Regimul fanariotIncepind cu anul 1711 in Moldova si 1716 in Tara romneasca, Poarta decide sa nu mai incredinteze tronurile Principatelor domnilor paminteni, ci s-ai numeasca direct la domnie pe pretendentii din rindurile fanariotilor negustori si cmtari greci din Fanar, cartier al Istanbulului. Noul sistem de guvernare a fost numit n literatura istorica regim fanariot.

Prin instaurarea regimului fanariot, otomanii inlaturau de la domnie pe domnii paminteni, care ar fi putut sa intre in contact cu puterile crestine pentru a inlatura suzeranitatea otomana. Domnii fanarioti erau considerati oameni de incredere ai portii, iar familiile grecesti asezate in principate, sau venite odata cu domnii fanarioti (care stabileu legaturi de rudenie cu familiile boieresti locale) prezentau o baza sociala a otomanilor. Astfel, domniile fanariote au fost instaurate in scopul asigurarii Portii cu surse materiale necesare si a prevenirii unor rascoale antiotomane a populatiei bastinase.

Regimul fanariot a limitat si mai mult autonomia Principatelor. In componenta sistemului administrativ otoman, domnii erau tratati la nivelul unor paale de anumit rang. Fiind numiti la tron pentru un termen de trei ani si reconfirmati anual, domnii erau in realitate maziliti la bunul plac al Portii. Este abandonata practica de alegere a domnilor de catre boieri, cu aprobarea ulterioara a sultanului.

Pe parcursul domniilor fanariote s-a redus si mai mult forta militara a Principatelor Romne. Domnii nu mai aveau oastea lor proprie, ci numai o garda domneasca si slujitori cu functii politienesti. n caz de ataca de peste hotare, aceste forte nu puteau opune rezistenta necesara. Otomanii nu mai puteau garanta integritatea Principatelor. Drept urmare la 1775 Austria a anexat Bucovina, iar la1812 Rusia a anexat Basarabia.

In perioada domniilor fanariote au crescut considerabil obligatiile financiare ale Principatelor fata de Poarta. Dar ele n-au vizat atit suma tributului (haraciul) i platile oficiale, cit pecheurile (cadourile) i rufeturile (mitele) neofociale. Profitind de existenta multor pretendenti la tron, care promiteau o plata mai mare decit domnul aflat in axercitiu, Poarat mazilea domnii chiar pina la implinirea celor trei ani de guvernare, incasind astfel o plata extraordinara pentru noua inscaunare (mucarerul mare).

In conditiile a numeroase razboaie purtate de otomani in decursul sec 17, au sporit considerabil prestatiile in natura si munca ale Principatelor fata de Poarta. Moldova si Tara Romaneasca livrau mari cantitati de cereale, vite, cherestea, silitra etc toateachizitionate la un pret inferior pietei. In afara de Istanbul, Principatele livrau cereale garnizoanelor turcesi din Oceakov, Tighina, Braila etc. Uneori, cerintele Portii depaseau posibilitatile de livrare ale Tarilor Romane si domnii erau nevoiti sa achizitioneze cereale de peste hotare.

Regimul fanariot a insemnat o reducere substantiala a relatiilor externe ale Principatelor. Fanariotii, spre deosebire de domnii din perioada precedenta, nu incheiau tratate secrete si nu purtau tratative cu tarile vecine referitor la lupta comuna impotriva Imperiului Otoman. Insa, din insarcinarea Portii, domnii fanarioti culegeau informatii, indeplineau rolul de mediatori la tratative etc.Cele axpuse ne demonstreaza ca asa numita epoca afanariota a fost o perioada in care s-a produs o reducere substantiala a suveranitatii politicii externe si o limitare a suveranitatii interne.

Toate aceste limite i-au determinat pe multi istorici, incepind cu sec 19, sa prezinte epoca fanariota in cele mai sumbre culori. Primul dintre istoricii romni care a mentionat si anumite progrese , caracteristice acestei perioade este Nicolaie Iorga. El a indicat masurile socio-economice si culturale progresiste, care au pregatit terenul pentru renasterea nationale din sec 19. Marele istoric a mentionat in primul rind reformele modernizatoare, realizate in spiritul absolutismului iluminat. Printre acestea, de o deosebita importanta au fost reformele lui Constantin Mavrocordat: anularea starii de serbie a taranilor, modernizarea administratiei pe linia centralizrii, introducerea salarizarii functionarilor statului, reforma justitie, cea fiscala , reforma militara etc. la sfirsitul sec 18 inceputul sec 19 domnii fanarioti desfasoara o intensa activitate de codificare a legilor in vigoare. Aceasta activitate crespundea necesitatilor dezvoltarii societatii romanesti in directia modernizarii etc. refeormele fanariote au europenizat Principatele, premitindule sa se indeparteze de lumea otomana.Reformele, in opinia lui Iorga, au creat structuri sociale si politice similare i ambele principate, ceea ce a contribuit la unirea lor.

Desi fanariotii au impus limba greaca in administratie si biserica, cultura greaca, ce se raspindeste in aceasta perioada i Principate, joaca un rol de mediator intre cultura romaneasca si culturile avansate ale europei. In academiile domnesti dela Iai si buceresti patrund ideile filosofiei moderne. La mijlocul sec 18 a fost tiparita o prima culegere de docucmente istorice, creste substantial numarul altor carti editate in limba romana. Toate aceste manifestari culturale au pregatit terenul pentru un salt calitativ nou al culturii nationale in sec 19.

In ansamblu, in epoca fanariota, mai ales in perioada 1774 1821, s-au acumulat acele premisepolitice, economice, sociale si culturale, care au condus la consolidarea constiintei nationale moderne romanesti, la cristalizarea miscarii revolutionare, care ainlaturat vechiul regim.