9 789731 664484 > - Editura Lumen

9 7 8 9 7 3 1 6 6 4 4 8 4 >

1

Alina FRUNZĂ

BOALA CA FENOMEN SOCIAL.

Patologia socială în cazul persoanelor instituţionalizate

Lumen

2017

2

BOALA CA FENOMEN SOCIAL. PATOLOGIA SOCIALĂ ÎN CAZUL PERSOANELOR INSTITUŢIONALIZATE Alina FRUNZĂ

Conţinutul acestui volum reprezintă teza de doctorat cu titlul “Boala ca fenomen social. Patologia socială în cazul persoanelor instituţionalizate”, coordonată de Prof. univ. dr. Mihai Dinu Gheorghiu, în cadrul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi.

Copyright Editura Lumen, 2017 Iaşi, Ţepeş Vodă, nr.2

Editura Lumen este acreditată CNCS

[email protected] [email protected]

www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com

Redactor: Roxana Demetra STRATULAT Design copertă: Roxana Demetra STRATULAT Ilustraţie: Alina-Mădălina DIMA

Reproducerea oricărei părţi din prezentul volum prin fotocopiere, scanare, multiplicare neautorizată, indiferent de mediul de transmitere, este interzisă.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României FRUNZĂ, ALINA Boala ca fenomen social : patologia socială în cazul persoanelor instituţionalizate / Alina Frunză. - Iaşi : Lumen, 2017 ISBN 978-973-166-448-4 36

3

Alina FRUNZĂ

Boala ca fenomen social.

Patologia socială în cazul persoanelor instituţionalizate

Lumen

2017

4

Pagină lăsatăgoală intenţionat

5

Mulţumiri,

Datorez mulţumirile mele unui număr mare de persoane, plecând de la corpul profesoral al Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social – Politice din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza Iaşi, unde am învăţat şi m-am format ca specialist în domeniul ştiinţelor socio – umane (Asistent Social) şi până la întregul colectiv, prezent - al Centrului de Formare Profesională din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Iaşi, dar şi trecut - al Unităţii Medico - Sociale Răducăneni, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Iaşi.

Voi începe prin a-i mulţumi domnului Prof. Univ. Dr. Mihai Dinu GHEORGHIU, care a crezut în mine şi, într-o zi de septembrie, acum 8 ani, mi-a oferit sprijinul şi consultanţa necesară, pentru a mă înscrie ca doctorandă sub îndrumarea minuţioasă a dumnealui. Îi mulţumesc domului profesor, pentru că m-a îndrumat, mi-a acordat sprijinul său pe tot parcursul şcolii doctorale şi m-a impulsionat permanent în elaborarea şi scrierea lucrării.

Mulţumesc tuturor domnilor profesori, care pe tot parcursul stagiului de pregătire doctorală m-au îndrumat, pentru a-mi forma o cât mai bună viziune asupra politicilor şi proceselor, ce se desfăşoară în sistemul socio - medical. Adresez astfel mulţumiri deosebite domnilor Prof. univ. dr. Gavriluţă Nicu, Prof. univ. dr. Ionescu Ion, Prof. univ. dr. Şoitu Conţiu Tiberiu Cristi, Prof. univ. dr. Stan C. Dumitru, Prof. univ. dr. Cojocaru Ştefan – Marian, Conf. univ. dr. Lungu Dan şi doamnelor Prof. univ. dr. Şoitu Daniela – Tatiana, Prof. univ. dr. Gavriluţă Cristina, Conf. univ. dr. Irimescu Gabriela, Conf. univ. dr. Mihăilă (Sandu) Maria – Marinela, Conf. univ. dr. Mihalache Nina-Mihaela, pentru permanentul lor sprijin, acordat prin sugestii, idei şi sfaturi, în toţi anii care au trecut.

Extras din volumul: Frunză, A. (2017).Boala ca fenomen social. Patologia socială în cazul persoanelor instituţionalizate.

Iaşi, România: Lumen.

Boala ca fenomen social. Patologia socială în cazul persoanelor instituţionalizate

6

Adresez mulţumiri călduroase doamnei Dr. Rusu Oana-Cristina, şi doamnei Dumitrachi Georgeta pentru sprijinul necondiţionat, timpul şi sfaturile acordate şi mai ales pentru sprijinul sufletesc.

Mulţumesc, din suflet, doamnei secretar al Consiliului Judeţean Iaşi Dr. Lăcrămioara Vernică şi domnului director general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Iaşi Florin Ion, pentru şansa acordată prin promovarea profesională.

Las aici la final mulţumirile către domnii directori ai unităţilor în care mi-am desfăşurat cercetarea (Amarandei Gheorghe, Bamboi Ilie, Tofan Daniel) şi către colegii - asistenţi sociali, psihologi, sociologi, medici, asistenţi medicali, infirmieri, de la Unitatea Medico- Socială Răducăneni, Unitatea Medico-Socială Bivolari şi Unitatea Medico-Socială Podu- Iloaiei, cu sprijinul cărora am realizat studii şi cercetări asupra fenomenului de boală în unitaţile medico-sociale din judeţul Iaşi.

Doresc să mulţumesc în mod special domnului Sfatcu Laurian Emanuel şi doamnelor Tăragan Filareta şi Năstase Cristina, pentru că m-au susţinut din punct de vedere profesional, moral şi spiritual pe tot parcursul elaborării volumului..

Las la sfârşit mulţumirile mele pentru familia - părinţii care mi-au fost alături în tot acest demers.

Doresc să îmi cer scuze dacă, din întâmplare, am uitat să menţionez pe cineva, este nedorit, iar explicaţia este foarte simplă, dată fiind accelerarea tot mai intensă a timpului.

Încă o dată, exprim toată recunoştinţa mea către toţi cei care m-au susţinut în tot acest efort îndreptat către studiul fenomenului de boală în unităţile medico-sociale din judeţul Iaşi, efort de perfecţionare profesională, dar nu în ultimul rând şi umană.



7

Cuprins

Mulţumiri .................................................................................... 5

PREFAŢĂ ................................................................................... 9

INTRODUCERE ..................................................................... 13

Argumentarea realizării cercetărilor multiple ......................................... 15

Scopul cercetării întreprinse în cadrul volumului ................................ 16

Obiectivele lucrării ..................................................................................... 18

Ipotezele generale ale cercetării ............................................................... 19

Metodele de cercetare utilizate ................................................................. 19

Inovaţia ştiinţifică a lucrării ...................................................................... 23

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării ........................... 23

Structura volumului ................................................................................... 24

CAPITOLUL I - Ariile principale de studiu şi de convergenţă ale sociologiei medicale şi ale sociologiei clinice ..................... 27

I.1 Curente în evoluţia sociologiei medicale .......................................... 27

I.2 Utilizarea conceptului de sociologie clinică ..................................... 37

I.3 Dezvoltarea domeniului sociologiei clinice ...................................... 39

I.4 Concluziile capitolului I ...................................................................... 48

CAPITOLUL II - Analiza aspectelor sociale ale nivelului de sănătate şi boală a populaţiei institutionalizate şi a factorilor de influenţă a acestora .................................................................. 49

II.1 Cercetări anterioare realizate pe tema studiată în cadrul lucrării . 49

II.2 Sănătatea şi boala din perspectivă istorică şi trandisciplinară ...... 55

II.3 Boala ca produs al mecanismelor de etichetare ............................. 71

II.4 Teorii care explică problema socială identificată ........................... 91

II.5 Concluziile capitolului II ................................................................. 103




8

CAPITOLUL III - Prezentarea terenului de cercetare şi a grupurilor ţintă investigate în cadrul cercetărilor multiple ..... 106

III.1 Unităţile de tip rezidenţial ca instituţii de dominare şi putere . 106

III.2 Etica şi deontologia profesională a cadrelor din sistemul medico-social ............................................................................................ 125

III.3 Caracteristicile persoanelor intituţionalizate în cadrul unităţilor de tip rezidenţial (unităţi medico - sociale, aziluri) ............................ 139

III.4 Impactul bolii asupra familiei ........................................................ 156

III.5 Concluziile capitolului III .............................................................. 159

CAPITOLUL IV - Metodologie aplicată în sociologia clinică . 165

IV.1 Teorii şi metode de cercetare în sociologia clinică ................... 165

IV.2 Cantitativ şi calitativ în ştiinţele socio-umane............................. 166

IV.3 Cercetarea calitativă ........................................................................ 173

IV.4 Cercetarea cantitativă ...................................................................... 261

IV.5 Concluziile cercetărilor multiple ................................................... 353

CAPITOLUL V - Serviciile publice de sănătate şi dezvoltare socială ...................................................................................... 357

V.1 Consideraţii privind relaţia dintre dezvoltarea socială şi serviciile de sănătate ................................................................................................. 357

V.2 Pledoarie pentru comunicarea interpersonală sau arta de a vindeca prin cuvânt .................................................................................. 360

V.3 Recomandări practice ....................................................................... 364

V.4 Concluzii finale ................................................................................. 369

Lista de tabele ........................................................................................... 377

Lista de figuri ............................................................................................ 377

Lista de diagrame ..................................................................................... 377

BIBLIOGRAFIE ..................................................................... 387



9

PREFAŢĂ

I se atribuie lui Aldous Huxley o butadă care ar trebui

să pună pe gânduri : „Medicina a făcut atâtea progrese, încât greu mai găseşti vreun om sănătos”. Afirmaţia este în consonanţă cu imaginea lui Huxlei asupra unei societăţi totalitare proiectată în viitor de autorul Celei mai bune dintre lumi. Într-o conferinţă ţinută la California Medical School din San Francisco în 1961, spunea auditoriului că generaţia viitoare (deci a mea, a noastră) va avea parte de metode farmaceutice care o va face să-şi iubească „propria servitudine”, să suporte dictaturi fără să verse lacrimi, să accepte lagăre de concentrare fără să sufere, să renunţe la libertatea proprie mai degrabă cu plăcere...

Mi-am reamintit de această viziune premonitorie recitind teza de doctorat, cu multe merite şi departe de „utopiile negative” din literatura lui Huxley, susţinută cu brio acum câţiva ani de Alina Frunză. Progresele medicinii trebuie să ne bucure sau să ne îngrijoreze? Pentru unii, o asemenea întrebare este lipsită de sens: dacă vom avea mai mulţi doctori (decât preoţi), mai multe locuri în spitale, mai multe medicamente (la preţuri mici sau gratuite), cu atât calitatea vieţii noastre va fi mai bună. Fără a pune la îndoială nevoia îmbunătăţirii sistemului medical, ştim azi că nu vom trăi în „cea mai bună dintre lumi” doar de pe urma progreselor medicinii şi că reuşitele acesteia depind în mare măsură de corespondenţele ei în lumea socială.

Alina Frunză şi-a propus să examineze raportul dintre medical şi social dintr-o dublă perspectivă disciplinară, cea a sociologiei medicale şi cea a sociologiei clinice, sprijinindu-se pe o cercetare de teren şi pe studiile de caz întreprinse în trei unităţi medico-sociale din judeţul Iaşi, la Bivolari, Podu Iloaiei




10

şi Răducăneni. Teza de doctorat a trecut în revistă, după cum se cuvine, literatura disponibilă, autohtonă şi internaţională, din aceste discipline, pentru a pune în perspectivă o cercetare cu obiective multiple. Pornind de la examinarea situaţiei celor trei unităţi medico-sociale, a pus în discuţie „starea precară a sistemului medico-social”, reunind opiniile beneficiarilor sistemului (termen consacrat, oricum preferabil celui de „clienţi”) şi cele ale angajaţilor acestor instituţii. A propus, de asemenea, soluţii operaţionale pentru creşterea calităţii vieţii persoanelor instituţionalizate. Am reţinut şi această observaţie cu caracter general din care se vede miza cercetării: „România, ţară în tranziţie spre o economie de piaţă funcţională şi spre o societate democratică, traversează o perioadă de criză a tuturor instituţiilor sociale. Iată de ce, pentru depăşirea acestei crize, este atât de important de a întreprinde măsuri imediate şi eficiente în vederea păstrării şi ameliorării sănătăţii populaţiei.”

Datele culese prin chestionare permit observarea procesului de formare şi dezvoltare a acestor instituţii de tip rezidenţial destinate bolnavilor cronici, concomitent cu transformarea asistenţei familiale tradiţionale. Au fost măsuraţi indicii de satisfacţie a clienţilor/pacienţilor instituţionalizaţi în cele trei unităţi de tip rezidenţial, iar în vreme ce cercetarea de teren prin interviuri de tip povestea vieţii a fost reconstituită viziunea asupra lumii sociale, medicale şi familiale a prizonierilor sistemului. Cercetarea a ţintit de asemenea şi o intervenţie în sistem prin degajarea “bunelor practici” pe care specialiştii sunt în măsură să le promoveze, folosidu-se pentru asta de „focus-grupuri”.

Metodologia complexă a asigurat astfel cercetării orizonturi deschise. Observaţia participativă desfăşurată vreme de trei ani în cele trei unităţi, aplicarea chestionarelor unui număr de 82 de beneficiari şi 28 de specialişti, completate de cele zece interviuri “povestea vieţii” asigură relevanţă şi validitate rezultatelor.



Alina FRUNZĂ

11

Alina Frunză îmbogăţeşte astfel literatura de specialitate şi, prin publicarea de astăzi a tezei, se afirmă ca o autoare de referinţă într-un univers complex şi sensibil. Personal am regretat că poveştile vieţilor celor zece beneficiari intervievaţi nu au putut fi reproduse in extenso în configuraţia barocă a cărţii, care a acordat mai mult spaţiu datelor culese prin chestionare, recunoscute totuşi de importanţă secundară faţă de cele ale terenului pe care s-a consolidat experienţa profesională a autoarei. Dar cum totul nu poate fi cuprins într-o singură carte, să o aşteptăm pe următoarea, convinşi că activitatea de cercetare a Alinei Frunză va da în continuare bune roade.

Mihai Dinu GHEORGHIU



12



Pagină lăsatăgoală intenţionat

13

INTRODUCERE

Boala nu este numai o problemă de biologie umană, ci şi o importantă problemă socială, dependentă, pe de-o parte, de factorii şi condiţiile mediului social, iar pe de altă parte, de comportamentele, normele sau valorile sociale, de deprinderile, obiceiurile şi stilurile de viaţă practicate de o anumită populaţie şi de grupurile sale componente. Pentru acest motiv, din punct de vedere sociologic, boala constituie un veritabil rol social, care implică o conduită distinctă şi are numeroase consecinţe asupra vieţii individului şi a colectivităţii. Boala – aprecia cunoscutul sociolog american Talcott Parsons – este o formă de devianţă, care violează normele sociale şi îi împiedică pe indivizi să-şi exercite în mod adecvat rolurile sociale (Parsons T., 1951).

Noţiunile de sănătate şi boală, la fel ca şi conceptele normal – patologic, devianţă – conformitate, au un caracter relativ, care variază de la un anumit context socio-cultural la altul, de la un grup social particular la altele. Aceste variaţii, departe de a fi imputabile unor factori cu caracter individual, reflectă multiplele diferenţe existente între obiceiurile şi stilurile de viaţă, între normele şi valorile diverselor grupuri de populaţie, care sunt influenţate, la rândul lor, de numeroşi factori sociali şi culturali. Studiile de antropologie culturală au demonstrat, în acest sens, că reprezentările sănătăţii şi bolii nu sunt disociate, ci, dimpotrivă, sunt strâns legate de practicile, convingerile şi credinţele specifice diferitelor comunităţi umane.

Atât starea de sănătate, cât şi starea de boală constituie indicatori importanţi ai progresului social, ai bunăstării sociale şi ai calităţii vieţii, care sunt influenţaţi şi, la rândul lor, influenţează standardele de viaţă, de cultură şi civilizaţie ale unei naţiuni, structura şi caracterul organizaţiilor sau




14

instituţiilor sociale (implicit, cele medicale), sistemele de valori, practicile sociale, deprinderile, trebuinţele etc. De aceea, medicina, sistemul medical, în ansamblul lui, trebuie să ţină seama de direcţia imprimată de mecanismele societăţii şi dinamica proceselor sociale, de profilul demografic şi structurile socio-profesionale ale populaţiei, de tot ceea ce depăşeşte cadrul strict biologic, pentru a se înscrie în vasta arie a vieţii sociale.

Boala este o atenţionare - ne semnalează că încălcăm armonia universală. Mai mult chiar, ne arată în ce mod şi în ce privinţă o facem. Nu este o pedeapsă nemeritată, ci consecinţa faptelor şi a atitudinilor noastre. Ne oglindeşte defectele. Ne reflectă erorile. Ne pune faţă în faţă cu noi înşine.

Nu este un accident, nu este o întâmplare, nu este ceva străin, ci ne reprezintă. Ne îndeamnă să ne sesizăm neajunsurile şi să ne ascultăm imboldurile profunde ale sufletului. Prin urmare, vindecarea nu este posibilă decât în momentul în care ne conştientizăm hibele şi ne mobilizăm pentru a le transforma în calităţile corespondente (de exemplu, teama este o caricatură a prudenţei, mânia o distorsiune a pasiunii, lenea o degradare a calmului). Boala nu ne este un duşman, ci, paradoxal, cel mai bun prieten, căci are curajul să ne spună verde în faţă ce, unde şi cum greşim.



15

Argumentarea realizării cercetărilor multiple

Relaţia dintre specialiştii practicieni din domeniul medico-social – beneficiar - famile este una extrem de complexă, vizând aspecte culturale, psihologice şi sociale, care vor influenţa comportamentul fiecăruia dintre actori. Această relaţie este una care se stabileşte între membrii a două grupuri sociale distincte în ceea ce priveşte prestigiul, puterea şi orientările lor: un grup ce oferă îngrijiri specializate unui alt grup, care solicită aceste îngrijiri medico-sociale. Totodată, această relaţie se desfăşoară într-un cadru instituţionalizat (în unităţi medico-sociale), după un anumit ritual. Astfel, în această relaţie se conturează extrem de bine conceptele de status şi rol social.

O studiere aprofundată a nevoilor celor două grupuri ţintă ale lucrării ar putea determina o creştere a calităţii serviciilor medico-sociale oferite de cele două sisteme: social şi medical, dar în acelaşi timp ar putea determina în rândul beneficiarilor o creştere a calităţii vieţii. Din acest motiv consider că o cercetare cantitativă şi una calitativă aprofundată în acest domeniu pot conduce la dobândirea unor date şi informaţii despre populaţiile studiate, investigarea opiniilor lor şi ale experţilor în relaţii socio-umane, cu privire la diferite căi de rezolvare a problemelor din sistemele social şi medical, confruntarea acestor opinii cu eficacitatea potenţialelor măsuri oficiale de politică socială, împreună cu inventarul măsurilor de asistenţă socială, toate acestea vor determina investigaţia operaţională prin sprijinul efectiv acordat indivizilor sau grupurilor în schimbarea situaţiei lor de viaţă în confruntarea cu fenomenul de boală.



Continuarea acestui volum o puteţi lectura achiziţionând volumul de pe

sau din librăriile noastre partenere.

www.edituralumen.rowww.lumenpublishing.com

https://www.edituralumen.ro

https://www.lumenpublishing.com

9 7 8 9 7 3 1 6 6 4 4 8 4 >

9 789731 664484 > - Editura Lumen

Documents

Transcript of 9 789731 664484 > - Editura Lumen