8.Operațiunile valutare a Băncii Comericale

8/3/2019 8.Operaiunile valutare a Bncii Comericale

1/10

Operaiunile valutare a Bncii Comericale.

1. Curs valutar ,noiunea i tipuri.2. Clasificarea operatiunilor valutare.3. Operatiuni de vinzare-cumparare a valutelor.4. Modalitati de transfer international de fonduri.5. Poziia valutar a B.Comerciale.

1.Operatiunile bancare in valuta au o pondere importanta in economiile modern si se refera cu prioritate laincasarile, platile, compensarile, transferurile, creditarile precum si la orice alte tranzactii exprimate in valute sicare se pot efectua prin transfer bancar in numerar cu instrumente de plata specific sau prin alte modalitati agreatesi acceptate de catre banci.Aceste operatiuni se desfasoara in principal pe piata valutara si se refera in primul rind la relatiile ce au loc cu

persoanele fizice si juridice in procesul cumpararii si vinzarii de valuta.Principalii participant pe piatavalutara suntB.Comerciale.Avind in vedere ca toate operatiunile in valuta straina se desfasoara cu ajutorul cursului valutar,avem nevoie sa determinam ce reprezinta cursul valutar si care forme poate avea.In relatiile economice international este foarte importanta cunoasterea valorii unitatii monetare a unui stat fata decea a altui stat.Raportul dintre acestea, stabilit la un moment dat pe piata se numeste curs valutar sau curs deschimb.Altfel spus, cursul de schimb reprezinta expresie a raportului valoric dintre doua monede.Operatiunile stabilirii pe piata valutara a cursului unei monede in raport cu alta se numeste cotare.

Cotarea poate fi de doua feluri:1. Cotare directa-cotarea prin care unitatea monetara straina ramiine constanta iar unitatea monetara nationala

variaza(ex: 1EUR=16MDL)2. Cotarea indirecta-indica cite unitati monetare straine fac o unitate monetara nationala

(ex:1MDL=1/16EUR).Cotarea indirect se utilizeaza numai pe pietele Marii Britanii si Canadei.3. Cotarea incrucisata sau Cross-rate-presupune interventia unei a treia monede in vederea echivalarii unei

unitati de moneda straina in unitati de moneda nationala.Cursul valutar se mai numeste si curs de schimb sau daca este exprimat procentual capata denumirea de rata descimb.Cursul petii sau curs valutar economic este cursul practicat efectiv pe piata la un moment dat,unde in urmaunor tranzactii, el se poate schimba sub influenta diferitor factori si in primul rind in functie de cerere si oferta.Exista cursul valutar official stabilit de catre autoritatea monetara in majoritatea cazurilor de BN in modunilateral.Din punct de vedere al stabilitatii,cursurile valutare pot fi:

y Cursuri punctelor de aury Cursuri stabiley Cursuri fluctuante

Se mai pot intilni:cursul bursier-stabilit la bursa valutara in functie de cererea si oferta de valute.Cursul valutar tolerat sau negru care se stabilete la bursa neagra si apare ca practica fata de valutele care nuformeaza obiectul cotarii la bursa sau banci.n funcie de obiectivele politicii valutare autoritatea monetar poate stabili cursuri unice. Cursurile unice aparatunci cnd autoritatea monetar stabilete un singur curs pentru fiecare moned strin, indiferent de tipuloperaiunii la care este folosit sau cursuri multiple (situaie n care autoritatea monetar dintr-o arp stabileteimultan mai multe cursuri pentru aceeai moned strin n funcie de diferitele categorii de operaiuni la caresnt utilizate). Cursurile multiple pot fi difereniate n funcie de tipul operaiunii la care se pot utiliza n:

1)

Comerciale pot fi unice i presupun utilizarea unui singur curs pentru toate mrfurile sau difereniatepe grupuri de mrfuri.2) Necomerciale

Pe pia se mai ntlnesc termenii de curs de schimb la vnzare i curs de schimb la cumprare (preul cu carebanca comercial cumpr valuta strin). Diferena dintre cursul de vnzare i cursul de cumprare constituiemarja valutar i reprezint pentru banc un venit. Bncile utilizeaz n activitatea lor urmtoarele tipuri decursuri:

a) Cursul la vedere (spot) cursul zilei utilizat de bnci n derularea operaiunilor spot cu decontarea acestoroperaiuni n termen de 48 ore de la data tranzaciei.

b) Cursul la termen (forward) cursul utilizat pentru derularea operaiunilor de vnzare - cumprare a valuteila termen, adic cu decontarea acestora ntr-un termen mai mare de 48 ore. Ca de obicei acest termen poatefi de 1,3,6,9,12 luni.


2/10

Cursul valutar este variabil datorit factorilor economici, politici, monetari, sociali etc.ce influeneaz puterea decumprare n rile care intr n comparaie. n vederea asigurrii unui curs optim al valutelor, statul poateinterveni pe pieele valutare. Prin intervenia pe piaa valutar se nelege activitatea BNM de a cumpra sauvinde unele valute n scopul ridicrii respectiv, scderii cursului acestor valute n raport cu moneda naional.Rolul autoriti monetare const n a intereveni prin vnzare sau cumprare pe pia a valutei celei mai solicitaten vederea readucerii cursului la nivelul anterior. Statul intervine indirect folosind taxa scontului. Astfel, dacintenioneaz s majoreze oferta de valut pentru a face presiuni asupra cursului de valut, statul crete taxascontului ceea ce determin creterea nivelului general al dobnzilor pe piaa repsectiv atrgnd n felul acestacapitalul strin. Prin acest intervenie este facilitat ptrunderea valutei strine n ar. Acest proces se poateaplica i invers cu rezultatele respective.O alt posibilitatea este aceea de intervenie direct pe pia, autoritatea monetar completnd oferta de valut ncazul n care aceasta este insuficient sau completnd n caz contrar cererea de valut. Intervenia pe pia poatefi discreionar atunci cnd statul are intenia s intervin oricnd i la orice curs sau limitat la o anumit

perioad i la un anumit nivel al cursului.Devalorizarea reprezint micorarea oficial a valorii unei monede. Aceasta are drept consecin micorarea

puterii de cumprare a monedei i modificarea raportului de preschimbare fa de alte monede.Deprecierea valutar reprezint fenomenul prin care o moned pe un interval dat i diminueaz puterea decumprare n raport cu alte monede. n relaiile de comer exterior devalorizarea i deprecierea favorizeazexportul i acioneaz ca o frn la import.Revalorizarea reprezint majorarea oficial prin lege a valorii unei monede i are drept consecin directcreterea puterii de cumprare a monedei revalorizate i modificarea raportului de preschimbare fa de alte

valute.Reprecierea valutar reprezint fenomenul prin care o moned pe un interval de timp dat i mrete puterea decumprare. n relaiile de comer exterior, att revalorizarea ct i reprecierea acioneaz ca o frn la export incurajeaz importurile.Cursul oficial al leului MD fa de dolarul SUA se determin de ctre BNM n baza informaiei privindvolumele tranzaciilor de cumprare-vnzare a dolarilor SUA contra lei MD i cursurile valutare aplicate de ctre

bncile liceniate i BNM la tranzaciile n cauz. La determinarea cursului ofocial al leului MD fa dedolarul SUA se utilizeaz metoda mediei aritmetice a mediilor cursurilor preponderente de cumprare-vnzare

ponderate la volumul tranzaciilor de cumprare-vnzare efectuate pe piaa valutar interbancar i ceaintrabancar a RM ntre orele 12:30 a zilei lucrtoare precedente i 12:30 a zilei de raportare. Raportul sentocmete de ctre bncile liceniate i se prezint BNM n fiecare zi lucrtoare pn la ora 14:30. Cursuloficial al leului moldovenesc fa de valuta strin, alta dect dolarul SUA se determin n baza cursurilor

ncruciate valutelor strine respective fa de dolarul SUA stabilit pe piaa internaional la ora 14:00 (oraChiinului). Ca urmarea calculrii cursului oficial al leului moldovenesc se ntocmete buletinul informativprivin cursul oficial al leului moldovenesc fa de valutele strine. Dup semnarea buletinului informativ cursuloficial al leului MD se difuzeaz bncilor liceniate prin intermediul SAPI i alte mijloace.Regulamentul cu privire:

1. la condiiile i modul de efectuare a operaiunilor valutare, 26 martie 20102. la unitile de schimb valutar, 05 martie 20093. condiiile de acordare rezidenilor a creditelor n valut strin de ctre bncile liceniate, 22 ianuarie

20094. eliberarea de ctre BNM a autorizaiilor pentru scoaterea mijloacelor bneti din RM, 22 ianuarie 20095. autorizarea unor operaiuni valutare de ctre BNM, 05 martie 20096. stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc faa de valutele strine7. la poziia valutar deschis a bncii, 28 noiembrie 1997Legea RM nr.62 XVI privind reglementarea valutar din 21 martie 2008

Piaa valutar. Bnci i econometrie (Eugen tefan Pecican, Bucureti, Economic 2000)

2.

3. Operatiuni de vinzare-cumparare a valutei:1. Tranzactiile la vedere cunoscute si sub denumirea de tranzactii pe bani gata sau SPOT-se refera la vinzari-

cumparari de valute la un pret fix intr-un termen care include 2 zile lucratoare dupa data incheeriitranzactiei.Predarea-primirea sumelor de valute tranzactionate se face imediat sau celmai tirziu intr-untermen de 48 ore.Banca poate fi pusa in postura:-de a cumpara o suma exprimata inntr-o valuta straina si in acest scop are in vedere cotatia la vedere in


3/10

momentul respective-de a vinde o suma exprimata intr-o valuta straina, ceea ce banca va realiza la pretul de oferta.

In cazul in care operatiunile la vedere solicita transformari dintr-o valuta in alta ocolind dolarul, este necesar saavem in vedere modul de determinare a cursurilor incrucisate,aceasta pentru ca bancile afiseaza cursurile in raportcu dolarul.

2. Tranzactiile la termen-constau in intelegeri de vinzare sau de cumparare de valute la o data viitoare,distanta la peste 48 de la momentul intelegerii la un curs de schimb stabilit in momentul perfectariiintelegerii pentru o suma specificata.Intre intelegerea reciproc acceptata si indeplinirea ei se scurge uninterval 1,2,3,6,9 sau 12 luni.In tot acest interval,tranzactiala termen nu poate fi anulata.

Din punct de vedere teoretic,stabilirea cursului de schimb la termen mai are si denumirea FORWARD si sebazeaza pe corespondenta dintre raportul ratelor dobinzilor celor 2 valute la care se refera cursul si raportul dintrecursul la termen si cel la vedere.

CStermen=CSvedere*1+rata dob monedei de referinta/1+rata dob monedei cotateCorespunzator teoriei, cursul la termen este aproximativ la paritate cu rata dobinzii, proportia in care difera ratadobinzii monedei de referinta de alte valute este aproximativ proportional cu diferenta dintre cursul la termen sic ella vedere.In ce priveste cursul de schimb la termen, el se stabileste in raport cu diferenta dintre ratele dobinzilor celor 2valute dar si in functie de alti factori. In practica cursul FORWARD se obtine din cursul SPOT la care se adaugasau se scade o diferenta definite prin 2 termeni numiti: pip-uri sau puncte, corespunzatori cursului de cumpararerespective de vinzare. Astfel cind cursul FORWARD este mai mare decit cel SPOT se spune ca valuta face primaiar moneda face discount si diferentele respective se adauga la cursul SPOT. In cazul in care cursul FORWARD

este mai mic decit cel SPOT, valuta face discount si moneda face prima iar diferentele respective se scad dincursul SPOT. Cu alte cuvinte,daca una dintre monedele,de ex moneda cotata poate devein la un termen viitor maiscumpa in raport cu moneda de referinta,se afirma ca moneda cotata este platita cu prima deci este FORWARDPREMIUM. Daca moneda cotata devine mai ieftina la un termen viitor, se afirma ca ea este platita in pierdere decieste FORWARD DISCONT. Marimea primei sau pierderii se stabileste pe baza urmatoarei relatii:

d=CSvedere*(Rdmr-Rdmc)*termen in zile/360*100+(Rdmc*termen in zile)

CStermen=CSvedere(+-)dDupa scopul urmarit,operatiunile la termen pot fi:

y Lucrative(speculative)-cind se doreste obtinerea unui cistigy De acoperire-cind obiectivul operatiunii este de protejare impotriva riscului valutar

Tranzactiile la termen reprezinta cel mai raspindit instrument de protejare impotriva riscului valutar.3. Tranzactie de schimb SWAP-implica o dubla operatiune de preschimbare pentru aceeasi valuta daca una

dintre operatiuni este la vedere iar cealalta este la termen sau invers.O combinatie dintre o cumparare de valuta la vedere si o vinzare la termen reprezinta operatiunea de schimbSWAP.

Scopul operatiunilor SWAP valutar este legat de protejarea a detinatorilor de valuta impotriva riscului valutar sauriscului de rata a dobinzii.Astfel de operatiuni se fac numai in grupul monedelor liber convertibile care coteaza latermen la un cost acceptat pe pietile interbancare. BNM utilizeaza tranzactiile SWAP valutar cu banci cainstrument a politicii monetar-valutare. BNM efectuiaza 2 tipuri de operatiuni SWAP valutar:

y Tranzactiile SWAP valutar de vinzare-cumparare in cazul in care BN vinde valuta straina lavedere(efectuiaza tranzactia SPOT contra monedei nationale) si concomitent cumpara la termen aceeasisuma de valuta(efectuiaza tranzactia FORWARD contra monedei nationale).Acest tip de tranzactii, BNefectuiaza cu banci in scopul satisfacerii necesitatii bancilor in valuta straina.

y Tranzactiile SWAP valutar de cumparare-vinzare in cazul in care BN cumpara la vedere valuta strainacontra monedei nationale si concomitent vinde la termen aceeasi suma de valuta contra monedei nationale.Acest tip de operatiuni BN efectuiaza cu banci in scopul absorbtiei de pe piata interna a excedentului delichiditati in valuta straina.

4. Arbitrajul valutar-operatiunea bancara de vinzare-cumparare adeseori simultane de valuta pe pietelevalutare in scopul exclusiv al realizarii unui cistig din:-diferenta de curs a aceleiasi valute pe 2 piete diferite-diferenta de curs a aceleiasi valute pe aceeasi piata la date diferite-diferenta de curs intre 2 valute si 2 piete diferite

Scopul efectuarii acestor operatiuni poate fi:-comercial cind incasarile din export sunt exprimate intr-o valuta iar platile pentru importuri in alta valuta.-de acoperire a riscului valutar-atenuiaza pierderile rezultate din variatia cursului monedei de contract

-speculativ-cind diferenta de curs intre 2 monede se realizeaza in cistig


4/10

Cea mai simpla forma de arbitraj este arbitrajul direct-el consta in vinzarea unei valute pe piata pe care coteaza celmai bine si cumpararea concomitenta a aceleiasi valute pe piata care coteaza cel mai slab.Arbitrajul dublu care semnifica situatia in care pe o piata valutara se initiaza succesiv sau simultan operatiuni devinzare-cumparare prin tehnica cursurilor incrucisate.Arbitrajul multilateral ce consta in combinarea cursurilor existente pe piata pentru valute diferite pe piete diferitein acelasi moment in vederea procurarii unei a treia valute la un curs mai avantajos.Arbitrajul la termen ce se poate efectua pe una sau pe doua piete si anume:-arbitrajul la termen pe o singura piata care este efectuat de o banca in scopul realizarii unui cistig din diferenta decurs a unei singure valute pe aceeasi piata la doua date diferite.-arbitrajul la termen pe doua piete aceasta operatiune cauta sa realizeze un cistig de pe urma diferentelor de cursvalutar la termen pe doua piete-arbitrajul combinat prin aceasta forma, arbitrajistul jongleaza cu termenele si pietele si anume el vinde la vedere

pe o piata si cumpara la termen pe aceeasi piata sau cumpara la vedere pe o piata si vinde la termen pe o alta piatain functie de aprecierile pe care le face cu privire la evolutia cursurilor valutare pe acele piete-arbitrajul valutar combinat cu arbitrajul dobinzilor este forma de arbitraj in care beneficial bancii rezulta dindiferenta de dobinda care se poate obtine dintr-un plasament de capital pe o piata sau alta.In cadrul bancilor este organizat un serviciu de arbitraj valutar prin intermediul caruia se initiaza operatiuni devinzari-cumparari de valute pentru persoanele juridice.Acest serviciu indeplinesteurmatoarele functii:

y Efectuarea operatiunilor de plasare si atragerea de depozite in lei si valuta pe piata interne si internationalin corelare cu situatia lichiditatii bancii

y Utilizarea instructiunilor specifice pentru obtinerea de profitdin operatiunile de pe piata monetar-valutaray Efectuarea operatiunilor de vinzare-cumparare intre diverse valutey Vinzarea si reglarea permanenta a structurii valutare a bancii pentru mentinerea unui echilibru intre active

si pasiv si a unei structure corespunzatoare a resurselor proprii in valutay Efectuarea operatiunilor derivate si a operatiunilor cu titluri si hirtii de valoare exprimate in valutay Stabilirea cursului de schimb al leului contra principalelor valute convertibile in vederea efectuarii

operatiunilor in reteaua caselor de schimb ale bancii

4. Relatiile comerciale si de plati ale tarii noastre cu strainatatea se desfasoara in conformitate cu normeleBN si Hotaririle guvernamentale.Agentii economici au obligatia de a cunoaste prevederile legislatiei valutare atit din tara noastra cit si din tara

partenerului extern pentru a asigura ca derularea contractului se face in conditii tehnice si de eficientacorespunzatoare.

Documentele aferente exportului-importului si prestarilor de servicii se remit si se primesc in si din strainatate prinbanca la care agentul economic este titular de cont,este interzisa expedierea, primirea si schimbul direct dedocumente care prin natura lor reprezinta creanta si angajamente de plata fata de partenerii externi.Relatiile international de plati ca si relatiile comerciale ce stau la baza lor se desfasoara fie pe baza unor acorduristatale si opozabile partilor semnatare fie in cadrul unor relatii de drept privat de regula contractual de vinzare-cumparare de marfuri sau servicii,dar indiferent de cadrul in care se desfasoara relatiile de plati in practica seutilizeaza urmatoarele forme de decontare:

y Ceculy Ordinal de platay Acreditivul documentary Incasoul documentary

Scrisoarea de garantie bancaraCecul-prin continutul si forma sa reprezinta un ordin scris neconditionat dat unei banci pe un formular tipizat de aplati in favoarea unor personae fizice sau juridice o suma de bani.Partile implicate in circuitul cecului sunttragatorul(emitentul cecului),trasul(banca la care emitentul da ordin de a emite cecul),beneficiaru(persoana care

primeste bani). Cecul este un inscris prin care o persoana-tragator, da ordin unei banci-trasului de a plati infavoarea unui tert-beneficiarului o suma de bani de care tragatorul dispune.Pentru a fi un inscris valid din punct de vedere juridic, cecul trebuie sa cuprinda urmatoarele date:

y Denumirea de cec inscrisa in text si exprimata in limba in care a fost redactat inscrisuly Ordinul neconditionat de a plati o suma de bani determinatey Numele trasului,locul platii(banca si localitatea unde trebuie sa se faca plata), locul si data emiterii

cecului,semnatura celui ce emite ceculDin punct de vedere al modului in care este indicat beneficiarul cecurile pot fi:

y Nominative-este indicat numele beneficiarului si nu pot fi transmise altei personae


5/10

y La ordin-este indicat numele si mentiunea la ordin si pot fi transmise altei personaey La purtator-platibil celui care il reprezinta

Dupa modul de incasare cecurile pot fi:y Nebarate-se poate plati in numerar sau in cont fara restricitii la dorinta beneficiaruluiy Barate-utilizate pentru plata in contul bancar al beneficiarului neputind fi platite in numerary Certificate-banca certifica in prealabil existent unui disponibil sufficient pentru efectuarea platii,suma

certificate putind fi sau nu blocatay De calatorie

Din punct de vedere al partilor angajate in derularea platilor pot fi:

y Personale-trase de o persoan fizica sau juridical asupra unei banciy Bancare-trase de o banca asupra altei banciy De calatorie

Cecul bancar este cecul tras de o banca din ordinal unui tert ordonator asupra altei banci in favoarea uneipersonae fizice sau juridice indicate de ordonator.Partile implicate in utilizarea cecului bancar sunt:

1.Tertul ordonator-agentul economic care are disponibil in valuta si urmeaza sa dispuna o plata prin cec2.Banca tragatoare-o banca comerciala care il deserveste pe agentul economic,si care la ordinal acesteia vaemite cecul.3.Banca trasa-banca la care banca tragatoare are cont si asupra careia trage cecul4.Beneficiarul-persoana ce urmeaza a incasa cecul de la banca trasa

Derularea platii prin cec bancar presupune urmatoarele etape:1. Firma importatoare in baza disponibilului de valuta din cont, ordona bancii comerciale care o deserveste

prin ordin de plata sa efectueze o plata prin cec bancar,respective sa emita un cec de o anumita valoare infavoarea unei firme straine si anume beneficiarului cecului.

2. Banca tragatoare in baza ordinului primit procedeaza simultan astfel:emite un cec asupra unei banci straineunde are ea insasi un disponibil in valuta si debiteaza contul tertului ordonator si expediaza cecul

beneficiarului.3. Banca tragatoare acopera cecul tras asupra bancii trase.4. Beneficiarul la primirea cecului se prezinta cu el la banca trasa si incaseaza contravaloarea acestuia.

Cecul de calatorie se particularizeaza prin faptul ca beneficiarul lor le achita bancii sau institutiei de la care lecumpara si poate cere incasarea lor la prezentare oricarei banci din lume care primeste astfel de cecuri.Bancile ce cumpara cecurile de calatorie le achita imediat, iar suma platita o recupereaza remitind cecurile banciide la care le-au cumparat beneficiarii initiali.

Cele mai cunoscute forme sunt:y Eurocecuriley Cecurile VISAy International Money Ordery Travels cec

Ordinul de plata-constituie modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati respectiv incasari Ordinul de plataeste dispozitia data de persoana(ordonator) unei banci de a plati o suma determinata in favoarea unei alte

persoane(beneficiar) in vederea stingerii unei obligatii banesti provenita dintr-o relatie directa existent intreordonator si beneficiar.

Caracteristicile ordinului de plata:y Realtia de plata e declansata ca urmare a unei obligatii asumate sau datorii preexistente.y Operatiunea este pornita din initiative platitorului.y Revocabilitatea este o trasatura fundamental a ordinului de plata,aceasta consta in faptul ca ordonatorul isi

poate retrage sau modifica instructiunile de plata date bancii cu conditia ca ordinal sau initial sa nu fi fostexecutat

y Provizionul sau depozitul bancar este absolute obligatoriu in cazul ordinului de plataDin punct de vedere al modalitatilor de incasare,ordinal de plata poate fi:

1. Simplu-incasarea sa nefiind conditionata de prezentarea vre-o unui document sau explicatie cu privire lascopul platii

2. Documentar-incasarea sa fiind determinata de obligatia beneficiarului de a prezenta anumite documenteindicate de ordonator in ordinal de plata

Partile implicate in derularea unui ordin de plata sunt:


6/10

1. Ordonatorul-cel care initiaza operatiunea si plateste,stabileste conditiile platii,constituie provizionul bancarin vederea platii,poate in orice moment revoca plata pina in momentul efectuarii ei.

2. Beneficiarul-cel in favoarea caruia se face plata.3. Banca ordonatoare-cea careia ordonatorul ii da dispozitia privind efectuarea platii prin ordin de plata.4. Banca beneficiara-cea la ghiseele careia se achita suma beneficiarului platii.

Elementele pe care le cuprinde ordinal de plata sunt:1. Numele si adresa ordonatorului si nr contului bancar.2. Numele si adresa beneficiarului si nr contului bancar.3. Denumirea si adresa bancii ordonatoare.4. Denumirea si adresa bancii beneficiarului.5. Data emiterii ordinului de plata6. Denumirea documentului ordin de plata7. Suma in cifre si litere cu indicarea valutei in care se va face plata8. Motivul platii9. In cazul ordinului de plata documentar se indica documentele ce trebuie prezentate de beneficiarul platii10.Semnaturile autorizate ale bancii ordonatoare si a ordonatorului

Mecanismul de derulare a platii prin ordin de plata include urmatoarele etape:y Incheerea unui contract commercial extern in care sa prevada plata prin ordin de plata, intervalul de timp

sau data la care se va face plata precum si toate documentele necesare importatorului pentru realizareaimportului si vinzarea marfurilor in tara sa

y Emiterea ordinului de plata de catre ordonator.y Exportatorul remite importatorului setul de documente prevazut in contract.y Primirea de instructiune de catre banca ordonatoare privind efectuarea platii prin ordin de plata si in acelasi

timp transmiterea informatiei si documentelor necesare bancii beneficiarului.y Banca beneficiarului aduce la cunostinta beneficiarului privind primirea documentelor si instructiunilor

privind efectuarea platii.y Beneficiarul prezinta documentele necesare stabilite in contract si banca beneficiarului efectuiaza plata

Acreditivul documentar-modalitatea de plata folositain comertul international prin care importatorul da ordinbancii sale sa deschida acreditivul conform caruia banca importatorului se oblige sa plateasca ulteriorexportatorului prin banca exportatorului o anumita suma de bani contra prezentarii unor documente care sadovedeasca expedierea marfurilor sau prestarea serviciilor in conformitate cu clauzele contractual.Larga utilizare a acreditivului documentar pe plan international e determinata pe de o parte de avantajele pe care le

prezinta atit pentru importator cit si pentru exportator iar pe de alta parte de supletea acestei tehnici care permiteadaptarea sa la diferite formepe care le pot imbraca schimburile international.Derularea acreditivului documentar este reglementata pe plan international prin documentul intitulat Reguli siuzante uniforme referitoare la acreditivele documentare revizuite in 1993 de Camera Internationala de comert dela Paris sub denumirea de Publicatia 500Acreditivul documentar este un angajament ferm asumat de o banca de a asigura plata contravalorii unui exportcontra documentelor prezentate de exportator in conditiile si termenele stabilite de ordonatorul acreditivuluidocumentar.In derularea unui acreditiv documentar apar mai multe parti implicate intre care exista relatii obligationale directesi anume:

y Ordonatorul este importatorul,este cel care initiaza relatia de acreditiv documentar prin instructiunile pecare le da bancii sale de a efectua plata numai pe baza documentelor intocmite de beneficiar in strictaconcordant cu clauzele acredititvului.

y Banca emitenta(banca importatorului)-care la solicitarea ordonatorului isi asuma angajamentul de plat apebaza de documente in favoarea unei terte personae si anume exportatorul care este si beneficiarulacreditivului

y Beneficiarul acreditivului este cel in favoarea caruia a fost deschis acreditivul si care prezentinddocumentele la banca poate incasa contravaloarea marfii exportate.

y Banca exportatorului care deserveste beneficiarul acredititvului.Ea poate fi:In functie de rolul pe care il are in derularea platilor prin acreditiv,aceasta poate fi:

1. Banca notificatoare-si anume situatia in care are obligatia de a anunta exportatorul de deschidere aacreditivului precum si despre conditiile acestuia.

2. Banca platitoare-situatia in care are obligatia si este autorizata prin acreditiv sa efectuieze plataexportatorului contra documente in stricta concordant cu termenele si conditiile din textul acesteia.


7/10

3. Banca negociatoare-in practica bancara anglo-saxona,acreditivul presupune utilizarea unei cambii traseasupra unei banci emitente.Intr-o astfel de situatie,locul platii sau domiciliul acreditivului este la bancaemitenta.Daca in textul acreditivului se precizeaza ca o alta banca sa realizeze negocierea documenteloratunci,atunci banca negociatoare este autorizata sa preia documentele de la exportator sis a le achite contraunui commision de negociere,apoi le transmite bancii emitente contra plata.

4. Banca confirmatoare-este banc ace adauga la angajamentul de plata al bancii emitente aacreditivului,propriul ei angajament egal ca valoare si conditie.

Siguranta pe care o confera utilizarea acredititvului documentar partilor implicate in derularea sa rezulta dincaracteristicile acestuia:

y Formalismul sau caracterul documentar-consta in faptul ca plata se face numai in baza prezentarii unordocumente care fac dovada indeplinirii stricte a conditiilor precizate in acreditiv.

y Independent fata de relatia contractuala de baza,el este considerat o tranzactie independent de oricecontract commercial sau intelegerea intre partile care au initiat relatia

y Fermitatea angajamentului bancar-indiferent de tipul acredititvului revocabil sau irevocabil, bancaactioneaza la cererea si in conformitate cu instructiunile ordonatorului fata de care se angajeaza saefectueze o plata

y Adaptabilitatea-in functie de modul in care orice operatiune comerciala sau necomerciala poate sa imbraceo forma documentara,acreditivul are supletea necesara adaptarii si la alte operatii decit cele de import-export si a cunoscut in practica international o permanenta diversificare

y Siguranta oferita tuturor partilor implicate in derularea lui si anume exportatorul are siguranta incasariicontravalorii marfii livrate;importatorul are siguranta ca plata nu se va face decit pe baza de

documente;banca emitenta angajata ferm sa plateasca exportatorului din ordinal importatorului aresiguranta operatiunii care izvoraste din gajul asupra documentelor de expeditie.In acelasi timp,acreditivul comparative cu alte modalitati de plata presupune o derulare relative mai complicate sicosturi ridicate.Orice deschidere de acreditiv trebuie sa contina anumite mentiuni ca:

1. Partile implicate2. Natura angajamentului bancar3. Domicilierea acreditivului documentar4. Valoarea acreditivului documentar5. Utilizarea acreditivului documentar si alte precizari privind platile6. Valabilitatea acreditivului documentar si alte limite de timp fixate pentru prezentarea documentelor7. Natura,cantitatea si starea marfurilor8. Conditia de livrare si alte precizari privind expedierea si transportul marfurilor9. Costul platii prin acreditiv documentar10.Documente si alte precizari

Acreditivul documentar se clasifica astfel:1.In functie de angajamentele asumate de banca importatorului avem:-acreditiv documentar revocabil-daca poate fi pus in cauza in orice moment inainte de data prezentariidocumentelor de catre banca emitenta la initiative ei proprie sau la initiative clientului importator-acreditiv documentar irevocabil-daca nu poate fi modificat sau anulat cu acordul tuturor partilor din momentul incare banca emitenta se angajeaza in mod irevocabil sa plateasca documentele prezentate2.In functie de angajamentele asumate de banca exportatorului:-acreditiv documentar notificat-daca banca notificatoare nu garanteaza clientului buna desfasurare a platii si nuface decit sa se oblige la un transfer de fonduri provenind de la banca emitenta-acreditiv documentar confirmat-daca banca notificatoare garanteaza clientului buna desfasurare a platii,aceastagarantie se acorda numai creditelor documentare irevocabile iar riscul bancii notificatoare este limitat la riscul deinsolvabilitate al bancii importatorului

Pe linga acreditivul documentar standart,in comertul international sunt utilizate si o serie de acreditive special careau rolul de a satisface cerintele celor implicate in derularea tranzactiilor international.In categoria acreditivelor speciale in functie de clauzele continute si modul de utilizare sunt:

y Acreditivul documentar revolvingy Acreditivul cu clause rosiiy Acreditivul utilizabil prin cambiay Acreditivul de rambursare etc.


8/10

Prin mecanismul derularii unui acreditiv documentar se intelege succesiunea etapelor de valabilitate aleangajamentului bancar si actiunile ce trebuie intreprinse de partile implicate in relatia de acreditiv documentar pe

parcursul fiecarei etape.Mecanismul derularii platii prin acreditiv documentar este urmatorul:

1. Incheerea unui contract commercial in care s-a convenit plata prin acreditiv documentar2. Importatorul da dispozitia bancii sale de a deschide acreditivul documentar3. Banca importatorului deschide acreditivul documentar si informeaza banca exportatorului4. Banca exportatorului avizeaza exportatorului despre deschiderea in adresa lui a unui acreditiv5. Exportatorul confirma concordant datelor din acreditiv cu clauzele contractului6. Exporatorul livreaza marfurile si legalizeaza facturile7. Exportatorul remite documentele prevazute in acreditiv ce confirma livrarea marfurilor conform

contractului8. Banca exportatorului crediteaza contul acestuia9. Banca exportatorului remite documentele catre banca importatorului si ii debiteaza contul10.Banca importatorului in baza documentelor primate crediteaza contul bancii exportatorului11.Banca importatorului debiteaza contul acestuia si ii remite documentele

Controlul asupra documentelor este realizat atit de exportator cit si de importator si de bancile acestora.

INCASSO documentar-ca modalitate de plata este reglementat prin documentul intitulat Reguli uniforme pentruincasso revizuit in 1995 si elaborate de camera de comert international de la Paris.Decontarea prin incasso spre deosebire de plata prin acreditiv documentar este relative simpla,ieftina dar

negarantat bancar.Plata prin INCASSO se bazeaza pe obligatia de plata a cumparatorului asumata in contractual decomert international.Bancile implicate in efectuarea platii prin INCASSO nu au nici o obligatie de plata din contpropriu in cazul cind importatorul este insolvabil sau nu vrea sa-si indeplineasca obligatiile de plata.La decontarile prin INCASSO participa:

1. Exportatorul-ordonatorul2. Banca remitenta-banca exportatorului3. Banca importatorului4. Importatorul

In functie de tipul documentelor remise se distinge INCASSO simplu-sunt remise doar documentefinanciare;INCASSO documentar-sunt remise documente comerciale insotite si de documente financiare.In cazul cind importatorul amina plata,apar dezavantaje atit pentru exportator cit si pentru importator.Dezavantajele importatorului au character material si reprezinta pierderile neutilizarii sumei incorporate in marfa

care pot fi comparate cu pierderile de dobinda investind aceasta suma.Dezavantajele pentru exportator au un character psihologic ce creaza neincrederea din partea importatorului sipoate conduce la pierderea unor operatiuni comerciale viitoare.Mecanismul derularii platii prin INCASSO documentare este:

1. Incheerea contractului commercial international prin care partenerii au convenit plata prin INCASSOdocumentar.

2. Exortatorul livreaza marfurile importatorului in stricta concordant cu termenele de livrare si conditiileprivind marfa convenite prin contract.

3. Exportatorul remite bancii sale documentele ce atesta livrarea marfurilor.4. Banca exportatorului examineaza documentele primate si le remite bancii importatorului pentru acceptarea

platii.5. Banca importatorului remite documentele catre importator pentru acceptarea platii6. Importatorul examineaza documentele si accepta efectuarea platii.7. Banca importatorului debiteaza contul acestuia si transmite documentele de proprietate asupra marfii.8. Banca importatorului crediteaza contul bancii exportatorului.9. Banca exportatorului debiteaza contul bancii importatorului.10.Banca exportatorului crediteaza contul exportatorului

Garantia bancara-angajamentul scris asumat de o banca in favoarea unei personae denumita beneficiar de a platiacesteia o suma de bani in conditiile in care o alta persoana-ordonatorul,in contul caruia se emite garantia nu si-aindeplinit obligatia asumata intr-un contract fata de beneficiarul garantiei.De regula,garantiile bancare se supun legilor tarii emitente precum si regulilor uniforme pentru garantii contractualelaborate de catre camera de comert internationala de la Paris.La emiterea unei garantii bancare,bancile trebuie sa acorde atentie urmatoarelor aspect:


9/10

y Emiterea unei garantii bancare este foarte importanta pentru a se stabili clar cind expira obligatiilegarantulu.Dupa aceasta,daca garantul nu a primit nici o reclamatie,orice responsabilitate fata de beneficiardevine nula in mod automat.

y Reclamarea unei garantii bancare apare in cazul in care furnizorul nu indeplineste obligatiile salecontractual.In aceasta situatie,beneficiarul prezinta o reclamatie garantului, sustinuta de documentatianecesara,iar acesta va efectua platafara intirziere dup ace va verifica daca documentatia este in concordantcu conditiile din scrisoarea de garantie bancara.

y Suma inscrisa in garantia bancara este indicata uneori in % din valoarea contractual.In acest caz trebuieurmarit daca pretul din contract este variabil.Fiecare element al garantiei este negociat de catre debitor si

banca dupa care se intocmeste scrisoarea.In comertul international cele mai frecvente garantii bancare utilizate sunt:1. Garantia bancara pentru licitatii.2. Garantia bancara de buna executie3. Garantia bancara de restituire a avansului s.a.

In scopul efectuarii decontarilor interbancare international,bancile comerciale trebuie sa-si deschida conturicorespondente la bancile din strainatate.In practica bancara,conturile pe care bancile le deschid reciproc,s-auimpus prin termeni de origine italiana si anume: Nostro-care inseamna al nostru.Cont corespondent la banci,soldul debitor reflectind disponibilitatile in lei

si valuta in contul correspondent la banci din tara si strainatate. Loro-care inseamna al vostru.Cont correspondent al bancilor,evidentiaza sursele atrase de catre banca.

De regula,disponibilitatile valutare se pastreaza la banci din tara de origine a valutei respective. Cele mai utilizate

modalitati de transfer international al fondurilor indifferent de natura tranzactiei sau a persoanei fizice sau juridicecare a ordonat sunt:-transfer letric(prin posta)-trnsfer telegraphic-transfer prin sistem electronic swift.

5. In scopul diminuarii riscurilor valutare si controlului asupra acestora BN,prin Regulamentul cu privire lapozitia valutara deschisa a bancii din 28 noembrie 1997,stabileste pentru bancile Moldovei,limitele raportuluipozitiei valutare deschise,regulile de calculare si gestiune a ei, precum si modul de prezentare a rapoartelor privindpozitia valutara deschisa.Pozitia valutara-soldurile mijloacelor in valuta straina care creaza riscul obtinerii veniturilor sau cheltuieliisuplimentare la modificarea cursurilor valutare.

Pozitia valutara este de 2 tipuri: Pozitia valutara deschisa-se considera deschisa daca activele bilantiere in valuta. Precum si obligatiunile

extrabilantiere de procurare in aceasta valuta,nu sunt egale cu obligatiunile bilantiere in valuta respectivaprecum si obligatiunile extrabilantiere de vinzare in aceasta valuta.

Pozitia valutara inchisa-se considera inchisa,daca activele bilantiere in valuta, precum si obligatiunileextrabilantiere de procurare in aceasta valuta,sint egale cu obligatiunile bilantiere in valuta respectiva

precum si obligatiunile extrabilantiere de vinzare in aceasta valuta. A=P.(activ=pasiv)Marimea pozitiei valutare deschise reprezinta diferenta dintre suma activelor bilantiere intr-o anumita valutastraina a obligatiunilor extrabilantiere de procurare in aceasta valuta si suma obligatiunilor bilantiere in valutarespectiva si a obligatiunilor extrabilantiere de vinzare in aceasta valuta. Pvd=A-PIn dependenta de marimea pozitiei valutare deschise avem:

1. Pozitia valutara deschisa lunga,daca suma activelor bilantiere intr-o anumita valuta straina si aobligatiunilor extrabilantiere de procurare in aceasta valuta depaseste suma obligatiunilor bilantiere invaluta respectiva si a obligatiunilor extrabilantiere de vinzare in aceasta valuta, in caz contrar,pozitiavalutara deschisa este scurta.

2. Pozitia valutara deschisa scurtaRaportul pozitiei valutare deschisa reprezinta raportul procentual dintre marimea pozitiei valutare deschise simarimea capitalului normative total al bancii.Limitele raportului pozitiei valutare deschise,reprezinta plafoaneleraportului pozitiei valutare deschise stabilite de catre BN si ele sunt:

y Raportul pozitiei valutare deschise lungi la fiecare valuta straina nu trebuie sa depaseasca +10%y Raportul pozitiei valutare deschise scurte la fiecare valuta nu trebuie sa fie mai mic de -10%y Suma raporturilor pozitiilor valutare deschise lungi la toate valutele nu trebuie sa depaseasca +20%y Suma raporturilor pozitiilor valutare deschise scurte la toate valutele nu trebuie sa fie mai mica de -20%


10/10

y Raportul dintre suma activelor valutare bilantiere si suma obligatiunilor valutare bilantiere nu trebuie sadepaseasca +25% sau sa fie mai mic de -25%

La determinarea pozitiei valutare deschise a bancii,se calculeaza marimile si raporturile pozitiilor valutare deschiseseparat pentru fiecare valuta straina.Aceste limite ale pozitiilor valutare deschise, bancile sunt obligate sa respectela finele fiecarei zile lucratoare.

8.Operațiunile valutare a Băncii Comericale

Documents

Transcript of 8.Operațiunile valutare a Băncii Comericale