8.Kogaion Document

7/21/2019 8.Kogaion Document

http://slidepdf.com/reader/full/8kogaion-document 1/3

KOGAIONUL DIN CEAHLĂU

Luca Manta

1) Surse istorice. Istoria antică prin Herodot (Cartea IV , 93, 94) ne spune că: ... geţii se cred nemuritori şi... că cel care piere se duce la (Z)almoxis. Geograful Strabon (Geogr, VII , 3, 5) ne arată că altarul acestui

eu era situat !n "!rful unui #unte sf!nt (cu pe$teră $i r!u aferent) nu#it Kogaionon, localiare pe carecercetătorii o caută de secole. %$a dar, stră#o$ii no$trii ge&i ' daci a"eau un eu supre# nu#it al#oe '

a#ole $i credeau !n ne#urirea sufletului.

2) Surse etnografice. !n #ulte legende din *o#+nia găsi# descrise "!rfuri $i platouri din un&ii -arpa&i

socotite a fi sfinte, unde de "eacuri se desfă$oară serbări populare $i dru#e&ii #ontane. !n categoria

#un&ilor sfin&i din acia se !ncadreaă: Omul, Caraimanul, Coia, Găina, Cea!lăul, "ar#ngul $.a., de unde pute# deduce că !n acia eistau #ai #ulte altare de tip Kogaion.

) Originea nu!e"ui Kogaion. Scriitorul $i nu#is#atul Ion G/eorg/e !n lucrarea Cogaioanele $ %unţii

%arilor "onti&i, 0d. -artea *o#+nească, 1224, pag. 39, porne$te !n descifrare de la glosa: ,,'oio Kotis

aticus satis cogi dacis** , unde cogit (lat.) este cugetul credincio$ilor daci, care nu#eau #egalitullocului prin gogaion !nse#n!nd pietroi ' st!ncă. iblia ne arată că, oise $i Iisus propă"ăduiau !n "!rfuri de

#un&i, iar locul de răstignire a lui Iisus Hristos a fost Golgota (!n ebr. ,,căpă&!nă), o colină de l!ngă

Ierusali#. Se#antic, această for#ă rotundă ' se#irotundă apare !n #ulte cu"inte ro#+ne$ti, de pildă: gogăs.f. este partea de sus a cuptorului (ud. 6r/ei) 7 Glosar dialectal 7 .6. 7 8939 gogonat+ă ( gogon, reg.,obiect rotund) ca $i gogoneaua, gogoşarul $.a ; (..0. 7 89<=) gogă s. f. old. (a gogi 7 a coi) are

!n&eles de nucă coită (ic&ionar >. $ăineanu, -raio"a, 8945).

#) Kogaionu" $in Cea%"&u. i#itrie -ante#ir a realiat pri#a descriere a #untelui -ea/lău !n

escrierea %oldoei la anul 8<84, de unde a# descifrat legenda -aei oc!ia şi a celor /0 de oi ale,

care de fapt repreintă 1c!inocţiul de primăară sau "oarta astronomică din data de (8?12) $ 18 #artie.

@n tradi&ia #untelui -ea/lău găsi# #e#orată data de A august, care repreintă sărbătoarea anuală aurcatului pe #unte, !n a$a fel !nc!t dru#e&ul care porne$te seara la dru#, să aungă dis;de;di#inea&ă !n

"!rful Boaca !nalt de 8922 #etri $i să ad#ire răsăritul de soare.

') I(otea (ira!i$ei *oaca $in Cea%"&u. e cur!nd, !n anul 89==, un geolog $i un /idrolog Cicolae $i

0lena &icleanu au lansat ipotea eisten&ei unei (ira!i$e construită ' cioplită !n "!rful Boaca ; #untele-ea/lău din -arpa&ii *ăsăriteni. Ipotea acestor doi cercetători con&ine o #ultitudine de do"ei geologice,

ar/eologice, cartografice, fotografice $.a.

+) ,ira!i$a *oaca este orientat& so"ar- >ucrarea Kogaionul din Cea!lău sus&ine ipotea pira#idei din

-ea/lău pe baa unor do"ei geografice $i astrono#ice corelate istoric, care au a"ut ca punct de pornire

Harta topografică a #untelui -ea/lău, scara 8'15.222. %ceastă /artă topografică con&ine linii de ni"el undegăsi# poată geo#etric baa pira#idei ; un pătrat cu latura de 192 de #etri 7 $i de unde a# deter#inat cu

autorul indicatorului nord direc&iile diagonalelor *8 $i *4, c!t $i direc&iile aelor principale *1 $i *3 ("eifig.8).

In acest !o$ a! $eter!inat c&. a/u" (rinci(a" 02 are un ai!ut geo$eic $e .', o direc&ie unică pe oriontul solar care totu$i nu corespunde cu răsăritul de soare ; urcatul tradi&ional pe #untele -ea/lău ;

din data de A augustD

Istoria ne !n"a&ă că, faraonii egipteni !$i orientau astrono#ic pira#idele după poi&ia cerească a Carului

%are din noaptea de /2 august , o tradi&ie #o$tenită din orii anului 1322 !.Hr. in aceea$i epocă află# de



la Herodot (-artea II, 821, 823) că,... &araonul Sesostris trec#nd din 3sia #n 1uropa a supus pe sciţii şi petracii din nordul %ării 4egre.

Ee baa acestor date istorice a# calculat astrono#ic direc&ia 02 la ni"elul anului 1222 !.Hr., "alori

calculate pentru coordonatele pira#idei din -ea/lău (lat. C. 4A,992 $i long. 0 19,922), date care au fost

corectate precesional pe un co#puter dotat cu un progra# astrono#ic. Falorile calculate ne arată că,direcţia solară R2 corespunde cu data de 23 august din anul 2000 î.Hr., unde azimutul avea valoarea de. 430 i care valoare geometrică este înci!rată " cioplită în piatra muntelui #ea$lău.

iferen&a de 8< ile dintre data de A august $i 13 august se ustifică prin #i$carea de precesie a

pă#!ntului, astfel: 83 ile repreintă diferen&a !ntre stilul "ec/i $i stilul nou, la care trebuie să adaugă# 3

ile !ntre calendarul Iulius -aesar $i Sinodul de la Ciceea). iua sf!ntă de 13 august aleasă de egipteni(astăi Sf. >up) repreintă de fapt u#ătate din #ersul soarelui pe oriont !ntre solsti&iul de "ară $i

ec/inoc&iul de toa#nă, identică ca $i si#etrica dată pri#ă"ăratică din 13 aprilie (Sf. G/eorg/e).

) O $o3a$& su("i!entar& $e a"iniere so"ar&4 e cur!nd, !n "ara anului 1223, ar/eologii din &ara noastră

au decopertat trei pira#ide de piatră ; !nalte de 42 #etri ; !n co#una He"e5teni 6 Mo3i"eni, ude&ul Ia$i,

pira#ide care s!nt a$eate ' aliniate geografic pe aceia$i direc&ie solară *1D cu o abatere de 2,52 fa&ă de

ai#utul de <3,52 .

7) O nou& $o3a$& etnografic&4 Ee la 8=41, Fasile %lecsandri culege alada %ioriţa din gura unui baci

drea de la o st!nă de pe #untele -ea/lău. -alada %ioriţa este preentă !n peste 8222 de "ariante $i

ră#!ne după 852 de ani nedescifrată istoric. %re după %l. 6dobescu: ,,tonalităţi de ocet** , după -.răiloiu: ,,a&inităţi cu c#ntecul de #n!umare** , iar după 6"idiu !rlea: ,,este o colindă de doliu** .

alada ; docu#ent filoofic ancestral de credin&ă funerară geto'dacă ; ne arată locul sau altarul de

adunare $i de ne#urire religioasă situat: ,,"e+un picior de plai, "e+o gură de rai** . ăre&ul ogaion din

-ea/lău ascunde !n baladă cultul morţii şi nemuririi la geto ' daci, !#binat cu elemente de ar!eo+

astronomie precu#: ,,oarele şi luna**sau ,,"ăsărele mii şi stele &ăclii**. alada funerară ne arată direc&ia#ortuară solară (*1): ,,"e l*apus de soare**, care !n acela$i ti#p repreintă $i descre$terea poi&iei

răsăritului de soare.

in #ieul acestor "ersuri a# dedus că balada iori&a, ca $i alte produc&ii populare, ascund ele#ente

,,fore$oc !n legătură cu feno#enul seis#ic din Francea.

Cotă. 6 parte dintre aceste do"ei istorice, etnografice $i calcule geografico 7 astrono#ice s!nt cuprinse !nlucrările: %esa5ul astronomic la geto 6 daco $ ala!o $ rom7ni, >uca anta, 0di&ie se#al, ucure$ti,

1224, pagina 9= 7 834 $i 8ocarul Vrancea şi spiritualitatea, Sp. Beleco#. >uca anta, articol re"ista

Berra nr. 3;4, 8991, Soc. de Geografie din *o#+nia, pagina 881.

8.Kogaion Document

Documents

Transcript of 8.Kogaion Document