

int fix !ţ ă ăHechler îi replic calm:ă

- Controleaz -ti tonul, Viktor.ăStrânse şi mai tare binoclul. Oare lumina slab îi jucase o festă ă

sau chiar z rise o mişcare printre t cutele şi resemnatele figuri dină ă barca ihclinat pe o parte?ă- Stop maşinile! Ajunse în grab la parapet, tocmai în clipa în careă şalupa atingea oglinda apei şi âşnea înainte, ocolind valul prova dinţ ce în ce mai mic. Cineva mai e îh via acolo, remarc Hechler. Cumţă ă

Theil nu spuse nimic, ad ug t ios: Ce-ai fi vrut, s pun s trag îhă ă ă ă ă ă ea?Ridic din nou binoclul, sim ind fisura ap rut între ei.ă ţ ă ă Şalupa se

îndep rta îh vitez , t ind valurile; Jaeger privea înapoi spreă ă ă cruciş tor, îhtrebându-se probabil ce se putea întâmpla în cazul unuiă atac neaşteptat.

Ştia c Leitner e îh apropiere, fiindc mirosul de colonie h tr daă ă ă prezen a. Continu s urm reasc îns mica dram din fa a lui.ţ ă ă ă ă ă ă ţ Şalupa aborda barca, apoi Jaeger şi un maistru se c rar pesteăţă ă copastie. Maistrul era b trânul Tripz, obişnuit cu o asemeă nea treab .ă

îl v zu pe Jaeger rezemându-se de marginea b rcii cu o batist laă ă ă gur . Cu siguran , Jaeger nu era obişnuit.ă ţă

Un semnalizator l s jos binoclul.ă ă-Doi oameni îh via , dom'le comandant!ţă-Anun mfirmeria.ţăAuzi paşi pe scar şi vocea ei, mul umindu-i unui marinar care oă ţ

ajutase s urce. Purta aceeaşi jachet din piele neagr , iar p rul îiă ă ă ă

flutura din cauza brizei. Theil se d du la o parte, f cându-i loc între Hechler şi amiral.ă ăCât de impun toare ar ta nava! Teuga prelung se în l aă ă ă ă ţ

maiestuos, pentru a coborî apoi încet, mişcarea accentuându-se pem sur ce valul se elibera de sub caren .ă ă ă

- Doar doi? întreb Erika.ăHechler aprob din cap. B nuia c fata se gândea la z d rni-ă ă ă ă ă

cia ac iunii lui.ţ 1

„O mul ime de nave scufundate şi oameni ucişi, dou avioaţ ă nedoborâte, şi noi ne oprim pentru nişte mor i vii." S fie oare legeaţ ă nescris a m rii? Sau o încercare de r scump rare pentru to i cei peă ă ă ă ţ

care îi l saser s moar ?ă ă ă ăV zu cum degetele mâinii ei drepte strângeau atât de tareă balustrada de sub geamul comenzii, încât articula iile i se albiserţ ă

90



sub pielea bronzat .ăIi privi chipul: avea ochii umezi. S fie lacrimi?ă- Epavele plutitoare ale r zboiului, draga mea, coment Leitner.ă ă Erika spuse cu glas r guşit:ă- Am... încerc din nou: Cunoşteă am pe cineva care a murit pe

mare.Hechler o m sur cu privirea. P rea c se simte r u. Tangajulă ă ă ă ă

navei era tot mai accentuat, Prinz m l ându-se şi coborând ca purtată ţ de o uriaş for implacabil .ă ţă ă- Aşeaz -te pe scaun. O apuc uşor de bra şi o sf tui: Ină ă ţ ă spir deă

câteva ori. Apoi ad ug încet, îh aşa fel încât s nu fie auzit deă ă ă ceilal i: R mâi acolo sus, rândunico. Oceanul e uneori un loc tareţ ă murdar.

Privi pe deasupra ei.-Prelua i comanda. M duc la infirmerie. O voce anun :ţ ă ţă-Şalupa e ag at la gruie, dom'le comandant! Fu ridicat repedeăţ ă ă la bord şi fixat pe supor i.ă ţ

-Ce facem cu barca de salvare, şefu'? întreb Froebe. S o scufundă ă cu o salv ?ă-Nu! Duse îhc o dat binoclul la ochi şi ştiu c fata se r sucise îhă ă ă ă scaun şi-1 privea. Las -i îh pace. Şi-au g sit liniştea.ă ăUn fior str b tu puntea şi oamenii din jurul lui oftar uşura i cândă ă ă ţ

elicele enorme începur s lase din nou în urm dâre de spum alb .ă ă ă ă ăLeitner strig pe un ton aspru:ă- Vezi ce po i afla de la ei!ţHechler coborî prima ramp şi se opri cu pumnii încleşta i deă ţ

balustrad .ă„Ce se întâmpl cu mine? E chiar atât de important?"ă

Se întâlni cu Jaeger şi cu maistrul Tripz, care tocmai ieşeau dinmfirmerie.- Totul e în regul ?ă Jaeger, alb ca varul, f cu un efort s r spund :ă ă ă ă- To i ceilal i erau mor i, domnule comandant... Parc retr iaţ ţ ţ ă ă

scena. Şti i, st teau înl n ui i de parc ar fi fost vii. Pesc ruşiiţ ă ă ţ ţ ă ă ajunseser la unii dintre ei... îi veni s vomite.ă ă

B trânul Tripz interveni:ă- Uşurel, dom'locotenent, o s v obişnui i cu aşa ceva. Jaeger seă ă ţ scutur .ă- Pe doi dintre ei i-am adus la bord. Privi cu ochii goi îh p mântă

pân reuşi s continue: Unul e ofi er. Cel lalt... Tremur violent şiă ă ţ ă ă bâigui: Nu a vrut s plece f r pisic .ă ă ă ă

- Pisic ?ă-Animalul era mort, dom'le comandant, spuse Tripz. L-am l sat înă barc . Se uit dezn d jduit la tân rul ofi er, ca şi cum s-ar fiă ă ă ă ă ţ scuzat. Cred c pluteau îh deriv de s pt mâni de zile.ă ă ă ă-A i procedat bine. Ii arunc lui Tripz o privire plin de în eles.ţ ă ă ţ Merge i amândoi la stewardul meu. O s v dea ceva s vţ ă ă ă ă

înc lzi i.ă ţ Tripz zâmbi trist.- Atunci se poate spune c a meritat, dom'le comandant. Doctorulă tocmai se ştergea pe mâini cu un prosop. Hechler

observ c cei doi supravie uitori, înf şura i în p turi, erau culca iă ă ţ ă ţ ă ţ pe paturile din cabinet, separat de marinarii r ni iă ţ .

La uş st tea o santinel înarmat , deşi era pu in probabil c noiiă ă ă ă ţ ă

91



pasageri le-ar putea crea vreo problem .ăUnul - tân rul ofi er cu dou trese lipsite de luciu pe mânecă ţ ă ă

-p rea relativ conştient. Cu ochii adânci i în orbite şi vrednic de mil ,ă ţ ă fixa tavanul alb cu o privire cutremurat , dezn d jduit .ă ă ă ă

Cel lalt era mult mai în vârst şi avea o barb c runt . Poate că ă ă ă ă ă deja v zuse şi f cuse destule pân în clipa îh care vasul pe care seă ă ă afla îi explodase sub t lpi. inea bra ele strânse la piept, de parc ară Ţ ţ ă

fi leg nat ceva, la fel cum încerca s protejeze pisica navei cu trupulă ă lui când îl g sise Jaeger.ă- Le-am dat un sedativ, c pitane, spuse doctorul. Vor dormi. Maiă

târziu am s cer s le aduc nişte sup fierbinte. F cu un semn cuă ă ă ă ă capul spre efectele lor personale de-a dreptul jalnice, aflate pe masade sticl şi ad ug : Erau la bordul luiă ă ă Radnor Star, un cargou...

Ofi erul fusese, probabil, locotenentul navei. Ar ta prea tân rţ ă ă pentru o func ie mai mare, gândi Hechler. Comandase una dintreţ b rcile de salvare şi era, pesemne, singurul ofi er care izbutise s seă ţ ă salveze dup torpilarea vasului. îşi v zuse oamenii pierind unul câteă ă

unul, pân r m sese singur cu b trânul şi cu pisica lui moart . Oă ă ă ă ă ultim r bufnire de responsabilitate îl f cuse s reziste. Fusese laă ă ă ă comand . Ce altceva ar fi putut face?ă

Doctorul îşi scoase ochelarii şi începu s -i ştearg tacticos, aşaă ă cum procedase şi la prima lor Mtâlnire.

- Deci sta-i Atlanticul, „terenul ucig tor" de care-mi voră ă beau?spuse el.

Hechler îl intui cu privireaţ .- Nu face pe deşteptu' cu mine, doctore! Deschise uşa cu o smu-

citur , ceea ce o f cu pe santinel s tresar înainte de a lua pozi ieă ă ă ă ă ţ

regulamentar . Raporteaz -mi când vor fi în stare s vorbeasc .ă ă ă ăZ bovi afar , respirând din greu, furios pe doctor, dar mai ales peă ă el însuşi, pentru c renun ase o clip la pav za pe care şi-oă ţ ă ă construise cu atâta grij . Când ajunse pe puntea de comand , fuă ă

întâmpinat îh t cere. C ut cu privirea barca de salvare în deriv ,ă ă ă ă dar aceasta disp ruse îh întuneric, undeva la pupă a.

Trecu peste gr tare. B g brusc de seam c ea se mai afla înc înă ă ă ă ă ă scaunul înalt, înfofolit într-o manta greoaie, primit de la careva.ă ă Fata nu spuse nimic şi el îi fu recunosc tor. îi v zu pe Jaegeră ă

reluându-şi postul pe comand şi pe Gudegast cum se apropie de el,ă b tându-1 uşor pe um r. Acum, asta însemna pentru Jaeger mai multă ă decât orice. Fusese acceptat. Era de-al lor.

„Dar eu? Comandantul f r inim ? îşi închipuie oare c nu amă ă ă ă sentimente?"

Sim i palma ei' atingându-i încheietura mâinii şi privi uimit în jos.ţ Palma r mase nemişcat acolo, f r s o strâng pe-a lui. Şi eaă ă ă ă ă ă r mase, la rându-i, acolo, nemişcat , distinct , ca pentru a asculta.ă ă ă Intr-un târziu, fata rupse t cerea, spunând cu simplitate:ă

- Sunt aici, c pitane. Ştiu ce-i în sufletul dumitale. i-am citit înă Ţ ochi.

Hechler îi privi mâna îngrijit şi sim i nevoia s o apuce, s oă ţ ă ă strâng la piept. Ea îl în elesese de parc şi-ar fi strigat durerea îhă ţ ă

92



gura mare.- Aş vrea s st m de vorb ..., spuse fata, în timp ce îi sim i mânaă ă ă ţ

îndep rtându-se uşor. Mai târziu, dup ce... Nu-şi g sea cuvintele.ă ă ă Pentru noi s-ar putea s nu mai existe mai târziu, c pitane.ă ă

Coborî de pe scaun şi, zâmbind fugar, înapoie mantaua unuimarinar. Apoi se topi îh penumbra sc rilor şi Hechler îl auzi pe unulă dintre oamenii lui ajutând-o s coboare. Atinse scaunul. înc maiă ă

purta c ldura trupului ei. Se afund în el şi îşi rezem picioaă ă ă rele deportavoci.Probabil c fata i-ar fi râs îh nas chiar şi dac ar fi atins-o cu oă ă

mân . Ce-o fi fost cu cel pe care-1 pierduse pe mare? Aproape că ă începuse s spun ceva. Poate „am avut un iubit"?ă ăS-ar putea s nu mai existe „mai târziu" pentru noi.ă Cuvintele îist ruiau îh minte. L s capul pe sp tar şi adormi instantaneu.ă ă ă ă

** *

Popota maiştrilor de pe Prinz Luitpold era înv luit îh întuă ă neric, cu

excep ia l mpilor alb strui mascate de abajururi şi a luminii solitareţ ă ă aprinse deasupra uneia dintre mese. Ambian a era complet diferitţ ă de cea din urm cu o or , când oamenii din cartul liber vizionaseră ă ă un film proiectat în alt col al s lii de mese. Era un lux la care leţ ă d dea dreptul statutul lor. Filmul fusese o etalare ostentativ şiă ă zgomotoas a atotputernicei armate germane, preă zentare sus inutţ ă printre comentariile entuziaste de muzica însu-fle itoare dinţ „Tannh user".ă) Atmosfera fusese electrizant şi r m sese la fel şi dup ceă ă ă ă

difuzoarele interfonului pun ii de comand anun aser c incursiţ ă ţ ă ă unea în apele Atlanticului continua, nestingherit şi neab tut .ă ă ă

Hans Stoecker şedea în conul de lumin , sorbind dintr-o can cuă ă cafea amar . Era agitat şi nu prea gr bit s se culce, deşi abia ieşeaă ă ă din serviciu. în fa a lui mo ia c runtul Oskar Tripz. Era neras şiţ ţă ă b rbia cenuşie îl f cea s arate aproape ca un moşneag.ă ă ă

Deschise ochii şi privi int spre Stoecker, cercet tor. încerc sţ ă ă ă ă descopere ceva care s -1 fac s se hot rasc .ă ă ă ă ă

- De ce nu te duci la culcare? Tripz adulmec licoarea din can şiă ă se înfiora. Din ce naiba fac porc ria asta, din ghind ?ă ă

O siluet întunecat învelit îh p turi strig iritat :ă ă ă ă ă ă- Mai tac -v fleanca! Gândi i-v şi la cei care intr de cart! Tripză ă ţ ă ă rânji. In port, sala de mese ad postea aproape o sut deă ă

maiştri - coloana vertebral a navei -, ca şi al i marinari. Acumă ţ mul i dintre ei erau de cart, iar locul p rea prin compara ie liniştit,ţ ă ţ chiar pustiu. Stoecker vorbi cu glas sc zut:ă

- Nu pot s nu m gândesc laă ă Liibeck.- ie întotdeauna i-e gândul la ceva. Ar trebui s - i fie minŢ ţ ă ţ tea la

examene. i-ar fi mai de folos. Las -i s gândeasc pe afurisi ii deŢ ă ă ă ţ ofi eri, c de-aia sunt pl ti i.ţ ă ă ţ

Stoecker nu se l s .ă ă-Vreau s spun că ă Liibeck ar fi fost în siguran cu noi, nu-i aşa?ţă

împreun , am fi fost o for mult mai puternic .ă ţă ă-Dar şi mai uşor de descoperit. Tripz îşi scarpin b rbia, sco ândă ă ţ

un hârâit enervant. Presupun c primise ordin s se înă ă toarc laă baz .ăStoecker f cu ochii mari.ă

93



- Vrei s spui c pur şi simplu l-am l sat balt ? Tripz ridic dină ă ă ă ă umeri.- Cine mai poate şti? Pentru ni ic glorie, îşi vând şi mamele de laţ ă

care-au supt.- Doar nu vorbeşti serios? Trips îşi pierdur bdarea.ă

- In clipa asta am în minte lucruri mai importante. Se aplec pesteă

mas pân când fe ele lor ajunser la doar câ iva centimetri una deă ă ţ ă ţ alta: De pild , l zile de-acolo.ă ăPrivir amândoi în jur ca nişte conspiratori, apoi Stoecker întreb :ă ă

- Si ce-i în ele?- Totul e notat în scrisoarea aia. Dac numai jum tate esteă ă adev rat, distinsul nostru amiral duce cu el o adev rat avere, deşiă ă ă s m ia dracu' dac în eleg de ce.ă ă ă ţ

Stoecker clipi.-Ce fel de avere? Adic ... vreau s spun, cât de mare? Cel lalt îlă ă ă privi grav.-Ai idee cât a costat construc ia naveiţ Prinzi Stoecker

zâmbi neîncrez tor.ă-Glumeşti... Tripz îi cioc ni bra ul cu un deget butuc nos.ă ţ ă- Cu ce este înghesuit acolo, po i construi trei nave ca a noastr .ţ ă

Coborî din nou glasul pân ce nu se mai auzi decât o şoapt r guşit :ă ă ă ă Dacă ceea ce spune scrisoarea este adev rat.ăStoecker îşi aminti chipul b rbatului din gura de aerisire, disperareaă lui. Se gândise deseori la asta, la curajul nezdruncinat îh umbramor ii.ţ Crim .ă Cuvântul era adânc fixat în mintea lui.

Tripz p rea mul umit de comportarea tân rului, f r s se îndoiască ţ ă ă ă ă ă vreo clip de sinceritatea lui.ă

- Se pare c prizonierul le-a scris unor prieteni ca s -i previă ă n că ă l zile au fost mutate din loc, continu el.ă ăStoecker rev zu imaginea magazinului ars pân în temelii şi insulteleă ă ip toare de pe ziduri.ţ ă

- Prietenii lui erau evrei, fireşte, relu Tripz. Unul dintre ei eraă bijutier. Poate c de aceea înc mai e în libertate. Coborî ochii. Sau aă ă fost.

- Tot nu în eleg.ţPrivirea lui Tripz se îmblânzi.- Nici n-ai avea cum, Hans. Ad ug repede: Tot ceea ce ştiu esteă ă

c probabil ducem cu noi o avere a naibii de mare.ă Şi dac aşa stauă lucrurile, b nuiesc c stimabilul contraamiral Leitner nu are maiă ă multe drepturi asupra ei decât avem noi. Schimb subiecă tul înainteca Stoecker s apuce s spun ceva. Ce ai de gând s faci, Hans,ă ă ă ă când se va termina toat povestea asta cu r zboiul? Presupunând,ă ă desigur, c vei r mâne întreg.ă ă

Stoecker şov i.ă- Marina militar . O carier , cred... Degetul lui Tripză ă cioc ni din nou în bra ul lui.ă ţ- Dar dac pierdem? La asta te-ai gândit vreodat ? Nu aştepă ă tă

r spuns. Eu? N-o s fiu bun de nimic, indiferent cine câştig . Amă ă ă v zut cum a fost dup ultimul r zboi. Nu- i d dea nimeni nici m cară ă ă ţ ă ă un col de pâine pentru medaliile tale nenorocite. Nu, paţ cea va fi

grea, chiar şi pentru copii. Cl tin din cap. Or s m arunce ca pe oă ă ă ă cârp .ăStoecker se sim ea pu in stingherit.ţ ţ

94



-Oricum, probabil c nu vom şti niciodat . L zile sunt înă ă ă cuiate şisub paz .ă-Adev rat. O cheie e la amiral şi cealalt la c pitan. îşi lovi uşoră ă ă nasul, plin de subîn eles. Dar mai exist o copie, tinere prieţ ă ten.V zu uimirea de pe chipul lui Stoecker şi rânji, dezvelindu-şi din iiă ţ neregula i. Te-ai prins. Eu o am.ţ

O siluet îmbr cat doar cu o vest de salvare se strecură ă ă ă ă

împleticindu-se spre cap tul înc perii. Tripz se ridic .ă ă ă- S - i ii gura, altfel sfârşim amândoi în fa a plutonului deă ţ ţ ţ execu ie. Şi ar fi mare p cat, aşa-i? Se aplec şi-1 b tu pe um r. M-ţ ă ă ă ăam gândit s afli şi tu. în caz c m procopsesc cu niscaiva plumbă ă ă englezesc. La urma urmei, suntem parteneri, just?

Se îndep rt , l sându-1 pe Stoecker singur în lumina l mpiiă ă ă ă solitare.

** *

Medicul de bord de pe Prinz Luitpold ridic ochii de pe carte şi oă v zu pe fat , care se oprise în cadrul uşii.ă ă

- Nici tu nu ai somn?Ea se îndrept spre un scaun şi privi în treac t la cei doiă ă supravie uitori, adormi i, leg na i de valuri în paturile albe.ţ ţ ă ţ

- M cam sup r încheietura. Dac m sprijin pe ea... Doctorul îiă ă ă ă ă apuc bra ul şi se întinse dup un foarfece. Fataă ţ ă

era deosebit de atr g toare. î i venea greu s vezi în ea pilotulă ă ţ ă profesionist, la fel de bun ca oricare as din Luftwaffe, dup cum seă spunea. I se p rea nedrept c şi ea trebuia s fie aici, pe maşiă ă ă n riaă asta de fier.

- Eşti nou la bord? îl întreb într-un fel foarte direct, ca şi cum nuă se îndoia de nimic.

O privi. P rea tensionat , iar sub ochii c prui îi ap ruser cearc ne.ă ă ă ă ă ă-Sunt. Aruncat printre str ini. Vorbise pe un tonă uşor amuzat.-Spune-mi Erika. Dac î i face pl cere. El t ie ultimulă ţ ă ă bandaj.- îmi face pl cere.ăPielea ei era fierbinte, chiar febril . îşi aminti de toate celeă lalte

femei, de scandalul în urma c ruia fusese cât pe-aci s ajună ă g înă închisoare... Un om terminat. Dar femeile care veneau la el cu„probleme" erau persoane influente sau dintre cele cu prieteniputernici. Curios cum atâta putere risca s fie spulberat din cauă ă za

apari iei unui copil nedorit, gândi doctorul.ţDe pild , cazul so iei comandantului. Cu o educa ie aleas şiă ţ ţ ă provenind dintr-o veche familie, ea fusese întotdeauna în centrulaten iei societ ii, în acea jungl care nu era sigur decât pentruţ ăţ ă ă pu inii privilegia i. I se p rea de neîn eles cum membri marcan i aiţ ţ ă ţ ţ partidului - „oameni din popor", cum le pl cea s fie cunosă ă cu i - seţ purtau fa de asemenea femei cu o team respectuoas .ţă ă ă

Se întreb dac so ul ei, comandantul, o cunoştea într-adeă ă ţ v r.ă Unul dintre colegii lui o descrisese odat ca pe o târf deliă ă cioas ,ă des vârşit . Acel doctor mai d duse dovad de indiscre ie şi cu alteă ă ă ă ţ ocazii. Apoi, într-o bun zi, pur şi simplu disp ruse.ă ă

-E pu in cam în epenit , nu-i aşa, Erika?ţ ţ ă u spuse. Ea îl privi f r să ă ă zâmbeasc .ă-Într-o zi, dou , va trebui s zbor.ă ă

95



-Pân atunci se va vindeca.ăCe era în capul lor? S zboare? De-acum înainte puteau da nas înă

nas cu inamicul îh orice clip . Englezii nu se vor l sa pân nu-i voră ă ă provoca la lupt .ă

Fata ochi dintr-o privire gramofonul, apoi teancul de discuri uzate.Ridic mirat din sprâncene.ă ă

- H ndel? M uimeşti! Este... patriotic? Zâmbi, ca de o gluă ă mă tainic . îmi place.ă

- întotdeauna faci ce- i place?ţ- încerc.O privi, str duindu-se s alunge din închipuire imaginea ei peă ă

patul de consulta ii, goal .ţ ă- Doream s st m de vorb , relu fata. B nuiam c eşti înc treaz.ă ă ă ă ă ă ă

Aici la tine scapi de senza ia c te afli pe nav .ţ ă ăEl râse mul umit.ţ- Aşa sper. Şi încerc s fac s r mân aşa.ă ă ă ă- Eram cu c pitanul când au fost aduşi la bord supravie uiă ţ torii

ştia.ă

Doctorul nu spuse nimic şi aştept . Deci despre asta era voră ba. Nuera nimic în neregul cu încheietura mâinii ei, sau cu siguran nimică ţă care s nu poat aştepta pân diminea a.ă ă ă ţ

- E altfel decât m aşteptam, continu fata.ă ă- O persoan misterioas , poate? Ea zâmbi.ă ă- M tragi de limb ? Ad ug : Se pare c îi pas foarte mult deă ă ă ă ă ă

oameni. Cum de reuşeşte s -şi mai fac munca?ă ăStroheim îşi desf cu bra ele.ă ţ- Poate c asta îl macin . Nu ştiu, nu-1 cunosc atât de bine. înc .ă ă ă-Dar o cunoşti pe so ia lui, aşa-i? El tres ri.ţ ă-De unde ştii?

-Mi-a zis un prieten.Fusese cât pe-aci s spun „mi-a şoptit o p s ric ", dar în aceaă ă ă ă ă clip îşi amintise de chipul, de preocuparea din glasul lui când îiă spusese cu blânde e: „R mâi acolo sus, rândunico!" Foţ ă losirea aceluicuvânt în glum ar fi sem nat cu o tr dare, ca şi cum ar fi împ rt şită ă ă ă ă un secret numai al lor.

Stroheim vorbi într-o doar :ă

-Este foarte frumoas .ă-Am întâlnit-o.Se gândi la privirea cercet toare a femeii, la arogan a ei, înlocuită ţ ă

de pruden când aflase cine era Erika. Pentru c era pilot şiţă ă îndeplinea o misiune primit din partea Fiihrerului, oameă nii îşi închipuiau adesea c era, la rândul ei, o persoan influent . Da, îşiă ă ă amintea privirea aceea şi trupul perfect, atât de dezinvolt, acoperitde rochia decoltat . Aşa cum p rea, ipocrit şi artificial , nu şi-oă ă ă ă putea imagina al turi de c pitan. Dar poate c se schimă ă ă baseră amândoi.

-Ei bine, deci ştii cum e.-Mai sunt cumva c s tori i, sau, m rog, ceva de genul sta?ă ă ţ ă ă R spunsul lui o învior .ă ă-Cred c „ceva de genul sta" ar fi mai potrivit.ă ă

Erika deschise şi închise pumnul stâng. Deşi durerea de la încheietur o mai încerca înc , fa a îi r mase f r expresie. „R mâiă ă ţ ă ă ă ă acolo sus, rândunico!"

96



- Atunci, noapte bun ! Privi spre cele dou siluete adormite.ă ă „Epave plutitoare", cum le numise Leitner. Sau mai degrab bună ă diminea a!ţ

O urm ri cu privirea ieşind, apoi deschise din nou cartea. Foarteă des, chiar şi în preajma pericolelor sau a mor ii, exista o lumini . Caţ ţă o floare în mijlocul p durii, ca o stea singuratic ...ă ăOft şi se aşez picior peste picior. Fata îl f cuse s se simt din nouă ă ă ă ă

om.Capitolul 9__________________________PUNCT DE VEDERE

Cu toat hula neostoit , suprafa a m rii sem na cu o oglindă ă ţ ă ă ă str lucind orbitoare în lumina soarelui. Orizontul era înv luit îh-tr-oă ă pâcl uşoar , imaterial , încât marea şi cerul p reau c seă ă ă ă ă contopesc. O imagine rar întâlnit îh apele Atlanticului, chiar şi aici,ă

în îndep rtatul Sud.ăCele dou nave se ineau aproape, ca pentru a se sprijini una peă ţ

alta, şi cum viteza de deplasare era extrem de redus , ar tau caă ă nişte prelungiri încremenite ale imaginilor tremur toare reflecă tate înap .ă

S.S.1 Port St. Clair, un cargou de circa opt mii de tone, plecat dinSierra Leone, tr gea la remorc cel de-al doilea vas. înaintarea eraă ă lent şi chinuit ; nava din spate devia stângace de la drum, gata să ă ă treac în fa , pentru ca în ultima clip , prin manevre exasperante,ă ţă ă s -şi schimbe direc ia şi s -şi reia locul la pupa celei dintâi.ă ţ ăSecundul de pe primul vas îl urm rea pe c pitan care, de pe aripaă ă neacoperit a pun ii de comand , privea înapoi, spre tovaă ţ ă r şul loră aflat la ananghie. Dac te gândeai mai bine, era de-a dreptulă caraghios. Cei doi c pitani erau rivali de mul i ani; totuşi, această ţ ă

rivalitate p rea s -i uneasc mai statornic decât orice caă ă ă blu deremorcare.Cealalt nav , S.S.ă ă Dunedin Pioneer, se al turase convoiului o dată ă cu ei, la Freetown, dar dup câteva zile suferise o avarieă

97

1



la maşini. Nici nu era de mirare, gândi secundul, probabil c era maiă b trân decât el.ă ă

Escortele convoiului nu fuseser câtuşi de pu in dispuse s -i laseă ţ ă în urma grupului principal de dou sprezece nave aflate în drum spreă Liverpool. In orice alt ocazie, ofi erul îns rcinată ţ ă cu comanda

convoiului ar fi ordonat ca Port St. Clair, cu înc rc tura lui pre ioasă ă ţ ă de orez, unt şi carne, din Noua Zeeland , s -şi p să ă ă treze locul înforma ie şi ar fi l sat cel lalt vas s -şi poarte singur de grij pân ceţ ă ă ă ă ă i-ar fi fost trimis în ajutor un remorcher sau un U-boat fl mând i-ar fiă dat de urm .ăDar rivalitatea lor, care de-a lungul anilor ajunsese, adesea, la un pasde ur , a avut câştig de cauz .ă ă

Secundul analiz ultimele ştiri. Un corsar german bântuia din nouă apele Atlanticului. Poate c informa iile celor de la Amiraliă ţ tate eraugreşite. Nava de r zboi inamic ori se întorsese la baz , ori seă ă ă ciocnise deja cu patrulele Alia ilor.ţ

Era un sentiment ciudat s te afli singur în larg, într-o zi atât deă minunat . Curând, Atlanticul avea s -şi arate cealalt fa , dar până ă ă ţă ă atunci ei îşi vor fi terminat treaba şi se vor fi înapoiat, pe drumulc tre însorita Noua Zeeland .ă ăSe îndrept spre aripa comenzii şi aştept s fie b gat în seam deă ă ă ă ă superiorul lui. C pitanul, cu chipiul murdar tras pe ochi, privea cumă cablul de remorcare zvâcnea din adânc, şov ia pre de o clip , apoiă ţ ă se cufunda din nou în ap .ă

-

Vac b trân şi afurisit ! coment el cu n duf. Secundul profită ă ă ă ă ă ă de ocazie şi întreb :ă-Ce se aude cu corsarul?C pitanul îşi scarpin b rbia epoas . Hot râse s nu se rad până ă ă ţ ă ă ă ă ă

când nu intrau în rada portului Liverpool. Ce rost avea s teă b rbiereşti atâta vreme cât oricând te puteai trezi aruncat în aer.ăIn timpul nop ii l saser insulele Capului Verde la tribord, iar mâine -ţ ă ă sau poate peste înc o zi - urmau s întâlneasc navele din escadraă ă ă de patrulare. Dup cum se zvonea, era vorba de câteva cruciş toareă ă din Simonstown.

- Ar fi trebuit s -1 l s m balt pe labagiul sta b trân, spuse el,ă ă ă ă ă ă mai mult pentru sine. Se întoarse cu fa a spre secund şi îl privi vesel.ţ Dacă exist ă un corsar, lucru de care m îndoiesc, atunci e o mareă uşurare s ştiu c tic loşii din convoi vor da nas în nas cu el înainteaă ă ă noastr ! Chicoti mul umit.ă ţSecundul încuviin . Se sprijini cu mâinile de balustrad , dar leţă ă retrase instantaneu cu o înjur tur . Puntea ardea ca un cuptor. Eraă ă mai bine la Liverpool. Un oraş al marinarilor, dup cum se spunea.ă Alarmele, raidurile aeriene şi prostituatele din fa a locaţ lurilor ar tândă de parc fiecare dintre marinarii aceia le fusese client m car o dat .ă ă ă Merita s r mâi acolo.ă ă

Jeturile de aburi aruncate din când în când de nava de la pupa îi înv luiau duneta, ascunzând-o privirilor, apoi se risipeau în vântăC pitanul nu p rea câtuşi de pu in mişcat.ă ă ţ

- Dac şefu' ei n-o poate face s mearg , am s -1 remorchez peă ă ă ă

98



impotent pân la cap t. Asta ca s aib motiv s -şi road unghiile!ă ă ă ă ă ăSe auzi un fluier ascu it, şi secundul se repezi în timonerie, undeţ

trase în sus micul cilindru de alam de la portavocea cameă rei detransmisiuni.

Reveni într-o clip şi spuse cu glas r guşit:ă ă- Au recep ionat o radiogram . Convoiul e atacat... Corsaţ ă rul

german!

Se holbar unul la altul pre de-o clip , apoi c pitanul porni înă ţ ă ă grab spre camera h r ilor din spatele timoneriei, r cnind:ă ă ţ ă- D -o încoace! Unde naiba sunt ştia? Nu mai spuse nimic până ă ă

când nu termin de trasat pe hart drumul aproximativ al convoiuluiă ă şi relevmentul. Cheam -1 peă Dunedin Pioneer... Se opri încruntat,apoi ad ug : Foloseşte lampa de semnalizare. Comu-nic -i şi lui. Cuă ă ă relicva aia a lor de-i spun „receptor" s-ar putea s nu fi primită mesajul.

R mas singur în înc pere, se uit la hart . Era uzat şi îmă ă ă ă ă bâcsit .ă Atât de multe convoaie însemnau prea multe riscuri şi o intţ ă permanent pentru torpile şi bombe.ă

Trebuie s fie grav, gândi el. îşi imagin celelalte vase virândă ă

ancora şi luând pozi ie pe dou şiruri, în timp ce distrug toarele dinţ ă ă escort se agitau de jur-împrejurul lor ca nişte câini de paz .ă ăSecundul se întoarse, gâfâind. Erau cu to ii înv a i cu periţ ăţ ţ colele;atât c pitanul cât şi secundul ştiau de pe alte nave ce înseamn s fiiă ă ă torpilat şi cunoscuser limita supravie uirii. U-boat-ul era cel maiă ţ detestat şi mai temut dintre toate maşin riile r zboiului. Ucigaşulă ă nev zut.ă

C pitanul îşi privi secundul.ă- Anun -i pe b ie i, Bob. Spune-le s armeze tunul şi mai pune doiţă ă ţ ă

oameni de veghe. Tunul - o r m şi din cel lalt r zboi, cu calibru de patru oii - eraă ă ţă ă ă ţ

montat în spate, la pupa. •De data asta era cu totul altceva, gândi el. Un corsar, unul dintreacele cruciş toare afurisite. Cum naiba reuşise s treac de patruleleă ă ă lor, tocmai acum, în faza asta a r zboiului? Se spunea c invaziaă ă mergea mai bine decât îndr zniser ei s spere, iar un ziar dină ă ă Freetown anun ase o avansare masiv de-a lungul întreţ ă gului front.Gata cu emo iile debarc rilor şi ale p str rii capetelor de pod, gataţ ă ă ă cu speran ele nebuneşti; se apropiau cu to ii de loviţ ţ tura final .ă

Auzi cum câ iva dintre oamenii lui urcau sc rile boscoroţ ă dind,nemul umi i de chemarea la posturile de lupt . Zâmbi cuţ ţ ă am r ciune. Nu era exclus ca, în curând, s aib destule motive să ă ă ă ă

se v ic reasc .ă ă ăPrivi cerul. Doar câ iva nori. în rest era senin, de-un albastruţ sp l cit. Şi mai aveau înc opt ore pân la asfin it. Se uit prină ă ă ă ţ ă hubloul camerei h r ilor la vasul de la pupa. Şase noduri... Dac nu s-ă ţ ăar fi târât ca un elefant bolnav, nava lor ar fi putut m ri viteza şi s-ară fi descurcat, la nevoie, de una singur . Oricum, ar fi avut mai multeă şanse de supravie uire.ţ

Secundul şi locotenentul îşi f cur apari ia în camera h r ilor • şi-ă ă ţ ă ţ1 privir t cu i. Locotenentul era înc un copil cu caş la gur , dară ă ţ ă ă prindea meseria repede.

- Uite cum st treaba... C pitanul îi m sur cu gravitate. Tic losulă ă ă ă ă

sta s-ar putea s ne ias în drum. Deşi e de aşteptat s-o întindă ă ă ă înainte ca escadra de patrulare s -i cad în cap cu greutatea uneiă ă tone de c r mizi. Cercet insistent harta şi ad ug : Parc -am fi orbiă ă ă ă ă ă

99



şi surzi.-N-am putea s-o ştergem? întreb secundul.ă- Tu aşa ai face?-Am putea s ne întoarcem, domnule, zise locotenentul. C pitanulă ă zâmbi. Domnule. Asta ar ta câă t era de necopt.- Nu-1 putem p r si peă ă Dunedin Pioneer, r spunse el. Dac ar fiă ă

fost în locul nostru, nu ne-ar fi l sat balt .ă ăSe uitar unul la altul, c utând parc sprijin. De obicei erau foarteă ă ă încrez tori. De aceast dat îns vulnerabilitatea lor neaşă ă ă ă teptată ieşea la iveal .ă

C pitanul exclam , furios:ă ă- Nu, pe to i dracii! Vom continua s navigam ca şi pân acum!ţ ă ă Dinspre pupa se auzi un z ng nit, ceea ce-1 f cu s ias afar ,ă ă ă ă ă ă

pe punte, cu paşi mari; în b taia afurisitului de soare se efectuauă deja exerci ii cu tunul de patru oii. îşi spuse c nu prea puteau faceţ ţ ă mare scofal în fa a unui cruciş tor. Dar câ iva marinari îl v zur şiă ţ ă ţ ă ă rânjir spre puntea de comand . în mod ciudat, b trânul c pitană ă ă ă regret c nu era b rbierit şi c nu avea chipiul apretat şi, la fel deă ă ă ă

alb ca nenorocitele de ini iale RNţ 1 brodate pe el. Locotenentul urcă pe punte şi raport :ă- Semnal de la vasul remorcat, domnule comandant. în

cincisprezece minute vor avea şi ei presiune.Cu to ii r suflar zgomotos.ţ ă ă- Spune-i neispr vitului s-o ia naibii din loc, ordon c piă ă ă tanul, îşi

ascunse uşurarea fa de ceilal i. Ad ug : Şi cât mai repede!ţă ţ ă ăCâteva minute mai târziu, un marinar anun :ţă-Un avion, dom'le c pitan!ă-Ce? Unde? C pitanul intr în grab în timonerie şi ieşi pe cealaltă ă ă ă arip a comenzii. Spuse iritat: De ce dracu' nu înv a i s raporta iă ăţ ţ ă ţ

ca lumea? Ignor mutra indignat a omului de cart şi duse la ochiă ă binoclul masiv.

Un avion. Tocmai aici. La sute de mile de cel mai apropiat rm. Nuţă putea fi unul inamic. S -i fi c utat pe ei? S le spun s schimbeă ă ă ă ă drumul, sau s le anun e locul de întâlnire cu vreun remorcher... Voră ţ avea o surpriz când cel lalt vas va mola parâ-ma de remorcare şiă ă va începe s reverse pe coş obişnuitul fum puturos, înjurat din grosă de comandan ii de escort .ţ ăZ ri micul avion kc rind îh lumina soarelui şi îl urm ri pân i seă ă ă ă

împ ienjenir ochii.ă ă-E un Jerry, spuse el sec. Locotenentului nu-i venea să cread .ă-Dar e prea departe... C pitanul se r suci spreă ă el.- E de pe corsar. Anun -1 imeţă diat pe Dunedin Pioneer. Apoi

spune-i lui Sparks s preg teasc semnalul de pericol...ă ă ăDar era deja prea târziu chiar şi pentru asta. în timp ce micul

avion hoin rea ca o juc rie pe cerul sp l cit, pâcla de la orizont p ruă ă ă ă ă s se destrame ca o pânz efemeră ă ă.V zur câteva fulger ri neclare, aproape pierdute în lumina orbitoareă ă ă a soarelui. C pitanul aştept , urm rind semnalele, pân când, cu ună ă ă ă

zgomot p trunz tor, salva terifiant c zu aproape, la pupa, iară ă ă ă coloanele albe de ap âşnir mult deasupra navelor înainte de-a seă ţ ă pr v li într-un torent de spum şi fum.ă ă ă

100

1



C pitanul r cni:ă ă- Transmite i mesajul! în clar!... Spune i s aud toat lumea astaţ ţ ă ă ă

p c toas :ă ă ă Sunt atacat de un corsar german!Urm toarea salv vâjâi strident îh înalt şi b trânul sim i c nava seă ă ă ţ ă zguduie de parc ar fi eşuat pe uscat. Se apropie, cl ti-nându-se, deă ă balustrad şi privi înapoi. Din cauza fumului, era aproape imposibil să ă po i vedea ceva, dar cel lalt vas se afla înc acolo, dep rtându-se înţ ă ă ă

unghi drept. Probabil c param a de reă morcare alunecase, sau fuseserupt de explozii.ăApoi, nevenindu-i s cread , c sc ochii la forma întunecat care seă ă ă ă ă

înclin şi începu s se scufunde. Era pupa lor. Inutilul tun de patruă ă oii avea eava îndreptat spre cer, iar echipa de servan i disp ruse.ţ ţ ă ţ ă

Se ag de balustrad şi url :ăţă ă ă- L sa i b rcile de salvare! Abandona i nava! Ce dracu faceă ţ ă ţ

Sparks?Comenzile timoneriei z ng nir şi oamenii c zur care încoă ă ă ă ă tro,

ipând, sub potopul de sticl şi aşchii de lemn. Nava se aprinţ ă se, cumagaziile deja inundate; pere ii etanşi cedar şi din cauza rev rs riiţ ă ă ă

aburului fierbinte sala maşinilor se transform într-un infern.ăUrm o alt şuier tur asurzitoare, şi proiectilele explodar de-aă ă ă ă ă lungul provei şi pe teug .ă

C pitanul alunec de pe aripa comenzii, cu ochii împ ienjeă ă ă ni i deţ agonie, încercând s strige. Mintea lui mai înregistra buă buituragruielor care se pr buşeau, vuietul s lbatic al apei p trunzând înă ă ă şuvoaie sub punte şi faptul c nu se mai putea mişca de durere.ă Privea înc vârful gabiei când marea se rev rs spumegând pesteă ă ă parapete şi inund timoneria. O clip mai târziu nava plonja înă ă adânc.Apoi totul deveni linişte, ca şi cum lumea întreag ar fi fost redus laă ă

t cere.ă La bordul celuilalt vas, oamenii de pe puntea de comand , ca şiă cei risipi i de-a lungul pun ilor br zdate de rugin , priveau mu iţ ţ ă ă ţ orizontul, peste apele pustii. Ca nişte vite, inevitabila t iere.ă Aşteptându-şi propria execu ie.ţDar nu se întâmpl nimic. Pân şi micul avion se f cuse nev zut.ă ă ă ă

C pitanul travers puntea de comand şi cercet pata plutiă ă ă ă toarede ulei şi fragmentele pe care valurile le împr ştiaser , ală ă c tuind ună covor resping tor.ăIn jurul lui, oamenii st teau încremeni i, incapabili s scoat o vorbă ţ ă ă ă sau sâ fac o mişcare. în cele din urm , c pitanul ordon :ă ă ă ă

- Mister, coboar o barc . Imediat. Privi din nou resturileă ă plutitoare, tot ce mai r m sese din vechiul lui rival. Cel mai bună ă prieten. Ad ug , vorbind cu greutate: Se pare c n-au mai avut timpă ă ă şi pentru noi... Tic loşii!...ă

Ca o b taie de joc, motorul începu s duduieă ă din nou.- Stop maşinile!Comandantul de escadr interimar, James Cook Hemrose, şedeaă

eap n în scaunul lui de pe puntea de comand şi trecea în revistţ ă ă ă r m şi ele convoiului. Totul ar ta ca un câmp de b t lie. Oă ă ţ ă ă ă

îngr m dire b l at de resturi.ă ă ă ţ ăC pitanul st tea în picioare în apropierea lui.ă ă Wiltshire îşi croia

drum prin covorul nesfârşit de sf râm turi, cadavre şi fragă ă mente detrupuri.Cruciş torul uşoră Pallas, sub pavilionul neozeelandez, îl urma la

101



jum tate de mil în spate, cu lampa de semnalizare lică ă ărind ca undiamant.

Convoiul se dispersase în ultima clip , când primele salveă ucig toare se n pustiser asupra lui. Ca tr snetele Iadului, gândiă ă ă ă Hemrose cu am r ciune...ă ă

- Preg ti i coborârea b rcilor!ă ţ ăHemrose m tur cu binoclul apele din jur, iritat de mirosul greuă ă

r spândit de scurgerile de combustibil şi ulei, ca şi de pictura ars .ă ă Câteva siluete acoperite de mâzg pluteau printre zoaie, lucindă jalnic. Erau mai multe cadavre decât supravie uitori, dar meritaţ încercat.

- Toby, transmite-i lui Pallas s ne acopere.ăLampa c ni din nou. Pân şi sunetul ei p rea trist. Se auzi oţă ă ă ă

voce îndep rtat :ă ă- Fila!Era una dintre baleniere. Barca cu motor, având în cockpit

medicul şi unul dintre membrii echipei de salvare, începu s aluă necedin palane.

Privi îndelung şi intens la forma întunecat care se în l a şi coboraă ă ţ pe valuri ca un submarin neputincios. Era chila unuia dintredistrug toarele de escort . Nu se mai z rea nici urm de covert .ă ă ă ă ă

Un alt distrug tor sc pase f r o zgârietur şi acum st tea laă ă ă ă ă ă ancor lâng un cargobot cu aburi. Furtunurile luptau s stingă ă ă ă câteva incendii, iar oamenii purtau de colo-colo brancarde şi corpuriinerte. Un tanc petrolier era scufundat pân aproape de nivelul apei,ă dar înc mai plutea, în timp ce motoarele şi pompele luptau din greuă s -1 men in la suprafa . Un mucalit atârnase pavilionul britanic deă ţ ă ţă ciotul r mas în locul catargului.ă

Comandorul privi înapoi şi v zu cum cruciş torul uşor mă ă ăreşteviteza pentru a ocoli scena dezastrului. Dunga desenat de p cură ă ă

pe coca sp l cit p rea o a doua linie de plutire.ă ă ă ăHemrose spuse furios:- Din tot convoiul n-au mai r mas decât resturile astea demă ne de

mil ! Lovi bra ul scaunului cu pumnul, apoi continu : Nu aveamă ţ ă nevoie decât de înc o zi. Forma ia de escortare dinspre Gibraltar eraă ţ pe drum, plus trei distrug toare din Bermude... Şi noi...ă

C pitanul se uita încremenit la murd ria adus de valuri şi laă ă ă trupurile cu mâinile şi picioarele desf cute. Unele dintre ele erau încă ă acoperite de uniformele Marinei, sau doar de zdren e. Se sim ea deţ ţ parc ar fi fost cu ei, o parte a lor. îşi înfrâna un fior. Chiar şiă Hemrose trebuia s -şi dea seama c nici ei nu ar fi avut vreo şans .ă ă ă

Amiralitatea confirmase c nava-corsar nu era alta decâtă Prinz Luitpold şi cu fiecare or soseau noi am nunte. îşi privi superiorul,ă ă bucuros dintr-o dat c nu poart pe umeri responsaă ă ă bilitatea lui.

Hemrose urm rea cum cârmacii b rcilor îşi semnalizau unul altuiaă ă cu micile semafoare individuale. Ştia la ce se gândeşte c pitanul, dară el vedea altfel lucrurile. Dacă Wiltshire ar fi fost de fa , poate ar fiţă nimerit o lovitur norocoas , atât cât s -1 opreasc pe tic los, sauă ă ă ă ă cel pu in s -1 fac s micşoreze viteza.ţ ă ă ăAcum, neam ul putea fi oriunde. Se gândi la radiogrameleţ recep ionate şi la mesajul cargouluiţ Dunedin Pioneer, care sc paă seneatins. Cineva de la bordul s rmanei nave, un martor al sfâră şitului

celor care-i remorcau, nu-şi pierduse capul: raportase c z riseă ă

silueta minuscul a inamicului îndreptându-se cu vitez maxim spreă ă ă Sud-Vest.

C pitanul îl întrebase: „Pornim în urm rire, domnule?"ă ă

102



Hemrose studiase h r ile o or încheiat , împreun cu ofi erii deă ţ ă ă ă ţ naviga ie şi de cifru, în timp ce goneau spre ultima pozi ie aţ ţ convoiului.Corsarul se îndep rtase f r s -1 scufunde peă ă ă ă Dunedin Pioneer.

Trebuia s existe un motiv. Acum, când privea b rcile moă ă zolite cup cur croindu-şi drum printre r m şi ele omeneşti, revenea laă ă ă ă ţ aceleaşi întreb ri pentru a suta oar .ă ă

S -1 urm reasc ? încotro? Spre coastele Braziliei sau înapoi, de-aă ă ă lungul aceluiaşi traseu?Sem na cu povestea cu pisica şi porumbeii, chibzui el. Toateă

navele active erau în misiune. Probabil c Amiralitatea şi Comană -damentul Aliat tr iau un coşmar. Nu trebuia s apar nici o întreă ă ă -rupere în aprovizionarea trupelor angajate în Fran a. Canalul Mâneciiţ era în esat de vase de tot felul pline cu carburan i şi muni ii, ca s nuţ ţ ţ ă mai vorbim de pre ioasele transporturi de oaţ meni care urmau s -iă

înlocuiasc pe cei ce f ceau drumul înapoi în convoaie: r ni ii şiă ă ă ţ muribunzii.

Dup ultimele informa ii, pe mare se g seau şaptesprezeceă ţ ă convoaie importante. Cele mai multe se bucurau de nave de escort ,ă dar dintre cele în stare s in piept atacurilor U-boat-urilor sauă ţ ă bombardierelor, şi nu unui afurisit de cruciş tor uriaş caă Prinz Luitpold.

Hemrose nu reuşea s priceap cum se întâmplase. B ie ii dină ă ă ţ echipajele de recunoaştere ale RAF raportaser c , dup bă ă ă ăt lia dină apropierea insulei Bear, Prinz Luitpold fusese v zut şi fotografiată

înapoi la bârlogul lui din Bod0. Era absurd. Cu siguran , avea sţă ă cad capul cuiva, dar nu era o consolare pentru toat oroareaă ă petrecut . îşi imagin t r boiul de la Whitehallă ă ă ă 1. Pentru ei era unlucru nou s se afle sub asediu. Mai întâi, bombe teleghidate, apoiă enormele rachete V-2. Cartierul General Aliat, care controla invazia

din Normandia, trebuia s fi fost şi el îngriă jorat. Nu puteai ignora uncorsar. Orice corsar. Era necesar s se devieze convoaiele, s fieă ă întârziate sau pur şi simplu anulate.

Hemrose îşi roti privirea şi cercet chipurile crispate şi figuă rileneliniştite. Un aspirant de marin se c znea s vomite îh batist ,ă ă ă ă

îhgre oşat de cadavrele sfârtecate care se leg nau de jur-împrejurulţ ă bordajului.

- Dispari de pe puntea de comand , lua-te-ar naiba, pân vei fi îhă ă stare s te por i ca un b rbat! izbucni Hemrose.ă ţ ă

Era crud şi nedrept. Hemrose ştia acest lucru, dar nu-i p sa.ăUn al treilea cruciş tor urma s se al ture micului grup în mareă ă ă grab . Aveau s -1 întâlneasc peste dou zile, doar dac ...ă ă ă ă ă îi zisec pitanului:ă

- Vreau aici o echip complet , Toby. Casierul-şef, chiar şiă ă p c tosul de pop ... Ocup -te de asta! îşi aminti cuvintele celuiă ă ă ă lalt şise auzi spunând: S -1 urm rim... Nu, nu cred, Toby. Nu 1-a l saă ă ă t peDunedin Pioneer în stare de plutire f r motiv. A vrut s fie v zută ă ă ă plecând, pentru ca cineva-s transmit mai departe druă ă mul luat.Acum, când se hot râse, se sim ea mai liniştit: Nu, sunt de p rere că ţ ă ă a schimbat drumul imediat ce a disp rut din vedere. Adu listeleă

convoaielor şi vom studia harta. O s -1 dibuim pe tic los. îl priviă ă înverşunat. Depinde de noi. Şi prev d, Toby, c îh curând vom primiă ă o mic indica ie pre ioas din partea lumiă ţ ţ ă n iilor lor. Strâmb dinăţ ă

103

ra ş car er a m n s ereor non ra; am ar, semn c guvernu



nas, apoi ad ug pe un ton care nu admitea replic : Transmiteă ă ă b rcilor s se întoarc şi o lu m din loc. Distrug torul de colo se,ă ă ă ă ă poate ocupa singur de supravie uitori pân când va ap rea grupul deţ ă ă escortare.Auzi una dintre b rci scâr âind la gruie şi sim i cum c pitaă ţ ţ ă nul oftează uşurat. Nu fuseser semnalate U-boat-uri în vecin taă ă te. Dar dac seă

puteau lipsi de un cruciş tor, nu avea nici un rost s -şi asume riscuriă ă suplimentare.Puntea începu s trepideze şiă Palias f cu un ocol, reluându-şi loculă

în urma lor.Când cel de-al treilea cruciş tor li se va al tura, lucrurile vor staă ă

cu totul altfel. Privi în jos de pe puntea de comand şi v zu cum erauă ă c ra i primii supravie uitori, înf şura i îh p turile p tate cu p cur .ă ţ ţ ă ţ ă ă ă ă Nu p reau s fie prea mul i, gândi el.ă ă ţ

- Relu m drumul, Toby. Vitez de croazier . Se aşez înapoi înă ă ă ă

scaun. Spune s aduc un brandy. Am nevoie s m maiă ă ă ă gândesc lachestia asta.La pupa, siluetele nep s toare ale navelor şi desf şurareaă ă ă

impresionant de sf râm turi şi p cur p reau s umple orizontul.ă ă ă ă ă ă ăPentru Hemrose r zboiul devenise dintr-o dat r zboiul lui.ă ă ă

*y * *

Era ca şi cum s-ar fi eliberat dintr-un coşmar, doar pentru adescoperi c totul e adev rat. Pân şi lampa din plafon, deşi par ială ă ă ţ

acoperit cu un fel de abajur, avea o form aspr , ireal . Rece şiă ă ă ă încremenit . Ca moartea.ăB rbatul z cea nemişcat, cu pumnii strânşi de-a lungul coră ă pului.

Aştepta ca sim urile s -i revin sau s p leasc din nou, s -1ţ ă ă ă ă ă ă p r seasc de tot.ă ă ăMintea lui înregistra, în scurte crâmpeie, c se afla suspendat într-ună fel de catafalc alb cu marginile înalte. îl cuprinse panica. Un sicriu.

F cu un efort şi c ut bâjbâind un indiciu, o explica ie, ca pentru aă ă ă ţ aşeza la loc piesele unui joc de puzzle.

încerc s -şi destind m dularele încordate, dar r mase cu mâinileă ă ă ă ă strâns lipite de corp. Era complet dezbr cat, îns sim ea c lduraă ă ţ ă cearşafului şi moliciunea p turii. Speran a puse din nou st pânire peă ţ ă el. Fusese doar un coşmar. Putea s simt îh şira spin rii pulsa iaă ă ă ţ sacadat a maşinilor şi trepida ia blând a unor obiecte nev zute.ă ţ ă ă Dar dezn dejdea i se instala iar şi în suflet: nu era nava lui. închiseă ă strâns pleoapele, alungând imaginile dure şi concrete ale şuvoiuluimistuitor de fl c ri şi ale metalului sfâşiat de torpila sau torpileleă ă care-i loviser în plin. încerc din nou şi i se p ru c izbuteşte să ă ă ă ă

descifreze îh înv lm şeala gândurilor numele vasului, aşa cum îlă ă

v zuse odat la cheu:ă ă Radnor Star. O nav veche, f când parte dintr-ă ăun convoi cu direc ia Est, de la St. John la Liverpool, plin ochi cuţ ă

104



piese de schimb pentru motoare, echipament pentru construc ia deţ poduri şi vehicule blindate.

Numai marf grea. S rmana b trânic trebuie s se fi dus la fundă ă ă ă ă ca un bolovan.

Deschise larg ochii şi fix lampa singuratic . Şiă ă dup aceea?ă Ce se întâmplase?

Era aproape dureros s -şi aduc aminte. Se aflase sub cerul liber, cuă ă ceva în mân . îl c uta pe c pitan. Apoi a urmat explozia: chipuriă ă ă schimonosite, guri c scate îh strig te mute şi mult fum, un fum densă ă şi îhec cios, c ruia înc îi sim ea gustul.ă ă ă ţ

Dup aceea barca, apa care-i sorbea picioarele, coapsele, în timpă ce cineva încerca s-o manevreze cât mai departe de nav , de teribilaă aspira ie creat pe m sur ce se scufunda în adâncuri. Cum de nu-iţ ă ă ă v zuse nimeni? Retr ia panica din acele momente acut şi dureros, caă ă nişte b t i de inim , asemenea unui copil care simte nevoia s seă ă ă ă ascund în p turi.ă ă

Totul se petrecuse noaptea. Aşa fusese...

Sim i cum sudoarea îi inund pieptul şi abdomenul. Dar barţ ă ca desalvare? De ce mintea lui refuza s -şi aminteasc ?ă ăAuzi sunetul îndep rtat al unei sonerii şi trop itul unor paşi peă ă undeva. „Unde naiba m aflu?"ă

încerc din nou. „Numele meu este Peter Younger." Vru s râd ,ă ă ă dar fu cât pe ce s izbucneasc îh plâns. La urma urmei, avea ună ă nume. Nu putea fi mort.

Se ab inu cu greu s nu ipe când pâcla din mintea lui f cu locţ ă ţ ă unei alte imagini.

Oameni pompând şi tr gând din r sputeri la vâsle, pe o mareă ă nesfârşit , care ridica şi azvârlea barca de parc ar fi fost un buşteană ă

îmbinat cu ap .ăMai apoi liniştea, t cerea de moarte, siluetele mute, unii arşi deă fl c ri, al ii mor i din cauza insola iei, câ iva cu g vanele goaă ă ţ ţ ţ ţ ă le,victime ale pesc ruşilor...ă Cu to ii murind! ţ îşi aminti vag glasulr guşit al lui Colin Ames, secundul de peă Radnor Star, bolbo-rosindu-i

în ureche. Probabil c şi el murise. Puntea de comand fuseseă ă distrus , şi era un miracol c apucase o barc de salvare.ă ă ă

„ ine cârma, Sparks!" Asta e tot ce spusese. Sparks? FuseseŢ ofi erul de transmisiuni. Tocmai pornise spre puntea de comand cuţ ă o radiogram când lumea întreag s rise în aer. Şi-1 aminti peă ă ă cel lalt îhvelindu-1 cu propria-i hain . Pe-a lui o pierduse proă ă babil.

Younger îşi examina m dularele bucat cu bucat , f r s mişte ună ă ă ă ă ă muşchi. îl durea peste tot, dar era întreg. Apoi îi venir în minte alteă fe e schimonosite, voci de pe alt lume, bra e pur-tându-1 într-o altţ ă ţ ă barc , o nav uriaş , departe, în zare. Trebuie c era chiar asta.ă ă ă ă

îşi aminti cum fusese prea slab s se împotriveasc sau s lupte,ă ă ă dar ştia c , îhtr-un fel ciudat, nu voise s -şi abandoneze camaraziiă ă mor i şi c barca pe care o pilotase pân la ultima b taie de vâslţ ă ă ă ă r m sese undeva, în urm .ă ă ăMuriser cu to ii. Si nici din b trânul vas nu mai r m sese nimic.ă ţ ă ă ăAvu o strângere de inim când şi-o închipui pe maic -sa citindă ă telegrama. Dumnezeule, se întâmplaser o mul ime de aseă ţ meneacazuri pe strada lor. Nu-şi putea aminti nici un nume, nici m car ală

oraşului. Un port. Imaginea tat lui şi a unchilor, to i în uniforme...ă ţ Marinari.Atinse cu picioarele ceva metalic şi-şi adun puterile, înceră când să

105



ridice capul mai sus de t blia paă tului.Ochii i se adaptau greu. Totul era de un alb st lucitor: sticlu e şiă ţ

borcane rânduite pe poli e curate, ca într-un spital, în timp ce al turiţ ă se afla un teanc de discuri de gramofon.

Poate c înnebunise?ăContinu s cerceteze înc perea, centimetru cu centimetru, obiectă ă ă cu obiect, ca şi cum încerca decodificarea unui mesaj teribil de

complicat.Privi nedumerit cele dou haine de uniform atârnate de-o bară ă ă de alam . Una cu trei trese, cealalt cu dou . Aveau nişte însemneă ă ă ciudate pe ele, şi - i se t ie r suflarea - vulturul nazist pe pieptulă ă drept. V zuse o mul ime la fel, dar - sim i din nou nevoia s râd -ă ţ ţ ă ă numai în filme.

Pe urm descoperi cel lalt pat, barba alb neîngrijit , chipulă ă ă ă b trân br zdat de durere sau de cine ştie ce trecute şi groazniceă ă

întâmpl ri.ăSe ag de figura din fa a ochilor. Ca de o plut de salvare. Eraăţă ţ ă

Old Shiner. O adev rat personalitate peă ă Radnor Star, înrolat ca

bo man, dar priceput la aproape orice. Era pe mare de la doiţ sprezeceani. Un om de isprav .ăCa o fulgerare, v zu imaginea b trânului în barc , ochii lui sp l ci iă ă ă ă ă ţ privind s lbatic în timp ce strângea ocrotitor pisica la pieptul costeliv.ă

Younger se str dui s rememoreze ceea ce se petrecuse de laă ă p r sirea b rcii şi pân aici. îşi amintea doar o c ldur stranie şiă ă ă ă ă ă faptul c nu sim ise nici un imbold s continue şi chiar s tr iasc .ă ţ ă ă ă ăParc auzise vocea unei femei... dar nu, asta era imposibil. Probabilă un crâmpei din alt parte.ă

Aşadar, el şi Old Shiner se aflau pe o nav german . Prizoă ă nieri.Supravie uitori. Dar nu pe un U-boat. îşi amintea silueta ce oas aţ ţ ă vasului. Şi-şi mai amintea în ep tura unui ac de seringţ ă ă p trunzându-i în bra , apoi... uitarea. Dar mai înainte lumea înă ţ treagă

începuse s se clatine, zdruncinat de bubuiturile unor tunuri. Voiseă ă s ipe, s scape; îh loc de asta a urmat liniştea.ă ţ ă

Tres ri când o umbr se prelinse deasupra patului şi v zu un b rbată ă ă ă cu ochelari cu rame aurii privind în jos, spre el.

- Ei bine, Herr1 Ames, v sim i i mai bine?ă ţ ţPân şi vocea acestuia îl şoc , f cându-1 s se scută ă ă ă ure de un râs

mut.Omul p rea s fie doctor şi vorbea ca nem ii pe care-i v zuse înă ă ţ ă

filme. întredeschise buzele - sau aşa crezu - şi încerc s explice că ă ă

numele lui era Younger. Abia atunci observ pe o mas haina deă ă uniform bo it , p tat de motorin , cu cele dou trese uzate peă ţ ă ă ă ă ă mânec . Era haina lui Ames, cea pe care o folosise pentru a se ap raă ă de vânt şi de umezeal . Parc ar fi sim it un fier înroşit. Furie, ur şiă ă ţ ă sentimentul copleşitor al unei pierderi irecuperabile...

Doctorul se aplec şi mai mult şi-i strânse încheietura.ă- Ai sc pat ca prin minune, tinere! Younger îşi mişcă ă din nou buzele uscate.

-Pe cc nav sunt?ă-Prinz Luitpold. D du drumul mâinii.ă Kriegsmarine1. Younger nu

era sigur dac numele înseamn ceva.ă ă-Ce-i cu Old Shiner?- Aşa îl cheam ? Doctorul surâse cu triste e. Va tr i, dar tare mi-eă ţ ă

team c mintea nu-i va mai fi întreag .ă ă ă

106

1



Younger se auzi strigând, dar cuvintele sunar stranii şi f r în eles.ă ă ă ţSe deschise o uş şi z ri un marinar înarmat zgâindu-se la ei cu oă ă

privire curioas . „întocmai ca-n filme", murmur o voce. Probabil că ă ă era a lui, gândi dezn d jduit.ă ă

Doctorul îi f cu semn marinarului s ias şi spuse:ă ă ă- Trebuie s încerci s m nânci ceva. Eşti tân r, o s treac .ă ă ă ă ă ă

Younger sim i c -1 p r sesc puterile şi-şi îngropa fa a în perţ ă ă ă ţ n ca să ă

ascund lacrimile ce-i n p diser obrajii. Muriser cu to ii. V zuă ă ă ă ă ţ ă lic rirea unui ac de sering în lumina l mpii de deaă ă ă supra capului şi încerc s se împotriveasc , dar strânsoarea docă ă ă torului era de o el.ţ „I-a i omorât!" Acul p ru s şov ie.ţ ă ă ă „Ucigaşi nenoroci i!" ţ

Stroheim sim i cum opozi ia tân rului ofi er se înmoaie. Se d duţ ţ ă ţ ă un pas înapoi şi privi chipul ce-şi pierdea treptat încrâncenarea şiura.

Apoi se apropie de cel lalt pat, unde b trânul mai leg na înc laă ă ă ă piept pisica pierdut .ă

Sc paser de dezastrul vasului lor, dar nu era nici o alinare înă ă asta.

îşi aminti bubuiturile tunurilor şi zguduiturile navei de la punte lachil , fream tul continuu al interfoanelor pe m sur ce convoiul eraă ă ă ă decimat vas cu vas.Karl-Heinz Stroheim îşi cercet palmele. Surprinz tor, nu tremurau.ă ă

Fusese trimis pe Prinz Luitpold drept pedeaps , sau i se dă ăduse oşans ? P rea c tot ceea ce se întâmpla în jurul lui nu f cea decâtă ă ă ă s -1 pun la încercare.ă ă

Capriciul destinului care îi adusese pe cei doi str ini sub îngrijireaă lui era o nou provocare. B trânul şi tân rul din barca de salvareă ă ă

supravie uiser .ţ ă îşi îmbr c haina şi-i f cu un semn santinelei. Dac ura te putea ineă ă ă ă ţ în via , atunci, tân rul ofi er pe nume Ames avea s -i îngroape peţă ă ţ ă to i.ţ

Capitolul 10MAI PRESUS DE DATORIE

Hechler îşi strânse şi mai tare mantaua în jurul umerilor. Aerulumed îi p trunsese în oase. Aplecat înainte în scaunul lui înalt, puteaă vedea o mare parte din puntea de comand , care str lucea ca după ă ă

o rafal de ploaie. Dar nici vorb de ploaie; etrava înalt despicaă ă ă apele Atlanticului, împroşcând cu o pulbere fin cablurile ancorelor şiă f când turelele proeminente s scliă ă peasc de parc ar fi fost dină ă sticl .ăEra dup -amiaz , iar cerul aproape în întregime acoperit de noriă ă pântecoşi, cenuşii. Auzi vocea tun toare a lui Gudegast, careă transmitea alte ordine timoneriei, înainte de a-şi verifica înc o dată ă harta aflat îh permanen la îndemân . Oare de câte ori f cuse astaă ţă ă ă pân atunci, se întreb Hechler.ă ă

II z ri pe contraamiral dând târcoale turelei Anton, cu capulă seme , în ciuda stropilor de spum , cu fa a îmbujorat şi tinereasţ ă ţ ă c .ă

Se plimba la pas cu Oberleutnant Bauer, ofi erul cu comuniţ ca iile şiţ transmisiunile. Puteau fi fra i, gândi Hechler. Bauer îndeplinea şiţ func ia de ofi er politic şi purtase o mul ime de discu ii personale cuţ ţ ţ ţ Leitner. Despre ce discutau? Probabil despre comandantul lui Prinz.

107

1



De un lucru era totuşi convins. Sprintenul amiral avea dou fe e.ă ţ Dup atacul asupra convoiului, Leitner d duse o rait pe covert ,ă ă ă ă unde discutase pe un ton amical cu servan ii încânta i, hoin riseţ ţ ă printre turele şi chiar b tuse prieteneşte pe spate un marinar, caă semn al mul umirii sale depline.ţ

Apoi urcase pe puntea de comand şi începuse imediat s seă ă plâng de unul sau altul dintre oameni, dup care îi ordonase luiă ă

Theil s ia m suri împotriva neglijen ei şi trând viei lor. Şi uite aşa,ă ă ţ ă mustr rile aveau s vin din partea celor de pe comand , şi nu de laă ă ă ă popularul şi neobositul contraamiral.

Mai era şi izbucnirea neaşteptat de furie a lui Leitner în privin aă ţ l zilor lui misterioase.ăHechler îi ceruse permisiunea s le mute mai îh fundul calei, pentruă ca spa iul ocupat de ele s fie folosit la depozitarea unei cantit iţ ă ăţ suplimentare de muni ie de calibru mic.ţ

Leitner se r stise: „Alea îmi apar in! Nu dau socoteal nimă ţ ă ănui! Mis-a încredin at aceast misiune şi o voi duce la îndeplinire în felulţ ă meul" ipase de-a binelea, şi doar blindajul gros reuşise s -iŢ ă

împiedice strig tele de a se face auzite pe toat puntea. „Este oă ă dovad a încrederii mele în calit ile acestei nave, nu crezi? Dacă ăţ ă vom fi lovi i sau scufunda i în lupt , l zile mele vor ajunge şi ele peţ ţ ă ă fundul m rii!"ă

Deci într-atât de valoroase erau, gândi Hechler.Auzi paşii lui Theil pe gr tare şi se întoarse încet s -1 întâmpină ă e.- Totul e în regul , Viktor?ăRela ia dintre ei era înc încordat , deşi, dup distrugereaţ ă ă ă

convoiului inamic, Theil îşi ar tase entuziasmul şi mândria lui de peă vremuri.Hechler se gândise la asta de mai multe ori. Fusese atât de uşor,

încât nu sim ise nici o mul umire. Un adev rat m cel. Carţ ţ ă ă gourilefugare şi navele lor de escort c zuser victim bombară ă ă ă damentuluiintens ca nişte inte de tir într-un iarmaroc.ţ

îşi tot repetase c şi ei ar fi f cut la fel cuă ă Prinz Luitpold şi ar fi jubilat ca şi oamenii lui, l sându-i s ard şi s se înece.ă ă ă ă

Era r zboiul lor. Pentru asta se preg tiser .ă ă ă Theil ridic din umeri şi privi cu triste e oceanul cenuşiu, neîncetataă ţ în l are şi coborâre a bordurilor înclinate.ă ţ

- Da, domnule comandant. Tocmai l-am interogat pe unul dintreprizonieri... Un ofi er pe nume Ames. Se scutur din nou, ca pentru a-ţ ăşi alunga iritarea, apoi continu : Cel lalt înc delireaă ă ă z . Nu-mi pot daă seama cum a ajuns pe mare.

Hechler îl m sur gânditor cu privirea. B trânul marinar ar fiă ă ă trebuit s se afle undeva pe uscat, lâng nepo ii lui, nu s se zbată ă ţ ă ă între via şi moarte într-o b rcu , în plin ocean. Plutiser în derivţă ă ţă ă ă cinci s pt mâni. Cum putea corpul omenesc s reziste atât? Dar nuă ă ă avea nici un rost s -i împ rt şeasc gândurile sale lui Theil. Ar fiă ă ă ă sunat ca o alt neîn elegere. Probabil c era mult mai îngrijorat deă ţ ă dispari ia so iei decât ar fi fost dispus s recunoasc .ţ ţ ă ă

Hechler încerc s -şi împiedice gândurile s zboare spre înă ă ă ger, darchiar şi de la distan atrac ia ei era prea puternic încât s -i poatţă ţ ă ă ă rezista. Si-o aminti în rochia decoltat , când o îmbr iă ăţ şase şi-iadmirase perfec iunea sânilor. Cu un alt prilej... Oft .ţ ă

Niciodat nu reuşea s şi-o alunge din minte pentru mult vreme.ă ă ă Infidelitatea şi dispre ul ei erau ca nişte cicaţ trice adânci.Se sim ise întotdeauna stângaci în apropierea ei, motiv penţ tru

109



care înger îl considerase puritan şi plicticos, b tându-şi joc deă re inerile lui.ţ

Poate c ea avusese dreptate?ă Theil spuse pe neaşteptate:

- Englezul nu-şi mai aduce aminte de nimic... Doar c torpiă lele aulovit nava lor în cala de la prova. Se pare c s-au scufundat în câtevaă minute.Hechler îşi privi ceasul. Mai erau dou zeci de minute pân laă ă

întâlnirea cu submarinul de aprovizionare. Dac aceasta va mai aveaă loc. P rea de-a dreptul imposibil ca dou vase atât de diferite s seă ă ă poat întâlni, îh largul oceanului, îhtr-un loc stabilit dinainte.ă

Undeva la travers se auzi duduitul unui motor şi Hechler se ridică neliniştit de pe scaun. Avea de gând s mearg spre pupa şi să ă ă asiste la încercarea pe catapult a noului Arado, cel vopsit în culoriă vii. Leitner îi prevenise c va fi lansat f r întârziere. Echipa deă ă ă filmare trebuia s fie şi ea prezent , gata s înregistreze dovada loră ă ă de curaj: decolarea unui nou avion, nep s tor la orice amenin areă ă ţ

din partea inamicului.Hechler o întâlnise pe fat când p r sise comanda pentru aă ă ă inspecta posturile de lupt , în timp ce nava se îndep rta de loculă ă ultimului atac. O g sise în hangarul îh care fusese ad postit deă ă bombardament noul ei Arado. Cu aripile detaşate şi stivuite separat,avionul ar ta ca o juc rie într-o cutie. Cei doi se priviser stânjeni i,ă ă ă ţ ca nişte str ini; poate c fiecare se sim ea copleşit.ă ă ţComandantul se trezise îhtrebând-o cum suportase vacarmul salvelorşi zguduiturile navei provocate de tirul asurzitor al tunurilor.Ea se uitase la el ca pentru a-i ar ta c i se puteau citi r să ă ă punsurilepe chip şi c întreb rile nu aveau rost. Ce mic p rea acolo, lângă ă ă ă ă

blindajul umed din o el şi evile înnegrite de fum ale tunurilor..ţ ţ .Acum, fata se afla acolo, jos, împreun cu echipa de maă nipulând, cese ocupa de avioane. Gata s decoleze pentru ca pofta de realismă patriotic a unui nebun s fie imortalizat pe pelicul ...ă ă ă

Theil boscorodi nemul umit:ţ- Mi se pare o nerozie s lanseze taman acum avionul la. în cază ă

c ...ăCuvântul r mase suspendat între ei. Dac rapoartele OKM erauă ă adev rate, nic ieri în partea asta a oceanului nu se g sea vreună ă ă portavion. Atunci, submarine? Chiar şi cea mai mic aluzie la ună avion inamic i-ar face s m reasc viteza şi s o ştearg . Arado s-ară ă ă ă ă ine în zbor dup ei, ca un pui abandonat de p rin i, pân ar r mâneţ ă ă ţ ă ă f r combustibil.ă ă

Theil îl avertiz în şoapt :ă ă- Amiralul vine sus, domnule comandant.

Leitner p şi pe comand , cu eşarfa de-acum familiar flutuă ă ă rând înb taia vântului t ios; altminteri nu purta nici o hain mai groas ,ă ă ă ă care s -1 apere de frigul p trunz tor. Zâmbi grupului de pe punte,ă ă ă apoi r spunse la salutul lui Hechler.ă

- Dup ceasul meu...ăSe încrunt , întrerupt de vocea lui Gudegast:ă

- Permite i s schimb m direc ia pentru decolare, dom'leţ ă ă ţ comandant?Hechler încuviin .ţă

110



- Anun a i sala maşinilor.ţ ţLui Leitner îi reveni buna dispozi ie.ţ- Vede i, cerul e senin. Filmele astea o s le prind tare bine celorţ ă ă

de-acas . îl z ri pe aghiotantul lui care îşi f cuse apari ia pe punte şiă ă ă ţ se r sti: Ei bine?ă

Aghiotantul arunc o privire îngrijorat , neliniştit de tonul şefuluiă ă

s u.ă - Echipa de filmare v roag s veni i, domnule. Se uit sfios laă ă ă ţ ă Hechler şi ad ug : Am o list cu întreb rile care vi se vor pă ă ă ă une.

Leitner se b tu cu palma peste piept şi oft studiat.ă ă- Ce lucruri trebuie s facem uneori în numele datoriei!ă

Gudegast îşi ridic fa a de lâng portavoce, dup ce timonieă ţ ă ă rul îiconfirm schimbarea de drum. îl urm ri pe Leitner îndrep-tându-seă ă spre scara dinapoia pun ii de comand , apoi privi spre Jaeger, careţ ă

împ r ea cartul cu Korvettenkapit n Froebe.ă ţ ă- Nu te umple de mândrie chestia asta, tinere Konrad? spuse cu

blânde e. Nu sim i nevoia s - i verşi m runtaiele pentru ar ? Seţ ţ ă ţ ă ţ ă strâmb . Uneori m apuc disperarea.ă ă ăSe gândi la tabloul cu Gerda pe care îl începuse. Numai amintirea

moliciunii trupului ei şi pasiunea lor fierbinte îl ajutaser , într-un chipă curios, s îndure masacrarea cargourilor alea neajutorate. Pilo iloră ţ bombardierelor care-şi lansau noapte de noapte înc rc turileă ă aduc toare de moarte asupra Germaniei nu le p sa de suferin a peă ă ţ care o aduceau; comandantul unui U-boat nu vede nave şi marinari

în obiectivul periscopului, ci doar inte. La fel cum nici c pitanuluiţ ă

unui vas de escort , care ar zdrobi cu proiectilele sale coca aceluiaşiă submarin, nu i-ar p sa de strig tele echipajului amu ite pe vecie înă ă ţ adâncuri.

Hechler îl auzise, dar se f cu a nu fi b gat de seam . Gudeă ă ă gast seuşura în felul lui obişnuit.

-Gata pentru lansarea avionului, dom'le comandant^-Maşinile încet înainte!Hechler îşi p r si scaunul şi se aplec peste parapet, în b taiaă ă ă ă

vântului umed.V zu echipa de filmare jos, la pupa. Câ iva marinari, proasă ţ p tă schimba i în uniformele lor cele mai bune, p reau s discute amicalţ ă ă cu amiralul. Privi aparatul Arado cum trepida pe catapulta arcuită peste bord, gata s fie ac ionat .ă ţ ă

Z ri capul fetei, acoperit cu o casc , aplecându-se din carlină ă gă pentru a vorbi cu cineva de pe punte; ea trase apoi capaculcockpitului şi f cu un semn cu mâna înm nuşat .ă ă ă

îşi sim i stomacul contractându-i-se şi fu uluit de îngrijorarea luiţ neaşteptat . Nu aveau nimic în comun sau de împ r it. Ce seă ă ţ întâmpla cu el? Era de vin ieşirea nest pânit pe care o avuseseă ă ă

înger, sau propria lui singur tate?ăSe încorda atunci când aparatul str lucitor âşni mugind de peă ţ catapult şi, f r ezitare, se îndep rt de cruciş tor în zbor.ă ă ă ă ă ă

Leitner reveni pe puntea de comand , clipind des în timp ceă încerca s urm reasc rotocoalele f cute de micul avion deasupraă ă ă ă apei.

111



- Sper c-o s zboare mai aproape decât acum, spuse nemul uă ţ mit.Ce naiba, jos la pupa nu e decât un pârlit de aparat de filmat, nuc tarea unui tun!ă

Hechler ridic binoclul şi descoperi cu greu silueta m runt aă ă ă avionului în lumina slab , filtrat de nori.ă ă

-Mai sunt cinci minute, dom'le comandant! Vocea lui Gudegast îlf cu s -şi adune gândurile.ă ă-Acu-i acu', ce zice i? coment Leitner.ţ ăP rea mai degrab un banc de peşti decât un submarin ură ă când la

suprafa . Precedat de o bolboroseal înspumat , îşi f cu apari ia, cuţă ă ă ă ţ o m re ie obosit , la vreo jum tate de mil distan .ă ţ ă ă ă ţă

-Dumnezeule, e imenşi exclam Jaeger. Leitner îl auziă şi se r suci s priveasc .ă ă ă-Alt dovad a imagina iei şi inventivit ii germane! Uriaşulă ă ţ ăţ submarin ieşise la suprafa şi plutea pe valuri ca oţă

balen gigantic . Nu avea aerul amenin tor şi nici prestan a obişă ă ţă ţ -nuitelor U-boat-uri de lupt . Pe când îl priveau, o puzderie de oameniă n v lir din chioşcul lui turtit şi începur s forfoteasc în toateă ă ă ă ă ă p r ile, în timp ce, într-o aparent harababur , tot felul de macaraleă ţ ă ă şi furtunuri r s reau din locaşurile lor ascunse, ca nişte monştriă ă marini furioşi.

Comenzi scurte r sunar sub punte şi marinarii se repeziră ă ă numaidecât la vinciiirile şi palanele aflate pe pozi ii, gata s ridiceţ ă furtunurile aductoare la rezervoare. Hechler v zu c oamenii de peă ă cele dou nave îşi f ceau semne cu mâna peste peticul de ap care-iă ă ă desp r ea. Era într-adev r o privelişte încurajatoare s dai peste ună ţ ă ă vas de r zboi atât de mare navigând în apele inamice, gândi el.ă

Nu vor fi veşti de-acas , deocamdat , dar oamenii lui puteau celă ă

pu in s -şi expedieze scrisorile în timpul în care cele dou vase seţ ă ă g seau laolalt . Mai erau multe s pt mâni pân când scrisorile loră ă ă ă ă vor fi citite de so ii, mame şi iubite. Ar fi vrut şi el s aib preg tit oţ ă ă ă ă scrisoare pentru p rin i. Dar ei vor în elege. îşi putea imagina, f ră ţ ţ ă ă greutate, fotografia lui şi a fratelui s u mort aşezate la vedere înă c su a curat , de mod veche, în care se n scuse. Mama lui,ă ţ ă ă ă preg tind masa de sear din vreme, de teama unui raid aerian - deşiă ă acolo unde locuiau fuseser , din fericire, ocoli i de aşa ceva... Tat lă ţ ă s u, citind ziarul şi tuşind la intervale chinuitoare.ă

Un telefon zbârnâi şi auzi vocea lui Jaeger:- Mecanicul-şef raporteaz c furtunurile au fost conectă ă ate,

domnule comandant.- Bine. Anun timoneria şi spune-le s in nava în loc.ţă ă ţ ăPoate era inutil s anun e pe cineva. Ştiau cu to ii c înlocuiă ţ ţ ă reafurtunurilor deteriorate ar fi durat ore întregi, iar în situa ia lor -ţ expuşi cum erau - conta fiecare minut.

Urm ri conductele unsuroase, zvâcnind harnice pe m sur ceă ă ă combustibilul pompat traversa fâşia agitat de ap . Ce ciudată ă devenise r zboiul! Arunc o privire pe puntea de dedesubt şi z ri ună ă ă marinar înarmat p şind al turi de ofi erul englez capturat. Acestaă ă ţ mergea cu ochii îh p mânt, f r s -i pese de oamenii care alergau deă ă ă ă colo-colo la scripe i, aten i s nu sl beasc parâmele sau, la nevoie,ţ ţ ă ă ă s le moleze.ă

O victim şi un supravie uitor.ă ţ - Nu cred c e în elept s -1 l s m s se plimbe aşa, boscorodiă ţ ă ă ă ă Theil.

112



Hechler zâmbi.- E greu de crezut c poate amenin a pe cineva, Viktor.ă ţ

Se uit în sus, dup Arado, dar cerul p rea pustiu. Probabil c în clipaă ă ă ă asta se simte liber , gândi el. Spre deosebire de prizoă nierul cu chipulposomorât care p şea singuratic, indiferent la to i marinarii dină ţ preajma lui.

Dar tân rul ofi er, îmbr cat într-o hain de uniform care evidentă ţ ă ă ă

nu-i apar inea, era departe de a fi dezn d jduit. In drum spreţ ă ă covert , urmat agale de santinela cu pistolul-mitralier atârnat peă ă um r, auzise un sunet atât de familiar, încât se trezise dină amor eal .ţ ă

Erau bolboroseala insistent a semnalelor Morse şi şuier tuă ă rileunei sta ii radio. Camera transmisiunilor, având cel pu in treiţ ţ operatori cu c şti la pupitre, ar ta ca un laborator în compara ie cuă ă ţ tot ceea ce v zuse el pân atunci. Ideea îi încol ise în minte chiar dină ă ţ clipa în care trecuser prin fa a uşii deschise.ă ţ

F r doar şi poate, era unica lui şans . Trebuia s o pl tească ă ă ă ă ă scump - chiar cu via a -, dar descoperi c îi venea neaşteptat de uşorţ ă

s se împace cu asta. Murise o dat acolo, îh barca de salvaă ă re, împreun cu nenoroci ii lui de camarazi, r maşi f r ochi.ă ţ ă ă ăCând va sosi momentul potrivit, va ac iona. Nu avea nevoie decât deţ o simpl radiogram pentru a face ca marina englez s seă ă ă ă n pusteasc asupra tic loşilor de nem i, asemenea unei armate deă ă ă ţ

îngeri r zbun tori. Privi în sus şi i se p ru c -1 vede pe c pitană ă ă ă ă încadrat de norii joşi.Merita s încerce, chiar dac atunci când primele salve vor loviă ă vâjâind cruciş torul el va fi deja moă rt.

Santinela îi observ rânjetul sinistru şi oft .ă ăNu-i pu in lucru s r mâi în voia valurilor pe un ocean ca sta, îşiţ ă ă ă

spuse paznicul. *Erika Franke îşi ajusta cataramele centurii de siguran şi priviţă

spre dreapta, apoi plonja într-un scurt picaj. Zburase de mai multeori cu hidroavioane asem n toare, pe când lucrase, pentru scurtă ă timp, ca pilot utilitar. Asta se întâmplase înainte de a i se propune să serveasc îh grupa de elit a Luftwaffei.ă ă

Din avionul l sat pe-o arip scrut întinderea cenuşie aă ă ă Atlanticului; p rea o fâşie dintr-un vast deşert povârnit, punctat peă ă alocuri de berbecii albi stârni i de vânt.ţ

Cruciş torul r m sese undeva departe. îi venea greu s deă ă ă ă scrie

impresia pe care i-o f cuse când îl z rise prima oar . Uriaş,ă ă ă invulnerabil şi oarecum însp imânt tor. Dar, o dat ajuns la bord, îiă ă ă ă p ruse brusc mai mic, cu imensa lui carapace f râmi at într-oă ă ţ ă mul ime de universuri intime şi chipurile pe care uneori le vedeaiţ doar o clip înainte de-a fi înghi ite din nou... Privi în dep rtare spreă ţ ă nav ; din cauza picturii v rgate orbitoare conturuă ă rile ei p reau frânteă ciudat, ireale chiar. în apropierea cruciş toă rului se distingea formaauster a marelui submarin de aprovizionare despre care Leitneră povestise echipajului.

Observ c geamul de plexiglas se abureşte uşor şi verifică ă ă altimetrul. Erau prea sus ca s fie vorba de pic turi. Norii îngră ă ăm di iă ţ

însemnau însă ploaie. îşi muşc buzele. Dac vizibilitatea continua s scad , treă ă ă ă buia să se întoarc neîntârziat la nav .ă ă

113



Apropie buzele de microfonul din dreptul gurii.- O s plou curând.ă ă

îl auzi pe Westphal, ochitorul, confirmându-i spusele cu un morm it.ă Era un zdrahon cam greu de cap, c ruia nu-i pl cea câtuşi de pu ină ă ţ c se afl pe mâna unei femei. Nu-1 b g în seam . Nu era nimică ă ă ă ă nou pentru ea.

Se îndep rtase inten ionat de nav şi de submarinul încremeă ţ ă nit.Dac ar putea s zboare şi iar s zboare, s lase totul în urm ,ă ă ă ă ă pân ... Se înfrâna în clipa în care tr s turile grave ale lui Hechler hă ă ă tulburar gândurile.ă

Un om retras, care trebuie s fi suferit mult - şi nu numai dină cauza r zboiului. îşi aminti vocea lui, privirea albastr şi ferm cândă ă ă trecuse s o vad dup ciocnirea cu convoiul inamic. Preă ă ă zen a lui oţ liniştise, ca atunci când scapi dintr-o furtun , şi dai de luminaă str lucitoareă a soarelui.

în timpul bombardamentului nu-i fusese fric . Nu avusese nici ună motiv s se team . O dezv ase tat l ei, înc de când o luase pentruă ă ăţ ă ă prima oar îh carlinga unui avion şi h deschisese gustul pentru zbor.ă Dac tot nu po i face nimic, frica nu are sens, obişnuia el s spun .ă ţ ă ă

îns îh acele clipe se sim ise complet neajutorat . Oricât era deă ţ ă puternic , nava se scutura ca scoas din min i, de parc toateă ă ţ ă blindajele şi niturile aveau s se rup în buc i. Cel pu in aşa i seă ă ăţ ţ p ruse. Apoi venise Hechler şi se l sase înv luit de glasul s uă ă ă ă ă liniştitor, de siguran a lui.ţ

Micul Arado se balansa convulsiv şi fata acceler pân cândă ă

conturul elicei se pierdu din nou într-un disc ce os. Avionul eraţ neînarmat sau, mai precis, nu avea muni ie. Prea bine, gândi ea. Eraţ genul de zbor pe care nu-1 mai încercase niciodat .ă

îşi aminti de cei doi supravie uitori aduşi pe nav de Jaeger, tân rulţ ă ă ofi er. Un b rbat ar tos... îi surprinsese urm rind-o cu privirea cândţ ă ă ă mergea s ia masa la popot . Erika zâmbi la adă ă ăpostul c ştii de zbor.ă

împlinise dou zeci şi opt de ani, dar în anumite privin e se sim eaă ţ ţ mult mai în vârst decât ar fi putut crede Jaeger vreodat . Oare deă ă ce erau to i b rba ii atât de previţ ă ţ zibili? Unii nu vedeau îh ea decât oprad uşoar , o femeie bun la pat, iar al ii considerau reticen a eiă ă ă ţ ţ drept r ceal - un atribut masculin.ă ă

Privi dedesubt agita ia nesfârşit a m rii şi îh minte îi ap ru cuţ ă ă ă claritate un alt chip. Klaus o iubise. Şi ea pe el. Era c s torit, însă ă ă r zboiul îi adusese împreun îh Italia.ă ă

Ar fi ajuns vreodat s dep şeasc neliniştile mterminabile de a fiă ă ă ă doar aman i? Elţ h' promisese; aproape c -1 auzea şi acum şoptindu-iă

în p r, în timp ce o strângea în bra e, purtând-o c tre dulcele chin ală ţ ă clipei în care îl sim ea în untrul ei.ţ ă

Aflase de moartea lui printr-un prieten. La urma urmei, nu aveadreptul la el.

Nava lui fusese torpilat şi pieriser cu to ii. Se terminase.ă ă ţReveni, tres rind, la realitate când vocea moroc noas a luiă ă ă Westphal îi tulbur amintirile.ă

- E timpul s ne întoarcem. Vizibilitatea a sc zut.ă ăVor zbura acum înapoi, gândi ea, iar echipa de filmare va înregistra amerizarea lâng nav şi urcarea ei la bord, unde din nouă ă

114



va fi felicitat de Andreas Leitner. Ciudat cum oamenii de teapa luiă pretind întotdeauna c sunt oameni de lume şi c se dau în vântă ă dup fetele frumoase.ă

întâlnise o gr mad ca Leitner. Era surprinz tor c maşin riaă ă ă ă ă r zboiului atr gea atât de mul i dintre cei care s-ar fi sim it maiă ă ţ ţ ferici i ca femei. Se gândi iar şi la Hechler. Era oare dominat deţ ă nevast -sa? Greu de crezut. Atunci, ce putere aveau femeile ca îngeră

Hechler? O întâlnise întâmpl tor de mai multe ori, îh Beră lin, la acelepetreceri aşezate, care adesea se transformaser în ceva s lbatic,ă ă dezgust tor.ă

Trase zdrav n de manş şi avionul se aplec spre stânga. Sim iă ă ă ţ smucitura curelelor şi durerea dintre sâni, îh timp ce aparatul în picajcontinu s se încline pân când p ru c vârful aripii despic apa caă ă ă ă ă ă o pan .ăDar... s fie lumina schimb toare, defilarea neîntrerupt a talazurilor,ă ă ă sau doar o umbr ?ă

- Drept în fa ! Micşor uşor viteza. Vezi?ţă ăWestphal se l sase furat de gânduri şi-i privea şuvi ele de p r de subă ţ ă casca de piele, imaginându-şi cum s-ar mai zbate ea şi s-ar împotrividac ar încerca s-o posede cu for a.ă ţ- Ce? Unde? întreb speriat.ă

Ea constat c putea privi destul de calm submarinul - c ci astaă ă ă ă era ceea ce v zuse. Ar ta întunecat, gri-alb strui, ca un reă ă ă chin; unşuvoi de spum se r spândea de la pupa, iar deasupra chioşculuiă ă plutea un fuior sub ire de abur.ţ

Westphal îşi revenise. Strig cu o voce r guşit :ă ă ă- Vas inamic! îşi încarc acumulatoarele şi-şi foloseşteă schnorchel-

uV. Se aplec spre ea şi o împunse în spate. înapoi la nav , repede!ă ăFata îns trase manşa spre dreapta. Westphal v zuse ce seă ă

aştepta s vad , dar sc pase ceva esen ial. Submarinul era ieşit preaă ă ă ţ

mult la suprafa . De obicei îşi înc rca acumulatoarele men- inându-ţă ă ţse la adâncimea periscopic , iar în propriile ape era imă probabil c s-ăar fi scufundat câtuşi de pu in.ţ

Trebuie c submarinul era avariat, incapabil s ină ă tre îh imersiune.Gândurile i se înv lm şir îh minte; auzi îh închipuire vocea luiă ă ă

Hechler, apoi îşi imagin cruciş torul şi vasul de aprovizionaă ă replutind undeva, îh urm , f r habar de amenin area neaşteptat .ă ă ă ţ ăOricât ar fi fost submarinul de avariat, comandantul lui n-ar fi ezitatnici m car o clip când silueta luiă ă Prinz Luiîpold avea s -i apar întreă ă firele reticulare ale obiectivului.

în ultimul timp, Erika Franke înv ase destul de multe despreăţ marin , iar unul dintre lucrurile pe care şi le amintea cu claritate eraă ceea ce spusese odat Kroll, ofi erul cu artileria: un submarin aflat laă ţ suprafa în apropiere putea înşela vigilen a radarului. Exact ce seţă ţ

întâmpla acum. împinse manşa înainte şi micul Arado se n pusti într-un picajă

abrupt. Sim i trepida ia avionului şi şuierul vântului acoperindţ ţ mugetul motoarelor BMW.

Westphal url înnebunit:ă- Ce dracu' faci? O s ne vad !ă ă

într-adev r, pe puntea submarinului se distingeau câteva siă luetem runte, roind ca furnicile. Poate c sonarul lor detectase dejaă ă motoarele navei de aprovizionare sau chiar tura ia maşinilor şi maiţ

grele ale lui Prinz Luitpold, dar apari ia unui avion vopsit atât deţ str lucitor trebuie s -i fi surprins de-a binelea.ă ă- Ti-e fric , nu-i asa? chicoti fata.ă

115



Umbra avionului survola ca un crucifix oglinda apei, apoi âşni dinţ nou spre înalt.

Aparatul r spundea bine la comenzi; putea sim i mirosul proasp tă ţ ă al fuzelajului şi pieselor.- Pân apuc m noi s lu m leg tura cu nava, s-ar putea s fieă ă ă ă ă ă prea târziu! îi strig ea lui Westphal.ă

Se crispa când un snop de proiectile-trasoare verzui s geta aerulă

lâng aripa stâng şi avionul se cl tin , cutremurat de exă ă ă ă plozii. Odat ajunşi la ad postul norilor, fata privi compasul giroscopic.ă ă Mintea ei cânt ri rece, dar cu iu eal situa ia; îşi imaă ţ ă ţ gin celelalteă nave, pozi ia submarinului şi calea de atac. Probabil c era unţ ă submarin american, unul dintre uriaşele lor transatlantice pe care lestudiase în manualele de recunoaştere. Inspir adânc şi împinseă manşa înainte pân sim i flotoarele vibrând, si avionul se n pustiă ţ ă dintre nori în baia de lumin apoas .ă ă

Tocmai potrivit pentru echipa de filmare, gândi ea nedesluşit.Imediat, alte explozii încadrar aparatul. Câteva proiectile-traă soarese risipir leneşe în evantai pe dedesubt, aşa c îşi strânseă ă instinctiv

picioarele.Avionul se scutur zdrav n şi fata auzi scrâşnetul metalic ală ă fuzelajului sfâşiat. Totuşi, motorul se comporta bine. Aveau timp să se întoarc . Poate c ai lor auziser tirurile. Mai era înc vreme.ă ă ă ăSe r suci pe scaun s -i strige lui Westphal, dar îşi în buşi un ip tă ă ă ţ ă când îl v zu cu din ii dezgoli i şi pumnii încleşta i,. agoniă ţ ţ ţ zând.Ochelarii de protec ie plini de sânge îl f ceau s arate ca o creaturţ ă ă ă de coşmar.

Avionul se balansa din nou şi aproape pierdu controlul când alteproiectile explodar în apropiere. P rea c toat vlaga i se scurge dină ă ă ă corp; privi în jos şi v zu o şuvi de sânge prelingân-du-i-se prină ţă

combinezonul de zbor, peste centur .ăApoi durerea o s getaă ca un fier înroşit. încerc , scâncind, să ă g seasc girocompasul şi s redreseze avionul.ă ă ă

Sim i cum durerea h arde tot corpul şi privirea i se împ ienţ ă - jeneşte. Nu îndr zni s întoarc ochii spre tovar şul care continua să ă ă ă ă o fixeze hidos, cu chipul schimonosit de ghearele mor ii.ţNici nu putea s ia leg tura cu nava. Nu putea risca. Submaă ă rinul ar fiaflat imediat ceea ce probabil doar b nuia.ă

- Oh, Dumnezeule! Cuvintele ieşeau chinuitoare. Ajut -m !ă ăDar mugetul motorului îi acoperi tânguirea. Cu fiecare vibra ie seţ pr buşea tot mai adânc în agonie.ă

Exploziile încetar şi o clip îşi închipui c şi-a pierdut cuă ă ă noştin aţ şi c va sfârşi asemenea celor din barca de salvare. Norii seă înv lm şeau deasupra, dup care se rostogoleau la o parte, l sândă ă ă ă carlinga într-o baie de lumin solar .ă ă

ip , apoi duse o mân la rana din care sângele şiroia de-a lungulŢ ă ă coapsei şi se scurgea în cizm .ă

Acolo jos se aflau nava şi submarinul de aprovizionare, aproapebord la bord; parâmele şi conductele le înl n uiau ca o delicată ţ ă pânz de p ianjen.ă ăV zu prin parbriz cum nava începe s se roteasc în sens contrară ă ă acelor de ceasornic, învârtindu-se din ce îh ce mai repede pân cândă

imaginea se înce oşa şi i se p ru c plonjeaz direct spre punteaţ ă ă ă cruciş torului.ă

116



Mintea ei înregistra mai multe lucruri în acelaşi timp: legăturiledintre cele dou vase fur îndep rtate şi un imens vârtej de spumă ă ă ă irumpse la pupa lui Prinz Luitpold, care acceler pân la vitezaă ă maxim .ă

Fata încerc s ias din vrie şi s înal e botul avionului penă ă ă ă ţ tru alua în l ime.ă ţ

Singurul lucru la care se gândea era c îl prevenise. Nu va şti însă ă niciodat dac o f cuse la timp.ă ă ăCapitolul 11ADEV RUL POATEĂ SĂ AŞTEPTE

Hechler i se al tur lui Gudegast pe platforma compasului. Totulă ă decurgea normal, dar orice rafal de vânt neaşteptat putea aduceă ă cele dou vase prea aproape unul de cel lalt.ă ă

- Pune cap compas doi-doi-zero. Transmite-i chiar tu co-mandantului submarinului. îl apuc pe uriaş de mân şi ad ug : Nuă ă ă ă

vreau ca motorina s se împr ştie în tot oceanul.ă ăSe întoarse la gr tare. I se p rea c poate sim i înaintarea ritmică ă ă ţ ă şi neîntrerupt a combustibilului prin acele lungi furtunuri pulsatile.ă

Nava lui era cea mai bun din categoria ei din punct de vedere ală performan elor; cu rezervoarele auxiliare instalate în urm cu un anţ ă putea naviga peste şapte mii de mile - dac nu era nevoit s seă ă ă deplaseze cu vitez maxim lungi perioade de timp.ă ă

Se gândi la fat şi la avionul ei str lucitor. Prezen a sa la bord îlă ă ţ neliniştea mai mult decât ar fi fost dispus s recunoasc , în acelaşiă ă timp, ştia c îi va lipsi dup ce ea va primi ordinul de plecare. Dacă ă ă totuşi nu avea o misiune special ? La urma urmei, putea fi doar oă pies din re eaua de „public relations" a lui Leitner.ă ţ

Theil coborî binoclul de la ochi. •- Arado întârzie, domnule comandant. îl privi îngrijorat. L-ampierdut complet din vedere.Hechler se uit peste balustrada dinapoi a aripii comenzii. Unulă dintre hidroavioanele obişnuite, cu camuflajul lui pestri , era dejaţ preg tit pe catapult ; manipulan ii se foiau în jurul lui f r nici oă ă ţ ă ă treab .ă

încerc s -şi st pâneasc ner bdarea subit . Fiecare lucru laă ă ă ă ă ă vremea lui. Era singura cale. Teancurile de h r i cu punctele deă ţ

întâlnire stabilite ineau de viitor. Nimeni nu putea spune acum câtţ „viitor" mai aveau în fa .ţă

Leitner n v li pe puntea de comand cu gura strâns de f ă ă ă ă

urie.- Unde naiba umbl femeia aia? Se agit orbeşte de colo-colo, înă ă timp ce oamenii de cart se fereau din drumul lui.- Poate c-ar trebui s mai lans m un avion, domnule, suger Theil.ă ă ă

Leitner îl fix încruntat.ă- Nu fi tâmpit!

Hechler observ cum marinarii din preajm schimb priviri între ei,ă ă ă unii nelinişti i, al ii încânta i c i se întâmpl şi unui ofi er superior sţ ţ ţ ă ă ţ ă fie pus la punct. Interveni hot rât:ă

- Sunt de aceeaşi p rere cu el, domnule amiral.ăPrivirile li se întâlnir . Hechler se sim ea calm şi relaxat, deşi ar fiă ţ

avut chef s -i strige în fa lui Leitner: „Hai, spune-mi şi mie c suntă ţă ă un idiot!"Leitner îşi redobândi, oarecum, cump tul.ă

- Dureaz prea mult, zise el cu blânde e.ă ţ

117



Hechler se uit la Theil şi-i f cu cu ochiul. Amiralul se doă ă molise.Cel pu in pe moment.ţ

Apoi, Hechler se duse în partea cealalt a comenzii pentru aă supraveghea alimentarea cu combustibil. în primul r zboi monă dial,navele corsar germane fuseser obligate s foloseasc bazele deă ă ă aprovizionare cu c rbuni improvizate în grab pentru o asemeă ă neaform periculoas de piraterie naval . Cu toat îngrijorarea sa pentruă ă ă ă

fat , zâmbi.ă ,,Piraterie. Oare pân aici am ajuns?"ăArunc o privire oamenilor lui, chipurilor lor atente; dinăcând în când se f cea auzit vorb ria iscat de un ordin pentruă ă ă ătimonerie sau maşini. 9

Şi totuşi, îh pofida disciplinei şi a calmului, sau poate tocmai dincauza lor, ceva p rea s nu fie în regul . Ca o greşeal într-ună ă ă ă tablou. Ştia c nu era din cauza ieşirii necontrolate a lui Leitner şi niciă a z p celii stânjenite a lui Theil, beştelit în fa a întregului cart ca ună ă ţ boboc aspirant de marin . Te obişnuia! cu capriciile superiorilor.ă „Poate c şi eu am ajuns la fel?"ă

Nu, era un sentiment de nelinişte.

Brusc, se hot rî.ă- Anun a i „vaca-de-muls", apoi suna i prezentarea la posţ ţ ţ turile delupt !ă

Leitner auzi şi-1 privi nemul umit din cel lalt col al pun ii deţ ă ţ ţ comand .ă

-Asta o s -i fac nervoşi! Hechler se for să ă ţă ă zâmbeasc .ă-Eu însumi sunt nervos, domnule amiral.Auzi larma îndep rtat a soneriilor, amortizat de blindajul gros.ă ă ă- Tu r mâi aici, îi spuse lui Theil. Ridic uşor din umeri şi ad ug :ă ă ă ă

Pentru orice eventualitate.

Leitner se instala pe scaunul metalic al comenzii şi-şi îndesă chipiul peste ochi. Când cineva din echipa de filmare ceru permi-siunea s urce pe punte, se r sti:ă ă

- Când sunt gata, lua-l-ar naiba!Hechler h strecur lui Theil cu voce sc zut :ă ă ă- Trimite vorb la catapult , Viktor. S se preg teasc de lansareaă ă ă ă ă

avionului.Zbârnâi un telefon şi câteva secunde mai târziu motorul miculuiArado pârâi scurt, apoi prinse via . Surprins, Leitner se r suci înţă ă scaun.

- Din toate nenorocitele de...

Nu apuc s continue pentru c interfonul comenzii de artiă ă ă lerieumplu puntea.- Tiruri de artilerie la Nord-Vest!Hechler se repezi ca fulgerul spre platforma busolei.- înceta i alimentarea!ţ

înşfac telefonul roşu şi aştept , num rând în gând secundeă ă ă le. Apoiauzi vocea lui Stiick din adâncul s lii maşinilor, acomă paniat deă şuierul motoarelor ca de o orchestr dement :ă ă

- îmi pare r u de întârziere, c pă ă itane, dar rezervoarele suntaproape pline. Eu...

- Opreşte imediat, şefule. Pui maximum de rota ii când spun eu.ţ

Trânti receptorul. Nu mai era nimic de ad ugat. Stiick ştiaămai bine decât mul i al ii care erau limitele lor de siguran . F cuţ ţ ţă ă un semn cu mâna.

118



-Da i-i drumul! ţ Trage i cablurile la bord! Leitner se afla deja lângţ ă el, privindu-1 s lbatic.ă-Ce dracu' se întâmpl aici?ă- Tir de artilerie înseamn prezen inamic , domnule amiral. Seă ţă ă r suci în clipa în care un om de cart strig :ă ă-Avion la roşu patru-cinci, în l tor patru-zero!ă ţă-Preg ti i armamentul secundar!ă ţF r s mai verifice, Hechler ştiu c turelele jumelate de la babordă ă ă ă se şi roteau, în l ându-şi evile. Dar pentru ce?ă ţ ţDuse binoclul la ochi şi descoperi aproape imediat avionul Arado.

Zbura în tonou1, dintr-o parte în alta, dar p rea intact, în timp ce-iă urm rea fiecare mişcare, sim i cum inima bate s -i sparg pieptul.ă ţ ă ă- Sc pa i odat de cablul la, fir-a i ai dracu'! zbier Theil. Hechleră ţ ă ă ţ ă coborî binoclul şi v zu c parâma r mas târâse subă ă ă ă marinul masivpericulos de aproape, bord la bord cu cruciş torul.ă

- Elibera i odgonul!ţ Acum!Se întoarse din nou, dar avionul disp ruse într-un pâlc de nori joşi.ăInterfonul artileriei intona:

- Submarin la suprafa , relevment roşu doi-zero. Distan a patruţă ţ mii!Leitner aproape c îşi ieşise din min i.ă ţ

-Cum e posibil? Privi int prin geamul p tat. Pentru numeţ ă ă le luiDumnezeu?

-Maşinile cu toat viteza înainte! ordon Hechler.ă ă

Sim i cum întreaga structur a pun ii începe' s trepideze puţ ă ţ ă ternic.Acum ori niciodat . Dac parâma refuz s se rup , vor trage „vaca-ă ă ă ă ăde-muls" dup ei.ă

Omul de veghe de la babord st tea aplecat peste suportul binocluluiă s u, cu picioarele epene proptite înapoi, de parc ar fi purtat toată ţ ă ă povara navei.- Avionul din nou la vedere, dom'le comandant! Se apropie. Aschimbat direc ia la roşu şase-zero!ţHechler strânse zdrav n balustrada când puntea de sub piă cioarele lorp ru s se înal e, ca dup o clip s zvâcneasc nă ă ţ ă ă ă ă ăprasnic înainte.

-Parâma a cedat, domnule comandant!-Deschide i focul! ţ Cele trei turele jumelate din bordul babord începur s tragă ă ă

instantaneu, bubuiturile lor p trunz toare f cându-i pe marinariă ă ă

s bâjbâie în grab dup antifoane, în timp ce unii se ghemuiră ă ă ă jos, la ad post de suflul violent al detun turilor.ă ă #•- Vasul de aprovizionare intr în imersiune, domnule coă mandant!anun Theil cu sufletul la gur .ţă ă

Şuvoaie enorme de spum r bufneau din tancurile de balast aleă ă submarinului, pe m sur ce apa n v lea în untru şi curentul eliceiă ă ă ă ă indica o creştere rapid de vitez .ă ă

Hechler îşi desprinse ochii de micul Arado, care survola navabalansându-se, pentru a se stabiliza apoi ca şi cum s-ar fi aflat lacap tul unui fir invizibil. Apucase s vad orificiile în form de steaă ă ă ă de pe fuzelaj; se p rea c unele proiectile loviser îns şi carlingaă ă ă ă

avionului.- Cârma stânga dou zeci!ă îşi înl n ui bra ele îh jurul portavocii cu atâta for , încât suferin aă ţ ţ ţă ţ

îl f cu s se calmeze, s treac peste durerea iscat de ceea ceă ă ă ă ă

119

vo u e a unu av on n z oror zon a , care cons n r-o ro a e a



z rise.ăEa provocase inamicul s trag . Era singura posibilitate s -iă ă ă

alerteze pe cei de pe nav .ăSim i puntea înclinându-se datorit manevrei. Parc erau pe unţ ă ă distrug tor.ă

- Cârma zero. Drept aşa!Se auzir strig te îh toate p r ile, apoi armamentul secundar seă ă ă ţ smuci iar şi îh arcurile recuperatoare. Trecur câteva clipe până ă ă când trombe sub iri de ap âşnir la orizont, acolo unde, ascuns deţ ă ţ ă ă hul , plutea nava duşman .ă ă

- Foc!Aceleaşi comenzi precipitate, urmate aproape imediat de bubuiturileasurzitoare.

- Torpile din babord! Theil se şi repezise spre portavoce, dar Hechler îl opri scurt.- Men inem drumul!ţPrivi în grab spre vasul de aprovizionare. Prova intrase deja subă

ap , iar pe chioşcul lui turtit nu se mai z rea picior de om. Se gr beaă ă ă

s ia adâncime şi s o ştearg . Nu-1 interesa nici m car s fie martoră ă ă ă ă la ceea ce avea s urmeze sau s aştepte în preajm pentru a culegeă ă ă supravie uitorii.ţ

Explozia fu ca o n prasnic lovitur de tr snet, orbindu-i şiă ă ă ă asurzindu-i pe to i pre de câteva secunde, de parc i-ar fi p r sitţ ţ ă ă ă sim urile.ţFumul dens şi negru înv lui întinderea de ap , atât de gros încâtă ă p rea solid, apoi se rostogoli peste pun i, suprastructuri şi catarge.ă ţ Un timp avur senza ia c sunt în puterea nop ii. Doar interfoaneleă ţ ă ţ

îşi înte ir bolboroseala neîntrerupt .ţ ă ă- Scurte! Apoi: încadrat! Sunt ai noştri, tic loşii!ă

Hechler încerc s ajung bâjbâind în partea din fa a coă ă ă ţă menzii şimai c se pr v li peste un semnalizator. Abia reuşi s -şi amintească ă ă ă ă numele b iatului care f cea parte din ultimul contină ă gent. Deşi în actefusese înregistrat cu vârsta de şaptesprezece ani, Hechler b nuia că ă e mult mai tân r.ă

îl înşfac de gulerul tunicii şi-1 puse pe picioare, strigându-i:ă- ine-te bine, Heimrath! Auzi cum gâfâie, c znindu-se s vomiteŢ ă ă

din cauza fumului înec cios şi a mirosului greu. Nu ne-a venit încă ă rândul!

Probabil c torpilele loviser uriaşul submarin chiar în moă ă mentul îh care, cu coada în l at , intra în imersiune. Nu r m sese nimic.ă ţ ă ă ă Combustibil, muni ii, rezerva de torpile, toate laolalt sţ ă ăriser îh aer,ă r m şi ele împr ştiindu-se pe distan de o jum tate de mil . Uneleă ă ţ ă ţă ă ă fragmente se pr buşiser cu zgomot pe teuga şi pe' punteaă ă principal ale naveiă Prinz Luitpold.

- inta se scufund ,Ţ ă dom'le comandant!Acum nu mai avea nici o importan dac intra în imersiune sauţă ă

se ducea la fund. Ultima salv îl scosese oricum din lupt . Sigur eraă ă c submarinul, întunecat ca un giulgiu, coborî lent în adâncuri, până ă ce greutatea apei îl strivi cu tot cu echipaj îhtr-o menghin de o el.ă ţ

- Maşinile încet înainte!Hechler îşi tampona buzele cu mâneca vestonului. Privi fumul care serisipea în jurul şi deasupra lor, îh timp ce marinarii se zgâiau z p ci iă ă ţ

unu la al ii, cu ochii înroşi i, descoperindu-şi prietenii. Apucţ ţ ă balustrada cu amândou mâinile.ă- Transmite i b rcii de interven ie s fie gata! V zu fa a înţ ă ţ ă ă ţ negrită

120



de funingine a lui Theil care se holba la el neîncrez tor, apoi ordon :ă ă L sa i-o la ap . Acum!ă ţ ă

Aproape îh sil , ordinea şi disciplina îşi reluau locul pe nav . Ca oă ă gigantic fiar care se trezeşte şi se scutur , f r s -i pese că ă ă ă ă ă ă destinul 1-a r pit pe unul, p suindu-1 pe altul.ă ă

Leitner şterse lentilele binoclului şi scrut pâcla ce se împr ştia.ă ă- înc un minut şi am fi împ rt şit aceeaşi soart , Dieter...ă ă ă ă

Cu tot fumul, Hechler prinse îh ocular lic rirea vopselei stră ă-lucitoare a micului Arado. Culcat pe ap , se leg na la întâmplare înă ă b taia brizan ilor puternici.ă ţ

- Stop maşinile. Da i drumul b rcii!ţ ăRidic iar şi binoclul şi c ut avionul, str duindu-se s alună ă ă ă ă ă gegândurile negre, deşi era preg tit pentru tot ce putea fi mai r u. Oă ă voce murmur în interfon:ă

- Detectorul indic prezen a unei nave, domnule comandant!ă ţ Trebuie s fie submarinul inamic, gândi Hechler. Din „vaca-ăde-muls" nu r m sese îndeajuns, încât s atrag aten ia sonarului.ă ă ă ă ţ Tres ri când v zu chipul schimonosit de pe locul dinapoi ală ă

cockpitului: ochii însângera i, mâinile cu pumnii ridica i în spaţ ţ tele

siluetei pr buşite de la comenzi...ă-S vin doctorul pe punte! ordon pe uă ă ă n ton strident. Jaeger privispre el din dreptul portavocilor.-E deja acolo, domnule comandant.Şalupa ap ru în obiectiv şi fe ele familiare ale oamenilor lui deă ţ

n dejde i se perindar prin fa a ochilor.ă ă ţAuzi vocea lui Leitner, de undeva de departe:-Oricum, pluteşte. Bun treab . Un alt glas spuse:ă ă-Şalupa îl va remorca pân la gruie, dom'le comandant. Doar atâtă

îi p sa lui Leitner? Era oare lipsit de importană ţăpentru el c o mul ime de oameni pieriser în chip groaznic, cuă ţ ă

numai câteva clipe mai devreme?Strânse şi mai tare binoclul când omul de la prova b rcii urc pe unulă ă dintre flotoarele avionului şi se ca r pe fuzelaj. Deschiţă ă se capaculcarlingii şi şov i. Cu siguran c era de o sut de ori mai r u s fiiă ţă ă ă ă ă atât de aproape, îşi spuse Hechler dezn d jă ă duit.

V zu cum omul se întoarce spre ei şi semnalizeaz . Un mort.ă ăEa era în via .ţă Tr ia!ăL s binoclul pe piept şi porni încet spre masa h r ilor.ă ă ă ţMurdari de funingine şi înc uimi i de rapiditatea cu care seă ţ

petrecuse sângerosul dezastru, oamenii din jur îl priveau posomorâ i.ţ- Pornim imediat ce barca este urcat la bord. Noul drum e celă stabilit dinainte.

Gudegast cl tin din cap îh semn c a în eles.ă ă ă ţ- Vreau o verificare complet a corpului navei şi a covertei. S-ară

putea s avem câteva stric ciuni minore. Pip i din nou baă ă ă lustrada.Aşa cum spusese, sim ea cţ ă Prinz Luitpold va r mâne nev t mat. IIă ă ă privi pe Theil şi transmise: Preiei comanda. Se r suci pe jum tateă ă spre contraarniral şi ad ug : Cu permisiunea dumneavoastr ,ă ă ă desigur!

Leitner se uit într-oă parte.- De acord.Clopotele r sunar slab şi nava pomi din nou la drum.ă ă

Hechler se opri în capul sc rii şi urm ri cum avionul se leg naă ă ă

121



f cut-o pân atunci.ă ăFroebe îl examina cu un aer de îndoial .ă- Sper din toat inima c ştiu ce fac. -Cine?ă ă

Theil ar fi vrut s încheie discu ia, dar ceva din tonul lui Froebeă ţ îlf cuse s întrebe.ă ă

- Nu ştiu... Statul-Major, înaltul Comandament, OKM, to i cei careţ nu trebuie s culeag castanele.ă ă

Se apfopiar doi ofi eri foarte tineri careă ţ Te d deau târcoale şiă unul intră în vorb :ă- Acas , ai noştri vor afla de ispr vile noastre şi despre maă ă relesacrificiu al navei Lubeckl

Theil zâmbi.- Desigur. E o mare cinste pentru noi s ne servim astfel ara.ă ţ0 siluet îşi croi drum agale în lumin . Era doctorul, cu tunicaă ă

descheiat şi cravata atârnând strâmb.ăSe uit cu ochi obosi i la fiecare, pe rând. Apoi i se adres lui Theil:ă ţ ă

- Jos sunt zece r ni i. Starea lor e bun .ă ţ ă Theil cl tin din cap. Erau oamenii t ia i sau lovi i de fragă ă ă ţ ţ mentelec zute pe covert dup explozie. Acelaşi tân r ofi er coment :ă ă ă ă ţ ă- Sunt norocoşi c au sc pat de serviciul de cart. Doctorul priviă ă

peste el.- C veni vorba,ă Liibeck nu s-a scufundat vitejeşte, cu tunurile

tr gând lovitur dup lovitur asupra inamicului.ă ă ă ă îl fix pe Theil. Aă fost sabordat!1

Lui Theil, gulerul i se p ru dintr-o dat prea strâmt. Cei de pe fotoliileă ă din apropiere întoarser capetele spre micul grup de la bar, curioşi.ă Dup starea de amor eal de pân atunci, aerul parc se electrizase.ă ţ ă ă ă

- Ce tot spui? r bufni Theil. Cum îndr zneşti s min iă ă ă ţ îh asemenea

hal îh fa a ofi erilor?!ţ ţStroheim îi arunc un zâmbet tristă- Am fost în postul de transmisiuni. Unul dintre operatori s-a

dezechilibrat şi şi-a rupt un deget când vasul de aprovizionare a s rită îh aer. Tocmai recep ionaser o transmisiune în englez , nu ştiu...ţ ă ă parc din Bermuda. în orice caz, asta spuneau. Vocea i se în spri şiă ă se aplec peste mas , cu ochii a inti i pe mutra ofensat a lui Theil.ă ă ţ ţ ă Şi înc ceva ce ar fi bine s bagi la cap: englezii şi alia ii lor au ajunsă ă ţ la Rin, m auziiă îşi îndrept spatele şi privi roat . Ivan vine peste noiă ă din r s rit, iară ă ei au ajuns la Rin! Se uit din nou la Theil. La naiba,ă

omule, nu pricepi? Suntem puşi pe fug !ă- Vorbeşte mai încet! izbucni Theil. Ai tupeul s r spândeştiă ă

asemenea...Stroheim f cu un gest larg cu mâna.ă-Ce dracu' se întâmpl cu toat lumea? Doar e vorba de cameraă ă de transmisiuni! Ce sunt ia de-acolo? Fac parte dintr-o altă ă marin , sau ce?ă-Uşurel, doctore, asta nu ajut la nimic! interveni Froebeă posomorât.Stroheim îşi scoase ochelarii şi-şi mas agitat r d cina nasului.ă ă ă-Atunci ce ajut ? Arunc o privire spre bufetul de la cap tulă ă ă barului, deasupra c ruia trona profilul în argint al lui Adolf Hitler,ă cu sigla constructorului navei şi data lans rii la ap gravate dedeă ă -

123

a or a - scu un are n en ona aune nave e c re propr u ec pa pen ru



subt. Toate sunt minciuni! Am fost crescu i cu ele, conduşi cu ele,ţ iar acum vom cr pa din cauza lor!ă-Sunt nevoit s - i cer s m urmezi! spuse Theil t ios. Simă ţ ă ă ă ea c îşiţ ă recap t st pânirea de sine, deşi furia lui era amestecat cu ună ă ă ă soi de nelinişte.Doctorul râse cu am r ciune.ă ă- S v urmez? Dar bineîn eles,ă ă ţ domnulel V sup r adevă ă ă ărul atât

de tare?Froebe z ri cum o alt siluet se ridic şi dispare printr-o uşă ă ă ă ă ascuns îh spatele unei draperii.ă

Era aghiotantul lui Leitner. îşi împiedic un oftat. în cel mult treiă minute, amiralul va afla de toat t r şenia.ă ă ă

Doctorul porni dup Theil. Arunc peste um r cu un ton grijuliu:ă ă ă-S nu se îmboln veasc vreunul dintre voi pân m întorc!ă ă ă ă ă Froebe se rezem de bar şi-1 fix cu privirea pe steward.ă ă-N-ai auzit mmic! Omul îşi mişc buzele.ă-Nu, domnule.Ofi erul mai apuc s vad draperia leg nându-se în urmaţ ă ă ă ă

doctorului. Probabil c nenorocitul era şi beat pe deasupra. Dumă -nezeule, ce porc rie!ăDar dac era adev rat?ă ă în cazul sta ce mai conta dac opreauă ă

înc un convoi... sau chiar dou zeci? Aveaă ă într-adev r ă vreoimportan ?ţă

îşi aminti dintr-o dat de so ia lui şi de cei doi copii, afla i lângă ţ ţ ă frontiera olandez ...ăSe sim i ca un tr d tor dup ce mul umi în gând Celui-de-Sus cţ ă ă ă ţ ă Alia ii şi nu ruşii vor ajunge primii acolo.ţ

*Hechler închise uşa în urma lui şi p şi pe puntea rezervată ă

amiralului. Singura lumin venea de la lampa aflat chiar deasuă ă pramesei de lucru de care se sprijinea Leitner, cu palmele l b ră ă ate peţ hart .ă

-M-a i chemat, domnule amiral? Leitner ridicţ ă privirea.-Vreau şi eu s ştiu pe unde umbli tot timpul, da? Coborî din nouă privirea pe hart . Hechler se aşteptase caă

amiralul s fie furios, s strige la el. Nu se îndoia c aflase deă ă ă povestea cu doctorul.Când Theil venise s -1 caute, cu ochii sc p rând de furie şiă ă ă indignare, îl g sise în cabina lui. Hechler închisese uşa dormitoă rului îh

care fata z cea, narcotizat şi inconştient ,ă ă ă în urma tratamentuluiadministrat de doctor. Unul dintre mfirmieri o veghea aşezat al turi,ă dar Hechler r m sese în picioare lâng pat, nemişă ă ă cat, abiamdr znind s respireă ă îh timp ce-o privea. îi p ruse mult mai tân r ,ă ă ă cu chipul ei de. copil, cu ochii strâns închişi şi broboanele de sudoarede deasupra buzelor şi de pe frunte.

Fusese lovit de o schij ceva mai sus de şold. Stroheim îiă ă explicase c pierduse o groaz de sânge şi c avea un os sf râmat,ă ă ă ă cât de grav nu putea şti înc .ăHechler d duse la o parte cearşaful şi v zuse bandajele imaă ă culate,cu o mic pat roşie îh mijloc. Era îmbr cat cu o bluz de pijama, peă ă ă ă ă care i-o aranjase grijuliu peste sânul descoperit îh lumina palid aă cabinei. îşi aminti ce sim ise când îi atinsese pielea cu degetele. Arţ dea ca

încins de un foc l untric... sau de febr . Altfel,ă ă ă îh afar de vân t ileă ă ă

124



Hechler se crispa.- Când s-a întâmplat asta, domnule amiral? Se aplec spre el.ă

Trebuie s ştiu!ăLeitner îşi trecu degetele prin p r şi r spunse vag:ă ă- Când eram la Vejle.In tot acest timp, în care Theil se purtase pe nav ca un omă

înnebunit de o tainic povar , Leitner ştiuse...ă ă

- Dar ce a f cut?ăLeitner adopt un ton calm, oarecum în eleg tă ţ ă or.- Crease necazuri. P rin ii ei au fost aresta i. Nişte terorişti,ă ţ ţ

presupun...- Este în închisoare, domnule? Leitner şov i.ă- Au luat-o cei de la Gestapo. Privi harta f r s o vad . E tot ceă ă ă ă

ştiu.Hechler strecur o mân în buzunar şi apuc pipa. Se sim ea r u,ă ă ă ţ ă incapabil s cread ceea ce tocmai auzise.ă ă Gestapo! Leitner se

întinse dup un telefon şi ad ug :ă ă ă- Ei bine, ai vrut s ştii adev rul, Dieter. Nu-i întotdeauna pl cută ă ă

s -1 afli, nu-i aşa?ă -Bauer e la curent?-Da. Sunase mai degrab ca „bineîn elesă ţ ".-Si altcineva?Leitner zâmbi cu delicate e.ţ- Numai tu.Vorbi apoi la telefon şi ceru ca ofi erul cu naviga ia s fie trezit şiţ ţ ă

trimis pe punte.Puse receptorul în furc şi zise:ă-Vezi tu, r zboiul continu . în cel mult o s pt mân vom executaă ă ă ă ă un atac care va arunca inamicul îhtr-o confuzie total .ă-Inten iona i s -mi spune i şi mie despre ce e vorba, domţ ţ ă ţ nuleamiral?Nu-i venea s cread c poate vorbi atât de calm. Ştia c , dac înă ă ă ă ă

locul pipei ar fi avut în mân un Luger, ar fi fost în stare s -1 ucid .ă ă ă- Când voi crede eu de cuviin .ţă- Atunci, permite i-mi s m retrag, domnule amiral. Leitnerţ ă ă îlurm ri cu privirea pân la uş .ă ă ă- Tu hot r şti dac s -1 informezi pe Theil despre nevast -sa.ă ă ă ă ă

Nava este pe primul plan, chiar tu spuneai asta. Dac Theil afl , la ceă ă bun? E şi el la fel ca noi: un prizonier al datoriei pân va ieşi la pensieă sau va fi ucis. Aşa cum stau lucrurile, cu toat nerozia lui, e totuşi ună ofi er destul de competent. N-am s îngţ ă ădui ca planurile mele să

întâmpine greut i din cauza luiăţ sau a oricui altcineva. Am fost clar?-Cât se poate de clar, domnule amiral!-Atunci eşti liber.Se aplec din nou deasupra h r ii.ă ă ţ

Hechler deschise uşa şi porni orbec ind prin întuneric, învă ăluit deaerul vâscos al nop ii.ţ

126



Hechler v zu cum Gudegast ridic din sprâncean c tre Froebe,ă ă ă ă care-i r spunse schi ând un zâmbet cu subîn eles. Familiaritatea ară ţ ţ ă-tat de Leitner aghiotantului era neobişnuit îh public.ă ă

Comandantul sim i cum to i devin brusc interesa i în clipa în careţ ţ ţ omul amiralului desf şur pe mas o hart nou . Era în esat cu totă ă ă ă ă ţ ă felul de s ge i şi reprezent ri ale pozi iilor probabile, cală ţ ă ţ culate deLeitner pe baza şuvoiului neîntrerupt de informa ii reţ cep ionate deţ transmisionişti.

Hechler îşi aminti de ritualul „trecerii hotarului" din acea

diminea , când nava lor atinsese Ecuatorul; în timp ce se desf ţă ăşurape puntea prova ceremonia improvizat , tunurile antiaerieneă adulmecaser f r încetare cerul senin, iar fiecare om de vegheă ă ă continuase s scruteze fâşia de ocean repartizat . Nu exista nici ună ă portavion pe o raz de o sut de mile şi nici prezen a altor submarineă ă ţ nu fusese semnalat . Era îns pu in probabil ca spionii şi re eaua deă ă ţ ţ informatori - o maşin rie eficient , ce acoperea întreaga lume - să ă ă aib toate r spunsurile.ă ă

De pe puntea de comand , Hechler îl urm rise pe şeful de echipaj,ă ă Brezinka, deghizat cu o barb fals , meşterit »dintr-o parâmă ă ă ă despletit , şi drapat cu pânz de pavilion. Cu easta tunsă ă ţ ă

împodobit cu o coroan conving toare, avea aerul c pune laă ă ă ă îndoial dretul cruciş torului de a p trunde pe domeniul s u. Ceă ă ă ă -remonia încropit la repezeal fusese un adev rat tonic dup staă ă ă ă rea

îndelungat de tensiune şi incertitudine. Pân şi tinerii ofi eri supuşiă ă ţ „botezului", lua i pe sus şi arunca i în bazinul confec ioţ ţ ţ nat din vele,acceptaser totul cu o oarecare buă curie.

Se gândi la fata intuit la pat îh cabina lui. Când o vizitase ultimaţ ă oar , o g sise rezemat pe un mald r de perne; asisten ii luiă ă ă ă ţ Stroheim îi f cuser rost de undeva de o alt bluz de pijama, îlă ă ă ă

întâmpinase cu un surâs, dar şi de aceast dat se sim iseră ă ţ ă stângaci. Nu chiar ca doi str ini, ci ca unii care se rev d dup o bună ă ă ă bucat de timp. „Au grij de tine?" Pân şi aceste vorbe sunaseră ă ă ă grosolan. Ar fi vrut s -i spun cum o atinsese, cum st tuse după ă ă ă aceea în scaunul de pe puntea de comand şi se gândise la ea, câtă de uşor îi veneau cuvintele îh minte atunci...

129



Fata zâmbise şi încercase s se ridice în capul oaselor. îi citise înă ochi durerea şi o ajutase s se aşeze din nou comod.ă

„Ai venit s m vezi când m-am întors..."ă ă„Da... Am fost cu to ii tare mândri de tine..." îşi privise mâinile.ţ

„Eu am fost foarte mândru. Când am v zut în ce hal ar ta avionul..."ă ăEa întinsese mâna şi palmele lor se atinseser .ă„Ştiam c m vei aştepta. Intr-un fel, m gândeam c ai s mă ă ă ă ă ă

salvezi."Se l sase pe spate, dar mâna îi r m sese lâng a lui. „In ce stare eă ă ă ă

aparatul?" întrebase, curioas . Apoi izbucniser amândoi în râs. Ca şiă ă cum ar mai fi avut vreo importan .ţăHechler în l privirea, readus îh prezent de vocea lui Leitner.ă ţă- S-a confirmat c principalul convoi cu trupe inamic îşi continuă ă

înaintarea. Aştept ca aghiotantul s fixeze locul pe hară ă t cu ună indicator, apoi relu : Va ocoli Capul Bunei Speran e, dup care va fiă ţ ă escortat pân la Gibraltar, unde i se va asigura un -scut protector şiă mai consistent, cu toat acoperirea aerian neceă ă sar , îi m sur calmă ă ă cu privirea, în timp ce Hechler se întreba dac ceilal i nu erau înă ţ continuare cu gândul la ieşirea nervoas a doctorului, legat deă ă pierderea navei Lubeck şi de succesele Alia ilor îh Fran a şi Olanda,ţ ţ precum şi dac nu cumva Leitner c uta pe chipurile lor vreo urm deă ă ă

îndoial sau lips de credin .ă ă ţăSe uit la Theil. Aparent, era liniştit, dar mâinile încleştate peă

vipuşca pantalonilor îl d deau de gol.ă- Dac britanicii au o sl biciune anume, continu Leitner, atunciă ă ă

asta este grija lor exagerat pentru protejarea vie ii, în daunaă ţ materialelor de r zboi. Ei nu par s priceap c f r aseă ă ă ă ă ă meneamateriale pot pierde totul, inclusiv vie ile celor pe care vor s -iţ ă apere. Este o ecua ie fals , domnilor, iar noi le vom dovedi cât deţ ă mult se înşeal .ă

Indicatorul se mut în dreptul Capului Bunei Speran e, acolo undeă ţ Atlanticul întâlnea apele Oceanului Indian.- în momentele de criz , armate întregi au fost nevoite s stea înă ă

130



loc, ca urmare a incapacit ii de a-şi asigura combustibilul necesar.ăţ Chiar şi trupele noastre din Rusia au fost adesea în impas din cauzabloc rii sau defect rii liniilor de aprovizionare.ă ă

Hechler îşi aminti de marea nav de b t lieă ă ă Tirpitz, obligat să ă stea la ancor într-un fiord norvegian, în timp ce combustibilulă destinat ei fusese distribuit tancurilor de pe frontul de r s rit.ă ă Incapabil s se deplaseze, a fost descoperit şi scoas din lupt deă ă ă ă ă submarinele pitice engleze. Era pu in probabil c va mai fi în stare sţ ă ă navigheze vreodat . Hechler avea şi acum convingerea c pre iosulă ă ţ

combustibil ar fi fost mai de folos în rezervoarele lui Tirpitz decât îhcele ale unei divizii de tancuri înz pezite în stepa ruseasc . Era ceaă ă mai mare nav de lupt proiectat pân atunci. Dac acum s-ar fiă ă ă ă ă aflat aici, ar fi atacat împreun convoiul de trupe şi l-ar fi distrus,ă indiferent ce nave de escort ar fi trebuit s înfrunte.ă ă

- Exist un asemenea convoi la dou zile distan în urma naveloră ă ţă cu trupe, le explic Leitner. Unul rapid, alc tuit din nave deă ă aprovizionare dintre cele mai mari. L s vorbele s -şi croiasc drum,ă ă ă ă

îh timp ce indicatorul poposi în dreptul Golfului Persic. Convoiul s-aformat aici. Dou sprezece tancuri petroliere gigană tice. Lua i aminte,ţ domnilor. Izvorul d t tor de via al unei ară ă ţă mate! Apoi tonul luideveni sec, plictisit chiar: Cu excep ia vreunui element neprev zut,ţ ă nu ne putem aştepta la surprize. Dup informa iile mele - aiciă ţ privirea i se opri ca îh treac t asupra lui Hechler -, inamicul habar nuă are unde ne g sim şi nici cum ne procur m combustibilul. Cl tină ă ă ă

încet din cap. Planificarea, domnilor, o ia cu mult înaintea ideilor învechite şi strategiilor demodate. F cu un semn din capă aghiotantului s u. Arat -le!ă ă

Indicatorul se opri deasupra unei pete minuscule din Atlantic,imediat la nord-vest de insula Ascension.

Leitner le cercet chipurile, aplecate ca la comand deasupraă ă h r ii.ă ţ-Insula St. Jorge.-O stânc , nimic mai mult, morm i Gudegast. Ca un pisc ieşit dină ă ocean.Leitner îi arunc un zâmbet sub ire.ă ţ

131



- Voi trece cu vederea scepticismul dumitale. La urma urmei, eştimai priceput la fâ âitul m rfurilor îh preajma porturilor decât în artaţ ă r zboiului, nu-i aşa?ă

Gudegast se înroşi, dar când deschise gura s riposteze, Froebe îiă atinse discret bra ul.ţ

Hechler observ , dar se îndoi c altcineva mai sesizase mişcarea.ă ă-Aici se afl amplasat o sta ie de transmisiuni, construit cu pu ină ă ţ ă ţ

înainte de izbucnirea r zboiului, relu Leitner. Ochii îi sc p rară ă ă ă ă când ad ug patetic: înainte ca poporul nostru s fie silit s pună ă ă ă ă

piciorul îh prag în fa a imperiahsmului britanic şi samavolniciilorţ evreilor.-Sta ia radio are un transmi tor puternic, mai puternic chiar decâtţ ţă cele din insulele Falkland, spuse cu timiditate aghiotantul.- Trebuie s -1 distrugem, domnule amiral? întreb Heă ă chler.Sim ise c trebuia s spun ceva, chiar şi numai ca s împr şţ ă ă ă ă ă tie

tensiunea şi s -i scuteasc pe ofi erii lui de a fi trata i ca nişte şcolariă ă ţ ţ incapabili.- Vorbeam de surpriz ,ă zise Leitner, foarte degajat. Doar ochii îitr dau triumful, convingerea c îi avea pe to i la mân . In cazul înă ă ţ ă care nu vom fi detecta i sau ataca i de vreun nenorocit de vasţ ţ inamic, nu am de gând s distrug acea sta ie radio, ci s-o capturez!ă ţ

Se holbar unii la al ii. Neîncrederea de pe chipurile lor l s locă ţ ă ă unor rânjete mirate când Leitner explic :ă- Vom trimite înainte trupele de debarcare în zbor. In acest fel,inamicul nu va reuşi s -şi previn navele de patrulare şi s deaă ă ă alarma. Aici, îh mijlocul Atlanticului, ar fi ultimul lucru la care s-araştepta un om întreg la cap. Se r suci brusc spre Hechler: Ce p rereă ă ai?

Hechler îşi imagin singuratica sta ie radio. Un avanpost îh araă ţ ţ nim nui. Pentru inamic n-ar fi fost cine ştie ce pierdere dac un U-ă ăboat cu raz lung de ac iune ieşea la suprafa şi dobora pilonii deă ă ţ ţă sus inere ai antenelor radio. Importan a ei era îhs viţ ţ ă tal dacă ă puteau transmite pozi ia luiţ Prinz.

- O captur m şi transmitem un mesaj fals, r spunse Hechler.ă ă

132



Leitner fu surprins.- Da... Când... M rog, când vom fi gata. P rea iritat şi deă ă zam git,ă

poate din cauz c Hechler nu aşteptase s explice plaă ă ă nul lui îndetaliu. Comandantul vorbi din nou: E o şans rar . Privi chipulă ă inexpresiv al lui Theil şi ad ug : Cred c s-ar putea s mearg .ă ă ă ă ă

Oricum, ce mai conta? La o asemenea dep rtare de baz , aproapeă ă orice risc era îndrept it. Vor ine inamicul în incertituăţ ţ dine, f r s -iă ă ă lase vreun indiciu clar sau important, în aşa fel încât avantajul s seă men in în continuare de partea lor. Dac şi norocul r mânea deţ ă ă ă

partea lor, confruntarea decisiv putea fi evitat .ă ăLeitner puse cap t mtrunirii.ă- Mâine ne vom întâlni iar şi. Ii m sur cu privirea câteva clipe şiă ă ă

preciza ap sat: Mâine, devreme! Moc i ii n-au ce c uta sub comandaă ă ţ ă mea!

Se r suci pe c lcâie şi p r si postul de observare.ă ă ă ă- Avioane? Slav Domnului, mie-mi convine! exclam Gudegast.ă ă Theil veni lâng Hechler.ă- Ce crede i despre toate astea?ţHechler privi harta. In caz c eşuau în declanşarea unui atac prină

surprindere, nu va fi decât o invita ie deschis pentru orice escadrţ ă ă

şi patrul inamic s se îndrepte spre mica insul St. Jorge. îşiă ă ă ă imagin cum trebuie s fi fost sfârşitul naveiă ă Lubeck, îngenuncheat ,ă cu tunurile amu ite, în timp ce inamicul îi pândea ultimele clipe.ţ

Dac ar primi şi el un asemenea ordin? S sabordeze nava, în locă ă s înfrunte un deznod mânt onorabil; ce-ar face? Ce-ară ă putea face?

' - E un plan îndr zne , Viktor. Ar însemna s l s m câ iva voluntariă ţ ă ă ă ţ pe insul . Pentru ei r zboiul se va sfârşi, dar ne-om descurca noiă ă cumva... Probabil c dup r zboi vor fi considera i eroi. Privi în jur,ă ă ă ţ c utând pe fe ele lor un zâmbet sau m car un semn de reproş. Dară ţ ă

Theil zise cu înfl c rare:ă ă-Orice b rbat s-ar oferi voluntar pentru Germania!ă-Poate.II auzi pe Gudegast pufnind furios la un comentariu al lui Froebe şi

privi profilul lui Theil, care se întoarse spre ei. Oare b nuieşte ceva?ă

133



Cum poate iubi cineva o femeie f r s -i cunoasă ă ă c chinurile l untriceă ă şi dorin ele?ţPentru binele tuturor, nava trebuia s r mân pe primul plan. Siă ă ă totuşi, dac ar fi fost informat mai devreme, înainte de îmbar-careaă lui Leitner, i-ar fi pomenit lui Theil de so ia lui?ţ

Dar dac ar fi fost vorba de înger?ă îl z ri pe Stroheim îndreptându-se spre uş şi-i strig :ă ă ă

-Doctore, am o vorb cu dumneata. Stroheim seă întoarse şi întreb cu pruden :ă ţă-

Da, domnule comandant?-Vino pe puntea de comand . Vreau s te rog ceva. Theil îiă ă urm ri plecând împreun şi scrâşni din din i. Seă ă ţ

în eleg de minune, chiar şi dup tot ce s-a întâmplat.ţ ăEra din cauza acelei fete. Cum poate c pitanul s se poarte atât deă ă prosteşte? Orice ofi er o dat numit la comanda unei nave ca asta arţ ă trebui s fie deasupra unor astfel de lucruri. Privi în urma celorlal i,ă ţ gr bi i s ajung la sectoarele lor. Totul era atât de nedrept.ă ţ ă ă Eutrebuia s comand aici.ă Poate c , f r ştirea lui, se întâmplase cevaă ă ă

în neregul cu mult timp în urm ? Poate c Britta spusese sau f cuseă ă ă ă ceva necugetat. Totul ar fi ajuns în dosarul lui, nu al ei. încleştapumnii, cutremurat de o asemenea posibilitate. Nu putea fi decâtvina Brutei. Dup ce se va termina r zboiul, cei mai tineri i-o vor luaă ă

înainte; s-ar putea s fie chiar trecut îh rezerv ! îşi aminti tonulă ă prietenos cu care Hechler i se adresase doctorului.

Sim i crescând îh el o for nou , teribil . Era şansa lui s -i arateţ ţă ă ă ă lui Hechler, s dovedeasc fiec ruia de ce e îh stare şi cât de multă ă ă valoreaz .ă

Gudegast îşi înf şur harta, tr gând cu coada ochiului la su-ă ă ăperiorul lui. Ce dracu' se întâmpla cu toat lumea? Oare nu v dă ăc Theil a luat-o razna?ă .

Se uit la ceas. îşi va pune h r ile la punct, apoi se va retrage la elă ă ţ în cabin . Tabloul progresa binişor. Oft cu zgomot. Proă ă babil că Gerda era deja cuplat cu altul. Pictura va trebui s -i in locul.ă ă ţ ă Pentru prima dat îns nu era în stare s -şi alunge teama.ă ă ă

*

134



* *Pre de câteva clipe, Hechler sim i în coaste bra ul scaunuluiţ ţ ţ

metalic; ap sarea disp ru pe m sur ce nava se în l iar şi, opin-ă ă ă ă ă ţă ătindu-se, pe un alt talaz. Reduseser viteza la dou sprezece noă ă duri,ceea ce p rea s nu-i priasc luiă ă ă Prinz. Prova ascu it era maiţ ă degrab obişnuit s spintece valurile decât s le încală ă ă ă ece.

în ciuda cerului albastru şi limpede, pe punte era r coare fa deă ţă c ldura din mijlocul zilei. Soarele p rea o masiv sfer de bronz şi seă ă ă ă preg tea s se ascund sub mantia tremur toare a orizontului.ă ă ă ă

Hechler îşi ridic gulerul mantalei şi se privi în geaă mul de sticl ală comenzii. Cu chipiul tras pe frunte şi vechea flanel pesc rească ă ă atârnând pe sub haina groas , nu prea coresă pundea imaginii clasicea ofi erului de marin , îşi spuse îh sinea lui.ţ ă

Un matroz îi aduse o can cu cafea, oferindu-i şi una doctoă rului,care st tea oarecum stânjenit în col ul comenzii.ă ţ

-Mâine va fi iar şi o zi senin , spuse Hechler.ă ă-Si asta e bine, domnule?

Privi profilul ferm al comandantului. O figur ce iradia peră sonalitateşi hot râre. Nu era de mirare c Erika Franke p rea atât de atras deă ă ă ă c pitan. Deşi ea nu-i spusese asta şi nici el nu o întrebase direct,ă

Stroheim cunoştea îndeajuns de bine femeile ca s poat recunoaşteă ă semnele.Hechler sorbi din cafea. Negreşit, fusese reînc lzit pentruă ă

nenum rate carturi. Dar era mai bun decât nimic.ă ă- Ar face via a mai uşoar pentru pilo ii noştri, r spunse el. Seţ ă ţ ă gândi la fata aflat înc în cabina lui. S-ar putea ca Leitneră ă

s fi inten ionat s-o trimit împreun cu ceilal i, cu aparatul deă ţ ă ă ţ filmat drept unic protec ie. Cel pu in sc pase de asta. Chibzui şi laă ţ ţ ă r spunsul pe care i-1 d duse doctorului. O nou zi senin puteaă ă ă ă aduce apari ia neaşteptat a unei nave sau a unui avion, detectareaţ ă lor şi apoi începutul vân torii.ă

Hechler schimb brusc subiectul:ă- A fost o prostie s vorbeşti aşa în careu. Ar trebui s teă ă pedepsesc, dar... Se r suci în scaun şi-1 fix pe doctor cu curioziă ă tate:Dar, din nou cuvântul sta.ă

135



Stroheim zâmbi stângaci.- Poate am greşit. îmi pare r u. Dar în momentul la eram sup rat,ă ă ă furios chiar. Nu înseamn c n-ar fi trebuit s m ab in.ă ă ă ă ţ

Hechler întoarse capul şi scrut orizontul: continua s se înclineă ă nehot rât, când într-o parte, când în cealalt . ,,într-o clip m vaă ă ă ă

întreba ce p rere am, dac ce a auzit e adev rat."ă ă ă- Eşti un necombatant, dar aici te pândesc aceleaşi pericole ca penoi ceilal i, îi spuse doctorului.ţ

Stroheim îşi arunc privirea peste ocean şi se zgribuli, aşaă

încotoşm nat cum era.ăAbia aştepta s vin noaptea. Atunci, nava p rea mai impoă ă ă zant ,ă invulnerabil , la fel cum cabina lui şi ină firmeria deveneau mai intime,ca un refugiu.Privi oglinda argintie a apei şi ştiu c niciodat nu va fi acas peă ă ă mare. Aici, sus, într-unui dintre cele mai înalte puncte de pe nav ,ă era şi mai evident. Deşertul vast şi cenuşiu, nesfârşit în toatedirec iile, de la orizont la orizont, f cea din gigantica nav ceva fragilţ ă ă şi lipsit de ap rare. Se gândi la Gudegast, un om care-i pl cea, deşiă ă navigatorul evita orice contact mai apropiat. El era ca acas aici înă larg şi p rea s se descurce cu mai mare uşurin decât al ii, care ară ă ţă ţ fi bâjbâit în h işurile unui oraş.ăţ

Un om paşnic, chiar dac declara iile lui publice sugerau altceva.ă ţ Un adev rat marinar, nu un ofi er de carier , ca Theil şi majoritateaă ţ ă celorlal i. Se uit iar şi la Hechler. Dar c pitanul? Nu intra în nici unaţ ă ă ă dintre categoriile pe care le cunoştea. Un lup singuratic careacceptase rolul de conduc tor f r şov ial .ă ă ă ă ă- Vi se întâmpl s ave i vreodat îndoieli? întreb Stroheim,ă ă ţ ă ă gândindu-se c mersese prea departe şi c frânase contactul fragilă ă

înfiripat între ei.Hechler se roti în scaun; albastrul ochilor lui p rea şi mai intens înă

lumina stranie.- îndoieli? Dumneata ce crezi? Dumneata eşti expertul! Deveni dinnou calm, poate mâhnit c garda îi fusese str puns atât de uşor. Mi-ă ă ăe plin ziua de îndoieli. Trebuie s cânt resc starea vremii, puterileă ă ă mele, t ria şi sl biciunea fiec ruia dintre cei afla i la bord. Nava e caă ă ă ţ

136



un lan : o verig slab poate duce la o catasţ ă ă trof . Se str dui să ă ă zâmbeasc . Mul umit?ă ţ

Stroheim surâse.- M bucur c sunte i la comand . Ur sc marea, dar dac trebuieă ă ţ ă ă ă s fiu aici, aşa s fie.ă ă

Hechler nu-1 privi.-Eşti un om de lume. în timp ce eu colindam m rile, înă v ândăţ meserie, dumneata ai v zut şi ai f cut o mul ime de luă ă ţ cruri.Presupun c r zboiul i se pare îngrozitor de să ă ţ uportat.-

La început am crezut c va fi sfârşitul existen ei, aşa cum oă ţ în elegeam eu, r spunse Stroheim. Pe de alt parte, dumneaţ ă ă voastră trebuie s fi v zut r zboiul ca o culme a lucrurilor, o scen firească ă ă ă ă pentru a pune în practic arta confrunt rii şi a exersa toate celeă ă

înv ate. Privi din nou profilul c pitanului şi ad ug : Dar am înv atăţ ă ă ă ăţ s tr iesc cu toate acestea Oamenii au nevoie întotdeauna deă ă doctori.

Hechler sesiz am r ciunea din glasul lui.ă ă ă- Stiu c ai avut necazuri cu autorit ile. Stroheim seă ăţ strâmb .ă-Se pare c toat lumea ştie. îşi p str cump tul şi ad ug : Dară ă ă ă ă ă ă

sunt un medic bun, şi chirurg pe deasupra. Altfel aş fi acum înuniforma de infanterist pe frontul rusesc, şi nu aici, pe cruciş tor.ă-Vezi, dumneata, eu nu prea pricep felul sta de via . Hechleră ţă f cu un gest vag spre geamul comenzii. Asta ştiu s fac cel maiă ă bine.Ochii lui Stroheim lic rir în spatele lentilelor prinse în rame aurii.ă ă

C pitanul încerca s ajung pe ocolite la ceva ce-1 m cina. Caă ă ă ă doctor, întâlnise de multe ori cazuri similare: pacientul îh cabinetullui de consulta ii pluşat, apropierea întortocheat de adev rataţ ă ă problem ...ăHechler arunc o privire oamenilor de cart: chipuri familiare, b rba iă ă ţ

maturi şi tineri care aveau încredere în el. Coborî vocea.- Ştiu pe cineva care a dat şi el de belea. De fapt, chiar a fostarestat.

137



Stroheim îşi inu respira ia.ţ ţ- Un lucru destul de banal. Hechler p ru s nuă ă aud .ă

- M întreb ce fel de proces va urma? Schimb brusc tactica. Aici,ă ă sub comanda mea, justi ia ac ioneaz rapid, dar corect, zic eu.ţ ţ ă Niciodat nu voi pedepsi un marinar doar ca s -mi dovedescă ă autoritatea. Eu sunt comandantul, şi asta-i toat dovada de care auă nevoie. Restul depinde de mine.

Stroheim îşi mut privirea la travers, unde peşti enormi âşă ţ neaudin vâltoare, s getau aerul, apoi plonjau din nou în adâncuri. Sim eaă ţ ochii lui Hechler fixându-1 şi intuia importan a întreb riţ ă lor lui puse peun ton indiferent.

-Depinde ce for de securitate e implicat .ţă ă-S spunem c e cea de la vârf, Gestapoul. Vreau s spun c , sigur,ă ă ă ă trebuie s -şi fac meseria, dar totodat trebuie s ac ioă ă ă ă ţ neze cu grij ,ă nu?

Stroheim îşi încleşta pumnii vârâ i în buzunare. Gestapoul. Cei maiţ de jos, i-ar fi numit el.- Sunt nişte canalii! spuse printre din i. Se sim ea mânat deţ ţ aceeaşi îndr zneal ca atunci când îi vorbise lui Theil de transmiă ă sia

radio a britanicilor. O maşin de creat teroare, asta sunt! Brusc, îlă privi în fa pe Hechler şi continu : Dac prietenul dumitale se afl înţă ă ă ă mâinile lor, se poate aştepta la tot atâta mil ca un eretic în fa aă ţ Inchizi iei spaniole. Se întoarse la fel de brusc într-o parte şiţ bolborosi: îmi... îmi pare r u, domnule, nu am dreptul...ă

Tres ri când Hechler îi puse mâna pe bra .ă ţ- Nu e nevoie s te scuzi. i-am cerut ajutorul. Mi l-ai dat. îşiă Ţ retrase mâna şi ochii lor se întâlnir . Pân acum am fost în bezn .ă ă ă

Se auzir paşi trop ind pe sc ri şi oamenii de cart începur s seă ă ă ă ă agite, ner bd tori s fie înlocui i şi s ajung dedesubt, în cea de-aă ă ă ţ ă ă doua lume a lor.

Stroheim b tu în retragere în clipa în cară e Hechler vorbi din nou:- Mai am o întrebare la care nu- iţ cer s -mi r spunzi. încerc să ă ă ă zâmbeasc , dar ochii îi r maser reci şi imobili. O ştii pe so ia mea. Aă ă ă ţ mai fost la tine pentru un avort, dar de data asta n-ai putut face

138



nimic.Stroheim se holbă la el.- Stiati?-B nuiam.ă Dup cum ai aflat, a fost pe nav . S-ar fi cuvenit s -miă ă ă dau seama de ce a venit, nu trebuia s amă îndoieli, nu-i aşa?-N-a i fi fost primul înşelat, c pitane, spuse Stroheim cu glasţ ă sc zut. Ar fi pretins c era copilul dumneavoastr .ă ă ăHechler privi într-o parte. Cum de puteau unii s urasc marea?ă ă- î i mul umesc pentru companie, spuse.ţ ţStroheim se îndep rt , în timp ce Kapit nleutnant Emmler,ă ă ă

ajutorul ofi erului cu artileria, ap ru c lcând ap sat pe comandţ ă ă ă ă pentru a prelua primul cart al câinelui.Când doctorul ajunse la scara interioar , Hechler îl strig .ă ă

Stroheim se întoarse spre el.-Da, domnule c pitan? Hechler zise cuă simplitate:-R mâne între noi.ăStroheim încuviin din cap, mişcat dintr-o dat de sinceritaţă ă tea

netulburat a să uperiorului.- Desigur. Pe data viitoare.Hechler se întoarse, din nou cu fa a spre ocean. Se întreb cum deţ ă

vorbise atât de deschis cu doctorul.Nici m car nu fusese nevoie s -1 întrebe de înger, c ci totul i seă ă ă putea citi pe chip. Dar, în sufletul lui, ştiuse şi el, şi asta îl durea celmai tare.

Micu a cabin sem na mai degrab cu un-depozit sau cu magaziaţ ă ă ă navei decât cu un loc de odihn . Peste tot erau rafturi, burduşite cuă colaci de frânghie, parâme de rezerv şi scripe i. Sub pat z ceauă ţ ă

înghesuite o mul ime de cutii misterioase, iar aerul era îmbâcsit cuţ miros de vopsele şi fum de igar .ţ ăRolf Brezinka st tea turceşte pe pat, cu o pip uriaş între din i. Ină ă ă ţ cabin era foarte cald, instala ia de aerisire fiind deschis laă ţ ă minimum, aşa c purta doar o flanel de corp şi nişte pantaloni deă ă

139



lucru petici i. Ca şef de echipaj, locuia singur, între popota ofi erilorţ ţ şi sala de mese a maiştrilor. F cea parte dintr-o geneă ra ie pe cale deţ dispari ie, cum îi pl cea s spun adesea. Era omul care se pricepeaţ ă ă ă la toate meşteşugurile marin reşti. Putea matisiă 1 cu aceeaşi dib cieă o parâm de cânep sau de sârm şi cunoştea coca navei ca peă ă ă zbârciturile propriului s u chip bo it.ă ţ

In fa a lui, cu o igar înfipt în col ul gurii, st tea Oskar Tripz,ţ ţ ă ă ţ ă maistrul cu p rul sur. Erau prieteni vechi şi, cu toate c amândoi îşiă ă petrecuser cea mai mare parte a vie iiă ţ în marina militar , fiecareă

servise între r zboaieă în marina comercial , mai ales în vestita linieă maritim Hamburg-America, în perioada ei de glorie.ăCând fusese recrutat pe Prinz Luiipoîd, Brezinka tr sese sfoă rile

pentru ca vechiul lui camarad şi tovar ş de conspira ii s fieă ţ ă şi elnumit aici. Sforile trase erau destul de neortodoxc, dar nu mai pu inţ influente decât ştabii de la sîaîul-major.

- Nu e deloc simplu, Oskar. Masivul şef de echipaj, cu easta luiţ turtit , puf i privind încruntat prin v l tucii de fum.ă ă ă ă Ne-am mai pusnoi pielea la b taie, dar chiară aşa, niciodat .ă

Tripz rânji. La început se gândise să renun e, sţ ă-i spun tâă n ruluiă Stoecker o poveste şi s -1 linişteasc . Mai târziu, cu câtă ă se gândisemai mult, cu atât riscul i se p ruse maiă neînsemnat. Trebuie c l zileă ă

alea con ineau niscai prad de r zboi,ţ ă ă nu exista alt cuvânt pentruaşa ceva. Tripz servise pe un distrug tor în campaă nia norvegiană şiv zuseă cum ofi erii superioriţ îşi îmbarcau captura să o duc înă Germania. Vai de bietul marinar care îndr zneaă s pun mâna fie şiă ă pe o sticl deă bere f ră ă permisiunea lor. Totul era putred. Probabil că

Leitner era b gat în afacerea asta pân în gât, altfel pentru Tripză ă nava ar fi fost ultimul loc unde şi-ar fi depozitat marfa.

- Dar dac ne înşel m? Poate c toate l zile sunt pline cuă ă ă ă hâr oage, dosare secrete, chestii d-astea. Şeful de echipaj nu p reaţ ă

s fie de acord cu el. Dac e aşa, o l s m balt pe loc.ă ă ă ă ăBrezinka îşi scoase pipa şi o agit spre el.ă-Mare cutr eşti! Rânji. Şiă cum am putea arunca o privire? Locul e

140

a s re - nn re a ou cape ee par m pr n mp e rea up



p zit zi şi noapte şi doar n-avem de gând s amestec m juma' dină ă ă echipaj în treaba asta. Oi fi eu un b trân ramolit, da' nu-s încă ă preg tit pentru plutonul de execu ie, nu, mul am'!ă ţ ţ-Nici eu. Tripz se scarpin în b rbie. Singurul moment când loculă ă r mâne f r santinele e...ă ă ăŞeful de echipaj ridic din sprâncene.ă- Ştiu. Când tot echipajul e la posturile de lupt , tu îh turela ta şiă

eu în compartimentul de combatere a avariilor. Nu, b trâne, n-o să ă mearg .ă

Tripz oft .ă-Ce-ai zice de Rudi Hammer? Bo manul îl privi,ţ nevenindu-i s cread .ă ă-Rudi nebunu'? Te-ai icnit mai r u ca el!ţ ăHammer era maistru îh echipa de combatere a avariilor şi, în

situa ia dat , p rea cea mai bun alegere. Nu era ling u, nici m carţ ă ă ă ă ă membru de partid şi, deşi vorbea foarte pu in, era simpatiţ zat detoat lumea, poate datorit excentricit ii lui. Pasiunea sa era sticla.ă ă ăţ Se hot râse s -şi p streze îndemânarea de geamgiu, cu toată ă ă ă calificarea de mecanic, şi nimic nu-1 putea opri. Superiorul îlmuştruluise de multe ori pentru c -1 prinsese dosind sticl şteră ă pelită

în cabin ; îl dusese şi la Theil din cauza asta. Sticla era periculoasă ă într-un spa iu închis, mai ales dac nava intra pe neaşţ ă teptate înlupt .ă

Era totuna. Nu lipseau cei care d deau de în eles c aparenta luiă ţ ă patim nu era decât felul lui de a-şi p stra mintea întreag .ă ă ă

- Nu te po i bizui pe el, Oskar, ar putea s ne dea în gâtţ ă secundului, insist Brezinka.ă

Tripz cl tin din cap.ă ă- Ii ur şte pe ofi eri, ştii şi tu, Rolf.ă ţ-Da, dar... Brezinka îşi c ut cuvintele. M trec n duşelile numaiă ă ă ă când m gândesc. Nu, mai bine s uit m toat povestea.ă ă ă ă-

Dac Rudi are vreo îndoial , ştii la cine se duce mai întâi? nu seă ă l s Tripz.ă ăBo manul înghi i îh sec. ^ P i, laţ ţ ă mine.

- Corect. Se aplec şi-şi stinse igara. Am s -1 pun în tem . Restulă ţ ă ă

141



depinde de tine. Ştia c prietenul lui înc şov ie. Uite ce e, Rolf, amă ă ă trecut prin multe împreun . ii minte când am vândut unui iancheuă Ţ barca aia de pescuit care era a şefului c pit niei?ă ă

Şeful de echipaj zâmbi cu nostalgie.- In zilele alea ar fi însemnat puşc rie, nu plutonul de execu ie.ă ţ- O s ne arunce ca pe nişte vechituri când se va termina porc riaă ă

asta. N-am de gând s -mi sfârşesc zilele pe un morman de gunoi,ă cerşind un col de pâine. Şi cred c nici tu?ţ ă

Brezinka cl tin din cap hot rât.ă ă ă- Nu! La naiba, ai dreptate b trâne. Hai s arunc m o privire înă ă ă

l zile alea. F cu cu ochiul. Numa'aşa, de-al dracu'!ă ăRâser amândoi şi-şi strânser mâinile cu un aer solemn.ă ă

- Nebunu' Rudi r mâne.ă*

* *'Şedea, ca şi mai devreme, sprijinit pe perne. Chipul ei ar ta palidă ă

îh lumina cuşetei.Hechler îl auzi pe sanitarul lui Stroheim p r sind cabina şi, dup oă ă ă

uşoar ezitare, se aşez pe marginea patului.ă ăErika îl privi şi remarc :ă- Pari obosit.V zu c fata îşi ine mâinile sub cuvertur . Pentru cazul în care elă ă ţ ă

ar încerca s i le ating , gândi Hechler.ă ă- Cum te sim i? Ea zâmbi.ţ- Tangajul e îngrozitor. Aproape c mi-a fost r u. Citi îngriă ă jorarea

de pe chipul lui şi ad ug : M simt bine. Pe cuvânt.ă ă ăHechler auzi uruitul surd al instala iilor şi târâitul îndep rtat al unuiţ ă telefon. Poate c -1 c utau. Nu, telefonul roşu fixat lâng pat t cea.ă ă ă ă

Parc în b taie de joc.ă ăSe apuc s -i explice c micşorase viteza pentru ca nava să ă ă ă ajung în punctul de întâlnire la momentul stabilit.ă

142



Fata ascult în t cere, cu ochii nedezlipi i de chipul lui.ă ă ţ- Nu te-ai s turat de toate astea? Scoase o mân de sub p tur şi-ă ă ă ă

1 prinse de bra . Pentru tine nu se termin niciodat , aşa-i?ţ ă ăEl îi privi mâna, aşa cum f cuse şi atunci pe puntea de coă mand ,ă

prima oar . Delicat , dar ferm . B g de seam c i-o strângea întă ă ă ă ă ă ă r-alui.

-Ştii ceva despre povestea cu trimiterea avioanelor înaintea navei?-Da. Amiralul a coborât s m vad . Sim i c el era gata s -şiă ă ă ţ ă ă retrag mâna şi-i spuse: Nu, te rog r mâi aşa!ă ă

Hechler se strâmb , nemul umit.ă ţ- M port din nou ca un idiot.ă îi strânse mâna la rândul ei şi-i zâmbi.-Un idiot simpatic.-Crezi c planul e realizabil?ăŞi-i imaginase pe cei doi pilo i r t cindu-se şi zburând în neştire,ţ ă ă

înainte s se pr buşeasc în ocean.ă ă ăEa p ru surprins , chiar mişcat c i se cerea p rereaă ă ă ă ă- Da, cred c se pot descurca. Dup aceea... Hechler alungă ă ă problema din minte şi schimb vorba:ă

- Vreau s te faci bine cât mai curând. îi cercet chipul, tr s tură ă ă ă ă

cu tr s tur . Rândunica mea trebuie s se întoarc acolo sus, undeă ă ă ă ă se simte liber . Aş vrea...ăFata îi sim i ezitarea şi întreb cu blânde e:ţ ă ţ

- Ai vrea ca eu s nu fiu acum aici, asta e? Ve i intra în lupt , maiă ţ ă devreme sau mai târziu, şi te temi pentru mine. încerc s se ridiceă ă

în capul oaselor, dar c zu pe spate la loc. Chiar crezi c nu ştiu ce- iă ă ţ trece prin minte? Te-am urm rit, am ascultat ce spun oamenii t i,ă ă am adunat crâmpeie despre tine, pentru c asta e tot ce am! îşiă

îngropa capul în pern . Nuă pricepi, prostule, c vreauă

ca tu s mă ă pl ciiă începu s suspine; câteva lacrimi i se prelinseră ă pe obraz şi apoi pe pern .ă Şi ar t groaznic. Cum ai putea s sim i maiă ă ţ mult?

Hechler îi strecur o mân sub cap şi o întoarse cu fa a spre el.ă ă ţ

143



Avea p rul umed, iar la gât îi pulsa nervos o arter . Sim i nevoia s-oă ă ţ strâng la piept, s uite dezn dejdea din ei şi povara copleşitoare aă ă ă navei. Ii şterse uşor fa a cu un col de cearşaf şi-i şopti:ţ ţ- Batista mea nu e destul de curat pentru asta! O v zu pri-vindu-ă ă1 cu buzele uşor întredeschise şi se gr bi s adauge: Nu ar i delocă ă ăţ groaznic. Nici dac ai vrea, n-ai puteă a. îi mângâie obrazul şi-i

îndep rt o şuvi de p r din ochi.ă ă ţă ă Şi s ştii c -mi placi. încerc s seă ă ă ă st pâneasc . Mai mult decât ar trebui. Ce noroc...ă ă

Ea îi acoperi gura cu degetele.- Nu spune nimic. Nu acum. Lumea se pr buşeşte în jurul nostru.ă Haide s p str m ceea ce avem.ă ă ă

Se trase mai aproape de el, acoperindu-i fa a cu p rul ei.ţ ă- M-ai salvat... N-am s uit niciodat . Doream s ştii asta. Era preaă ă ă mult pentru ea, şi Hechler sim i cum somnul oţ

biruie din nou.O l s uşor pe pern şi o înveli pân la b rbie. Din cabinaă ă ă ă ă

al turat se auzi agita ia zgomotoas a sanitarului, probabil un semnă ă ţ ă c doctorul îşi începuse vizita.ă

Se aplec şi-o s rut uşor pe buze.ă ă ă

în cealalt cabin sun un telefon; se întoarse spre uş în clipa înă ă ă ă care sanitarul în halat alb se strecur în untru.ă ă- Amiralul, domnule comandant.Hechler înclin din cap şi-şi plec înc o dat ochii spre chipul ei.ă ă ă ă

Adormise, cu col urile gurii încremenite într-un surâs firav.ţS p str m ceea ce avem.ă ă ăDescoperi c se sim ea împ cat cu acest gând, deşi, cu doar câtevaă ţ ă clipe mai devreme, fusese convins c nu mai are pentru ce lupta.ă

144



nu f cea decât s -i înt râte şi mai tare; o sim ise şi el când vizitaseă ă ă ţ nava neozeelandeză Pallas. To i erau plini de hot râre şi dorin deţ ă ţă r zbunare.ă

E drept, exista şi riscul apari iei îndoielilor, chiar al sc deriiţ ă încrederii, cu perspectiva retrimiterii lui la îndatoririle obişnuite, încerc s nu se gândeasc la cel lalt pericol important: promoă ă ă ă varealui temporar se putea duce pe apa sâmbetei. Scrâşni din din i.ă ţ

Pentru totdeauna.Coborî binoclul şi privi noul cruciş tor care-şi continua ocoă lul, înso it de un vârtej impresionant de spum l ptoas . Vremea eraţ ă ă ă f r cusur. Cerul azuriu era limpede, iar razele soarelui scoă ă teau îneviden puntea p trat şi coşurile înclinate aleţă ă ă Rhodesiei, ca şi celepatru turele cu câte trei guri de foc. Când Duffield avea s -şi termineă parada şi s -şi pozi ioneze perfect nava în forma ie, f r îndoial că ţ ţ ă ă ă ă o s transmit un nou semnal. Ca s spun cât de r u îi p rea că ă ă ă ă ă ă vân toarea încetase. Ceea ce, bineîn eles, ar însemă ţ na exact

contrariul.Hemrose îl v zu pe comandorul Godson dând târcoale şi-1ă întreb :ă

- La ce or este prev zut sosirea noastr la Simonstown?ă ă ă ă Comandorul îl privi cu un aer Şov itor. Hemrose devenise şiă

mai dificil de la aflarea „bombei", cum era numit la popotaă ofi erilor. Godson îl în elegea pe Hemrose, deşi în secret nu reţ ţ gretacâtuşi de pu in c fuseser scuti i s dea ochii cu o nav caţ ă ă ţ ă ă Prinz Luitpold.

— Vom acosta mâine la ora şaisprezece. Hemrose întorsesenoua situa ie pe toate fe ele. Primiser un mesaj interminabil dinţ ţ ă

partea Amiralit ii, plusăţun şi mai lung raport informativ. Totul era destul de limpede. Trebuia s -şi înfrâng dezam girea, chiar şi orgoliul, şi s recuă ă ă ă -

146



noasc . Un submarin american apucase s transmit un scurtă ă ă semnal de urgen în care anun a c este în contact cu corsarul. Aţă ţ ă urmat un mesaj şi mai laconic, prea trunchiat îns pentru aă putea fidecodificat cum se cuvine. Fusese ultimul lui cuvânt.

Când, în sfârşit, vasele militare americane au ajuns în zon , n-auă g sit, dup o zi întreag de c ut ri, decât o pat de ulei lat de două ă ă ă ă ă ă ă mile şi câteva aşchii de plut de felul celei folosite în interiorul,ă submarinelor pentru diminuarea condensului. Mai târziu, dup înc oă ă zi de explor ri, una dintre nave a cules câteva r m şi e omeneşti.ă ă ă ţ

Dup relat rile tuturor martorilor, r m şi ele îngrozitoare nu leă ă ă ă ţ putuser da alte indicii, decât c apar ineau unor nem i.ă ă ţ ţSe ştia c submarinul american se ciocnise cu un cargou care nuă

izbutise s opreasc dup ce avuseser un scurt contact radio.ă ă ă ă Comandantul american anun ase c se întoarce la baz în imersiu-neţ ă ă incomplet din avariilor suferite de coc şi hidroglisoare.ă ăHemrose analizase radiogramele cu mult aten ie. II chemase apoiă ţ pe comandorul neozeelandez Chantrill pentru consult ri.ă

Acesta comentase filozofic: „Deci ian cheul a încasat o salvă norocoas . Ne-a tras-o. Da' 1-a şi costat..."ă

Hemrose se pr buşi în scaunul de pe puntea de comand şi zise:ă ă

- Toby, transmite o radiogram la Simonstown. Escadra se vaă alimenta la sosire. Dar de pe şlepuri, nu la cheu! îşi plesni palmele:Vreau s fiu gata s ies în larg la prima ştire.ă ă

Godson deschise gura s spun ceva, dar o închise imediat. Eraă ă clar c va mai trece mult vreme pân când şeful lui va acceptaă ă ă inevitabilul. In cele din urm îndr zni:ă ă

- N-o s le convin , domnule comodor. Hemrose seă ă l s s alunece din scaun.ă ă ă- Tot statul-major al navei s vin imediat îh camera h r ilor, seă ă ă ţ

r sti el. Am oă presim ire ţ îh leg tur cu tic losul sta de neam .ă ă ă ă ţCâteva minute mai târziu îşi privea echipa în umbra r coroaă s aă

spa ioasei camere a h r ilor. O colec ie destul de amestecat , gândiţ ă ţ ţ ă Hemrose. Dar trebuia s admit c se descurcaser bine îh noul loră ă ă ă rol. Pân şi preotul, care n scocise un soi de dosar special cuă ă

147



rapoarte de observare şi informa ii din surse neutre. Totul seţ potrivise neaşteptat de bine, pân la veştile despre submarin.ă

Ştia c sunt cu ochii pe el, încercând s ghiceasc în ce toane seă ă ă afl . Asta îi convenea. Considerase întotdeauna c teamaă ă subalternilor este cel mai bun aliat în conducerea opera iunilorţ militare navale.Ofi erul cu naviga ia avusese grij s actualizeze zilnic h r iţ ţ ă ă ă ţ le,ad ugând convoaiele, grupurile de escortoare şi navele str ineă ă izolate aflate pe oceanul care prin întinderea lui atingea două continente.

Era însemnat chiar şi pozi ia unei nave-spital singuratice.ă ţ Acestea se g seau în permanen în pericol. Un comandant de U-ă ţăboat putea scufunda una din greşeal doar pentru c nu aveaă ă r bdare s -i identifice însemnele de recunoaştere sau pun ile, înă ă ţ -totdeauna puternic luminate în timpul nop ii. Altul, aflat în drum spreţ baz , putea face acelaşi lucru numai pentru c ac iunea lui deă ă ţ c utare a victimelor fusese recompensat insuficient.ă ăHemrose şi-1 imagin pe c pitanul german. Nu, nu era genul care să ă ă scufunde o nav -spital, cu înc rc tura ei de bolnavi şi r ni i.ă ă ă ă ţ Hemrose nu-1 admira câtuşi de pu in pe Hechler. Nici mţ ăcar nu ştiaaltceva despre el decât datele oferite de rapoartele informative şiarticolele din ziare. Cunoştea îns meritele lui de marinar curajos. Nuă putea uita cum se cl tina nava sub biciuirea teribil a tunurilor deă ă opt oii. Hechler era dintre cei care aveau curajul s rişte; nu şi-ar fiţ ă pus reputa ia în joc omorând r ni i f r ap rare.ţ ă ţ ă ă ă- Ce ştim pân acum, domnilor? întreb . Ce ştimă ă cu adev ărat! Cumnu primi nici un r spuns, continu : Au fost pescuite câteva cadavreă ă

de nem i, dar nu putem avea siguran a c erau de peţ ţ ă Prim Luitpold.Şi chiar aşa, e posibil ca nava s fi fost doar avariat şi s se fi pusă ă ă între timp la ad post, preg tindu-se s reintre în lupt când va fi înă ă ă ă

148



stare.Ofi erul cu naviga ia, un locotenent tinerel, care-şi dovediseţ ţ

calit ile, convingându-1 pân şi pe Hemrose, îndr zni:ăţ ă ă- Eu cred în ultima variant , domnule comodor. Nava a suă feritunele stric ciuni şi se îndreapt din nou spre baz . Privi spre ceilal iă ă ă ţ ca şi cum le-ar fi cerut sprijinul. Şi de ce nu? Au f cut praf un întregă convoi şi alte câteva nave pe deasupra, aşa c vor fi întâmpina i caă ţ nişte eroi la întoarcerea în Norvegia, sau mai ştiu eu unde.Hemrose înclin din cap, f r ca tr s turile lui aspre s lase s seă ă ă ă ă ă ă

în eleag mai multe.ţ ă- Bine gândit, pilotule. Dac e aşa, flota de ap rare va pune înă ă sfârşit laba pe tic loşi. Privi îh jur. Alte p reri?ă ă

Preotul îşi drese glasul:-Dar dac corsarul este înc în libertate, domnule? încotro se vaă ă

îndrepta? De unde va lua combustibil?-O întrebare a dracului de bun . V zu c preotul se crispeaă ă ă z la auzulă remarcii lui grosolane, cum de altfel se şi aştepta. Probabil c se voră n pusti asupra marelui convoi cu trupe, deşi eu unul cred c au camă ă

întârziat. Escorta a scufundat deja dou U-boat-uri şi n-a pierdută pân acum nici o nav .ă ă

Ofi erul cu naviga ia b tu cu degetul pe hart .ţ ţ ă ă- S nu uit m convoiul cu minereu de fier, domnule como-dor.ă ă Trebuie s fi ajuns pân-acum îh apropiere de Falklands. Ridic hartaă ă şi privi dedesubt. Ar mai fi cele dou plecate din Durban, ambeleă spre Regatul Unit, şi, desigur, masivul convoi cu petrol din Golf.Hemrose îşi imagin re eaua traseelor urmate de convoaie spre şiă ţ dinspre Marea Britanic. De-a lungul a dou r zboaie, acesă ă te aceleaşiartere vitale aproape c fuseser t iate. Dac se va întâmpla aşaă ă ă ă ceva, ara lui şi, în consecin , alia ii ei sl bi i vor fi doborâ i cuţ ţă ţ ă ţ ţ uşurin . De prea multe ori convoaiele distruse în Atlantic dep şiserţă ă ă capacitatea lor de a le înlocui. Fusese o b t lie înverşunat înc dină ă ă ă

prima zi, iar pierderile deveniser însp iă ă mânt toare. Şi totuşi,ă oamenii continuau s ia drumul m rii, iar şi şi iar şi, cu doar câtevaă ă ă ă nave de escort improvizate la repezeal care s -i apere sau s piară ă ă ă ă

149



-Adunarea comandan ilor imediat dup ce ancor m! Navigatorulţ ă ă îşi ridic ochii de pe hart şi întreb simplu:ă ă ă-Dar dac ne înşel m, domnule comodor? Hemrose nu seă ă gr bi s r spund .ă ă ă ă- Vrei s spui dacă ă eu m înşel, pilotule? Râser cu to ii,ă ă ţ politicoşi.Hemrose îşi scoase chipiul şi-1 studie. Nu i-ar sta r u cu înc ună ă

rând de frunze de stejar, gândi el.- Nevast -mea n-ar fi deloc încântat , spuse.ă ă

Nici unul dintre cei de fa nu crezu c vorbeşte serios.ţă ă** *

Korvettenkapit n Josef Gudegast st tea cu mâinile în şolă ă duri şiaştepta ca pilo ii celor dou Arado s mai mâzg leasc dou -treiţ ă ă ă ă ă noti e în caietele lor. Deşi p rea s urmeze o nou zi c lduroas , înţ ă ă ă ă ă postul de observare aerul zorilor era rece şi umed. Uşa masiv deă o el culis uşor într-o parte şi Gudegast z ri silueta comandantuluiţ ă ă profilându-se pe cenuşiul posomorât al cerului.

- Sunt aproape gata, dom'le comandant.Hechler arunc o privire celor doi pilo i care luaser pozi ie deă ţ ă ţ drep i.ţ

- Pe loc repaus!Stia c Gudegast se va ocupa de tot. O mai f cuse de multe ori,ă ă

îns pilo ii erau obliga i s -şi cunoasc misiunile. Ambeleă ţ ţ ă ă hidroavioane fuseser uşurate de tot ceea ce era inutil. N-aveau să ă transporte nici m car bombe.ă

Leitner precizase iritat atunci când se pusese problema: „Avem degând s folosim sta ia radio, nu s -i facem praf antena!"ă ţ ă

Acum era sus, pe puntea lui, ner bd tor, dornic s pornească ă ă ă ac iunea.ţ

151



Hechler recapitula: cele dou avioane urmau s amerizeze pe oă ă fâşie îngust de ap , aflat la ad post, iar desantul s pornească ă ă ă ă ă imediat spre rm în b rcile pneumatice din cauciuc. Avioaneleţă ă aveau s fie pline ca nişte cutii de sardele, gândi el. Şov ise îndelungă ă asupra alegerii Oberleutnantului Bauer ca responsabil al misiunii.Numirea lui p rea justificat , din moment ce era speciaă ă list întransmisiuni. Totuşi, avea destul de pu in practic în teren, aşa cţ ă ă ă

adjunctul lui urma s fie un maistru cu experien . Opt oameni cuă ţă totul, exceptând pilo ii. Buletinele informative erau ferme îh privin aţ ţ sta iei radio. Nu func ionase niciodat la întreaţ ţ ă ga capacitate, iarrapoarte demne de încredere sus ineau c inaţ ă micul inten ionaţ transformarea ei într-un radiolocator gigantic. Invadarea Europei opreschimbase îhtr-un lux nedorit. Pe col ul de stânc se g seau doarţ ă ă trei oameni. Gudegast comentase odat : „Ce r zboi mai e şi sta. S-ă ă ăar putea ca nenoroci ilor de-acolo s nu le spun nimeni când s-aţ ă ă sfârşit totul sau cine a învins!"

Theil se o râse la el: „R zboiul se va termina pentruţă ă ei dac voră încerca s saboteze sta ia!"ă ţ

S rmanul Theil... P rea şi mai încordat, iar ridurile de la col urileă ă ţ gurii i se adânciser .ă

- Buletinele meteo sunt promi toare, spuse Hechler. Privi celeţă dou avioane şi îşi reaminti cum se înfuriaseă

Leitner când îi sugerase c ar fi mai potrivit s fie trimis noul Arado,ă ă iar cel lalt - pe deplin opera ional - s r mân la bord pentru oriceă ţ ă ă ă eventualitate.

Leitner strigase: „Asta este atitudine defetist , c pitane! Penă ă truun om de ac iune pruden a ta mi se pare exagerat ! Avionul cel nouţ ţ ă va fi folosit când voi spune eul"

Şi el p rea s stea ca pe ghimpi. Perspectiva ac iunii, lipsaă ă ţ

152



aparent a vreunui semn din partea inamicului - era ca şi cumă navigau pe o cea de nep truns.ţă ă

Hechler privi ceasul din perete: cinci minute. D du din cap spreă pilo i.ţ

- Succes! îşi aminti de scrisorile pe care le trimisese p rin ilor celor careă ţ

pieriser în Baltica. Chipurile lor i se şterseser deja din memorie. îşiă ă st pâni cu greu un fior.ă

Se îndrept spre puntea prova şi observ c oamenii de veă ă ă ghe şiechipele de servan i se îmbulzeau spre posturile de lupt .ţ ă

„Uite-1 pe comandant!" Aproape c le putea auzi şoaptele. „Arată ă îngrijorat?"

Aştept ca un marinar s ştearg umezeala de pe scaunul metalic,ă ă ă apoi se aşez .ăKorvettenkapit n Werner Froebe avea cartul de diminea , îmbujorată ţă

în aerul rece, st tea cu mâinile-i uriaşe c uş în jurul repetitorului-giroă ă de parc ar fi fost o ceaşc de cafea. Tân rul Jaeger se afla înă ă ă

apropiere, gata s transmit ordinele, s observe şi s înve e. P reaă ă ă ă ţ ă c se maturizase brusc dup episodul cu barca de salvare şi cel cuă ă convoiul.Hechler se gândi la cei doi supravie uitori. B trânul bo man z ceaţ ă ţ ă

înc într-un soi de buim ceal , iar Stroheim spunea c rareori eraă ă ă ă atent la ceea ce se întâmpla în jur. Cel lalt, camaradul lui mai tân r,ă ă pe nume Ames, îşi revenise complet. Hechler îşi aminti cadavrelepurtate de valuri... De parc cineva ar putea r mâne nemarcat de oă ă asemenea experien .ţă

Theil veni lâng el pe gr tare, reglându-şi puternicul binoclu cuă ă degete nervoase.

Hechler îi arunc o privire.ă- Dup ce d m de convoi, Viktor, ne putem întoarce acas . O s neă ă ă ă croim drum prin mijlocul flotei engleze, dac va fi nevoie.ă

153



Primul Arado prinse via , împr ştiind în aer mirosul p trunţă ă ă z tor deă benzin cu cifr octanic ridicat . Elementul-surpriz era totul. Greuă ă ă ă ă de crezut c cei care serveau sta ia radio ar fi putut b nui m car ceă ţ ă ă s-a ab tut asupra lor. La urma urmei, aşa ceva nu se mai întâmplaseă niciodat .ă

Un telefon zbârnâi scurt şi marinarul care r spunse strig :ă ă- Totul e gata, dom'le comandant!Hechler şi-1 imagin pe Leitner pândind de sus, din cuibul luiă

blindat. Dar nu se întoarse s se uite.ă- Porni i!ţ

Avionul mugi pe catapulta abrupt , plonja nesigur spre ap , apoiă ă prinse puteri şi se în l , în sfârşit, îndep rtându-se de nava careă ţă ă

înainta la pas.Se auzir voci dinspre scara de la tribord.ă- Ave i un vizitator, domnule comandant, anun Jaeger. Hechlerţ ţă se r suci tocmai la timp ca s prind nemul umireaă ă ă ţ

încruntat a lui Theil şi rânjetul fugar al unui semnalizator.ă

Erika Franke travers puntea de comand cu b gare de seaă ă ă m . Seă sprijini de un montant s -şi trag sufletul, cu p rul rev ră ă ă ă sat pestegulerul hainei. Hechler îi oferi bra ul şi o conduse pân la scaun. Laţ ă un moment dat ridic privirea spre puntea lui Leitner şi i se p ru că ă ă vede chipiul amiralului disp rând în grab din vedere.ă ă

- Cum te sim i? o întreb .ţ ăObserv felul în care-şi proteja locul r nit şi se întreb de ceă ă ă

venise. Urcase toate sc rile alea şi era înc atât de sl bit deă ă ă ă pierderea de sânge...

Fata se aşez pe scaunul metalic şi îşi îngropa b rbia în eşarf .ă ă ă- Doctorul a spus c nu e nici o problem . Urm ri cum cel de-ală ă ă

doilea Arado se îndep rta vâjâind, vopseaua de camuflaj f -cându-1ă ă s par contopit cu apele întunecate. Deja m simt mai bine.ă ă ăHechler îl auzi pe Froebe:

- Camera de filmat e din nou pe faz , dup câte v d! Peă ă ă

154



Dumnezeul meu, o s ajungem cu to ii stele de cinema!ă ţHechler o privi şi descoperi c prezen a ei îl putea face s se rupă ţ ă ă

de problemele imediate. Urm toarea mtâlnire de aprovizioă nare.Convoiul. Pre ul îh nave şi oameni. Poate c dup aceea Leitner va fiţ ă ă

îh sfârşit mul umit. Ar trebui s fie.ţ ă- Ar i prea bine, îndr zni el. i-a revenit şi culoarea în obraji...ăţ ă Ţ

Fata îşi întoarse ochii spre c pitan şi câteva clipe fur prinşi amândoiă ă într-o mreaj , ca o îmbr işare fizic , deşi nici unul dintre ei nu seă ăţ ă mişcase.

- De la postul de transmisiuni, dom'le comandant, strig ună marinar. Au interceptat un mesaj şi cer instruc iuni.ţHechler f cu un semn din cap.ă- Du-te tu jos, Viktor. S-ar putea s nu fie nimic important, dară

avem nevoie de orice informa ie care apare.ţSe gândi la comentariul sarcastic al lui Froebe şi apoi la sfârşitul

oribil al submarinului de aprovizionare. Ini ial, Leitner spusese cţ ă femeile din echipa de filmare, împreun cu bobinele trase, aveau să ă fie transbordate pe vasul de aprovizionare. Fusese prev zut caă „vaca-de-muls" s se întoarc la baz şi s -şi comă ă ă ă pleteze stocul decombustibil. B nuia c cele dou femei nu erau câtuşi de pu ină ă ă ţ

încântate: nevoite s aştepte o alt întâlnire, aveau dinainte şiă ă perspectiva unei noi b t lii. Cu pu in noroc, puteau sc pa cu fa aă ă ţ ă ţ curat . Toate escortoarele grele ale inamicului înă so eau mareleţ convoi cu trupe, iar alte unit i înaintau îh vitez spre Nord, cu cineăţ ă ştie ce misiuni. Era foarte probabil ca, în ciuda importan ei lui,ţ convoiul de tancuri petroliere s nu se poat bizui îh lunga curs spreă ă ă Biscaya decât pe vitez şi pe o escort modest .ă ă ă

Fata continua s -1 priveasc ; ochii ei c prui p reau deosebit deă ă ă ă luminoşi, îh pofida umbrelor pâcloase ale dimine ii.ţ

- Parc nu se mai sfârşeşte. Iar şi iar, la infinit...ăPuse mâna pe balustrada de sub geamul comenzii, la doar câ ivaţ

centimetri de-a lui.

- Avioanele au disp rut din vedere, dom'le comandant! anun oă ţă alt voce.ă- In regul .ă

155



Hechler se uit la mâna ei. încerca o suferin aproape fizic . Dară ţă ă nu se mai sim ea ridicol, chiar dac şi acum orice fel de viitor i seţ ă p rea un vis f r rost.ă ă ă

- î i pare r u dup ea? întreb Erika cu glas sc zut. Hechler f cuţ ă ă ă ă ă ochii mari.- Nu. Adic ... nu sunt sigur. Dac aş spune c via a mea îh afaraă ă ă ţ

acestei nave nu a însemnat nimic, ar fi ca o tr dare... o jignireă nedreapt .ă

Cuvintele p reau s âşneasc din el. Nu-şi amintea s mai fi fostă ă ţ ă ă vreodat atât de deschis cu cineva. Era ca şi cum şi-ar fi lep dattă ă hainele şi-ar fi r mas f r ap rare.ă ă ă ă- Ştiu'la ce te gândeşti, Dieter, spuse ea. Dar greşeşti. Te apreciezcu atât mai mult pentru sinceritatea ta şi pentru sim ul onoarei.ţ

Hechler abia dac îşi d du seama c -i spusese pe nume şi c , preă ă ă ă ţ de câteva clipe, degetele ei z boviser pă ă e încheietura mâinii lui.

- N-am întâlnit niciodat pe cineva ca tine, ad ug Erika. îşiă ă ă retrase mâna şi se înfiora. M vei sili s spun? N-ai s m dis-ă ă ă ăpre uieşti dac - i spun?ţ ă ţ

El o privi. Siluetele de pe puntea de comand p reau fluide,ă ă asemenea umezelii de pe piesele metalice.

-Nu te voi sili. Am s-o spun eu, indiferent dac se cade sau nu.ă-Putem hot rî împreun , r spunse ea.ă ă ă- Adev rat. Privi într-o parte, speriat c nepriceperea lui în g sireaă ă ă

cuvintelor ar putea-o face s se r zgândeasc . Te doresc.ă ă ăSunase atât de searb d şi stângaci, încât ridic ochii spre ea,ă ă

aşteptându-se s citeasc sup rare sau dispre . Fu surprins deă ă ă ţ fericirea din privirea fetei, o str lucire ca aceea de-atunci, în cabinaă lui.

- E tot ceea ce mi-aş fi dorit s aud, şopti Erika. Ştiam c seă ă întâmpl ceva, am sim it de la început. Scutur din cap, ca şi cumă ţ ă nu-i venea s cread . Trebuie s st m de vorb .ă ă ă ă ă

Vocea lui Jaeger îi întrerupse:-Postul de transmisiuni, domnule comandant, îi întinse receptorul,cu ochii la fat .ă

156



-Domnule c pitaă n? Era Theil.-E doar un post de radio brazilian, domnule.P rea iritat, ca şi cum pentru o asemenea problem ar fi trebuită ă

trimis un ofi er aspirant şi nu el.ţHechler scrut orizontul. Lumina devenea tot mai puternic ,ă ă

încerc s analizeze situa ia. Pân la avanpostul radio erau o sut deă ă ţ ă ă mile. Trebuie c avioanele au ajuns deja. Va mai aştepta cinciă minute, apoi cu toat viteza înainte.ă Prin?, va fi acolo în trei ore. Până atunci... - privi spre scaun, dar era gol. Se uit la Jaeger.ă

- A coborât, domnule comandant.Vorbise cu aparent nep sare, dar pe chipul lui fraged se puteauă ă citi o mie de întreb ri. Ceva ce merita s -i povesteasc tat lui s uă ă ă ă ă erou, dac vor ajunge vreodat acas .ă ă ă

îl auzi pe Theil bomb nind uşor în telefon. P rea nervos.ă ă- Nu conteaz , Viktor, îi spuse. Verific . Poate c afli ceva, cineă ă ă ştie. Puse receptorul în mâna lui Jaeger. Transmite-i ofi eruţ lui cunaviga ia s vin aici.ţ ă ă

Zâmbi când v zu c Gudegast era deja prezent. Tocmai înă ă dep rtaă învelitoarea de pânz de pe harta operativ , dup ce mai întâiă ă ă aruncase o privire pe cerul senin.

- Ce p rere ai?ăGudegast îşi împinse buza de jos în afar , astfel c barba încâlcită ă ă

şi pestri se r sfir peste uniform .ţă ă ă ă- Acum, dom'le comandant.Hechler încuviin . Postul lor de transmisiuni ar fi recep ioţă ţ nat orice

semnal de alarm transmis de pe insul în cazul în care misiuneaă ă eşua. Desigur, exista şi posibilitatea ca cei doi pilo i s se fi r t cit.ţ ă ă ă V zu expresia de pe fa a lui Gudegast şi ştiu c aşa ceva era foarteă ţ ă pu in probabil.ţ

- Preia comanda. Maşinile cu toat viteza înainte! Aten io-neaz -iă ţ ă pe cei de la radar şi spune-i ofi erului cu artileria s -şi adune oameniiţ ă pentru debarcare.Hechler nu se num ra printre cei care aveau s pun piciorul peă ă ă

rm. Nimic nu mai era sigur. Ar fi sim it îns o mare uşurare s calceţă ţ ă ă

157



iar şi pe uscat. împreun cu ea. Mân în mân . Doar câteva clipe, caă ă ă ă o himer . Izbutise s -i spun .ă ă ă Te doresc. îşi analiz sentimentele şiă cuvintele i se p rur mai gr itoare ca niciodaă ă ă t . Era adev rat. Seă ă l s în scaunul metalic. Fusese iubit , poate chiar c s torit .ă ă ă ă ă ă Reflect din nou. La urma urmei, nu era câtuşi de pu in un vis.ă ţ

** *

Theil privea umerii încovoia i ai transmisioniştilor şi ascultaţ murmurul continuu al semnalelor Morse şi parazi ilor din difuţ zoare.Ofi erul de serviciu, tân rul Leutnant zur See Ziegler, se uita la elţ ă îngrijorat:

- Nu sunt sigur, domnule... Şeful meu nu mi-a dat nici oinstruc iune...ţ »

Theil îl intui cu privirea.ţ- Rezolv eu asta! încerc în zadar s deschid uşa biroului personal al lui Bauer,ă ă ă

apoi zgâl âi clan a furios.ţ ţ-Este... e încuiat , domnule, se bâlbâi Ziegler.ă-V d şi eu* n t r ule!ă ă ă ă

îşi d dea seama c exagera, dar nu se putea st pâni. Poate dină ă ă

cauz c îl v zuse pe Hechler cu fata aia. Doar e însurat! Ce-o fi înă ă ă capul lui?- D -mi cheiaă !

Tân rul ofi er for un sertar şi i-o înmâna. Theil observ c aveaă ţ ţă ă ă ag at o etichet roşie. Asta însemna c putea fi folosit numai îhăţ ă ă ă ă cazuri de extrem urgen . Scrâşni din din i. Ce nerozie s - i închipuiă ţă ţ ă ţ c îh ultimele clipe ale unei nave i-ar mai p sa cuiva de eticheteă ă colorate.

Trânti uşa dup el şi se pr buşi îh scaunul lui Bauer. Curios, dină ă momentul prelu rii navei de la constructori nu mai pusese piciorulă aici. Un loc tainic. Un adev rat „centru nervos".ă

îşi recap t calmul şi inspir adânc deă ă ă câteva ori.Pe birou trona fotografia înr mat a unui tân r ofi er de maă ă ă ţ rin . Oă privi îndeaproape şi morm i. Era Bauer în persoan . Tipic pentru el.ă ă

158



Se gândi la izbucnirea lui Stroheim din careu şi la privirile încrememte ale celorlal i ofi eri în timp ce doctorul f cea propagandţ ţ ă ă inamicului în gura mare. Nici nu-i de mirare c briă tanicii revendicautot felul de victorii, pentru ei şi alia ii lor. Contau pe fraieri caţ Stroheim care s -i asculte şi apoi s r spână ă ă deasc otrava.ă

Mai era o cheie pe şnur, mult mai mic decât prima.ă Theil trase cu urechea la susurul harnic de dincolo de uş , dină

camera transmisioniştilor. îşi reluaser lucrul, fiecare gândin-du-seă probabil la stânjeneala tân rului ofi er pe care-1 pusese la punct.ă ţ

„Las' c-o s -i prind bine", îşi spuse f r p rere de r u. „To i amă ă ă ă ă ă ţ trecut prin aşa ceva". B g cheia în broasca unui sertar metalic şi-şiă ă inu r suflarea când auzi declicul.ţ ă j Era comandant secund. In timpul luptei, locul lui era la postul decombatere a avariilor, pe când Hechler st tea de regul neclintit peă ă puntea deschis , dispre uind siguran a blindajului maă ţ ţ siv al postuluide observare. Theil se gândise adesea la asta. Bănuia c şi altoră ofi eri afla i în situa ia lui le-ar trece prin minte posibilitatea deloc deţ ţ ţ neglijat de a îmbr ca uniforma comandană tului c zut la datorie.ă

Chiar şi Leitner putea s moar în lupt . Theil se închipui dintr-oă ă ă dat întors acas în Schleswig-Holstein pentru a fi decorat deă ă Conduc torul însuşi.ă

Mâna i se opri şov ind pe un dosar rozaliu, a c rui copert eraă ă ă împodobit cu pajura nazist şi ştampila Serviciului de Inforă ă ma ii alţ Marinei. îl deschise cu o mişcare, şi inima îi înghe . Numele lui eraţă caligrafiat în partea de sus a paginii. Num rul matricol, gradul, dataă numirii îh func ie, totul... Pân şi fotografia din ziua îh care seţ ă

îmbarcase pe nav . îşi sim i degetele ca paraă ţ lizate, incapabile să întoarc foile. Vru s încuie sertarul şi s plece imediat. La naiba cuă ă ă transmisia brazilienilor! Sub prima pagin se g sea un raportă ă informativ, b tut de curând la maşin pe hârtie fin . Privirea i seă ă ă

înce oşa pe m sur ce-1 parcurse înceţ ă ă pând cu partea de jos, undesemn tura lui Leitner era dublat de cea a lui Bauer.ă ă

In capul paginii era numele Brittei. Pe lâng câteva trimiteri laă dosarul personal nu p rea s mai fie mare lucru, cu excep ia unuiă ă ţ rând care-i înghe sângele în vine:ţă Cazul nu mai este de

159



competen a Serviciului de Informa ii al Marinei. Subiectul a fost ţ ţ arestat de Gestapo.

Theil nu-şi mai amintea când a încuiat sertarul; nici m car cum aă ieşit bâjbâind din birou.

Tân rul ofi er lu pozi ie de drep i şi-i raport :ă ţ ă ţ ţ ă- Nu am mai recep ionat nimic de la sta ia aia, domnule. Pot s ...ţ ţ ă

Privi înm rmurit la Theil care, dup ce trecu poticnindu-se peă ă lâng el, p r si postul de transmisiuni.ă ă ă

Secundul îşi croi drum pân pe covert şi se rezem pentruă ă ă

câteva clipe de mânerul de siguran al unei por i etanşe.ţă ţBritta arestat . închise ochii strâns şi se str dui s -şi reamină ă ă -teasc chipul ei, aşa cum ar ta ultima oar . Nu izbuti s vad decâtă ă ă ă ă casa goal şi florile uscate, vecinii pândind din dosul peră delelor şidoctorul cu sfaturile lui grijulii.

Sim i nevoia s urle în gura mare. Ştiuser cu to ii, trebuie s fiţ ă ă ţ ă ştiut. Leitner, şi târâtura de Bauer... Se gândi la Hechler, cu mintea

înnebunit ca un animal prins îh curs . O fi ştiut şi el, probabil i seă ă spusese cu câteva s pt mâni în urm .ă ă ă

R mase cu gândul la Gestapo. Evitase întotdeauna contactul cuă aceştia, ca mai to i ceilal i. Activitatea lor nu fusese întotţ ţ deauna atâtde discret pe cât şi-ar fi dorit-o ei, dar treaba asta îl l sase rece.ă ă

Auzise totuşi unele lucruri. Torturi şi violen în interesul cauzei. Iiţă rev zu în minte chipul, ochii rug tori, vân t ile de pe corp, dup ceă ă ă ă ă

încercase s afle ce se întâmplase cu p rin ii ei.ă ă ţGestapo. încetase s mai fie doar un cuvânt. Era moartea îns şi.ă ăNava începu s se clatine şi s trepideze în jurul lui şi ştiu că ă ă

m riser viteza spre mica insul . .ă ă ăCe s fac ? Ce s spun ?ă ă ă ăPrivi neajutorat în toate p r ile, cu mâna încleştat de balusă ţ ă trad ,ă

de parc altfel s--ar fi putut pr buşi.ă ă

Britta era moart , sau poate chiar în clipa aia implora cleă men aţ c l ilor ei.ă ă- Nuu!

160



ip tul t ie aerul, dar se lovi de blindajul de o el. Prins în curs şiŢ ă ă ţ ă agonizând, asemenea lui.

161



Capitolul 14_________________________„AUF WIEDERSEHEN..."

Oberleutnant Hans Bauer coborî cu paşi mari panta abrupl şistâncoas , cercetând cu aten ie cele dou hidroavioane care să ţ ă leg nau ridicate de valuri. P reau în siguran , amarate cu micii loră ă ţă ancore şi cu pilo ii r maşi la bord pentru cazul în care mare ar fiţ ă devenit agitat .ă

Bauer st tea cu picioarele r şchirate; cizmele negre ar toasă ă ă completau de minune uniforma perfect ajustat . Pistolul greu d laă brâu, ca şi eşarfa de m tase aruncat neglijent în jurul gâtulu îiă ă d deau un aer impresionant, sau cel pu in aşa îşi î ă ţ nchipuia. Sibucurase de fiecare clip a ac iunii, terminând cu punctul culmiă ţ nantcând cele dou ambarca ii de cauciuc asaltaser rmul şi oameniiă ţ ă ţă s i îi înconjuraser pe prizonieri.ă ă

Mersese aproape perfect, deşi lucrurile luaser o întors tură ă ă neaşteptat . La sta ia radio existaser dou persoane îh plus. Acumă ţ ă ă ştia c fuseser mecanici l sa i acolo pentru între inere.ă ă ă ţ ţ

Bauer se gândea la ce-o s -i spun contraamiralului. Leitner îi vaă ă

recompensa decizia rapid dup cum merita. îşi îngust privireaă ă ă pentru a urm ri înaintarea spre ostrov a siluetei suple aă cruciş torului. Viteza putea fi ghicit numai dup valul de prov , îşiă ă ă ă spuse c trecuser parc ani de când abia o z rise, în lumina slab aă ă ă ă ă zorilor, şi pân ce aceasta se conturase pe deplin. Rev zuă ă debarcarea. Se însufle ise când alarma anun apari ia celor doi. Da,ţ ţă ţ Leitner avea s fie mul umit. Se încrunt . In ce-1 privea pe c pitan,ă ţ ă ă nu era atât de sigur.



Se întoarse pentru a contempla baza distrus . Cizmele scrâşă niră pe p mântul pietros. O cl dire crea , lung şi bombat , c reiaă ă ţă ă ă ă englezii îi spuneau cabana Nissen, şi dou antene radio. Una mic ,ă ă cealalt foarte înalt şi delicat . Era un miracol cum de rezistaseră ă ă ă fortunilor.

îşi z ri doi dintre oameni cu câte un Schmeisser în mân şi seă ă felicit pentru alegere. Selec iona i cu grij . Buni membri de partid.ă ţ ţ ă Era corect s profite de aceast opera ie m runt , înc evidentă ă ţ ă ă ă vital .ă

Al turi de cl dire z cea un cadavru acoperit cu un cearşaf fixat cuă ă ă pietroaie. Era unul dintre mecanicii vizita i care v zuse cum decurgeţ ă debarcarea, se întorsese, se strecurase printre camarazii z p ci i,ă ă ţ rupând-o la fug înspre cl dire. Bauer nu ştia nici acum dacă ă ă alergase pentru a trimite un mesaj, un avertisment, sau pentru adistruge aparatura.

îşi aminti propriile lui sentimente când greul Luger scuipaseglon ul. Omul se rotise în loc. Ochii i se m riser de groaz în timp ceţ ă ă ă se pr v lea, lovindu-se şi f râmi ându-se îh josul pantei. Apoi, ceilal iă ă ă ţ ţ se strânseser gr mad îngrozi i şi şoca i, privind int armeleă ă ă ţ ţ ţ ă

îndreptate spre ei şi trupul împr ştiat al camaradului mort.ă

Bauer le spusese s se supun ordinelor f r crâcnire, iar dup ceă ă ă ă ă cl direa a fost cercetat îh întregime şi sta ia verificat de evenă ă ţ ă -tualele stric ciuni, îi îngr m dise îhtr-o magazie, l sându-i sub pază ă ă ă ă.

îşi potrivi cascheta într-o pozi ie mai elegant , aşa cum o purta şiţ ă contraamiralul. Ce ofi er distins! Un adev rat exemplu.ţ ă

Z ri un subofi er, un tip întunecat, numit Maleg, care coboraă ţ panta cu dou grenade leg nându-i-se la şold. Nu era unul dintre ceiă ă aleşi de Bauer pentru raid. Se gândi la Theil, cel care indicaseparticipan ii. Bauer era foarte mul umit c nu între inuser alte rela iiţ ţ ă ţ ă ţ decât cea de la superior la subordonat.

Avusese totul pe mân şi se comportase ca un prost, în loc să ă beneficieze de avantajele majore ale pozi iei. El datora totul Patriei.ţ

Totul. Cum putea s fie prietenul unui sperjur, al unui tr d tor? Ar fiă ă ă trebuit s -şi cunoasc so ia mai bine decât oricine, îi sc p ună ă ţ ă ă suspin. Iar el...

163



Subofi erul salut .ţ ă- II înmormânt m?ăBauer îi arunc o privire înghe at .ă ţ ă- O vor face prizonierii. Aşa o s -i piar oricui cheful de vreo faptă ă ă

necugetat .ăMaleg privi în zare, înspre cruciş tor. Nu g siser nici arme, niciă ă ă

mijloace de distrugere. Ba chiar şi prizonierii erau civili paşnici.Fusese în întregime vina locotenentului, îns orice conseă cin e se vorţ r sfrânge asupra lor. Trase concluzia c lui Baueră ă h' place s ucid . Ină ă

nişte împrejur ri ceva mai favorabile i-ar fi împuşcat pe to i. îiă ţ cunoştea el bine pe ofi erii tip Bauer. Cum naiba se c ptuşise cuţ ă sta?ă

Mai târziu, când prizonierii s pau în p mântul pietros cuă ă târn coape şi cazmale, Bauer intr în sta ia dezafectat , uitându-seă ă ţ ă cu dezgust la fotografiile obscene de pe pere i. Nuduri. Femeiţ despuiate cu sâni opulen i. Decadent. Cum credeau, chiar fiind alia iţ ţ cu yankeii, c or s câştige r zboiul?ă ă ă

La Dresda fotografiase casa p rinteasc . Portretele str moşiă ă ă lor.Ofi eri mândri, acoperi i cu decora ii. O moştenire care îi amintea înţ ţ ţ permanen ce are de f cut şi ce-i rezerv viitorul. Leitner îiţă ă ă promisese o avansare cu acordul conducerii navale imediat ce vorajunge în primul port sigur. Bauer nu era atât de wb încât s nu fiă v zut rela iile dintre aghiotantul Theissen şi contraă ţ amiral, îns nimică nu-i putea atenua flerul şi calit iăţ le de comandant

Maleg îl studia. Se bucur când vasul veni mai aproape.ă Prinz îiera cunoscut, acolo lucra. La popota subofi erilor avea o mul ime deţ ţ prieteni. Pufni la mirosul de cafea proasp t ce venea dinspre coş.ă ă Era uluitor. Aveau cafea proasp t şi mormane de conserve c roraă ă ă aproape le uitase gustul. Se gândi c ar fi bine s ia câteva cu el,ă ă pentru popot . încerc s nu se lase influen at de un num r vechi ală ă ă ţ ă ziarului Daily Mail pe care-1 g sise în dormiă tor. Ştia englezeştedestul de bine îns , chiar dac n-ar fi ştiut deloc, h r ile frontului şiă ă ă ţ fotografiile înso ite de articole-bomb vorbeau de la sine. Se spuneaţ ă c Alia ii intraser în Fran a şi Belgia, iar Germania abia mai rezistaă ţ ă ţ

în câteva puncte izolate din

164



Anglia şi Pas de Calais. Fabricile de rachete şi bombe zbur toare,ă mult l udatele arme secrete, fuseser cucerite, iar amenin area loră ă ţ

înl turat pentru totdeauna. Nu putea fi adev rul adev rat. Seă ă ă ă men iona c patru sute de mii de militari c zuser prizonieri. Nu-iţ ă ă ă aşa c nu era adev rat?ă ă

Pe deasupra, ziarul nu era nou. Ce se întâmplase cât timpatacaser convoiul? Se considera un bun subofi er, aşa c distruseă ţ ă ziarul înainte s -1 vad şi ceilal i.ă ă ţ

Ciuli urechile auzindu-1 pe Bauer cum citeşte cu glas sonor dintr-o

carte de rug ciuni în timp ce oamenii ceilal i st teau sprijini i înă ţ ă ţ mânerele cazmalelor. Ii veni s scuipe. Ucizi un om, apoi îl petreci cuă tot respectul! Bauer salut b os, dup care vârî cartea în buzunară ăţ ă cu aceeaşi nonşalan cu care pusese Lugerul în toc.ţă

Cazmalele se mişcar din nou, iar Bauer p şi c tre barac .ă ă ă ă- Maleg, datoria e datorie, oricare ar fi ea, îi zise.Subofi erul se aşez pe o piatr , aşteptând ca unul dintre oameniiţ ă ă

lui s -i aduc o cafea.ă ăS presupunem c ...ă ă Fraza i se ag ase printre gânduri. Săţ ă

presupunem c vom pierde r zboiul. Era de necrezut, bineîn eles,ă ă ţ dar dacă Prinz era doborât aici, îh Atlanticul de Sud, ce mai urma?

Se întoarse, urm rind silueta vasului care, îh ultimele minuă te,p rea s -şi fi dublat dimensiunile.ă ăO s -i duc el, Hechler, cumva, acas .ă ă ă

** *

Ridicându-1 dintr-o parte, o mul ime de bra e se încordau sţ ţ ă smulg primul Arado din carcasa navei care se scufunda cu repeă -ziciune, tras de curent.ăLeitner, cu trabucul îh gur , coborâse pe puntea din fa , uiv luind-oă ţă ă cu mirosul parfumat al acestuia.

*+ La fix, zise amiralul. Ei, v-am spus eu? Era aproape vesel.Doamne, ce lovitur o s fie!ă ăHechler îşi pironi binoclul pe sta ia singuratic . Urma s debarce unţ ă ă

165



grup nu prea mare, cu doi dintre telegrafiştii navei. Aceştia aveaucodurile potrivite şi, chiar dac ar fi fost schimbate de inamic, nimeniă nu ar sta s cânt reasc un unic şi disperat SOS. Desigur, s-ar fiă ă ă putut ivi şi complica ii. Un vas care s ajung la insuli tocmaiţ ă ă ţă atunci. Dac se întâmpla, trebuia dat un semnal de alarm dinainteă ă ştiut, iar Prim avea s -şi vad mai departe de drum. Ori ar fi întârziată ă convoiul cu combustibil ori, mai r u, şi-ar fi schimbat direc ia. Dară ţ asta era atât de pu in probabil, încât nu merita s - i ba i capul.ţ ă ţ ţ

Atunci ce altceva? Ar putea întâlni nave inamice, care s -iă

blocheze pân când raportul de for e s-ar fi inversat în favoarea lor.ă ţ Trecuse prin toate punctele de întâlnire cu Gudegast; avea de ales între trei variante, iar submarinele de aprovizionare urmau s fie peă pozi ie, orice s-ar fi întâmplatţ !

Trase cu ochiul înspre Leitner. Amiralul nu era prostul nimănui.Avea s cear întoarcerea îh Germania imediat ce urm torul convoiă ă ă va fi fost distrus. în drumul spre cas le-ar putea ieşi în cale şiă convoaie mai mici. Poate chiar vedete rapide.

Comunica iile aliate p reau s resimt o sincop . Inamicul trebuieţ ă ă ă ă c era uimit de resursele lor de combustibil, aşa c toate celelalteă ă convoaie din Atlantic au fost cu siguran blocate îh porturi pân ceţă ă pozi ia corsarului urma s fie verificat .ţ ă ă

Hechler, ca marinar pursânge, nu ignorase niciodat norocul. Iară al lor, pur şi simplu, nu putea dura; îşi imaginase destul de des oescadr cu misiune special r spândindu-se ca un evantai din golfulă ă ă Biscaya spre Sud, c utându-i peste tot. Portavioanele nu lipseauă niciodat din schem . Amiralul duşman nu avea nevoie decât de ună ă singur raport de localizare, nimic mai mult.

Paşi ap sa i r sunar pe scar . Theil, cu fa a ascuns în dosulă ţ ă ă ă ţ ă unor lentile mari şi întunecate, îşi f cu apari ia pe punte.ă ţ- Am lansat o ancor dubl , domnule, şi-am ordonat s se taieă ă ă cablul, dac e nevoie, ad ug el.ă ă ă

- M rog, înc o precau ie, aşa-i? chicoti Leitner. Theil îl ignor .ă ă ţ ă- Domnule, a i ales oamenii care vor r mâne pe insuli ? Hechlerţ ă ţă se întoarse spre el.-Am vorbit cu doctorul, Viktor. Trei dintre cei c zu i înc mai zac laă ţ ă

166



mfirmerie.-Am numele lor, domnule. Am crezut c simuleaz , replic Theil peă ă ă un ton neutru.

Hechler îi şopti în aşa fel încât Leitner s nu aud :ă ă- Te sim i bine?ţ-Da, r spunse Theil, îndreptându-şi umerii. Hechleră mcuviin .ţă-Bine, îi putem debarca şi pe cei doi supravie uitori. Leitner seţ

întoarse.- Mai târziu, când vor fi salva i, nimeni nu va putea s spun c i-ţ ă ă ă

am tratat inuman.Constatarea p rea s -1 amuze. Theil replică ă ă privind prin el:-Un om a fost ucis la sta iaţ radio.-Când? întreb Hechler, furios. De ce n-am fost anun at imediat?ă ţ-Am fost anun atţ eu, r spunse Leitner. Erai ocupat cu ancoă rareanavei, nu- i aminteşti?ţ

Hechler rev zu imaginea lui Bauer prezentându-se la bord atunciă când o echip de salvare fusese trimis dup el. Trecuse chiar o or ?ă ă ă ă I se p ruser câteva minute.ă ă

Theil îşi ap s o mân pe piept, parc pentru a opri o durere, apoiă ă ă ă

explic :ă- Bauer 1-a împuşcat pe unul dintre mecanici. Se opri şi ad ugă ă cinic: un civil.

Leitner se întoarse din nou.- Pentru numele lui Dumnezeu, omule, la ce te aşteptai? N-am de

gând s risc soarta oamenilor mei indiferent de motiv. Bauer aă ac ionat cum a crezut de cuviin . Eu îl aprob. In acest r zboi auţ ţă ă murit milioane de oameni şi vor mai muri milioane, sunt sigur!ipase, ignorând santinelele din apropiere. Sunt şi lucruri maiŢ

importante decât o nenorocit de împuşc tur . Priceă ă ă pe i,ţ domnule! Theil îl urm ri impasibil din spatele ochelarilor.ă-Evident, domnule. îi întoarse spatele şi disp ru de pe punte. Cu oă privire de ghea , Leitner rânji.ţă-Asta ce dracu a mai fost?

Hechler credea c -1 cunoaşte bine pe Theil. Acum nu mai era sigură

167



de nimic.- Nimeni nu vrea s vad civili ucişi, domnule, zise el. Gaă ă rantez că

în acest caz a fost absolut necesar. Oricum...- Oricum e numai bun de încheiere, pufni Leitner. Leitner sim iţ dintr-o dat c s-a s turat de el, chiar şi deă ă ă

Theil. Pentru a-şi ascunde gândul, îndrept binoclul spre plaj . Dacă ă ă Theil ştia deja? Dar cum ar fi fost posibil? Deşi c pitan, nu aflaseă nimic pân ce mânia lui Leitner nu f cuse ca veştile despre s rmanaă ă ă

so ie a lui Theil s ias la iveal .ţ ă ă ă Tensiunea, oboseala luptei, dorin a de a comanda propria nav -ţ ă aceast ă nav mai mult decât orice -, toate se n pustiser asupra lui.ă ă ă

- Ai putea vorbi cu oamenii pe care i-ai ales, zise Leitner. Vor primimai bine vestea dac le-o aduci tu.ă

Se calmase, dar Hechler sim i îh ochii lui o und de dispre .ţ ă ţ „Spune-le c -i abandonezi aici. Şi de ce? Pentru Germania?" Va fiă

îndeajuns de data asta? Scrâşni din din i. N-avea alt explica ie.ţ ă ţ- Anun mfirmeria c m îndrept într-acolo, conchise el.ţă ă ă

Urm rindu-1 cu privirea, Jaeger se conform ordinului. Comanda...ă ă asta s însemne oare? Astfel de situa ii s aibă ţ ă ă

de înfruntat cel care o de inea?ţ- Nu c sca gura! se r sti Leitner. F ce i-am spus! Dumneă ă ă ţ zeule,am de gând s scriu un întreg pomelnic despre asta când neă

întoarcem în Germania!Un mesager interveni brusc:- Domnule, echipa de filmare cere permisiunea s vin pe punte.ă ăLui Leitner i se p ru c gulerul alb al tunicii este prea strâmt, îlă ă

desf cu.ă- Desigur, aprob el, privind c tre ceilal i. îi m sur : Gudeă ă ţ ă ă gast,

aplecat peste hart , un ofi er de cart, tân rul Jaeger, ceilal i -numaiă ţ ă ţ

fe e supuse. Domnilor, nava noastr primeşte toate onoruţ ă rile. E unfilm pe care copiii noştri nu-1 vor uita!Gudegast îl privi cum se dep rta. Copiii? Gândi c amiralul nuă ă

168



avea nici o tangen cu acest domeniu.ţă

* *Pe nav domnea o atmosfer febril , ca înaintea marilor conă ă ă frunt ri.ă Prin hublourile întredeschise, aerul din cabina subofi eţ rilor şuieraascu it, înghe at şi mirosind vag a petrol. Luminile de semnalizareţ ţ erau stinse, uşile etanşe aproape în întregime blocate. Nava seodihnea, dar pân şi în bâzâitul molcom al motoarelor şi ală ventilatoarelor se putea ghici furtuna ce avea s vin .ă ă

Cei doi st teau îh picioare îh jurul unei mese, urm rind mişc rileă ă ă rapide ale unei perechi de mâini ce aranja sub o lamp un mozaic deă sticl colorat . Subofi erul Hans Stoecker privi într-acolo. Rudiă ă ţ Hammer f cea ultimele retuşuri unui nou cadou, probabil pentruă so ie sau pentru vreo amant . Liniştea era insuţ ă portabil şi totuşiă Stoecker ştia regula jocului. în fa a lui, urmţ ărind atent totul, capulsur al lui Oskar Tripz nu d dea nici un semn de ner bdare.ă ă

Mâinile desprindeau o buc ic de sticl , o înlocuiau, polizauăţ ă ă marginile prea t ioase. Tipul poreclit Rudi Nebunu' era cu totulă galben, oricum l-ai fi luat: p r şi sprâncene, piele şi unghii. Maiă degrab , un albinos.ă

Stoecker încerc s nu se mai gândeasc la ziua în care o mână ă ă ă necunoscut îi d duse acea scrisoare. Restul era un coşmar.ă ăPrivi spre cel lalt subofi er, Elmke, un tip f r sare şi piper, careă ţ ă ă

nu p rea s aib pe nav un alt prieten îh afar de Tripz.ă ă ă ă ăSim i nevoia s -şi ştearg fa a n cl it de sudoare. Oare din cauzaţ ă ă ţ ă ă ă

aerului prea încins? Ştia c nu-i aşa. Erau dezgustul şi fricaă incontrolabil de cele ce începuse.ă

F cuse un gest temerar ar tându-i scrisoarea lui Tripz. îi era atâtă ă prieten, cât şi mentor. Dar lucrurile nu mai puteau fi inute îh frâu.ţ Pân şi şeful de echipaj Brezinka era implicat, iar acum, Rudiă Nebunu' şi Elmke.

Se concentrar asupra sticlei colorate. Ce ar spune p rin ii luiă ă ţ când ar afla? Totul fusese atât de simplu, atât de corect. Un soi dedestin. Chiar şi mtâlnirea cu Sophie. Alung ideea: Sophie fusese aă

169



lui Jaeger. Un ofi er.ţ-Ei, b trâne, scuip tot! zise Tripz. Rânjea, dar încordareaă ă i se sim ea în voce.ţ- Trebuie s ştim, la naiba!ăHammer l s cleştele cu care modelase buc elele de sticl .ă ă ăţ ă- Era s sparg piesa aia! Cl tin din cap. Dup r zboi vor aveaă ă ă ă ă

nevoie de o groaz de geamgii ca s ridice oraşele din ruin , o să ă ă ă vede i!ţ

Tripz îl b tu pe um r..ă ă- Doamne, omule, p i dac -i pe-aşa, o s po i s - i cumperi propriaă ă ă ţ ă ţ

fabric de sticl .ă ăHammer zâmbi. Camaradul s u întotdeauna rezervat şi îndaă toritor

ar ta îh uniforma de subofi er aproape ca un impostor.ă ţ- Ei bine, n-a fost uşor, replic el grav.ă-Hai, omule, spune! se r sti Elmke. Tripz i-o t ie scurt.ă ă-Uşurel, Ludwig! Las -1 s vorbeasc . Hammer zâmbi dină ă ă nou.

- E adev rat Am deschis doar dou cutii. îşi desf cu larg mâiă ă ă nile.Mii de bijuterii, pietre de toate soiurile, aur din belşug. O pr p dită ă ă

de fabric ? Cu partea mea aş putea s cump r şi un oraş.ă ă ăSe holbau unii la al ii, amu i i. Lui Stoecker i se p rea c -1 strângeţ ţ ţ ă ă cineva de gât. Vorbeau de împ r eal . Totul fusese deci acceptat,ă ţ ă hot rât chiar. Se pomeni şoptind:ă

- Dar dac ne descoper ?ă ăSpre surpriza lui, r spunsul îl primi de la Hammer:ă

- Hans, pe nava asta putem s murim îhtr-o sut de feluri. Nu credă ă în miracole. Am luptat într-un r zboi just, dar îl vom pierde. P reaă ă surprins de atitudinea celorlal i. Fra ilor, s lu m lucrurile aşa cumţ ţ ă ă sunt. Nu-i chiar atât de r u c am descoperit o alternativ pentruă ă ă

uitare, aşa-i? Tripz d du la iveal o sticl cu şnaps... B utul în timpul serviciului l-ă ă ă ăar fi costat gradul. I-ar fi costat gradul pe to i.ţ

170



Umplu foarte solemn patru p h rele şi ciocnir cu gravitate.ă ă ă- Pentru noi.Stoecker era singurul care sim ea c îi vine s vomite. Coşţ ă ă marul

devenise mult prea real. Numai scrisoarea întârziase dincolo de oricelimit admisibil .ă ă

*

Hechler se plimba pe punte pe sub evile tunurilor antiaeriţ ene,salutând câte un chip cunoscut, oprindu-se câteva clipe s vorbească ă

cu subofi erul de serviciu pe sector. Ar fi preferat s navigheze decâtţ ă s zac acolo, lâng stânc . Deşi marele şi adeă ă ă ă v ratul duşman eraă oceanul, statul la ancor îl f cea s se simt vulnerabil, nepreg tit.ă ă ă ă ă

Dâra de fum ce ieşea pe coş îi ar ta c Stiick şi inginerii lui erau laă ă fel de ner bd tori s se mişte. Marinari f r treab se plimbau înă ă ă ă ă ă grupuri, abia aşteptând s -şi reia posturile de lupt .ă ă

Un locotenent travers puntea şi salut .ă ă- Barca e gata, domnule!Hechler privi peste um rul lui înspre micul grup de debarcaă re, la

cei trei marinari care înc mai p strau urmele r nilor primite.ă ă ă îi fusese greu s le spun ce voia de la ei. Hechler nu era cine ştieă ă

ce orator. îi tr sese cu Germania, cu sacrificiul suprem, pe care al iiă ţ deja l-au f cut, şi aşa mai departe.ăA explicat totul simplu:- Camarazi, e pentru noi. Pentru nava noastr .ăGrupul era comandat de un telegrafist înso it de ajutorul s u, to iţ ă ţ

ceilal i venind direct din infirmerie.ţ- Am s m -ntorc dup voi, dac o s pot.ă ă ă ă ă îi sim ea cum încearc s fie curajoşi, s nu-1 dezam geasc .ţ ă ă ă ă ă

Gândi c era poate cel mai greu lucra pe care-1 ceruse vreodată ă cuiva.

Se deplas c tre partea unde barca cu motor aştepta s -iă ă ă

transfere pe cei sacrifica i la sta ia radio şi s -i aduc înapoi peţ ţ ă ă ceilal i. Dup aceea... Oft . Era mai bine s nu se gândeasc la ceţ ă ă ă ă vor sim i privindu-şi nava cum se îndep rteaz şi piere la orizont.ţ ă ă

171



Se adunaser în jurul sc rii. Hechler le strânse mâinile. Iiă ăd duse telegrafistului o scrisoare pe care s-o înmâneze britanici-ălor sau oricui ap rea mai întâi. In condi ii normale, ştia c ar fiă ţ ăfost bine trata i. Dar în cazul civilului mort, ştia c scrisoarea arţ ăfi uşurat mult situa ia.ţ \

îi v zu pe, cei doi prizonieri îmbarca i în şalup . Când îi spusese că ţ ă ă vor fi liberi îh curând, b trânul şef de echipaj îi arună case o priviregolit de expresie. Cel lalt, pe nume Aimes, avea un aer nu atâtă ă ostil, cât mai degrab dispre uitor. îl avertizase pe telegrafist îhă ţ

leg tur cu acesta. Era mai sigur s scape de el. Ştia totul despreă ă ă naviga ie,ţ sim ea ţ marea, ca şi Gudegast. N-ar fi putut fisupravegheat tot timpul decât dac îl puneau în fiare. Dar şi aşa ar fiă fost în stare s scape şi s distrug o component vital a navei,ă ă ă ă ă chiar cu pre ul vie ii.ţ ţ- Voi trimite un avion dup voi, dac pot, zise. Dac nu... V zându-leă ă ă ă fe ele crispate, înghi i în sec. E r zboi. Succesul nosţ ţ ă tru st în mâinileă voastre.

Privi în jur şi descoperi dâra de lumin reflectat de un binoă ă clu depe puntea superioar . Leitner le privea fe ele. Le studia reac iile.ă ţ ţ

Se gândi la Theil. Era normal s fie şi el aici. Trebuie f cut cevaă ă înainte de a da iar şi ochii cu inamicul. Atunci când norocul îi vaă p r si.ă ă

In timp ce ei, cu bra ele pansate, coborau unul câte unul, privindu-ţi pe camarazii care r mâneau pe loc, Hechler saluta. Deodat , ca laă ă un semn, un marinar, din gard începu s cânte. Avea o voceă ă puternic şi ampl . In s.curt timp, Hechler îi v zu pe mul i dintreă ă ă ţ oamenii s i apleca i peste balustrad , vocile lor con-topindu-se şiă ţ ă ridicându-se deasupra m rii, în timp ce şalupa se dep rta încet,ă ă l sând îh urma ei o dâr de spum .ă ă ă

Auf Wiedersehen - s-auzim numai de bine!Hechler urm ri şalupa pân ce disp ru, apoi se îndrept spreă ă ă ă

pupa. îşi aminti de fratele s u, Lothar, cântând acelaşi cântecă împreun cu ceilal i c de i îh ziua îh care îşi primiser gradul.ă ţ ă ţ ă- Trebuie s fi fost îngrozitor pentru tine.ă

O z ri rezemat de uş , cu un picior pe prag. Nu ştia de câtă ă ă ă

172



vreme se afl acolo şi totuşi, îhtr-un fel ciudat, parc îi sim iseă ă ţ prezen a.ţ

- Dac învingem în r zboiul sta, vom fi liberi foarte curând, ziseă ă ă ea încet. Dac nu... Se opri.ă

îi lu mâinile îhtr-ale sale.ă- M-am gândit la tine.Sim i cum fata îi întoarce strângerea de mân .ţ ă- Poate prea mult, ad ug . Dar n-am uitat ce ne-am spus acoloă ă

sus, îh cabina mea.

Peste chipul acesteia adie o umbr de zâmbet.ă- Oamenii t i cred c eşti f cut din fier, şopti ea. Un pirat de fier,ă ă ă ştiai asta?

Ii privi atent gura, imaginându-şi-o prins îh capcana gurii lui. Eaă îi fix chipul nedumerit.ă- Dar eu... eu îl ştiu pe cel adev rat.ă- Dup ce plec m de-aici... începu iar şi: Când mtâlnim inaă ă ă micul -

vreau ca tu s fii îh siguran . Orice s-ar întâmpla, vreau s te ştiuă ţă ă ferit de primejdii. Dup ce r zboiul se termin ...ă ă ă ă

Pentru prima oar ea nu-1 mai privi în ochi.ă- Dieter, nu pot s aştept pân atunci. înclin capul, roşind. Creziă ă ă

c sunt altceva decât o biat femeie?ă ă îi mângâie p rul.ă- Nu, dar mi-e ruşine c te las pe tine s spui ce gândesc eu.ă ă Ziegler, ofi erul adjunct de comunica ii, ap ru îh uş , l sândţ ţ ă ă ă

impresia c priveşte prin ei. Apoi zise, bâlbâindu-se:ă-Domnule, raportez c echipa de pe rm a testat semnalul.ă ţă Clipind des, ad ug : N-am mai interceptat alte comunica ii aleă ă ţ inamicului.-Mul umesc.ţPrivindu-1 cum pleac , ea spuse:ă

- S rmanul b iat, l-am speriat. Apoi, p şi peste rama boca-portuluiă ă ă ad ugând: Voi fi aici. Po i s fii sigur.ă ţ ăHechler urc pe punte, îndreptându-se c tre grilajele frontale.ă ă

Ordinele urcau şi coborau, iar bo manul şi oamenii s i, cu c ştile peţ ă ă

173



urechi, urm reau fumul scos de cablurile ce huruiau prin gurile deă amarare.

- Pe pozi ii!ţVocea lui Gudegast r sun o dat cu dang tul clopotelor:ă ă ă ă- Direc ie unu-trei-cinci, domnule. In spate, cinevaţ murmur abia auzit:ă- Max, îi vezi pe am râ ii ia de pe plaj ? Nu mi-ar pica bine s fiuă ţ ă ă ă

îh locul lor...Replica unui subofi er c zu imediat:ţ ă- Pe to i dumnezeii! Euţ personal o s te abandonez, dac o s amă ă ă ocazia!Hechler sim i cum soarele ce p trundea prin sticla securizat îiţ ă ă

înc lzeşte fa a. Clanc-clanc-clanc! Cablul se mişca acum ceva maiă ţ repede. Vom mai arunca vreodat ancora? Şi în ciuda temeă rii, zâmbi.Olandezul Zbur tor. Zâmbi din nou, gândindu-se cum suna: Piratulă de Fier. Probabil c inamicul nu poseda un nume atât de expresiv.ă

Se aplec înainte spre a-1 urm ri pe Theil al turi de locoteă ă ă nentulSafer, care r spundea acum de prova, deşi îh timpul luptei func ionaă ţ ca ofi er de cart. Theil st tea cu bra ele încrucişate, de parc s-ar fiţ ă ţ ă

îmbr işat singur. Poate, când se vor întoarce în larg, va ieşi dinăţ

starea asta.„Cum m voi sim i atunci?" I se p ru ciudat c nu compaă ţ ă ă raseniciodat soarta so iei lui Theil cu cea a lui înger. Chem dină ţ ă memorie chipul Erik i. Sfidarea şi înfrângerea eiă .

- Ancora ridicat , domnule!ăOfi erul de supraveghere p rea s fi transmis mesajul înainte deţ ă ă

a-1 fi în eles.ţ- încet, înainte! ordon .ăSim i cum nava începe s vibreze uşor, l sând în urm aceaţ ă ă ă

blestemat bucat de p mânt...ă ă ă- Babord zece.

Gudegast se aplec peste giroscop s mai verifice înc o dată ă ă ă antena.- în eles. Cârma unu-trei-cinci. Lu telefonul, observând c fuseseţ ă ă

proasp t cur at.ă ăţ Şefule? Aici c pitanul. Ne rotim la două ăzeci şi cinci

174



de noduri. Intr-o jum tate de or .ă ăParc de lâng el, Stiick r spunse:ă ă ă-Mi-a i mai comunicat. Hechler rânji.ţ- încep s îmb trânesc, şefule.ă ă

L s receptorul în furc şi-1 v zu pe Jaeger vorbind cuă ă ă ăStoecker, puştiul care ar fi trebuit s -şi dea examenul final deăsubofi er, dac n-arţ ă fi ap rut misiunea asta. Era nedormit şi-1ăcam îngrijora. „

Theil veni pe punte.-Ancora este asigurat , domnule. Arunc o privire îh jur. Nu-miă ă pare r u. Nici cât negru sub unghie.ă-Vrei s -mi spui ceva, Viktor? Se uit în spate. Acum, cât suntemă ă singuri.-M îngrijoreaz so ia mea. ,<ă ă ţ Privirea p rea s -i fi în epenit pe unul dintre pere ii al tura i, deşiă ă ţ ţ ă ţ

lentilele fumurii îi ascundeau expresia.- Te în eleg.ţ-Crede i?ţ

Theil urm ri cele dou p s ri de mare care, ap rute brusc în fa aă ă ă ă ă ţ hubloului, scoteau sunete ascu ite. Ad ug calm, pe un ton cţ ă ă ât maineutru:

- Domnule, nu era nevoie s v consulta i cu medicul îh legă ă ţ ătură cu grupul de pe insul . Avem totul sub control, în elege i?ă ţ ţHechler scoase pipa şi o îndes în gur .ă ă- Era responsabilitatea mea. Theil abia încuviin . Cele dou lentile p reau g vanele unuiţă ă ă ă

craniu.- în eleg, domnule. Un comandant e responsabil de tot ce-iţ

priveşte pe cei din subordine. Salut . Trebuie s verific focurile deă ă urgen . Ne-ar putea fi de folos.ţă

Hechler voi s -şi reia locul la comand , dar se trezi mergând exactă ă în sens opus. Theil avea dreptate. „Trebuie s -i spun". Dar cuvinteleă

acestuia, purtarea lui rebel , toate îl opreau. Ca un avertisment.ă întorcându-se, îl z ri pe Gudegast pe platforma compasului.ă Navigatorul îşi mut privirea în alt parte, dar nu îndeajuns deă ă

175



Froebe se îndep rt , boc nind mai întâi pe sc ri, apoi pe culoarulă ă ă ă de la prora. Deci Theil ştia. Cine l-ar putea învinov i? Ce-ar fi deăţ f cut?ă

Soarele ajunsese s se scufunde îh orizontul pustiu, şi el tot nfaiă st tea în scaun, nereuşind s -şi dea un r spuns.ă ă ă

Capitolul 15LA PÂNDĂ

Ghemuit asupra h r ii de naviga ie, Gudegast se freca la ochi,ă ţ ţ încercând s -şi alunge oboseala. Era dou noaptea, dar nu reuşise să ă ă adoarm . Voia s fie sigur c nu uitase nimic. îşi verific înc o dată ă ă ă ă ă notele şi pentru a zecea oar calculele f cute pe hart . Sub t lpi,ă ă ă ă nava scrâşnea din toate încheieturile, dar nu-i p rea nimic nelaloculă lui. Marea era de un calm plat şi se îndreptau spre Sud-Est cudou zeci şi opt de noduri la or .ă ă

Pe punte, sub cerul pres rat cu stele de la un orizont la altul,ă lucrurile erau mai simple. Aici îns , în camera h r ilor, totul era peă ă ţ hârtie. Pozi iile lunii, estim ri riguroase ale curen ilor, vitezei şiţ ă ţ timpului. Nu era prea pl cut s ai drept tovar ş doar harta deă ă ă

naviga ie, dar sim ea nevoia ca o vreme s r mân doar cu el însuşi.ţ ţ ă ă ă încerc s nu se mai gândeasc la o baie fierbinte, mmires-mată ă ă ă cu ceva marf danez , ca îh Vejle. M sur în minte, ludic, cât timp aă ă ă ă trecut de-atunci. Tot gândindu-se la Helga cea nurlie şi la c su a eiă ţ de lâng fiord, se pomeni mângâindu-se singur. Nu vor mai aveaă parte de prea multe b i pe viitor. Apa fusese strict ra ionalizat şiă ţ ă lucrurile aveau s se înr ut easc , dac nu se întorceau acas .ă ă ăţ ă ă ă Acas ? Ce-o mai fi şi aia - acas ?ă ă

Pe puntea de o el se auzi trop it de bocanci. B nui schimţ ă ă bareasantinelelor. In ciuda pustiet ii de-afar , din interiorul cabineiăţ ă presim ea inevitabila încleştare, s lb ticia b t liei ce avea s vin .ţ ă ă ă ă ă ă

177



Vor fi nevoi i s se spele cu ap de mare. Rânji. îmb trânise şi seţ ă ă ă cam boierise. In marina comercial , unde armatorii verificau şiă ultimul sfan cheltuit, se obişnuise cu ventilatoarele stricate,ţ mâncarea proast şi motoarele care te l sau când i-era lumea maiă ă ţ drag .ă îi trebuise destul timp s se adapteze marinei de r zboi şiă ă extravagan elor ei pe spinarea contribuabililor.ţ

In spate, uşa se deschise încetişor. Se întoarse, gata s arunce oă înjur tur , dar se r zgândi brusc.ă ă ă

- Domnule, am verificat totul din nOu, zise.

Dincolo de mas i se ar ta un Hechler cu trupul asudat. Deci niciă ă el n-avea somn. „Dac aş fi c pitan..." Se opri. Gudegast n-ar fiă ă acceptat niciodat comanda unei nave de r zboi burduşit cuă ă ă lingouri de aur.

Hechler compar h r ile.ă ă ţ- La viteza actual , cincizeci şi şapte de ore.ăDescrise pe oceanul de hârtie cursa solitar a navei. De la Diviziaă

de Opera ii nu primiser mei un mesaj, deci convoiul îşi urma ruta şiţ ă ar fi trebuit s se afle deja în apropierea Capului, poate deja seă

îndrepta spre Nord-Vest. Cincizeci şi şapte de ore -era prea mult. Maiprivi o dat calculele. O vitez mai mare le-ar fi redus serios rezervaă ă

de combustibil. Dar ar fi fost un dezastru s -şi asume riscul amân riiă ă luptei.- Treizeci de noduri, spuse.Gudegast îl privi îngrijorat. Cruciş torul putea s înainteze şi maiă ă

repede dar nu erau la o întrecere marin şi nici n-ar fi putut primiă vreun ajutor în caz c d deau greş.ă ă

Hechler surâse.- Tocmai am vorbit cu şeful. Şi-1 imagin prudent ca întotă deauna,

dar sigur pe el. A fost de acord.Gudegast îl privi, sim indu-i neliniştea.ţ- Dup ce totul se termin , realiment m la unul dintre puncă ă ă tele de

uitâlnire.C pitanul îi zâmbi. Suna ca un risc, ca o provocare.ă- Amiralul prefer al doilea punct, la dou mii cinci sute de mileă ă

spre Vest.

178



Gudegast trase mai aproape cea de-a doua hart . Crucea stră ă-lucitoare marca numai pozi ia. Data şi ora erau încuiate în seiful luiţ Hechler. îşi uguie buzele.ţ

- Ultimul lucru pe care l-ar b nui inamicul.ă- Vrei s spui c am putea înainta mai mult spre Nord, spre cel laltă ă ă

punct de mtâlnire, câştigând vreo nou sute de mile?ăGudegast îşi ar t to i din ii.ă ă ţ ţ- Cam aşa ceva, domnule.

-Economia de carburant nu-i întotdeauna o solu ie. Gudegast luţ ă rigla şi creionul.-M ocup eu de asta. Poate apare vreo alternativ mai bună ă ă.- Voi m ri viteza peste dou ore, când se schimb santineleă ă ă le,

încuviin Hechler. Anun -m dac descoperi ceva nou. Se întoarseţă ţă ă ă din uş . Dar încearc s mai şi dormi. Depind de tine. Stii asta.ă ă ă

Dup ce uşa se închise, Gudegast continu s se holbeze într-ă ă ăacolo plin de uimire. inea la c pitan şi-1 respecta, dar niciŢ ă odat nuă se gândise c acesta ar putea avea fa de el aceleaşi sentimente.ă ţă

Mul umit, se întoarse la h r ile lui. Cu prima ocazie avea s -i facţ ă ţ ă ă

un portret. Doar el şi oceanul ca fundal. Un lucru care trebuia inutţ minte.Hechler nu-şi amintea prea bine cum p r sise camera h r iă ă ă ţ lor, nici

nu-1 încerca obişnuitul sentiment de vinov ie c nu era pe punteăţ ă sau în cabina de comand .ă

H r ile şi calculele lui Gudegast îi alungaser orice altceva dină ţ ă memorie. îşi spuse c nimic nu putea fi mai important decât nava.ă

Chiar dac b nuielile îh leg tur cu Theil se dovedeau înteă ă ă ă meiate,nu putea dezv lui nimic. Leitner l-ar aresta şi l-ar umili în fa aă ţ

tuturor. Dumnezeule, lucrurile mergeau şi-aşa destul de prost. Theil îşi iubea nava la fel de mult ca to i ceilal i. Nimic nu i-ar puteaţ ţ zdruncina loialitatea. Dar şocul provocat de vestea arest rii so iei l-ară ţ

179



cu capul îh poal . îl mângâia pe p r, tandru şi poruncitor.ă ă- Nu vei r mâne, Dieter, şopti ea. Ştiu c nu po i. încerc s seă ă ţ ă ă ridice, dar capul îi p rea prins într-o strânsoareă

de fier.- Acum, c i-am spus-o, m simt atât de ruşinat . Dar îh- •ă ţ ă ă

seamn atât de mult...ăEl o privi în ochi, receptându-i emo ia.ţ- Te iubesc aşa cum eşti, zise Hechler.

Trase cordonul şi halatul îi c zu de pe umeri. O sim i tremuă ţ rând.S rut pielea catifelat , îi c ut sânii şi îi cuprinse pe fiecare cuă ă ă ă ă buzele. Apoi, goal , o întinse pe prag. Trupul ei str lucea în luminaă ă palid a l mpii de deasupra.ă ă

Hechler ignor complet telefonul care, cu brutalitatea unei torpile,ă ar fi putut rupe vraja în orice moment. Descoperi pe trupul ei ocicatrice alb , f cut parc de col ii unui animal de prad . Dori s i-oă ă ă ă ţ ă ă s rute, dar ea îl împiedic .ă ă

Via a li se adunase într-o unic secund . Nu însemnase nimicţ ă ă

pân atunci, iar în fa a lor se întindea orizontul pustiu al necunosă ţ -cutului. Dorin a lui era aproape dureroas , dar ar fi vrut ca acea clipţ ă ă s nu se sfârşeasc niciodat . îi s ruta sânii şi pântecele, îşi plimbaă ă ă ă degetele prin triunghiul de p r m t sos, tr ind fiecare secund .ă ă ă ă ă Deloc pasiv , ea îi smulse una câte una hainele, c utân-du-iă ă

înfrigurat trupul.ăPentru o clip se privir ochi în ochi, apoi mâna ei gr bit îlă ă ă ă

c l uzi, şi el o p trunse. Inl n uind-o, Hechler ştiu c , orice s-ară ă ă ă ţ ă întâmpla, via a f r ea n-ar mai avea nici un sens.ţ ă ă

Hechler se l s s alunece în scaun. Fa a b tut de vântul s rat îlă ă ă ţ ă ă ă ustura, sim ind parc ap sarea întinderilor de ap pe care nava sa leţ ă ă ă

181



despica semea . Se schimbase ceva? Erau milioanele de stele deţă deasupra mai mici? Se spunea c numai pe puntea unui vas ceă str bate oceanul se poate în elege realitatea şi puterea luiă ţ Dumnezeu.

îşi frec ochii cu m nuşa şi auzi un soldat mişcându-se alară ă mat.Nu era deloc distractiv s faci de gard cu c pitanul lâng tine. Seă ă ă ă gândi la lumina prietenoas a l mpii de deasupra patului. In orice altă ă moment ar fi plonjat îh el îmbr cat şi neb rbierit, f r s -i pese deă ă ă ă ă

nimic. Nu şi acum. îşi dorise s r mân treaz ca s nu uite nici unaă ă ă ă dintre acele clipe pre ioase.ţ Totul îi era atât de viu îh minte, trupul ei strivit de-al lui, strig teleă

ei de durere, strânsoarea ei când încercaser s se desă ă prind . Oă f cuse s sufere. Trecuse mult timp. Chiar aşa. Pentru amândoi.ă ă

îşi frec b rbia, hot rând s se rad . Privi îh jos ruşinat şi fericit,ă ă ă ă ă deopotriv . Obrajii îi fuseser la fel de aspri ca şi hainele. Pe prag,ă ă sub trupul lui, îi sim ise picioarele desf cându-se. Nimic altceva nu-şiţ ă putea aminti cu atâta claritate; fusese un moment în care toatebarierele disp ruser şi între ei se stabilise o leg tur mult maiă ă ă ă trainic decât efemera pasiune sexual .ă ă

Arunc un ochi spre ofi erul de cart. Era din nou Ahlmann. înc îiă ţ ă mai sim ea mirosul cremei, de parc totul abia se petrecuse.ţ ăIn spatele lui se mişc o umbr .ă ă- O cafea, c pitane? îl apel un matelot.ă ăSe întoarse şi încuviin . Orice ar fi fost, nu putea s aib decât unţă ă ă

singur gust: cel de şampanie.- Dup aceea m voi duce în cabin s m b rbieresc.ă ă ă ă ă ă

îşi privi ceasul fosforescent. Nu se gândise la apropiatul moment îh care aveau s m reasc viteza şi s schimbe cursul pentru ultimaă ă ă ă oar . Totul r m sese îh urm . Numai prezentul era real şi importantă ă ă ă

Se gândi la cei r maşi pe insul . Ce f ceau oare? Jucau c r i,ă ă ă ă ţ scriau scrisori - lucru pe care marinarii îl f ceau f r s aib habară ă ă ă ă când vor fi trimise, dar mite când vor fi citite de cei dragi.ăGândul îi zbur la convoi. Ar fi o mare lovitur dat rezeră ă ă velorinamice. Dar pentru cât timp? Dou s pt mâni? Zece? Chiar şiă ă ă

182



câteva zile contau pentru cele dou armate în aşteptarea iernii - celă mai pre ios aliat.ţ

îşi aminti de mtâlnirea cu von Hanke, de la Kiel, de felul îh carefusese privit când se îndoise de puterea armatei germane pe frontulde est. O impruden ? Pu in probabil. Nu cumva, în bunc rul s u deţă ţ ă ă comand , însuşi Fuhrerul era p c lit de aceleaşi h r i împ nate cuă ă ă ă ţ ă s ge i şi steaguri victorioase? Oare nu îndr ză ţ ă nea chiar nimeni s -iă spun în fa teribilul adev r? C jum tate din cele mai bune diviziiă ţă ă ă ă z ceau îngropate în noroiul şi z pezile Rusiei? Era o prostie s seă ă ă

gândeasc la toate astea. Nava lui nu era decât o roti a mareluiă ţă ceasornic. Nimeni, nici statul-major, nici Donitz, nici chiar Fuhrerul nuputeau s aib imaginea comă ă plet a lucrurilor.ă

Cineva tuşi îh spatele s u şi câteva voci schimbar saluturiă ă prietenoase ori sarcastice cu cei pe care îi înlocuiau la cart.

Froebe se aplec pe sub t blia mesei cu h r i, schimbând câtevaă ă ă ţ vorbe cu Ahimann şi cu asistentul s u. Apoi se ridic , îl privi peă ă c pitan de parc ar fi vrut s se asigure c nu doarme şi zise:ă ă ă ă

- Cartul s-a încheiat.Pe podeaua de metal începu forfota; aroma de cafea se strecura

printre ofi erii şi marinarii abia trezi i, ca un bun-venitţ ţ îmbietor.Intre pun i, g rzile se strecurau îh p turi, unii marinari încerţ ă ă când

s doarm , al ii c utând pu in singur tate. Gânduri despre ceiă ă ţ ă ţ ă ă r maşi acas , neliniştea lipsurilor ce îi bântuiau, bombardaă ă mentele,urm toarea şi ultima permisie - toate f ceau parte din via a lor.ă ă ţ

In sala motoarelor şi în s lile auxiliare, acoperi i de zgomotulă ţ maşinilor, oameni îh salopete albastre sau albe strigau unii la al ii oriţ r cneau frânturi de cântece indecente. înconjurat de registre, ofi erulă ţ tehnic îşi ocupase locul la birou, deasupra pun ii metalice. B trânulţ ă Stiick avea s aib iar şi de lucru. Din clipa în care primul motoră ă ă fusese instalat îh cal , de-acolo dirijase totul. Cu toate acestea, cândă se impunea s fie executate ordine importante, nu avea deplină ă

încredere îh nimeni. Cel lalt ofi er tehnic, Kes-sler, sim i o ap sareă ţ ţ ă dureroasă în umeri, accentuându-se pe măsur ce urca scaraă metalic . Sim ea şi tremurul navei, fream tul ei. Era cea mai bună ţ ă ă din câte cunoscuse. F cu o grimas . M car în ceea ce priveşteă ă ă

183



motoarele. Ordinele ciudate ale acelui amiral nu ajungeau până acolo. Privind becurile ce str luceau slab, Kesă sler îşi aminti decopil rie, de lumân rile bradului de Cr ciun. Aerul cu alt savoareă ă ă ă din diminea a de Ajun, cadourile, surâsul larg al tat lui. în ultimaţ ă permisie îşi f cuse curaj s mearg acas . Nu mai g sise casa.ă ă ă ă ă Desigur, ştia dinainte, iar în ochii lui Hechler nu citise decâtcomp timire. Ceruse permisie imediat ce aflase c RAF-ul îşi l saseă ă ă „ou le" pe-acolo, dar c pitanul îi explicase c exist cazuri maiă ă ă ă urgente: o so ie bolnav , un copil... Avea drepţ ă tate. Dar pân la urmă ă

tot ajunsese. Nici acum nu ştia ce-se aştepta s g seasc : un şiră ă ă intermitent de case, amintiri îngropate într-o gr mad de moloz,ă ă copil ria, familia? De fapt, întreaga strad fusese distras . Si alteă ă ă câteva o dat cu ea.ă

îşi înfipse degetele îh metalul nep s tor. Oare n-o s uiteă ă ă niciodat ?ă

Acoperind coral motoarelor şi ventilatoarelor, telefonul îşi f cuă sim it prezen a. In fa a ochilor îi ap ra imaginea lui Hechler aflat peţ ă ţ ţ ă puntea de sus, singur cu cerul şi cu nem rginirea oceanului.ă

- Totul e gata, domnule, raport el.ăStiick, îh salopet nou şi str lucitoare, ap ru din spate.ă ă ă ă- B trânul?ăKessler controla ceasul.- Da, şefule.Stiick sosise chiar mai devreme decât de obicei, şi, aparent f ră ă

motiv, Kessler era bine dispus. Cu bra ele încrucişate, Stiick se lipi deţ balustrad . Ce nu putea ghici prin aburii umezi, putea ghici datorită ă auzului s u fin. îşi privi camaradul întrebându-se ce-1 rodea. Se sim iă ţ tentat s -i vorbeasc , dar, în universul lor închis şi zgomotos,ă ă sentimentele n-aveau ce c uta.ă

Soneria îi mut privirea spre panoul unde acul vitezometruluiă începea s se mişte din ce în ce mai gr bit. Scuipându-şi îh palme,ă ă rânji.

- Haide, Heinz, hr nim bestia?ăCâteva minute mai târziu, viteza crescuse atât de mult încât până şi marinarii de gard trebuir s se prind de balustrade. Stiickă ă ă ă

184



admir clocotul tumultuos al motoarelor.ă„Ehei, pornim din nou!"In cabina sa, întins pe spate, Theil sim ea cum vibra iile navei îiţ ţ

p trundă în corp. De când plecase de pe punte tot încercase să doarm , dar nu reuşise s pun gean pe gean . Avea ochii injecta iă ă ă ă ă ţ şi, ca o boal insidioas , disperarea începea s i se streă ă ă coare însuflet. S-ar schimba oare situa ia dac ar merge la amiral şî-arţ ă

încerca s -1 conving s lanseze un semnal c tre submarinul deă ă ă ă realimentare? R spunsul veni de la sine: n-avea nici un sens. Dacă ă

Leitner i-ar fi spus despre arestare înainte s arunce ancora, ar fiă putut s intervin îh numele s u. Dar n-a vrut s o fac . Nu i-a p sat.ă ă ă ă ă ă Nimic mai simplu.

Se rostogoli îh pat, uitându-se disperat la ceas. Un mesager îl vachema îh curând şi va trebui ori s mai semneze un docuă ment, ori să

înnebuneasc sub ap sarea îngrozitoare.ă ăNava se cl tina din ce în ce mai tare, aşa c lucrurile din cabin seă ă ă izbeau unul de altul de parc ar fi vrut s -1 alunge. Foarte curând vaă ă fi mare nevoie de el. Si avea s -1 coste viata. Se va sinucide. Cândă g rzile vor fi fost doborâte de oboseal , va s ri peste bord. Sau - ună ă ă glon în cap. Un moment de spaim teribil , şi apoi nimic. Gândul laţ ă ă

pistolul însângerat c zut al turiă ă îi d du o senza ie de furie,ă ţ amestecat cu o scârb ce-1 f cu s tremure din tot corpul. Cevaă ă ă ă mai tare decât nava.

Se v zu din nou în cabin , imaginându-şi fa a frumoas , dară ă ţ ă tâmp , a lui Bauer explodând ca o floare purpurie sub atingereaă glon ului.ţ

S vedem dac o s -i plac şiă ă ă ă lui atunci când o s-o ia pe coaj .ă Aidoma civilului. Gândul nu-i produse nici o pl cere. Un civilă neînarmat, ca Britta. Poate c a fost eliberat pân acum şi s-a întorsă ă ă acas pentru a reface gr dina lor iubit .ă ă ă

Cu fa a îngropat îh pern , îşi d du seama c nu se poate opri dinţ ă ă ă ă plâns.Dou cabine mai încolo, Oberleutnant Willi Meile, ofi erul deă ţ intenden , z cea întins pe pat, uitându-se la femeia goal de lângţă ă ă ă el care-şi fr mânta sânii respirând sacadat, obosit.ă

185



Meile nu era un adev rat soldat, lumea lui era compus din mâncareă ă şi b utur , vopsele şi parâme, tot ce hr nea şi între inea nava. Şi deă ă ă ţ când se îmbarcase, nu schimbase deloc echipa.

Ea nu era o frumuse e, dar era tân r şi avea un trup ispititor.ţ ă ă Meile se sim ea caţ îh Rai. Nimic asem n tor nu i se mai întâmă ă plase,şi nici n-avea s i se mai întâmple vreodat .ă ă

Ofi erii executivi şi comandan ii de submarine erau consideţ ţ ra i deţ to i nişte eroi. S le fie de bine, gândi el. Se spunea c jum tate dinţ ă ă ă Hamburg se afla îh proprietatea unor foşti ofi eri navali deţ

intenden pe linia Hamburg-America. Situa ie care lui Meile îi veneaţă ţ ca turnat . Hot rât lucru, noii eroi de dup r zboi vor fi cei care voră ă ă ă controla resursele de hran .ăSe l s într-un cot şi-i mângâie sânii. L sase luminile aprină ă ă se,nedorind s piard nimic. Pe umerii ei str luceau puncte roşii.ă ă ă Urmele din ilor lui. Fata îi şopti c nu mai poate.ţ ă

- Eşti un b rbat şi jum tate...ă ăO s rut ap sat pe gură ă ă ă în timp ce mâna lui încerca s-o scoat dină

starea de moleşeal . Nici unul dintre ei nu auzi vacarmul motorului,ă mei nu se întreb ce-ar însemna asta. Meile îi prinse mâinileă deasupra capului.

- Nu te împotrivi. O s te am. Acum!ă în cabina de al turi, cu lumina aprins , tân rul Jaeger se uita laă ă ă

ceas. N-avea chef s se gr beasc . înainte de testele ce aveau să ă ă ă vin dorea s se b rbiereasc . I se p ru c aude plânsul feteiă ă ă ă ă ă r zb tând prin peretele gros de fier şi scutur din cap. Era probleă ă ă malor c acceptau un animal ca Meile. încerc s nu se gândeasă ă ă c laă rafinata Sophie. Nu, dup cum se desf şurau ostilit ile, îh cabinaă ă ăţ vecin nu era bine. Se gândi la expresia lui Hechler de când vorbeaă cu femeia-pilot. Nu, poate nu ea.

Se ridic şi, sub picioarele-i descul e, sim i covorul tremuă ţ ţ rând.Arunc o privire prin cabina dezordonat . Pân la urm nu era preaă ă ă ă greu s i-o imaginezi pe Sophie aici.ă ţ

în partea opus a navei, o alt femeie îşi aduna hainele într-oă ă gr m joar . Avea s se întoarcă ă ă ă ă în cabina pe care o împ r ea cu unaă ţ dintre fete. Aprinse lumina şi-şi privi chipul îh oglinda ce se

186



balansa încoace şi-ncolo. înainte s ias , el îşi aranja uniforma.ă ă Femeia îi arunc o strâmb tur . Pe vremuri, el nu pleca s -şiă ă ă ă supjavegheze pamenii, ca acum, ci doar nevasta necredincioas .ă

Desf cu bluza, plimbându-şi degetele peste cicatrice. Tot maiă durea. Mâna i se plimb uşor pe piele, de parc ar fi fost a lui. înc îiă ă ă mai sim ea atingerea. Uşurarea şi durerea se amestecau în nevoiaţ de a fi împreun .ăNu în elesese cum de era posibil s fii şi iubit , şi posedat , sţ ă ă ă ă fii şi

învins, şi cuceritor în acelaşi timp. îşi încheie c maşa învârtindu-seă încet prin cabina goal . N-avea s se mai întoarc aici niciodat ,ă ă ă ă dac nu r mâneau împreun .ă ă ăDinspre buc t rie adie o und de zgomot: era s rmanul Pirk,ă ă ă ă servitorul şi îngerul lui p zitor. într-un fel ciudat, acceptarea ei acoloă venise ca o binecuvântare.P şi pragul inându-se de mânerul uşii, ascultând morm itul ce urcaă ţ ă din pântecele navei. Ceva nest pânit, curând biruitor sau curândă distrus, dar niciodat învins.ă

înainte s sting ultimul bec, ezit o secund . Nu voia s uiteă ă ă ă ă nimic. Asprimea hainelor lui îmbibate de sare, ap sarea trupului lui -ă iubire şi nebunie laolalt .ă

închise uşa şi cabina se cufund înă întuneric.O dat cu primul pas pe culoarul de trecere, ştiu c nu va regretaă ă nimic.

\Capitolul 16

SEMNALUL

Peter Younger, cândva ofi er radio peţ Radnor Star, şedea cu

187



genunchii aduna i sub b rbie şi cu mâinile la ochi. înc nu seţ ă ă obişnuise cu uscatul. De când nem iiţ îl aduseser pe insul îşi sim eaă ă ţ capul îh nori şi p şea nesigur, ca un docher beat. Dup ceă ă cruciş torul p r sise îh grab insuli a, Younger îşi aştepta sfârşiă ă ă ă ţ tulclip de clip . V zuse mormântul proasp t şi auzise de la ceilal i ceă ă ă ă ţ se întâmplase. Era ciudat, dar oamenii de pe insulă îl evitau. Pe el şipe b trânul Shiner. La fel şi gardienii germani. Fa a bo manuluiă ţ ţ sprijinit de-o piatr era acoperit cu o barb galben , veche de maiă ă ă ă multe zile. „Parc ar fi mort", îşi zise el, privindu-i ochii închişi.ă

Arunc o c ut tur obosit înspre soldatul care tot urca şi coboraă ă ă ă ă panta cu pistolul-mitralier b l ng nindu-i-se la şold. Youngeră ă ă ă îlauzise pe şeful lor f cându-i observa ie c nu purta chipiulă ţ ă regulamentar. I se p ruse absurd, mai ales c ştia c în curândă ă ă aveau s fac schimb de locuri cu prizonierii lor de-acum.ă ă

Mason, şeful sta iei, îi şoptise c aparatele nu mai erau opeţ ă -ra ionale, aşa c nici un fel de monitorizare sau semnale radio nu vorţ ă fi aşteptate. Inamicul lucrase al naibii de bine. Ii mai spusese că atunci când telegrafistul german emisese semnalul fals, cel care-1primise şi-ar fi putut da seama c ceva nu e în regul . Ad ugaseă ă ă dispre uitor c numai un adev rat om de radio ar fi putut sim i asta.ţ ă ă ţ

Younger îşi înfrânase iritarea. „Mai sl beş-te-m ", replicase vocea luiă ă

interioar .ă

188



Younger se hot râse s nu spun deocamdat nim nui despreă ă ă ă ă plan. Cei de pe insul erau înc afecta i de întâmplarea camaraă ă ţ duluilor. Se gândi c „laşi" ar fi fost un cuvânt indulgent. Nem ii n-ară ţ omorî pe nimeni f r motiv. Iar dac americanii şi englezii ar g siă ă ă ă mai multe morminte pe insul , s-ar putea s uite de Conven ia de laă ă ţ Geneva şi s ia lucrurile pe cont propriu. Fri ii o ştiau şi ei.ă ţ

Trebuia s se întâmple dup falsul semnal, f r s le dea timp să ă ă ă ă ă distrug emi torul. M surase deja distan a care trebuia acopeă ţă ă ţ rit ,ă

îşi alesese chiar şi marinarul pe care trebuia s -1 doboare pentru aă

ajunge îh cabin . Neam ul f cea de gard destul de des, cu bra ul înă ţ ă ă ţ a ele, nefiind bun la nimic altceva. Nu avea asupra lui mai mult deţ un pistol, de obicei inut în toc. De ce n-ar fi f cut-o? Oricum n-aveauţ ă unde s fug . Erau prizonierii inamicuă ă lui, încerc s le ghicească ă ă sentimentele, mai ales pe cele ale comandantului. Putea s -1 vadă ă stând la soare pe scara ce ducea la cabina radio.

Era tân r, îns îşi pierduse p rul de timpuriu, smocurile neă ă ă gre dela tâmple nef când decât s -i accentueze calvi ia. Avea tr s turiă ă ţ ă ă fine, preo eşti, l sând impresia unui tip inteligent. Se gândeaţ ă probabil la propria-i soart , h r zit în numele datoriei.ă ă ă ă

Younger îşi umezi buzele, încercând s -şi relaxeze trupul, muşchiă

cu muşchi. Spunându-şi ce voia s fac , se sim i neobişă ă ţ nuit deputernic şi hot rât. Nu-i era deloc fric . îşi aminti de torpila careă ă spulberase vechea lui nav , de oamenii zvârcolin-du-se în fl c ri sauă ă ă cufundându-se în h ul Atlanticului. Pentru ei avea s-o fac . Pentruă ă B trânul, pentru Colin Ames, pentru to i ceilal i.ă ţ ţBrusc, îşi d du seama c b trânul bo man deschisese ochii şi-1ă ă ă ţ

privea f r s -1 recunoasc . Ochii lui, de un albastru sp l cit, teă ă ă ă ă ă duceau cu gândul la un orb. ., Younger zâmbi.

- E-n regul , Shiner?ăSe întreb dac b trânul avea habar unde se aflau. Sau cumă ă ă

ajunseser acolo.ă

Bo manul îşi mişc mâinile. Z ceau pe lâng el de parc n-ar fiţ ă ă ă ă avut nimic comun cu st pânul lor. Mârâi duşm nos:ă ă- Haleala, la ce or -i haleala, Sparks?ă

Younger privi scurt spre cei doi nem i, dar ei nu observaserţ ă

189



nimic.-Nu-mi spune-aşa, camarade! B trânul nici nuă clipi.-Eşti Peter Younger, la eşti, Sparks! conchise el, satisf cut.ă ă

Younger oft .ă

-Ames e mort. I-am luat locul. Sim ea cum planul i se duce pe apaţ sâmbetei. Nem ii nu m-ar sc pa din ochi nici la closet, dac-ar ştii. îlţ ă

înşfac de bra . Stofa ponosit p rea c ascunde un schelet. Ajut -ă ţ ă ă ă ă

m . Pentruă Stea şi pentru b ie i, da?ă ţ-S-au dus to i. Mul i. Jim, Colin şi... Se opri şi privi disperat îh jur.ţ ţ Unde-i?...

Younger îl lu de mân şi-i spuse încet:ă ă- E-n regul , Shiner. Pisica n-a suferit deloc. E-ngropat cu b ie iiă ă ă ţ acum.

Z ri la cap tul pantei umbra santinelei. Din cauza nenoroci iă ă ţ lorstora.ă

B trânul închise ochii.ă-Moart , zici? Younger plec privirea.ă ă-Te rog, ajut -m . Pentru numele lui Dumnezeu, ajut -m .ă ă ă ă Apoi

zise cu voce tare:-A fost un U-boat. Dar sunt to i la fel. Cei de-aici nu-s ca noi. Eiţ cred c n-am nimic de-a face cu r zboiul. Se ridic , sim ind c seă ă ă ţ ă pr buşeşte. M aju i?ă ă ţ-Zi-mi ce s fac, Sparks. Zâmbetul îi accentua triste ea. Scu-z -ă ţ ăm . Am vrut s zic,ă ă domnule Ames. Younger se aşez la loc. Ştia exact ce avea s fac . Vedea totulă ă ă

aşa cum urma s se întâmple, ca îhtr-un film rulat cu înceă tinitorul, deparc era vorba de ceva deja întâmplat.ă

Se gândea la ce-i spusese Mason îh leg tur cu ştiin a tele-ă ă ţ

foniştilor de-a se recunoaşte unii pe al ii. Mai auzise de asta, ştia cţ ă unii erau în stare s recunoasc o nav înainte de identificareaă ă ă propriu-zis .ă

însemna c Mason sau altul ar fi gata s transmit semnalul ca s seă ă ă ă

190



pun bine cu nem ii? Gândul îi d du fiori. Nava inamic se preg teaă ţ ă ă ă pentru una dintre marile ei lovituri. Altfel nu şi-ar fi l sat oamenii peă insul . Nici unul dintre ei nu p rea s ştie unde avea s se producă ă ă ă ă atacul. Asta în cazul în care ar fi fost captura i şi interoga i înainte caţ ţ nava s fi disp rut.ă ă îi reveni în minte imaginea terifiant a b rcii deă ă salvare ce se dezmembra, momentele în care fusese atât de

însp imântat, încât nu îndr znea s deschid ochii şi s se desprindă ă ă ă ă ă de pe balustrad . Cu to ii îl aşteptaser pe el. Coşmarul continuase.ă ţ ă Muriser unul câte unul, cei mai mul i acceptându-şi pasiv sfârşitul.ă ţ

N-avea s fac cine ştie ce, dar câteva nave de aprovizionare urmauă ă s fie salvate. Spera c b trâna lui mam s afle c a murit pentruă ă ă ă ă ă asta.

Buzele cr pate schi ar un zâmbet. Ar putea primi Crucea George.ă ţ ă Ceva cu care taic -s u s se laude la cârciumaă ă ă Shipwrighf s Arms.

Deasupra lor se ivi înc o umbr .ă ă- Mânc m curând.ă

Era telegrafistul-şef, aparent singurul care vorbea engleza.- Mul umesc, zise.ţ

Neam ul privi spre b trânul bo man.ţ ă ţ- Se simte bine?

Old Shiner nu deschise ochii.- Al dracu' de bine.

Germanul se întoarse cu spatele. R spunsul marinarului îl camă derutase.

Merse spre rm şi privi pierdut apele întunecate.ţă Şi nesfârşite. Ogr mad de pietre la marginea lumii, gândi. îl chema Emst Genscheră ă şi era din Leipzig. Trebuie c se f cuse frig acolo. Iarna veneaă ă

întotdeauna repede în Leipzig. încerc s -şi imagineze clă ă ădirilesuperbe ale copil riei lui. De parc şi-ar fi luat adio de la ele. Acumă ă nu vedeai decât cratere f cute de bombe, mor i şi ruine, în jurulă ţ c rora mişunau prizonieri ruşi, adev rate cadavre vii, p zite deă ă ă unit i SS. Se gândi la şeful s u direct, Leutnant Bauer. Nu seăţ ă

în eleseser bine niciodat . Zâmbi amar. De aceea fusese alesţ ă ă pentru aceast misiune. Bauer ar fi fost un SS-ist model.ăCât mai avea s dureze r zboiul, se întreb . El şi ceilal i vor sfârşiă ă ă ţ

191



într-un lag r de prizonieri, în Anglia sau Canada.ăNu putea fi prea r u acolo. Probabil nu foarte diferit de locul staă ă

nenorocit. Nici Alia ii, nici germanii nu voiau s-o p easc dacţ ăţ ă ă inamicul învingea.

Se gândi la camarazii s i. Erau mai îngrijora i decât ar fiă ţ recunoscut. Unii înc mai credeau că ă Prim se va întoarce s -i ia. Ha,ă tigrul întorcându-se s salveze o c prioar prins în capcan !ă ă ă ă ăGenscher îşi aranja boneta şi zâmbi gândindu-se la morala f cută ă santinelei. Se uit la ceas. Avea s trimit semnalul în câteva ore,ă ă ă

înainte de asfin it. Un zâmbet lumin fa a lui de preot. Momentul eraţ ă ţ destul de bine ales.*

* *-Cu paharele în mân , cei trei c pitani şedeau în fotoliile adânci aleă ă

lui Hemrose.Hemrose se aşez picior peste picior şi-şi dezlipi c maşa de corpulă ă transpirat. Aerul era nemişcat şi fierbinte, şi nici hublourile largdeschise nu îmbun t eau situa ia. Marea era destul de liniştit , dară ăţ ţ ă mirosea parc a furtun . Exact ce le trebuia, gândi Hemrose.ă ă

Privi cum stewardul îi umple din nou paharul lui Eric Duffield,

c pitanulă Rhodesiei, un ins masiv şi puternic, cu o figur ce fuseseă cândva frumoas . Prea servil îns pentru gusturile lui. întotdeauna,ă ă ă Duffield fusese un excelent sportiv. Dar se terminase şi cu asta, îşizise Hemrose satisf că ut.

Uitase câte pahare cu whisky b use, dar nici nu-i p sa. Totulă ă aducea mai degrab a priveghi, decât a şuet cu c pitanii, în port, înă ă ă aşteptarea unei mese bune. N-aveau s mai fie c pitaniiă ă lui pentrumult timp.

Alung gândul. Se ridic cu un efort şi se îndrept spre cel maiă ă ă apropiat hublou. Luminile din Simonstown, reflectate de ap ,ă str luceau ca un roi de insecte fosforescente.ă

Ici-colo, câteva b rci manevrau printre navele de r zboi ancorate.ă ă Nimic nu te f cea s te gândeşti la r zboi. Sau aproape nă ă ă imic.ÎJ auzi pe Duffield spunând:

192



nu era cea mai potrivit . Trebuia s -i scrie lui Beryl şi s termineă ă ă raportul c tre Amiralitate. Sim ea c -i fuge p mântul de sub picioare.ă ţ ă ă Poate c -i vor înghi i scuzele şi se vor întoarce pe navele lor, îh locă ţ s -1.ă ..

îi privi întunecat şi obosit.- Ei, ce mai e acum?

Ofi erul îi salut şi apoi îi înmâna un mesaj. Hemrose îl citi de douţ ă ă ori, lac de sudoare.

-De la Amirahtate, domnilor, zise încet. Acum treizeci de minute s-

a primit un semnal de la sta ia radio de pe St. Jorge. în elese cţ ţ ă Duffield habar n-avea pe unde era. „Suntem ataca i de unţ cruciş tor german", se spune. îi privi posomorât. Nu a mai urmată nici un alt mesaj. Pute i trage concluziile.ţ-Ştiu locul! exclam Chantril. E la Nord-Est de Ascension. Ce dracuă 'face...- Şi tot timpul... îl întrerupse Duffield.Hemrose reuşise s -şi controleze atitudinea, dar ar fi vrut s urle. Iă ă

se p rea c o întreag orchestr îi cânta la urechi acele cuvinteă ă ă ă esen iale.ţ

- Da, zise, tot timpul am crezut c neam ul a fost distrus. Nu seă ţ

putu ab ine. Unii dintre noi, cel pu in...ţ ţChantril se ridic şi sparse un pahar, f r s dea vreo imporă ă ă ă tanţă faptului.

- Ce are de gând s fac ?ă ăHemrose zâmbi.- S fac ? Cui ce-i pas ? Probabil un ultim atac înainte de-a ajungeă ă ă

în vreun port sud-american prieten, ca GrafSpee. Kapit n Hechler ă -scuip numele - ştie c în Nord îl pândesc multe pericole. Aşa c areă ă ă s-o ştearg spre Sud, fie c -i place sau nu.ă ă

- Putem avea încredere în acel semnal, domnule? Hemrose îl privişi se r oi ironic:ăţ

- Ce? îndr zneşti s nu-i crezi pe b ie ii de la Amiralitate? Hm, hm!ă ă ă ţComandorul Godson se l sa când pe un picior, când pe altul.ă Vestea îl d duse gata. De parc deschisese uşa aşteptând un vechiă ă

194



transmit instruc iuni şi mesaje la care,, din motive de securitate, nuă ţ primeau nici un r spuns.ăDivizia de Opera ii îi informa c o mic escadr de crucişţ ă ă ă ătoarebritanice p r sise Simonstown. Probabil c mesajele înceă ă ă puser să ă curg imediat ce Tommy ridicase ancora.ă

Deloc surprinz tor, se gândea. Germania avea mul i prieteni înă ţ Africa de Sud. Când Kaiserul fusese nevoit s capituleze în Mareleă R zboi, se spune c la Johanesburg fuseser arboă ă ă rate steaguri negre.

- Stare de lupt în zece minute, zise Hechler. îşi scotociă

buzunarele. Nu uitase nimic. P r sind cabina, îşi amintise deă ă portretul lui înger, privindu-1 atât de familiar de pe noptier . Penă truprima dat îl privise f r nici un sentiment; nici m car deă ă ă ă am r ciune. Spune-i ofi erului de aprovizionare s in cambuzaă ă ţ ă ţ ă deschis . Vreau s trimite i sup şi cafea la toate posturile, pân înă ă ţ ă ă ultima clip .ăAuzi un vinci trântit cu putere. B ie ii preg teau primul Arado pentruă ţ ă lansare. Dac ratau, avionul trebuia s se descurce singur. Se gândiă ă la avionul fetei, neîharmat şi ascuns în cuibul s u.ă

O ultim imagine pentru posteritate? Sau avea Leitner vreun altă plan?

Gudegast ap ru lâng scaunul s u.ă ă ă- Peste dou zeci de minute va trebui s ajungem la vitezaă ă maxim , domnule.ă

- Bine. Hechler îşi privi ceasul Doxa. Izolare fonic total . Sunetulă ă alarmei fu urmat de câteva bufnituri surde; ultimele

trape fuseser blocate etanş. O armat nev zut de microfoane şiă ă ă ă receptoare îşi începu murmurul pe punte.

- Turelele Anton, Bruno, Cezar şi Dora închise, domnule!-Armamentul secundar şi antiaerian preg tit, domnule! Rapoarteleă veneau pe rând, de la fiecare turn, de la fiecare

lansator de torpile.

Hechler îşi imagin carcasa de fier, cu to i oamenii la posturi.ă ţ Jos, în mfirmerie, Stroheim şi oamenii lui, cu bisturiele preg tite,ă aşteptau durerea şi r nile.ă

198



Aşa a fost şi la Coronei, şi la Falklands, la Dogger Bank şi îh Iutlanda.Hechler zâmbi cu pipa între din i.ţ Şi la Trafalgar, probabil.

Se auzi întrebând:- Controlul avariilor?- Pe pozi ie, domnule, replic Froebe. Am avut o mic proţ ă ă blem cuă

uuminatul. Theil avea misiunea s salveze nava, dac se întâmpla ce era maiă ă

r u.ă Şi s ia comanda în cazul în care puntea era distrus .ă ă-Amiralul, domnule. Hechler lu ră eceptorul.-Domnule?-Mai vreau un steag ridicat, zise Leitner. Te ocupi tu, da? Voia să spun un fanion de amiral.ă-Nava se afl îh capacitate de lupt , domnule, zise Hechler.ă ă-Vin sus, imediat.

Hechler închise receptorul şi spuse cu voce tare c tre to i ceiă ţ de pepunte:

- M duc îh camera h r ilor.ă ă ţSe îndrept spre scar . Gudegast lu o hart f cut sul şi-1 urm .ă ă ă ă ă ă ă

Totul îi era foarte clar în minte. Antrenament, experien ,ţă

îndemânare. II auzi pe Froebe ordonându-i unui marinar s mai înal eă ţ un fanion de amiral.Se întreb dac şi chestia asta va fi înregistrat pentruă ă ă posteritate.

In timp ce c pitanul lor urca scara, marinarii se preg teau de luptă ă ă t cu i şi încrunta i. Muni ia intra în înc rc toare, mitraliereă ţ ţ ţ ă ă lealunecau uşor pe dispozitivele de fixare şi se verifica viteza derota ie a tunurilor cu boturi fl mânde.ţ ă

Deasupra tuturor, Kroll, ofi erul armurier, st tea în scaunul s u deţ ă ă o el şi studia ecranul radarului.ţOamenii lui, echipa i cu receptoare, c şti şi alte unelte ale meseriei,ţ ă

îl priveau ca nişte atle i în aşteptarea startului.ţ înf şurat în firul telefonului, cel mai tân r din echipa de control aă ă tirului, subofi erul Hans Stoecker, fixa jurnalul de bord din fa a lui.ţ ţ

Luptând de atât timp împreun , se sincronizau aşa de bine c n-ară ă

199



fi putut face nici o greşeal care s -i stârneasc mânia lui Kroll.ă ă ăErau un mic stat în stat. Esen ial pentru puterea de foc a navei,ţ

dar complet separat de ea, chiar şi atunci când tunurile începeau s -ăşi scuipe urlând înc rc tura ucigaş .ă ă ă

încerc s nu se gândeasc la figura aproape copil reasc a lui Rudiă ă ă ă ă Hammer. Chiar când sunetul alarmei îi trimitea pe to i la posturi,ţ acesta, zâmbind aproape timid, îi spuse:

- Un moment potrivit cu micul nostru plan, nu? Fiecare e ocupat cutreaba lui.

„Vor fi prinşi". Stoecker apuc telefonul cu amândou mâiă ă nile,privind jurnalul cu ochii împ ienjeni i. Era o nebunie care avea s -iă ţ ă coste via a.ţ

Auzi în receptor:- Armamentul principal, armamentul antiblindaj, înc rca iiă ţ Stoecker sim i cum vibreaz scaunul sub el. Nava îşi mţ ă ărea viteza.

Privind cum fiecare şurub sau arm tur vibra, uneori aveauă ă senza ia c trepiedul metalic care-i ad postea avea s se smulg dinţ ă ă ă ă schelele care-1 sus ineau.ţ

Kroll se întoarse îh scaun privind fe ele preocupate ale oaţ menilors i. întârzie o clip asupra Kapit nleutnantului Georg Emmler,ă ă ă ofi erul artilerist adjunct. împreun , ei doi ineau frâiele luptei. Subţ ă ţ ei, ofi erii, comandan ii posturilor de lupt , tr g torii, individuali,ţ ţ ă ă ă

înh ma i la mitralierele grele, cu to ii aşteptau ordinul: „Pozi iona i!ă ţ ţ ţ ţ Distan a! Ochi i!"ţ ţ

Kroll îsi musc buzele. înc un convoi. Poate îhtr-o zi vaă ă» »

avea norocul s -şi arate priceperea în fa a unei nave de r zboiă ţ ă adev rate.ă

- înc rcat, domnule.ăKroll se încrunt . Zece secunde întârziere. îşi vârî ceasul îhă

buzunar. Avea s seă ocupe de asta în curând.

Pe punte, Hechler privea înc o dat stelele. Str lucirea lor p lise.ă ă ă ă îşi sim i fa a biciuit de stropi s ra i, şi-i auzi r p ind pe pânza meseiţ ţ ă ă ţ ă ă h r ilor.ă ţ

200



- Stare de lupt -gradul I, domnule, auzi o voce. Cambuza fuseseă închis . Buc tarii aveau s -i ajute pe cei deă ă ă

la controlul avariilor.Hechler se aplec peste balustrad şi privi îh întuneric.ă ă

Trebuia p strat avantajul asupra convoiului. Escorta nu fuseă seidentificat , deci nu era important . Pe cei puternici îi p strau pentruă ă ă urm toarea întâlnire. Privi spre stele. Dar n-avea s le dea o a douaă ă mtâmire.

- Stânga cincisprezece!

Hechler îşi auzi ordinul repetat aproape în şoapt , pierzân-du-se înă murmurul ventilatoarelor şi al spumei albe ce izbea corpul navei dintoate p r ile.ă ţ

- Constant! Cârma zero-patru-zero!Botul navei se înfund în ap mai mult ca de obicei, iar valurileă ă

r p ir înfuriate pe teug .ă ă ă ă în timp ce nava vira, cele dou mari turele de sub punte seă

mişcau de-a lungul tribordului. F r s se întoarc , Hechler ştiuă ă ă ă

c şi celelalte dou , Cezar şi Dora, f ceau aceeaşi mişcare până ă ă ă când toate patru aveau s inteasc în aceeaşi direc ie, cu gâturileă ţ ă ţ

lungi şi ude.Oceanul era înc sub st pânirea întunericului, iar crestele albe aleă ă valurilor p reau a fi nişte p s ri de mare, ap rând ici-colo dină ă ă ă

întuneric.-Amiralul este pe punte, domnule.-Foarte bine.Hechler îşi strânse fularul înjurai gâtului. Marea arunca asupra lor

din ce în ce mai mult spum . Leitner îşi f cuse intrarea la momentulă ă ă potrivit. Hechler se gândi la fat . Nu se ar tase deloc speriat , dară ă ă dup atât timp petrecut acolo. în spatele uşilor închiă se ermetic,poate nu mai avea reac ii normale.ţUn marinar îi şopti ceva unui camarad, dar un subofi er îi f cu semnţ ă s tac .ă ăHechler îşi inea binoclul în tocul de piele pân îh ultimul moment,ţ ă ca s -1 p streze uscat. Dar în elese ce voia marinarul.ă ă ţ

201



O linie sub ire şi palid , ca de cositor, rece şi f r culoare. Zorile,ţ ă ă ă sau rev rsatul lor.ă

Dintr-o dat , Hechler se gândi la tat l s u.ă ă ăCum îi descria el zorile pe care le privise din tranşeele celuilalt

r zboi. Dâra de lumin albicioas care p trundea printre scână ă ă ă durileparapetului, amintindu-i c înc n-a sc pat din acea zon a mor ii şiă ă ă ă ţ a ororii care era Flandra.

- Radar-puntea! Tres rir cu to ii. Vocea seă ă ţ auzi din nou:

- int la orizont. Pozi ia: verde-patru-cinci. Distan a: douŢ ă ţ ţ ă-sprezece mii.Hechler îşi îndes chipiul pe cap. Stofa era ud şi rece ca ghea a.ă ă ţSe ridic şi se aplec spre babord, nep s tor la stropii care-iă ă ă ă

loveau fa a. îi g siser . Acum totul depinţ ă ă dea de Kroll.- Deschide i focul! ţ

202



Capitolul 17 _________________________OCHI PENTRU OCHI, DINTE PENTRU DINTE

Bubuitul tunurilor era asurzitor, iar vântul care b tea dinspreă babord împr ştia peste tot fumul acru şi îhec cios, f cându-i peă ă ă marinari s -şi st pâneasc cu greu acceă ă ă sele de tuse.

Cu binoclul atârnat pe um r, Hechler privea izbucnirile paă letei

sub iri de spum pe care obuzele o ridicau la orizont. Deşi p reauţ ă ă inofensive, fiecare dintre ele însemna înc o lovitur .ă ă-Dou sprezece nave în convoi, probabil trei nave de escoră t , seă auzi vocea operatorului.-Postul WIT raporteaz semnale de la inamic, domnule, îl informă ă Froebe.

-Foc!Vocea lui Kroll suna altfel în receptor, iar ultimele cuvinte h' erauacoperite de r spunsul prompt al celor patru turele.ă

Hechler privi cerul. Dup ultimele zile p rea mohorât şi ameă ă -nin tor, îşi imagina chem rile disperate ale inamicului c tre esţă ă ă -

cadrele din apropiere şi c tre Londra.ăSe încorda. Un fulger luminase orizontul dând la iveal câă tevadintre navele inamice. P reau mici şi întunecate. Biciul de loc îl ajutaă s le stabileasc f r greş viteza şi direc ia de înaintare.ă ă ă ă ţ

- Un vas de escort lovit. Se scufund , anun operatorul. Hechleră ă ţă parc îşi vedea oamenii concentra i asupra ecraneloră ţ

radar. Un punct luminos, care îh curând avea s p leasc şi să ă ă ă dispar cu totul de pe ecran.ă

203



c şi celelalte dou , Cezar şi Dora, f ceau aceeaşi mişcare pân cândă ă ă ă toate patru aveau s inteasc în aceeaşi direc ie, cu gâturile lungi şiă ţ ă ţ ude.

Oceanul era înc sub st pânirea întunericului, iar crestele albe aleă ă valurilor p reau a fi nişte p s ri de mare, ap rând ici-colo dină ă ă ă

întuneric.-Amiralul este pe punte, domnule.-Foarte bine.Hechler îşi strânse fularul în jurul gâtului. Marea arunca asupra lor

din ce în ce mai mult spum . Leitner îşi f cuse intrarea la momentulă ă ă potrivit. Hechler se gândi la fat . Nu se ar tase deloc speriat , dară ă ă dup atât timp petrecut acolo, în spatele uşilor închiă se ermetic,poate nu mai avea reac ii normale.ţ

Un marinar îi şopti ceva unui camarad, dar un subofi er îi f cuţ ă semn s tac .ă ă

Hechler îşi inea binoclul în tocul de piele pân în ultimul moment,ţ ă ca să-1 p streze uscat. Dar în elese ce voia marinarul.ă ţ

O linie sub ire şi palid , ca de cositor, rece şi f r culoare. Zorile,ţ ă ă ă sau rev rsatul lor.ă

Dintr-o dat , Hechler se gândi la tat l s u.ă ă ă

Cum îi descria el zorile pe care le privise din tranşeele celuilaltr zboi. Dâra de lumin albicioas care p trundea printre scână ă ă ă durileparapetului, amintindu-i c înc n-a sc pat din acea zon a mor ii şiă ă ă ă ţ a ororii care era Flandra.

- Radar-puntea! Tres rir cu to ii. Vocea seă ă ţ auzi din nou:

- int la orizont. Pozi ia: verde-patru-cinci. Distan a: douŢ ă ţ ţ ă-sprezece mii.

Hechler îşi îndes chipiul pe cap. Stofa era ud şi rece ca ghea a.ă ă ţSe ridic şi se aplec spre babord, nep s tor la stropii care-iă ă ă ă

loveau fa a. îi g siser . Acum totul depindea de Kroll.ţ ă ă- Deschide i focul! ţ

Tunurile urlau din nou. Aveau oare petrolierele s se împr şă ă tierepede? Tres ri. Câteva obuze loviser una dintre navele duşă ă mane.Proiectat pe fundalul negru al orizontului, cuprins de fl c ri, p reaă ă ă ă ă



-înceta i focul! ţ se auzi vocea descump nit al lui Kroll. Hechleră ă ridic receptorul.ă-Aici c pitanul. Ce s-a întâmplat?ăKroll probabil c scruta atent ecranul din fa . R spunse mâă ţă ă nios

de parc nici el nu mai avea încredere în ce v zuse:ă ă-O nav s-a întors spre noi, domnule. Ultima din a dă oua linie,-Aşteapt .ăHechler se strecur în cabina metalic , care fusese ad ugată ă ă ă

pun ii pentru a ad posti unţ ă al doilea radar, pe lâng cel al sona-rului.ă

Se aplec asupra ecranului şi privi imaginea b t liei oferit de ochiulă ă ă ă invizibil al navei Prim Luitpold.Nave care se împr ştiau în dou direc ii, puncte luminoaseă ă ţ

nemişcate - navele lovite care se scufundau arzând. Şi-apoi, o v zu.ă Era o nav mare, luat ini ial drept petrolier. Dar era prea mare şi nuă ă ţ fugea, ci se îndrepta direct spre Prim. Hechler se întoarse vl guit peă punte.

- O pute i identifica?ţ- Nu exist nici o nav de lupt important în convoi, auzi voceaă ă ă ă

îngrijorat a lui Kroll.ăHechler se întoarse.- Continua i. Schimb m direc ia. Cârma zero-şase-zero.ţ ă ţPuntea se cutremur din nou. Tunurile îşi scuipaser înc rcă ă ă ătura

ucigaş , luminând tot corpul navei. Hechler z ri o siluet în luminaă ă ă exploziilor; era Jaeger.

- Domnule c pitan! Mesaj de la Arado! E o nav de comer . Ezit :ă ă ţ ă Un transatlantic.

Pre . de o secund , Hechler se gândi c ar putea fi o nav -spi-talţ ă ă ă care încerca s se in deoparte, sau c fusese lovit şi nu mai puteaă ţ ă ă ă fi controlat . Gudegast ap ru lâng Jaeger, raportând precipitat:ă ă ă

- Suntem pe noua direc ie, domnule.ţ Şase-zero-şase. Se sprijini,extenuat, de balustrad .ă-Stil ce nav e? îl întreb Hechler. Gudegastă ă

încuviin .ţă-Din semnalele de recunoaştere, domnule. Da, sigur c o ştiu.ă

Tres ri; tunurile bubuir din nou. Fulgere br zdau orizontul.ă ă ă



Kroll ignora nava solitar , preocupat s nu-i scape petrolierele.ă ă Gudegast se holb la el.ă

- E vechea Tasmania. Am c l torit cu ea în anii treizeci. Era navă ă ă de croazier în Marea Nordului. Si au transformat-o în cru-ciş tor.ă ă Dumnezeule!

Hechler înşf ca receptorul.ă- Ofi er de tir! Deschide i focul asupra vasului mare - esteţ ţ

cruciş torulă Tasmania.- Imediat, domnule. Gudegast îl privea fix.-

N-o s reziste nici la dou lovituri! Şti i cum e construit . Nici ună ă ţ ă blindaj, doar câteva tunuri din Marele R zboi!ă-Avertiza i-i pe cei de la armamentul secundar şi contacta iţ ţ avionul, ordon Hechler. Apoi se întoarse spre Gudegast şi-i zise:ă Ai uitat celelalte AMC-uri, omule? Jervis Bay, un cargou b trân, aă inut piept luiţ Admirai Scheerl Un biet sicriu plutitor împotriva unei

nave de r zboi. Au fost scufunda i, ştiau c n-au nici o şansă ţ ă ă împotriva alor noştri, dar, la naiba, sacrificiul lor a salvat un convoi întreg, nu uita asta\Se întoarse spre radar în timp ce tunurile bubuiau din nou.Cerul se lumina, în ciuda ploii fumurii, care p ruse s -i ia prină ă

surprindere.Hechler privea exploziile şi coloanele de ap pe care le ridiă cau.

Apoi v zu nava care se îndrepta spre ei. Era vopsit în ceă ă nuşiu, iarcele trei coşuri fumegânde îi d deau un aer de m re ie. Se apropiaă ă ţ din ce în ce mai mult.

Urm toarea salv c zu exact pe direc ia ei, şi, o secund , luiă ă ă ţ ă Hechler i se p ru c fusese atins .ă ă ă

- Armeaz tunurile de opt inci, domnule, îl anun gâtuit Jaeger.ă ţăEra de-a dreptul comic. Aveau armament de acelaşi calibru.- Viteza?- Maximum dou zeci şi opt de noduri, domnule, r spunse Jaeger.ă ăBubuitul tunurilor f cea s sar vopseaua de pe aparate.ă ă ă- în timp de pace, ad ug .ă ă

Hechler îşi cur din nou ochelarii. F r ei nu vedea decât o umbrăţă ă ă ă cenuşie în dep rtare. Cele dou nave se apropiau una de alta cu oă ă

207



vitez combinat de şaizeci de mile pe or . Aşa cum era de veche şiă ă ă f r vreo şans de supravie uire, spera probabil în lovitura norocoasă ă ă ţ ă care ar fi dat timp convoiului s scape.ă

- Foc!Confuzie. T smdhiaă fusese acoperit de un v l de fum; cel pu ină ă ţ

un, obuz lovise partea neblindat a navei şi explodase adânc în cal ,ă ă ca un ochi de foc.

Hechler îl auzi pe Jaeger spunând:-Asta ar trebui s-o opreasc ! Gudegast îl apucă ă

de mân .ă-Uit -te bine, b ie aş!ă ă ţLui Jaeger nu-i venea s cread .ă ă- Ridic steaguri pe fiecare catarg!ăGudegast privi spre Hechler. Ploaia h' c dea din belşug pe mantaă

şi pe caschet .ă- Sunt steaguri de luptai Au trimis biata b trânic la lupt şi,ă ă ă

Dumnezeule, ea chiar lupt !ă- Foc!O lovitur concertat a celor patru turele. Obuzele str punseă ă ă ră

bordajul sub ire ca pe o bucat de şvai er. Un coş se pr buşea ca unţ ă ţ ă copac b tut de vânt.ă Jaeger se inu de marginea mesei h r ilor, încercând s -şiţ ă ţ ă st pâneasc tremurai degetelor. Tres ri când o salv trecu pe deaă ă ă ă -supra Tasmaniei, explodând în mare, departe.

Scrisese în jurnal: „Inamicul a deschis focul la...", restul sepierduse în cea .ţă

Hechler se întoarse.- Ordon pilotului s survoleze nava inamic . Poate o nimeă ă ă reşte

cum trebuie.Nici nu clipi când dinspre Tasmania fl c rile izbucnir în două ă ă ă

locuri deodat .ă

Trebuia s -şi împart puterea de foc.ă ă Ei n-ar fi putut folosi mai multde trei tunuri în acelaşi timp.

îşi muşc buzele. Urm toarea salv a lui Kroll o lovi sub linia deă ă ă



plutire. Fl c rile şi fumul p reau s se rostogoleasc pe suprafa aă ă ă ă ă ţ apei şi ghici c cel pu in unobuz lovise foarte adânc.ă ţ

Deşi tr geau în continuare salve de r spuns, vechile tunuri p reauă ă ă nişte biete pocnitori pe lâng cele ale naveiă Prinz.

Cineva îi întinse receptorul. Tres ri când un obuz trecu şuieă rândpe deasupra pun ii. Era Leitner.ţ

- Ce se întâmpl cu tunarii dumitale? Aproape c ipaă ă ţ : Omoar -i!ă Opreşte nava aia!

Hechler d du receptorul unui marinar, observând o fulgerareă

palid pe nava inamic . O punte se pr buşise, dar steagurile de luptă ă ă ă fluturau parc şi mai str lucitoare. Direc ia de înaintare era aceeaşi:ă ă ţ spre ei.

- A luat foc la pupa, domnule! Ce-o mai ine înc întreag ? strigţ ă ă ă Froebe.

Hechler l s ochelarii s -i cad pe piept. Se apropia vizibil, t indă ă ă ă ă valurile ca un Leviathan.

- Trebuie s vir m spre babord, zise. Asta le va da tunarilor noştriă ă o şans .ă

Aveau s -şi expun astfel toat l imea navei tunurilor inaă ă ă ăţ mice,dar acum era esen ial viteza. Singurul atu.ţ ă

- încetineşte!Strig tul marinarului fu acoperit de explozia a dou obuzeă ă

inamice. Confuzia de pe punte era total . Pe jum tate asurzit,ă ă Hechler îşi croi drum spre tribord. Un marinar cu fa a sfâşiat deţ ă cioburi de sticl urla de durere. Fumul îl îneca şi sim ea în n riă ţ ă mirosul acru de vopsea ars .ă Şi de salpetru.

- Continu pe zero-şase-zero, domnule! se auzi îhtr-un reă ceptorr mas f r st pân.ă ă ă ă

Hechler v zu un subofi er mort pr buşit pe podea. N-avea nici oă ţ ă ran vizibil , dar rictusul de pe fa a lui spunea totul. Hechă ă ţ ler cerualtui marinar să-1 înlocuiasc .ă

- Men ine i direc ia! ordon .ţ ţ ţ ăAlunec într-o balt de sânge, apoi îşi potrivi binoclul. Navaă ă

inamic nu ar ta prea bine. Jeturi de fl c ri îi izbucneau din bord.ă ă ă ă Ultimul obuz o lovise de moarte.

209



- C pitane! Camera motoarelor cere permisiunea s reduc viteza!ă ă ă- Ce e, şefule? Hechler îşi îndes c ştile pe urechi.ă ă- Probleme cu pompele, veni prompt r spunsul lui Stiick. Le vomă

rezolva. Aştept rapoartele. Ultima lovitur ...ă- Viteza la jum tate, zise Hechler, gr bit.ă ăUn obuz de calibru mare explod în ap , aproape de nav ,ă ă ă

împroşcând-o cu buc i incandescente de metal.ăţ- Se scufund ! strig un marinar.ă ăAlte câteva obuze explodar îh jurul navei muribunde. Hechă ler

chem prin telefon turelele, amintindu-şi dintr-o dat disperaă ă rea luiGudegast:- Muta i inta pe convoi!ţ ţDeşi nu era aşa, comanda sun ca un reproş pentru artilerişti.ăCele dou turele din fa începur s se învârt , c utându-şi noileă ţă ă ă ă ă

inte. Dar navele se împr ştiaser în câteva direc ii. Fiecare trebuiaţ ă ă ţ atacat separat.ă

în tumul de comand blindat, Gudegast privea printr-un hu-blouă de observa ie.ţ

Prim fusese lovit. Nu ştia cât de serios, dar auzea mesajele prininterfon - şuvoiul de mesaje şi ordine ale echipajelor de repara iiţ intrate în ac iune.ţ

Sim ise explozia chiar sub punte. De parc ar fi lovit un recif.ţ ă Acum vedea doar câteva siluete agitându-se într-un nor de fum, în

jurul unei şalupe despicate în dou de obuze.ăNu se gândea decât la nava care se scufunda. B trânaă Tas-mania

a liniei maritime Cunard White Star. O v zuse de multe ori peă vremea când, obosit de atâtea travers ri ale Atlanticului, deveniseă ă nav de pl cere, îh fiordurile Norvegiei. Odat , de ziua de naştere aă ă ă unui ofi er, chiar urcase la bordul ei.ţ

Şi-o amintea perfect; atât de diferit de nava lui. Str lucind deă ă cur enie, luxoas chiar, plin de pasageri cu aparate de fotoăţ ă ă grafiat,având elegan a şi stilul companiei pe care o reprezenta.ţ

O privi din nou, îngrozit, cum se las încet pe-o parte. Cel de-ală doilea coş se pr buşi. Urmar câteva explozii şi, pentru o clip ,ă ă ă Gudegast crezu c înc se mai trage în ea.ă ă



- Las-o în pace! Nu- i mai poate face nimic acum! url înfuţ ă riat. Las-o în pace, tic los nenorocit!ă

Secunzii îl priveau îngrijora i din spate, orbi i de lumina exţ ţ ploziilorcare p trundea prin deschiz turile înguste.ă ă

Ap s pe un buton. Când uşa grea de metală ă glisa, ploaia înghe atţ ă îl izbi în fa .ţă

Ieşi pe puntea îngust şi, f r s -şi dea seama ce f cea, seă ă ă ă ă descoperi. O nav tocmai fusese distrus pentru c nişte nebuni oă ă ă trimiseser la r zboi. îsi şterse fata cu mâneca. Si ea murise cuă ă

aceeaşi demnitate pe care i-o admirase întotdeauna.*

îngenuncheat pe podeaua magaziei în care prizonierii fuseseră închişi peste noapte, Peter Younger privea afar printr-o cră ăp tur aă ă zidului. Era deja diminea , şi-i auzea pe solda ii germani strigându-ţă ţse unul pe altul. N-ar fi putut spune cu siguran dac erau agita iţă ă ţ sau nervoşi.

Cu umerii lui firavi rezema i de zid, b trânul Shiner privea absentţ ă dâra de lumin care c dea pe fa a comandantului s u.ă ă ţ ă

- La dracu' cu g l gia asta! zise iritat. M-au trezit din somn.ă ă Younger se încorda, concentrat asupra p r ii de cl dire peă ţ ă

care o putea vedea prin cr p tur .ă ă ă- Au deschis o lad cu b utur , de-aia e scandal.ă ă ăAr fi trebuit s ghiceasc ce avea s se întâmple imediat ce falsulă ă ă

semnal fusese emis: prizonierii fuseser îngr m di i laolalt .ă ă ă ţ ăAcum, când pozi ia lor era transmis în eter, nem ii p reau s seţ ă ţ ă ă

relaxeze. îşi s rb toreau contribu ia la complot, sau strângeauă ă ţ rândurile cu gândul la prizonieratul care-i aştepta? Younger nu ştia,dar se blestem c nu luase nici o m sur de precau ie. Mason, şefulă ă ă ă ţ sta iei, se l s în genunchi lângţ ă ă ă el.

- S fie deci pră ea târziu?Vorbea foarte circumspect, amintindu-şi înc izbucnirea de mânieă

a lui Younger din timpul nop ii, cândţ acesta le spusese ce avea degând s fac . Mason îi întrebase atunci: „De fapt, de unde ştii toateă ă astea?" Younger explodase: „La dracu', am fost prizonier pe nava lor,

211



d'aia ştiu!"- Trebuie s încerc, zise Younger. înc mai putem salva câteva vie iă ă ţ dac îi trimitem pe-ai noştri peste Fri i.ă ţ-Dac nu descuie dracului uşa asta, îmi^fac nevoile aici! înjur cuă ă n duf b trânul Shiner.ă ă

Younger închise ochii şi-şi lipi fruntea de metalul rece, încercând s -ăşi limpezeasc gândurile. B trânul Shiner st tea coă ă ă cârjat, inându-seţ cu mâinile de burt . Se uit la Mason.ă ă

- Când santinela deschide uşa, punem laba pe ea şi-i lu m armaă

- în conformitate cu Conven iaţ de la Geneva, remarc b trâă ă nulShiner, ar trebui s avem o toalet la îndemân . Am citit asta într-oă ă ă carte.

Mason se holb îa el.ă- Doamne-Dumnezeule!- Voi auzi i ce v spun? insist Younger, continuând în gând: „Sauţ ă ă

sunte i to i ca gunoiul care a lansat semnalul la ordiţ ţ nul nem ilor?"ţAvea nevoie de Mason. Era singurul care-1 putea ajuta acum.- Va fi sfârşitul nostru, ştii asta? zise Mason, cl tinând din cap cuă

triste e.ţ Younger se cutremur .ă

- încerc s nu m gândesc.ă ăSe ridic şi merse spre uş . Ceilal i ar fi îh stare s -1 lase balt ;ă ă ţ ă ă avea s aib aceeaşi soart cu a mecanicului împuşcat.ă ă ă

O clip îi reveni pe retin imaginea b rcii de salvare care seă ă ă sf râma. Fe ele acelea r bd toare, f r expresie. Sim i din nouă ţ ă ă ă ă ţ oroarea de-atunci. îl privi pe b trânul Shiner. Fusese torpilat şiă scufundat de atâtea ori, încât era o minune c mai respira.ă

- O s încerc, zise Mason încet. P rea îngrozit, deă ă parc abia vorbea. Younger îl apuc de bra .ă ă ţ- Când ajungem în cabina de transmisie, lans m semnalul cât aiă

clipi din ochi.

Era uimit de propria-i încredere, m car c nu ştia nici cum arată ă ă cabina. Poate c fusese deja distrus de nem i, dup ce lansaseră ă ţ ă ă alarma fals . Dar nu putea fi aşa. Germani sau englezi, erau cu to iiă ţ marinari. Nici un marinar n-ar distruge o sta ie de la care le-ar fiţ



putut veni tuturor salvarea.- Vine! zise Mason. Se lipi de perete şoptind: Isuse! Youngercânt ri bucata de scândur în mâini. Era probabilă ă

un lemn de foc, din rezerva pentru iarn . Nu era cine ştie ce, dară poate c santinela nu-şi revenise înc dup be ia din timpul nopă ă ă ţ ii.ţ Se gândi la ofi erul cel chel. Era evident c subordona ii lui nu-i maiţ ă ţ

împ rt şeau respectul pentru disciplin . Auzindu-1 pe neamă ă ă ţ împiedicându-se şi încercând de câteva ori s bage cheia în broasc ,ă ă

îşi inu respira ia pân când sim i c -i pocnesc tâmţ ţ ă ţ ă plele. Youngerrecep iona o înjur tur , apoi urm declicul lac tului.ţ ă ă ă ă„Doamne-ajut !" Se arunc cu toat greutatea îh uş , o deschiă ă ă ă se şi-1izbi îh cap pe soldatul care bâjbâia dup lac tul c zut pe jos.ă ă ă

Cele câteva secunde îi p reau ani. Fa a neam ului str lucea înă ţ ţ ă soare; o pat de sânge se i ea deasupra frun ii. Un ultim spasm fuă ţ ţ

în buşit de cizma lui Shiner. Nu mai ştia de câte ori lovise cu lemnul,ă dar acum era sc ldată în sânge. Smulse mitraliera de sub cadavru.

O lu la fug spre gorgan, aşteptându-se în fiecare clip s simtă ă ă ă ă un glon între umeri. In spate auzea gâfâitul lui Mason, care încercaţ din toate puterile s -1 urmeze. Ajuns la sc ri, se uit o clip înapoi.ă ă ă ă

Oblonul. Soldatul ucis. Câteva chipuri îngrozite îh uşa magaziei.Privind oceanul atât de vast şi de impresionant, atât de pu inţ duşm nos, sim i deodat c i se frânge inima.ă ţ ă ă

Totul era acum doar trecut. Nava, prietenii, totul.Izbi uşa şi se n pusti urlând peste neam ul cu mâna bandajaă ţ t .ă

Acesta îl privea înm rmurit. Câteva lucruri se întâmplaser îhtr-oă ă clip . Neam ul se întinse spre pistolul automat de pe scaun. Youngeră ţ ap s pe tr gaci, dar nici un glon nu pomi. Siguran a. Bâjbâi după ă ă ţ ţ ă ea, doar pe jum tate conştient c neam ul luase pisă ă ţ tolul şi c Masonă se aruncase în genunchi în spatele unei cutii de lemn, bolborosindincoerent şi plângând de fric . Younger v zu cum o bar de metală ă ă

striveşte mâna bandajat ca peă o coaj de ou.ăGermanul sc p pistolul şi se pr buşi pe podea, livid de durere.ă ă ăB trânul Shiner, cu ochii aruncând scântei, se azvârli asupra lui şi-ă

213



1 mai lovi încă o data, cu toat puterea. Neam ul z cea nemişcat,ă ţ ă probabil mort. Shiner arunc ranga şi-i smulse mitralieă ra, mârâind:

- N-ai fost la cursuri de DEM, ca mine. Hai c -i in eu în loc peă ţ p duchii ştia.ă ă

Cu inima b tându-i nebuneşte, Younger se aşez la pupitru şi îlă ă deschise. îşi şterse transpira ia, sau poate erau lacrimi, nu ştia, şi seţ concentra cu totul asupra emi torului. Cunoştea aproaţă pe toatecodurile abreviate ale Marinei. Cei din convoaiele din Atlantic aveaunevoie de ajutor. Nav dup nav c deau prad lupilor. îşi muşcă ă ă ă ă ă

buzele. Ca şi Radnor Star. îşi îndes c ştile pe urechi, încercând s ignore zgomotul de afar .ă ă ă ă Strig te, un fluierat ascu it.ă ţ' Leoarc de sudoare, începu s transmit . R sufl uşurat. Semnalul■ ă ă ă ă ă

era deja recep ionat de cineva! Rânji f r s -şi dea seama. „Preaţ ă ă ă târziu, chelule!"

Se gândea la comandantul german, care probabil în acea clip niciă nu în elegea ce se întâmpl .ţ ă

Se auzi o rafal de mitralier , şi un şir de g uri înflori în perete,ă ă ă g uri prin care lumina pr foas a soarelui p trundea în cabin .ă ă ă ă ă

Shiner cr p uşa de-o palm şi umplu camera de fum cu o rafală ă ă ă tras înspre pant .ă ă

- Am nimerit un p duche!ăRâzând, trecu în partea cealalt . Nici unul dintre ei nu obseră vase

c Mason fusese ucis de prima salv .ă ă Younger îl auzi pe Shiner înjurând şi luând cealalt mitralieă r .ă

Tr sese tot înc rc torul o dat .ă ă ă ă Younger tres ri când o nou rafal p trunse prin pere i, sf ă ă ă ă ţ ă-

râmând câteva componente de emi tor.ţă„Prea târziu! Prea târziu!"Gândul p rea s acopere l tratul mitralierelor ori strig tul deă ă ă ă

durere al vreunui german lovit de gloan ele lui Shiner.ţ

Alte rafale, şi emi torulţă fu distrus. Younger azvârli c ştile peă banchet şi se întoarse.ă- Am reuşit!



In timp ce Theil îi raporta, Hechler examina situa ia. Cameraţ motoarelor anun ase c , într-o or , pompele aveau s mearg dinţ ă ă ă ă nou la capacitate maxim . To i r ni ii fuseser ridica i. Chiar şi ceiă ţ ă ţ ă ţ doi marinari care stingeau un incendiu la baza coşului, ucişi de-oexplozie, f r ca nimeni s aib timp s în eleag ce se întâmplase.ă ă ă ă ă ţ ă

-Raporta i când încheia i inspec ia.ţ ţ ţ-Amiralul, domnule, şopti Froebe. Leitner ap ruse peă punte ca un spectru.- Ce dracu' se întâmpl ? Bâjbâi prin fum, ud de ploaie. La naiba,ă

nu v pot citi gândurile.ăHechler îl privi cu r ceal .ă ă-Domnule, turela B este impracticabil . Am pierdut nouă ăsprezeceoameni, avem trei r ni i. Se uit la balta de sânge de pe jos, careă ţ ă aproape disp ruse. Un marinar a fost orbit.ă-Nu te aud! Ce tot spui? Leitner op ia în stânga şi-n dreapţ ă ta,c lcând pe cioburi. Am pierdut convoiul - nu în elegi nimic?ă ţHechler se r suci spre Froebe care raport :ă ă-Domnule, noul curs este doi-treizeci.- Trebuie s ne întoarcem, zise Hechler. Radarele indic treiă ă cargouri scufundate şi dou , poate chiar trei nave de escort .ă ă-Nu-mi pas ! De furie, Leitner, nu mai inea cont de fe ele uimiteă ţ ţ din jurul s u. Trei cargouri? Nimica toat ! Trebuia s distrugem totă ă ă convoiul!

Jaeger aştept ca Leitner s se îndep rteze şi îi şopti lui Hechler:ă ă ă- Ofi erul WIT raporteaz c a fost emis un al doilea semnal de peţ ă ă

insul .ăDeşi îi venea s urle, Hechler îl privi calm.ă- Ei bine?-Nu sunt siguri. Dar se pare c un alt telegrafist a anulat primulă semnal. Acum. comunica iile au încetat.ţ-Constant pe zero-trei-zero. Toate motoarele la jum tate deă vitez .ăLeitner ap ru dintr-o dat lâng ei cu fa a ud de ploaie.ă ă ă ţ ă- Ce-a fost asta? Idio ii ştia nu-miţ ă spun nimic?- Informa ia v-ar fi fost cu siguran trimis în cabin , domţ ţă ă ă nule,



replic Hechler.ă încerc s -şi p streze calmul. Tot ce-1 interesa acum era cât deă ă ă serios fusese lovit Prinz.

- înseamn c cineva de pe St. Jorge a pus mâna pe emi tor. Dacă ă ţă ă s-ar fi întâmplat mai devreme, ar fi trebuit s abandon m totă ă convoiul. Eu...-N-am nevoie de scuzele tale tâmpite! Leitner era atât de aproapede el c -i sim ea r suflarea mirosind a coniac. O s -i trimit peă ţ ă ă nenoroci ii ia la Curtea Mar ial şi o s -1 execut persoţ ă ţ ă ă nal pe

comandantul plutonului de pe insul !ăHechler se d du înapoi, scârbit.ă y -A fost un risc pe care şi l-au asumat. Noi ştiam asta. Ar fi putut fişi mai r u.ă-Mai r u?ă Mai r u?ă Leitner gesticula, furios. Nu v d nimic mai r u!ă ă Un hârb de nav comercial împotriva luiă ă Prinz Luitpold, şi dincauza unor incompeten i a trebuit s ne retragem! Pentruţ ă Dumnezeu, Hechler, n-am de gând s-ajung de râsul lumii! Ştii cumnumesc eu asta?Hechler îşi încorda bra ele. Ar fi vrut s -1 loveasc pe Leitţ ă ă ner, s -1ă

loveasc întruna. S nu ajung de râsul lumii, pe el atât îl interesa.ă ă ă Nu oamenii ucişi, nici nava asta nemaipomenit izoă lat şi ajuns laă ă ananghie din cauza unor ordine absurde.

- O numesc laşitate! Laşitate în fa a inamicului - ce crezi de asta?ţ- Nu sunt de acord, domnule.- Serios? Privi pe punte. Câ iva de-aici vor tr i destul încât sţ ă ă

regrete aceast zi!ăPlec val-vîrtej, urm rit de şuieratul lui Froebe:ă ă- Nu sunt un laş, îua-te-ar dracu'! Hechler se pref cuă a nu fi auzit.- Chema i avionul Arado. Ordona i-i ofi erului de transmiţ ţ ţ siuni să

monitorizeze orice semnal. Am c lcat pe un cuib de viespi.ăPrivi în jur, surprins. Soarele îşi f cea loc printre norii întuneca i.ă ţ- Ofi erul de naviga ie s se prezinte imediat la mine.ţ ţ ăNu avea sens s se întrebe cine transmisese cel de-al doileaă

mesaj. Era probabil la fel de mort ca şi oamenii prinşi în magazie de

217



explozia obuzului. Un marinar îi întinse telefonul. Vocea lui Leitnerredevenise destul de calm . Era parc altcineva.ă ă

- Vom opri la al doilea punct de întâlnire. E mai sigur decât s neă îndrept m direct spre Nord.ă

- Foarte bine, domnule.„De ce nu-1 contrazici? Spune-i c pierdem timp pre ios. Ia-o spreă ţ

Nord, accept riscurile. Vom fi cu nou sute de mile mai aproape deă ă cas ."ă

Dar chiar în timp ce reflecta, Hechler ştiu c n-are nici un rost.ă

Leitner n-o s -1 asculte. Nu se putea gândi decât la convoiul care leă sc pase printre degete, la efectul pe care nereuşita urma s -1 aibă ă ă asupra reputa iei lui. L sase s se în eleag în mod clar c avea sţ ă ă ţ ă ă ă dea vina pe al ii. Pe c pitan, f r îndoial . Hechler se mira c ideeaţ ă ă ă ă ă nu-1 afecta deloc.

Se comportaser bine cu to ii pân acum. Sacrificiulă ţ ă Tasma-niei înclinase balan a de la ofensiv c tre lupta pentru supraţ ă ă vie uire. Aşaţ era r zboiul. La mijloc mai era şi norocă ul.. Auzi cizmele lui Gudegast c lcând pe cioburile împr ştiate peă ă

podea şi se întoarse.-Ai aflat despre St. Jorge?-

Da, domnule, îi r spunse Gudegast, îngrijorat. Tot echipaă jul aaflat.P rea s se aştepte la o reac ie dur .ă ă ţ ă- Ai avut dreptate, Josef, zise Hechler încet. Era o b trânic peă ă

cinste.Gudegast se relaxa.- Nu, am fost nebun s m îndoiesc de dumneavoastr . Nu aveamă ă ă

dreptul s spun ce-am spus.ăHechler privi în sus. Un om murise aici, iar altul fusese orbit la doarcâ iva paşi. „Mi s-ar fi putuţ t întâmpla mie."

-Cred c englezii sunt acum în drum spre St. Jorge. Asta ne vaă oferi ceva spa iu de manevr . Poate amiralul are dreptate. Vom fiţ ă departe de patrulele aeriene şi presupun c cei care ne vânează ă se aşteapt s-o lu m imediat spre Atlanticul deă ă Nord.-Şi dup aceea acas , domnule, tres ri Gudegast.ă ă ă



Se gândi la mâna necunoscut încleştat pe maneta trans-ă ămi torului şi la c pitanulţă ă Tasmaniei.

Oamenii b trânei nave erau lupt tori la fel de buni şi curajoşi.ă ă îşi aminti furia turbat a lui Leitner şi-1 cuprinse deodat neliniştea.ă ă

Legenda şi norocul nu mai erau îndeajuns.Capitolul 18

NICI O SC PAREĂ

Comandorul Hemrose se plimba agitat în jum tatea dinspreă tribord a pun ii luiţ Wiltshire. îşi strânse mai bine îh jurul corpuluimantaua îmbl nit , spunându-şi iritat c ploaia se înte ea. De s-ară ă ă ţ opri odat .ăPrivi prin hublou cap tul ascu it al teugii. Primele raze de lumin îlă ţ ă f ceau s str luceasc . înc , o zi. Ar fi vrut s -şi înc lă ă ă ă ă ă ă zeasc mâinile,ă dar totul era prea umed. De când plecaser din Simonstown, cele treiă nave men inuser aproape continuu viteza maxim , iar de la miezulţ ă ă nop ii seţ aflau în alarm de lupt . înfriă ă gurat, ner bd tor - nu, era maiă ă mult decât atât, gândi Hemrose. Plictiseala disp ruse, la fel şiă b nuiala c nava inamic avea s le dea cu tifla. în cele dou zile deă ă ă ă ă când se luptau cu valurile înfuriate, tunarii f cuser instruc ie f ră ă ţ ă ă morm ielile obişnuite. De data asta era pe bune.ă

In ciuda mtunericului, Hemrose ştia exact dispunerea flotilei:Rhodesia era la jum tate de mil îh spate, iar micul cruciş toră ă ă Pallasnaviga mult îh fa . Dac radarul nem ilor era chiar atât de bun peţă ă ţ cât spuneau specialiştii, mai bine s aib ca avangard cea mai mică ă ă ă dintre nave. Prinz Luitpold reprezenta un inamic puternic şi greu de

învins; nava lui îi va âşni înainte, încercând s micşoreze cât de multţ ă



- A mai fost un mesaj de pe insul , domnule, continu teleă ă -grafistul. Se pare c cineva a încercat s ne avertizeze.ă ă

Hemrose îl auzi pe primul loc iitor murmurând:ţ- Curajos individ!

Trebuia s se gândeasc la ce avea s urmeze, dar nu vedea în fa aă ă ă ţ ochilor decât şirul de cargouri greoaie împroşcate cu obuze.

- Chema i-1 pe Godson. Anun a i celelalte nave s men in cursulţ ţ ţ ă ţ ă şi s revin la viteza de croazier . Anula i alarma de lupt , ad ugă ă ă ţ ă ă ă f r nici o pl cere. Am s vorbesc imediat cu ai noştri.ă ă ă ă

- înc o ceaşc de cacao, domnule? Ordonan aă ă ţ ap ruse lâng el.ă ă- Mersi. încerc s rânjeasc , dar muşchii fe ei refuzau s -1ă ă ă ţ ă

asculte. Am al dracului de mult nevoie.ăGodson ap ru în cap tul sc rilor şi zise:ă ă ă- Tocmai am aflat, domnule. Urât treab . „Chiar crezi asta?"ă ă gândi Hemrose, apoi r spunse:ă- Vom primi în curând ordinele de marş, din moment ce semnalul

a fost trimis şi For ei M.ţGodson t cu. For a M era unul dintre cele mai puternice grupuriă ţ independente ale flotei. Un cruciş tor, un transportor, cu toateă

ajutoarele şi escorta necesare.Avea s însemne sfârşitul independen ei micii escadre a luiă ţ Hemrose. Urmau s devin un peştişor într-un bazin uriaş. Godson seă ă ruşina de propria-i bucurie. Dar aveau s fie mai în siguran .ă ţă

- Când e convenabil, domnule..., morm i ofi erul de naviga ie.ă ţ ţHemrose se întoarse spre el.- Men inem cursul deocamdat , ofi er.ţ ă ţ-Cineva trebuie s mearg la St. Jorge s -i culeag pe Fri i, sugeră ă ă ă ţ ă Godson.-Dar n-o s fiu eu la, i-o t ie Hemrose. N-are decât s-o fac vreună ă ă ă b ie andru! Izbucnirea de furie p ru s -1 oboseasc Sunt în cabinaă ţ ă ă

mea, zise. Chema i-m dac ... Nu mai continu .ţ ă ă ăSingur în cabina sa, se întinsese îmbr cat pe pat, îxi întuă neric, înşfac receptorul telefonului, care începuse deodat s suneă ă ă strident.



-Ei?Era Godson.- Mesaj de la Amiralitate, domnule. îşi drese glasul, ca de fiecare

dat când îi d dea.o veste proast . Cruciş torulă ă ă ă Tasmania a fostscufundat. O nava din escort a raportat c nava inamic a fostă ă ă lovit serios de un obuz. Cea mai mare parte a convoiului a sc pată ă cu bine. Trebuie s aştept m instruc iuni.ă ă ţ

Hemrose se trânti din nou pe pat. S rmanaă Tasmanial Era ultimullucru la care se aştepta. Ca şi c pitanul ei, probabil. îşi încleştaă

pumnii, sim ind cum îl cuprind mânia şi disperarea. Ce înv ase peţ ăţ când era cadet la Dortmouth? „Lui Dumnezeu şi Marinei ne închin m,ă dar numai când în pericol ne afl m." Şi cât de adev rat se dovediseă ă ă

în r zboi vorba asta. Iahturi de pl cere şi vapoare cu aburi folosite laă ă demin ri, distrug toare din primul r zboi trimise s lupte în Atlantic,ă ă ă ă orice era bun de aruncat în gura Fri ilor.ţ

Şi la fel avea s se întâmple în oricare viitor r zboi.ă ă„Nu cheltui un penny şi sper într-un nenorocit de miracol" - staă ă

era strig tul de lupt al cet eanului John.ă ă ăţSe ridic în capul oaselor şi privi ceasul fosforescent. Ce seă

întâmpla cu el? Fusese oare atât de buim cit de şmecheria nem iă ţ lor, încât nu putuse s se gândeasc la un lucru aşa de evident?ă ă

Semnalul de pe St. Jorge nu putea abate din drum o nav atât deă bun caă Prinz Luitpold. Nu îh situa ia asta, când îi c deau prad naveţ ă ă de transport f r protec ie. B trânaă ă ţ ă Tasmania lovise o dat şi bine,ă aşa spuseser . Ei, poate a fost de-ajuns.ăDestul ca s -1 determine pe Hechler s întrerup raidul. Apuă ă ă că receptorul şi auzi vocea ofi erului de cart:ţ

-Puntea, domnule?-D -mi-1 pe Godson.ă- Totul e în ordine, domnule? întreb acesta alarmat.ă-Tasmania a lovit piratul, Toby. Cred că Prinz Luitpold arenecazuri.Godson ezit :ă-Un singur obuz, domnule... adic ... nu ştim exact.ă- Taci şi ascult . Adun echipa de atac în sala h r ilor peste zeceă ă ă ţ minute. Nu primi nici un r spuns, aşa c se r sti: Mai eşti acolo?ă ă ă

223



N-ai plecat?- Ne lu m iar dup pirat, domnule? îndr zni Godson. Hemrose îşiă ă ă pip i fa a. Avea s se b rbiereasc înainte de a-şiă ţ ă ă ă

întâlni oamenii, ca s arate odihnit şi încrez tor.ă ă- Aveam nevoie de pu in noroc, Toby. Sţ ărmana Tasmania tocmai

asta ne-a dat.Godson insist :ă-Amirahtatea probabil va refuza...-Nu vorbi ca o bab nenorocit ! Trânti receptorul.ă ă

Lucrurile erau atât de simple, încât îi venea s le strige cât puteaă de tare. Submarinul american tr sese în pirat. Probabil c niciodată ă ă nu le mai ieşise în cale o astfel de int , dar torpilele lor loviserţ ă ă probabil altceva, dac te luai dup cadavrele marinarilor germani şiă ă dup imensa pat de petrol. Aşa-numi ii exper i nu v zuser decâtă ă ţ ţ ă ă ceea ce mintea lor îngustă îi l sa s vad . Trebuie s fi fost un altă ă ă ă submarin. îi veni s râd , dar îşi aminti c s rmaă ă ă ă nul capelan fusesecel care îi trezise îndoieli în leg tur cu rezeră ă vele de combustibil alepiratului.

Asta trebuia s fie. Dar fiindc nimeni nu mai f cuse aşa cevaă ă ă înainte, nimeni, nici m car oamenii de culise ai lui Duffield nuă

b nuiser nimic.ă ă* Dumnezeule, trebuie c inamicul pl nuise luni de zile şi reuă ă şises -i p c leasc pe to i, pân şi pe cei din RAF, care trimiteauă ă ă ă ţ ă rapoarte zilnice în leg tur cu mişc rile din fiordurile norvegiene.ă ă ă Uşa se deschise.

- V-am adus aparatul de b rbierit, domnule. Ordonan a zâmă ţ bi. M-am gândit c s-ar putea s ave i nevoie de el.ă ă ţ

Hemrose se privea în oglind . Totuşi, era posibil s se înşele. Nuă ă avea nici o dovad solid , dar nici de ales. O s studieze din nouă ă ă fiecare mesaj, fiecare raport. Şi dac nu g seau nimic, urmau s-o iaă ă de la cap t, pân ap rea ceva.ă ă ă

înainte, nimeni nu se gândise la submarine. Amiralitatea şicontraspionajul se concentraser asupra aşa-zişilor neutri, mai alesă cei din porturile sud-americane, unde o nav de aprovizionaă re ar fiputut aştepta o întâlnire cu piratul.



Mai târziu, în sala h r ilor, Hemrose îşi expuse teoria despreă ţ stratagema inamicului.

- Hechler a avut convoiul pe tav . Ar fi putut distruge escoră ta, şiatunci ai fi adunat primele cargouri, cum aduni peştii din acvariu.Dac nu era b trânaă ă Tasmania, r dea tot.ă

Tân rul ofi er de naviga ie zise:ă ţ ţ- Dac a fost avariat , va avea nevoie de combustibil.ă ă-Bine gândit, aprob Hemrose. Imediat ce-şi umple tancuă rile cupetrol, o s-o ştearg spre ape mai liniştite - probabil în Norvegia.ă

Ad ug morm it: Chiar şi cu Flota Mam şi For a M pe urmele lui,ă ă ă ă ţ Hechler e soiul de c pitan care e îh stare s scape. Dac ajungeă ă ă întreg în port, t ind cele dou blocade, va ridica mai mult moralulă ă germanilor decât dac ar fi distrus convoiul.ă-Cred c în Atlantic nem ii folosesc submarine pentru reaă ţ limentarede vreo doi ani, zise Godson.Hemrose aştept în t cere, v zând cum ipotezele lui incrediă ă ă bile îşi

fac loc în min ile celorlal i.ţ ţ- Lucreaz pe un sistem-gril , spuse primul loc iitor, nu-i aşa?ă ă ţ Hemrose zâmbi.- Verifica i toate U-boat-urile din zon . Folosi i şi rapoarteleţ ă ţ

yankeilor. Hemrose se leg n pe c lcâie. Se aruncase deja îhă ă ă necunoscut, poate îh dezastru. Ce mai însemna un risc în plus?Semnaliza i c treţ ă Pallas şi Rhodesia. Vreau s vorbesc cu c piă ă tanii

înainte s începem.ăGodson îl întreb , neîndr znind s -i înfrunte privirea:ă ă ă-Si Amirahtatea, domnule?-La dracu' cu lorzii ia, Toby! Mi-a fost încredin at misiuă ţ ă nea astaşi am de gând s-o îndeplinesc. Privi spre preotul militar: Şimul umim p rintelui nostru r zboinic. Cred c suntem pe druţ ă ă ă mulcel bun.

Hemrose ieşi afar şi l s ploaia s -i ude fa a. Nu-i venea s creadă ă ă ă ţ ă ă c în numai dou ore parcursese distan a dintre disperare şiă ă ţ optimism. Trecând pe lâng coşul din prova, z ri o clip , printre balusă ă ă trade,vârful ascu it al navei. Sub el era scris un moto în latin .ţ ă

225



Pe fa a roşiatic a lui Hemrose se i i un zâmbet care-i f cu pe doiţ ă ţ ă mitraliori Oerlikon s se aplece uimi i în capsulele lor pentru a-1ă ţ vedea mai bine.

Traducerea motoului suna aşa: „Pre uieşte- i binecuvânt riţ ţ ă le." Nuera mult, dar era un început.

** *

Leitner îşi ridic privirile de pe biroul în dezordine şi-1 fix rece peă ă

Hechler pre de câteţ va clipe.- Vrei s -mi vorbeşti?ăHechler încuviin . Se întreb cum de preferase Leitner caţă ă bina îh

defavoarea pun ii. Camera era într-un haos neobişnuit; peste totţ z ceau aruncate haine, o vest de salvare atârna pe uş .ă ă ă

- Tocmai i-am înmormântat pe marinarii c zu i, domnule, ziseă ţ Hechler.-Da. Am sim it c nava încetineşte, se strâmb Leitner. Nu c ar fiţ ă ă ă fost ogarul oceanului pân acum, ad ug el, aproape revenind laă ă ă obişnuitul s u ton metalic.ă-Mecanicii au anun at c pompele vor func iona în curând laţ ă ţ presiunea maxim . Spuseser asta ieri, dar de data asta Stiickă ă p rea destul de încrez tor.ă ă-M îngrijoreaz turela B.ă ă-Pe tine? Te îngrijoreaz ?ă Leitner puse stiloul pe mas şi-1 priviă calm. Dup presta ia lor împotriva convoiului, credeam c toată ţ ă ă echipa de tunari ar trebui s fieă îngrijorat ^.ăNu avea sens s -1 contrazic , s -i explice c un singur obuză ă ă ă

norocos tras de Tasmania d duse totul peste cap. Leitner p rea atâtă ă de preocupat, încât ar fi fost în stare s conteste pân şi puraă ă eviden .ţă

- întâlnirea cu nava-rezervor, domnule, zise Hechler. Am îndoieli.Navigând cu vitez redus , vom ajunge la ugerul vacii în ultima ziă ă

din programul prescris. Dup aceea s-ar putea s nu mai avemă ă timp pentru alimentare pân ne întoarcem acas .ă ă-M-am gândit la asta, Dieter.



Faptul c -i spusese pe numele mic îl lu pe neaşteptate.ă ăHechler îşi încleşta degetele. înc o alimentare cu combustiă bil, şi

vor fi capabili s -şi asigure viitorul imediat. Dac evitau contactul cuă ă inamicul, Kroll şi artificierii s i aveau s repare meă ă canismele derotire ale turelei. Altfel, armele lor de baz urmau s r mân cele deă ă ă ă la pupa.

Leitner nici nu-şi ridic privirea de pe hart , iar câteva şuvi e deă ă ţ p r îi atârnau ca nişte pene pe jum tate smulse. P ru atât deă ă ă schimbat, încât Hechler se întreba dac nu cumva ultima confrună tare

îi sl bise încrederea.ă- Şi-acum, în leg tur , hmm, cu acele cutii... îi spuse. Hechler seă ă gândi la subofi erul înc neeliberat din capcan .ţ ă ăCei de la controlul avariilor îi spuseser c uşa era completă ă

blocat şi c erau nevoi i s o taie cu aparatele de sudur . Cabinaă ă ţ ă ă avea ventila ie, aşa c nenorocosul Hammer nu se afla înc înţ ă ă pericol.

- Se lucreaz la deblocarea uşii, domnule. Leitner nu p ruă ă c -1 aude.ă- Omul acela avea o cheie. Probabil a furat-o sau şi-a f cut oă

copie. E un ho , un pericol pentru nav , un tr d tor. Inten ionez s -1ţ ă ă ă ţ ă trimit în judecat imediat ce iese de-acolo.ă

îşi ridic , brusc, ochii de pe hart .ă ă- Vreau s deschide i uşa aceea!ă ţ Privirea i se în spri. E posibil?ă Dasau nu? Se întoarse: Ce mai e?

Theil se oprise în prag: chipiul îi mustea de ap .ă-Uşa nu cedeaz , domnule. Sala motoarelor ne trimite un aparată mai puternic...-Nu-mi veni aici cu scuzele astea tâmpite! url Leitner la el. Vreauă s sparge i uşa imediat! Da i-o jos cu o explozie limitat !ă ţ ţ ăHechler p şi între ei.ă- Hammer ar putea fi omorât, domnule. într-un spa iu atât deţ

îngust...

Leitner îl privi s lbatic.ă- Asta o s -1 scape de plutonul de execu ie! M-a spionat şi n-a fostă ţ singurul! De câte ori trebuie s repet? Sparge i uşa!ă ţ

Theil îi arunc lui Hechler o privire rug toare:ă ă

227



- E unul dintre oamenii mei!-Nici nu m îndoiam de asta, şuier Leitner.ă ă-Ce vre i s spune i, domnule? îl înfrunt Theil. Leitner se holb laţ ă ţ ă ă el, uimit.-Ce pui la îndoial ? Pe mine sau ordinele mele?ă- Aş vrea s v reamintesc amândurora c suntem într-o situa ieă ă ă ţ

periculoas , interveni Hechler. Aşteapt afar , i se adres lui Theil.ă ă ă ă M ocup eu de asta. Când uşa se închise, izbucni: Cum îndr zni i s -ă ă ţ ămi acuza i ofi erii de complot? Nu se mai putea st pâni: Ar trebui sţ ţ ă ă

oferi i acestui echipaj un exemplu de conduţ cere în eleapt , nu s vţ ă ă ă purta i ca şi cum a i fi un zeu!ţ ţF lcile lui Leitner atârnau moi, de parc Hechler l-ar fi pocă ă nit dintoate puterile sau i-ar fi aruncat un blestem îngrozitor. Hechlercontinu pe un ton neutră u:

-Inten ionez s duc aceast nav întreag în Germania, şi în acestţ ă ă ă ă scop am nevoie de încrederea fiec rui om din echipaj. Resă pectul,domnule, nu frica, e cel care ne ajut s supravie uim. II priviă ă ţ rece. Altfel ne ducem la fund.-Deci asta-i atitudinea dumitale? întreb Leitner, ştergân-du-şiă buzele cu o batist imaculat .ă ă

-Da.Aştept , imaginându-şi c , dintr-o clip în alta, Leitner va chemaă ă ă santinela şi-1 va pune sub arest. Un revolver Luger era aşezat pemas . în starea în care se afla, Leitner l-ar fi putut chiar împuşca.ă

Leitner încuviin smucit:ţă- N-am s uit asta. Acum, sparge i uşa aceea şi aresta i-1 peă ţ ţ

individ.Hechler se îndep rt de mas . Leitner redevenise foarte calm. Eraă ă ă

descurajant.- Anun a i-m când m ri i viteza pentruţ ţ ă ă ţ rendez-vous, continu !ă

Ar t spre hart , dar degetul s u ar t tor era departe de pozi iaă ă ă ă ă ă ţ însemnat pe hârtie. Voi primi instruc iunile finale în cuă ţ rând. Când levoi primi... Privi pe lâng el:ă Sunte i liber! ţ Hechler ieşi din cabin . Theil aştepta.ă

- Crezi c eu am ştiut,ă nu?



- Eu... eu nu în eleg, se bâlbâi Theil.ţ- Ştiu c iubeşti nava asta, Viktor. In câteva zile, poate ore, vom fiă

nevoi i s lupt m din nou, f r multe şanse. Atunci vom avea nevoieţ ă ă ă ă de loialitatea ta, şi eu, şi Prinz.

îşi întoarse privirea, neputând s suporte disperarea ce se citea peă chipul lui Theil, care zise dintr-o dat :ă

-A fost arestat de Gestapo. Nu mi s-a spus. Casa era goal .ă ă Cuvintele izbucneau din el ca o cascad . Dac n-aş fi citit dosarulă ă acela...-Când am aflat, era prea târziu, zise Hechler cu blânde e. Ne aflamţ îh încetare for at a comunica iilor, ştii doar. Poate nu e chiar atâtţ ă ţ de r u cum crezi...ăOchii li se întâlnir şi în elese c n-avea rost s continue. Chiară ţ ă ă

dac Gestapoul f cuse o greşeal , era pu in probabil c aveau s-o şiă ă ă ţ ă recunoasc . Ce însemna pentru ei o via ?ă ţă

Fuseser deja irosite milioane. Se gândi la mâna neştiută ă încleştat pe transmi torul de la St. Jorge, la oamenii pe care îiă ţă înmormântaser , la subofi erul mort, cu o gaur cât o g m lie de acă ţ ă ă ă în piept. Privi în jur, la metalul cenuşiu. Totuşi, puteau sc pa, îi atinseă bra ul lui Theil şi, de data asta, el nu şi-1 mai retrase. Era prea târziuţ

pentru el.- Sunt c pitanul acestei nave, Viktor, şi poate c mul i m credă ă ţ ă prea sus ca s observ problemele minore care apar sub coă mandamea. Dar eu v d şi aud. Nu voi permite nim nui s batjoă ă ă corească reputa ia acestui vas. Privirea i se în spri. Nim nui!ţ ă ă

Theil duse mâna la chipiu.-v Voi face tot ce pot. înghi i îh sec. Nu eram sigur... eu...ţ

Hechler ieşi pe puntea deschis ; i se p rea c , v zând lacriă ă ă ă mile cebr zdau obrajii lui Theil, împ rt şea un mare secret. Deoă ă ă dat îlă cuprinse scârba de comportamentul absurd al lui Leitner, de mali iaţ şi toanele lui. Dar parc şi mai mult îl scârbea propria luiă

nesiguran . Se sim ea ca un soldat care n-are încredere în arma ceţă ţ i-a fost dat .ă- Te plimbi singur, Dieter?

229



Ap ru de sub acelaşi tun, cu obrajii înroşi i de frig şi de ploaie.ă ţSe întoarse şi vru s-o strâng în bra e, s uite totul:ă ţ ă-Vreau s - i vorbesc, Erika. Ştia c de la distan îl priveau câ ivaă ţ ă ţă ţ marinari. Era ca o desp r ire într-o sta ie de tramvai. Sină ţ ţ gur înmul ime. Cuvintele nu veneau decât atunci când era prea târziu.ţ-Ştiu. Ii cuprinse bra ul. M-am temut. îşi scutur pe guler apa dinţ ă p r. Nu, nu de r zboi, de lupte sau de moarte. De ce va fi dup . M-ă ă ăam gândit c i-ai putea imagina c total se reduce la o nevoie peă ţ ă care amândoi am împ rt şit-o pentru o clip . îl strână ă ă se şi mai tare:

Te vreau doar pentru mine. îi zâmbi. Toate celelalte figuri setopeau în cea .ţă- N-o s te p r sesc niciodat .ă ă ă ăSe întoarse spre furierul care salutase la un piis în spate. .- Un mesaj de pe punte, domnule. Motoarele pot trece la viteza

maxim .ă- Comunic pun ii s aştepte. Vin sus.ă ţ ăO privi adânc în ochi, sim ind cât de tare îşi dorea ca ea sţ ă-1

cread , s aib încredere în el, orice s-ar fi întâmplat.ă ă ă- Te iubesc, Erika, zise.

Se d du un pas înapoi, privind-o cum îşi ridic b rbia. Amândoiă ă ă sim eau crescând în ei o putere de care pân atunci nu fuseserţ ă ă conştien i.ţ

In timp ce urca scara spre punte, o auzi şoptind:- Si eu te iubesc, cel mai iubit dintre oameni.Puntea începu s tremure. Ea privi valul ridicat de izbitura parcă ă

dispre uitoare a pupei. Merse încet pân sub puntea mare şi priviţ ă gaura neagr prin care p trunsese obuzul. Era atât de ireal s vadă ă ă ă şi s simt prezen a duşmanului acolo, printre ei. Se gândi la chipulă ă ţ lui Hechler în timp ce oficia înmormântarea, la vocea lui ce acoperea,puternic , murmurul ventilatoarelor, la ploaia şfichiuind blindajulă

metalic. Zâmbi trist. Piratul de Fier. Nu ştia ce-i aştepta mâine, şighicea c şi cei mai mul i camarazi sim eauă ţ ţ la fel. Dar dup aceaă clip minunat , ştia c -1 va reg si, c nu va mai putea iubi peă ă ă ă ă



nimeni altcineva.A doua zi, cu o or înainte deă rendez-vous, contactar subă marinuluriaş.

Marinarii se îngr m diser la balustrade, privindu-1 cum se ridică ă ă ă la suprafa cu apa scurgându-se pe tumul de pilotaj, şi mul i îşiţă ţ amintiser de sfârşitul înfior tor al celuilalt submarin, întrebându-seă ă dac şi comandantul celui de-acolo aflase de elă .

Theil, cu megafonul în mân , supraveghea întinderea parâ-melor.ă Echipa tehnic era preg tit s ridice pe punte conductele deă ă ă ă

alimentare şi s le conecteze la bunc re.ă ăII urm rea triste ea din ochii lui Hechler cândă ţ h' vorbise de Britta.Nimic nu mai p rea s aib vreo importan . Dac ajungeau acas ,ă ă ă ţă ă ă n-avea s -1 aştepte nimeni. Oricum, Leitner avea s -1 îmă ă piedice să avanseze în Marin . Dac se întâlneau cu inamicul, m car o s poată ă ă ă ă salva nava.F cu semn cu megafonul c tre echipa bo manului de la ca-bestan.ă ă ţ Altfel, numai Leitner ar fi putut câştiga. Privea odgoanele cu atâtaintensitate încât imaginea începu s tremure. Leitner ştiuă se totuldespre Britta. Ar fi putut trimite un mesaj când înc nu mai eraă posibil, dac ar fi vrut s -1 ajute.ă ă

O linişte subit îl cuprinse. Ştiu ce trebuie s fac .ă ă ă

* * *, Pilotul b trânului Walrus de peă Wiltshire era un tân r locoă tenent

din for ele aeriene ale Marinei. în ciuda celorlal i aviatori, se ataşaseţ ţ foarte mult de b trâna carapace zbur toare.ă ă

Fredona încet, acoperit de uruitul motorului Pegasus, care atârnadeasupra carlingii ca un leag n, şi privea petele albastre ceă

întrerupeau, ca nişte insule, marea de nori.Ceilal i trei membri ai echipajului supravegheau oceanul, pe careţ

se fâ âia greoaie umbra caraghioas aţ ă avionului lor.Zvonurile începuser , unul dup altul, s se r spândeasc înă ă ă ă ă

camera de gard , când se anun ase c semnalul de la St. Jorgeă ţ ă fusese o manevr a nem ilor şi c Amiralitatea îi ordonase luiă ţ ă Hemrose s se replieze şi s se al ture For ei M.ă ă ă ţ

231



Cât de mare p rea oceanul v zut de sus, gândi. Nimic, nici m cară ă ă un col de stânc . Era un imens deşert verde-cenuşiu, preţ ă s rat ici-ăcolo cu valuri şi dâre întunecate, care, din avion, p reau încremenite.ăUn ocean imens şi nimic în afar de coasta şerpuitoare a Americii deă Sud, la cinci sute de mile dep rtare.ă

îşi zise c Hemroseă va trebui s se dea b tut în curând. De dataă ă asta îşi for ase norocii] prea mult cu cei de la Amiralitate. Bţ ătrânulGodson avea s fie mul umit. Se temea şi de propria-i umbr .ă ţ ă

Navigatorul se ca r pe locul din spate şi deschise interfonul.ţă ă

- Peste cinci minute ne întoarcem, Bob. Mai piept n m pu in zonaă ă ţ de sud, iar dup aceea - înapoi la Tata. Privi întinderea nesfârşit .ă ă B trânului n-o s -i plac asta.ă ă ăPilotul se relaxa şi se uit rapid spre compas. Veştile din Europa erauă uimitoare, victorii pe toate fronturile. Numai iarna avea să

încetineasc pu in lucrurile. Fusese cadet când începuse r zboiul şi,ă ţ ă deocamdat , tot ce ştia era sa lupte. Probabil vom continuaă în

Japonia, gândi.Era ciudat, dar nu lansase niciodat o bomb , nici nu tr sese cuă ă ă b trânele mitraliere Vickers ale avionului. înso ise doar conă ţ voaie detransport sau îndeplinise misiuni de recunoaştere ca acum.

Ar fi fost un lucru de care s -şi aduc aminte.ă ă- Ce crezi, Tim?- Nici o şans , rânji camaradul s u. B trânul a f cut-o de oaie deă ă ă ă

data asta!Râser amândoi îh microfon» Pilotul privi din nou oceanul şi exclam :ă ă

- Dumnezeule, Tim! Uite-o!B trânul Wairus se înclin pe o arip , tuşind şi protestând, în timpă ă ă

ce pilotul tr gea manşa spre el cu putere.ăNu sem na cu niciă o fotografie din manualele lor. Era o pat peă fa aţ oceanului, o umbra puternică şi înfricoş toare.ă

- Repede! înapoi la Tata!Se cl tinar atunci când avionul se ascunse într-un nor, într-ună ă

mod cât mai demn posibil.



Erau atât de multe detalii pe care pilotul ar fi vrut s le afle. Ar fiă putut risca s se apropie mai mult, dar ştia ce înseamn s încalceă ă ă un ordin dat de Hemrose. Sim i mâna celuilalt strângân-du-i um rulţ ă şi se holb la el cu ochii str lucindă ă de mândrie.

- La dracu' cu flota, Bob! S - i aduci aminte de ziua asta!ă ţ Noi l-amg sit pe nemernic!ă

îi observaser oare germanii? Nu mai conta. Reuşiser acolo undeă ă to i ceilal i d duser greş. în imensitatea asta, era un miracol!ţ ţ ă ă

Râser din nou, dându-şi seama c ceilal i nici nu avuseser timp să ă ţ ă ă afle ce se întâmplase.

Pe Wiltshire, sub soarele amiezei, cu chipiul tras peste fa a roşie,ţ Hemrose mo ia.ţă

Şeful echipei de semnaliz ri puse luneta la ochi.ă- Semnalul de la Pallas, domnule. „Mesaj de la Walrus". Marinarul

îşi umezi buzele şi zise: „Inamicul în apropiere!"Hemrose âşni de pe scaun, sim ind toate privirile a intite asupra lui.ţ ţ ţ De parc tocmai desp r ise apele M rii Roşii.ă ă ţ ă

- Semnalizeaz c tre ceilal i: „Vitez maxim !"ă ă ţ ă ăV zu c şeful semnahz rilor îl privea întreb tor. Se cunoşă ă ă ă teau de

mult, şi Hemrose nu-1 dezam gi.ă- Ridica i steagurile de lupt !ţ ă

233



Capitolul 19

ULTIMUL ORDIN

Hechler st tea pe punte, privind manevrele uriaşului submaă rin.Intre cele dou vase marea p rea s se umfle, de parc acestea ar fiă ă ă ă stat pe loc. Hechler ştia c nu e aşa, sim ise grupul de ofi eri tineriă ţ ţ

care fuseser aduna i de Froebe pe punte ca s studieze formidabilaă ţ ă art a manevr rii. Submarinul oprise motoarele penă ă tru a-şi men ineţ echilibrul la suprafa , în timp ce conductele de alimentare începeauţă s se mişte ca nişte şerpi unsuroşi, sorbind primii litri de combustibil.ă

Pe puntea principal , Theil st tea lâng bo man, agitându-şi dină ă ă ţ când îh când megafonul înspre oamenii de la cabestan şi de laparâme.

- Rota ie şaptţ e-zero.Hechler auzi ordinul repetat în spate şi îşi imagin grupul concentrată de dedesubt, din sala blindat a navei.ă

- Stop tribord!Urm ri cu aten ie cum parâmele se întindeau din nou, iar canalulă ţ

dintre cele dou nave devenea neted.ă- încet înainte, cu toate motoarele.

Se aplec peste bara de metal, ignorând ploaia care-i şfi-chiuiaă impermeabilul.

îi pl cea s simt puterea navei de sub el, îi pl cea s oă ă ă ă ă st pâneasc aşa cum un c l re st pâneşte un cal ascult tor. V zu oă ă ă ă ţ ă ă ă lantern clipind din tumul de pilotaj al submarinului şi se ab inu să ţ ă

zâmbeasc . Ştia deja mesajul.ă



- Un semnal, domnule. „Trimite i barca cu pasagerii."ţ- Nu se admite. Spune i-i comandantului s lanseze o barcţ ă ă

pneumatic .ăIntre vapor şi submarin avea s înceap o mare forfot , chiar dacă ă ă ă

temperat de parâme şi scripe i. Ştia c echipa de filmare seă ţ ă adunase lâng o balustrad , ducându-şi roleleă ă în saci impermeabili.Dac ar fi l sat la ap una dintre b rcile lui, submarinul ar fi fostă ă ă ă tentat s se scufunde la primul semn de pericol. Desigur,ă comandantul ştia, dar oricând merita o încercare.

Se aplec şi mai mult şi z ri o fat din echip atârnat de Meile,ă ă ă ă ă ofi erul de intenden , într-o îmbr işare înl crimat . Câ iţ ţă ăţ ă ă ţ va marinarise hlizeau la ei, iar o voce anonim lans o remarc ironic .ă ă ă ă

îşi zise c orice se va întâmpla de-acum încolo, nu se va mai bucuraă de o înregistrare pe pelicul .ă

- Ordona i maşinilor s permit ridicarea. Vira i încet la stânga.ţ ă ă ţ Stop!Submarinul nu va avea parte de o c l torie prea liniştit pân acas ,ă ă ă ă ă gândi el. Trebuia s se strecoare pân în Islanda şi apoi prină ă Strâmtoarea Danemarcei, înainte ca ghe arii s-o ia spre Sud. Apoiţ spre Norvegia, urm rind şerpuirile coastei şi capcanele care p zeauă ă

intrarea în Baltica. Şi ce avea s -i aştepte la Kiel? se întreb . Ar fiă ă devenit inta favorit a avioanelor aliate, şi nici toate tunurileţ ă antiaeriene din lume nu i-ar fi putut sc pa. îşi amintea perfect ultimaă lui vizit ... Comand scurt;ă ă

- Jum tate la pupa!ăNum r secundele, în timp ce primul scripete se învârtea.ă ă- încet înainte, tribord!

Se întreb dac ceilal i observaser c aten ia i se îndreptase spreă ă ţ ă ă ţ altceva în acele câteva secunde vitale.

II v zu pe Theil holbându-se spre punte. Dintre to i, el ştia cel maiă ţ bine cât de simplu era s virezi prea strâns şi s te izbeşti deă ă

submarin. Sau s te îndep rtezi prea mult, rupând conductele şiă ă umplând marea de petrol. îl auzi pe Froebe d sc lindu-i pe tinerii ofi eri. Respir adânc.ă ă ţ ă

235



Subiect închis.- Pe jum tate înc rcat, domnule, anun un operator. St tea cuă ă ţă ă

receptorul la ureche. înc treizeci de minute.ăHechler d du din mân f r s se întoarc .ă ă ă ă ă ăSub punte nu era nici un furtun. îl v zu parc aievea peă ă

nenorocosul subofi er pe care to i îl numeau Rudi Nebunu' blocat înţ ţ închisoarea de metal. Tot nu era clar cum ajunsese acolo sau de ce,iar comunicarea dintre el şi echipa de salvare se reducea la lovituride ciocan furioase în uşa grea.

Ordinul lui Leitner de a o dinamita era absurd. Compartimentul seafla chiar lâng cabina de control a unui tun antiaerian, iară dedesubtul ei era un rezervor mare, plin cu combustibil.

Tunul din dreapta, urmat imediat de cel din stânga ale tureleiBruno se ridicar pu in, apoi întregul mecanism scoase un geam tă ţ ă metalic. Turela r mase nemişcat . O lovise un singur obuz, dar seă ă p rea c fusese de-ajuns. Kroll, cuprins de nelinişte şi ner bă ă ă dare, îipusese pe to i oamenii din departamentul lui s lucreze laţ ă mecanismul de rotire. Nu, chiar şi o înc rc tur exploziv mică ă ă ă ă plasat pe uşa în spatele c reia era prizonier Hammer ar fi însemă ă natun dezastru. Ca şi cum ai fi aruncat o igar aprins într-un butoi cuţ ă ă praf de puşc .ă

Leitner se ferise s mai discute despre aceast nou piedic , dară ă ă ă îşi trimisese aghiotantul, pe Theissen, s întrebe cum evoluauă lucrurile. Individul nu ştia, evident, nimic despre adev ratele ină ten iiţ ale amiralului. Avea s -şi transfere misterioasele cutii pe submarin,ă poate? Atunci, de ce trebuise s le aduc pân acolo?ă ă ă

îl auzi pe Gudegast în spate, evaluând efectul m rii şi al vântuluiă asupra carenei.

îşi aminti izbucnirea lui din timpul ultimei lupte. Pân atunci,ă fusese alt om, reuşind parc s -şi ascund adev rata fire din trecut.ă ă ă ă

Bo manul se îndrepta spre teug , f când gesturi largi c treţ ă ă ă oamenii s i. Brezinka ştia tot ce se întâmpl pe nav . Cu siguă ă ă ran , şiţă adev rul dă espre Hammer.

Hechler încerc s se gândeasc la fat , la felulă ă ă ă în care îl priviseatunci când el îşi dezv luise adev ratele sentimente. Ştia c n-o s-oă ă ă

236



uite niciodat . Se frec la ochi, concentrându-se asupra parâmeloră ă întinse, asupra valurilor care loveau tancurile submarinului.

Trebuia s-o întâlneasc din nou. Era totul atât de lipsit deă speran , încât povestea lor o s se opreasc acolo, ca atâtea alteţă ă ă mii de iubiri pe timp de r zboi?ă

Şi Theil? Neliniştit, plin de ur , hrânindu-şi disperarea mai adâncă ă decât orice ran . Cine avea s înving ?ă ă ăDragostea lui pentru nav , sau ura care îl m cina încetul cu încetul?ă ă

- Radar-puntea!

Ofi erii tineri privir alarma i unii spre al ii. Hechlerţ ă ţ ţ ridic receptorul.ă-Aici c pitanul.ă-Avion la verde unu-cinci! Zboar de la stânga la dreapta, peă distan mare.ţă

O duzin de binocluri intrar îh func iune şi un ofi er exclam :ă ă ţ ţ ă -Am v zut o lumin , domnule! Hechler nu-şi lu privirea de peă ă ă submarin.-Continua i supravegherea. Nu va îndr zni s manevreze încoace.ţ ă ă-A intrat în nori, domnule, zise Froebe. P rea concentrat, nimic maiă mult. In unghi mort la pupa. inta se mişc foarte încet. înjurŢ ă ă printre din i: Iar l-am pierdut.ţ-

Armamentul secundar, aten ie! se auzi îh microfon.ţ- Anula i ordinul! izbucni Hechler, f r s se întoarc . Gudegastţ ă ă ă ă veni lâng el, şi amândoi privir spre spatf-le neă ă gru, ca de balen , ală submarinului.

Cei din echipa de filmare p trundeau unul câte unul prin trap . Cuă ă cât mai repede se termina transbordarea, cu atât mai fericit avea să fie comandantul.

- Poate nu ne-a reperat, domnule? întreb Gudegast, nu preaăconvins. •. . - ■

Hechler nu r spunse. Un avion mic, la cinci sute de mile de uscat -ă trebuia s fie unul inamic.ă

Zbura cu vitez redus . Dac ar fi fost de pe un portavion, ar fiă ă ă trebuit s fie mai rapid. Şi l-ar fi urmat multe altele, curând.ă- Ba ne-a v zut, r spunse, îh cele din urm . Poate era un avionă ă ă

neutru. Cl tin din cap. Totuşi, cred c a fost un hidro-avion.ă ă ă II auzi

237



pe Gudegast oftând şi continu : Tind s cred că ă ă e de pe o nav deă lupt ,ă dar nu un portavion.

-Şi. asta e ceva, chicoti Gudegast. Theissen ap ruă pe punte.-Am fost trimis să ob in informa ii.ţ ţ

-Un avion, presupus ostil, rezum Hechler, abrupt. Dac amiralulă ă doreşte s ştie de ce n-am trasă în el, v rog s -i spune i c preferă ă ţ ă ca inamicul s cread c noiă ă ă nu l-am v zut. Privi conă ductele care

se zvârcoleau la suprafa a apei. Inten ionez s contiţ ţ ă nuialimentarea.-Şi-atunci ce facem, domnule? întreb Gudegast în timp ceă aghiotantul disp rea gr bit.ă ăHechler îşi imagina situa ia. înţ scurt timp, submarinul avea sâ

dispar şi oceanulă să redevin un deşert.ă-Avertiza i primul Arado s fie preg tit de lansare. Aştept caţ ă ă ă navigatorul s transmit ordinul. Cred c o nav inamic -ezit -ă ă ă ă ă ă sau mai multe - se afl prin apropiere. Maximum o sut de mile,ă ă ad ug . Avionul se va întoarce la ai lui cu viteza maxiă ă m . F ră ă ă comunica ii radio -ţ în caz c i-am intercepta -, bazân-duse peă elementul-surpriz .ă-A i în eles astea în câteva clipe, domnule, murmur Gudeţ ţ ă gast. Vă admir foarte mult. într-o secund , artileria ar fi tras în el cu totă armamentul din dotare!-De când erai copil, c rai cherestea, spuse Hechler, zâmă bind. Eufac asta tot de când eram un bâie andru. E via a mea.ţ ţ-Avionul e preg tit, domnule?ă-Da i-i pilotului traiectoria. Vreau s g seasc inamicul şiţ ă ă ăs seă întoarc .ăGudegast îl privi. Avea s fieă o misiune sinucigaş . Se buă cura că

nu era el cel care trebuia s iaă decizia.Hechler se gândi la vasul inamic. In cel mai bun caz, urma să apar înainte de asfin it. Dac îns aşteptau înt riri, ca s fie siguriă ţ ă ă ă ă

238



c -i distrug, o s aib destul timpă ă ă să schimbe cursul navei Prinz, să se piard în noapte. Radarul lor puternic reprezenta avantajul asupraă englezilor.

Un lucru era sigur: deocamdat , niciă o navă de luptă nu fusesesemnalat în zon . Toate erau spre Nord, protejând con voaiele deă ă transport şi aprovizionare, c ci din ce în ce mai multe trupe aliateă traversau Canalul şi se rev rsauă în Fran a. îşi muşc buzele. înspreţ ă Germania.

Deci trebuia s fie un cruciş tor. Dac l-ar putea ine în loc, dac l-ă ă ă ţ ă

ar putea ciunti f r caă ă Prinz s aib de suferit, înc ar mai puteaă ă ă sc pa. O dat inten iile lor cunoscute, britanicii aveau să ă ţ ă le taie toateieşirile. îşi aminti cum Bismarck, cea mai mare navă de lupt după ă Tirpitz, se scufundase tr gândă cu toate tunurile la roşu. Dar fusesenevoie de toat Flota Mam englez s-o g sească ă ă ă ă şi s-o distrug .ă Pofta de r zbunare nu ocolea nici un c pitan, se gândi. Nava lor sor ,ă ă ă Prinz Eugen, sc pase atunci din ambuscad : şi ei puteau s-o fac !ă ă ă

îi auzi pe ofi eri pocnind din c lcâie. Amiralul ap ruse pe punte, cuţ ă ă uniforma ud de ploaie. Privi spre submarin, absent.ă

-Cât mai dureaz ?ă-Zece minute, domnule.

Câ iva ofi eri-boboci tres rir când avionul âşni cu zgomot dinţ ţ ă ă ţ catapult şi se ridic deasupra pun ii ca un vultur uriaşă ă ţ .Hechler trase cu ochiul spre amiral. Se aşteptase la o nou iză -

bucnire de mânie pentru c nu fusese anun at de lansarea avionului.ă ţ-Se duce s arunce o privire, hm? se mul umi s morm ie Leitner.ă ţ ă ă-Se pare c va trebui s trecem laă ă viteza maxim , domnule.ă Hechler h" arunca c ut turi scurte, f r s piard controlai asupraă ă ă ă ă ă navei. De cum se întunec , voi...ă- Fuhrerul ne priveşte, îl întrerupse Leitner. Nu trebuie s -i ştirbimă

încrederea.Se întoarse şi p r si puntea.ă ăGudegast se şterse de el pe scar , dându-şi seama c amiralul niciă ă

nu-1 v zuse.ă- Ce zici de asta? îi şopti lui Froebe.

239



- Ştie c vom lupta cum trebuie, Josef. îi e al dracului de fric , şi laă ă fel m-aş sim i şi eu în locul lui.ţ

Gudegast cercet figura hot rât a c pitanului. Slav Domă ă ă ă ă nului că era el la comand . Trebuia s existe o cale de sc pare. F cuseră ă ă ă ă imposibilul, scufundaser , bombardaser , distruseser , aşa cum li seă ă ă ordonase. Ce r mânea de f cut?ă ă

îşi încleşta pumnii. în câteva clipe, submarinul avea s disă par înă valuri, l sându-i singuri. îşi d du seama c ura toate astea. Ei, maiă ă ă mult ca oricare alt parte a armatei germane, r spândiser oroareaă ă ă

şi brutalitatea pe oceane. în câteva luni, c lcaseră ă în picioare tot ce înv aser - codul fr iei marin reşti, care înainte era mai importantăţ ă ăţ ă decât orice. Lumea nu erâ perfect , şi unele r ză ă boaie erauinevitabile. Dar cruzimea lor nu va fi niciodat uitat . Se uit spreă ă ă drapel - o împroşc tur sângerie pe albastrul cerului. Din cauza lor,ă ă intraser cu to ii în aceeaşi oal .ă ţ ă

-Gata de plecare, domnule. Motoarele raporteaz alimentaă reacomplet .ă- Transmite i consemnul, replic Hechler. Toate liniile - atenţ ă ie.ţ Avertiza i compartimentul tehnic.ţSe întoarse şi privi dincolo de punte, de coşul avariat şi de steagul

lui Leitner. Fie ce-o fi. El era preg tit.ă** *

- Noul curs este zero-unu-zero, domnule.Hechler îşi desf cu gulerul c m şii. Slav Domnului, ploaia seă ă ă ă

oprea.- Rota ie complet .ţ ăPrivi spre pupa cu mâna la chipiu, parc salutând. Dar sub-ă

marinufnu se mai z rea. De parc nici n-ar fi fost.ă ăNorii se mai sub iaser . Era bine pentru oamenii de la antiţ ă aerian ,ă

dar nu şi pentru avionul lor, oriunde va fi fost.Sim i cum nava trepideaz şi îşi închipui sala motoarelor cu cele treiţ ă discuri rotindu-se din ce în ce mai repede în jurul axuri-lor. Dune despum argintii se înverşunau împotriva blindajelor naveiă Prinz. Numai

240



dac ...ăŞeful de echipaj îi întinse un receptor.- Aici c pitanul.ăEra un locotenent din echipa de avarii.- Aproape c am deblocat compartimentai, domnule, îi raă port el,ă

entuziasmat, de parc era cel mai important lucru în clipa aceea.ă Hammer e bine. ,

- Mul umesc, spuse Hechler, zâmbind amar. Ocupa i-v de el.ţ ţ ă Scrut din nou marea, ce p rea c se gr beşte în întâmpinareaă ă ă ă

lor; aproape c sim ea izbitura apei despicat de botul navă ţ ă ei.- Verifica i turela Bruno, zise. Vreau un raport complet. Parcţ ă râzându-şi de el, tunul ei stâng se ridic cu greutate,ăapoi coborî din nou.- Uite-1 şi pe ling ul amiralului, auzi o voce.ăStiu f r s se uite c era Bauer, ofi erul de comunica ii. Nimeniă ă ă ă ţ ţ

nu p rea să ă-1 simpatizeze, mai ales dup incidentul de pe insul .ă ăHechler se întoarse spre Gudegast.- Cheam comunica iile şi încearc s afli ce s-a întâmplat cuă ţ ă ă

avionul nostru.Observ c Froebe îl privea insistent, încercând probabil s -şiă ă ă

ghiceasc soarta.ăHechler se plimba ner bd tor pe punte. De la un orizont la altul,ă ă linişte şi pustietate. Asta îl f cea s se simt vulnerabil, de parc ar fiă ă ă ă

fost despuiat, brusc, de haine.-Amiralul, domnule. Lu receptorul.ă-Ordona i?ţ- Am primit un mesaj important, Dieter. P rea emo ionat. Directă ţ

de la Fiihrer. Germania aşteapt lucruri mari de la noi.ăUn pârâit puternic întrerupse leg tura, nu înainte ca Hechler s -1ă ă aud înjurând.ă

- Avion, intţ ă verde-patru-cinci! O pauz , apoi: Anula i, suntă ţ ainoştri.

-Era şi timpul, şopti cineva r guşit. Hechler ridică ă bra ul.ţ-Linişte pe punte!

241



Vântul fu singurul care îi ignor ordinul.ă- E lovit, murmură Gudegast.

Binoclurile intraser în func iune, iar artileriştiiă ţ se îngr mă ădiser iaă balustrade, privind cerul. Apoi, cu to ii v zur trombaţ ă ă de fum înaintede-a z ri avionul. Fumul ieşea din motorul avioă nului, ca o coadă lungă şi groas . Hechler z ri g urile l sate de artileria inamic înă ă ă ă ă fuzelaj. Pilotul trebuie c se aventurase prea aproape, sau fuseseă ajuns de armamentul principal al inamicului.

- Aten ie pe punte pentru recuperarea avionului!ţ

Muşcându-şi buzele, Hechler urm rea lupta disperat a avioă ă nului. Tot mai jos, tot mai aproape de ocean, pân când îşi închiă pui că-iz reşte umbra întunecat pe luciul apei.ă ă

- Informa i echipaţ de avarie, zise. Preg ti i imediat o grup deă ţ ă salvare!" însemna s reduc viteza, poate chiar s se opreasc , dar nu-iă ă ă ă putea l sa s se înece dup tot ce f cuser .ă ă ă ă ăPilotul semnaliza cu o lantern de mân . Fuseser deci atât de r uă ă ă ă lovi i, încât şi sta ia radio era distrus .ţ ţ ă

Şeful semnaliz rilor d du s vorbeasc , dar Gudegast i-o luă ă ă ă ă înainte.

-„Inamic spre Nord-Est." îl priveau cu to ii. „Un distrugţ ător." Tres ri când avionul aproape atinse apa, redresându-se apoi, ca oă pas re muribund . „Dou , repet, dou cruciş toare inamice!"ă ă ă ă ă-Avariile, domnule, anun plat Froebe.ţă

Hechler l s binoclul s -i cad pe piept: avionul se ridicase spre cer,ă ă ă ă şov ise parc , apoi explodase îhtr-o enorm minge de foc.ă ă ă

- Nu mai e nevoie de echipa de salvare. P mântiu,ă Jaeger îi întinse receptorul.

Hechler privi norul de fum din care s reau buc i de metală ăţ incandescent.

- Ordin? Trebui s -şi îndep rteze telefonul de ureche.ă ă-Două cruciş toare şi un distrug tor! urla Leitner. La dracu' acumă ă cu previziunile tale, lua-te-ar naiba!-Aici sunt marinari, domnule! i-o t ie Hechler. Tocmai am pierdută

242



nişte camarazi curajoşi!-Nu îndr zni s m întrerupi! Fiihrerul mi-a încredin at o misiune! Iiă ă ă ţ trânti furios receptorul.Hechler privi spre Gudegast, zâmbind obosit:- Nu i-a pl cut.ăDup câteva minute, Theil ap ru pe punte cu ochii bulbuca i şiă ă ţ

abia în stare s vorbeasc .ă ăHechler se întoarse spre el, sim ind câ-şi pierde r bdarea.ţ ă- Sper s fie ceva urgent! Theil înghi i îh sec.ă ţ

- E adev rat, domnule? Tocmai mi s-a ordonat s încarc cutiă ă ile încel lalt Arado!ăHechler nu-şi g sea cuvintele, gândindu-se înc la acel ultim mesajă ă al amiralului. Trei nave, dar numai un distrug tor. Mai era o şans .ă ă

- Spune! Theil încerc s fie cât mai coerent:ă ă- Aghiotantul amiralului mi-a ordonat personal. Tocmai îi

raportasem c am deschis uşa cabinei. Bo manul şi oamenii lui auă ţ f cut-o. L-am trimis pe Hammer la infirmerie. Şi-apoi am primită ordinul sta!ă

Deodat , Hechler în elese. Totul era aşa de simplu şi clar încât seă ţ mir c putea s r mân atât de calmă ă ă ă ă .

- Atunci, execut -1, Viktor!ăRidic receptorul, aşteptându-se s nu-i r spund nimeni.ă ă ă ă R spunse Leitner:ă- în actuala situa ie, nu am de ales. Nici tu. Am instruc iuni s zborţ ţ ă

imediat pe continent. Lupta continu .ăHechler v zu privirile pline de uimire ale celorlal i ofi eri, tineri sauă ţ ţ

mai b trâni. Nu le venea s cread . Aproape c le era ruşine.ă ă ă ă- Şi ordinele pentru mine, domnule?- Vei lua imediat m suri ca nu cumva s cad în mâinileă ă ă

inamicului! url Leitner. Te vei apropia de rm şi o veiă ţă saborda.- Dumnezeule! murmur Gudegast. Hechler aşeză ă receptorul şi-i ordon lui Theil:ă- încarc avionul şi preg teşte-] de lansare. îmi raporteziă ă

executarea ordinului, ad ug prozaic.ă ă

243



Theil îl privi disperat.- Si tu? Tu, dintre toti?- Nu avem prea mult timp, r spunse grav Hechler. Nu, Vikă tor, eu

nu, ad ug în şoapt dup ce acesta se îndep rtase.ă ă ă ă ăSe îndoia.c Theil îl auzise. îşi pierduse orice siguran . Traversă ţă ă

puntea şi privi avionul ridicat pe catapult , de parc în acea clip ară ă ă fi fost o parte a destinului.

Auzi vocea ei pe scar şi zise:ă

- F r vizitatori!ă ăDar Erika îl d du la o parte pe Jaeger şi se apropie alergând.ă- Nu plec! M auzi? N-o s fug pentru laşul la! O prinse în bra e,ă ă ă ţ f r s-o priveasc , şi ordon :ă ă ă ă- încet înainte, toate motoarele. Apoi zise: î i ordon s pleci,ţ ă

încerc din nou: Ar fi trebuit s -mi dau seama, Erika: pl nuia fie oă ă ă reîntoarcere eroic , fie sc parea îh Argentina. îl vei duce unde vrea.ă ă O strânse la piept. Trebuie s ştiu c m cară ă ă Va eşti îh siguran !ţă

Suspin , cu capul ascună s la pieptul lui.-Nu, nu m obliga s-o fac!ă-Am nevoie de cel lalt Arado, zise Hechler. Te rog, pleac , dragaă ă

mea. Te rog, oamenii mei m privesc.ăEa se d du înapoi; reuşea s -şi controleze bine expresia. Nu însă ă ă lacrimile care-i curgeau pe obraji. Apoi zise încet:

-Nu vei saborda, Dieter? Asta vrei s spui?ă-Nu voi uita niciodat , evit el un r spuns direct. Apoi se întoarse:ă ă ă Conduce i-o la avion. încerc s n-o priveascţ ă ă ă în timp ce p r seaă ă puntea. Auzi motorul avionului. îl v zu pe Theissen cu mâna laă chipiu, în elegând îngrozit c omul pe care îl admira, poate chiarţ ă iubea, avea s fie abandonat de el ca o anvelop uzat .ă ă ă- Radar-puntea! Inamic la orizont!Hechler abia auzi avalanşa de instruc iuni ce pornise c treţ ă

armamentul principal. Se îndrept spre marginea pun ii şi-1 z ri peă ţ ă Theil lâng catapult , apoi privi uimit cum Theissen se urca înă ă cabin , în spatele fetei.ă

244



- Ce naiba!...- Mesaj de la echipa de avarie, domnule! anun Froebe. Uşa de laţă

cabina amiralului s-a blocat! O pan de curent!ăHechler privi fix spre avionul str lucitor, apoi, foarte încet, îşi l să ă ă

cascheta pe ceaf .ăCu un zgomot r guşit, aparatul se desprinse de pe catapult ,ă ă

despicând cerul cu aripile argintii.- Cu toat viteza, înainte!ă

Hechler urm ri avionul pân când acesta vir şi se îndrept spreă ă ă ă

Vest.- Amiralul vrea s v vorbeasc , domnule, zise Froebe, crispat. Luiă ă ă Hechler îi reveni îh minte privirea lui Theil. Trebuie că

el însuşi provocase pana de curent, pentru a-1 bloca pe Leitner încabin .ă

- Dou zeci tribord! Hechler îşi scoase impermeabilul şi-1 înă desă într-o niş .ă

- Cu tot respectul pentru amiral, am de condus o lupt . Privi dină nou cerul. Avionul disp ruse. Şi totuşi, înc maiă ă

sim ea trupul lipit de-al s u, neliniştea ei, care era şi a lui, atunciţ ă când se desp r iser .ă ţ ă

- Victoria ne va apar ine tuturor, zise. Dezonoarea - numai lui!ţ Gudegast îl privi cu gravitate. Regreta doar c nu începuseă

s -i fac portretul. Acum nu va mai aVea timp pentru asta.ă ă*

*. *Hechler îşi potrivi cu greu binoclul la ochi; puntea fusese cuprins deă vibra ii.ţ

- Men ine i cursul zero-cinci-zero. Hechler lu receptorul pentruţ ţ ă compartimentul motoarelor. Şefule? Aici c pitanul. Am nevoie de totă ce-mi po i oferi.ţ

- Pot s întreb ce?ăStiick p rea absent, de parc ar fi fost ocupat cu motoarele lui.ă ă-Vom intra curând în lupt . Cu trei nave. F tot posibilul. Ezit ,ă ă ă

245



ştiind c Stiick voia s mearg la oamenii lui. Dac transmită ă ă ă ordinul...-Ştiu, domnule. Vocea lui Stiick devenise foarte sigur . îmi trimită b ie ii pe punte, fulger.ă ţHechler se întoarse şi îşi pip i pulov rul gri, de pescar. Eraă ă

aproape absurd, dar ar fi vrut s -şi pun o c maş curat şi cea maiă ă ă ă ă bun uniform . Zâmbetul lui readuse încrederea în sufleteleă ă celorlal i. Dar, de fapt, Hechler se gândea la micul amiral. La ce-ar fiţ f cut Nelson.ă

- Distan a paisprezece mii, anun o voce. Pozi ie constant . Douţ ţă ţ ă ă cruciş toare unul lâng altul, gata s -şi dezl n uie puterea de foc laă ă ă ă ţ maximum.

Comandantul le vedea de parc ar fi fost lâng el. Distrugă ă ătorulnaviga pu in în fa a lor. Asupra lui aveau s sţ ţ ă e concentreze la

început.Auzi în interfon vocea metalic a lui Kroll, un mesaj din lumea de subă punte.

- Anton, Cezar şi Dora se vor concentra pe cruciş toare. Avertiza iă ţ antiaeriana s se aştepte la atacuri aeriene, avioane deă recunoaştere, orice.

Hechler arunc o privire pe puntea descoperit . S-ar fi putută ă întâmpla s fie obligat s urce în tumul blindat de control, dar aveaă ă s r mân aici, pe cât posibil. Fusese crescut pe pun i desă ă ă ţ chise, deunde puteai vedea totul. Când vie ile lor se aflau în cump n , eraţ ă ă vital ca oamenii s -1 vad printre ei.ă ă

- Cruciş tor mare la verde-unu, se auzi din nou vocea lui Kroll.ă Pauz , apoi: A deschis focul.ă

Hechler descoperi uimit c putea privi cu mult calm salva inamică ă explodând îh mare, departe de tribord, stârnind un val greoi. Vântulb tea spre ei şi sim iă ţ în gur gustul salpetrului ars. Gustul mor ii.ă ţ

- A doua nav a deschis focul.ăIn spatele lui Kroll, cineva izbucnise în râs, un râs spart, aproape

isteric, dar Kroll îl reduse la t cere cu o înjur tur scurt .ă ă ă ă- Armamentul principal preg tit, domnule!ăHechler privi cum cele dou tunuri din fa încep s se înă ţă ă -

246



vârteasc , dându-le parc cu tifla celor din turela Bruno. La pupa,ă ă celelalte turele se orientau deja dup indica iile lui Kroll. Hechleră ţ ap s butonul de sub ecran şi, dup câteva secunde, cele şaseă ă ă tunuri se smucir pe afeturi. Bubuiturile transformar puntea înă ă tr-otob uriaş .ă ă

Alte salve inamice str pungeau marea în jurul lor, ridicând mun iă ţ de ap şi spum .ă ă

înc o secund pân când servan ii pozi ionar iar şi tunurile.ă ă ă ţ ţ ă ă- Foc!

Puntea se zgudui din nou, şi un nor de fum, prin care zburaufragmente de moloz, îi acoperi. Vocile din interfon se amestecau într-un cor sacadat, raportând, cerând, ordonând.

Hechler auzea replicile scurte ale ofi erilor de pe punte, ca şi cumţ ar fi fost ale unor robo i:ţ

- Trimite i brancardierii. Pompierii la compartimentul torpiţ lelor TS.Raporta i avariile şi pierderile.ţ

- O singur lovitur , domnule, strig Froebe. E sub control. Seă ă ă ghemui când o nou salv şuier pe deasupra pun ii şiă ă ă ţ

explod mult în spate.ă- Babord cincisprezece!

La viteza aceea, nava p rea s se r stoarne, dar vocea calm a luiă ă ă ă Hechler rectific din nou cursul. Bombardamentul continuaă neîntrerupt; trombe gigantice de ap se ridicau în jurul naveiă Prinz,care înainta hot rât spre inamic, tr gând îns mai rar deă ă ă ă cât acesta.Hechler ştia c ofi erul num ra fiecare salv , asigurân-du-se că ţ ă ă ă oamenii lui se concentreaz asupra intelor şi nu se las ispiti i să ţ ă ţ ă

joace tenis cu obuzele.- Nava din stânga - lovit direct. Cineva exclam : înc mai trage!ă ă ă

O explozie uriaş îi zgudui, şi, câteva clipe, Hechler nu-şi putu daă seama dac fusese o lovitur de r spuns. Când fumul se împr ştie,ă ă ă ă sim i stropi de ploaie pe fa . Bine c cerul se înnorase din nou. De-ţ ţă ăar fi putut rezista pân seara. Tres ri. Dou proiectile explodaser îhă ă ă ă interiorul navei şi o bucat uriaş din blindaj zbuă ă rase pe deasuprapun ii, strivind câ iva marinari de la tunul Vier-ling. Se îndep rt deţ ţ ă ă

247



ecran; sim i gust de fiere v zând un marinar sfârtecat în dou şiţ ă ă pr buşindu-se peste r m şi ele însângerate ale camarazilor s i.ă ă ă ţ ă

- înc o lovitur !ă ă anun înfierbântat vocea din interfon. Navaţă ă stâng pierde cârma!ă

Hechler îşi şterse fa a cu mâneca.ţ- Ordona i-le s se concentreze asupra cruciş torului greu dinţ ă ă

dreapta!Kroll n-avea nevoie s i se spun de dou ori, şi, parc pentru aă ă ă ă proba hot rârea, turela Bruno se roti greoi, fixându-se pe aceă eaşi

int ca şi geam na ei.ţ ă ă- Foc! Toate cele patru tunuri recular , urmate de armamentul secundar.ă- Scurt!

Hechler se întoarse brusc şi v zu cum Leitner, cu ochii holă ba i şi f rţ ă ă chipiu, îşi croia drum pe punte. Probabil c Theil d duse drumulă ă curentului şi-1 deblocase. Leitner p rea s nu-şi dea seama că ă ă

începuse lupta; abia dac tres ri când Kroll trimise o nou salvă ă ă ă, cutoate turelele.

- Tr d tor tic los!ă ă ă M-ai prins în capcan !ă Privi în jur şi tuşi, înecatde fum. O s te rogi s mori, şi n-o s - i fac nimeni serviciul sta!ă ă ă ţ ă ăHechler se ghemui. Câteva schije br zdaser puntea şuieă ă rând, „încă o lovitur ". încerc s urm reasc rapoartele pe ină ă ă ă ă terfon; se gândi laoamenii lui, afla i la posturi sau luptându-se cu moartea.ţ

- Nu-mi da mie lec ii! url . Asta e navaţ ă meal Tu eşti tr dă ătorul,Andreas Leitner! îl înşfac violent; bubuiturile obuzelor îi alungaseră ă orice rezerv : Ai vrut s fugi ca un iepure fricos când i-ai dat seamaă ă ţ c nu eşti eroul de propagand care te credeai!ă ă

- C pitane!ă Jaeger îi întinse un receptor. Fa a alb ca hârtia îi era br zţ ă ă dat deă

o dung sângerie.ăHechler lu receptorul. Era Gudegast.ă- Ar trebui s schimb m cursul, domnule.ă ă- Foarte bine. închise telefonul. Straus la babord! Cârma... Alergă

la compas şi şterse cu mâneca praful şi molozul. Cârma zero-unu-zero.

248



Aveau s pun nava inamic avariat în situa ia de a nu-i maiă ă ă ă ţ putea ataca, l sându-1 pe Kroll s se concentreze asupraă ă cruciş torului.ă

- Constant, porni i! ţ V zu tromba de ap care âşnise chiar lâng compartimentele deă ă ţ ă

la babord şi sim i cum puntea se zgâl âie violent. înc un obuzţ ţ ă explodase pe puntea pupei. Ca într-o scamatorie, g uri negre se i iră ţ ă pe coş, în timp ce firele radio se balansau amenin tor deaţă suprapun ii.ţ

- Cer permisiunea s inund sec ia şapte, domnule!ă ţHechler şi-1 imagin pe Theil acolo, jos, înconjurat de oameă nii lui,urm rind panourile de control ale c ror lumini indicau una dup altaă ă ă sec iile lovite sau care aveau nevoie de ajutor.ţ

Armamentul principal fusese orientat aproape de-a lungul navei,dar fumul şi dep rtarea ascundeau duşmanul.ă

Hechler se ag de o balustrad , încercând s vad ceva prinăţă ă ă ă norul de fum. Prin minte îi treceau gânduri fugare. Erika avea s fieă

în siguran . Cinci sute de mile erau o joac pentru ea. Ar fi vrut s -iţă ă ă strige numele atât de tare încât s -1 aud . Un ultim strig t.ă ă ă

Nava se cutremur şi de sub puntea imediat vecin armamenă ă tuluisecundar izbucnir fl c ri. Marinarii fugeau de la posturile lor, uniiă ă ă purtând extinctoare, al ii urlând cuprinşi de fl c ri.ţ ă ă

- O breş ! Vocea aproape se topi.ă Dou lovituri!ă Hechler se aplecă peste balustrad , aşteptând ca fumul s seă ă

risipeasc . îşi inu respira ia ca s nu se sufoce; trebuia s vad , să ţ ţ ă ă ă ă ştie.Binoclul îl ajut s întrez reasc o imagine ce oas ca dintr-un filmă ă ă ă ţ ă uzat. Cruciş torul inamic era în fl c ri de la pupa pân la punteaă ă ă ă principal ; turelele din fa erau scoase din lupt , evile tunurilor oriă ţă ă ţ fuseser smulse, ori se ridicau neputincioase spre cer.ă

- Pompele absorb infiltra iile de la pupa, domnule! strig cineva.ţ ă

- R ni ii au fost strânşi şi duşi jos!ă ţŞi-1 imagin pe Stroheim, cu mâinile roşii de sânge, supraă veghindprin ochelarii s i cu ram de aur mul imea r ni ilor. Imagina iaă ă ţ ă ţ ţ îlducea atât de departe, încât asocie scenei muzica lui H ndel, de peă

249



unul dintre discurile pr fuite ale chirurgului.ă înc un obuz explod jos, sub punte, şi schijele se înfipser scrâşnindă ă ă în blindajul mai sub ire de lâng uş . Doi semnalizatori se pr buşirţ ă ă ă ă f r un geam t, iar Froebe se ag de compas, în agonie, încercândă ă ă ăţă cu disperare s respire. O ran în form de stea îi sfâşie pieptul.ă ă ă Hechler se duse la el, dar Froebe muri chiar înainte s seă pr buşeasc .ă ă

- Ia-i locul, Jaeger! strig . îl zgâl âi violent pe tân rul ofi er, înc -iă ţ ă ţ ă putem bate pe englezi! Mişc -te!ă

V zu neîncrederea întip rit pe fa a lui Jaeger şi-şi d du seaă ă ă ţ ă ma că ar ta mai degrab ca un nebun, nicidecum ca un c pitan normal şiă ă ă sigur pe el. Dar vorbele lui avur efect: îl auzi pe Jaeger cumă transmitea ordinele de manevrare, cu o voce calm , care parc nuă ă era a lui.

între dou explozii se auzi în interfon vocea lui Kroll:ă- Ambele cruciş toare şi-au pierdut direc ia, domnule. S atacă ţ ă

distrug torul? Navigheaz pe direc ia roşu-patru-cinci!ă ă ţHechler îşi şterse fa a încordat . Nu ştia dac de sudoare sau deţ ă ă

ploaie, dar nici nu-i p sa. Distrug torul avea s protejeze ceă ă ă lelaltenave. Nu mai reprezenta un pericol. La c derea nop ii... Se cl tin ;ă ţ ă ă oamenii se ghemuiser din nou; aerul fusese iar şi sfâşiat de o salvă ă ă de proiectile.

O clip , Hechler se gândi c un alt cruciş tor se apropiase f r să ă ă ă ă ă fie detectat. Ştia c era imposibil. O salv şi mai compact se ab tuă ă ă ă asupra navei; proiectilele explodau între pun i, spulbeţ rândtelemetrele şi catargul principal îhtr-un nor de o el şi fl c ri.ţ ă ă

Croindu-şi cu greu dram spre partea cealalt , Hechler se aşă teptas simt durere. îşi lu binoclul de la ochi. Ştia r spunsul: pata albă ă ă ă ă de pe hart , pe care nici m car instrumentele lui Kroll nu oă ă prev zuser .ă ăDistrug torul zigzagase printr-un nor de fum, deşi era deja destulă fum de la explozii şi incendii, şi tr sese o salv în plin asupra naveiă ă Prinz. îl cuprinse o tuse dureroas . Era un cruciş tor uşor, a c ruiă ă ă putere de foc nu le putea face r u decât dac reuşea s se apropieă ă ă

250



mult de ei. Celelalte dou nave se ocupaser de asta. înc o salv , şiă ă ă ă obuzele ciurair totul, de la coş pân la dunet .ă ă ăHechler îşi încleşta mâinile pe balustrad ; sim ea cum vlaga seă ţ scurge din motoare, în ciuda încerc rilor lui Stiick de a men iă ţ neputerea constant .ă

Gudegast ap ru pe punte şi strig :ă ă-Camera motoarelor vrea s reducem viteza, domnule!ă

- Jum tate înainte!ăHechler v zu cum cele dou turele se învârtesc, ezit şi desă ă ă chid

focul, izbite apoi de valul stârnit de deflagra ie.ţDe la turelele secundare nu veni mei o replic . Ultima salvă ă inamic le zdrobise.ă

- O lovitur !ăCruciş torul uşor se retr geaă ă în spatele perdelei de fum, şi o limbă

de foc i se prelingea pe punte, ca un spirit al r ului.ă- Spune i-i ofi erului artilerist...ţ ţ

Hechler îşi şterse ochii şi se holb la postul de control al tirului.ă Fusese sf râmat, strivit ca o cutie de bere, pres rat cu g uri,ă ă ă în ciudablindajului gros.

- Transfera i controlul tirului!ţ

Privi îngrozit cum pete negre se l esc pe cupola de fier a lui Kroll, deăţ parc întregul post ar fi sângerat.ă Şi chiar aşa era.In interiorul navei, oamenii bâjbâiau prin întuneric, re eleleţ

electrice c deau, culoarele erau invadate de un fum înec cios. Al iiă ă ţ se înghesuiau cu disperarea mor ii împotriva uşilor etanşe, careţ aveau s r mân închise pentru totdeauna. La mfirmerie, Stroheimă ă ă l sase receptorul în furc şi strig :ă ă ă

- începe i evacuarea r ni ilor pe punte!ţ ă ţFumul ajunsese pân acolo, strecurându-se prin coridoare şi hublouriă ca o amenin are însp imânt toare.ţ ă ăAdânc, în corpul navei, Stiick st tea şi-şi privea oamenii cum aleargă ă

încovoia i prin aburul uleios, ca nişte p c toşi în Iad. Cele trei ro iţ ă ă ţ masive înc se mai învârteau, dar trebuia s le încetineasă ă c şi maiă mult. Asta avea s fie sfârşitul? Aşa? se întreb . Sim i carcasa naveiă ă ţ

251



zguduindu-se sub explozia obuzelor. Pân şi poă deaua era fierbinte şiar fi vrut s cheme pe cineva în ajutor. De câte ori încerca, durereaă agoniei h' r scolea trupul ca pe un muşuă roi de furnici. C ut s -şiă ă ă mişte picioarele: nu sim ea nimic.ţ

Cineva se aplec deasupra lui. Era subofi erul cu p rul ras, Tripz.ă ţ ă Reuşi s -şi aşeze bra ul pe um rul lui, dar, când o pal de vântă ţ ă ă

împr ştie fumul, se aplec şi mai mult. Nu r m sese mare lucru dină ă ă ă partea inferioar a corpului lui Stoecker, şi voia s -i ascund aceaă ă ă oroare lui Tripz.

- Am reuşit, Hans! horeai. Tot aurul şi bijuteriile! Am reuşit! Vom fiboga i!ţUn obuz lovi suprastructura pun ii, aruncând ici-colo buc i de tabl ,ţ ăţ ă ca pe nişte frunze moarte.

- Eu... eu... n-am vrut... s ... scânci Stoecker.ă îl îmbr işa plângând pe cel lalt. Privirea i se înce oşa şi nu v zuăţ ă ţ ă schija care se înfipsese în spatele lui Tripz, ucigându-1.

Stoecker se întinse pe podeaua de fier. Durerea îl p r si când îiă ă ap ru în fa a ochilor chipul mamei, apoi fata aceea... încerc s -iă ţ ă ă spun numele, dar efortul era prea mare, aşa c muri.ă ăPe punte se aflau mai multe cadavre decât marinari vii, şi Hechler îşiprivi hainele, aşteptându-se s vad sânge pe ele.ă ă

R m sese neatins, probabil ca s sufere cel mai mult. Gudegastă ă ă se ridic de sub un pupitru, cu barba plin de praf şi vopsea. Privi înă ă

jur ca un urs c zută în capcan .ăHechler auzi în receptor vocea lui Theil:-Vino sus, Viktor, îi zise. Pred comanda adjunctului. Se întoarseă şi-1 v zu pe Leitner pro pit în mijlocul pun ii.ă ţă ţ-Unde e Theissen? url acesta.ă-In avion, ca şi cutiile tale!Hechler se mir c mai g seşte puterea s -i r spund .ă ă ă ă ă ăLeitner scoase un s cule de pânz şiă ţ ă -1 scutur furios.ă-Astea sunt ale mele! Tot ce-a mai r mas! Cineva mi-a desf cută ă

cutiile, lua-te-ar naiba! Azvârli s cule ul într-o balt de sânge pe careă ţ ă vibra iile motoarelor o f ceau s tremure, de parc-ar fi încercat sţ ă ă ă supravie uiasc .ţ ă Vezi?

252



-Deci totul s-a pierdut? se auzi Hechler întrebând. .-Nu chiar, tic losule!ă

Scoase revolverul cu un gest de scamator, iar Hechler în eleţ se c nuă mai are timp s se fereasc .ă ă

In jurul lui, oamenii mureau sau aşteptau s moar . Din cauă ă zaunora ca Leitner. Se sim i deodat scârbit, tr dat. Nu era de mirareţ ă ă c Leitner nu i-ar fi putut în elege niciodat idealurile, dragosteaă ţ ă pentru nav , loialitatea.ă

O voce sparse t cerea:ă

- Torpile la babord!Exploziile izbucnir una dup alta, p rând c nu se mai termin .ă ă ă ă ăHechler v zu ca prin cea cum totul se sf râm în jurul lui, cumă ţă ă ă

echipamentele grele se desprind din podea şi se pr buşesc cuă zgomot prin carena dintre pun i.ţ

Sim ea cum îşi pierde cunoştin a, dar încerca din toate puterile sţ ţ ă reziste, doar atât cât trebuie.

Cruciş torul uşor se aventurase din nou în apropiere şi îşi ază -vârlise torpilele, ap rat de focul de baraj al celorlalte dou nave.ă ăF r s asculte nici un raport, ştiu c fusese o lovitur moră ă ă ă ă tal .ă Puntea se înclin , iar mor ii începur s se mişte, de parc prinseseră ţ ă ă ă ă via .ţă

Gudegast r zb tu pân la el. îl privi cu ochii str lucind şi exclam :ă ă ă ă ă- Credeam c v-a i dus!ă ţHechler se ag de um rul uriaşului. Cât timp fusese leşiăţă ă nat? Nu-

şi amintea nimic de dup explozia torpilelor.ăAmiralul z cea pe o parte, cu un rânjet sinistru pe figuraă

în epenit . O mân îi r m sese încleştat pe revolver. Cealalt eraţ ă ă ă ă ă ă întins ca o ghear spre r m şi ele comorii pierdute. Gudegastă ă ă ă ţ îlajut pe c pitan s se aşeze pe un scaun.ă ă ă

- E mort, domnule?Privi fa a neliniştit a lui Hechler. Nu avea rost s mai adauţ ă ă ge că v zuse o gaur de glon în spatele lui Leitner. Probabil cinevaă ă ţ îldoborâse atunci când îndreptase pistolul asupra c pitaă nului. Apoi,torpilele le spulberaser şi ultima speran .ă ţă

- Inamicul a încetat focul.

253



Era Jaeger, cu o batist însângerat lipit pe frunte. Hechler auziă ă ă strig tele marinarilor de pe punte şi Gudegast îi spuse:ă

-Când am crezut c a i...ă ţ-Le-ai ordonat s evacueze puntea inferioar ? Gudegast mcuviină ă ţă

îndurerat.- î i mul umesc, Josef. î i mul umescţ ţ ţ ţ mult.

Oare eu aş fi f cut asta? se întreb . Ar maiă ă fi fost şi al i marinari de-aiţ mei sorti i pieirii? N-avea s ştie niciodat .ţ ă ă

Podeaua se leg n puternic, iar masa h r ilor se pr buşi în buc i.ă ă ă ţ ă ăţA Voi da semnalul, domnule. Hechler scutură

din cap.- Nu. Las -m pe mine. Eu trebuie s-o fac.ă ăHechler se apropie de geam şi z ri pentru prima oar cruciă ă ş torulă

inamic. Incendiile fuseser stinse, turelele erau îndreptate spreă Prinz. încet, încet, nava se apleca.

Hechler ridic bra ul spre cei din jurul s u.ă ţ ă- Abandona i nava!ţ

încerc s le ureze noroc, dar cuvintele i se oprir în gât, şi-1 auziă ă ă pe Gudegast murmurând:

- S mergem, domnule. înc mai avem nevoie de dumneaă ă voastr .ăHechler c ut s se ridice. Sprijinit de balustrad , îşi d du seamaă ă ă ă ă c nu se uita spre inamic, ci drept în jos, la apa murdar . Gunoaie,ă ă b rci distruse, cadavre şi supravie uitori, unii dintre ei str duindu-seă ţ ă s calce apa pentru a vedea cum se scufund cruciă ă ş torul inamic.ă

Hechler sim i c ajunsese în ap , iar pl mânii parc îi luaser foc;ţ ă ă ă ă ă mâini hot râteă îl înşf car , tr gându-1 într-o barc supraă ă ă ă înc rcat .ă ă

- E c pitanul! strig cineva.ă ăHechler îşi sprijini bra ul pe um rul lui Gudegast şi-1 auzi şoptind:ţ ă- Hai, b trânico, ine-te bine!ă ţUn urlet de nedescris, plin de durere, izbucni când, parc deodată ă

gr bit,ă Prinz Luitpold îşi ridic elicele în epenite şi se scufund .ă ţ ă

Hechler se s lt cu greu în picioare, privind vârtejul de ap acoperită ă ă ă de ulei şi gunoaie, ultimul semn l sat deă Prinz. Erau înc departe deă cas .ă

254



Dar cei care supravie uiser aveau s -şi aduc aminte şi sţ ă ă ă ă povesteasc deă Prinz mul i ani de-atunci încolo.ţ

îşi în l privirea spre primele stele ap rute pe cer. Piratul deă ţă ă Fier. Legenda.EPILOG

i Trenul înainta foarte încet, îngreuiat parc de masa de oameniă

înghesui i ca sardelele pe coridoare şi în compartimente. Hechler seţ bucur c reuşise s g seasc un loc la fereastr , deşi cerul era atâtă ă ă ă ă ă de întunecat, încât nu vedea mare lucru prin sticla cenuşie.

Ii venea greu s cread ca ajunsese aproape la cap tul c l toă ă ă ă ă riei,c trenul lung şi supraaglomerat p trundea dejaă ă în suburbiileHamburgului.- Prinz Luitpold îşi începuse via a în acest port. Totul p rea acumţ ă atât de departe. îşi privi tovar şii de c l torie, cei mai mul iă ă ă ţ

îmbr ca i în uniforme gri, aidoma culorii trenului, obosi i, în cri i,ă ţ ţ ă ţ strângându-se laolalt pentru a se înc lzi.ă ă

Era pe la prânz, dar ar fi putut la fel de bine s fie sear , gândi el.ă ă Iama se înst pânise peste p mânt. Tres ri. Gândurile se întorceauă ă ă din nou în trecut, r scolindu-1 ca pe o ran înc necicatrizat .ă ă ă ă

Trecuse un an de la acea zi în care Prinz se scufundase în apeleAtlanticului de Sud. Atâtea chipuri familiare pieriser o dat cu el.ă ă Prea multe.

Supravie uitorii fuseser aduna i pe o nav britanic , iar Hechlerţ ă ţ ă ă se trezise la bordul cruciş toruluiă Pallas, cel de pe care se tr seseă salva de torpile fatal .ă

Ciudat, dar nu sim ise la înving tori nici un fel de sentiment deţ ă triumf. Mai degrab era vorba de uşurare. Aflase episoade din conă -fruntarea final , cum fusese ucis comandorul britanic de prima salvă ă tras deă Prinz, hot rârea neozeelandezului de a continua ataă cul

împotriva unui inamic covârşitor.C pitanul fusese separat de oamenii s i, apoi de cei mai mul iă ă ţ

ofi eri. Ştia c unii dintre ei muriser în ultimele momente ale luptei.ţ ă ă

Kroll, dirijându-şi tunurile, taciturnul Stiick, murind aşa cum tr ise, înă mijlocul motoarelor sale, lovit, ca şi oamenii s i, de torpile.ăHechler reuşise s r mân cu Gudegast, chiar şi dup ce fuseă ă ă ă seră transfera i pe o nav de transport rapid , cu escort armat , care îiţ ă ă ă ă

255



dusese în portul Liverpool. îl mai v zuse şi pe Jaeger, dar, o dat ajunşi în Anglia, acestaă ă

fusese trimis într-un lag r de prizonieri din Sud.ăGudegast îi povestise când îl v zuse ultima oar pe Theil. în timpă ă

ce clipele navei erau num rate, iar marinarii fugeau din fumul şiă fl c rile ce cuprinseser pun ile, câ iva îl v zuser pe Theil mergândă ă ă ţ ţ ă ă

în direc ie opusa, aparent spre cabina lui. Hechler întreţ base dacă p rea gr bit. Poate încerca s recupereze vreun obiect de valoareă ă ă din cabin , înainte de a p r si nava, ca to i ceilal i. Gudegast scutură ă ă ţ ţ ă din cap.

- Spuneam c mergea, pur şi simplu. De parc ar fi avut tot timpulă ă

din lume.O cale de sc pare.ă S r mân cu nava pe care o iubea, şi pe careă ă ă era gata s-o piard . Niciodat n-aveau s ştie ce se întâmplase cuă ă ă adev rat.ă

Hechler se gândi la lunile de prizonierat. Zâmbi amar. „în sac",cum spuneau britanicii. Lag rul era în Sco ia, un loc mohorât şiă ţ pustiu, unde majoritatea prizonierilor erau c pitani de U-boat-uriă scârbi i de via .ţ ţăFusese interogat de câteva ori, la sosire şi mai târziu, de ofi erii înţ civil care, i se spusese, erau de la serviciul de informa ii al Marinei.ţ

îi puseser întreb ri legate mai ales de incidentul de la St. Jorge şiă ă dac el considera c , în calitate de c pitan, era singurul responsabilă ă ă de uciderea mecanicului civil. Bauer era, probabil, singurul care ştia

adev rul întreg, dar fusese f cut buc i, împreun cu restul echipei,ă ă ăţ ă în timpul luptei.Dup asta, nimeni n-a mai fost interesat de el. Gudegast era oă companie pl cut , care, atunci când nu-1 înso ea în plimb rile de-aă ă ţ ă lungul gardului de sârm , se ocupa cu schi ele şi tablourile sale.ă ţ Ob inea toate materialele de care avea nevoie, oferindu-se s facţ ă ă portretele paznicilor. Era un aranjament reciproc avantajos.

Apoi, într-o zi, Gudegast, primi ordin de transfer într-un alt lag r,ă în Sud.Fusese o desp r ire trist , dar deloc sentimental . Trecuser prină ţ ă ă ă prea multe împreun .ă

Uriaşul îşi sc rpinase barba.ă- înapoi pe mare. E tot ce ştiu s fac.ă

înainte de a pleca, îi d duse lui Hechler un sul de cartoane.ă- Pentru ea, zise pe un ton ciudat. O ve i reîntâlni, nu v fie team .ţ ă ăApoi, se al turase grupului care p r sea m rş luind lag rul, iară ă ă ă ă ă Hechler salutase f r s ştie de ce.ă ă ă

256



Urmaser aşteptarea şi r bdarea. Cr ciunul, copiii din partea loculuiă ă ă cântând colinde dincolo de gardul de sârm . Unul dintre ofi erii de peă ţ un U-boat se omorâse imediat dup aceea. Hechler se izolase şi maiă mult de ceilal i. îi p reau str ini. R zboiul lor nu fusese şi al lui; şi-arţ ă ă ă fi dorit ca Gudegast s fie cu el.ăPrimise vestea sfârşitului r zboiului în Europa cu sentimenteă amestecate. Timpul p rea c st pe loc, şi totuşi se temea deă ă ă momentul în care avea s fie liber.ă

îi scrisese Erik i Franke de câteva ori la cele dou adrese pe care iă ă le l sase, dar nu primise nici un r spuns.ă ă

Capul i se cl tina în ritmul tr nc nitor şi monoton al ro ilor; priveaă ă ă ţ pe fereastr , la mormanele acoperite de z pad . V zu uniă ă ă ă formelekaki ale solda ilor britanici care conduceau câteva tractoare,ţ

înconjura i de o armat de muncitori germani. în elese îngrozit cţ ă ţ ă acele mormane erau tot ce mai r m sese din cl diri, din str ziă ă ă ă

întregi, acoperite acum de albul primei z pezi din acea iarn amar .ă ă ă- Aproape-am ajuns! Cas , dulce cas ! zise cineva.ă ăNimeni nu-i r spunse. Un c pitan de infanterie îşi ştergea ochii cuă ă

o batist soioas , iar altul încerca s -şi aranjeze regulamentar hainaă ă ă zdren uit . Cas ? Nu r m sese prea mult din ea.ţ ă ă ă ă

Hechler îşi b g mâna în buzunar, parc pentru a se asigura că ă ă ă nepre uita lui pip se mai afla înc acolo. în cealalt mân aveaţ ă ă ă ă cadoul de la Gudegast. Era un mic portret al s u, având drept fună dalnu puntea cruciş torului, ci o stânc din nordul Sco iei. Tipic pentruă ă ţ Gudegast, gândi.V zând c trenul intr în gar , sim i cum i se contract stomaă ă ă ă ţ ă cul.Şi aici totul p rea distrus, acoperişul peronului fiind sfâşiat şi l sândă ă s p trund lumina cenuşie a zilei.ă ă ă

Sim i în jurul lui o tensiune nou . Cei mai mul i solda i abiaţ ă ţ ţ fuseser elibera i. Mul i se întorceau de pe frontul rusesc, figuriă ţ ţ fantomatice, st pânite de disperare, rar vorbindu-şi unul altuia. Cu oă ultim smucitur , trenul opri, iar pasagerii se r spândir pe peron, laă ă ă ă

început abia mişcându-se, apoi cuprinşi brusc de un sentiment vecincu panica.

Ici-colo ap reau semnele ocupa iei. Indicatoare în limba englez ,ă ţ ă chipiurile roşii-str lucitoare ale poli iei militare, cele kaki şi albastre,ă ţ voci şi accente pe care Hechler înv ase s le deoseăţ ă beasc cât timpă fusese „în sac" .Privi spre bariera de dup masa de solda i germani întorşi dină ţ prizonierat. Poli ie, militar sau nu, un mareşal britanic fumând pipţ ă ă

257



şi p l vr gind cu un prieten. în spatele lor, un zid compact deă ă ă capete. Şov i, cu inima b tându-i agitat. Asta era libertatea? Unde-iă ă era curajul?Un marinar german singuratic, cu panglicile atârnându-i din chipiu învântul rece, sc p din mân un pachet, iar Hechler se aplec şi-1ă ă ă ă ridic .ă

- Tine!Marinarul se întoarse surprins.Hechler îi d du leg tura şi se holbar unul la cel lalt ca doi str ini.ă ă ă ă ă

Apoi, omul schi un zâmbet şi îi strânse mâna. Salutul miliţă tar, ca şir zboiul erau pentru amândoiă de domeniul trecutului.

* * ,Erika Franke st tea lâng una dintre grinzile masive careă ă

sus ineau r m şi ele acoperişului g rii şi privea trenul oprindu-se.ţ ă ă ţ ă Era al treilea în acea zi, iar mâinile şi picioarele îi înghe aser bocn .ţ ă ă Sau poate s fi fost blestemata de nesiguran ? Cu fiecare tren care-ă ţăşi rev rsa înc rc tura de solda i dispera i şi ner bd tori urm riseă ă ă ţ ţ ă ă ă reac iile mul imii, compus mai mult din femei, în mijloţ ţ ă cul c reiaă aştepta. Privi spre tablourile care odat afişau cele mai punctualeă trenuri ale Reichului. Acum erau acoperite de sus pân jos cuă fotografii, unele mari, altele cât pozele de paşaport. Fiecare avea oadres şi un nume. Ca un cimitir.ă

în timp ce primii solda i se apropiau gr bi i de por ile peronu-ţ ă ţ ţlui unde aştepta cordonul poli iei militare, v zu cum câteva femeiţ ăse n pustesc înainte cu mâinile întinse, ar tând s rmanele fotografiiă ă ătuturor militarilor. ;

, - Fiul meu, l-ai v zut?ă ,Apoi altuia.— A fost în regimentul t u!ă Trebuie s -1 fi cunoscut pe so ulă ţ meu! îşi şterse ochii, încercând s nu piard din ochi scena.ă ăUn tân r locotenent din Marina Regal o întreb :ă ă ă- S-a întâmplat ceva, Fr ulein? Am o maşin afar , dac ... Cl tină ă ă ă ă ă din cap şi r spunse politicos:ă— Nu, mul umesc.ţ

O femeie într-o hain uzat , cu dou fotografii în mân , îşi croi drumă ă ă ă

prin cordonul poli iştilor, punând aceeaşi întrebare. Soldatul o d duţ ă la o parte; nici m car nu se uit la el. P rea jenat, tem tor s nuă ă ă ă ă recunoasc vreun camarad pe care-1 l sase în noroi, împreun cuă ă ă alte milioane.

258



Fata privi spre urm torul val de oameni care p trundea pe poart .ă ă ă De data asta nu erau mul i marinari. Mâine avea s-o ia de la cap t.ţ ă

îşi aminti de scrisorile lui, pe care le g sise legate într-un pache elă ţ când se întorsese, în fine, acas . Totul era acum ca un vis, zborul eiă spre Argentina îi p rea ireal. Se gândi la momentul când coborâseă din carlinga avionului pe o pist secundar . Avea sentiă ă mentul uneipierderi. Chiar atunci când func ionarii Lega iei gerţ ţ mane caredeschiseser cutiile nu g siser în ele decât cioburi de sticlă ă ă ă colorat , ea nu se gândi decât la Hechler, la fiecare clip care îlă ă

îndep rta şi mai mult de ea, ducându-1 probabil spre moarte.ăAghiotantul lui Leitner f cuse o criz de isterie v zând p c leala, îlă ă ă ă ă auzise strigând numele unui subofi er, Hammer parc . Oricine era,ţ ă

trebuie s fi devenit un om foarte bogat, dac se mai afla în via .ă ă ţăFemeia cu fotografiile se împinse înainte.- V rog, domnule! Spune i-mi, v rog! Mi-a i v zut cumva b ie ii?ă ţ ă ţ ă ă ţB rbatul se opri şi lu fotografiile. Fata sim i c inima i se opreşte-ă ă ţ ă

n loc. Era Hechler. îl privi intens câteva secunde infinit de lungi, f ră ă s se mişte, încercând s absoarb fiecare detaliu.ă ă ă

Cutele din jurul gurii i se adânciser şi pete cenuşii îi br zdauă ă p rul. Purta pe sub hain acelaşi pulover pesc resc. P rea imun laă ă ă ă frig.

- îmi pare r u, draga mea, zise Hechler încet, nu i-am v zut. Dară ă nu- i pierde speran a...ţ ţRidic privirea, o v zu şi o cuprinse în bra e în urm toarea secund .ă ă ţ ă ă Uit de femeia din spate, care-1 contempla ca pe un vr jiă ă tor. Niciunul dintre ei nu ştia cât timp au stat îmbr işa i.ăţ ţ

- Trebuia s fie trenul cel bun, şopti ea. -ă îi trecu mâna peste fa parc pentru a se asigura c era real.ţă ă ă

V zu gaura din partea dreapt a vestonului, unde st tea o dat vulă ă ă ă -turul nazist, apoi privi str lucirea albastr din ochii lui.ă ă

- Ştiam c am s te g sesc, mica mea pas re, zise el...ă ă ă ă Cumva... Câ iva solda i britanici îşi luau zgomotos r mas-bun de laţ ţ ăcamarazii care plecau acas cu trenul...ăHechler o cuprinse pe dup umeri şi pornir prin ninsoareaă ă

r zlea . Se întoarse şi privi spre englezii care aclamau plini de veseă ţă -lie. Apoi o strânse mai tare şi zise:

- Ca şi ei, ne întoarcem acas .ăCUPRINS

259



1.Vie i fermecateţ2.Fe ele r zboiuluiţ ă3.Bun-r masă .. .4.Siguran maximţă ă5.Func ia are avantajele eiţ6.Neprev zutulă

7.Consecin eleţ ...............................1168.Epave plutitoare.........................132

9.Punct de vedere.........................15110.Mai presus de datorie.................16811.Adev rul poate s aştepteă ă .........18412. îndoieli....................................-..20113.Revela iiţ .....................................21814.„Auf wiedersehen..." .................23415.La pândă.....................................25016.Semnalul....................................26117.Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte 27618.Nici o sc pareă .............................29319.

Ultimul ordin.................i............308Epilog...............:.........................330

260

97894371 Douglas Reeman Piratul de Fier

Documents

Transcript of 97894371 Douglas Reeman Piratul de Fier