Braşov, Sâmbătă in 16 Februári® (1 Martie) 1913. Anul LXXYI

./\\.

Nr. 37i sz am--------------- 1—

?

ABONAMENTUL:

F * wh sut . . . 34 fi» :' Pe e jmm. de an Pe trei luni. . . 6 „

Pentru România şi străinătate:

Pe aa an . . . 40 iei. Pe e juna. de an 29 ,,

o i_0 . M Á R 0 I U S HO

K. Ü.

R E B A O Ţ I A Şi A D M IN IS T R A Ţ IA

Târgul inului Nr. 8 t .

se primesc ia aăafttai*- traţle. Preşul după tarif

şi inreiaiă.

TBLBFON Nr. 286.

■ 9

Z IA R PO LIT IC N A Ţ IO N A L . Manuscrisele nu se tn~ napefâiiă.

InMnţa legilor şcolare YOtate şi pase în perspectivă.

— Articol extern. —

I.

In vremile aceste grele, când oligarhii notri senizuescane răpi prin legi şcolare, cari de cari mai aspre, cleuodiul cel mai scump: limba noastră străbună, suntem da­tori a examina din nou nu numai legea lui Apponyi, ci şi proiectul ministrulai Zichy, care nu-i altceva decât un adaus al legii „aponyiane“, o practică şi mai vehementă ale acelor legi. întrebările, cari ni se impun In situaţinnea dată şi asu­pra cărora azi mai mnlt ca ori şi- •ând trebuie să medităm, sunt ur­mătoarele: 1. Menite sunt aceste legi spre a înainta cultura gene­rală a ţării? 2. Sunt ele favorabile din punct de vedere naţional ma ghiar ? 3. Sunt folositoare ori stri- căcioase culturei neamului român? 4. Dacă sunt stricăcioase pe ce cale ne-am putea apăra?

Ce priveşte punctul prim, dacă esaminăm starea culturală ge­nerală de acnm, şi aceea care ne­greşit ar trebui să urmeze după punerea în praxă a proiectului lui Zichy — cn starea anterioară legii apponyiane, vom ajnnge la convin­gerea, eă starea de azi e mai rea, mai nefavorabilă ca cea anteri­oara, pentrucă înainte de introdu­cerea legei apponyiane în fiecare cătun se făcea instrucţie primară. Nu vreau să afirm, că pretutinde- nea instrucţia aceasta era la nivelul dorit, dar scrisul, cetitul, calculul, şi chiar şi limba'statului se propunea binişor.

Dar cum stăm azi ? Avem azi câte 3 — 4 comune lângă olaltâ, unde în urma acelei legi şcolile s’au închis şi orice instrucţie a în­cetat. E drept, că rar afli şi câte o şcoală confesională susţinută din puterea proprie şi mai des şcoale de stat provăzute cu 2—3 pateri şi o şcoală frebeliană, dar sunt multe comune în unele părţi, în cari azi nu e nici o şcoală. Fiind deci mare numărul acelor comune, în cari s’a sistat total instrucţia, şcoa- lele de stat întărite cu mai multe puteri din alte comune, nu pot su-

// ______

Frédéric Boutet.

0 s e a r ă p i r â u t â .Doamna Thermasse, în a cărei

saloane se ţinea balul costumat, a dat cele mai precise instrucţii Mal vinei.

— Va fl în costum din vechea Cartagine. Un băiat înalt, svelt, bru­net, pare puţin obosit, cu mişcări le­neşe, dar cu toate aceste foarte dră­guţ. Nu uita, iubită, că are douăspre­zece milioane... un bărbat dorit... Ave­rea lui a cauzat multe dureri de inimi. Vrea să se însoare, dar i e teamă. Dacă presupune, că-i ştii starea, nu-1 poţi prinde. Să ai grije! Să te întâl­neşti cu el la bal aşa ca din întâm plare, vorbeşte i, faceţi taifas şi — cu cereşte-1. Cu frumseţea şi inteligenţa dtale treaba se va face uşor... Dar griji să nu faci nici o aluzie la avere. Când ţi se va prezenta, prefă-te că nu i ai priceput, numele Lasă-1 să crează, că e iubit ca un necunoscut. Aşa vrea •ÎL . Ai înţeles? drăguţă...

Ţi le-am spus aceste cam brusc, dar şti cât de mult te iubesc şi în ▼ieata unei fete poate numai odată se ofere o astfel de ocazie...

— Mulţumesc, mulţumesc, dragă prietină i

Şi mama Malvinei — o femeie văduvă de lumea mare, care de doi ani cerceta toate balurile pentru a şi

plini regresai ce s’a cauzat in co­munele, în cari instrucţia s’a sistat.

Efectele acelei legi încă nici nu se văd acnm pe deplin, pentru că azi Încă vegetează o mulţime de şcoale pe lângă salariile de mai înainte. Dar ce va fi când şi acele se vor închide?

Aşa dară fără exagerare se poate afirma, că legea lui Apponyi şi adausul lui Zichy din punctul de vedere al culturei generale nu vor avea şi nu au o influinţă binefăcă- toare ci din contră.

La noi însă legile urmăresc în primul plan folosul elementului maghiar. Considerată cheştia din acest punct de vedere, ajungem la concluzia, că elementnlni maghiar aceste legi îi sunt favorabile în mare măsură, pentrucă şcoalele a- cele nu stau sub acelaşi raport ca ale noastre. In unele comune Ma­ghiarii în locul şcoalelor confesio­nale an înfiinţat şcoale de stat, cari în respectul limbei pentru ei nu formează un pericol de desna- ţionalizare. In alte locuri au do­bândit ajutoare dela stat astfel încât comune maghiare fără ins­trucţie nu vezi. Aşa dară pentru elementul maghiar nici legea lui Apponyi nici adausul lui Zichy nu prezintă un pericul, căci şcoalele lor nu s’au închis ba prin aplicarea falsa a ajutoarelor de stat, ele au ajuns şi la acele ajutoare, cari, con­siderând numărul Românilor şi suma ce o varsă în visteria ţârii, le-ar compete Românilor. Prin ur­mare pentru elementul maghiar, fie pentru şcoalele de stat, fie pentru cele confesionale, acele legi au avut şi vor avea o influinţă. binefăcătoare.

Am zis că pentru cultura noas­tră aceste legi sunt foarte nefavo­rabile şi aceasta din următoarele motive: înaintea introducerii acestor legi în fiecare comună noi am a- vnt şcoală, iar azi nu avem din cauză că în unele comune nici nu am putut ridica edificii corespun­zătoare planurilor date de comi­tetele comitatense, în alte locuri din cauză că s’a văzut că organele ad­ministrative numai de aceea tot fac Ia observări, ca să nu acoarde ajutoriu de stat şi prin urmare nici nu s’a mai încercat acere ajutoare de stat, cari să le asigure existiuţa,

mărita fata, pe Malvina, o frumseţe a Parizului, dar fără zestre, — strinse cu afecţiune mânile cărnoase ale dnei Thermasse.

— Dta eşti pentru noi asemenea provedinţei l Dar Malvina va fl vred nică de încrederea ce o pui în ea. Nu e aşa, Malvina mamii, vei învinge?

— Sper că da... Cel puţin voiu face totul pentru a triumfa...

— Să nu uiţi, dragă copilă, că va avea costum din vechea Cartagine... Cunoşti costumul acesta?

— Te rog... doar nu degiaba a terminat şase clase liceale! — replică cu mândrie mama Malvinei.

In sara zilei următoare în saloa­nele înţesate de public ale palatului Thermasse, Malvina căuta cu privirile pt tinerul nalt, In costum cartaginean. Dna Thermasse îi şopti:

— E aici... l-am văzut!...Mama Malvinei s’a retras în o o-

daie laterală, stând la taifas cu o cu­noscută. Voia să lase pe Malvina în toată libertatea. Malvina cu faţa îmbujorată, cu inima în vibrare trecea uşoară ca o pasăre din o sală în alta, ca întotdeauna, când voia să fie admi­rată.

In costumul său de roze de toamnă era mai frumoasă ca de obi- ceiu. In părul său bogat, undulăter străluceau frunze verzi şi picuri de rouă, din faţa ei catifelată, palidă, lu­ceau fermecător cei dei ochi negri şi

ci simplaminte le-au închis. In alte locuri au făcut cheltueii foarte mari în raport cu starea lor, cu ridicarea de edificii, în speranţa ajutorului de stat, iar azi trăiesc cu speranţa dar na şi cu acordarea acelui ajutor. Ce li se va acorda în urma adausului lui Zichy ştie bunul Dzeu. Cere-se-va dela co­munele bisericeşti să întregească ele salariul fundamental de 1200 cor., ori li se va acorda nnmai un ajutoriu mai mare? — Un lucru ni se pare sigur: multe din acele şcoale se vor desfiinţa, iar dacă va urma aceasta, atunci starea noas­tră culturală va fi mai rea ca îna­inte de 1848. Azi în şematismele noastre mai numărăm şcoale, pen­trucă în acele figurează şi astfel de şcoli, cari încă nu s’au putut conforma legei lui „Apponyi“ şi probabil nici nu vor putea regula salariile, căci ajutoriu de stat nu pot primi, ci vcr înceta în curând de-a mai funcţiona.

Lucrul nu stă aşa de rău, vor reflecta poate unii, căci în multe locuri se vor ridica şcoale de stat, iu aceste apoi se vor cultiva şi ai noştri. Eu unul nu pot crede, că bugetul i ar permite statului azi, ca în toate locurile să înfiinţeze şcoale de stat şi aceasta cu atât mai puţin, cu cât statul nici nu urmăreşte acest scop. Guvernanţii noştri nu vreau să ne cuprindă pe toţi deodată în gura lor, spre ane maghiariza. Ştiu ei bine că aceasta ar fi pentru ei o bucătură prea din cale afară mare. Ne-au împăr­ţit deci în bucăţi mai mici şi de­ocamdată vreau să înghiţă numai aceste bucăţele din corpul nostru.

Spre acest scop în unele co­mune nu înfiinţează numai şcoale de stat ci asediază formal elemen­tul românesc cu şcoale froebeliane (ovoda) de 3—6, ani apoi cu şcoală de stat şi cursuri economice până la 16 ani. La o instrucţie primară sănătoasă şi normală ei nu se gândesc. Ei sunt satisfăcuţi, că ma­joritatea poporaţiunei rămâne o massă moartă fără instrucţie. Când vor fi isprăvit cu bucăţile, ce le-au luat deocamdată în gură, atunci va urma restul, iar o massă moar­tă le va fi mai uşor de consumat ca una vie. Iată de ce statul nu-şi risipeşte puterile, căci la miliţie

figura ei sveltă se desena minunat în mătăsurile moi în culoarea de pastel. Fiind puţin obosită s’a oprit la o uşe şi privea vârtejul balului. De odată un iinăr îi se prezentă şi o învită la dans.

Când privi la tinerul necunoscut, inima îi svâcnea în bătăi. înaintea ei se afla un tinăr svelt cu faţa plăcută, palidă, încadrată cu plete negrii, bogate. Purta un costum grecesc de culoare purpurie., pletele îi erau prinse cu o panglică albastră şi în picioarele cu tricou de culoare roza purta sandale înalte, cu agrafe.

— Acesta e el — se gândi Mal­vina şi mulţumită că l-a găsit din întâmplare, îi dădu braţul.

La început o gena gândul, că a- eum trebue să se facă plăcută, dar re­zerva ce şi o impunea, îi ridica şi mai mult farmecul în ochii tinărului. Zăriră câteva costume hazlii, şi râzând Im preună, vorbeau ca doi prietini şi dan­sau mai departe Se înţelegeau foarte bine, aveau acelaş gust, ca tinerii cari simpatizează unul cu altlu De la un timp vorbeau numai despre sine, şi cu toate că Malvina nu şi iuta nici un moment, că trebue să cuce ească, totuş se deda la unele intimităb, cum nu-şi aducea aminte să fl făcut /:>- > ită

Cartagineanul, în glasul lui cu o nuanţă de tristeţe, spunea lucruri sim­ple, plăcute. Era vesel, cu spirit, natu­ral şi fericit că nu trebue să ţie cont de urieioasele «oavenţii sociale. S’au

şi aşa îi poate folosi, iar la alegeri na e de lipsă să mai aibă drept şi opincarii.

Dar legea aceasta ne face daune ireparabile culturale chiar şi dacă statul ar avea intenţia cea mai sinceră de-a ne ridica şcoale de stat, pentrucă bugetul nu i-ar permite să o poată face aceasta decât în 2—3 deceni, iar sistarea învăţământului în atâtea comune pe timp de 2—3 decenii formează pentru noi o calamitate necalculabilă

Urmările rele ale acestor legi, cari le-am înşirat până aci suni însă numai secundare, scopul prin­cipal ce-1 urmăresc feudalii noştri fiind m aghiarizarea. Să vedem e- cum că avea-vor ele influinţă de r ne maghiariza?

Camera. Şedinţa de eri a came­rei s’a început la ora 10l/a. Preziden­tul Tisza prezintă rescriptul prim mi­nistrului, în care se facecunoscut, că M Fa a primit abzicerea ministrului conte Zich J a numit de nou minis­tru la cuite pe secretarul de stat Ian- fcovich Béla.

Dep. Németh a prezentat raportul despre pertractarea proiectului electo­ral de cătră comisia aleasă spre acest scop. Camera decide a se tipări rapor tul şi proiectul a se pune la ordinea zilei. La prezentarea proiectului nu s’a manifestat nici un entuziasm, abia au răsunat câte-va *eljen-uri< palide

S’a aies cu votare verbală Szász Károly de viceprezident al camerei, s’a trecut apoi la desbaterea proiectului de lege referitor la judecătoria pentru minori.

Miniştrii turci la patriarhul ecu­menic. Din Constantinopol se anunţă, că ministrul justiţiei şi al cultelor a vizitat zilele aceste pe patriarhul ecu­menic, căruia i-a făcut lungi declara- ţiuni cu privire la nsoportunitatea alian­ţei balcanice pentru Grecia. După ziare, ministrul a zis, că alianţa va fi fatală elenismului. Greşala se va simţi mai târziu, când o mare parte din na­ţiunea elenică îşi va pierde caracterul naţional, pe care şi-l păstrase sub Tur­cia. Curentul ce ameninţă pe greci şi pe musulmani, va înghiţi pe locuitorii teritoriilor ocupate. Patriarhul expri­mând u-şi mirarea, că Turcia nu a fă­cut la vreme demersuri spre a preveni participarea Greciei la alianţa balca-

amuzat toată seara, neînteresându-se de public. Au cinat împreună la o mescioară mai ferită şi după masă s’au furişat neobservaţi în grădina de iarnă, fn aerul molatec, plin de aromă de flori, sub palmierii înalţi, Maivina asculta fericită cuvintele delicate, ce ii Ie şoptea tinerul la ureche Era foarte fericită Nici când na au mişcat-o atât de mult cuvintele de amor, ca acum şcoaptele acestui băiat cavaler, care îi captivă inima,: . . , chiar acela pe care avea să-l cucerească. Ce întâm­plare neaşteptată, dulce , . . Simţea, că îl iubeşte şi era foarte fericită!

Tinerul îi luă mâna şi «ufundân- du-şi privirile sale melancolice în adân­cimea ochilor negri, o întrebă în cuvinte sincere, calde, despre iubirea ei şi o rugă să i spună dacă s’ar învoi să- fie soţie?

Sufletul Malvinei fu cuprins de o bucurie ferici toare N’a răspuns nimic dar lăsă ca tinerul fră-i stringă mâna şi să o sărute în treacăt pe frunte. . . Malvina se ridică cu ochii înfocaţi şi mişcându-şi capul cu o graţie deosăbi- tă, se dete la o parte . . . Băiatul se ridică şi el şi amândoi erau emoţionaţi. Un moment nu grăiră nici un cuvânt.

In fine Malvinr întrerupse tăce­rea.

— E frumos balul acesta — zise ea preocupată — costumele. . .

— Da. . . al dtale. . .— E foarte simplu, nu e aşa ? Dar

nică, ministrul ar fi z is : Ceea-ce s’a făcut s’a făcut; să încercăm cel puţin ca turcii şi grecii'să trăiască în jviitor în amiciţie. Trecutul^va, servi de lec- ţiune pentru ca după încheierea păcei să cooperăm în viitor.

Sporirea efectivului armatei Ita­liene'Deputatul "’Marassi a 'cerut gu­vernului în cameră, ca să ia măsuri urgente pentru sporirea efectivului ar­matei italiene, spunând, rcă Italia tre­buie să-şi pună armata* la nivel cu ar­matele aliaţilor săi, ţinând seamă şi de evoluţiunea armatei franceze.

Trăiască Dr. Iuliu Maniucandidatul partidului aaţional

român în cercul Şasea'

Intrunindu se [Marţi seara comite­tul central al partidului naţional român din Caraş-Severin a candidat într’un gând şi într’o simţire pentru cercul electoral Şasea, devenit vacant, pe ilustrul fruntaş al cugetării politice şi luptei naţionale a poporului român din ţările coroanei sfântului Ştefan: pe d-1 Dr. Iuliu Maniu!

împărtăşită prin fir telegrafic tu­turor celor ce se cuvine această ştire, a întâmpinat pretutindeni aceeaşi în­sufleţire, din care a pornit. Şi avem cuvânt a crede, că aceeaşi însufleţire va grupa în jurul steagului desfăşurat al partidului naţional Jromân, toate ce­tele conştiente ale alegătorilor noştri din cercul Şasea, ducând la izbândă candidatura lui Dr. Iuliu Maniu, ca să reocupe acest fruntaş acel loe de dis­tincţie în dieta ţării, pentru care s-a dovedit în periodul legislatori« prece­dent atât de destoinic.

Poate nici unul din fruntaşii poli­ticei noastre naţionale nu reprezintă cu atâta‘ claritate firul evoluţiei noas­tre naţionale politice în vieaţa de stat a Ungariei ca tocmai Dr. Ţuliu Maniu care pe lângă claritatea gândirei şi înaltele sale concepţii politice este hă­răzit şi cu un deosebit dar de a îm­brăca în cuvinte chiar şi cele mai subtile nuanţe ale cugetării.

Nu numai noi, cari vedem în d-sa un aprig luptător pentru drepturile noastre, ci şi adversarii noştri, cari l-au stimat ca o ilustraţiune a parlamentu­lui, au resimţit neplăcut lipsa lui din sala de desbateri a dietei.

E ’ acum de datoria alegătorilor

d ta . . . în adevăr te prinde minunat eostumul de cartaginean — zise Mal­vina rizând.

Tinerul rise şi el.— Mulţumesc de compliment. . .

dar nu sunt cartaginean, sunt împărat din Bizanţ.

Tăcu, eăci Maivina sări speriată de pe scaun,

— Bizanţin ! Dta Bizanţin!... Ah, Dzeule ! am greşit. . . aşa dar dta nu eşti ace la !... — strică ea desperată, fără să* caute a-«i ascunde perplexi­tatea.

— Cum ? ... ai greşit ? . . . ce ai greşit f . . .

— Da. . . nu . . . îngână Malvina buimăcită, şi răpită de un sentiment de sinceritate irezistibil spuse tinerului totul. CA mumă-sa şi ea sunt sărace, că mumăsa are aiurii grandomane, ei îi place luxul şi pompa... că trebue să facă o căsătorie bogată.. I-a povestit apoi ce au pus la cale cu dna Ther­masse,.. conjuraţia de astă seară... tre­buia să cucerească pe un tiner cu ave­re de douăsprezece miloane, care, după cum îi s’a spus, avea să poarte la bal portul istoric din Cartaginea... ea tre­buia să se prefacă, că nu ştie cu cine are de-a face...

Malvina vorbea repede, agitată şi din ochii ei isvoreau lacrimile aseme­nea picurilor de rouă ce i împodobeau costumul...

i

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 37.— 1913.Pagina 2 mm

4

noştri din cercul Şasea s i deschidă de nou prin rotul lor porţile parla­mentului acestui fruntaş, ca şi care mai hun cu pot trimite acolo unde tocmai acuma au sil se croiască condiţiile desvoltării acestei ţări neno­rocite spre un viitor mai luminos.

Alegătorii noştri din cercul Şasea sunt bărbaţi deştepţi, oameni cu dare de mână şi capabili a se orienta atât asupra situaţiunei, cât şi a trebuinţelor ce se impun în faţa acestei situaţii.

Suntem convinşi că astăzi toate acele comune, cari sălăşluesc vieaţa românească în cercul Şasea, vor fi stă­pânite de un singur gând şi dor: Să asigure în mod cât se poate mai im­pozant reuşita steagului partidului na­ţional român, pe care stă scris: tră ­iască Dr. lu liu Maniu, candidatul par­tidului naţional român în cercul Şasea!

„Drapelul“.*

Comitetul municipal central al comitatului Caraş-Severin este convo­cat pe Sâmbătă în scopul pornirei lu­crărilor pentru rectificarea listelor de alegători valabile în anul 1914. Se crede că tot la acest prilej se va fixa terminul alegerei, care are să fie între 14 şi 24 zile dela primirea avizului dela dietă despre vacanţa cercului. Dacă se adevereşte ştirea ziarelor, că va candida ca guvernamental primpre- torele Korkân Peter, e probabil, că se ▼a fixa cel mai depărtat termin, ca să i-se dee candidatului putinţa ca în sensul legei să se împlinească cele 21 zile dela abzicerea lui din post şi ter­minul alegerii.

Diferendulromâno-bulgar.

Cu toată acceptarea mediaţiu- nei Puterilor mari de cătră Rom â­nia şi Bulgaria, nu s’a făciut până acum nici un pas pentru lămuri­rea situaţiunei. Din contră avem impresia, că noua fază, în care a intrat, acest diferend, înseamnă în­ceputul unor lungi trăgănări, cari sunt menite să ţină opinia publică încă multă vrem e într'o agitaţie necontenită.

Iată ştirile mai nouă, cari ne determină la această apreciere:

Londra 21 Febr. Reuniunea am­basadorilor s’a întrunit eri pe neaştep­tate sub presidiul ministrului Grey, pentru a lua poziţie în chestia diferen­dului româno-bulgar din cauză, că Ro­mânia şi Bulgaria au dat răspunsuri diferite la propunerea Puterilor-mari în chestia mediaţiunei. Bulgaria a de­clarat, că se va supune decizi unei Pu­terilor, România însă o răspuns că, deşi acceptă mediaţmnea Puterilor, con­sideră hotărârea ce se va aduce numai ca un sfat bun, însă nu şi obligator pentru dânsa. Răspunsul acesta al Ro­mâniei Puterile nu-1 consideră de sa­tisfăcător pentru reuşita mediaţiunei lor şi aceasta l-a îndemnat pe minis­trul Grey să convoace reuniunea am­basadorilor pe eri.

D upă o desbntere m a i '.ungă reun iunea am basadorilor a hotărât, ea P u te r ile să facă d in nou vaşi la guvernu l Hota, in ie i, ca de** u n răspuns m a i satisfăcător.

— Să m i uiţi te rog. să mă uiţi. . Nu se poate, nu se poate... dar să mă crezi, cu dta n’am cochstat, şi ceea-ce am făcut, am făcut din inimă.. Ce ne norocire, Doamne, ce nenorocire..,

Aşa suspina Maivina, dându-i a înţălege, că dacă ar fi bogat, cât de mult l-ar iubi.

Tinerul o ascultă fără a grăi un cuvânt, faţa îi deveni mai palidă şi în splendidul costum apărea obosit şi a- bătut.

— In adevăr — zise el cu triste­ţe — e o mare nenorocire, — apoi adauss cu un suris amar:

— Dar să ştii că tinenil cel cu dousprezecs milioane., acela sunt eu... In uhimul moment mi-am schimbat părerea şi am luat costum bizantin., dar pentru aceea sunt t u cu milioanele.,. Vail banii... banii...

Şi se depărtă cu paşi domoli obosiţi... Maivina Încremenită privi în urma lui şi văzu cuprinsă de un tre­mur, cum dispare printre muiţimea oaspeţilor costumul grec purpuriu şi sandalele prinse cu agrafe.,

Traduc«)*, de Silvestru ISoldoran.

Berlin, 27 Febr. Faimele, că Ger­mania şi Rusia au primii de1 a Puterile mari mandatul de mediatoare între Bul­garia si România sunt nefondate. Ade­vărul esfe, că toate Pulerle vor inter­veni în comun şi c < e posibil ca moi târziu tratativele *ă urmeze la Peters- burg,

Paris, 27 Febr. Z a ru l » Le Tcm psi. publică o scr isoare a m in - d p e lu i Ghica, care se bucură, că l io e d n ia şi Mut ga Ha au p r im it w.ediaţiunea şi le sf’dtueşte să facă un nou mis în vederea u n u i a r a n - jm nent dureri; în a in te de a apărea în fa ţa tr ib u n a lu lu i acceptat, ev i­tând astfel neutra M aro na r is cu ­r i le de a fi d ivizată ş i canchizănd, ca B u lg a r ii să se gândeai că ia a r- m is tu ia ia r H o m â n ii la tra ta ui dela B erlin , ş i să-şi facă af'averile s in gu ri.

Părerile presei franceze,

Le G&ulois articol de R6ae d’AraL

România a decis, se pare, să ac- cepteze principiul unei intervenţiuni amicale a marilor puteri în diferendul său cu Bulgaria. Ea pune totuşi o con­sideraţie: această intervenţie nu va trebui să îmbrace sub nici un pretext forma unui arbitraj, dar exclusiv aceia a unei mediaţiuni. in alţi termeni, Eu­ropa nu şi va aroga dreptul să tran­şeze litigiul: ea se va mărgini să dea la Sofia şi Bucureşti sfaturi amicale şi să se sforţeze să aducă o înţele gere. . .

Intervenţia platonică sub forma unei mediaţiu ;i răspunde adevăratelor noastre n erese ; ea nu compromite pe nimeni şi ea permite de a câştiga câ­teva săptâm ni ceea ce dă răgaz bul­garilor să termine campania contra turcilor şi pasiunilor populare din Ro­mânia să se liniştească.

Le Journal (arfc. de S. Brice):

Chestiunea română evoluiază spre o soluţie internaţională. Cabinetul din Bucureşti a hotărât că primeşte o me- diaţiune a puterilor, dar numai o me- diaţiune.

Bulgarii se vor ralia acestui punct de vedere când puterile le-o vor cere? Ei au preferat arbitrajul.

In cazul actual forma mediaţiunei e mult mai indicată decât forma arbi­trajului. O sentinţă arbitrală presupune oarecari titluri. E o judecată, care tre- bue să fie motivată. Ori România nu invoacă decât argumente, foarte seri­oase desigur. Ea spune c’a fost sacrifi­cată în 1878, că a făcut un serviciu statelor balcanice rămânând neutră, fapt pentru care i se datoreşte o re­compensă, Cele două aserţiuni sunt perfect exacte. Al treilea care ar pre­tinde să le impună o soluţie le-ar ne­mulţumi pe amândouă.

Le Temps:

România a primit mediaţia pe care puterile i-au oferit-o şi pe care a primit-o şi Bulgaria. Nu-i vorbă de un arbitraj, care să tranşeze litigiul dintre cele două ţări vecine, ci de o inter venţie amicală a şase guverne într’un scop de înţelegere şi conciliaţie. Can­celariile vor avea deci să găsească o soluţie medie. . care să poată da satis facţie la Bucureşti şi Sofia.

Convenţia dela Haga.

Iată. textul articolului 8 din conYenţiu« nea d la Haga, care priveşte med'atiunea Pu tei iior mari în diferendul româno-bulgar:

Art 8. »Puterile contractante sunt de acord pntru a recomanda aplicarea, în circumstanţele, cari permit, unei mediaţiuni speciale sub forma urmă­toare :

»In caa de diferend grav, care ar compromite pacea, Statele în conflict aleg fiecare o putere căreia îi încre­dinţează misiunea de-a întră în raport direct cu puterea aleasă de cealaltă parte, în vedere de a preveni ruperea relaţiunilor paşnice.

»In timpul duratei acestui man dat, al cărui termen, afară de o stipu­laţie contrarie, nu poate treco de 30 zile, Statele in litigiu, încetează ori-ce raport direct relativ la conflict, care este considerat ca deferit esclusiv Pu­terilor mediatrice. Acestea trebue să-şi dea toate sforţările pentru a regula diferendul.

»In cazul ruperei efective a rela- ţiunilor paşinice, aceste puteri rămân însărcinate cu misiunea comună de a profita de toate ocaziunil® pentru res tabilirea păcei«.

Actuale.Intre momentele, cari agită opinia

publică este demobilizarea şi greva, apoi vine soarta proiectului electoral, pe care guvernul voeşte să-l treacă uşor prin cameră.

Demobilizarea.

Despre demobilizare se scrie din Petersburg ziarului » Matin<, la Pariz, următoarele:

Aflu din izvor sigur, că guvernele din Viena şi Petersburg au căzut", de acord în privinţa demobilizării. Hotă­rârea s’a luat în consiliul ţinut cu 3 zile înainte la Ţarskoie-Selo, sub pre­zidiul Ţarului. E sigur, că aceasta e o urmare a scrisorii M. Sale la Ţarul. Ţarul doreşte, ca,ştirea despre demo­bilizare să se publice în ziua iubileului de 300 'de animal familiei domnitoare Roman o w.

Astfel rezerviştii dela frontiera nordică (Galiţia) vor veni acasă, dar vor fi reţinuţi încă cei din sud, până ce se va încheia pacea între Turci şi statele Balcanice.

Greva.

Suntem aproape de începutul gre­vei în masse, pentru rare muncito­rimea "set prepară de atâta timp. AJal- tăseară bărbaţii de încredere a> între­prinderilor din capitală s’au întrunit şi au hotărât, că greva, generală îşi ia în­ceputul în ziua în care se va începe discuţia asupra proiectului ehckral în cameră.

Buchînger ManO, unul din condu­cătorii socialişti, a spus, că întrunirea de alaltăseară a fost ultima, care s’a ţinut înainte de grevă. S’au luat la cunoştinţă dispoziţiile făcute de conducere. înce­perea grevei se va anunţa din partea conducerii prin foi volante. Prin ora-ele dela ţară muncitorimea este asemenea însufleţită pentru grevă. Greva va ţinea cât se poate de mult, clar dacă în in terval se vor schimba referinţele poli­tice, se va sista.

Dacă conducerea partidului va fi deţinută, aceasta nu va ii influinţa în­tru nimic greva.

Proiectul în cameră.Fiind prezentat în cameră proiec­

tul electoral modificat, în sensul regu lamentului trebue pus la ordinea zilei în decurs de trei zile. Astfel desbate- rea poate să înceapă Luni. Camera, cum e alcătuită acum, nu va admite nici o schimbare esenţială în proiect, cel mult schimbări stilare. Discuţie a- bia va fi, căci cei ce se interesează şi-au spus părerile în comisie. Dar vor provoca o discuţie deputaţii partidului naţional român Vor vorbi poate 3—4 inşi.

Tactica guvernului e, ca proiectul să ne voteze în trei-patru zile.

In chipul acesta e posibil ca re­trogradul proiect al lui Tisza se devie lege. La noi, din mila lui Dzeu şi a lui Tisza toate sunt cu putinţă!

S p r e p a c e .Până în zilele ultime situaţia in­

ternaţională europeană era foarte în­curcată şi prezenta simptoamele pro­babile ale isbucnirii apropiate a unui mare şi crâncen războiu. Erau încor­date relaţiile cu deosebire între mo­narhia noastră şi Rusia şi în public să răspândeau diverse ştiri răsboinice, chiar fantastice, întărindu-se tut mai mult credinţa că Ia primăvară va is- bucni cu siguranţă războiul între cele două mari puteri, la care apoi prin forţa împrejurărilor s’ar fi angajat Germania şi România de-o parte, Fran- cia de altă parte şi eventual Anglia şi Italia.

Zilele aceste însă nourii grei şi ameninţători ai războiului au început a se împrăştia şi la orizonuri s’au iv'l porumbii drăgălaşi, vestind lumii pa­cea şi bunăînţelegerea între popoare. Situaţia a luat zilele aceste o întorsă­tură hotărâtă, a cărei directivă este pacea Dovada cea mai eclatanţă despre aceasta este demobilizarea, pusă în prospect de ambele state, de Rusia şi Austro Ungaria.

Ziarul « Az Esl» de obiceiu bine informat, a primit din un isvor acredi­tat neşte ştiri referitoare la situaţia actuală internaţională, cari ne arată, că desvoltarea lucrurilor se face pe calea păcii.

Intre pace şl războiu.încă săptămâna trecută raportul

proporţional între războiu şi pace era 65: 35. Azi, în urma împrejurărilor favoritoare situaţia s’a schimbat aşa, că proporţia este tocmai întoarsă: 65 a păcii şi 35 a războiului. Ameliorarea

| situaţiei şi demobilizarea nu se va face | de odată în măsura cum ne-o închipuim

şi cum am voi să se facă, dar fapt e că s’a făcut o mare apropiere şi situa­ţia s’a îmbunătăţit.

România.Situaţia se agravează puţin prin

atitudinea României. In timpul din urmă România, sau mai bine zis, opinia publică românească, a început să ma­nifeste un sentiment puţin cam rece fată de monarhie. înainte cu 8—10 zile România era să-şi facă intrarea în Bulgaria şi Silistria, dar monarhia a reţinut o de 'ia acest pas. In România Insă se crede, că în raport cu loialitatea ei, d>g> an dja monarhiei noastre nu reprezin u c uza română cu energia, care s’ar recere. (Corn aşa şi este. — Red.) Românii ţin că diplomaţia aus- fro-ungară oscilează şi et ar dori să păşească rezoluţi

M. Sa pentru pace.In cercurile normative ale mo­

narhiei încă tot au mare influenţă a- ceia, îndeosebi persoane militare, cari sunt pentru susţinerea mobilizării şi chiar pentru războiu. Faţă de aceştia însă stă voinţa M. Sale, hotărât pentru pace. De la început şi până azi M. Sa a f st cea mai sigură garanţie a păcii.

Intre aceste două curente se află ministrul de externe, care îşi dă si­linţa a intermedia, mai mult în inte­resul păcii. Au fost şi sunt multe gre­utăţi de delăturat, dar apropierea în­tre cele două tabere contrare se face tot mai mult. aşa că se poate spera cu siguranţă la statornicirea păcii.

R ăzboiu l ba lcan ic .Pe zi ce merge se înmulţesc

ştirile despre apropiata reluare a tratativelor de pace. La Londra, Petersburg şi Constantinopol am- ba sadorii se sfâtuesc zilnic cu ple- nipotenţiaţii bulgari şi turci pentru a stabili baza nouă pentru trata­tivele oficiale. Din sorginte vieneză sigură se anunţă, că săptămâna viitoare se vor începe tratativele oficiale între Turcia şi B u lga ria .

Ştirile mai nouă, cari stau în legătură cu războiul balcanic, sunt următoarele:

Sofia 27 Febr. Despre situaţia ac­tuală a armatei bulgare pe câmpul de războiu se comunică următoarele a- mănunte:

Pe câmpul de războiu (Ceatalgea Gallipoli) se află o armată de 227 000 infanterie, 724 tunuri, trei regimente de artilerie de cetate şi 3200 cavale­rişti. Armata de asediu dela Adrianopol constă din 3 corpuri de armată şi 100 tunuri Pe teritoriile cucerite din Ma­cedonia şi Tracia au rămas detaşa­mente mai mici.

Trupele bulgare de pe câmpul de războiu duc mare lipsă de cai cu deo­sebire pentru artilerie. Aprovizionarea armatei şi starea sanitară a trupelor lasă de dorit în urma intemperiilor vremii.

Gonslanlinovol 27 Febr. Bulentinul războiului pe ziua de eri este urmă­torul :

Din cauza fortunei şi zăpezii nu a avut loc nici un eveniment de răz­boiu la Adrianopole, Ceatalgea şi Bulair.

Ziarul »Alemdar« află, că Rusia a începui, concentrări militare la Azer- beidjan. Detaşamente ruseşti au fost aşezate în câteva puncte ale distric­tului Urmia, unde continuă conflicte între triburi.

Caltaro 27 Febr. Bombardarea o- raşului Scutari continuă, însă foarte uşor. Oraşul nu e împresurat din toate părţile. Aceasta rezultă şi din faptul ca Ia Cattaro se primesc scrisori din cutări Se aşteaptă sosirea a noui

trupe sârbe cu tunuri de asediu. Gar­nizoana şi populaţia Scutarilor nu duc nici o lipsă. La Scutari e ger şi nin­soare.

Petersburg 27 Febr. Guvernul rus a hotărât ca oraşul Scutari să rămână în posesiunea Albaniei, dacă muntene­grenii nu vor fi în stare să 1 cucerească. Rusia trăgănează însă tatativele, spe­rând că sârbii şi muntenegrenii vor cuceri Scutarii în cele din urmă In cazul acesta Austro Ungaria s’ar găsi în faţa unui fapt împlinit şi ar trebui să admită ca oraşul să fie cedat mun­tenegrenilor. Din cauza acestei atitudini a guvernului rus, stabilirea unui acord relativ la graniţele Albaniei întâmpină mari dificultăţi.

Sofia, 27 Febr. Mitropoiiţii gre i din Ceatalgea şi Ciorlu au adresat d-lui Savoff o depeşe informându-1 că, din cauza cruzimilor turcilor, la vre o 700 de oameni din popor din Ceatalgea şi I

din satele învecinat© au fost nevoiţi să-si părăsească căminurile şi să se re­fugieze la Ciorlu într’o stare de extre­mă lipsă şi rugându-1 să aibă milă de soarta acestor nenorociţi, cari sufer de foame şi de frig şi să ordone ca cel puţin să le dea pâne pentru a-i apăra de moarte. D. Savoff a dat ordine în acest sens îndată autorităţilor militare bulgare, ca să aibă grije de aceste vic­time. Guvernul a aprobat ordinul lui Savoff.

Constanţinopol, 27 Pebr. Marele vizir a comunicat ambasadorului aus tro-ungar PallavicÂni, că supuşii străini din Adrianopol sunt sănătoşi şi nu duc nici o lipsă. Printre aceşti străini sunt 2o supuşi austro-migari şi 80 germani, cari au fost puşi sub proiecţia consul ­tului austro-ungar. Suhri paşa a per­mis consulilor şi supuşilor străini, ca­să expedieze radiograme până la ma­ximum 60 cuvinte, aceasta b ne înţeles numai atunci când aparatele sunt libere.

Belgrad, 27 Febr. » Tribuna« află din sursă competentă că Sârbia, fără a ţine seamă de punctul de vedere al ali­aţilor săi, va cere dela i Turcia îndem- nizări de război, echivalând cu datoria publică turcă ce va trece în sarcina sa. Sârbia va cere probabil o îndemnizare de 300 milioane lei.

—- 15 FUD iarbv J913. ** e

Pentru fondaţiunes ziar.’şti'or n -mâni a incurs, ca rezultat & I aiului aranjat la 19 1. crt. de tineriinâa ro ­mână din Arad, frumoasa su^ă’-do cor. 411*40, pentru care se adtfte -Ar’.ore mulţumiri. A

Sibiiu, la 27 Februar*»*» ifcu. Epitropia fundaţională.

Ş t ir i «Sin R o m iu M .t. şAJiu1 dealaltăeri a Camerei s- i: iaf în discuu proectul de lege pentru iouinţaroa untu catedre de drept roman !u Universitate, D-l 1. Miclescu a luat c e ru tu l''pentru a combate această lege : . a voi,legea a întrunit 22 bi! ţ-i i >albe. Votul a fost decla- r ia unm. rezultatului acestui vot culte C. Disescu a luat » âiru; ntru a declara că această c A.e-lră de iapt există şi a fost votată oui trecut do cătră Senat.

— Comitetul de iniţiaţi?.? aj flotei naţionale, intrunindu-se aia - tâeri după ainiazi, ia D; n r de Ilfov, a stabilit c* a-aa mc&şp.t până acum următoarele si-iue : Ii reci pişe la casa de depunere s-a strâns'suma de lei 433.337 60. în recipise ale casei de credit şi aju­tor al ofiţerilor se ridică suma de lei 30.378 şi vărsaţi Ja Banca Na­ţională suma de iei 125.472*80. încasările totale făcute la prefec­tură pe numele comitetului de ini­ţiativă se ridică la suma de 589.225 lei 49 bani.

D-l Gh. Gr. Caotacuzino, pre­şedintele Jenatului, a depus la Banca Naţională suma de 11.860 lei, sumă rezultată din diurnele se­natorilor pe timp de 15 zile, la care s-a renunţat în folosul fondu­lui pentru apărarea naţională.

— D-nul ministru de finanţe Al. Marghiloman a depus alaltăeri pe bi­rourile Camerei un proiect de lege, prin care ministerul de finanţe să fie auto­rizat de a bate 8 milioane monedă de argint.

f Miroo Moldovenesc«. Primim dureroasa veste că energicul şi entu­ziastul preot din Murani, Miron Moldo- venescu, ginerele d-nei preot. Ersilia Sturza, a încetat din vieaţă în clinica din Abbazia, Vineri în 21 Februarie, iar Sâmbătă în acelaş oraş i-au fost îngropate osămintele. Regretăm cu nespusă jale moartea preotului Moldo- venescu, căci a căzut din şirurile preo­ţi mei noastre un aprig oştean, a cărui vieaţă e simbolul cel mai luminos al carierei preoţeşti înţelese cu adevărat,

Fie-i ţărâna uşoară, şi memoria izvor nesecat de fapte!

Logodnă. Iduca Venter şi Gavril Pop fidanţaţi. Topa de Criş— Şeitin

Tinerimea româna din Gilău învităla producţiunea teatrală-muzicală, ce se va ţinea în 9 Martie st. n. în şcoala gr. cat din loc. Venitul curat este des­tinat în favorul şcoalei gr. cat. din loc.

Necro'Og. Subscrişii, în numele lor şi al tuturor consângenilor, cu inima înfrântă de durere aduc la cunoştinţă, că mult iubita soţie, mamă şi bu­nică Teodora Oprea n. Hodo^iu, în etate de 50 ani, după o fericită căsătorie de 30 ani, în 10/23 Februarie la 10 ore noaptea, şi-a dat blândul ei suflet în mânile Creatorului. Osămintele pămân teşti, după celebrarea rituală gr. or* s-au aşezat în cimiterul de lângă big».i

N*. 37— 1916. O Á ' Z E TA T R A N S IL Y -A N j B I. Pagina 3

rică în 23/26 Februarie la 12 oare. lian­tul de câmpie. Februarie. — Zachario Oprea ca soţ, loan, Vasilie, Titu, Emilia, Alesandru şi George ca fii şi fiică, Ilarie şi loan ca fraţi, Maria născ. Rusu ca noră etc.

Sfidat de>US leu. O îngrozitoare nenorocire a avut loc alaltăeri în locul de petrecere »Tivoli« din . Copenhaga Ziaristul Thomesen, un membru ^mar­cant al societăţii din Copenhaga, mer­gea des la Tivoli, unde, de distracţie, împărţea de multe-ori mâncare anima­lelor din mînajerie. Alaltăeri însă s a întâmplat, că atunci când a aruncat carne unui mare leu, ce era închis în- tr-o cuşcă separată, animalul se repezi cu atâta putere spre uşă, încât rupând nişte zăbrele şi a scos labele prin spăr­tură şi înfigându-şi ghiarele în ziaris­tul, care era în nemijlocită apropiere de cuşcă, l-a sfâşiat. înainte de a putea primi vre-un ajutor,’ Thomesen a murit

Pedepsirea copiilor. Ziarul englez »The Daily Mirror« a adresat celor mai buni pedagogi întrebarea: »Cum trebue pedepsiţi copii? (Mai trebue pedepsit acel copil, care şi-a - recunoscut gre­oaia? O pedeapsă mai grea nu va avea urmarea, că. pe mai târziu, îl va face pe copil , să mintă si astfel să nu mai fie sincer ;/şi din/contră, în urma unei pe­depse mai uşoare, nu va căpăta copilul curaj să comit" şi alte fapte rele?)

La această întrebare ziarul din chestie a prii. t o mulţime de răspun suri, dinţre cari amintim următoarele:

I. C. King, directorul colegiului Klifton di i Briston a răspuns: >Un co­pil, care şi-a recunoscut greşala, tre­buie ped >sit cu o pedeapsă mai uşoară. Dacă se repetează lucrul, atunci trebue pedepsit mai aspru«. Directorul şcoalei din We stminster, Dr. Gow a dat răs-

( i punsul: »Tot copilul trebue să ştie ce pedeapsă îl aşteaptă în anumite ca­zuri. Aplicarea unei pedepse mai aspre sau mai umoare depinde totdeauna de împrejurări«. Directorul colegiului Wel- lington din Shorpshire a răspuns: »Pedeapsa trebue croită‘conform împre jurărilor şi răutăţii copilului. Adeseori părinţii sunt cauza creşterii rele a co* piilor. Dacă pedepsim un copil, trebue să ţinem cont de naturelul şi caracte rul lui. Psihicul copiilor e foarte diferit, aşa că unii iau, drept pedeapsă grea. 0 ameninţare cât de uşoară ; pe când alţii râd şi nu le pasă nici de bătae«. Păre­rea unui renumit medic de copii, Ion-

j donez, este, că dacă un copil şi-a recu- jt noscut gre-ala, nu mai trebue pedepsit,

căci recunoaşterea greşelii înseamnă că respectivul copil se jenează de cele fă­cute şi se va feri să mai comită astfel de fapte Un învăţător tânăr spune, că adeseori copii numai pentru aceea îşi recunosc greşala pentru ca să fie scutiţi de pedeapsă; şi în astfel de ca­zuri, învăţătorul are să aplice pedepse mai grele, in cazul însă c£nd observă că recunoaşterea greşelei isvoraşte din sinceritate curată, — atunci pedeapsa

\ poate fi mai uşoară.

GfraiSaEînsrea «paşilor-sutomobiiisti francezi. Dupăo desbatere foarte agi­tată, care a durat săptămâni întregi, tribuna ui din Paris a adus eri sen­tinţa iu procesul intentat cunoscutei bande de apaşi parizieni, cari au să­vârşit serii întregi de omoruri şi fur­turi, servindu-se la atacurile lor ho­ţeşti de automobile. Cei patru bandiţi principali: Dieudonne, Callemin, Soudy şi Monnier au fost osândiţi ta moarte, bandiţii Carony şi Metz la închisoare pe vieaţâ iar restul bandiţilor Ia în-

' chi3oare dela 18 luni până la 10 ani.

v, 0 grdazaiGâ criinâ s-a petrecut a-' laltănoapte în Belgrad. Nişte necunos­

cuţi, pătrunzând la locuinţa proprieta­rului Neftaiovici, I au ucis împreună cu ceilalţi patru membrii ai familiei. întreg personalul de serviciu a dispărut în aceea i noapte, fără urmă, ceeace dă de bănui o poliţiei, că aceştia au fost autorii omorului sau cel puţin complici

K ai ucigaşilor. Cassa de fler, în care Nef- Â talovici îşi ţinea banii, a fost aflată * spartă şi golită de tot ce fusese în ea.

Familia Neftaiovici se mutase în Bel­grad înainte de izbucnirea războiului până atunci locuia la ţară.

Gine GUJBpăfă copii?! In Oradea mare s-a petrecut alaltaeri un caz cu­rios Pe piaţa Sf. Ladislau a apărut o femee, care ducând de mână un copil de vre-o doi ani, începu să strige:

— Cumpăraţi copii, Doamnă! Cine cumpără copii?

Se credea Ia început, că i o ne­bună, dar dusă fiind la poliţie, s-a con> statat că nu-i aşa. Femeea a declarat că se numeşte Horvâth Agnes şi că,

deoarece o părăsise bărbatul, ea voia să-şi vândă un copil, neflind în stare să susţină doi copii, câţi avea. In urma acestei mărturisiri, poliţia a luat mă­suri, ca cei doi copii ai femeii să fie internaţi în / asilul de copii,

Război pentru război. Din Iaszbe- reny se anunţă: O bătae sângeroasă a avut loc noaptea trecută Ia locuinţa unui individ Béla Parzsas din Peres. Un fecior al acestuia fusese chemat sub arme, dar Luni a fost eliberat De bu­curie, Parzsas a dat un ospăţ, la care a învitat mai mulţi prietini 'ai fecioru­lui său. In timpuL'cinei, s-a/.născut o viie discuţie între' Parzsas, care susţi­nea, că se va face război şi între cei­lalţi meseni, cari susţineau contrarul. La un moment dat Parzsas (jun) se ri­dică înfuriat şi punând mâna pe un scaun îl trânti în capul unui oaspe, Suhi, care la rândul său, scoţându-şi bricea­gul, îl împlântă în pântecele contraru­lui, Ceilalţi meseni se repeziră a- supra Iui Suhi şi-l bătură atât de sdra- văn, încât/acesta a fost transportat la spital unde şi a dat sufletul; junghetura lui Parzsas e atât de grea. încât şi a- cesta e pe moarte.

Ştiri f&ÜrilüUB. Căsătoria principesei germane Victori* Liuza cu principele Ernst August a fost fixată pe Í24 Mai.

— Vestitul aviator Hold a făcut alaltaeri o ascenziune la Portorosa cu un nou hidroplan, plutind timp de 1/2 oră la înălţimea de.1700 m. A aterizat apoi norocos pe mare, în faţa portului.

— Din Sarajevo se anunţă: Intre muncitorii sârbi şi mahomedani dela o mare fabrică din Ildzse s-a născut o ceartă, în urma căreia muncitorii —■ 200 la număr — s-au luat la bătae. Aproape o oră a ţinut păruiala, pâuă când intervenţia/jandarmeriei i a des­părţit. 2 muncitori au fost ucid şi aproape 100 răniţi mai greu şi mai uşor.

*

AvîS Cu începere dela 1 Merii® 1913 caut usTcandidat de advocat ro­mân, cu practici, pe lângă condiţiuni favorabile —Dr Tlariu Hoadrea, advocat, Zerneşti 5—8

&yiS Caut un candidat de advo­cat cu praxă bună. Doritorii să se adre­seze la Dr Şerban, advocat. în Făgăraş.

3- 3

AviS- Esposiţie permanentă de tablouri etnografice şi regiuni la foto­graful Adler, In fiecare lună serii nouă

2—3

Avls Aduc la cunoştinţa on. pu­blic că începând de Duminecă 2Martie st. n. va debuta în Cafeneaua mea Iosif Solomon Tury cunoscut şi foarte apreciat şi în străinătate, acompan at de orhestra, sa de primul rang din Re­gínul săsesc, în fiecare sară cu program ales şi variat Cu toată stima, ^enţel Chudoba, proprietarul cafenelii Drexler.

1-4.

Nou membru fundator, la »Asocia- ţiunea pentru sprijinul meseriaşilor români din Braşov« s-a înscris dl loan Baciu profesor. Trăiască!

Logodnă. D-şoara Berta Witting şi d-1 David Popovici, medic veterinar în Braşov, logodiţi. Braşov 27 Febr n 1913.

Conferenţele publice în sala gim­naziului. Dumineca viitoare, 17 Febr. v. (2 Mart e n.) va vorbi dl Sabin D. Oprean, profesor, despre »0 călătorie în Elveţia«. Conferenţa va fi însoţită de proiecţiuni cu schiopticonul. începutul la 6 ore seara. Preţul de intrare 20 bani.

Azi şi în fiecare zi concertează îa cafeneaua »Drec-hsler — urmaş« de atei Albert Roth, solist şi prima« şi fratele lui Wilnelra, virtuos în »târogat« cu întreaga tor capelă de muzică.

Lucia, arte şi ştiinţe. II Anuar pedagogic.

— Fino. —

Tot în spiritul Anuarului se aduc argumente din «pedagogul între filozofi» şi «filozoful intre pedagogi» Eer: a-t care veştejeşte amestecul nejustificat, în cea mai grea artă în arta conducerii sufletului omenesc. Şi câte amestecuri

nu sufere şcoala noastră din partea gu­vernului prin organele sale! Acest prin­cip al deplinei libertăţi susţinut — pe lângă cel naţional — şi cu argumentele prof. Reii\: care înfierează ingerinţa volnică ca „moartea libertăţii, a inteli­genţii şi a bunelor moravuri etc".

Pe lângă priceperea cu care a ştiut d-1 Ghibu să sprijinească direcţia naţională în pedagogie, prin Anuarul de faţă se mai aduc© şi o considerabilă clarificare şi o vădită uşurare a situa­ţiei încurcate şi a grelei atmosferi, ce domnia şi în parte domneşte şi acum în jurul învăţătorimei noastre în urma nefericitei legi apponyiane. Se găsiră a- decă unii dascăli, cari credeau, că şco­lile noastre dela 1907 sunt «avansate» dela şcoli cu o limbă de propunere la şcoli cu 2 limbi de propunere — bilin cve. Acestora li se spune pe baza legii că « l>mba maghiară a fost şi este nu­mai un obiect de învăţământ» şi ca a- numite părţi din istoria patriei, consti­tuţiei, istoriei naturale şi higienici, pre­date în limba maternă, au sa fie luate pe scurt şi ungureşte dară numai în orele de limbă maghiară („Rătăciri pă­gubitoare“).

Preţioase, instructive şi bogate în îndrumări sunt apoi Girculariile şi in­structive Consistorului din Sibiiu, din timpul din urmă, unde (pg. 152—214/ găsim cele mai necesare şi indispenza- bile informaţiuni pentru dăscălimea noas tră presărate cu înalte principii peda­gogice aşa : ducerea copiilor regulat Ia biserică, — pe lângă bucuria cauzată părinţilor — se motivează şi cu prin- cipiul «că impresiile din copilărie sunt cele mai puternice şi rămân p© viaţa întreagă» (pg. 186.)

Toate acestea fac anuarul indis- penzabil pentru învăţători mea noastră.

Articolele despre activitatea extra- şcolară a învăţătorilor, Cursurile de a- nalfabeţi obligate prin circulara I. P.S. metropolit loan Meţianu (Nr. 118 Tel. Rom, 1911), Lipsa de învăţători sunt chestii de cea mai mare actua­litate.

Cele mai multe articole din «Ches­tiuni şi probleme» (pg. 111— 157) ca «Educaţia patriotică» în Ungaria. Isto­ria Ungariei — Ist. Maghiarilor, Cerce­tări disciplinare, Respectul legilor şco­lare, politica şcolară a Saşilor ne înve dereaza falsificarea intenţionată a isto riei ţării, prigonirea neraotivată a das călilor noştri etc. părtinirea Saşilor pe contul Românilor. Celelalte articole ca «Şcolile noastre şi băncile» pentru cari gestul filantropic a lui Stroescu nu e destul de vorbitor, constată adevăruri crude. «Asociaţiunea şi şcoala româ­nească» tot actuale. In privinţa inspec­ţiei şcoalelor noastre primare nu aflăm o îmbunătăţire faţă de trecut.

Citrele vorbitoare din «Şcoala ro­mânească pe anul 1912» arată într’un mod dureros de trist cum stăm pe te­renul culturii naţionale Un singur exem­plu e de ajuns. In nefericita dieceză a Orăzii mari din cele 175 şcoli confesio­nale n u m a i 2 n i-a u m a i rămas.

Şi totuşi grasează ignoranţa.0!lată o mulţime de subiecte cari

interesează direct şi cercul mai larg al intelectualilor noştri, dintre cari subiecte multe ar putea fi, cu ajutorul presei, din nou reînviate.

Anuarul însă pentru a-şi justifica pe deplin numele de «pedagogic» aduce la loc de frunte şi 3 articole ale mari­lor profesori germani,

Profesorul lî&in, atât de bine cu­noscut şi reprezentat la noi, e şi das­călul d lui Ghibu. Ca atare nici nu se putea să nu fie şi un articol despre şi altul dela reprezentantul cel mai în ­semnat de azi sau cum l-a numit ci­neva dela « Oolumvm» cea mai puternică a pedagogiei lui Herbart Ziller. Astfel chiar la începutul Anuarului ne vor beşto într’un articol bine întemeiat profesorul dela Jena despre «Problema pedagogiei filozofice, despre modul şi greutăţile rezolvirii şi prelucrării siste­matice a Pedagogiei despre ştiinţele fundamentale şi auxiliare ale ei, dân- du-ne şi un scurt proiect-plan Pe lângă direcţia herbarţiană, ne mai face cu­noscut Anuarul d-lui Ghibu şi cu o altă direcţie înfiripată şi condusă de profe­sorul din Marburg, Natorp, care tra­tează pedagogia din punct de vedere social. El plecând dela afirmaţia, că ştinţa despre educaţie trebue să se în temeieze pe ştiinţa despre viaţa socială sau că chestiile educative trebuesc tra­tate ştienţific în strânsă legătură cu chestiile sociale, ajunge la concluzia că în educaţie nu trebue considerat numai factorul social, nici singur cel in dividual, ci ambii deopotrivă, căci edu­caţia socială e în acelaş timp indivi­duală, iar aceasta trebue să fie în ace-

laş timp socială. Direcţia sa o bazează Natorp <4 pe Plato, care a accentuat întâia oară strânsul paralelism între individ şi societate. Scopul acestei di­recţii ar fi «democratizarea culturii> a- vând ca consecinţi (practice, o organi­zare strict democratică a 1 învăţământu­lui naţional pe toate gradele, o cât se poate *de/largă organizare în vederea unei culturi libere, ştienţifice, morale şi artistic® a adultelor tuturor pături­lor sociale şi în deosebi a clasei de jos, din şcoli poporale superioare.

Cu, multă autoritate vorbeşte în „Insuficienţe/ de ale pedagogiei mo­dern e»^ profesorul din Zürich, Foers- ier, care accentuează cu /toată emfasa influinţa moralei ş-a religiei în educa­ţie aproape în toate scrierile sale aşa în : «Iugendlehre», «Lebensführung» me­nită oamenilor tineri, «Lebens Kunde» pentru fete şi copii «Schule u. Karak­ter» ce conţine contribuţii la pedago­gia ascultării şi la £ reforma disciplinii şcolare «Sexual-ethik u. Sexual Päda­gogik» — «Autorität u. Freiheit etc.

Pretutindenea în seri urile sale în­cearcă Foerster, înoirea pe baze etice- religioase a sistemului modern de edu­caţie, în care lipsa unui ideal clar, si­gur şi universal ese tot mai mult la iveală. Azi, zice el, nu vedem decât o varietate haotică de idei şi de îndem­nuri, o concurenţă tot mai vie a fel de fel de lucruri unilaterale, şi o tot mai simţită lipsă de idealuri limpezi şi uni­versale. Cultura modernă cu toate ra­mificările ei nu poate aduce o îmbună­tăţire a educaţiei, căci cultura estetică de azi, vrea să se emancipeze de sub tutela caracterului — acea putere, prin care omul poate deosebi în viaţă sco­pul de mijloc, idealul de interes «esen­ţialul de secundar» — cultura sportivă de azi duce la curată nebunia, cultura eroticei la iubire degenerată, cultura activă e lipsită de suflet iar cea inte­lectuală negligă necesităţile sufleteşti.

Aceste trei articole ale lui Rein, Natorp şi Foerster vor avea desigur in­teres mai mult pentru cei ce sunt bine orientaţi în ale Pedagogiei universale. Referitor la partea pur ştienţifică-pe- dagogică, pentru a satisface şi pe cei ce vreau să fie în curent cu mişcările mai noi ale pedagogiei universale, ar fi potrivit pe viitor să se ia în consi­derare şi unele direcţii, precum peda­gogia experimentală al cărui suflet e profesorul Meumann apoi aşa numita «Arbeitschule» a lui Kerschenschteiner, dea^emenea direcţia reprezentata de de Barth, etc. Tot aşa s-ar putea ac­centua şi mai mult partea morală în educaţie etc.

Se pune întrebarea : cum vor fi îngrijite viitoarele anuare. Desigur în direcţia indicată, naţională. Prima brazdă trasă p® ogorul culturii naţionale va fi urmată de alte şi alte, cari vor scor­moni tot mai mult părăsitul ogor. ce primind sămânţa cea bună, va da roa­dele mult dorite. De aceea aşa cum se prezintă primul anuar ped. rom. tre- buo salutat de toţi ca un bun augur!

Lipsea 20 Febr. 1913.Dr. 0. Papuc.

Mare festival muzical!F. Mendelssohn Barlholdy

Oratoriul Pauiusdupă cuvintele sf. Scripturi pentru

soli, cor şi orchestră Marţi în 4 Martie n. în sala «Redute!»

Începând de Vineri b iete la librăria Ze-dner.

Balcon 5 coroane ; Fotei 4 coroane ; Parchet I. 3 coroane ; Parchet II. 2 co­roane ; Parchet înalt şi galerie 1 co­roană 60 bani.; Loc de stat 1 coroană

20 bani.; Studenţii 80 bani.

t e a , 28 Febr. Intr’un interviev acordat ziarului »Neue E'reie Presse« Danew a declarat următoarele privitor la diferendul bulgaro-român.

Propunerea făcută îri Sofia de Anglia, Franţa, Rusia şi Italia, cete ca Bulgaria să lase puteri­lor dreptul de a hotărâ. Formula Germaniei a fost obscura. Formula austro-ungară vorbea numai de mediaţiime. Noi am studiat pro­punerile şi am ajuns la concluzia că ni 83 cere să predăm putorilor sarcina de a decide. Răspunsul nostru a fost că acceptăm propu­nerea puterdor dacă România va

face la fel. Daca răspunsul Româ­niei este altul ca acela al nostru atunci nu mai există acord şi este imposibil să se meargă înainte.

POŞTA ADMINISTRAŢIUNEI.Domnului Iuliu Bârdosy, Sibiiu:

Abonamentul Dvoastră a fost restant dela i;dulie 1912,

Propríetar:T4p, A. Muresianu: Branisce & Comp

B<sdsctor responzabil:lü'-m Brotea.

■ ff 5404/1912 szám, B.

ő felsége a király nevében 1A marosvásárhelyi kir. törvény­

szék mint esküdt bíróság a Gróf Lázár Miklós kir. törvénszéki biró elnöklete alatt Horváth Miklós kir. táblai biró Csiky Kálmán k. törvényszéki biró valamintDr. Karácsony Bálint kir. törvényszéki jog­gyakornok mint jegyzőkönyvvezető rész­vétele mellett a kir. ügyészségnek 1911 évi 8796 szám alatt kelt vádiratában Dr. Paguba Virgil ellen nyomtatvány utján elkövetett rágalmazás vétsége miatt foglalt vád fölött a kir. törvény­széknek 1912 évi 4089 szám alatt kelt végzése folytán Dr. Bán József kir. ügyész mint kőzvádlónak a vádlottnak jelen létében 1912 évi junius hó 24 napján Maros-Vásárhelyt megtartott nyilvános főtárgyalás alapján a vád és védőien meghallgatása után követ­kezőleg

ítélt.

Miután az esküdtek a hozzájuk intézett kővetkező I főkárdésre:

Bűnös e Dr. Paguba Virgil vád­lott mint szerző abban, hogy a Bras­sóban megjelent „GazettaTransilvaniei« czimü hirlap 1910 évi május hó 29-én megjelent 108-ik számában közzétett Congregátió Comitatului Fogaras« feli­ratú közleménynek a 8796/1911 k. ü. számú vádiratban megjelölt szavaival Közel jár az idő 12 órához mikor fel­szólal Dr. Serbán Miklós és még má­sok. Az elnök halhatatlan erőszakosko­dással terrorizmussal és hitványsággal akar végett vetni a vitának a jogával visszaélve sem Dr. Serbán Miklós ur­nák sem másoknak nem akarja a szót megadni

Ezen törvénytelenség és az alis­pánnak kaliflkálhatatlan viselkedése kővetkeztábén a románok jogaiktól mefosztva érezvén magukat. —Béllé Sán­dor Fogaras vármegye alispánjáról en­nek hivatalos kötelességére vonatkozó­lag oly tényeket állított mely valódi­ságuk esetén alkalmasak arra, hogy nevezett ellen bűnvádi vagy fegyelmi eljárás alapját képezzék?

hétnél több igennel feleltek.A kir. törvényszék mint esküdt bí­

róság Dr. Paguba Virgil vádlottat, ki 32 éves, g. keleti vallásu fógarasi sz. és lakós ügyvéd jelölt apja Paguba László anyja Boksán Katalin nős, neje Cerics Olga 4 gyermek apja írni ol­vasni tudó vagyontalan, kiszolgált katona.

Bűnösnek mondja ki a btk. 258 §-ába ütköző a btk. 259 § 262 §-ok szerint minősülő és a btk. 270 § 2-ik bek. szerint hivatalból üldözendő nyom­tatvány utján elkövetett rágalmazás vétségében.

s azért a btk. 262 § alapján a btk. 91 § alkalmazásával 1 (egy) hónapi fogházra mint fő és az 1892 évi XVII tcz. 3 §-ban meghatározott célokra fordítandó a marosvásárhelyi kir. ügyész­séghez az ítélet jogerőre emelkedésé­től számított 15 nap alatt különbeni végrehajtás terhe mellet befizetendő nem fizetés esetén az 1848 : évi XVÍIÍ tcz. 30 § 3 p. szerint a »Gaz. Trans.« ez. lap biztosítékából levonandó s ki nem teles esetén a lap felelős tulajdo­nossá kiadója vagy szerkesztője egyéb javaira is vezetendő végrehajtás által biztosítandó s behajthatlanság esetében 20 (husz) napi fogházra átváltoztatandó 400 (négyszáz) korona pénz mint mell- köbüntetésre ítéli.

Az 1848 évi XVIII tcz. 35 §-ban irt következmények terhe alatt köte­lezi «i Brassóban megjelenő »Gazeta Transilvanie ez. lap kiadóját, hogy a jelen Ítéletet indókaivai együtt joge­rőre emelkedése után a lapnak legkö­zelebbi megjelenő számában közzétegye.

Elmarasztalja vádlottat 443 kor. 26 f. eddigi valamint az ezután felme­rülendő bűnügyi költségek hordozásá­ban ezeket azonban az 1890 évi XL1II tcz. 4 §-a értelmében egyelőre behajt- hatlanoknak nyilvánítja.

€ir.o are trebuinţă de mobile p a R r i p p l p J p m n b t l pşi-le p o a t e p r o c u r a mai bine dela ^ <X\Jl l v t l C «At- l U U U l l O

Strada Porţii Nr, .60.Székely şi Réti

M a r o s v á s á r h e ly , Széchenyí-ter Nr. 47.. , . . Se creditează Ia meşterii capabili pe rate fără urcarea preţului.................

La vinii* m re provincie punem la dispoziţie bogata colecţiune de mostre fără obligameut de a cumpăra. — «TSV

Pagina 4. S A Z E T A T R A N S I L V A N I E I— —— *----~u I - • ' - ' I ............................. .................. - ■ -........ - ------ ......................................... - ..........- -■■ - ■ .-

» . »? — IM »aiUBa.MwNIMaMUMMI

INDOKOLÁS.Miitán az esküdtek a hozzá*

jóit intését főkérdésre hétnél több igennel válasoitak

tekintve hogy vádlóinak a főkérdésben megjelölt cselekmé­nye a btk- 258 §>ba ütköző a h*k. 259 §. 262 §-a szerint minősülő a btk. 270 § 2-ik btk. szerint hi­vatalból ti űzendő nyomtatvány ntján elkövetett rágalmazás vét­ségének tényálladékát valósítja meg.

vádlótt abban bűnösnek volt kimondandó-

A büntetés mértékének meg­állapításánál, tekintettel vádlótt beismerésére mint enyhítő körül­ményekre a btk, 91 § indokoltalkalmazásával vádlóttat a rendel­kező részben irt arányos bünte­téssel sújtotta.

A bűnügyi költségekben valé marasztalás a Bp. 480 §-án alapnl ezeknek azonban vádlott igazolt vagyontalansága folytán nyilvá mittattak tekintettel a* 1890 évi XLI1I tez. 4 § a értelmében egye­lőre behajthatatlanok nrk.

A m&roevásárhelyi kir. tör vényszék osküdblró*ágától 1912 évi jnnius hó 24*ón. Gróf Lázár Miklsós s. k. fötárgyalási elnök Dr. Karácsonyi Bálint s. k. jegyző.

1228/1913 szám. B.A másolat hiteléül:

ki-dó.

Ez az Ítélet jogerős és végre* hajtható.

Maros-Vásárhely 1913 évi fe­bruár hó 17*én

(olvasatiad) Barcs;,h. elnök. jegy«**.

500 szám B. 1913.Hivat» los írásé lat.

ö Felsége a király nevében a m. kir. Curía.

Nyomtatvány utján «‘kivetett rá­galmazás vél* ig » miatt rádolt dr. Fa-

guba Virgil elion a m áros vásárhelyi k r. törvényszék mint esküdtbirésásr e’őtt folyamatba tett 8 ugyanott 1912 évi június bő 24 én 5404 sz. a. elinti zett bűnvádi pert a vádlottnak semmi­ségi panasza folytán 1913 évi január kő 22-ik napján tartott nyilvános tár­gyalás alapján, amelyen Vavrik Béla a kir. Curia másodelnöke mint elnök, Deák Péter, Szüts Miklós, Vaikó Pál és Haupt Albert bírák ve ttek részt a jegy­zőkönyvet Mariska István tan árjegyző vezette, 8zfÖke István koronaügyész- kelyettesnek^meghallgatása után vizs­gálat a'á vérén, következő

i t é l e t e thozott:

Az e&küdtbiró$ág ítéletének a bün­tetés kiszabásáról rendelkező része a Bp, 335, § 3 pontjában körülírt semmi- ségi ( k alapján megsí mmisitt*; tik s vádlott büntetése a Btk. 92 §. alkalma zásával, az elsőbirésigl Ítéletben kitett ezéíra és módon flzetend 5 beh jfcst- lanság esetén 5 (öt) napi fogházzal helye sítendö száz (egyszáz) korona \ébz mint főbüntetésben és 2napi fogházzal helyettesítendő negyven korona me­llékbüntetésben állapíttatok meg. Az Íté­let többi része ledig hatályban marad.

I n d o k o k .Az esküdtbiróságí ítélet ellen a

vádlott a Bp. 385 § 3-*k pont a alapján j eleatett be se n-miségi panaszt, mert a büntetés kiszabásával a Btk. 92 §-& nem alkalmi zu tort.

A kir. Curia a panaszt alaposnak talált«; mert igaz ugyan, hogy a vád lőtt n í r nem büntetlen elödetö, arr>e- rryiben b e c s e t ért és vén-égé miatt büntet\e volt, de n ásré-zt «agy vyn mai ékkai bír az ?>z enyh ; ö körümény, hí'gy vádlott a sértettől b"c?á*aiO‘ kért és .-értett ki megho sárott, to­vábbá hogy m -gi k a té yálbiá* k is p l t k i kö aelíink ba á a alatt tétet­tek és nem id súyus térnió zei ü k.

Ilyen kürti mér yek között a kir. Curia úgy taíá ta, hogy fogháznak mint főbünttté-ntk az a kaim»zá-ára jelen esetben túlszigirúnák jelettkezik s a Rik. 92 § alkalmazásával főbüntetés­ként pénztüntetést szabót ki.

Budapesten, 1913 évi január hé 22-én.

Dr Vavrik Béla e. k.Vaikó Pál a. k.

előadó.

Atelier dentist special 1. de Viena-• CA ROL BERNWIESER #

• fost asistent şt technic de primai rang în ate­lierele din Viena. — Atelier special de Viena

•jflgt

•

•

pentru dinţi moderni: Coroana de eur, podnrl, :: lucrări de porţelan şi aparate de dinţi.Optuator, supărarea de vine şi regulam pentru

w

•

• vorbit ş. a•surei« pe si dala f-41 şt 3—• oare.

•

% Dstnalneea şl «ă rb ă to rre a dela i - l t «a re a. m, ©

BRAŞOV, Strada Castelalai Nr. 46.

Ir % j í r t rT A r i

Maşini de casat

UNDERW OOD, maşini de scris, ROATE A RMA TE »KOSMOS“ roate pentru popor din fabrica de arme Steyr.

OTTO WETZEL,B r a ş o v , Strada Hthael W eiss Sir. SO,

Atelier de reparaturi pentru maşini de cusut de toate — maşini de scris şi biciclete.

„Zorile“ ,institut de credit şi economii, soeietate pe aeţii în Márgáu-Meregyó

Convocare.Domnii acţionari ai mstitnUriai de credit şi eoonomii „Zorile“, societate pe aeţii, ee ecnroaea la

II-a adunare generală ordinarăoare să va ţinea m Mărgăv. la 15 Martie at. n. 1913 în localul iastitntnlui. la 1 oară p. m. pe lângă următoarea

Ordin* de zi,1. Deschiderea şi constituirea adunării.2. Prezentarea bilanţului, raportul direcţiunii şi comitetului de supraveghiere.3. iStatorirea bilanţului şi darea absolutoriului.4. Decidere asupra împărţirii profitului carat.5. Eventuale propuneri şi închiderea adunări.

Direcţiunea.Domnii acţionari, cari voiesc a participa la adunare prin plenipotenţiari, în senzul §-lui 15 din

atatute, sunt rugaţi a depune documentele de plenipotenţâ, la cassa institutului, cu 24 oare înainte de adunare.

Contul Bilanţ pe anul 1912. Mérleg-szám ia 1912 éne.ACTIVA — VAGYOK Cor. fii E PASIVA TEHER Cor. fii

Bani per cassa — Pénztári készlet Cambii de baocă — Bankváltok 29595- Cambii cu acop. bipot. — Jelz.

bîzt v á l t o k ................... 12996*-Efecie ■ Értékpapírok . . . . Mobiliar — Berendezés . 394*54După amortizare — Leírás után 39 45 Maşini agricole — Mezőgazdasági gépek ínterese de reessout anticip. — Előleg.

visszleszmt. kamatok . . . . . Interese de «scont restante — Hátra­

lékos kamatok........................

3126

42591250

255130

150

41

46945

88

0960

20

98

Capital social — Részvény tőke . .Fond de rtzsrrá — Tartalékalap*) Depuneri spre fructificare — Takarék-

betétek . . . . ................Reeseont — Visszlesrámitólás . .Creditori — Hitelezők....................Interese anticipate Átmeneti kam. Dividende etc. neridieate — Fel nem

vett osztalékok stb......................Profit Garat — Tiszta nyereség . .

75

11500—940—

19150921S513 —

588161853

15676170773

4664575

* Cu dotaţi« aaalai «cestuia — Etem évi dotációval X. 171S*—

Contul Perdere şi Profit. — Veszteség- és Nyereség-Számla.

PiERDERH — VESZTESÉG- C >r.j

VENITE — BBVÉTELEK Cor. fii.

Interese la depuneri — Betétkamatok 1201 26 In térd se d« eacont — VáítóköícsŐaIuterese la resseont — Visszle számító- kamat ................................ 370627

lásí kam atok........................ 90454 Provizii ?i alt é veait« — Jutalékok ésDare directă şi comunală — ÁH- és egyéb jövedelmek 136677

községi a d ó ................ ... 51720 Profit la bucate — Nyereség gabonánál 6598Dare după inter, depunerilor — Betét Profit la„ mapiai — Nyereség gépeknél 1544

kamatadó 12013Com péti aţă de timbra — Bélyegilleték 7862alare — Fizetések . . . . . . . 321 —

Maree de prerenţă — Jelealéti díjak 68 —

Spese de birou — Üzleti költségek 24035Taxe de asigurare — Bizt««itâ»i dijak 2684Amortizare — Leírás.................... 8945Profit curat — Tiszta nyereség . . . 170773

515436 51*436

Margău, la 31 Desemvrie 1912.lacot Boiériu m. p. cassier — pénztárnok. l o m Mangó m. p. contabil — könyvelő.

Direcţiunea — JLm igazgatóság.Romul Rumonţian no. p. prezident. Iacob Boieriu p. m. George Ungur m.p. Peiru Pane« ta. p.

Petru Gogo m. p.Revăzut şi aflat în ordine — Átvizsgáltatott és helyesnek találtatott,Ctomitetil de Supraveghere. — Felügyeld Bizotság :

lo m Topon m. p. prezident. Petru Ungur m. p. Goerge Brad m. p. Paul A n e » m. p.Ánonie tíoga m. p.

u m p u n a a m a mmSanatoriul Sr. Depner

Institut particular modern, pentru chirurgie şi boale femeeşti.Strada Hlrschcr Ir . 15. a.

Amănunte dă medicul şef:

Telefon &07. Di*. Wilhelm Depner.m e a H u m u M i M B

W i lh s lm Csallner,t u r t a r .

BRAŞOV, Strada Lungă Nr. 30. Produc* « « l e a ia l bune şl fine fo r t* d«al«i ou deresorl, m ifda l*, piper

şl to r tă 4 « M Araberf.Pentru restaurante oele nral

fine prăjituri «ţeseri.Tot «colo se capătă Met de miere fcsrte Ah

şi eu efect vindecător.Pentru pomeni recunoscuta turtă dulce a lui Csallner. Vânzătorilor *n dă rabat.

Pollcandre pentru gaz cu lumina Graetzincu preţuri originale ale fabrieei şi bec veritabil grae!zin, cu toate trebuincioasele părţi constitutive, schimbarea celor stabili

lnpendente, recomandă

Xe i k e l r u L S < 2 z Stotz3M.gLg*SbzirL d e s t i c i ă r î e ş i p o r c e l a n .

rrA H «i, ‘r r e e a A rm i a . h u k h u n v , m u u h n i * o m r - . Mt i t t & f . z