9.10.2010 RIM INDAC AVISTARarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/9.10...2010/10/09...

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “FERMA CRESTERE PUI PENTRU CARNE”

________________________________________________________________________

SC INDAC AVISTAR SRL BUZAU

1

CUPRINS

1. Informatii generale

1.1 Titularul proiectului

1.2 Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului

1.3 Denumirea proiectului

1.4 Descrierea proiectului

1.5 Informatii privind productia realizata si resursele folosite

1.6 Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

1.7 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de

activitatea propusa

1.8. Alte tipuri de poluare

1.8.1 Zgomotul

1.8.2 Surse de zgomot

1.8.3 Masuri de diminuare a impactului

2. Procese tehnologice

2.1 Procese tehnologice de productie

2.2 Activitati de dezafectare

3. Deseuri

3.1 Generarea deseurilor

3.2 Managementul deseurilor , eliminarea si reciclarea deseurilor

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si

masuri de reducere a impactului

4.1 Apa

4.1.1 Conditii hidrogeologice ale amplasamentului

4.1.2 Alimentarea cu apa

4.1.3. Managementul apelor uzate

4.1.4. Prognozarea impactului

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

4.2 Aerul

4.2.1 Date generale


________________________________________________________________________


2

4.2.2 Surse si poluanti generati

4.2.3 Prognozarea impactului


4.3 Solul si subsolul

4.3.1 Surse de poluare

4.3.2 Prognozarea impactului


4.4 Biodiversitatea

4.4.1 Impactul prognozat


4.5 Peisajul

4.6 Mediul social si economic

4.7 Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural

5. Analiza alternativelor

6. Monitorizarea

7. Situatii de risc

8. Descrierea dificultatilor

9. Rezumat fara caracter tehnic


________________________________________________________________________


3

1. Informatii generale

Prezentul Raport la Studiu de evaluare a impactului s-a intocmit pentru proiectul “Ferma

de crestre pui pentru carne, investitie noua, comuna Amaru , judet Buzau”.

Beneficiarul investitiei – SC INDAC AVISTAR S.R.L. Buzau urmareste obtinerea de

fonduri structurale FEADR .

Activitatea propusa in proiect se incadreaza in Lista proiectelor supuse evaluarii

impactului asupra mediului Anexa 1 la HG 445/2009 privind evaluarea impactului

anumitor proiecte publice si private asupra mediului.pctul 17 a-“Instalatii pentru cresterea

intensiva a pasarilor de curte sau a porcinelor , avand cel putin 85 000 locuri pentru

cresterea pasarilor pentru carne , respectiv 60.000 locuri pentru pasari ouatoare”.

- pctului 13 lit a)”orice modificari sau extinderi , altele decat cele prevazute la

punctual 22 din anexa 1, ale proiectelor prevazute in anexa 1 sau in prezenta

anexa , deja autorizate , executate sau in curs de a fi executate , care pot avea

efecte semnificative negative asupra mediului .

Categoria de activitate propusă se încadrează, de asemenea la punctul 6.6. a) - InstalaŃii

pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 40.000 locuri

pentru păsări din Anexa 1 – Categoriile de activitati industriale pentru care este

obligatorie obtinerea autorizației integrate de mediu, potrivit prevederilor art. 1 din

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat

al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006.

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces menit sa identifice si sa stabileasca

in conformitate cu legislatia in vigoare , efectele directe si indirecte, sinergice sau

cumulative , principale si secundare ale proiectului asupra sanatatii umane si asupra

mediului. Evaluarea impactului stabileste masurile de prevenire , reducere si unde este

cazul de compensare a efectelor semnificative adverse asupra mediului si contribuie la

luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu.

• In vederea intocmirii Raportului la Studiu de evaluare a impactului asupra

mediului s-au avut in vedere cerintele HG 445/2009 privind evaluarea impactului

anumitor proiecte publice sau private asupra mediului .S-au respectat prevederile

legislative in domeniu :OUG 195/2005 aprobata prin Legea nr.265/2006 privind


________________________________________________________________________


4

protectia mediului,Ordin MAPM nr.863/2005 privind aprobarea ghidurilor

metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului

asupra mediului.

Analiza proiectului s-a facut tinand seama de urmatoarele documente de referinta:

- Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in

cresterea intensive a pasarilor si porcilor;

- Documentul de Referinta privind Principiile generale de monitorizare;

- Ordinului Ministerului Mediului si Gospodaririi apelor nr.1234/2006

privind aprobarea Codului de bune practici in ferma.

1.1 Titularul proiectului

S.C. INDAC AVISTAR SRL , cu sediul in Municipiul Buzau, Aleea Dumbrava, Nr. 2,

Biroul 4. , J10/735/2009, CUI 26089460 ; reprezentat prin - Administrator – LEFTER

MARIA.

1.2 Denumirea proiectului

“ FERMA CRESTERE PUI PENTRU CARNE”

Amplasament

Amplasamentul studiat se regaseste in partea de sud - vest a comunei Amaru si are

urmatoarele vecinatati:

• La nord: drum de exploatare;

• La sud: teren in propietatea Baicoianu Sultana, Balcoianu Stefan, Matache Victor,

Panait Dumitru, Panait Gheorghe;

• La est: Canal;

• La vest: teren propietate Ion Dumitra;


________________________________________________________________________


5

Localizarea geografica

Circulatia rutiera : principala artera de circulatie din zona o reprezinta tronsoanele de

drumuri locale de exploatare balastate si din pamant, care leaga asezarea de zonele

agricole din apropiere, si cu drumul judetean DJ 102 H.

Ocuparea terenului: terenul ce urmeaza a fi construit face parte din categoria agricol si

este liber de constructii.

Distanta fata de zona locuita este de 1,01 Km.

Proiectant

SC FAUNUS EXPERT SRL BUCURESTI

1.3. Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului :

Ing. Ecolog : IONITA SIMONA STANICA,persoana fizica atestata inscrisa in Registrul

National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr.163.


________________________________________________________________________


6

1.4 Descrierea proiectului

Prin proiect se prevede infiintarea unei ferme de crestere intensiva a puilor pentru carne

folosind tehnologia de crestere la sol, pe asternut permanent de resturi vegetale.

Prin construirea si dotarea cu echipamente si utilaje performante a celor 8 hale de crestere

a puilor de carne , capacitatea fermei va fi :

- 1 hala: 1 540 mp/hala x 18 cap/mp/serie = 27 720 cap/hala serie;

- 8 hale: 27 720 cap/hala serie x 8 hale = 221 760 cap/serie;

Total capacitate: 221 760 cap/serie x 6 serii/an = 1 330 560 cap/an.

In cadrul investitiei se vor realiza:

- flitru sanitar;

- gospodarie de apa;

- statie de epurare;

- depozite de paie;

-platforma gunoi de grajd (deseuri

uscate);

- camera pentru depozitatrea cadavrelor

in lada frigorifica si incinerator;

- fabrica de nutreturi concentrate;

- magazie de premixuri si silozuri de

produs finit;

- silozuri de depozitare cereale;

- retele exterioare de utilitati;

- post trafo;

- grup electrogen;

- imprejmuiri si porti;

- casa poarta;

- cantar bascula;

- platforme betonate de circulatie;

- rampa spalare auto;


________________________________________________________________________


7

SITUATIA EXISTENTA

Terenul ce urmeaza a fi construit face parte din categoria agricol si este liber de

constructii.

Alimentarea cu apa:

Amplasamentul nu este echipat cu retele de apa potabila sau industriala.

Canalizarea:

Nu exista sistem centralizat de canalizare si evacuare a apelor pluviale. Evacuarea apelor

pluviale se realizeaza prin pantele naturale ale terenului, in mod dezorganizat.

Retele termice:

Nu exista retele termice in zona studiata.

Retele de gaze:

In zona studiata nu exista retele de gaze.

Retele electrice:

In zona studiata nu exista retea electrica de medie tensiune.

Retele de telecomunicatii:

Zona nu este dotata cu retea de telecomunicatii.

Cai de comunicatie rutiere:

Principala artera de circulatie din zona o reprezinta tronsoanele de drumuri locale de

exploatare balastate si din pamant, care leaga asezarea de zonele agricole din apropiere, si

cu drumul judetean DJ 102 H.

Obiectivul proiectului: - “Constructia unei ferme de crestere a puilor pentru carne”,

investitie noua, in extravilanul comunei Amaru, jud. Buzau.

Beneficiarul propune un proiect care sa fie realizat prin finantare nerambursabila in

cadrul programului FEADR.

SITUATIA PROPUSA

Hala de productie nr. 1 – Sc = 1 582 mp; Sd = 1 582 mp;







________________________________________________________________________


8



Filtrul sanitar Sc = 135 mp; Sd = 270 mp;

Gospodaria de apa Sc = 50 mp; Sd = 50 mp;

Statia de epurare Sc = 152 mp; Sd = 152 mp;

Depozit de paie 1 Sc = 423 mp Sd = 432;

Depozit de paie 2 Sc = 423 mp Sd = 432;

Platforma de gunoi grajd Sc = 432 mp Sd = 432 mp;

Depozit deseuri animaliere si incinerator Sc = 28 mp; Sd = 28 mp.

FNC + magazie de premixuri Sc = 700 mp; Sd = 700 mp.

Silozuri cereale

Retele exterioare utilitati, post trafo, grup electrogen

Imprejmuiri, porti, casa poarta, cantar bascula, platforme de circulatie, rampa spalare

auto.

Halele de crestere pui si cladirea FNC se vor realiza cu structura metalica, cu fundatii din

beton armat, cu inchideri compartimentari din panouri metalice termoizolante.

Tamplaria exterioara va fi executata din profile metalice sau din PVC, dupa caz.

Finisajele se vor executa din materiale durabile adecvate de crestere a pasarilor.

Pardoselile spatilor tehnologice se vor realiza din ciment sclivisit. Spatiile sanitare sunt

prevazute cu pardoseli din gresie ceramica, placaje la pereti din faianta (h = 2,10 m) si

zugraveli lavabile, sau pereti de compartimentare din panouri metalice termoizolante cu

suprafata agreata din punct de vedere sanitar.

Invelitoare va fi realizata din panouri termoizolante metalice. Scurgerea apelor meteorice

se va realiza la trotuar prin jgheaburi si burlane executate din tabla zincata.

Fiecare hala va fi dotata cu:

Fiecare hala va avea o incapere de crestere deservita de un hol de acces in care sunt

montate instalatiile de control electronic pentru masurarea temperaturii, pornirea

sistemului de ventilatie , sistemului de incalzire a aerului cand este cazul.

In toate halele vor exista :

- cate 3 linii de hranire dispuse in lungul halei pe care vor fi montate hranitori.


________________________________________________________________________


9

- buncar de depozitare a furajului cu umplere pneumatica si mecanica; Acesta va

alimenta un transportor cu spira catre buncarele din hala;

- sistem de adapare compus din patru linii echipate cu picuratori tip lubing cu

cupita recuperatoare. Alimentatorul de apa va fi dotat cu un contor apa si un

medicator care asigura doze de medicament pentru pui corespunzator varstei

Incalzirea halelor se va realiza cu generatoare cu aer cald alimentate cu gaz natural, cu un

consum de 7 mc/h ; fiecare hala va fi dotata cu cate 4 aeroterme.

Admisia aerului va fi asigurata printr-un sistem de clapeti admisie amplasati pe una din

lateralele halei, volumul de aer reglandu-se prin ajustarea deschiderii clapetilor;

Ventilatia va fi asigurata de un sistem de ventilatoare astfel: fiecare hala va fi dotata cu

cate 7 ventilatoare, cu capacitatea de 38 500 mc/h dispuse frontal spate, cate 3

ventilatoare cu turatie variabila cu capacitatea de 12 000 mc/h dispuse in coama.

Sistemul de asigurare microclimat va fi controlat de un calculator dotat cu senzori de

umiditate, presiune, temperatura pentru a se asigura climatul optim pentru pui pe intreg

parcursul unui ciclu 0-38 zile.

Pe perioada foarte calda racirea va fi asigurata printr-o pompa de inalta presiune 100

atm si capacitate 1200 l/h. Prin intermediul unor duze aceasta suprayaza apa in pulbere

fina la o temperature de 18 gr.C asigurand o scadere a temperaturii de pana la 8-19

gr.C.Totodata acest sistem de sprayere va asigura si diminuarea cantitatii de pulberi in

suspensie din aer.

Filtrul sanitar se va realiza cu structura din beton armat, fundatii din beton armat,

invelitoarea cu panouri metalice termoizolante pe structura metalica, inchideri si

compartimentari din panouri metalice termizolante/panouri rigips. Tamplaria va fi

realizata din PVC cu geam termopan.

Gospodaria de apa se va realiza subteran, din beton armat, prevazuta cu hidroizolatie.

Bazinele de inmagazinare apa afetente gospodariei de apa se vor executa subteran, din

beton armat cu hidroizolatie sau suprateran, cu tancuri metalice prefabricate, in functie de

evaluarea costurilor coroborata cu breviarul de calculo pentru alimentare cu apa la nivelul

proiectului cu detalii de executie.


________________________________________________________________________


10

Statia de epurare va fi de tipul modular, cu bioreactoare prefabricate montate pe o

platforma de beton, dotate cu un bazin de receptie al apelor uzate. Inaltimea unui modul

al statiei de epurare nu va depasi 3,00 m fata de cota platformei.

Depozitele de paie sunt constituite dintr-o structura cu stalpi metalici sau de beton armat

si o invelitoare de tabla vopsita sau galvanizata pe structura metalica. Nu sunt prevazute

cu inchideri (pereti).

Platforma de gunoi de grajd este o platforma de beton armat prevazuta cu pante de

scurgere a apei meteorice.

Depozitul de deseuri animale si incineratorul sunt prevazute intr-un corp de cladire cu

doua camere, conform planurilor anexate. Constructia va fi din zidarie portanta de

caramida, cu invelitoare din panouri metalice termoizolante pe structura metalica.

Deseurile animale sunt aduse in depozitul dotat cu instalatie frigorifica in containere

ermetice special destiante si apoi sunt trecute prin usa interioara in camera incineratorului

pentru distrugere termica.

Silozurile de cereale sunt de tip cilindrii metalici cu mecanizarea transportului

materialului, prevazute cu sistem de incarcare cu basculare pe gratar si elevator montat

subteran. Este prevazut inclusiv sistemul mecanizat de transport al cerealelor la linia de

producere furaj concentrat.

Incinta va fi imprejmuita cu gard transparent realizat din elemente prefabricate din beton

armat (stalpi) cu fundatii din beton armat monolit si panouri de sarma zincata sau vopsita.

Inaltimea imprejmuirii va fi de 2,00 m.

Investitia cuprinde retele exterioare pentrun utilitati : alimentare cu apa pentru consum

curent, alimentare cu apa pentru instalatia antiincendiu, canalizare menajera, canalizare

ape tehnologice, alimentare cu energie electrica a obiectelor de investitie (retele electrice

de forta), retele electrice de iluminat exterior, retele electrice pentru alimentarea

consumatorilor vitali. Pentru alimentarea cu energie electrica este prevazut post trafo

impreuna cu un grup electrogen care va intra in functiune automat in cazuri de avarie.

Grupul electrogen va fi proiectat sa alimenteze consumatorii vitali printr-un circuit se

siguranta independent.

Sunt prevazute doua porti pe latura de nord a proprietatii : poarta de acces mijloace de

transport si personal, in partea de est, corespunzatoare zonei curate, si respectiv poarta de


________________________________________________________________________


11

livrare pasari vii si evacuare deseuri uscate, in partea de vest, corespunzaotare culoarului

din zona murdara.

Investitia va fi prevazuta cu o casa poarta cu inaltimea de cca 3,00 m. Corpul casei

poarta este amplasat in zona portii de acces, pe culoarul corespunzator platformei

cantarului bascula. Astfel, va fi prevazut cu doua camere care au ca functiuni : camera

pentru personalul de paza si respectiv camera operatorului pentru cantarul bascula.

Incinta este prevazuta cu platforme de circulatie din beton, care vor asigura suportul

pentru circulatia mijloacelor de transport si vor fi prevazute cu pante si rigole p[entru

evacuarea apelor meteorice.

In zona de acces este prevazuta o rampa pentru spalarea mijloacelor de transport. Aceasta

este prevazuta a fi construita din beton armat monolit turnat concomitent platforma

betonata. Rampa este constituita din caile de rulare din beton armat monolit intre care se

construieste o rigola de scurgere a apelor uzate.

Atat la rampa de spalare auto cat si la punctele de deversare a apelor meteorice de pe

platformele de circulatie impermeabile sunt prevazute separatoare de hidrocarburi.

Aceasta solutie este necesara pentru evitarea poluarii apelor freatice cu resturi de

hidrocarburi colectate de la rampa de spalare auto sau de pe platformele de circulatie

impermeabile.

Platformele de circulatie sunt prevazute astfel incat sa asigure circulatia mijloaceor de

transport in activitatea curenta, cu trasee separate in zona murdara si zona curata, stabilite

corespunzator exigentelor sanitare si sanitar-veterinare, precum si posibilitatea

inerventilor utilajelor specializate pentru stingerea incendiilor.

Regimul de înălŃime este parter la toate constructiile aferente investitiei. Halele de

crestere pui si cladirea FNC + magazie premix, cota ± 0,00 m va fi la + 0. 30 m faŃă de

cota terenului amenajat. Cota cornisei cota va fi la cca 2,60 m, iar la coama va fi de cca

4,50 m fata de cota 0,00 m.

Cladirea filtrului sanitar va avea regim parter cu cota 0,00 m la +0,30 m fata de cota

terenului natural. La cornisa va avea cca 3,00 m iar la coama cca 4,80 m fata de cota 0,00

m a cladirii.


________________________________________________________________________


12

Tehnici BAT privind adapostirea si furajarea pasarilor, cuprinse in documentele de referinta

Tehnici de adapostire si furajare a pasarilor prevazute in proiect

Adapostirea pasarilor conform recomandarilor documentului de referinta BREF

Adapostirea traditionala pentru productia intensa a puilor de ingrasare este o constructie simpla inchisa de beton sau lemn cu lumina naturala sau fara ferestre cu sistem de iluminare, izolat termic si cu ventilatie fortata. Cladirile sunt de asemenea utilizate fiind contruite cu cu pereti laterali deschisi (ferestrele cu perdele de tip jaluzea); ventilatie fortata (principiul presiunii negative) este aplicat prin suflante si supape de intrare a aerului. Puii de ingrasat sunt tinuti pe strat absorbant (de obicei paie normal taiate, insa se utilizeaza si talaj sau hartie maruntatita). Puii de ingrasare sunt tinuti de obicei la o densitate de 18 la 24 pasari per m2 iar adaposturile pot creste intre 20000 si 40000 pasari. Noua legislatie pentru protectia animalelor tinde sa limiteze densitatea de crestere a puilor de ingrasare. Pentru a reduce emisiile de amoniac din adapost, trebuie evitat patul absorbant umed. Din acest motiv a fost proiectata o noua tehnica de adapost (sistem VEA) unde atentia s-a acordat unei izolatii a cladirii, sistemului de adapare (pentru a preveni scurgerile) si aplicarii talajului / pulberilor din rindeluire. Oricum, emisiile au fost aratate a fi egale cu cele din sistemul traditional de adapostire. Decizia asupra BAT a fost aceea ca BAT pentru sistemele de adapost pentru puii de ingrasare este considerat: adaposturile ventilate natural cu podea acoperita total cu pat absorbant si echipat cu sisteme de adapare fara scurgeri • adaposturile bine izolate ventilate cu suflante acoperite complet cu pat absorbent si echipate cu sisteme de adapare fara scurgeri (sistem VEA). Unele sisteme noi dezvoltate au un sistem de uscare fortat care sufla aer printr-un strat al absorbantului, uscandu-l. Reducerea emisiilor de amoniac este considerabila (83 – 94 % reduceri in comparatie cu sistemul traditional de adapostire), insa acestea sunt scumpe si indica

Sistemul de adapostire propus prin proiect

Societatea a adoptat tehnologia de crestere la sol pe asternut permanent de resturi vegetale.Cresterea puilor se va realize in 8 hale prevazute cu sistem de iluminare si cu ventilatie fortata..Vor fi crescute un numar de 221760 capete/serie in 8 hale cu o suprafata utila de 12656 mp, de unde rezulta o densitate de 18 pasari/mp. Creşterea puilor destinaŃi producŃiei de carne, pe toata perioada de viaŃă, până la livrare, se face în sistem intensiv, la sol, pe aşternut permanent. Aşternutul este format din paie foarte curate, în cantitate şi grosime variabilă, în funcŃie de anotimp. Astfel, vara grosimea aşternutului este de 7 cm iar în timpul iernii este de 10 cm.


________________________________________________________________________


13

o crestere a consumului de energie si au niveluri ridicate de pulberi. Oricum, daca acestea deja s-au instalat, se vor considera BAT. Aceste tehnici sunt: • o podea perforate cu sistem de uscare cu aer fortat • o podea supraetajat cu sistem de uscare cu aer fortat • un sistem supraetajat cu parti mobile ale custii si uscare forta a gunoiului. In mod normal exista un sistem de intazire a aerului in casele puilor de ingrasare. Acesta poate fi “sistemul combi”, care incalzeste podeaua si substantele (precum absorbantul) pe deasupra. Sistemul consta intr-o pompa de incalzire, un dispozitiv subteran de depozitare format din tuburi, si un strat de benzi izolate si perforate (spatiul intermediar la fiecare 4 cm) 2-4 metri sub podea. Sistemul utilizeaza doua cicluri de apa: unul servind adapostul si celalalt fiind ca un depozit subteran. Ambele cicluri sunt inchise si conectate printr-o pompa de incalzire. In hala puilor de ingrasare, benzile perforate sunt situate intr-un strat izolat de sub podeaua de beton (10 -12 cm). In functie de temperatura apei care curge prin benzi, podeaua si absorbantul vor fi fie incalzite fie racite. Acest sistem combi, de asemenea propus ca tehnica de reducere a energiei, este un BAT conditional. Poate fi aplicat daca conditiile locale permit, de ex. daca conditiile solului permit instalarea depozitelor subterane apropiate in vederea circularii apei. Sistemul este aplicat doar in Olanda si Germania, la o adancime de 2 – 4 metri. Nu se cunoaste inca daca acest sistem lucreaza la fel de bine in locatiile in care inghetul este mai indelungat si mai aspru si penetreaza solul sau unde climatul este mult mai cald si capacitatea de racire a solului poate sa fie insuficienta.

Controlul climatului la cresterea de pasari Pentru toate speciile de pasari, sistemele sunt astfel echipate pentru a mentine climatul interior. Dar pentru gainile de carne controlul climatului a fost studiat in mod deosebit. Factorii importanti pentru climat sunt :

Controlul climatului propus in proiect

Aerul viciat este exhaustat de ventilatoare, iar admisia aerului proaspat se face datorita depresiunii create. Clapetele de admisie prevazute cu un sistem individual de directionare a aerului sunt actionate de un servomotor comandat de calculatorul de climatizare. Acelasi calculator


________________________________________________________________________


14

• Temperatura aerului • Compozitia si viteza aerului la nivelul animalelor • Intensitatea luminii • Concentartia de praf • Densitatea • Izolatia cladirii Ajustarile se fac in general prin controlarea temperaturii, ventilatiei si iluminatului. Standardele de sanatate si nivelele de productie impun conditii pentru climatul halelor de pasari.

asigura ventilatia si sistemul de umidificare a aerului cu ajutorul unor senzori de umiditate,presiune,temperature. Pentru perioada foarte calda (calduri extreme) racirea este asigurata printr-o pompa de inalta presiune 100 atm si o capacitate de 1200 l/ora. Prin intermediul unor duze aceasta sprayaza apa in pulbere fina la o temp de aprox 18 °C, asigurand o scadere a temperaturii din hala la pana la 8-10 °C . De asemeni acest sistem de racire va diminua si cantitatea de praf in suspensie din aerul eliminat. Elementele de ventilatie se amplaseaza in peretii halei.

Controlul temperaturii si ventilatia Controlul temperaturii : temperatura in halele de pasari se tine sub control cu ajutorul urmatoarelor tehnici : • Izolarea peretilor • Incalzire locala (sistemele cu culcusuri) sau a spatiului • Incalzire directa ( incalzitoare cu gaz , cu infrarosii, aeroterme) • Incalzire indirecta (centrale de incalzire) • Racire prin stropirea acoperisului ( vara sau in climate calde) Podelele sunt in general din beton si nu sunt prea bine izolate. Uneori se aplica izolarea partiala a podelelor (Finlanda) . Exista o pierdere potentiala a caldurii din hala prin radiatii in solul de dedesubt, dar este mica si nu s-a constatat ca afecteaza productia. Incalzirea se face uneori prin recircularea aerului, care de asemenea se foloseste si pentru uscarea gainatului. La pasarile de carne, in general iarna, dar si pe perioada cat pasarile sunt mici, incalzirea este necesara. Capacitatea echipamentului de incalzire este functie de numarul de pasari din hala dar si de volumul halei. De exemplu, in Portugalia radiatoare pe gaz cu capacitatea de 6.000 kJ incalzesc 650 de pui mici / radiator si cu capacitatea de 12.500 kJ incalzesc 800 de pui mici. Miscarea este restrictionata cand pasarile sunt mici pentru a le tine aproape de clocitori. Ventilatia : productia de pasari poate folosi ventilatie natutala si/sau ventilatie fortata functie de conditiile de clima si de necesitatile

Controlul temperaturii Pentru controlul temperaturii se vor izola peretii si tavanul halei Asigurarea microclimatului optim se realizează printr-un sistem computerizat care comandă pornirea si oprirea automată a ventilatoarelor si a admisiilor de aer laterale, inclusiv in condiŃii de turaŃie variabilă si geometrie diferenŃiată a paletelor, adaptată după viteza acestora.


________________________________________________________________________


15

pasarilor. Cladirea poate fi construita astfel incat fluxul de aer sa circule transversal sau longitudinal in hala sau prin deschizaturi in acoperis in jos spre custi. In ambele cazuri – ventilatie naturala sau fortata – directia predominanta a vantului poate influenta pozitionarea cladirii, atat pentru a permite controlul fluxului de aer cat si pentru a reduce emisiile in zonele sensibile din jurul fermei. Acolo unde aerul de afara este rece, se pot instala echipamente de incalzire pentru mentinerea temperaturii interioare la nivelul cerut. Ventilatia este importanta pentru sanatatea pasarilor si de aceea poate influenta productia. Se aplica atunci cand este necesara racorirea aerului si mentinerea compozitiei acestuia la nivelele cerute. Sistemele de ventilatie se impart in sisteme naturale si sisteme mecanice. Sistemul natural consta in deschideri pe coama acoperisului. Marimea minima pentru evacuare este de 2.5 cm2/m3 volum hala si pentru aspiratie aer este de 2.5 cm2/m3 volum hala pe fiecare parte a cladirii. La ventilatia naturala este important ca constructia halei sa permita ventilatia. Daca marimea si inaltimea halei nu sunt stabilite corect, ventilatia poate fi insuficienta si pot apare mirosuri puternice in hala. Sistemul mecanic opereaza pe baza presiunii negative si aspiratia este de 2 cm2/m3 volum hala . Sistemul este mai scump dar permite un control mai bun al climatului din interior. Se aplica diferite modele : • Ventilatie in acoperis • Ventilatie paralela • Ventilatie laterala Pentru pasarile de carne, in general, se foloseste o capacitate de ventilatie de 3.6 m3/ kg. in viu . Viteza aerului la nivelul pasarilor variaza cu temperatura si este in general intre 0.1 si 0.3 m/s. Capacitatea de ventilatie se modifica functie de temperatura de afara si umiditatea relativa (RH), dar si functie de varsta si greutatea pasarilor (necesarul de CO2, apa si caldura). Relatia dintre ventilatia necesara si diversele variabile este : la o temperatura exterioara de 15 °C si RH de 60% ventilatia este determinata de echilibrarea CO2 in primele 3 zile, de ehilibrarea


________________________________________________________________________


16

apei in perioada de pana la 28 de zile si dupa aceea de caldura. La temperaturi exterioare mai joase, echilibrul de CO2 si de apa devine mai important. Pentru o temperatura de 15°C, echilibrul caldurii devine mai important in combinatie cu un RH scazut si pasari mai grele. S-a concluzionat ca ventilatia minima necesara pentru pasari de carne este de 1 m3/ kg. in viu Iluminarea Halele de pasari pot folosi numai lumina artificiala sau pot folosi si lumina naturala. Iluminatul este de asemenea important in cresterea pasarilor. Sunt aplicate diferite scheme de iluminare cu alternari ale perioadelor de lumina si intuneric.

Iluminarea Se va folosi un sistem de iluminat artificial, prevazut cu becuri economice, un sistem de ridicare in tavan a sistemului de iluminat si un mecanism de reglare a intensitatii luminoase. In prima perioada de viata (prima săptămână) intensitatea luminii trebuie sa fie mare, in jur de 20 lux/ mp, pentru ca puii sa depisteze uşor sursa de hrănire si adăpare. Programul de iluminat al halelor are influenta asupra dezvoltării puilor de carne. Astfel programul de lumina va fi : - primele doua saptamani : 1 ora intuneric ; 23 de ore lumina - saptamana 3-6 : 4 ore intuneric, 20 ore de lumina.

Utilizarea apei: Pentru toate speciile de pasari, apa trebuie sa fie disponibila fara restrictii. Tehnicile care aplicau restrictii de apa nu mai sunt permise din grija fata de nivelul de trai al pasarilor. Proiectarea si controlul sistemelor de baut se face astfel incat acestea sa aduca tot timpul suficienta apa si sa previna risipirea apei si umezirea gainatului. Exista trei sisteme de baza : • Tasnitori • De capacitate mare (80-90 ml./min) • De capacitate mica (30-50 ml./min) • Rotunde • Jgheaburi de apa Tasnitorile sunt de mai multe tipuri. In mod obisnuit sunt facute dintr-o combinatie de plastic si otel. Tasnitorile sunt plasate dedesubtul

Utilizarea apei propusa in proiect Sistemul de adapare este compus din 4 linii de adapare echipate cu picuratori tip lubing cu cupita recuperatoare, asigurand 12-18 pasari la o adapatoare. Alimentatorul de apa este dotat cu un contor apa si un medicator care asigura doze de medicamente pt. pui corespunzatoare varstei. Adăpătorile asigură permanent apa proaspătă adecvată, temperatura apei fiind cuprinsă între 18 – 20 grade, în primele 5 zile. DistanŃa maximă pe care o parcurge un pui până la adăpători nu trebuie să depăşească 2m. Cantitatea de apă necesară puilor pentru carne, este mai mare cu 50% decât cantitatea de nutreŃuri consumată zilnic, la temperaturi tehnologice, controlate ale aerului. În cazul în care temperatura din hală scade, nevoile de apa scad, până la


________________________________________________________________________


17

conducte de alimentare cu apa. Cele de capacitate mare au avantajul ca animalul primeste repede cantitatea de apa necesara, dar exista dezavantajul ca apar scurgeri de apa in timp ce acesta bea. Pentru a capta aceste scurgeri, se monteaza cupe mici sub tasnitori. Cele de capacitate mica nu au probleme cu scurgerile, dar animalul are nevoie de mai mult timp ca sa-si ia cantitatea necesara de apa. In sistemul pe podea, sistemul cu tasnitori poate fi instalat astfel incat sa poate fi ridicat (pentru curatenie). Acesta lucreaza la presiune scazuta. Are instalat un sistem de control al presiunii la fiecare inceput de conducta si un aparat de masura pentru consum. Sistemele rotunde sunt facute din plastic tare si au diferite forme functie de tipul de pasari sau de sistemul de crestere aplicat. De obicei sunt atasate la o linie mobila care se poate ridica. Lucreaza la presiune scazuta si sunt usor de reglat. Jgheaburile sunt plasate pe sau sub conducta de apa. Sunt de doua tipuri, unele care aduc apa in cupe automat sau unele care aduc apa atunci cand este atinsa o banda de metal. In sistemele de cresterea a puilor de carne, punctele de baut apa sunt instalate in mai multe locuri. De obicei de foloseste si sistemul cu tasnitori si cel rotund. Acesta din urma permite fiecarei pasari sa aiba acces usor la apa si are o risipire scazuta a apei pentru a preveni udarea materialului de pe jos. Cu cupe, 40 de pasari pot bea si cu tasnitori cu 12-15 pasari per tasnitoare.

un coeficient de 1,2 – 1,4 % din cantitatea de nutreŃuri consumată de către pui, iar dacă temperatura mediului creşte la 28 – 30 0 C, consumul de apă creşte, la de două ori volumul nutreŃurilor concentrate consumate.

Energia BAT este de a reduce energia prin: izolarea cladirilor in regiunile reci; optimizarea conceptului de ventilare pentru a realiza o temperatura optima vara si iarna; inspectia permanenta si curatarea sistemelor de ventilare; aplicarea iluminarii cu consum energetic scazut

Energia, conform proiectului Reducerea consumului energetic se realizeaza prin: izolarea cladirilor; folosirea panouri solare pentru preincalzirea apei, precum si panouri de tip perete solar (“solar wall”, engl.) pentru incalzirea halelor de productie), optimizarea conceptului de ventilare pentru a realiza o temperatura optima vara si iarna; inspectia permanenta si curatarea sistemelor de ventilare; aplicarea iluminarii cu consum energetic scazut.

Depozitarea dejectiilor BAT inseamna instalatie de stocare cu capacitate suficienta pentru perioadele cand dejectiile nu se pot aplica pe teren. Dejectiile de pasare uscate vor fi depozitate intr-o unitate cu podea impermeabilizata si cu

Depozitarea dejectiilor conform proiectului Depozitarea dejectiilor se va face pe o platforma betonata impermeabila, bazin de colectare a scurgerilor lichide. Capacitatea bazinului va asigura depozitarea dejectiilor in perioada


________________________________________________________________________


18

ventilatie suficienta. Depozitul poate fi echipat cu pereti laterali pentru a preveni imprastierea materialului sau a apei de ploaie. Platforma este conectata la un rezervor efluent pentru a stoca separat portiunea de lichid. Rezervorul poate fi golit in mod regulat sau continutul poate fi mutat intr-un depozit de slam de gunoi Pentru depozitarea temporara pe camp a dejectiilor aceasta se va face departe de receptorii sensibili (vecini, cursuri de apa, drenaje ale campului)

cand acestea nu pot fi imprastiate pe camp.

Hranirea pasarilor conform documentelor de referinta Calitatea hranei administrata pasarilor determina calitatea produselor obtinute. Hrana, care poate fi preparata in instalatii amplasate in ferma sau care poate fi adusa de la unitati situate in afara perimetrului fermei, este depozitata in silozuri adiacente halelor de crestere a pasarilor. Formula nutritionala este foarte importanta atat din punct de vedere al nivelului de productie, al calitatii impuse pentru carnea de pasare, cat si pentru asigurarea nivelului energetic si a nutrientilor esentiali (amino-acizi, minerale, vitamine) vietii pasarilor. Atat formula nutritionala de baza, cat si substantele aditionale utilizate sunt reglementate la nivel european. Pentru fiecare aditiv este specificat dozajul maxim, speciile pentru care este aplicabil, varsta propice administrarii, perioada de administrare si de observatie. Compozitia hranei pasarilor difera de la o tara membra la alta, dar in principiu este o mixtura care are in compozitie: - cereale si reziduuri de cereale - seminte si reziduuri de seminte - boabe de soia si legume - bulbi, tuberculi si radacini - produse de origine animala (faina de peste, faina de carne sau de oase, produse lactate) In alimentatia pasarilor pot fi introduse din diverse motive si alte elemente. Acestea sunt elemente care:

Hranirea pasarilor propusa prin proiect AlimentaŃia puilor pe toata perioada de creştere se face cu furaj echilibrat fabricat după reŃete optimizate conform cerinŃelor puilor de carne. ReŃetele de furajare, care se vor fabrica in funcŃie de vârsta puilor, vor cuprinde in amestec cereale, şroturi proteice , premix vitamino-mineral si alŃi aditivi furajeri, astfel incit sa se realizeze un spor mediu de 50 g/zi furajata. Media de consum de furaje pe serie/cap de pui este de 3,6 kg la livrare, respectiv 1,8 kg furaj pentru 1 kg carne in viu. EvoluŃia greutăŃii corporale si a compoziŃiei chimice a puilor broiler, in special in funcŃie de vârsta, conform unui calcul matematic are loc o creştere treptata a sporului de greutate bazat pe un spor proteic, care atinge maximum la vârsta de 42 de zile. Furajarea se face la discreŃie, în tăviŃe, norma fiind de o tăviŃă sau un cofraj dublu la 100 de pui în prima săptămână. Administrarea furajului se face în strat subŃire pentru a fi consumat în maxim 4 ore de la administrare (pentru a preveni alterarea). Începând cu a doua săptămână se trece la furajarea cu utilaj specific creşterii la sol, la discreŃie. ÎnălŃimea tăviŃelor de furajare este în funcŃie de vârsta şi ritmul de creştere, raportându-se la nivelul umărului puiului. Frontul de furajare şi adăpare este foarte important pentru obŃinerea de rezultate bune în creşterea puilor broiler. În urma modernizării halelor de creştere a puilor de carne se va achiziŃiona o instalaŃie automata atât de furajare cât şi de adăpare, astfel vor exista conducte de transport al furajelor în lungul halelor de creştere care vor alimenta tăviŃele


________________________________________________________________________


19

– adaugate in cantitati mici, pot avea efecte pozitive asupra cresterii in greutate, prin cresterea ratei de conversie a hranei. Altele, de exemplu antibioticele, pot avea efecte in combaterea unor categorii riscante de flora intestinala; In unele tari membre utilizarea antibioticelor in hrana este o problema controversata; - sporesc calitatea carnii (vitaminele), imbunatatesc posibilitatile de prelucrare a hranei (de exemplu permit fabricarea hranei sub forma de granule), influenteaza continutul de proteine al hranei. Toate speciile de pasari au nevoie ca hrana sa fie suficient de bogata in amino-acizi. Fosforul este important pentru fixarea calciului in oase. Alte minerale si elemente pot fi mai mult sau mai putin controlate la prepararea hranei (de exemplu Na, K, Cl, F, Fe, Cu, Mn, Se, Zn). In hrana pot fi adaugati amino-acizi care nu pot fi asigurati de metabolismul pasarilor. In mod uzual nu sunt adaugate si alte elemente, daca acestea sunt deja suficiente in hrana, asa cum rezulta ea prin mixarea elementelor de baza. Exceptie fac vitaminele, care nu sunt produse de procesele metabolice ale animalelor (sau sunt produse in cantitati insuficiente) si care sunt adaugate in hrana zilnica a animalelor. Cel mai adesea vitaminele sunt livrate in amestec cu diferite minerale. Hrana administrata pasarilor difera in functie de varsta acestora si de specie. Cele mai intalnite sisteme de hranire sunt: -sisteme de hranire cu lant -sisteme de hranire cu ax melcatsisteme de hranire cu tavi -sisteme de hranire cu buncare mobile

hrănitoarelor automat pe măsură ce cantitatea de furaje din tăvile de furajare scade. În ceea ce priveşte adăparea, aceasta se realizează cu picurătoare care sunt puse în funcŃiune la atingerea de către ciocul păsării acestora, sistemul de alimentare a dispozitivelor se face printr-un sistem de Ńevi de distribuŃie a apei în lungul halei. Pentru a se asigura adăparea tuturor păsărilor se va amplasa pe conducta de apă un picurător la 12 pui. Frontul de furajare trebuie calculat pentru o încărcătura de 75 pui/tăviŃă. In funcŃie de aceste date se alege numărul de hrănitoare ce se vor amplasa în lungul tubului de transport furaje. Furajele combinate vor fi aduse de la F.N.C. şi se vor depozita în buncărele de la capetele halelor; descărcarea se realizează mecanic.

Tehnici pentru utilizarea eficienta a apei O reducere a consumului de apa la ferme poate fi realizata reducand pierderile prin scurgere cand se adapa animalele si reducand toate celelalte utilizari nu neaparat legate de necesitatile nutritionale. Utilizarea rationala a apei poate fi considerata a fi o parte a unei bune practici si poate cuprinde urmatoarele actiuni: * curatirea adaposturilor pentru animale si echipamentelor cu curatitoare de inalta presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale.

Tehnici pentru utilizarea eficienta a apei in instalatie O reducere a consumului de apa la ferme poate fi realizata reducand pierderile prin scurgere cand se adapa animalele si reducand toate celelalte utilizari nu neaparat legate de necesitatile nutritionale. Utilizarea rationala a apei poate fi considerata a fi o parte a unei bune practici si poate cuprinde urmatoarele actiuni: * curatirea adaposturilor pentru animale si echipamentelor cu curatitoare de inalta presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale.


________________________________________________________________________


20

Cu toate acestea este important a se gasi un echilibru in ceea ce priveste curatenia si utilizand cat mai putina apa * calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere * tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea contoarelor de apa * detectarea si repararea scurgerilor * colectarea separata a apei de ploaie si utilizarea ei pentru curatire.

Cu toate acestea este important a se gasi un echilibru in ceea ce priveste curatenia si utilizand cat mai putina apa * calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere * tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea contoarelor de apa * detectarea si repararea scurgerilor

Tehnici pentru reducerea emisiilor din adaposturi pentru pasari TradiŃional, păsările pentru carne sunt Ńinute în adăposturi cu duşumea complet aşternută Pentru motive legate de condiŃia animalului şi de scăderea emisiilor de amoniac, aşternutul umed trebuie să fie evitat. ConŃinutul de materie uscată din aşternut depinde pe: * sistemul de băut * lungimea perioadei de creştere * densitatea de populare * utilizarea izolaŃiei pentru duşumea. În Olanda a fost proiectată o nouă tehnică de adăpostire pentru evitarea sau scăderea aşternutului ud. În această soluŃie îmbunătăŃită (cunoscută ca sistemul VEA, abreviere olandeză pentru “ adăpost pentru păsări de carne cu emisie scăzută”) este acordată atenŃie izolaŃiei clădirii, sistemului de băut (pentru evitarea stropirii) şi aplicării de talaş/rumeguş. Cu toate acestea, măsurătorile precise arată de fapt că ambele sisteme, tradiŃional şi VEA au aceleaşi emisii de amoniac de 0.08 kg NH3 per loc pasăre de carne per an (NL). Nivelul de emisie de 0.08 kg NH3 per loc pasăre de carne per an este considerat ca nivelul de referinŃă. În Olanda, unde au fost dezvoltate un numărul de tehnicile, numai puŃine sisteme cu emisii reduse de amoniac sunt instalate la acest moment. Toate sistemele nou dezvoltate care sunt prezentate în această secŃiune provin din Olanda şi au un sistem de uscare forŃată care suflă aer printr-un strat compus din aşternut şi excremente Este evident că rata de ventilaŃie depinde de curentul natural de aer, de soluŃia constructivă a adăpostului şi că admisia precum şi evacuarea de

Tehnici pentru reducerea emisiilor din adaposturi pentru pasari prevazute in proiect - aplicarea unor retete de hranire care permit reducerea emisiilor de amoniac


________________________________________________________________________


21

aer sunt cruciale. Consumul de energie (şi costurile) sunt mai scăzute decât la adăposturile ventilate cu ventilator.. Reducerea emisiilor din depozitul de dejectii solide Echiparea depozitelor cu drenari si conectandu-le pe acestea la groapa, permite colectarea fractiei de lichid si a apei din precipitatii. Este o practica comuna pentru fermieri a avea instalatii de depozitare pentru dejectiile solide, sa detina o capacitate suficienta pana cand se va face o alta tratare sau imprastiere. Capacitatea depinde de climat, care determina perioade in care aplicarea pe teren nu este posibila sau nu este permisa. Pentru a reduce mirosul este importanta locatia depozitului pe amplasamentul fermei si ar trebui sa aiba in vedere directia generala a vantului. Pozitia de preferat pentru depozit este la departare de obiectele sensibile din vecinatatea fermei, profitand si de avantajele create de barierele naturale precum copacii sau diferentele de inaltime. De asemenea, peretii (lemnul, caramida sau betonul) pot fi utilizati pentru a imprejmui haldele de depozitare. Aceastia pot servi ca panouri anti-vant, cu deschiderea depozitului pe partea ferita de vant. Gainatul solid de la pasari trebuie sa fie depozitat uscat intr-o arie acoperita. In magaziile inchise se poate evita condensarea folosind o ventilare potrivita. Ar trebui prevenita reumectarea gainatului deoarece acest lucru ar duce la emiterea de mirosuri. Hangarele de depozitare a gainatului nu ar trebui construite foarte inalte pentru a permite piroliza sa apara in gainatul inmagazinat. Gramezile temporare de pe campuri vor fi amplasate la distante suficiente fata de cursurile apelor. In Finlanda, de exemplu, gramada trebuie sa fie la cel putin 100 metri de cursurile e apa, in principal canale sau fantani gospodaresti si 5 metri de canale (mici) . In UK, distantele aplicate sunt de 10 metri de cursurile de apa si 50 metri de izvoare, fantani, foraje sau alte surse utilizate in consumul uman . Pentru gramezile de pe camp facute anual in acelasi loc, pot fi de asemenea utilizate podele impermeabile. Unde exista soluri argiloase si se schimba locatia gramezilor, nu se preconizeaza nici o acumularea nociva de cantitati de nutriteni si nu trebuie luate masuri speciale la

Ferma trebuie sa detina o capacitate suficienta pana cand se va face o imprastiere. Platforma de dejectii trebuie sa fie impermeabila si sa fie prevazuta cu drenaj a levigatului precum si racordata prin reteaua de canalizare la statia de epurare ape uzate.


________________________________________________________________________


22

baza gramezii. Pentru a preveni intrarea apei in gramada de dejectii trebuie evitata acumularea apei din precipitatii la baza gramezii. Acoperirea gramezilor de dejectii se aplica de asemenea pentru a reduce apa provenita din precipitatii de la suprafata si evaporarea amoniacului (si a mirosurilor). Imprastierea pe teren a dejectiilor de pasari Directiva Nitratilor stabileste conditiile minime de aplicare a dejectiilor pe teren cu scopul de a furniza tuturor apelor un nivel general de protectie impotriva poluarii de la compusii de azot, si conditiile aditionale pentru a aplica dejectiile pe teren in zone vulnerabile. BAT se bazeaza pe respectarea tuturor actiunilor urmatoare: • aplicarea masurilor nutritionale • omogenizrea dejectiilor ce vor fi imprastiate in conditiile adecvate pentru teren si cereale • administrarea imprastierii dejectiilor pe teren utilizand tehnicile care sunt BAT pentru imprastierea dejectiilor pe teren. BAT este de a minimiza emisiile de la dejectii in sol si panza freatica prin corelarea cantitatii de deseuri cu cerinte previzibile ale cerealeleor (azot si fosfor) Evaluarea numarului de animale fata de terenul disponibil. BAT ia in considerare caracteristicile terenului respective atunci cand se aplica dejectiile; in particular, conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile climatice, irigarea, precipitatiile, utilizarea terenului si practicile agricole inclusiv rotatia culturii de cereale. BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in special a urmatoarelor: • dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este: • saturat de apa • inundat • inghetat • acoperit cu zapada • dejectiile nu se vor aplica pe campuri aflate in panta • nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent cursurilor de apa (se va lasa o fasie netratata de teren), si

In aplicarea pe teren a dejectiilor se vor aplica bunele practice agricole legiferate in tara noastra si armonizate cu cerintele UE.


________________________________________________________________________


23

• imprastierea dejectiilor cat de aproape posibil inainte de cresterea maxima a cerealelor si cand are loc preluarea nutrientilor BAT este administrarea imprastierii dejectiilor pentru a reduce disturbarea prin miros, acolo unde vecinatatea e pasibila a fi deranjata, facand urmatoarele in special: • imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii sunt acasa si evitand sfarsiturile de saptamana, sarbatorile oficiale si • luand in considerare directia vantului fata de casele vecinatatii. Dejectiile pot fi tratate pentru a minimiza emisiile de miros care pot permite mai multa flexibilitate pentru identificarea amplasamentelor adecvate si a conditiilor atmosferice pentru aplicarea pe teren. Dejectiile de la pasari Dejectiile de la pasari au un continut mare de azot si de aceea este important sa se realizeaza o distributie omogena cu un grad reglat de aplicare. Referitor la aceasta, tipul de dispozitiv de imprastiere rotativ nu mai este considerat a aplicabil. Distribuitoarele universale si atasate sunt mult mai bune. BAT asupra imprastierii pe teren a dejectiilor de pasare solide – umede sau uscate – este integrarea intr-un interval de 12 ore. Integrarea poate fi facuta doar pe teren arabil care poate fi cultivat usor. Reducerea emisiilor realizabila este de 90%, insa aceasta este foarte specifica amplasamentului si serveste doar ca ilustrare a potentialului de reducere.


________________________________________________________________________


24

1.5 Informatii privind productia realizata si resur sele folosite

PRODUCTIE RESURSE FOLOSITE

DENUMIRE CANTITATE

ANUALA

DENUMIRE CANTITATE

ANUALA

FURNIZORI

apa 26,060 mii mc Sursa proprie

Energie

electrica

232 000 kw SC

ELECTRICA

S.A FDEE

Buzau

Gaz natural 6240 mc GDF SUEZ

Crestere pui carne 2723 t carne in viu

motorina 500 l Statii de

distributie

carburanti

1.6 Informatii despre materiile prime si despre substantele sau

preparatele chimice

In timpul executiei lucrarilor de constructii se vor utiliza:

• materiale de constructie (otel beton, panouri metalice, stalpi si grinzi metalice,

material lemnos, etc) ce vor fi depozitate pe toata perioada derularii constructiilor

pe amplasament.

• alte materiale (usi, ferestre) nu necesita depozitare , vor fi montate in momentul

aducerii pe amplasament.

• substante si preparate chimice care intra sub incidenta Legii 451/2001:

- substante si preparate inflamabile (combustibili)

- substante si preparate periculoase pentru mediu –substante si preparate

care folosite ar putea prezenta un risc imediat pentru mai multe componente de

mediu: uleiuri minerale, unsori industriale, produse petroliere, bitum)

In perioada de functionare:


________________________________________________________________________


25

Table 2: Informatii despre materiile prime si substante sau preparate chimice

Clasificarea si etichetarea substantelor sau

preparatelor chimice

Denumirea

materiei prime,

substante sau

preparat chimic

Cantitatea/an

CATEGORIE

Periculoase/nepericuloase

periculo

zitate

Fraze de risc

Pui de o zi 1 330 560 capete N

Furaje

concentrate

2 301,868 t N

Paie pentru

asternut

600 t N - -

medicamente 700 kg

motorina 500 l P R12

Dezinfectante 350 l P R 20/21/22

R34

R42/43

Var igienizare

incinte

0,4 t N

Tabel 3. Modul de depozitare a materiilor prime, a produselor si materialelor

utilizate:

Denumirea materiei prime, a substantei sau a preparatului chimic

Modul de depozitare/ambalare

Furaje Siloz furajere

Medicamente Farmacia sanitara

Dezinfectanti In ambalajul furnizorilor, in magazie speciala, incuiata, substantele sunt gestionate de personal cu calificarea necesara, conform prevederilor legale


________________________________________________________________________


26

1.8. Poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa Dat fiind specificul activitatii, exista riscul contaminarii mediului cu germeni patogeni

sau aparitia vreunui impact de natura biologica.

Apar doua aspecte de risc legate de aceasta activitate:

- aparitia unor epizootii (epidemia la animale);

- aparitia de zoonoze (boala infectioasa sau parazitara la animale, transmisibila omului).

Cresterea pasarilor implica riscul aparitiei unor epizootii. Modul de transmitere a bolilor

este extrem de complex, depinzand de tipul agentului etiologic, de speciile de animale

receptive si de factorii de mediu.

Bolile pasarilor cuprinse in Norma sanitara veterinara privind anuntarea, declararea si

notificarea unor boli transmisibile ale animalelor sunt:

• Lista A: Pesta aviara (face obiectul notificarii veterinare oficiale internationale);

• Lista B (boli transmisibile ale animalelor cu notificare interna obligatorie si

imediata):Bursita infectioasa, Boala lui Marek, Tifoza aviara, Bronsita aviara

infectioasa,Laringotraheita infectioasa aviara, Holera aviara, Paratifoza aviara,

Difterovariola aviara,Emcefalomielita infectioasa aviara, Coriza infectioasa,

Hepatita virotica aviara, Boala lui Derszy.

Aceste virusuri nu infecteaza in mod obisnuit oamenii, dar unele se pot modifica si

adapta pentru a infecta si a se raspandi la oameni. Pe linia atributiilor sale autoritatea

nationala sanitara veterinara impune masuri severe printer care enumeram:

- evidenta efectivelor de animale pe categorii si supravegherea clinica si

anatomopatologica permanenta a tuturor animalelor aflate pe teritoriul Romaniei;

- respectarea regulilor sanitare veterinare si de zooigiena privind popularea, hranirea,

exploatarea si transportul animalelor;

- imprejmuirea exploatatiilor de animale, astfel ca in incinta acestora sa nu poata patrunde

persoane, vehicule si animale, decat printr-o intrare special amenajata, aflata sub

controlul veterinar;

- construirea si amenajarea la intrarea in exploatatia de animale a unui filtru sanitar

veterinar, dimensionat in raport cu numarul personalului, in care se efectueaza


________________________________________________________________________


27

schimbarea obligatorie a hainelor si incaltamintei de strada, cu echipament de protectie

antiepizootica;

- interzicerea intrarii in exploatatia de animale a persoanelor care nu lucreaza direct in

procesul de productie, cu exceptia organelor de control, care vor respecta conditiile

obligatorii de filtru sanitar;

- interzicerea introducerii in ferme a altor animale decat cele care constituie proprietatea

exploatatiei, precum si desfasurarea altor activitati diferite de specificul acesteia;

- mentinerea obligatorie in carantina profilactica a animalelor ce urmeaza sa fie introduse

in exploatatie.

Obligatiile persoanelor fizice si juridice conform Normei sanitare veterinare privind

anuntarea declararea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor:

- sa izoleze animalele bolnave sau suspectate de boala;

- sa pastreze cadavrele animalelor moarte, carnea ori produsele obtinute prin taiere, fara a

le instraina sau valorifica;

- sa nu permita circulatia animalelor si a persoanelor in locurile propuse a fi contaminate;

- sa pastreze furajele care au venit in contact cu animalele bolnave sau care sunt

suspectate de contaminare, fara a le administra altor animale; - sa pastreze la locul

respectiv ustensilele de grajd, asternutul, mijloacele de transport folosite si orice alte

obiecte care pot fi purtatoare de contagiu. Ferma va avea un plan de biosecuritate

aprobat de autoritatile competente, in conformitate cu prevederile H.G. 515/2008 cu

privire la asigurarea biosecuritatii fermei.

O categorie aparte de poluanti fizici, o constituie zgomotul si vibratiile. Zgomotul si

vibratiile sunt considerate principalele surse de poluare in timpul construirii, constituind

factori generatori de stres mai ales pentru angajatii care deservesc utilajele din santier.

1.8.1 Zgomotul

In perioada de executie a lucrarilor de constructie se vor efectua operatii generatoare de

zgomot si vibratii:

• echipamente mobile nerutiere (buldozer, excavator, compactor, ciocane

pneumatice, etc) ;


________________________________________________________________________


28

• manipularea mecanizata a materialelor ;

• operatii de sudura si taiere prin sudura;

• trafic auto aferent aprovizionarii cu materiale ;

Utilaje folosite si puteri acustice asociate:

• excavator Lw 117 ≈ dB (A) ;

• buldozer Lw 115 ≈ dB (A) ;

• incarcator Lw 112 ≈ dB (A) ;

• compactor Lw 105 ≈ dB (A) ;

• autobasculante Lw 107 ≈ dB (A) ;

• ciocan pneumatic Lw 125 ≈ dB (A) ;

Nivelul de zgomot datorat utilizarii utilajelor pe durata lucrarilor de constructie depaseste

temporar nivelul de zgomot admis, acest fapt fiind in acelasi timp inevitabil. Vibratiile

produse in timpul lucrarilor nu ajung sub nivelul prag de 20 Hz, sub care este afectat

organismul uman.

In perioada de desfasurare a activitatii, principalele surse de zgomot sunt (documentul de

referinta BAT , tab. 3.43):


________________________________________________________________________


29

Sursa

zgomot

Durata Frecventa Activitatea

de zi/noapte

Nivelul de

presiune al

sunetului

dB(A)

Echivalent

continuu

Laeq dB(A)

Ventilatoare

adaposturi

Continuu/

intermitent

Tot anul Zi si noapte 43

Livrare hrana 1 h 2-3 in

fiecare

saptamana

zi 92(la 5 m)

Prindere găini (de carne)

6 h 6 – 7 ori pe an

Zi/noapte 57-60

Curatare Pasari de carne 1.manipulare gainat 2.spalare intensa

1-3 zile 1-3 zile

6-7 ori pe an

zi 88(la 5 m)


________________________________________________________________________


30

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/ reducere

Pe zone rezidenŃiale, de recreere sau alte zone protejate cu luare în considerare a poluării de fond

Tipul poluări

i

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Poluare maximă permisă (limita

maximă admisă pentru om şi

pentru mediu)

Poluare de fond

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de protecŃie/ restricŃie aferente

obiectivului, conform

legislaŃiei în vigoare

Fără măsuri de eliminare/ reducere

a poluării

Cu implementarea măsurilor de

eliminare/ reducere a

poluării

Măsuri de eliminare/ reducere a

poluării

zgomot

Ventilatoare 80 ventilatoare 65,0dB(A)Cz60 la limita incintei , conform STAS 10009/88

Ventilatoarele halelor au functionare continua, nivelul de zgomot 43 dB

-

65 dB(A) -

Obiectivul poate modifica indicatorul presiunii acustice de fond a zonei de locuinte

-

-

-

Popularea/depopularea cu pasari

8 hale 6h /zi/hala de 6-7 ori pe an nivel de zgomot 57-60 dB

Activitatea se va desfasura pe timpul zilei

Igienizare hala

8 hale De 6-7 ori pe an , intre 1-3 zile /hala, nivel de zgomot 88 dB


Mijloace de transport materii prime , materiale auxiliare,

Se considera un trafic de maxim 3 masini /zi

65,0dB(A)Cz60 la limita incintei , conform STAS 10009/88

65 dB Obiectivul nu va modifica indicatorul presiunii acustice de fond a zonei de locuinte



________________________________________________________________________


31


Operatorul trebuie sa foloseasca masuri de buna practica pentru controlul zgomotului.

Aceasta poate include o mentenanta adecvata a echipamentelor, a caror deteriorare poate

conduce la cresterea zgomotului, o planificare adecvata a activitatii in ferma, utilizarea

echipamentelor cu nivel scazut de zgomot.

Operatorul trebuie sa foloseasca tehnici de control a zgomotului care sa asigure ca

zgomotul produs de instalatie nu conduce la cauze rezonabile de sesizari ale populatiei

din vecinatate.

In cazul de fata se utilizeaza ventilatoare silentioase, o parte din ele avand turatie

reglabila, pentru a asigura rate diferite de aerare, functie de necesitati.

Cand se curate halele de crestere a pasarilor, apare zgomotul in interiorul adaposturilor.

Manipularea si manevrarea dispozitivelor de incarcare a remorcilor din afara cladirii ar

trebui organizate astfel incat sa se reduca amploarea operarii masinilor.

Reducerea vitezei autovehiculelor grele in zonele mai „sensibile” (viteza scazuta poate

reduce nivelul de zgomot cu pana la 5dB);

Limitarea la minim a timpului de lucru a utilajelor grele de constructii;

Conducere preventiva a autovehiculelor grele (conducerea calma creeaza mai putin

zgomot decat frecventele schimbari de acceleratie si frana);

2. PROCESUL TEHNOLOGIC

2.1. Procese tehnologice si de productie

S.C. INDAC AVISTAR SRL BUZAU va desfasura in cadrul amplasamentului din

comuna Amaru activitatea de crestere intensiva a pasarilor de carne folosind tehnologia

de crestere la sol pe asternut permanent de resturi vegetale.

Capacitatea de producŃie dezvoltată la finalul implementării proiectului va fi de:

- 1 hala: 1 540 mp/hala x 18 cap/mp/serie = 27 720 cap/hala serie;

- 8 hale: 27 720 cap/hala serie x 8 hale = 221 760 cap/serie;

Total capacitate: 221 760 cap/serie x 6 serii/an = 1 330 560 cap/an.

Activitatea de crestere se va desfasura 365 zile/an, 24 ore/zi.


________________________________________________________________________


32

In cadrul fermei se va folosi principiul “totul plin – totul gol”. Durata unui ciclu de

crestere va fi de 42 zile; dupa fiecare ciclu de crestere halele vor fi complet golite, spalate

si igienizate. Durata perioadei de vid sanitar va fi de 10-14 zile.

Cresterea puilor va fi realizata in 8 hale, fiecare hala avand suprafata disponibila de 1 582

mp. Fiecare hala este prevazuta cu un hol de acces in care sunt montate instalatiile de

control electronic pentru masurarea temperaturii, pornirea sistemului de ventilatie,

sistemului de incalzire si spreiere a aerului cand este cazul.

Tehnologia de crestere a puilor de carne folosind asternutul permanent de resturi

vegetale, are avantajul de a asigura densitatea medie de 18 capete pui/mp., de a manipula

mai usor dejectiile (umiditate cca. 60%), care pot fi stocate in halele de crestere pana la

terminarea ciclului de productie.

Tehnologia de crestere a puilor la sol si echipamente aferente acestei metode prezinta

urmatoarele plusuri in comparatie cu sistemul de crestere a puilor la baterie.

- Cresterea efectivului de pui de carne, cu un procent ridicat de uniformitate pana la

livrarea la abator;

- Scaderea procentului de mortalitate;

- Reducerea consumului specific de furaje combinate pe kg. greutate vie;

- Hranirea uniforma a intregului lot;

- Reducerea numarului de personal din momentul punerii in functiune a instalatiilor

tehnologice (comparativ cu alte sisteme similare de crestere a pasarilor, gen

baterii piramidale).

Directiva 1999/74/UE, prevede reducerea densitatii de animale per metru patrat, in

vederea cresterii bunastarii animalelor. In general fermele de crestere intensiva a

animalelor, care au umarul de animale in limitele IPPC sunt caracterizate de un grad

ridicat de specializare si organizare. Partea esentiala a activitatii este sistemul de

adapostire a animalelor.

Se asigura o capacitate de productie continua prin folosirea rationala a capacitatilor

existente si prin aplicarea de principii tehnologice obligatorii de tipul:

- populare si depopulare totala;

- cicluri de crestere pentru puii de carne de 6 saptamani cu 3 saptamani de pauza,

timp in care se realizeaza curatenia dezinfectia si odihna halelor.


________________________________________________________________________


33

Pentru asigurarea calitatii carnii de pasare, este necesara respectarea normelor

tehnologice de baza si anume:

• se vor asigura si respecta toate principiile tehnologice de baza in cresterea

pasarilor, privind categoria de varsta 0-38 zile cu referinte la densitatea

puilor in adapost, temperatura, luminozitatea, ventilatia, concentratia de

noxe, calitatea asternutului si calitatea furajelor. Astfel, in cazul puilor de

1 Kg densitatea puilor va fi de 25 pui/mp, iar in cazul puilor de 1,8

Kg/cap, densitatea va scadea la 18-20 pui/mp.

• ventilatia in hale trebuie sa asigure un coeficient de 5-10 mc/Kg greutate

vie/h si va fi asigurata permanent, fara sa depaseasca vitezele admisibile

ale curentilor de aer; in cadrul fermei de crestere a pasarilor apartinand SC

INDAC AVISTAR BUZAU sistemul de ventilatie va fi computerizat,

realizandu-se deschiderea fantelor pentru aer proaspat mai mult sau mai

putin in functie de evolutia parametrilor interiori si exteriori ai aerului.

Procesele de productie din cadrul fermei sunt:

- procese biologice de crestere a greutatii corporale a puilor care se bazeaza pe

procese metabolice;

- activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in: adapostire si

curatarea adaposturilor, administrarea hranei, administrarea apei de baut, asistenta

medicala de specialitate, colectarea si tratarea apelor uzate, transferul dejectiilor la

platforma special amenajata;

- activitati de eliminare a deseurilor;


________________________________________________________________________


34

Figura 2.1.1. Schema generala a activitatilor in cadrul fermei de crestere a puilor

pentru carne apartinand S.C. INDAC AVISTAR SRL BUZAU

Procesele operationale din cadrul fermei de pasari pot fi impartite in:

- populare cu pui de o zi adusi din alte ferme si instalarea acestora in hale;

- activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de crestere a greutatii

corporale a animalelor;

- furnizare hrana, constand din: aprovizionare cu mijloace auto; descarcarea hranei in

buncare si administrarea acesteia din buncare prin reteua de distributie.

- alimentare cu apa, prin sistem automatizat cu adapatoare.

Descarcare/ incarcare pui

Hale pentru cresterea puilor

Depozitare temporara cadaver (camera special amenajata)

Eliminare prin operator autorizat

Buncare pentru depozitarea hranei

Distribuire hrana

Colectarea ape uzate tehnologice

Tratarea apelor uzate in statia de epurare

Evacuare in canalul de desecare

Colectare dejectii

Depozitare temporara pe platorme special amenajata

Raspandire pe terenurile agricole

Transportul hranei


________________________________________________________________________


35

- colectarea dejectiilor cu ajutorul incarcatorului frontal si transportul acestora pe

platforma special amenajata;

- curatarea si igienizarea halelor la sfarsitul fiecarui ciclu de productie;

- asistenta veterinara de specialitate.

Figura 2.1.2. Schema fluxului tehnologic din cadrul fermei de crestere a puilor

pentru carne, apartinand S.C. INDAC AVISTAR SRL BUZAU

Etapele fluxului tehnologic Actiuni intreprinse

Activitatea desfasurata in ferma se va desfasura pe baza unei tehnologii de exploatare,

care reprezinta un ansamblu de procese, metode, operatii sau faze ce se desfasoara intr-o

Pregatirea halelor pentru populare

Popularea halelor

Cresterea puilor

Depopulare halelor

Efectuarea lucrarilor de curatire si igienizare a halelor

Varuire Dezinfectie

Transportul puilor in ferma

Furajare, adapare, asigurarea microclimatului,

Transportul pasarilor catre abatoare

Colectarea , evacuarea dejectiilor si evacuarea apelor uzate


________________________________________________________________________


36

anumita ordine si corelare (flux tehnologic), respectand anumite conditii si folosind o

gama de utilaje mecanice care se refera la furajare, adapare si microclimat.

Figura 2.1.3. Parametrii cheie legati de mediu pentru activitatile principale din

ferma de crestere a pasarilor:

Parametrii cheie legati de mediu Activitatile principale

desfasurate in ferma Consum Emisie potentiala

Evacuare si depozitare

temporara a dejectiilor

produse.

- Emisii in aer (NH3), miros,

dejectii.

- sisteme de control si

mentinere a

climatului interior;

- sisteme de hranire si

adapare a pasarilor.

Energie, hrana, apa Zgomot, apa uzata

tehnologica, praf, CO2.

Descarcare/incarcare a

pasarilor

- Zgomot

Descarcare/depozitare

furajului in buncare

- Praf

Depozitarea temporara a

dejectiilor

Combustibil Emisii in aer, miros,

accidental infiltratii in sol si

apa freatica

Aplicare pe camp a

gunoiului fermentat

- Emisii in aer, miros, emisii

de N,P, K, in sol, apa

freatica, apa de suprafata

Depozitarea temporara a

cadavrelor

Energie Miros


________________________________________________________________________


37

Popularea halelor

1. Transportul puilor cu vârsta de o zi.

Preluarea de la terŃi a puilor de o zi şi transportul acestora de la staŃia de incubaŃie în

halele de producŃie se face cu autospecială prevăzută cu sursă proprie de încălzire şi

ventilaŃie, în lădiŃe speciale.

Mijloacele de transport sunt ale furnizorului puilor de o zi.

2. Introducerea puilor în hală

Puii de găină, în sistem intensiv de creştere, se introduc în halele de creştere, la vârsta de

o zi. Aceştia se repartizează în halele pregătite corespunzător, pe compartimente, hale,

respectând densităŃile.

La fermele de producŃie a puilor de carne, densitatea medie în cazul creşterii la sol este :

- pui cu vârsta de 1- 30 zile = 24 pui/mp ;

- pui cu vârsta de 30- 38 zile = 20 pui/mp .

Dacă densitatea puilor este mai mare decât cea tehnologică normală, mortalitatea poate

creşte, iar dezvoltarea lor va avea de suferit.

În aglomerări mari de pui pot apărea aberaŃii şi pervertiri ale gustului (pica si

canibalismul), care o dată apărute sunt greu de combătut, putând genera pierderi

economice, uneori foarte mari.

În cadrul Fermei de păsări apartinad SC INDAC AVISTAR SRL BUZAU, păsările sunt

crescute la sol, pe asternut de paie.

Patul de creştere este constituit din paie şi este răspândit pe toată suprafaŃa halei de

creştere a păsărilor. Pardoseala halelor de creştere a păsărilor este realizată din beton.

Evacuarea patului de creştere (pat în care sunt înglobate dejecŃii şi resturi de furaj) se face

periodic, la depopularea halelor, respectiv la sfârşitul unei perioade de creştere (42 zile).

Creşterea puilor

Hrănirea puilor de o zi va începe cât mai repede. Pentru ca hrănirea să se facă în condiŃii

optime, trebuie asigurat fondul de furaje necesar.

Creşterea puilor destinaŃi producŃiei de carne, pe toata perioada de viaŃă, până la livrare,

se face în sistem intensiv, la sol, pe aşternut permanent. Aşternutul este format din paie


________________________________________________________________________


38

foarte curate, în cantitate şi grosime variabilă, în funcŃie de anotimp. Astfel, vara

grosimea aşternutului este de 7 cm iar în timpul iernii este de 10 cm.

Furajarea se face la discreŃie, în tăviŃe, norma fiind de o tăviŃă sau un cofraj dublu la 100

de pui în prima săptămână. Administrarea furajului se face în strat subŃire pentru a fi

consumat în maxim 4 ore de la administrare (pentru a preveni alterarea).

Începând cu a doua săptămână se trece la furajarea cu utilaj specific creşterii la sol, la

discreŃie. ÎnălŃimea tăviŃelor de furajare este în funcŃie de vârsta şi ritmul de creştere,

raportându-se la nivelul umărului puiului.

În cazul în care temperatura din hală scade, nevoile de apa scad, până la un coeficient de

1,2 – 1,4 % din cantitatea de nutreŃuri consumată de către pui, iar dacă temperatura

mediului creşte la 28 – 30 0 C, consumul de apă creşte, la de două ori volumul

nutreŃurilor concentrate consumate.

Frontul de furajare şi adăpare este foarte important pentru obŃinerea de rezultate bune în

creşterea puilor broiler. În urma modernizării halelor de creştere a puilor de carne se va

achiziŃiona o instalaŃie automata atât de furajare cât şi de adăpare, astfel vor exista

conducte de transport al furajelor în lungul halelor de creştere care vor alimenta tăviŃele

hrănitoarelor automat pe măsură ce cantitatea de furaje din tăvile de furajare scade.

În ceea ce priveşte adăparea, aceasta se realizează cu picurătoare care sunt puse în

funcŃiune la atingerea de către ciocul păsării acestora, sistemul de alimentare a

dispozitivelor se face printr-un sistem de Ńevi de distribuŃie a apei în lungul halei.

Pentru a se asigura adăparea tuturor păsărilor se va amplasa pe conducta de apă un

picurător la 12 pui.

Frontul de furajare trebuie calculat pentru o încărcătura de 75 pui/tăviŃă.

In funcŃie de aceste date se alege numărul de hrănitoare ce se vor amplasa în lungul

tubului de transport furaje.

Furajele combinate vor fi aduse de la F.N.C. şi se vor depozita în buncărele de la capetele

halelor; descărcarea se realizează mecanic.

Pentru hrănirea păsărilor, se va utiliza un furaj ale cărui principale componente sunt:

porumbul, şrotul de soia, grăsimea, premix mineralo-vitaminic.


________________________________________________________________________


39

AlimentaŃia puilor

AlimentaŃia puilor pe toata perioada de creştere se face cu furaj echilibrat fabricat după

reŃete optimizate conform cerinŃelor puilor de carne.

ReŃetele de furajare, care se vor fabrica in funcŃie de vârsta puilor, vor cuprinde in

amestec cereale, şroturi proteice , premix vitamino-mineral si alŃi aditivi furajeri, astfel

incit sa se realizeze un spor mediu de 50 g/zi furajata.

Pe parcursul creşterii, puiul va primi următoarele reŃete de furaj :

a. « demaraj » furaj ce se da puilor in prima perioada de creştere si care constituie

aproximativ 20 % din cantitatea de furaje a întregii perioada ;

b. « creştere » furaj ce se da puilor in perioada cea mai lunga si care constituie 60%

din cantitatea de furajare a întregii perioada

c. « finisare » furaj ce se da puilor in ultima parte a ciclului de creştere si îngrăşare

si reprezintă 20 % din cantitatea totala de furaje ce revin pe cap de pui broiler.

Media de consum de furaje pe serie/cap de pui este de 3,6 kg la livrare, respective 1,8 kg

furaj pentru 1 kg carne in viu.

EvoluŃia greutăŃii corporale si a compoziŃiei chimice a puilor, in special in funcŃie de

vârsta, conform unui calcul matematic are loc o creştere treptata a sporului de greutate

bazat pe un spor proteic, care atinge maximum la finalul ciclului.

Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 2.1.4, arata ca tehnicile de nutritie

sunt BAT.

Tabelul nr. 2.1.4.: Conformarea cu cerintele BAT pentru tehnici de nutritie

Activitatea in ferma Cerinte BAT

a) Tehnici de nutritie

Puii sunt hraniti dupa retete diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala. Se utilizeaza nutret combinat

Hranire in faze diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala a animalului


________________________________________________________________________


40

Faza 1(1 – 10 zile): Proteina – 22-23 % Fosfor total – 0,5% Faza 2 (11 – 29 zile): Proteina – 21,3 % Fosfor total – 0,42% Faza 3 (30 – 112 zile): Proteina – 20,63% Fosfor total – 0,42%

Bref ILF Setiunea 5.3.1.1, tabelul 5.5 si Sectiunea 5.3.1.2, tabelul 5.6 Faza 1 Proteina – 20 – 22 % Fosfor total – 0,65 – 0,75 % Faza 2 Proteina – 19 – 21 % Fosfor total – 0,60 – 0,70 % Faza 3 Proteina – 18 – 20 % Fosfor total – 0,57 – 0,67 %

b) Consum de nutret

Cantitatea de furaj/loc/an este de:20 Kg/loc/an

Conform BREF ILF Sectiunea 3.2.1.1, tabelul 3.2, cantitatea de furaj/loc/an este de: 22 – 29 kg pentru pui de gratar.

Asigurarea apei in scop menajer si in procesul tehnologic:

Apa este folosita in scop menajer, in procesul de productie pentru adapatul pasarilor si

igienizarea halelor la sfarsitul fiecarui ciclu de crestre.

Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza din unu, doua puturi forate, care vor fi

amplasate in incinta obiectivului.

Adăparea puilor se face cu adăpători tip picurător. Adăpătorile asigură permanent apa

proaspătă adecvată, temperatura apei fiind cuprinsă între 18 – 20 grade, în primele 5 zile.

DistanŃa maximă pe care o parcurge un pui până la adăpători nu trebuie să depăşească 2m.

Cantitatea de apă necesară puilor pentru carne, este mai mare cu 50% decât cantitatea de

nutreŃuri consumată zilnic, la temperaturi tehnologice, controlate ale aerului.

Compararea cu cerintele BAT prezentate in tabelul nr. 2.1.5, arata ca tehnicile de adapare

sunt BAT.


________________________________________________________________________


41

Tabelul nr. 2.1.5: Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea apei

Activitatea in ferma Cerinte BAT

Apa de baut Reducerea consumului de apa de baut nu este considerata o masura practica. Este obligatoriu sa se asigure accesul permanent la apa pentru pasari.

Consumul specific este de 7,56 l/cap/serie

Consumul de apa per Ciclu

(L/cap/ciclu): 4.5 – 11 (BREF ILF

Sectiunea 3.2.2.1.1, tabel 3.11).

Microclimat

Se recomanda pentru ventilaŃie, in funcŃie de temperatura exterioara si vârsta puilor de

carne, valorile din tabelul următor :

Tabelul nr. 2.1.6.

Metri cubi / ora / pasare

Temperatura

9.10.2010 RIM INDAC AVISTARarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/9.10...2010/10/09...

Documents

Transcript of 9.10.2010 RIM INDAC AVISTARarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/9.10...2010/10/09...