95
2
Pate geolpglce. Fundamental bazinului este constltuit din eisturl cristallne aparfclnand seriilor de Mini? si de Toro- nlfca, ambele fllnd strapunse de magmatite laramice 9! terfciare (V. treanga, 9""#. $epozitele de basin, reprezentate in baz prl n conglo- merate pollgene, sunt constltulte dintr-o alternants de marne, argile 9! nislpurl argiloase, nisipori. %oeste depozlte contin strate de carbunl in &adenlan si ' strata n Fannonlan (fig. 9-)o#. Te ctonlca bazlnolul este, n general, simpla* cute anticlinale si sinclinale largi, unele dlspuse oblic fata de dl- rec+ia de alungire a bazinului. %ceasta strmcturfi este afectata de numeroase fracturi, unele longitudinale, altele, foarte nuiae- roaee, transereale, care complied eploatarea carbunilor (fig. 9- )'#. Varsta depozitelor a fost stabilit pe baze paleontolo- glce ($./rigorescu, $.0aragea, 9"'1 2.Ticleanu, .Preda,9"3#. Fauna de aoluste (gasteropode, lamelibran4ia te# nu este conclu- denta. 0ondltille 4ldrogeol567ce. $in cercetarile intreprln- se de V.Trufa? et al.(99o# rezulta c8 eploatarea carbunilor nu rldicfi probl eme 4idrogeologice, carbunii f ilnd cantona+l in marne i argile, lar ntercalaflile nisipoase an ap normals si in cantitate redusa. $oar in centrul bazinului, la adanclmea de ?oom (grosimea maima a depozitelor din bazln# s-au intalnit ape 4i- potermale, usor clor urate, sodice. 0arbunii. 0arbunii din bazinul &ozoici sunt cunoscutl din ":", prin aflorlmentele de pe paraul ;ig4idia-oga+ul 0racul cu T ufa, unde se mai obsera incfi urmele prlmelor i ncerc8ri de e pl oa ta re .
description
p 95
Transcript of 95
Pate geolpglce. Fundamental bazinului este constltuit din eisturl cristallne aparfclnand seriilor de Mini? si de Toro-nlfca, ambele fllnd strapunse de magmatite laramice 9! terfciare (V.Streanga, 1988).Depozitele de basin, reprezentate in bazS prln conglomerate pollgene, sunt constltulte dintr-o alternants de marne, argile 9! nislpurl argiloase, nisipori. Aoeste depozlte contin 11 strate de carbunl in Badenlan si 2 strata In Fannonlan (fig. 9-3o).Tectonlca bazlnolul este, In general, simpla: cute anticlinale si sinclinale largi, unele dlspuse oblic fata de dl-rec^ia de alungire a bazinului. Aceasta strmcturfi este afectata de numeroase fracturi, unele longitudinale, altele, foarte nuiae-roaee, transvereale, care complied exploatarea carbunilor (fig. 9-32).Varsta depozitelor a fost stability pe baze paleontolo-glce (D.Grigorescu, D.Caragea, 1982; N.Ticleanu, I.Preda,1985). Fauna de aoluste (gasteropode, lamelibranhiate) nu este conclu-denta.Condltille hldrogeolOKJce. Din cercetarile intreprln-se de V.Trufa? et al.(199o) rezulta c& exploatarea carbunilor nu rldicfi probleme hidrogeologice, carbunii filnd cantona^l in marne i argile, lar Intercalaflile nisipoase an apS normals si in cantitate redusa. Doar in centrul bazinului, la adanclmea de ?oom (grosimea maxima a depozitelor din bazln) s-au intalnit ape hi-potermale, usor clorurate, sodice.Carbunii. Carbunii din bazinul Bozovici sunt cunoscutl din 1868, prin aflorlmentele de pe paraul Lighidia-oga^ul Craculcu Tufa, unde se mai observa incfi urmele prlmelor incerc&ri de exploatare.
