88565609 Caiet de Sarcini Consolidare

REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE COLEGIUL NATIONAL ALEXANDRU LAHOVARI

AUTORI Nr.C.S. REVIZIA DATA PAG

INGEDIA ROMANIA SRL 97238B Cod SMIS: 6543 0 1 2 3 4 septembrie 09 11

ANEXA B

REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE ŞI TEHNICE

1. LEGI, HOTĂRÂRI GUVERNAMENTALE, ORDINE MINISTERIALE, NORME GENERALE

1.1. Legislaţie

Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea în construcţii Legea nr. 50/1991 Legea privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri

pentru realizarea locuinţelor Legea nr. 90/1996 Legea privind igiena şi protecţia muncii Legea nr. 125/1995 Legea privind modificarea şi completarea Legii 50/1991 Ordonanţa nr. 60/1997 Privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată cu Legea nr.

212/1997 1.2. Hotărâri Guvernamentale

HGR nr. 766/1997 Regulament privind întocmirea şi păstrarea “Cărţii tehnice a

construcţiei” HGR nr. 551/1996 Avizarea construcţiilor din punct de vedere al siguranţei

la foc (completare, modificare şi republicare HGR 551/1992) HGR nr. 766/1997 Regulamente privind încadrarea în categorii de importanţă,

întreţinere, exploatare, urmărire în timp şi postutilizare 1.3. Ordine/Decizii ministeriale. Norme generale

Ord. MLPAT nr. 77N/1996 Îndrumătoare privind verificarea proiectelor şi testarea

specialiştilor Ord. MLPAT nr. 91/1991 Pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare

şi a conţinutului documentaţiilor prevăzute de Legea nr. 50/1991

2.REGLEMENTĂRI TEHNICE NAŢIONALE Normative, Norme Tehnice, Instrucţiuni Tehnice

P-100/1-2006 Cod de proiectare seismica -Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri CE 1-95 Normativ privind siguranţa în exploatare la clădiri civile. CR 6-2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidarie P130-99 Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor C167-77 Normativ privind întocmirea “Cărţii Tehnice a construcţiei” P118-99 Norme tehnice privind proiectarea măsurilor de protecţie la foc a

construcţiilor C56-2002 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi

instalaţii NP 035-1999 Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi

elementelor componente ale construcţiilor. Intervenţii la structuri GE-022-1997 Ghid privind executia lucrarilor de demolare a elementelor de constructii

din beton si beton armat




2. STANDARDE

STAS 10101/0A-77 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale.

STAS 10101/2-75 Acţiuni în construcţii. Încărcări datorate procesului de exploatare.

STAS 10101/2A1-87 Acţiuni în construcţii. Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.

STAS 10101/23-75 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperatura exterioară. STAS 10101/23A-78 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperatura exterioară în

construcţii civile şi industriale. STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor.

STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat.

STAS 10108/0-78 Construcţii civile, industriale şi agricole. Construcţii din oţel STAS 10108/2-83 Construcţii în zidărie. Prevederi fundamentale pentru calculul

elementelor structurale. STAS 8600-79 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Sisteme de

toleranţă. SR EN 10080:2005 Oţeluri pentru armarea betonului. Oţeluri sudabile pentru beton

armat. Generalităţi




ANEXA B

CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR STRUCTURII

DE REZISTENTA

-REZISTENTA CONSTRUCTII-

CUPRINS Nota de prezentare CAIET DE SARCINI – demolari structura de rezistenta CAIET DE SARCINI – consolidari structura de rezistenta CAIET DE SARCINI – pentru executia pilotilor pentru fundatie CAIET DE SARCINI – pentru executia lucrarilor injectare de clacaj CAIET DE SARCINI - pentru realizarea lucrarilor de terasamente si fundatii directe CAIET DE SARCINI – pentru executia lucrarilor injectare cu mortar de ciment CAIET DE SARCINI - cofraje CAIET DE SARCINI - betoane CAIET DE SARCINI – armaturi PROTECTIA MUNCII




NOTA DE PREZENTARE

Prezentele instructiuni contin principalele elemente care vor fi urmarite de constructor în procesul de executie a lucrarilor de constructii. Ele reprezinta extrase din acte normative sintetizate si prelucrate în scopul realizarii unui ghid minim de date tehnologice pentru executie. Instructiunile se refera la lucrari de connstructii – rezistenta utilizand tehnologii implementate în executia lucrarilor de constructii civile, industriale si agrozootehnice în ultimile decenii în special dupa seismul din anul 1977, pentru structurile de rezistenta. Existenta acestor instructiuni la punctul de executie este obligatorie. Ele nu înlocuiesc celelalte acte normative de executie care vor trebui sa fie cunoscute si respectate în procesul de realizare a lucrarilor de executie.




CAIET DE SARCINI PENTRU DEMOLAREA CLADIRILOR STRUCTURA DE REZISTENTA

CUPRINS

Cap. 1. Obiect

Cap.2.Elaborarea documentatiei tehnice pentru executia lucrarilor de demolare

Cap.3.Reguli generale privind executia lucrarilor de demolare

Cap.4. Demolarea cladirilor cu structuri de rezistenta din zidarie si beton

Cap.5. Mijloace tehnice

Cap.6. Masuri de protectia muncii si PSI




1. OBIECT

Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de demolare partiala a unor elemente componente ale structurii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari

1.2.Obiectul prezentului caiet de sarcini îl constituie principiile si regulile generale privind demolarea

partiala sau totala a unor obiecte de constructii prin care se asigura: -recuperarea, reconditionarea, prelucrarea si gestionarea în conditiile stabilite de lege, resurselor materiale refolosibile rezultate prin desfacerea lucrarilor de constructii; -securitatea maxima a personalului de executare a lucrarilor de demolare, mijloacelor tehnice utilizate în acest scop.

1.2 Executarea demolarilor se va face cu respectarea prevederilor legale în vigoare

2. ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE

2.1.Demolarea totala sau partiala a constructiilor se va face în mod obligatoriu pe baza

documentatiei tehnice de demolare

2.2.Asigurarea conditiilor tehnico-materiale si organizatorice vor conduce la : -executarea lucrarilor de demolare cu consumuri cat mai reduse de manopera, combustibil si energie; -evitarea accidentelor la locul de munca Pe langa documentatia de executie a lucrarilor de demolare (de la proiectant), executantul va elabora

în mod obligatoriu fise tehnologice care vor cuprinde: -descrierea în amanunt a tuturor operatiunilor necesare pentru desfacerea îngrijita a lucrarilor de constructii -gruparea operatiunilor pe faze de lucrari, într-o succesiune logica corespunzatoare (de regula ordinea inversa realizarii) -ordinea fazelor de lucrari -precizarea mijloacelor tehnice aferente fiecarei operatiuni (cele ce rezulta din documentatia tehnica de demolare).

2.3 La elaborarea fiselor tehnologice de executie a demolarilor, alegerea tehnicilor de lucru si a mijloacelor tehnice aferente, gruprea operatiunilor pe faze de lucrari si succesiunea acestora se va face tinand seama de : -vechimea constructiei si durata de serviciu normata pentru astfel de cladiri; -starii tehnice a obiectului de constructie în ansamblu si a elementelor structurale componente, respectiv gradul de uzura al acestora.

-specificul constructiei, respectiv natura materialelor si elementelor preponderent utilizate si modul lor de asamblare în obiectul de constructie supus demolarii;

-numarul de deschideri al cladirilor respective si regimul de înaltime si alte date caracteristice; -vecinatati ale constructiei ce urmeaza a se demola în raport zonele care nu se dezafecteaza, precum si alte considerente de ordin tehnico-economic temeinic justificate, care conduc, de la caz al caz, la adoptarea de tehnici diferentiate de demolare a structurii de rezistenta a constructiei.

2.4 La alegerea solutiei de demolare se va tine seama de necesitetea evitarii prabusirii necontrolate a structurii de rezistenta (datorata desfacerii unor elemente portante înainte de descarcarea acestora de alte elemente care reazema pe ele, desfacerii premature a unor legaturi de asigurare a stabilitatii, si care atrage dupa sine producerea de accidente ce se pot solda cu pierderea de vieti omenesti, degradarea iremediabila a resurselor materiale refolosibile, s.a.

2.5. Ordinea de desfacere a lucrarilor de constructii va fi în principiu inversa ordinii operatiunilor de montaj necesare realizarii constructiei.




În vederea respectarii ordinii de desfacere, documentatia tehnica de demolare cuprinde precizarea elementelor, ansamblelor si subansamblelor care se desfac în cadrul fiecarei faze de lucrari, într-o anumita succesiune.

2.6. În fisa tehnica de executie a lucrarilor de demolare vor fi prevazute numai acele mijloace care asigura evitarea degradarii materialelor si elementelor de constructii care se pot recupera.

2.7. În vederea respectarii prevederilor de la pct. 2.2, daca este necesar, de la caz la caz, se adopta: -solutii tehnice de asigurare provizorie (temporara) cu elemente ajutatoare a elementelor plane si de suprafata sensibile la manipulare, transport sau depozitare; -solutiile tehnice pentru organizarea depozitarii la obiect sau în depozite centralizate, tinand seama de dimensiunile elementelor si de mijloacele de transport si manipulare utilizate; -masuri specifice privind protectia si securitatea muncii, decurgand din natura operatiunilor de demolare- recuperare cuprinse în documentatia tehnica de executie a demolarilor.

3. REGULI GENERALE PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE

3.1.Demolarea totala a constructiilor se va face pe baza documentatiilor tehnice conform prevederilor cap. 2 din caietul de sarcini.

3.2.Unitatea care executa demolarile este obligata sa ia toate masurile de protectie a vecinatatilor (transmisia de vibratii puternice sau socuri, împroscari de materiale, degajarea puternica de praf, asigurarea acceselor necesare, etc.)

3.3.Executia demolarilor va fi condusa, în mod obligatoriu, de catre cadre tehnice cu experienta care raspund direct de instruirea personalului care executa demolarile, de respectarea întocmai a continutului fiselor tehnologice privind executarea demolarilor, cuprinse în documentatia tehnica respectiva, precum si de asigurarea recuperarii materialelor si elementelor de constructii si instalatii, etc.

3.4.Înainte de începerea demolarilor, întregul personal care ia parte la executarea lor va fi instruit asupra procesului tehnologic, succesiunea operatiilor si fazele de executie, modului de utilizare a mijloacelor tehnice si asupra masurilor specifice de protectia muncii decurgand din natura acestor operatii, masurile si tehnicile ce se aplica pentru recuperarea corespunzatoare a materialelor din demolare, etc.

3.5.În toate cazurile, lucrarile de demolare vor putea începe numai dupa ce: -au fost întrerupte legaturile la retelele exterioare de alimentare cu apa, energie electrica, termoficare, telefon, canalizare. Operatiunile de întrerupere a legaturilor vor fi executate de catre întreprinderile specializate în sarcina carora sunt aceste instalatii, utilitati, etc. -au fost golite retelele interioare de apa, termoficare, depozitele de combustibil interioare, etc. -au fost evacuate utilajele, instalatiile si echipamentele tehnologice din interiorul incaperilor din vecinatate.

3.6. Lucrarile de demolare se vor executa in urmatoarea ordine: Se va demola zidaria de caramida. Se vor spijini zonele ramase nedemolate, astfel incat sa se

evite prabusirea necontrolata a acestuia pe parcursul decuparii zidului. 3.7.Se va interzice accesul în zona de demolare a personalului neinstruit sau a altor persoane care

nu au legatura cu operatiile respective. 3.8.Zona periculoasa va fi marcata cu indicatoare de avertizare vizibile si va fi supravegheata de

personl instruit. 3.9.Materialele de masa care se vor recupera din zonele de demolare (caramizi) se vor depozita la

locul potrivit. 3.10.Privind recuperarea materialelor refolosibile, unitatile care executa demolarea constructiilor vor lua urmatoarele masuri:

-interzicerea utilizarii unor tehnologii su procedee care conduc la degradarea sau distrugerea materialelor si a elementelor de constructii si instalatii ce urmeaza a fi recuperate;

-dotarea formatiilor de lucru cu calificare corespunzatoare si dotare cu scule, utilaje si dispozitive specifice;

-executarea operatiunilor de demolare în ordine strict tehnologica; -interzicerea intrarii în lucru a personalului neinstruit.

3.11. În vederea recuperarii la maximum a materialelor si elementelor de constructii si instalatii, conducatorul santierului de demolari va instrui corespunzator personalul de executie, indicand locurile de depozitare a acestora astfel încat sa fie asigurata integritatea lor si evitarea pierderilor.




3.12.Evidenta financiar-contabila de iesire a materialelor din santierul de demolare, de transport, de intrare a materialelor în depozit si de înregistrare sunt cele legate în sectorul financiar de acest tip de activitate.

3.13. La terminarea demolarii se vor întocmi note de materiale, cuprinzand cantitatile de materiale recuperate.

3.14. Demolarea constructiilor se va face în doua etape succesive: -dezechiparea constructiei; -demolarea propriu-zisa a elementelor

a.Dezechiparea constructiei

3.15. Dupa asigurarea conditiilor prevazute la pct. 3.2-3.9 ale prezentului caiet de sarcini si de pregatire a mijloacelor tehnice de evacuare a materialelor rezultate din demolari în afara zonelor periculoase din imediata apropiere a constructiei respective se procedeaza la dezechiparea constructiei în ordinea urmatoare: -se demonteaza elementele instalatiilor din interiorul constructiilor tinand seama de recomandarile din caietele de sarcini pe categorii de lucrari anexate. -se demonteaza cu grija toate elementele de finisaj, interior si exterior, cu luarea tuturor masurilor necesare pentru sortare, pachetizare si de manipulare în vederea transportului si depozitarii.

b. Demolarea propriu-zisa a elementelor 3.16. Demolarea propriu-zisa a fiecarei constructii se va începe numai dupa dezechiparile integrale,

în conformitate cu documentatia tehnica. Partile de constructie care prezinta un pericol iminent de prabusire vor fi asigurate corespunzator.

3.17. Demolarea propriu-zisa a constructiilor se va face “ bucata cu bucata” (element cu element) de sus în jos, fiind interzisa începerea demolarii de la baza constructiei.

3.18. Demolarea propriu-zisa a constructiilor se va face în conformitate cu prevederile specifice de la capitolul 4.

3.19. Pentru operatiile de demolari se vor folosi utilaje si scule specifice. 3.20. La desfiintarea constructiilor se vor respecta indicatiile din “Regulamentul privind protectia si

igiena muncii în constructii”, aprobat cu HG nr. 795/1992 si Decretul nr. 223/1992. Se vor respecta cu precadere indicatiile din paragraful nr. 30 (Demontari si demolari) si indicatiile din celelalte paragrafe (1-40).

4. DEMOLAREA CLADIRILOR CU STRUCTURI DE REZISTENTA DIN ZIDARIE SI BETON

4.1. Prevederi generale

4.1.1 Prezentul caiet de sarcini cuprinde principii si reguli tehnice generale si de detaliu privind executia lucrarilor de demolare a cladirilor de locuinte, social culturale, industriale si agrozootehnice avand structura de rezistenta din zidarie si beton. 4.2. Principii si reguli generale 4.2.1 In vederea recuperarii unei cantitati cat mai mari de materiale si elemente de constructii, la demolarea cladirilor se vor aplica tehnologii de demolare “ bucata cu bucata ” 4.2.2 In vederea usurarii sortarii materialelor ce urmeaza a fi recuperate, pentru utilizarea ca atare sau dupa reciclare, demolarea se va face in etape succesive ; in fiecare etapa urmeaza a fi desfacute elemente de constructii cuprinzand acelasi tip de materiale, care se vor evacua din zona de lucru inainte de inceperea etapei urmatoare. 4.2.3 Elementele din beton armat nerecuperate ca atare se vor fragmenta la dimensiunile de gabarit corespunzatore mijloacelor de ridicare si transport disponibile.

4.2.4 Caramizile ceramice si celelalte corpuri de zidarie se vor curata de mortar, de regula pe loc, se vor scoate si pachetiza in vederea simplificarii operatiilor de transport, manipulare si depozitare. 4.2.5. Se recomanda ca transportul materialelor si elementelor rezultate din demolari la depozitele/obiectivele stabilite prin documentatia tehnica sa se faca in mod uniform pe toata durata demolarii.




4.3. Reguli de demolare specifice

a.Demolarea locala a peretilor de caramida pentru construirea de centuri si pentru crearea zonelor de rezemare a grinzilor

-se spijina peretii in doua puncte -se scot doua randuri de caramida si introducerea unui buiandrug metalic-pentru cazul in care

fereastra nu atinge la partea superioara o grinda de planseu ; -se demoleaza zidaria bucata cu bucata, cu deosebita grija, pentru a nu deteriora restul zidului si al

elementelor de constructie;

b. Demolarea elementelor de fundatie din beton armat si beton simplu -indiferent de mijloacele tehnice folosite, se va lucra cu grija, pentru a nu afecta retelele existente si

care nu se dezafecteaza, si nici fundatiile adiacente elementelor care se demoleaza. c. Demolarea elementelor din beton armat , pentru realizarea elementelor de consolidare -se vor folosi numai unelte de mana, -se va lucra cu grija, fara a taia armaturile existente, care se vor ingloba in elementele noi din beton

armat -acolo unde este cazul, elementele demolate local se vor sprijini pana la consolidarea lor. d.Demolarea peretilor interiori de caramida -se sprijina peretii in doua puncte -se demoleaza zidaria bucata cu bucata, cu grija, pentru a nu deteriora restul zidului si al

elementelor de constructie, incepand de la partea superioara

5. MIJLOACE TEHNICE

Mijloacele tehnice necesare lucrarilor de demolare a constructie sunt :

-ciocan pneumatic de demolat;excavator echipat cu cican pneumatic -unealta electrica portabila cu disc si panza circulara pentru taiat materiale de constructii -aparat de taiere cu oxiacetilena -macara pe pneuri cu brat telescopic -incarcator cu cupa cu descarcare frontala pe pneuri -autobasculante -cleste pentru taiat plase sudate -ranga metalica -schela

6. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI La executia lucrarilor constructorul are obligatia de a lua toate masurile necesare de protectie pentru evitare accidentelor. Se vor respecta "Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii "-1993 precum si "Normele specifice de securitate a muncii pentru transport intern"-1995 elaborate în cadrul Ministerului muncii si Protectiei Sociale, care cuprind masuri specifice de protectie a muncii în activitati în sau legate de constructii. Pe tot parcursul executiei lucrarilor de demolare se vor respecta aceste norme de tehnica securitatii muncii prinvind asigurarea stabilitatii elementelor de constructii prin sustineri si sprijiniri pana la înlaturarea lor, balustrade de protectie, plase de protectie pentru evitarea accidentelor care ar putea surveni prin lucrari pregatitoare demolarii si a demolarii propriu-zise. În efectuarea instructajului privind masurile de tehnica securitatii muncii se va tine cont de principalele capitole din " Regulamentul prind protectia si igiena muncii în constructii"-1993 si anume: cap. 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,14,15,16,17 cap. 27,30 cap. 31,32




cap. 38,39,40 Pe toata durata lucrarilor se va respecta " Normativul de prevenire si stingere a incendiilor" C300/1994 elaborat de Institutul de proiectari, cercetare si inginerie tehnologica pentru constructii, precum si " Reguli si masuri de prevenire si stingere a incendiilor, specifice organizarilor de santier si pe timpul executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente": cap.2,3,4,5,6.3.1,6.3.3,6.5,6.6,7.3,7.4 precum si anexele 1,2 si 3




CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE

A STRUCTURILOR DE REZISTENTA

CUPRINS

1. Lista principalelor acte normative care reglementeaza executia lucrarilor de reparatii si consolidare a structurii de rezistenta

2. Masuri pregatitoare executiei lucararilor de consolidare

3. Executarea fundatiilor lucrarilor de consolidare

4. Consolidarea prin introducerea de elemente noi.

5. Masuri de protectia muncii pentru executia lucrarilor




Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de realizare a consolidarii structurii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari

Realizarea camasuielilor se va executa conform planurilor R13-R18.

1. LISTA PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZA EXECUTIA

LUCRARILOR DE REPARATII SI CONSOLIDARE A STRUCTURII DE REZISTENTA

P-100/1-2006 Cod de proiectare seismica -Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri CR 6-2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidarie STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din

beton, beton armat si beton precomprimat STAS 438/1-89 Produse din otel pentru armarea betonului. Otel laminat la cald. Marci si conditii tehnice

de calitate. SR EN 10080:2005 Oţeluri pentru armarea betonului. Oţeluri sudabile pentru beton armat. Generalităţi

NP 112-04 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii ST 009-05 Specificatie tehnica privind produse de otel utilizate ca armaturi : cerinte si criterii de

performanta C28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat. ST 042-01 Specificaţie tehnica privind ancorarea armăturilor cu răşini sintetice la lucrările de

consolidare a elementelor şl structurilor din beton armat | C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor

aferente. C167-77 Normativ privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a

constructiilor C56-02 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C150-99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si

agricole C149-87 Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de

beton si beton armat




2. MASURI PREGATITOARE EXECUTIEI LUCARARILOR DE CONSOLIDARE

Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii care raspunde conform atributiilor care ii revin de realizat nivelului de calitate corespunzator exigentelor de preformanta esentiale ale constructiei. Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii. Se va stabili programul caracteristic pentru verificarea si receptia fazelor determinante, de la care executia nu mai poate continua fara receptia fazei. Stabilirea fazelor determinante se face de catre proiectant in functie de specificul si amploarea lucrarilor de consolidare precum si a tipului de structura care face obiectul lucrarilor de consolidare precum si a tipului de structura care face obiectul lucrarii. Dat fiind specificul acestor lucrari se vor studia in proiect si pe santiere eventualele lucrari care prezinta pericol, aplicandu-se masuri de asigurarare prevazute in proiect (sprijiniri provizorii, demolari de portiuni din constructii sau elemente care prezinta pericol, restrictii de circulatie, etc) sau stabilirea acestora pe loc inainte de inceperea lucrarilor. Prin grija investitorului se completeaza sau se intocmeste (daca nu exista) cartea tehnica a constructiei care cuprinde documentele privitoare la conceperea, realizarea, interventiile asupra constructiei, exploatarea si postutilizarea acesteia si care se preda propietarului constructiei care are obligatia de a o completa la zi. La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu : documentatia completa in executie, registru de procese verbale de lucrari ascunse, registru de comunicari de santier, principalele norme care guverneaza tehnologia de exceutie. Beneficiarul va asigura urmarirea , realizarea lucrarilor din punct de vedere tehnic cu personal propriu numit special sau prin colaborarea cu firme specializate Executantul va aisgura verificarea calitatii materialelor puse in opera astfel ca ele sa corespunda strict cerintelor din proiect prin laboratoare proprii sau colaborare cu firme specializate atestate in acest scop.

3. FUNDAREA ELEMENTELOR DE CONSOLIDARE

Inainte de inceperea lucrarilor pentru executatrea elementelor de consolidare la fundatii trebuie sa fie terminate lucrarile pregatitoare si anume :

a. Trasarea la fata locului a elementelor de consolidare care urmeaza a fi executate, incheindu-se proces-verbal de lucrari ascunse intre beneficiar si executant ;

b. Protectia elementelor de constructie din zona ce urmeaza a se consolida si a instalatiilor existente

c. Dezafectarea instalatiilor care vor trebui modificate pentru a elibera locul in vederea executarii fundatiei consolidarii ;

d. Verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect (din punct de vedere al dimensiunilor si pozitiilor) in limitele tolerantelor prescrise.

Succesiunea operatiilor

A Executarea fundatiilor pentru elemente noi adaugate pentru consolidarea structurii. A.1 Se vor respecta intocmai prevederile din capitolul 3. A.2 Se traseaza conform proiectului zonele in care se executa fundatia noua. A.3. Se sapa manual strict dupa indicatiile proiectantului A.4. Intrucat fundatiile noi care se adauga se leaga de fundatiile existente, se vor lua masuri de

pregatire in vederea realizarii acestei legaturi, si anume : curatarea de pamant a fundatiei existente,buciardarea fundatiei existente, efectuarea spargerii unei portiuni din zona inferioara, care se betoneaza odata cu fundatia noua, frecarea cu peria de sarma a suprafetei si curatarea cu aer sub presiune, udarea cu apa.




A.5 Se executa fundatia noua respectand intocmai caietul de sarcini dat de proiectant privind armarea , cofrarea si betoanarea.

A6. Acolo unde este cazul,dupa scoatrerea cofrajelor, se executa umpluturile de pamant, asigurandu-se o buna compactare cu maiul de mana

A.7 Se va acorda o atentie deosebita realizarii detaliilor de legatura cu elementele structurii existente in vederea asigurarii transmiterii incarcarilor la noua fundatie.

A.8 Se vor intocmi procese verbale de lucrari ascunse de catre constructor si beneficiar pentru lucrarile executate la noua fundatie.

4. EXECUTIA LUCRARILOR DE REPARATII SI CONSOLIDAREA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DE ZIDARIE

Lucrarile de reparare se fac in scopul de a restabili nivelul initial al capacitatii de rezistenta si al deformabilitatii elementelor structurale si functiile celor nestructurale. Lucrarile de consolidare au ca scop sporirea gradului initial de protectie antiseismica a constructiei. si de refacere a capacitatii portante initiale a zidariei A.Realizarea lucrarilor de consolidare a elementelor structurale din zidarie

Consolidarea diafragmelor de zidarie Procedeul consta in realizarea unor diafragme din beton armat turnat in cofraj in fata interioara a diafragmei de zidarie, cu asigurarea conlucrarii acesteia cu zidaria la actiuni seismice. Operatiunile se fac strict dupa detaliile si tehnologia indicata in proiect, in urmatoarele etape : pregatirea diafragmei, montarea armaturilor, cofrarea , betonarea. Pregatirea diafragmei consta in urmatoarele opreratii:

1. indepartarea tencuielilor si efectuarea reparatiior locale ale zidariei, printr-unul de procedeele de reparatii descris. Scopul acestor lucrari este de a restabili intr-o masura cat mai mare capacitatea si portanta si de a asigura o conlucrare buna cu camasuiala. Pentru aceasta se indeparteaza elementele rupte si dislocate (care se gasesc in general la intersectia fisurilor diagonale) si se inlocuiesc cu zidarie noua ; acolo unde caramida sau piatra nu sunt dizlocate se injecteaza fisurile cu mortar de ciment. Pentru a realiza o mai buna legatura intre zidaria de caramida si cea de piatra, in rosturile zidariei exterioare se executa foraje cu diametru de 22 mm in care se introduc tuburi PVC. In aceste tuburi se introduc ancore cu diametru 16 mm. Forarea se executa oblic, cu o lungime suficienta care sa asigure ancorarea in zidaria de caramida. Inainte de introducerea ancorei, se introduce in tub rasina bicomponeneta, astfel incat ancora sa amestece componentele. Imediat tubul se extrage partial cu miscari de rotatie, lasand un interval de 10-15 minute pana la extragerea completa, astfel incat rasina sa nu se\ piarda in spatiul existent intre cele doua tipuri de zidarii.

2. rosturile dintre caramizi se adancesc pe 1-2 cm cu ajutorul unor scoabe metalice cu 10-15 mm

3. se executa in zidarie alveole in forma de coada de randunica, (~1 bucata /mp) In cazul cand se intalnesc elemente de beton (stalpisori, centuri) se indeparteaza stratul de acoperire si se sudeaza de armatura existenta bride care se sudeaza apoi de armatura verticala a diafragmei

4. se foreaza gauri si se practica slituri in planseul inferior si superior, in vederea introducerii ulterioare a conectorilor necesari pentru realizarea continuitatii cu camasuiala etajului superior si pentru betonare. Golurile se vor practica astfel incat armaturile sa nu fie taiate.

5. suprafata zidariei si a betonului vechi care va fi inglobat in diafragmele noi se freaca energic cu peria de sarma, apoi aceasta, precum si toate orificiile din diafragme si plansee se curata cu jet de aer sub presiune, apoi se uda foarte bine, mentinandu-se umeda timp de cateva ore.

6. se monteaza armatura in alveole si se betoneaza acestea 7. dupa minimum 24 de ore se monteaza armatura diafragmelor, apoi de plasele de

armare se leaga armaturile de continuitate si se trec prin orificiile practicate in plansee




in acest scop. La montarea plaselor se folosesc distantieri care sa permita realizarea unui spatiu liber de cca. 2 cm intre diafragma si armatura Se monteaza cofrajul pe inaltimi optime turnarii, asigurand orificii de turnare

Vibrarea se va face cu vibrator lance sau de cofraj, iar decofrarea se va face in conditiile realizarii unui min. de 25 daN/cmp rezistenta de beton. Se va indeparta eventual betonul turnat in exces imediat dupa decofrare. O atentie deosebita trebuie acordata protejarii camasuielilor impotriva contractiei, prin masurile aratate la pctr. 1 si mai jos. Conditiile in care se face intarirea betonului are o influenta hotaratoare asupra calitatii camasuielii. In aceasta perioada contractia poate produce fisurarea betonului. Masurile recomandate in aceasta perioada sunt : mentinerea lor in stare umeda prin stropirea cu apa, timp de 15 zile. SE VA ACORDA O MARE ATENTIE OPERATIUNII DE UDARE/UMEZIRE, ASTFEL INCAT SA NU APA SA NU AJUNGA LA NIVELURILE INFERIOARE SAU IN INCAPERILE DE LA ACELASI NIVEL

B. Injectii cu materiale bicomponente pentru fisurile din elementele din beton Reparatia fisurilor existente in elementele din beton armat se va face cu injectii cu rasini epoxidice

5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR

Pe perioada lucrarilor de contructie si consolidare a constructiei se vor respecta prevederile din

1.Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii conform ordinului

MLPAT nr. 9/N din 15.03.1993, capitolele 1 41. 2. Norme generale de protectia muncii ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii. 3. Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 editata de Ministrul Muncii si Protectiei Sociale. Masurile de protectia muncii aferente acestor lucrari sunt masuri curente, fara tehnologicii noi care sa necesite conditii speciale.

Prevederile cuprinse în regulament nu sunt limitate si pot fi completate în functie de situatiile locale sau de conditiile speciale concrete.




CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA PILOTILOR PENTRU FUNDATIE

CUPRINS

Cap. 1. Generalitati-domeniu de utilizare

Cap.2.Lista reglementarilor la care se face referire

Cap.3.Cerinte si criterii de performanta

Cap.4. Materiale folosite,confectionare

Cap.5. Procedee preliminare de realizare a pilotilor

Cap.6.Executarea pilotilor forati pe loc

Cap.7.Controlul si evidenta lucrarilor de pilotaj

Cap.8.Verificarea calitatii lucrarilor de pilotaj

Cap.9. Masuri de tehnica securitatii muncii

Cap.10.Masuri de protectia mediului




1.GENERALITATI – DOMENIUL DE UTILIZARE

Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de realizare a minipilotilor care constituie, alaturi de grinzi, fundatia elementelor de consolidare a structurii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari

Realizarea pilotilor se va executa conform planurilor R1 si R19 Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice de executie, verificarile si receptia lucrarilor de

executie a minipilotilor de fundatie pentru realizarea consolidarilor constructiei ce face obiectul prezentului proiect, în conformitate cu Legea 10/1995, privind calitatea în constructii.

Categoria lucrarilor de executie specifice prezentului caiet de sarcini nu necesita masuri deosebite sau suplimentare fata de cele indicate în standardele sau normativele în vigoare ce sunt obligatorii executiei. Beneficiarul si executantul lucrarii sunt obligati sa se conformeze tuturor prevederilor acestui caiet de sarcini pe parcursul executiei, precum si la verificarea lucrarilor specifice.

Consolidarea fundatiilor existente reprezinta un aspect deosebit de important în activitatea de salvare a cladirii. Inainte de executia pilotilor pentru fundarea consolidarilor se procedeaza, înaintea executiei acestora, la injectarea prin clacare a corpului propriu-zis al fundatiei cladirii.

2. LISTA REGLEMENTARILOR LA CARE SE FACE REFERIRE 1. STAS 2561/3-90 - Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de proiectare. 2. SR EN 12350-4:2002 - Încercari de betoane. Încercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii aparente a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a începutului de priza. 3. SR EN 12390-6:2002 - Încercari pe betoane. Încercari pe betonul întarit. Determinarea rezistentelor mecanice. 4. STAS 6657/2-89 - Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitatii. 5. SR 3011:1996 - Cimenturi hidraulice si cimenturi rezistente la sulfati. 6. STAS 438/1-89 - Produse de otel pentru armarea betonului, otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate. 7. STAS 9824/1-87 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice. 8. STAS 9824/2-75 - Masuratori terestre. Trasarea pe beton a liniilor de cale ferata 9. NE 012-99 -Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat. 10. P 7-00 - Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire (PSU) 11. C 252-94 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea si receptionarea pilotilor scurti, turnati pe loc prin vibrocompresare. 12. C 28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton. 13. C 26-85 - Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive. Completari la C 26-85. 14. C 54-81 - Instructiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor. 15. C 200-81 - Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la constructiile îngropate, prin metoda carotajului sonic. 16. C 150-99 - Normativ privind calitatea îmbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agrozootehnice. 17 GP 113-04 - Îndrumator tehnic pentru proiectarea si executarea minipilotilor forati. 18. Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, elaborat de IPC în baza Ord. MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 (B.C. nr.5-8/93) 19. Legea 10/1995 - Legea calitatii pentru constructii (Monitorul Oficial, anul VII, nr. 12/1995 cu toate completarile si modificarile ulterioare). 20. Regulamentul de receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferent acestora (Monitorul Oficial nr. 193/1994, cu modificarile ulterioare). 21. Normele de întocmire a cartii tehnice a constructiei (Monitorul Oficial nr. 193/1994). 22. Legea 137 - Legea privind protectia mediului, cu toate completarile si modificarile ulterioare




3.CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA

Prezentul Caiet de sarcini se refera la alcatuirea si tehnologia de executie a minipilotilor pentru fundatie. Minipilotii au diametrul de 200 mm si lungime de 20 metri.

1.1. Ciclul tehnologic de executie a minipilotilor cuprind urmatoarele etape: 1.1.1. Executarea unei gauri în teren prin forare. Forarea se va realiza în interiorul unui tub metalic de protectie recuperabil.

Forezele utilizate pot fi de tip foreze rotative (folosite curent la cercetarea terenului de fundare sau la executarea ancorajelor.

1.1.2. Armarea minipilotilor va fi constituita din carcasa de armatura Armarea se poate realiza, în functie de tehnologie, înainte sau dupa betonare, cand armatura se

introduce în materialul proaspat turnat, înainte ca acesta sa înceapa sa se întareasca. În aceasta situatie se folosesc aditivi întarzietori de priza.

1.1.3. Betonarea minipilotilor poate fi realizata cu beton fluid cu agregate mici si continut mare de ciment, prin betonare cu pompa de beton.

Betonarea gaurii forate se realizeaza prin intermediul unei coloane metalice de betonare dusa pana la talpa forajului, utilizandu-se pompa de beton care asigura o betonare continua si de buna calitate.

1.2. Amplasarea minipilotilor în teren. Minipilotii se amplaseaza în teren conform planului de fundatii. Partea superioara a minipilotilor se înglobeaza într-o grinda cu dimensiunea 50x80 cm.

4. MATERIALE FOLOSITE. CONFECTIONARE

4.1. Materialele din care se confectioneaza minipilotii din beton armat (agregate, ciment, adaosuri hidraulice, otel beton, etc.), trebuie sa îndeplineasca conditiile tehnice prevazute în standardele în vigoare, precum si prescriptiile tehnice referitoare la lucrarile de beton, beton armat si beton precomprimat.

Controlul calitatii betoanelor si a materialelor componente se va efectua - ca obiectiv si frecventa - conform NE 012-99, iar interpretarea rezultatelor se face conform SR EN 12390-6:2002 si SR EN 12350-4:2002

4.2. Pentru pilotii situati în terenuri cu ape agresive la alcatuirea retetei de betoane se va tine seama de prevederile SR 3011:1996.

Betonul trebuie sa fie de consistenta fluida (tasarea conului 15...18 cm) si sa fie clasa C 20/25. Compozitia betonului se stabileste prin încercari preliminare conform normativului NE 012-99.

Se recomanda urmatoarea reteta (pentru 1 m3 beton):

- ciment: 500-600 kg - agregate: 0/7: 1660-1760 kg - apa: 240 L - raport în greutate apa/ciment: 0,4...0,6. - întarzietori de priza si plastifianti: 2 kg.

4.3. Armaturile pilotilor se realizeaza din otel tip OB 37 sau PC 52 STAS 438/1-89. Armarea minipilotilor se facec u carcase de armatura cilindrice formate din bare longitudinale si freta. Carcasa trebuie sa fie executata corect si suficient de rigida pentru a nu se deforma în momentul lansarii.

4.4. Clasa betonului, dozaje, agregate si armarea sunt specificate în proiect, iar compozitia betonului se stabileste prin încercari preliminare conform normativului NE 012-99.

5. PROCEDEE PRELIMINARE DE REALIZARE A PILOTILOR

A) Lucrari pregatitoare

5.1. Lucrarile pe santier încep prin amenajarea platformei de lucru pe amplasamentul lucrarii, la cotele si dimensiunile din proiect, eventual si degajarea amplasamentului de obstacole

La executarea sapaturii si amenajarea platformei de lucru se va lua în consideratie, asigurarea unei bune deplasari a utilajelor în timpul lucrului.

5.2. În cazul în care este necesara, se va face si o degajare aeriana a amplasamentului lucrarii de liniile eletrice de curent, telefon etc., precum si o degajare subterana de conductele de apa, canalizare,




gaze electrice, etc., inclusiv orice alte constructii si instalatii subterane. În aceasta situatie se va tine seama si de normele de tehnica securitatii respective.

5.3. Pe amplasamentul lucrarii se rezerva o suprafata de teren pentru depozitarea carcaselor de armatura necesare realizarii minipilotilor.

5.4. Se traseaza si materializeaza pe teren axele de lucru pentru instalatia de foraj.Se picheteaza cu tarusi de lemn axul fiecarui minipilot (foraj).

5.5. Se pozitioneaza instalatia de foraj pe primul tarus, conform prevederilor din proiect.Se controleaza functionarea utilajului de foraj.Se controleaza pozitia sapei de foraj pe tarus, se îndeparteaza acesta si se începe forajul.

5.6. Incercarea în teren a minipilotilor de proba. Detaliile de executie ale lucrarilor realizate din minipiloti se definitiveaza numai pe baza rezultatelor încercarilor de proba asupra unor minipiloti executati pe amplasament cu aceeasi tehnologie si aceleasi utilaje avute în vedere în proiect. Detaliile de executie se vor definitiva pe baza rezultatelor încarcarilor de proba. Numarul minipilotilor de proba s-a stabilit în functie de numarul total al minipilotilor de pe amplasament, de complexitatea conditiilor geotehnice, de amplasamente învecinate, de tipul si importanta constructiilor . Acest numar nu va fi mai mic de 1% din numarul total al minipilotilor, in cazul lucrarii de fata fiind 10 bucati.

Programul minimal de încarcari de proba pe un amplasament consta din încercarea unui minipilot la compresiune si smulgere. Se recomanda ca minipilotul de proba sa fie amplasat între alti cel putin 4 minipiloti, astfel încat ameliorarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sa se reflecte în comportarea minipilotului.

B) Organizarea lucrarilor de pilotaj

5.7. Lucrarile realizate din minipiloti forati se executa numai pe baza de documentatie întocmita de o unitate de proiectare, care trebuie sa contina toate detaliile necesare executiei inclusiv pentru lucrarile pregatitoare si de organizare a santierului. Executia minipilotilor trebuie efectuata numai de unitatile specializate, cu personal cu pregatire corespunzatoare pentru aceste lucrari si pentru buna exploatare a utilajelor si instalatiilor respective.

5.8. Esalonarea lucrarilor realizare din minipiloti trebuie sa se faca în flux continuu dupa tehnologia de executie si a specificatiilor lucrarii si în baza prezentului îndrumator completat cu caiet de sarcini, care sa cuprinda conditiile tehnice speciale corespunzatoare lucrarii respective.

5.9. Organizatia de constructii trebuie sa asigure realizarea întocmai a proiectului, tinand evidenta zilnica - dupa un grafic de lucru dinainte stabilit a tuturor lucrarilor, care vor fi trecute în fisele de lucrari.

5.10. Organizatia de constructii este obligata sa înfiinteze un laborator pe santier pentru controlul permanent al calitatii lucrarilor (încercari asupra noroiului bentonitic daca este folosit la forare, si a probelor de beton ce se introduce în gaura forata).

5.11. Beneficiarul lucrarii va delega un cadru tehnic care sa urmareasca permanent lucrarile pe santier si respectarea proiectului si a îndrumatorului, împuternicit a lua masurile corespunzatoare în caz de nerespectare a acestora.

5.12. La executarea minipilotilor trebui respectate normele de tehnica securitatii muncii existente în constructii si cele specifice acestui gen de lucrari, conform prezentelor recomandari. 6. EXECUTAREA PILOTILOR FORATI PE LOC A/ Procedeele de realizare a gaurii forate cu tubare

6.1. La procedeul de foraj cu tubaj recuperabil, se va folosi introducerea si extragerea tuburilor cu utilajul de forat.În terenuri necoezive (nisipuri, pietrisuri) trebuie respectate urmatoarele principii generale de forare:

- evitarea folosirii utilajelor cu vacuum (sugere), ca de exemplu pompa cu clapet, întrucat provoaca afanarea stratului portant;




- tot pentru evitarea afanarii terenului, cutitul coloanei de foraj se va mentine în permanenta sub nivelul sapat.

6.2. Pentru protejarea peretilor forajului, se folosesc tuburi metalice, de lungimi variate (2...8 m), cele de lungime mica (2...3 m) folosindu-se în general la partea superioara a forajului. Îmbinarea tuburilor se face de regula prin însurubare sau prindere cu suruburi cu cap îngropat. Lungimea totala a tubulaturii trebuie sa asigure adancimea prevazuta a pilotului si în plus o lungime de 1,0...2,0 mm deasupra terenului, necesara pentru manevrarea ei.

6.3. Se interzice introducerea coloanei de foraj cu ajutorul apei sub presiune. 6.4. Dupa fixarea corecta a coloanei pe punct si verificarea verticalitatii acesteia, ea se lasa sa

patrunda În teren prin greutatea proprie si apoi se înfige prin presare si miscare de rotire alternanta în plan orizontal (luvoaiere) cu ajutorul instalatiei hidraulice. În momentul cand coloana nu mai patrunde în teren, începe saparea si evacuarea pamantului, care se face continuu, pana la nivelul cutitului de la baza coloanei, la pamanturi coezive.

6.5. Nu se permite excavarea pamanturilor necoezive (nisipuri fine prafoase îmbibate cu apa) decat pana la 30...50 cm deasupra nivelului cutitului coloanei metalice, pentru a se evita surparea si afanarea pamantului în jurul gaurii.

În timpul forarii sub apa, nu este permisa scaderea nivelului apei din coloana cu mai putin de 1 m deasupra nivelului hidrostatic natural din terenul înconjurator, pentru a se evita efuierea.La evacuarea pamantului, sapa va fi ridicata încet, iar înainte de descarcare va fi tinuta suspendata la gura coloanei metalice, pentru a da posibilitatea sa se scurga bine apa în tub, dupa cum se va începe manevrarea de descarcare.

6.6. Sub nivelul apei subterane se va lucra totdeauna cu contrapresiune de coloana de apa. La forarea în prafuri si nisipuri fine, înaltimea coloanei de apa va fi cel putin un metru deasupra nivelului hidrostatic, masurat atunci cand unealta de forare este scoasa din coloana.

6.7. În cazul panzelor freatice ascensionale înaltimea coloanei de apa în tub, la pamanturile nisipoase va fi suficient de mare, astfel încat sa se anihileze sub presiunea apei din strat; iar la nevoie se va introduce în coloana noroi bentonitic cu densitatea corespunzatoare (1,15-1,20 g/cm

3). Mentinerea unui

nivel de apa ridicat în coloana se face prin alimentare continua cu apa din afara (prin pompare). În cazul acestor pamanturi, pentru a se evita scaderea nivelului apei din coloana nu se admite forarea rapida si nici pomparea apei din coloana, în vederea turnarii betonului.

Executarea sapaturii pe ultimul tronson de foraj de 1,0...1,5 m se efectueaza dupa înfigerea coloanei pana la cota varfului pilotului, mentinandu-se în acelasi timp si nivelul apei în coloana, asa cum s-a aratat mai sus.

6.8. Înainte de începerea betonarii, se executa în mod obligatoriu curatarea gaurii de foraj pentru înlaturarea detritusului depus pe talpa. Aceasta operatie se executa dupa trecerea unui timp de 1...2 ore de la terminarea forarii, timp în care se sedimenteaza majoritatea particulelor pe talpa forajului.

Curatarea talpii forajului trebuie facuta cu deosebita grija, prin sapare cu viteza redusa; introducerea si scoaterea sapei se face cu miscari încete, controlandu-se permanent sa nu se ajunga sub nvelul cutitului coloanei. Dupa efectuarea acestei operatiuni, forajul este gata pregatit pentru betonare.

6.9. Pentru a se preîntampina formarea unei noi depuneri pe talpa forajului, turnarea betonului trebuie sa înceapa într-un timp cat mai scurt de la terminarea curatirii talpii (15...30 minute). În cazul în care se produc întarzieri la începerea turnarii betonului, mai mari de 30 minute, trebuie repetata operatia de curatare a talpii forajului.

6.10. În santier va functiona un laborator de betoane, care va preleva probe de beton. B/ Confectionarea si introducerea carcasei de armatura

6.11. Minipilotii forati sunt în general armati cu carcase metalice, confectionate în atelierele santierului, la dimensiunile prevazute în proiect.Carcasa metalica este alcauita din armaturi longitudinale si transversale.

6.12. Barele longitudinale au fost alese în asa fel încat sa asigure rigiditatea carcaselor pe timpul manevrarii ei pentru a nu se deforma.Carcasa va fi prevazuta la partea superioara cu bare de agatare rigide si suficient de rezistente pentru a sustine întreaga carcasa la manevrare si introducerea ei în foraj.

6.13. Transportul carcaselor metalice de la atelierul de confectii metalice la punctul de lucru se face cu ajutorul unui trailar sau camion sa.




6.14. Carcasa de armatura se introduce în foraj cu ajutorul unei macarale, cu sageata si putere la carlig corespunzatoare, pentru o manevrare usoara.Pentru a se putea introduce carcasa, in conditiile in care inaltimea este limitata de existenta planseului de peste parter, aceasta se confectioneaza din tronsoane care se îmbina între ele prin sudura electrica, la gura forajului. În timpul sudarii se va da o atentie deosebita centrarii tronsoanelor spre a evita devierea de la verticala a carcasei la introducerea în gaura de foraj. Diametrul interior al carcasei este limitat de diametrul burlanului de betonare (15...25 cm), care se introduce în interiorul carcasei, cu un spatiu de siguranta de minimum 5 cm necesar pentru manevrare si pentru o ascensiune usoara a betonului în coloana (în timpul betonarii).

6.15. Înainte de introducerea carcasei de armatura în foraj se vor face urmatoarele verificari si operatii: - verificarea adancimii forajului, care trebuie sa corespunda cu cea din proiect; - executarea corecta a sudurilor carcasei; - verificarea barelor de armatura, daca sunt curate, neoxidate etc. si se face receptia ei, prin verificarea concordantei cu proiectul, a rigiditatii, a sudarii corecte a barelor, a dispozitivelor de mentinere a formei, distantierilor, etc

Coborarea carcasei în foraj se face lent, fara smucituri sau opriri bruste, care ar putea produce deformarea ei sau lovirea si surparea peretilor.

Carcasa metalica trebuie prevazuta cu distantieri rigizi, care sa permita o alunecare usoara a acesteia pe peretii gaurii de foraj sau a tubajului. Distantierii se vor dispune la 1...3 m, în functie de diametrul carcasei, astfel încat sa se asigure corecta centrare a armaturii în foraj.

Intrucat lungimea pilotilor este peste 10 m, armatura se va mentine suspendata la gura forajului, evitandu-se astfel frecarile armaturii de peretii forajului.

6.16. În cazul în care armatura nu ajunge la cota din proiect blocandu-se în timpul introducerii, se va extrage imediat din foraj, se va verifica starea ei si se va curata pamantul depus pe ea, înainte de a se reintroduce în foraj. C/ Betonarea pilotilor

6.17. Pentru executia minipilotilor se recomanda betoane fluide de marca superioara, utilizand agregate mici cuprinse între 0 si 7 mm si un dozaj de ciment de cel putin 500 kg/m

3.

6.18. Tipurile de cimenturi utilizate la confectionarea betoanelor si mortarelor se vor stabili în functie de conditiile mediului de fundare..

6.19. La stabilirea compozitiei betonului, se va tine seama de urmatoarele recomandari: - lucrabilitatea betonului va fi de minimum 6 ore, timpul de lucrabilitate se va stabili pentru fiecare caz în parte în functie de volumul de beton pus în opera pentru un minipilot, de tehnologia de betonare si de durata transportului de la statia de betoane la punctul de lucru din santier.

Transportul betonului de la statia de prepare la locul de punere în opera se va efectua în mod obligatoriu cu autobetoniere.

6.20. Pe timp de iarna se vor lua masurile necesare la preparare si transport, pentru timp friguros, astfel încat betonul sa nu aiba scaderi mari de temperatura în timpul transportului (la punerea în opera temperatura minima va fi +5

oC).

6.21. Din motive economice vor fi pregatiti pentru turnare un numar de n minipiloti, al caror volum total corespunde volumului de beton adus de autobetoniera utilizata.

6.22. Indiferent de modul de executie a forajului, betonarea se face cu ajutorul unei coloane

metalice (tub) d3 betonare 100 mm coborata pana la talpa forajului si racordata la pompa de beton, cu

ajutorul unui dispozitiv de prindere rapida. 6.23. Turnarea betonului se face ascendent ridicand coloana de betonare 3-4 cm de la talpa

forajului.Betonarea cu pompa de beton asigura o betonare continua si de buna calitate si confera totodata posibilitatea unei usoare compactari a peretilor si talpii forajului, avand ca efect o crestere a frecarii laterale si o sporire a portantei minipilotului realizat.

6.24. În cazul turnarii betonului sub apa , operatia se executa cu ajutorul unui burlan înnecat, format din tronsoane si prevazut cu capac metalic si garnituri de cauciuc asezat la partea inferioara a palniei. Betonarea sub apa se mai poate face si cu o cupa cu capac mobil la partea de jos.

Burlanul de betonare este prevazut la partea superioara cu o palnie de 0,6...1,00 m3 capacitate,

care are la partea inferioara un capac metalic cu garnitura de cauciuc, pentru retinerea betonului în timpul




turnarii primei sarje. Capacul metalic, în general de forma conica, este asezat la baza palniei, fiind prevazut la partea inferioara cu bare metalice pentru ghidarea lui pe burlan în timpul coborarii.

Betonarea fiecarui pilot nu se admite a se începe înainte de a se fi luat si verificat toate masurile organizatorice care sa asigure terminarea lui fara întreruperi mai mari de 1/2 ora.

Odata cu turnarea primei sarje de beton, capacul metalic coboara prin burlan în adancime, sub actiunea greutatii betonului, împingand în acelasi timp în afara si apa din burlan; astfel, capacul ajunge sa reazeme pe fundul forajului, burlanul si palnia fiind pline cu beton fluid.

Prin ridicarea, cu ajutorul troliului, cu 20...30 cm a burlanului si palniei umplute cu beton, capacul metalic iese din burlan sub actiunea betonului; betonul din burlan este expulzat între burlanul de betonare si peretii coloanei , iar apa din coloana este împinsa în sus si deverseaza peste gura forajului, pe masura umplerii cu beton a coloanei sau gaurii de foraj.

În cazul în care, la prima ridicare a palniei si burlanului coloana de beton nu coboara - se va proceda la o miscare brusca pe verticala a burlanului si se va adauga o noua sarja de beton în palnie care prin greutatea ei, va împinge betonul din burlan.

În continuare, alimentarea cu beton a palniei se face în mod continuu, fara întrerupere, pana la betonarea completa a forajului.

La terminarea betonarii pilotului, se îndeparteaza betonul de la suprafata, care a stat în contact cu apa pe circa 1 m, care reprezinta în general grosimea betonului contaminat cu noroi sau spalat de apa. Dupa betonarea fiecarui pilot, burlanele si palnia de betonare se vor spala cat mai bine, cu jet de apa, perie, îndepartandu-se complet resturile de beton de pe ele.

6.25. În cazul în care minipilotii realizati sunt cuprinsi ulterior într-un radier sau o grinda de beton armat, lungimea de ancoraj va fi determinata functie de tipul de solicitare si de calitatea otelului din corpul minipilotului, potrivit prevederilor din STAS 2561/3-90: "Teren de fundare - Piloti. Prescriptii generale de proiectare".

7. ORGANIZAREA EXECUTIEI, A LABORATORULUI DE SANTIER, EVIDENTA LUCRARILOR .

7.1. Constructorul este obligat sa întocmeasca un program de organizare a executiei minipilotilor forati, pe baza productivitatii utilajelor si a timpului necesar pentru întretinerea si controlul acestora.

Ca unitate de lucru se va considera minipilotul, iar prin programul de organizare se vor urmari urmatoarele: - sa se realizeze, în timpul prevazut, numarul de minipiloti indicat în proiectul de organizare; Încarcarile de proba pe minipiloti se vor efectua dupa minim 30 de zile de la data betonarii acestora, de catre unitati geotehnice sau de lucrari speciale de acest profil; - sa se evite, pe cat posibil, imobilizarea utilajelor (autopompa de beton, motocompresorul, automacaraua) cauzate de diverse motive (defectiuni mecanice la utilajul de foraj, întarzieri în aprovizionarea cu carcase de armatura, beton, etc.);

7.2. Lucrarile de executie a minipilotilor forati trebuie conduse de un personal tehnic bine pregatit, care sa cunoasca în amanunt tehnologia de executie, utijalele si instructiunile de lucru cu privire la acestea.

7.3. Constructorul este obligat sa organizeze în cadrul laboratorului de santier, urmarirea calitatatii materialelor folosite la executarea minipilotilor forati si are urmatoarele atributii: - verificarea calitatii materialelor utilizate si certificarea ca acestea corespund normativelor în vigoare; - efectuarea determinarilor pentru probe de betoane, precum si tinerea evidentei si prelucrarea datelor ce se obtin în laborator; - tinerea evidentei conditiilor exterioare în care s-au executat minipiloti (nivelul panzei freatice subterane, temperatura de lucru, întreruperi din cauza conditiilor atmosferice etc.); - participare la stabilirea cauzelor si masurilor ce trebuie luate pentru remedieri, în cazurile de întreruperi sau greseli de executie; - participarea la efectuarea încarcarilor de proba pe minipiloti si interea evidentei rezultatelor.

7.4. Constructorul este obligat sa tina evidenta scriptica a executiei minipilotilor prin întocmirea zilnica a unor fise de lucrari în care vor fi trecute, în principal urmatoarele date: - date necesare pentru identificarea usoara a minipilotului; - caracteristicile stratificatiei, nivelul panzei freatice, timpul de foraj etc.; - conditiile în care s-au executat lucrarile de foraj, de introducere a armaturii si de betonare a minipilotilor; - conditiile speciale accidentale si întreruperi, precum si masurile luate pentru remediere; - probele de beton prelevate si rezultatele obtinute pe aceste probe, inclusiv retetele utilizate.




7.5. Fisele minipilotilor reprezinta acte de constatare a executarii lucrarilor ascunse. Ele servesc la receptia lucrarilor si vor fi pastrate la cartea constructiei.

Fisele vor fi semnate de seful de santier sau de lot, delegatul beneficiarului, de seful de echipa, de seful de schimb si de responsabilul cu probleme de calitate.

Fisele se întocmesc în dublu exemplar, din care unul ramane la constructor si unul se preda delegatului beneficiarului.

8. CONTROLUL CALITATII BETONULUI UTILIZAT LA EXECUTIA MINIPILOTILOR FORATI 8.1. La începutul lucrarilor si la schimbarea sursei de aprovizionare cu materiale, constructorul va

efectua încercari de control în cadrul laboratorului de santier, sau în cadrul altor laboratoare specializate, în scopul stabilirii caracteristicile generale ale materialelor, în raport cu datele proiectului si cu conditiile terenului, luand în considerare urmatoarele prevederi:

a) Cimentul utilizat la prepararea betonului va fi verificat pentru fiecare lot livrat, urmarindu-se prin încercarile de laborator timpul de priza, constanta de volum, si rezistentele mecanice potrivit prevederilor NE-012-99, iar temperatura cimentului la prepararea amestecului nu trebuie sa depaseasca +40

oC;

b) Apa necesara prepararii betoanelor, va avea proprietati conform NE-012-99 c) Aditivul întarzietor de priza "replast" utilizat la prepararea betoanelor trebuie sa corespunda

conditiilor tehnice prevazute în NE-012-99 d) Agregatele necesare prepararii betoanelor vor corespunde în ceea ce priveste continutul de

impuritati prevederilor din NE-012-99 8.2. Controlul calitatii betonului necesar executarii minipilotilor se va face pentru cate 10 minipiloti o

proba. Operatiile respective se vor efectua atat la statia de betoane, cat si la locul de executie a pilotilor si se va face pentru cate 10 minipiloti o proba. Operatiile respective se vor efectua atat la statia de betoane, cat si la locul de punere în opera, astfel:

- consistenta betonului se va determina prin metoda tasarii cu conul Abrahams; - pentru determinarea rezistentelor mecanice, se vor preleva serii de cate 3 cuburi cu latura de 14

cm, pentru încercarea la compresiune, la varsta de 7 si 28 zile; - probele confectionate pentru verificarea proprietatilor betonului întarit se vor încadra în prevederile

NE-012-99. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materilelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii".

8.3. În perioada de lucru pe timp friguros se va tine seama la prepararea betoanelor de prevederile din "Normativul privind executarea lucrarilor de beton si beton armat" indicativ C 140-86, cu mentiunea ca temperatura betonului la punere în opera sa fie mai mare decat +5

oC.

9. MASURI DE TEHNICA SECURITATII SI PROTECTIA MUNCII 9.1. Pentru executarea operatiilor cu macarale, instalatii de foraj se vor respecta normele de

tehnica securitatii muncii prevazute în legislatia în vigoare. 9.2. Înainte de începerea lucrarilor pe santiere se vor lua urmatoarele masuri speciale de tehnica

securitatii si protectia muncii: a) Spatiul de amplasare a instalatiilor va fi liber de orice obstacole; b) Terenul pe care este asezata instalatia de foraj va fi bine nivelat si compactat pentru a nu

prezenta denivelari sau tasari; c) Partile în miscare ale instalatiilor vor avea aparatori; d) Instalatia de foraj va fi perfect axata pe sirul de piloti calata în pozitie orizontala si verticala; e) Va fi asigurata lumina suficienta în timpul noptii la locul de munca si la instalatiile si utilajele în

lucru. f) Sa nu existe prize lipsa, cabluri uzate, rupte sau fisurate, iar sigurantele si suruburile instalatiilor

sa fie bine fixate. g) Toate sculele sa fie permanent în buna stare de functionare. h) Personalul executant va fi bine instruit asupra modului de lucru, comportarea la locul de munca,

precum si asupra unor masuri speciale ce se vor lua pe parcurs de catre seful de echipa.




9.3. Înainte de începerea operatiunii de foraj se va verifica starea tehnica a întregului utilaj, daca corespunde sarcinii de lucru.

9.4. În timpul lansarii carcasei de armatura în foraj nu se va sta în raza de actionare a macaralei. Legarea carcasei pentru ridicare si lansare în foraj, se va face sub directa supraveghere a mecanicului titular al macaralei.

9.5. Revizia instalatiei de foraj se va face la termenele stabilite de mecanicul sel al executantului. Dupa fiecare revizie, se va mentiona într-un raport despre revizia facuta instalatiei de foraj.

9.6. La instalatia de foraj, toate bolturile, articulatiile parghiilor de comanda si piulitele de la bolturi trebuie sa aiba splinturi si sigurante pentru a nu se desprinde din cauza trepidatiilor.Rotile dintate, lanturile, curelele de transmisie cuplajele si toate piesele în miscare trebuie prevazute cu aparatori solide fixe sau demontabile, astfel încat sa nu permita muncitorilor sa vina în atingerea cu vreo piesa în miscare.

9.7. Este obligatoriu efectuarea lunara a instructajului pentru protectia muncii a personalului angajat, precum si a personalului nou angajat, care nu va începe lucru decat dupa ce si-a însusit instructajul, consemnandu-se în fisele de instructaj.

9.8. În procesul de executie se vor respecta de asemenea urmatoarele prevederi în vigoare: - Legea 319/2006 privind securitatea si protectia muncii, si normele de aplicare aprobate cu HG

1425/2006 - Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, elaborat de IPC în baza Ord. MLPAT nr.

9/N/15.03.1993 (B.C. nr.5-8/93) - Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de cofraje , schele, cintre şi eşafodaje în construcţii-

IM 007-1996 -ord. MLPAT 74/N/15.10.96

8. MASURI DE PROTECTIE A MEDIULUI

8.1. Depozitele de combustibili si lubrifianti pentru instalatiile folosite pe santier vor fi izolate, îngradite si permanent curate, fara scurgeri din rezervoare împrastiate pe santier, care sa polueze apele de suprafata sau panza freatica. Parcul de utilaje va fi de asemenea curat.

8.2. Resturile menajere, bidoane metalice sau de plastic si orice fel de gunoaie vor fi depozitate într-un loc special amenajat si evacuate periodic din santier.

8.3. Drumurile de acces pe santier ale utilajelor vor fi bine întretinute, prevazute cu pante de scurgere si santuri de evacuare a apelor.




CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR INJECTARE DE CLACAJ

CUPRINS

1. Generalitati domeniul de utilizare

2. Etape de realizare

3. Injectia de clacaj

4. Conditii de realizare

5. Probleme care pot aparea in cadrul procedeului




1. GENERALITATI – DOMENIUL DE UTILIZARE Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de realizare a injectiilor de clacaj pentru consolidarea

fundatiilor cladirii si pentru eliminarea fenomenelor de tasare inegala, conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari

Realizarea injectiilor se va executa in zonele specificate in planul R1 Procedeul de injectare prin clacaj ajuta la rezolvarea problemelor fundatiilor sau la stabilizarea

lucrarilor, oriunde procedeul clasic de injectare nu este aplicabil. In acelasi timp, acest procedeu permite aplicarea injectiilor de compensare a tasarilor in timp real

Procedeul provoaca mici fracturi in sol, care se umplu cu lapte de ciment care face priza. 2. ETAPE DE REALIZARE

Etapele sunt: - Executarea forajelor; distanta dintre foraje este de 3-5 m pentru pietris

- Amplasarea tuburilor cu mansete, cu D=50 mm, cu cate 2-3 goluri de 10 cm la fiecare de 0,3-0,5

m. Mansetele sunt membrane de cauciuc, care actioneaza ca o clapeta anti-retur, permitand doar

circulatia materialului de injectie catre teren. In general, pentru adancimi mici, tuburile sunt din

PVC, dar trebuie acordata atentie sensibilitatii acestora la cresterea temperaturii in cadrul

procesului de clacare

Tubul este coborat avand capatul obturat. La partea superioara a acestuia se gaseste un tub lis, avand lungimea egala cu cea a zonei in care nu se face injectarea (~3,00 M) - Umplerea spatiului exterior tubului cu o suspensie de ciment, preliminara, care permite tubului sa

se fixeze in teren; aceasta se poate face inainte sau dupa introducerea tubului

- Interval necesar pentru ca sa materialul de injectie preliminara sa faca priza si sa se intareasca

(cateva zile); totusi intervalul de timp scurs nu trebuie sa fie atat de mare incat sa permita cresterea

rezistentei materialului intarit

- Injectia de clacaj propriu-zisa

- O data injectarea terminata, se scoate obturatorul si conducta flexibila, apoi se spala energic

forajulcu apa, prin intermediul unui alt tub flexibil caborat la fundul tubului cu mansete (pentru a

indeparta tot produsul injectat ramas in tub si care ar putea impiedica o alta injectare)

3. INJECTIA DE CLACAJ

In tubul cu mansete se insereaza o conducta flexibila dotata la capat cu un dublu obturator, care permite etansarea totala a tubului, de o parte si de alta a mansetei prin care se efectueaza injectarea, ceea ce permite o injectare selectiva. Se trece la faza denumita clacaj, care consta in ruperea materialului de injectie perimetrala, ceea ce creaza calea catre teren pentru materialul de injectie.

Presiunea necesara pentru ruperea materialului intarit este cel putin egala cu rezistenta la tractiune a acestuia.

Injectarea se face in sens ascendent Materialul de injectie este pasta de ciment in amestec stabil cu bentonita, cu viscozitate medie, cu

cantitate mare de elemente solide si stabile Injectarea repetitiva.

In functie de scopul care trebuie atins, injectarea se va face folosind fiecare fereastra de injectare o data sau de mai multe ori.

4. CONDITII DE REALIZARE

Criteriile care trebuie respectate sunt :cantitatea materialului de injectie, presiunea maxima de injectare, timpul intre doua injectari succesive

In cazul de fata, pentru reabilitarea fundatiilor din pietris stabilizat se vor folosi presiuni mici de injectare




Injectarea cu manseta se face respectand criteriile presiunii minaimale, a debitului si cantitatii maxime de pasta de ciment, cat si criteriul presiunii maximale dupa injectarea unui volum minimal stabilit. Cantitatea injectata intr-o faza conditioneaza avansarea materialului de injectie. In zone cu rezistenta mica, acesta scapa si presiunea scade. Ca urmare a experientei, cantitatea maximala ce poate fi aleasa este, pentru o faza, 50-100% din volumul tubului cuprins intre 2 mansete, iar cea minimala este 20% din cea maximala. Daca presiunea creste semnificativ, injectarea se opreste fara a se atinge cantitatea maximala.

In terenurile putin permeabile fata de materialul de injectie,presiunea de injectie trebuie sa fie superioara rezistentei la tractiune la nivelul considerat a masivului; in terenuri permeabile, un debit de injectie superior capacitatii de absorbtie a terenului va permite fisurarea.

Mansetele trebuie sa fie la o adancime suficienta sub sol, astfel incat materialul sa nu iasa la suprafata.

SE ATRAGE ATENTIA ASUPRA FAPTULUI CA EXECUTANTUL TREBUIE SA FIE SPECIALIZAT IN DOMENIU SI SA AIBA EXPERIENTA IN LUCRARI DE ACEST GEN.

Reteta pentru injectii si distanta intre foraje se vor stabili dupa cateva injectii de proba, de catre executant, in functie de caracteristicile terenului si ale fundatiilor.

5. PROBLEME CARE POT APAREA IN CADRUL POCEDEULUI

5.1. La terminarea forarii, tubul nu coboara Posibile explicatii: Materialul de injectie preliminara este prea gros Forajul a fost prost executat sau prea deviat Tubul este rupt Masuri care trebuie aplicate Umplerea cu apa a tubului care coboara Scoaterea tubului si reluarea forarii Miscari de du-te- vino ale ansamblului de tije

5.2. La spalare apa nu urca in tub Posibile explicatii:

Nu exista obturare la capatul tubului,sau aceasta s-a deplasat Tubul este spart Una sau mai multe mansete s-au deplasat

Masuri care trebuie aplicate Daca laptele de ciment nu s-a intarit inca se scoate echipamentul, daca nu, se reia forarea

5.3. Materialul de injectie nu trece Posibile explicatii:

Linia de injectare este infundata Obturatorul nu este bine amplasat Materialul de injectie este prea rezistent

Masuri care trebuie aplicate Obturatorul trebuie deplasat sau scos

5.4. Ruperea injectiei primare nu se produce Masuri care trebuie aplicate

Trebuie marita presiunea, sau schimbata pompa cu una mai puternica Se poate aplica procedeul cu apa 5.5. Obturatorul nu coboara in tub

Posibile explicatii: Tubul este spart Tubul s-adeformat la punerea in pozitie Tubul s-adeformat din cauza injectiilor vecine Tubul nu a fost bine spalat

Masuri care trebuie aplicate Dupa ce se controleaza starea tubului cu o conducta flexibila cu diametru mai mic, si se incearca si schimbarea obturatorului, si o noua spalare daca este cazul, se reforeaza, dupa astuparea primului tub




5.6. Materialul de injectie iese prin tub Posibile explicatii:

Obturatorul nu este bine umflat sau nu este in pozitia buna. Tubul este spart sau o manseta deplasata iar suspensia preliminara nu este suficient de rezistenta

Masuri care trebuie aplicate Umflarea sau deplasarea obturatorului Reluarea umplerii in jurul tubului pornind de la obturator

5.7. Materialul de injectie iese pe langa tub Posibile explicatii: Materialul de umplere nu este suficient de rezistent

Masuri care trebuie aplicate: Trebuie reluat procesul de la etapa de umplere in jurul tubului

5.8. Materialul de injectie iese prin teren

Posibile explicatii: Terenul este neinjectabil sau nu poate absorbi materialul de injectie sau materialul de umplutura nu

este sufucient de rezistent si creaza un drum de-a lungul tubului Masuri care trebuie aplicate:

Trebuie incercata colmatarea si apoi procesul sa se desfasoare pana la presiunea limita, sau trebuie reluat procesul de la etapa de umplere in jurul tubului sause opreste injecatrea si se reia ulterior

5.9. Materialul de injectie iese printr-un tub vecin

Posibile explicatii: Tubul vecin este spart sau o manseta a acestuia s-a deplasat

Masuri care trebuie aplicate: Tubul trebuie spalat cu presiune mare, sau refacut forajul

5.10. In cursul injectarii, iese apa printr-un tub vecin

Posibile explicatii: Injectarea este eficace,insa tubul vecin prezinta un defect

Masuri care trebuie aplicate: Dupa disparitia apei si reaparitia materialului de injectie se astupa tubul

5.11. In cursul injectarii, presiunea creste brusc

Posibile explicatii: Conducta de injectie este obturata sau terenul este saturat

Masuri care trebuie aplicate: Se verifica acest lucru scotand eventual obturatorul. Se continua procesul, observand foarte atent

eventualele ridicari ale terenului.




CAIET DE SARCINI PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE SI FUNDATII DIRECTE

CUPRINS

Cap. 1.Generalitati-domeniu de utilizare

Cap.2.Trasare si terasamente

Cap.3.Fundatii directe




1. GENERALITATI – DOMENIUL DE UTILIZARE

Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de realizare a terasamentelor si fundatiilor pentru elementele de consolidare a structurii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari

Realizarea fundatiilor se va executa conform planurilor R1 si R19 Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice de executie, verificarile si receptia lucrarilor

de trasare, terasamente si fundatii pentru realizarea constructiei ce face obiectul prezentului proiect, în con formitate cu Legea 10/1995, privind calitatea în constructii.

Categoria lucrarilor de executie specifice prezentului caiet de sarcini nu necesita masuri deosebite sau suplimentare fata de cele indicate în standardele sau normativele în vigoare ce sunt obligatorii executiei. Beneficiarul si executantul lucrarii sunt obligati sa se conformeze tuturor prevederilor acestui caiet de sarcini pe parcursul executiei, precum si la verificarea lucrarilor specifice.

La executie se vor respecta indicatiile studiului geotehnic ce face parte integranta din prezentul caiet de sarcini. 2. TRASARE SI TERASAMENTE

2.1 Standarde si normative de referinta

• STAS – 9824/0-74 - Trasarea pe teren a constructiei. Prescriptii generale • STAS 9824/1-87 - Trasarea pe teren a constructiei civile, industriale si agrozootehnice • STAS 5091-71 - Terasamente, prescriptii generale. • C83-75 - Îndrumator pentru executarea trasarii de detaliu în constructii • C169-88 - Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea

constructiilor civile si industriale • C56-02 - Caiet I, anexa I.1 • C56-02 - Caiet II, cap. 1 – anexele II.2.2 si II.2.3Normativ pentru verificarea calitatii

si receptia lucrarilor de constructii.

2.2. PREVEDERI SPECIFICE GENERALE

Amplasarea si trasarea obiectului de constructii se va face conform planului general de situatie si

trasare. Lucrarile de sapatura vor fi începute dupa efectuarea operatiilor de primire–receptie a amplasamentului constructiei, trasarii topometrice, stabilirea cotelor si reperelor de nivelment. Confirmarea executarii trasarii si operatiilor de nivelment se va face prin ,,procesul verbal de trasare a lucrarii”, ce va fi semnat de beneficiar, constructor si proiectant.

Abaterile admise la trasare si nivelment sunt cele indicate în normativul C56/02 – anexa II.2.2., avand valorile de ± 2 cm, respectiv ± 1 cm.

Lucrarile de sapatura se realizeaza conform planurilor de detalii, respectandu-se cu strictete indicatiile si conditiile tehnice de executie specificate în aceste planuri si în studiul geotehnic.

La deschiderea sapaturilor se va chema geotehnicianul lucrarii, pentru verificarea calitatii si a caracteristicilor terenului de fundare, urmand ca numai cu acordul acestuia si al proiectantului de specialitate (rezistenta) sa se treaca la realizarea fundatiilor.

Sapaturile pentru lucrarile de constructii vor fi : – sapatura cu taluz cu panta 2 :1, pentru sapatura pentru fundarea diafragmelor. - sapatura cu taluz vertical, nesprijinit, pentru fundatiile echipamentului electric si de ventilatii

Turnarea betoanelor sunt lucrari care se vor executa in uscat. Acolo unde semnaleaza prezenta apei, se va epuiza apa prin pompare directa din incinta sapaturii, cu

prevederea unei base de colectare a apei. Se mentioneaza in mod special urmatoarele :




Daca nivelul cotei de fundare a fost, din eroare, sapat mai adanc de cat este necesar, adancimea suplimentara va fi umpluta cu beton simplu clasa C2,8/3,5 (marca B 50) pe cheltuiala Antreprenorului. Atacarea sapaturilor se va face numai dupa remiterea de catre investitor a planului de retele si instalatii subterane din zona amprizei sapaturilor. Orice stricaciuni cauzate instalatiilor subterane din ampriza sapaturilor vor fi remediate si platite integral de antreprenor.

Înainte de începerea executarii fundatiilor se va încheia un proces verbal de lucrari ascunse în care se vor înscrie toate observatiile privind realizarea sapaturilor.

Diferenta intre volumul total al excavatiei pentru un obiect si volumul exterior al acestuia, considerat pana la nivelul terenului, se va umple cu materialul rezultat din sapatura, in cazul in care acesta este corespunzator, conform prevederilor proiectului.

Umpluturile se vor realiza cu pamant local, rezultat din sapatura . Compactarea se va face în straturi succesive de 20 – 30 cm grosime, la umiditatea optima a

materialului pus în opera, pentru a se preîntampina producerea în timp a unor tasari de consolidare importante si a se asigura reducerea permeabilitatii rambleului la patrunderea apelor de infiltratie.

Gradul de compactare ce se va asigura este de 95% abaterea admisa medie fiind de –5%, iar cea minima de –8%.

Nu se accepta umpluturi executate cu : pamanturi cu umflaturi si contractii mari; maluri si argile moi; materiale cu continut de teren vegetal sau substante organice; materiale eterogene rezultate din demolari, cu resturi de lemn; materiale cu bulgari etc.

Umpluturile pentru constructiile civile si industriale se vor executa in conformitate cu prevederile C 169-88 – cap. 5 – paragrafele 5.1. – 5.17 “Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente, pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale (Buletinul Constructiilor nr. 5/1988). Gradul de compactare al umpluturilor va fi conform prevederilor C 56-02 – caietul II – cap. 1 – paragrafele 1.1 – 1.7, inclusiv prevederile proiectului.

Antreprenorul este obligat sa organizeze pe santier un laborator, echipat si incadrat cu personal instruit, cu atestare de calificare, pentru a indeplini toate testele necesare, pentru controlul dupa instructiunile actelor normative in vigoare si ale consultantului, emitand buletine de analize pe tot parcursul executarii umpluturilor. Copiile buletinelor, certificate de laborator, vor fi remise Consultantului. Umpluturile care nu indeplinesc gradul de compactare cerut vor fi inlocuite sau recompactate. Pentru orice testare a umpluturii, constructorul este responsabil si va excava in consecinta lungimea tasata pana la adancimea determinata de proiectant si va reface umplutura in straturi conform cerintelor actelor normative.

Toate stricaciunile cauzate cablurilor, retelelor de cabluri, tevi etc. sau note de plata care ar putea fi adresate pentru pierderi de electricitate, apa etc. din cauza oricaror tasari ale umpluturilor, vor cadea in seama Antreprenorului si el va plati toate cheltuielile sau notele de plata in legatura cu aceste pagube.

3. FUNDATII DIRECTE

3.1 Standarde si normative de referinta

• NP 112-04 Normativ privind proiectarea structurilor de fundare directa • NE–012–1999 Normativ privind executarea lucrarilor din beton armat. • C 56 – 02 - Anexa I.1 + caiet I.

• C 56 – 02 - Caiet I – cap. 1 – anexa IV. 1.1.; Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii

3.2 Prevederi specifice generale

Lucrarile de fundatii vor fi începute numai dupa verificarea si receptia ca ,,faza de lucru” a naturii

terenului de fundare a sapaturilor si dupa retrasarea generala a axelor fundatiilor si a tuturor elementelor




geometrice ale fundatiilor. Dupa atingerea cotei de fundare se va trece imediat la turnarea betonului simplu pentru evitarea umezirii terenului.

Abaterile privind precizia amplasamentului si a cotelor de nivel sunt: - pozitia în plan orizontal a axelor fundatiilor ±10 mm, - pozitia în plan vertical a cotelor de nivel ±10 mm.

Abaterile dimensionale ale cofrajului elementelor de fundare se vor încadra în cadrul abaterilor limita, indicate de normativul C 56-02- anexa IV.1.1

Lucrarile aferente fundatiilor se vor realiza conform planurilor, respectandu-se cu strictete indicatiile si conditiile tehnice de executie, specificate în aceste planuri.

Fazele proceselor de executie a elementelor fundatiilor din beton si beton armat, constituie în majoritate lucrari care devin ascunse, astfel încat verificarea calitatii acestora trebuie, în mod obligatoriu, sa fie consemnata în procese verbale de lucrari ascunse. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie înainte de întocmirea proceselor verbale de receptie pentru faza precedenta (executata), daca aceasta urmeaza sa fie ascunsa. Procesele verbale de receptie calitativa (locale) se vor întocmi, în general, între constructor si beneficiar, rezultatul consemnarilor aducandu-se la cunostinta proiectantului. Este obligatorie verificarea calitatii lucrarilor în urmatoarele faze de executie:

- la terminarea executarii cofrajelor; - dupa montarea armaturilor în cofraje; - la decofrarea cofrajelor.

Sunt admise defecte privind aspectul si integritatea elementelor de fundatie din beton armat, dupa cum urmeaza:

- defecte de suprafata (pori, segregari superficiale) avand adancimea de maxim 10 mm, pe o suprafata de maxim 400 cm

2/defect, cu o pondere de maxim 10% din suprafata fetei respectivului element

pe care sunt situate; - defecte în stratul de acoperire a armaturilor, avand adancimea de maxim 20 mm, pe o lungime de

maxim 50 mm, cu o pondere de maxim ±5% din lungimea elementului respectiv. Defectele ce se încadreaza în aceste limite nu se vor consemna în procesele verbale. Pentru defecte ce depasesc aceste limite se vor stabili masuri de remediere, conform normativ C149/87. Receptia lucrarilor de fundatii se va face înaintea realizarii peretilor de închidere si compartimentare, fiind consemnata în procese verbale de receptie (pe parti de constructie) încheiate între beneficiar, constructor si proiectant. Aceasta receptie are la baza examinarea directa efectuata de catre cei doi factori a urmatoarelor: • Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind: - natura terenului de fundare; - sapatura; - cofrajul si armarea fundatiilor; - aspectul elementelor dupa decofrare; - aprecierea calitatii betoanelor puse în opera. • Existenta si continutul certificatelor de calitate a betonului livrat de statiile de betoane, inclusiv respectarea conditiilor tehnice de calitate privind materialele utilizate (beton, otel beton, confectii metalice, etc.). • Constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre beneficiar, proiectant, verificator de executie sau alte organe de control. • Dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel, precum si dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile din proiect.

• Încadrarea în abaterile prescrise sau, în lipsa, încadrarea acestor abateri în cele cuprinse de normativele NE 012-1999 si NP 112-04.

Verificarile efectuate si constatarile rezultate se consemneaza în procesele verbale, precizandu-se daca receptia se atesta sau se respinge.

În cazul în care se constata deficiente de executie, se vor propune masuri de remediere si se va proceda la o noua receptie.




CAIET DE SARCINI COFRAJE

CUPRINS

1. Generalităţi

2. Standarde şi normative de referinţă

3. Condiţii de montaj

4. Condiţii de exploatare

5. Abateri şi toleranţe

6. Controlul şi recepţiia lucrărilor de cofraje

7.Masuratori si decontari




1. Generalităţi 1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de realizare a cofrajelor pentu elementele de

consolidare a structurii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari

Cofrajele se vor realiza astfel incat forma si dimensiunile elementelor de beton sa respecte planurile de detalii. 1.2. Cofrajele se vor confecţiona din lemn, produse pe baza de lemn sau metal. Materialul utilizat la confecţionarea cofrajului şi grosimea acestuia trebuie să asigure realizarea unei suprafeţe de beton plane şi de calitatea cerută. 1.3. Cofrajele şi susţinerile lor vor fi astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele condiţii : - să asigure obţinerea unor elemente cu forma şi dimensiunile prevăzute în proiect; - sub acţiunea presiunii betonului proaspăt şi a încărcărilor care apar în procesul de execuţie să nu permită deformări care să depăşească abaterile admise pentru elementele care se toarnă. 2. Standarde şi normative de referinţă 2.1. Standarde : - STAS 7009 - 79 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi asamblari în construcţii. Terminologie - STAS 8600 - 79 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi asamblări în construcţii. Sistem de tolerante. - STAS 10265 - 75 Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate.

Termeni şi noţiuni de bază. - STAS 12400/1 - 85 Construcţii civile şi industriale. Performante în construcţii.

Noţiuni şi principii generale. - STAS 10107/0 - 90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton,

beton armat şi beton precomprimat. 2.2. Normative - NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton şi beton

armat. 3. Condiţii de montaj 3.1. Înainte de montarea cofrajelor pentru fundaţii stâlpi şi pereţi se va proceda la: - verificarea şi recepţionarea armăturilor montate; - pregătirea rostului de betonare, respectiv a suprafeţei de beton vechi care urmează să vină în contact cu betonul nou, prin spriţuire şi suflare cu aer comprimat, sau spălare cu jet de apa. 3.2. Închiderea cofrajelor pentru stâlpi se va face cu cel mult 24 ore înainte de betonare şi după acceptarea de către dirigintele de şantier a modului de pregătire a rostului de turnare. 3.3. La montarea cofrajelor se vor respecta următoarele condiţii : - pozitionarea în plan conform proiectului; - asigurarea respectării dimensiunilor secţiunilor care se betonează; - asigurarea grosimii prevăzute în proiect pentru stratul de acoperire a armăturilor; - poziţionarea conform proiectului a golurilor şi pieselor înglobate.

4. Condiţii de exploatare 4.1. Pe parcursul betonării se va urmări menţinerea etanşeităţii şi poziţiei iniţiale a cofrajelor, întrerupându-se betonarea şi adoptându-se măsuri urgente de remediere în cazurile în care acestea se impun. 4.2. După decofrare, panourile şi piesele de susţinere sau sprijinire vor fi curăţate îndepărtându-se laptele de ciment sau betonul aderent. Se interzice montarea de panouri de cofraj necurăţate şi neunse cu substante de decofrare.




4.3. Pentru reducerea aderenţei între beton şi cofraj în vederea obţinerii unor suprafeţe de beton corespunzătoare, panourile de cofraj vor fi unse în prealabil utilizării lor cu substante de decofrare. 5. Abateri şi toleranţe Abaterile admisibile sunt cele precizate prin anexa II.1. din normativul NE 012-99. 6. Controlul şi recepţiia lucrărilor de cofraje 6.1. La terminarea executării cofrajelor se va verifica : - alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire; - încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii acestora; - dimensiunile în plan şi ale secţiunilor transversale ; - poziţia cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la nivelurile inferioare. 6.2. Înainte de turnarea betonului în cofraje se va verifica : - corespondenţa cotelor cofrajelor, atât în plan cât şi ca nivel, cu cele din proiect; - orizontalitatea şi planeitatea cofrajelor grinzilor; - verticalitatea cofrajelor stâlpilor; - existenta măsurilor pentru menţinerea formei cofrajelor şi pentru asigurarea etanşeităţii lor; - măsurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de susţinere; - rezistenţa şi stabilirea elementelor de susţinere, existenţa şi corecta montare a contravânturilor pe cele doua direcţii, corecta rezemare şi fixare a susţinelor, existenţa penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a tălpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc.; - existenţa în număr suficient a distanşierilor si caprelor; - montarea, conform proiectului, a pieselor care vor rămâne înglobate in beton, sau care servesc pentru crearea de goluri. În cazul în care se constată nepotriviri faţă de proiect, sau se apreciaza că neasigurata rezistentă şi stabilitatea susţinerilor, se vor adopta măsurile de remediere corespunzatoare. În urma efectuării verificărilor şi execitarii eventualelor remedieri, se va proceda la consemnarea celor constatate într-un proces verbal de lucrări ascunse. Dacă până la începutul betonării intervin unele evenimente de natură să modifice situaţia constatată, se va proceda la o nouă verificare conform prevederilor menţionate şi la încheierea unui nou proces verbal. 6.3. În cursul operaţiunilor de decofrare se vor respecta următoarele : - desfăşurarea operaţiei va fi supravegheată direct de conducătorul lucrării; - susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii elementelor şi continuând simetric către reazeme; - slăbirea pieselor de fixare (pene, vincluri, etc.), se va face treptat, fără şocuri; - decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor din greutatea proprie a elementului care se decofrează. 7. Măsurători şi decontări Cofrajele şi susţinerile acestora se măsoara şi se plătesc la mp.




CAIET DE SARCINI BETOANE

CUPRINS

1. Generalităţi


3. Materiale folosite la prepararea betoanelor

4. Condiţii tehnice

5. Compoziţia betonului

6. Prepararea betonului

7. Transportul betonului

8. Controlul calitătii betonului

9. Turnarea betonului

10. Compactarea betonului

11. Rosturi de turnare

12. Decofrarea 13. Abateri şi toleranţe 14. Controlul calităţii lucrărilor de beton armat 15..Masuratori si decontari




1. Generalităţi Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de betonare a elementelor consolidarii structurii

cladirii executate in conformitate studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari

Elementele de beton se vor executa conform planurilor R1 –R17 si R 19- R22. . Forma si dimensiunile elementelor de beton vor respecta planurile de detalii.

Betoanele folosite în realizarea construcţiilor care fac obiectul prezentului proiect sunt de clase curent folosite la noi în ţară. Cerinţele de calitate impuse de legislaţia tehnică în vigoare, stabilesc anumite exigente privind calitatea materialelor ce intra în componenţa betonului realizat, modul de punere în opera şi urmărirea lucrărilor de execuţie. 2. Standarde şi normative de referinţă 2.1. Standarde - STAS 10107/0 - 90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea

elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat - STAS 8600 - 79 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi asamblari în construcţii. Sistem de toleranţe. - STAS 10265 - 75 Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafetelor finisate.

Termeni şi noţiuni de bază - STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali.Metode

de incercare -SR 3011 :1996 Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea

apelor cu continut de sulfati -SR EN 10080:2005 Oţeluri pentru armarea betonului. Oţeluri sudabile pentru beton armat.

Generalităţi

1.2. Normative - NE 012-99 Cod de practică privind executarea lucrărilor din beton şi

beton armat. 3. Materiale folosite la prepararea betoanelor 3.1. Cimentul 3.1.1. Cimenturile folosite la prepararea betoanelor vor fi cimenturi portland şi portland cu adaosuri ale căror condiţii tehnice de recepţie şi livrare sunt reglementate prin prevederile normativului NE 012-99. 3.1.2. Depozitarea cimentului la staţia de betoane se va face în silozuri. Se va ţine obligatoriu evidenţa silozurilor în care a fost depozitat fiecare transport de ciment. 3.1.3. Durata depozitării în silozurile staţiei de betoane nu va depăşi 30 de zile de la data expedierii de la furnizor. Dacă în mod excepţional se depăşeste această durată de depozitare, cimentul în cauză va putea fi utilizat numai cu acordul proiectantului şi beneficiarului şi în funcţie de rezistenţele mecanice obţinute conform normativului NE 012-99 , la vârsta de 2 zile, pe probe prelevate (la evacuarea din siloz) cu cel mult 5 zile înainte de acceptarea utilizării. 3.1.4. Verificarea calităţii cimentului aprovizionat se va face conform prevederilor din normativ NE 012-99. Darea în consum a fiecărui transport de ciment se va face numai cu avizul laboratorului şi în baza rezultatelor încercărilor privind priza, constanta de volum şi rezistenţele mecanice la vârsta de 2 zile.




3.2. Agregate 3.2.1. Sorturile de agregate trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în normativul NE 012-99. Se vor utiliza sorturile : 0 - 3; 3 - 7; 7 - 20; 20 - 31, cu specificaţiile respective pentru diferite clase de beton. 3.2.2. Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admisă numai cu acordul prealabil al proiectantului şi beneficiarului. 3.2.3. Din punct de vedere al granulozităţii, sorturile de agregate trebuie să respecte următoarele condiţii : - rest pe ciurul inferior care delimitează sortul maxim 10 % - trecere prin ciurul superior care delimitează sortul minim 90 % - pentru sortul 0 - 3 mm trecerea prin site de 1 mm trebuie să fie cuprinsă între 35-75 %. În cazurile în care se constată că sorturile aprovizionate nu respectă condiţiile menţionate, laboratorul va reanaliza proporţia dintre diferitele sorturi astfel încât agregatul total să se înscrie în limitele acceptate prin prezentul caiet de sarcini. În asemenea situaţii laboratorul va urmări menţinerea constantă a conţinutului de agregate mai mari de 3 mm. determinarea se va face prin cernerea pe ciurul de 3 mm sub jet de apă a unei cantitaţi de 10 kg beton proaspăt şi cântărirea în stare umedă a agregatelor rămase pe ciur. Dacă între două determinări succesive efectuate la intervalul de 3 - 4 ore diferenţă este mai mare de 10 % se va corecta proporţia între sorturi. 3.2.4. Sorturile de agregate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, în ceea ce priveşte conţinutul de impurităti : - corpuri straine (animale şi vegetale) nu se admit - pelicula de argilă sau alt material aderent de granulele agregatului nu se admit - argila în bucăţi nu se admit - conţinut de mică max. 2,0 % - conţinut de carbune max. 0,5 % 3.2.5. Conţinutul de părţi levigabile nu va depăşi - pentru nisip max. 2,0 % - pentru pietriş max. 0,5 % - pentru total agregat max. 1,0 % 3.2.6. Respectarea conţinutului limita de parte levigabilă este strict obligatorie la sursa de aprovizionare. În măsura în care este necesar se va recurge la spălarea agregatului, reciuruire, etc. 3.2.7. Humusul determinat cu soluţie NaOH va da o soluţie incoloră sau galben deschis. 3.2.8. Pietrişul şi criblura trebuie să indeplinească în ceea ce priveste forma granulelor următoarele condiţii minime : b/a = 0,66; c/a = 0,33 3.2.9. Metodele de verificare a calităţii agregatelor sunt cele stabilite prin prevederile STAS 4606 - 80. 3.2.10. Pentru cantitatea livrată în cadrul unui transport, furnizorul este obligat ca odată cu documentul de expediţie, să trimită şi certificatul de calitate cu rezultatele determinărilor efectuate. Laboratorul executantului este obligat să examineze datele înscrise în certificatul de calitate. Dacă acestea garantează calitatea agregatului, laboratorul va proceda în continuare la verificările prevăzute în anexa I. Dacă nu garantează calitatea agregatului, transportul va fi refuzat. 3.2.11. În timpul transportului de la furnizor, precum şi al depozitării la staţia de betoane, agregatele trebuie ferite de impurificări şi trebuie evitată amestecarea sorturilor. 3.2.12. Depozitele la staţia de betoane se vor realiza pe platforme betonate având asigurată evacuarea rapidă a apei rezultate din precipitaţii sau stropirea agregatelor. 3.2.13. Laboratorul fabricantului de betoane are obligaţia de a efectua verificarea condiţiilor de calitate pentru fiecare sort de agregate la aprovizionarea acestuia. Se vor face verificări pentru : - corpuri străine; - argilă în bucăţi; - parte levigabilă; - granulozitate; - forma granulelor (pentru pietriş şi criblură).




Deteminarea se va face pentru fiecare lot aprovizionat, dar cel puţin câte o probă pentru fiecare 200 m

3. Dacă rezultatele se înscriu în condiţiile prevăzute, agregatul se va da în consum, dacă nu, se va

interzice utilizarea lui. In termen de 48 de ore se va sesiza furnizorul şi beneficiarul. 3.2.14. Întrate în utilizare şi pe parcursul utilizării la staţia de betoane, laboratorul va verifica granulozitatea sorturilor şi umiditatea, odată pe schimb şi de câte ori se consideră necesar, ca urmare a modificării acestor caracteristici. Rezultatele modificărilor vor fi folosite la corectarea reţetelor de betoane. 3.2.15. Laboratorul va ţine evidenţa verificării calităţii agregatelor astfel : - într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; - într-un registru - caiet de agregate vor fi menţionate toate rezultatele determinărilor efectuate de laborator, la aprovizionarea agregatelor; - într-un registru (caiet de agregate) vor fi cuprinse toate rezultatele determinărilor efectuate de laborator în cursul utilizării agregatelor. 3.3. Apa 3.3.1. Apa folosită la prepararea betonului va proveni din reţeaua publică de alimentare.

3.4. Aditivi 3.4.1. Pentru îmbunătăţirea lucrabilităţii betonului proaspăt de clasa minim Bc15, se poate utiliza aditivul complex ADCOM, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor tehnice C 237 - 92 si NE 012-99 anexa V.3.2. 3.4.2. Utilizarea altor tipuri de aditivi este admisă numai cu acordul prealabil al proiectantului. 4. Condiţii tehnice 4.1. Tipurile de betoane care se vor utiliza sunt arătate în tabelul de mai jos :

Beton tip Marca Clasa Domeniul de utilizare

I B50 C2.8/3.5 Beton de egalizare

II B 200 C 12/15 Beton armat in centuri

III B250 C16/20 Beton armat in plansee

IV B350 C20/25 Beton armat in piloti

V MBG Mortar beton grosier in camasuieli

4.2. Pentru asigurarea condiţiilor de rezistenţă şi durabilitate, compozţtiile diferitelor tipuri de betoane trebuie să respecte parametrii specificaţi în normativul NE 012-99 în cazul în care nu se folosesc aditivi plastifianţi. 4.3. Granulozitatea agregatului total se va înscrie în limitele prescrise prin normativul NE 012-99 atât pentru betoanele care se vor turna în infrastructură, cât şi pentru betoanele care se vor turna în suprastructură. 5. Compoziţia betonului 5.1. Stabilirea compoziţiei betoanelor se va face pe baza încercărilor preliminare de laborator. Pentru fiecare clasă de beton se va întocmi un program de încercări care va lua în consideraţie următoarele : - asigurarea lucrabilităţii impuse prin normativul NE 012-99 şi stabilirea cantităţilor necesare de apă de amestecare; - încadrarea granulozităţii agregatului în limitele prevederilor normativului NE 012-99; - adoptarea dozajului optim de ciment; - adoptarea procentului optim de aditiv (dacă se utilizează); - urmărirea rezistenţelor în primele 7 zile de la turnare; - obţinerea unei rezistenţe medii la vârsta de 28 de zile care să depăşească marca cu 10 - 15 %. 5.2. După stabilirea reţetelor, acestea se vor transmite staţiei de betoane, fiind considerate compoziţii de baza. Adaptarea reţetelor se va face conform precizărilor din anexa II.

5.3. Compozitia Mortar - Betonului Grosier (MBG) 1 parte ciment Portland ; 2.5 părţi nisip grăunţos (ca zahărul) - max. 3 mm ; max. 1,5 mărgăritar de min. 5- max. 10mm ; 0,1 părţi var de fluidificare ;




APĂ suficientă pentru a obţine un amestec cu aspectul de “supă de mazăre”, 6. Prepararea betonului 6.1. Staţia de betoane trebuie să fie atestată conform normativului NE 012-99, executantului revenindu-i obligaţia de a nu introduce în operă decât betoane preparate la o staţie atestata. 6.2. Dozarea materialelor componente ale betoanelor se va face gravimetric, admiţându-se următoarele abateri : - ciment - 1 % - agregate dozate individual - 2 % - agregate dozate cumulat - 1 % - apă - 1 % - aditiv (dacă se foloseşte - 0,1 litru/litru). 6.3. Se va verifica săptămânal şi ori de câte ori se consideră necesar, funcţionarea corectă a mijloacelor de dozare, folosindu-se greutăţi etalonate cel puţin până la 200 kg (de exemplu 8 greutăţi a 25 kg fiecare). Este interzisă prepararea betonului în instalaţii care nu asigură respectarea abaterilor prevăzute la punctul 1.4.6.2. În acest sens se va avea în vedere respectarea prevederilor regulamentului privind asigurarea activitatii metrologice în construcţii, aprobat prin HGR nr. 766/1997. 6.4. Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzătoare care să permită o măsurare cât mai exactă a cantităţilor. 6.5. Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face conform cărţii tehnice a utilajului respectiv. În cazul folosirii aditivului ADCOM se introduc initial componente solide şi circa jumătate din cantitatea de apă, doar după o malaxare de circa 30 sec. se introduce restul de apă îîn care se include şi cantitatea corespunzătoare de aditiv. Se continua malaxarea minim 90 de secunde. Durata de malaxare făra aditiv va fi de minim 60 secunde. 6.6. În perioada de timp friguros executantul trebuie să ia toate măsurile, astfel încât temperatura betonului proaspăt să nu fie mai mică de + 7

0 C.

Aceste măsuri vor include : - îndepărtarea gheţii şi a bulgărilor de agregate îngheţate; - acoperirea cu prelate şi încălzirea lor cu abur sau cu aer circulant prin registre de ţevi;

- utilizarea apei calde, etc. Agregatele nu se vor încălzi la temperaturi mai mari de + 30

0 C.

Dacă la prepararea betoanelor se utilizează apa caldă cu temperatură mai mare de + 400 C, se va

evita contactul direct al apei cu cimentul. În acest caz se va amestecă mai întâi apa cu agregatele şi numai după ce temperatura amestecului a coborât sub +40

0 C se va adăuga şi cimentul.

6.7. În perioada de timp călduros (temperaturi mai mari de + 250 C) dacă se execută elemente cu

grosimi mai mari de 1,00 m, executantul va lua toate măsurile necesare producerii betonului sub temepratura de + 25

0 C. Aceste măsuri vor cuprinde stropirea depozitului de agregate cu apă rece,

folosirea apei reci la prepararea betoanelor, sau betonarea în perioade cu temperaturi mai scăzute. 7. Transportul betonului 7.1. Transportul betonului de la staţia de betoane la locul de punere în opera se va face cu autoagitatoare. Transportul local al betonului se va face cu pompe, bene, akipuri, tomberoane şi alte mijloace. 7.2. Fiecare transport de beton, va fi insoţit de un bon (fişă) de transport (livrare) în care vor fi menţionate : - numărul bonului şi data întocmirii; - staţia la care s-a preparat betonul; - tipul de beton şi volumul; - destinaţia betonului, obiectul; - ora plecării din staţie; - ora începerii şi terminării descărcării la şantier. Datele referitoare la staţia de betoane vor fi completate de şeful staţiei, iar datele din şantier vor fi completate de maistrul lucrării. Bonul de transport se va întocmi în dublu exemplar, un exemplar va rămâne la şantier, iar celălalt se va introduce la staţie.




7.3. Durata de transport, care se consideră din momentul plecării de la staţie, până la sosirea la şantier, nu va depăşi 45 minute. 8. Controlul calitătii betonului 8.1. Regulile care trebuie respectate în cadrul activităţii de control şi asigurare a calităţii betoanelor, sunt precizate în detaliu, în normativul NE 012-99. 8.2. Rezultatele încercărilor efectuate pe serii de câtre trei epruvete, la vârsta de 28 zile trebuie să satisfacă condiţiile de la punctele 1.4.8.3. si 1.4.8.4. 8.3. Conform metodologiei prescrise de normativul NE 012-99, laboratorul, autorizat va întocmi o sinteză a rezultatelor înregistrate pe probele de beton, de clasa mai mare de C 12/15, încercate în cursul fiecărui trimestru. 8.4. Rezultatele încercărilor efectuate pe probele recoltate la şantier trebuie să respecte condiţiile impuse de normativul NE 012-99. Pentru stabilirea operativă a realizării clasei betonului pus în operă, ca prim indiciu, se va satisface condiţia ca oricare rezultat al încercării la rezistenţă pe cub sa fie cel putin egal cu rezistenţa minimă admisibilă, conform tabelului de mai jos.

Tip beton Marca Clasa Rmin. admi- sibilN/mm

2

I B 50 C2.8/3.5 3.15

II B200 C 12/15 13,5

III B250 C16/20 18

IV B350 C20/25 22.5

V MBG ~C8/10 ~9

Această condiţie este echivalentă cu condiţia I din anexa X.6. din normativul NE 012-99. Clasa betonului nu se consideră realizată dacă nu sunt satisfăcute toate condiţiile din respectiva anexa. 9. Turnarea betonului 9.1. Pentru fiecare categorie de elemente, fundaţii, stâlpi, planşee, etc., se va elabora de către executant fişa tehnologică de betonare care va fi în prealabil prezentată beneficiarului spre acceptare. Fişa tehnologică va cuprinde : - ordinea şi ritmul de betonare; - utilaje de transport şi punere în operă a betonului şi corelarea capacităţii acestora cu ritmul de betonare stabilit; - măsurile preconizate pentru asigurarea calităţii lucrărilor. 9.2. Înainte de turnarea betonului în cofraje se va face controlul şi recepţia lucrărilor de cofraje conform punct 1.5.6. şi a armăturilor conform pct. 1.6.1.4. 9.3. Betonarea va fi supravegheată permanent de un inginer numit de conducerea unităţii executate. Acesta va întocmi o fişă de betonare în care se va consemna : - data şi ora începerii şi terminarea betonării; - volumul de beton pus în lucrare; - indicativele seriilor de probe prelevate; - masurile adoptate în cazul unor dificultăţi apărute în cursul betonării (intemperii, întreruperi de betonare, defecţiuni ale cofrajelor, etc.). 9.4. Reguli generale de betonare 9.4.1. Punerea în operă a betonului se va face în maxim 1, 1/2 ore din momentul plecării betonului din staţie. 9.4.2. Înălţimea de cădere liberă a betonului să nu fie mai mare de 1,50 m. 9.4.3. Betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului. 9.4.4. Turnarea noului strat se va face înainte de începerea prizei betonului din stratul turnat anterior. 9.4.5. Turnarea se va face continuu până la rosturile tehnologice de lucru.




9.4.6. Durata maximă a întreruperilor de betoane, pentru care nu este necesară luarea de măsuri speciale la reluarea turnării nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului. 9.4.7. Pentru alte reguli generale se vor respecta prevederile cuprinse în normativul NE 012-99. 9.5. Turnarea fundaţiilor din beton armat 9.5.1. Turnarea betonului se va face continuu şi în straturi de maxim 50 cm. grosime. Acoperirea cu un nou strat de beton se va face dupa un interval de maxim 2 ore. 9.5.2. Vor fi prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii pentru a nu se acumula în zonele unde se betonează. 9.5.3. Pentru alte reguli de turnare a betonului în fundaţii se vor avea în vedere reglementările prevăzute în normativul NE 012-99. 9.6. Turnarea betonului în suprastructură se va face în conformitate cu regulile prescrise în normativul NE 012-99. 9.7. Turnarea betonului pe timp friguros 9.7.1. În condiţiile în care temperatura aerului este mai mică sau egala cu +5

0 C sau există

posibilitatea ca în intervalul de 24 ore să scadă sub limita amintita, se recomandă ca temperatura betonului proaspăt să fie 15

0 - 20

0-C.

9.7.2. La turnarea betonului pe timp friguros se vor lua măsurile necesare pentru curăţirea suprafeţei de betonare de zăpadă şi gheaţă. Este interzisă folosirea clorurii de calciu ca agent de dezgheţare. 9.7.3. Dacă temperatura suprafeţei care urmează să fie acoperită cu beton este mai mică de + 5

0 C

betonarea nu va începe. 9.7.4. Pentru alte reglementări privind turnarea betonului pe timp friguros, a se vedea normativul NE 012-99. 9.8. Turnarea betonului pe timp călduros 9.8.1. La turnarea betonului pe timp călduros, executantul va lua măsurile necesare protejării corespunzătoare a betonului împotriva evaporării rapide a apei din beton. Se recomandă betonarea în timpul nopţii, dacă în cursul zilei se înregistrează temperaturi mai mari de + 25

0 C.

9.9. Tratarea betonului după turnare 9.9.1. În condiţii normale de temperatură : - betonul va fi ţinut permanent umed timp de minim 7 zile; - menţinerea în stare de umiditate se va realiza fie prin stropire permanentă, fie prin acoperirea cu prelate, rogojini sau pânză de sac, menţinute permanent umede. 9.9.2. În condiţii de timp friguros : - măsurile de protecţie pe timp friguros se vor lua când temperatura mediului ambiant (măsurata la ora 8 dimineaţa) este mai mică de + 5

0 C;

- se vor asigura condiţii normale de priză şi întărire; - se va asigura o rezistentă suficientă pentru a evita deteriorarea prin acţiunea îngheţului şi dezgheţului; - evitarea de fisuri cauzate de contractarea prin răcire bruscă a stratului superficial de beton; - protecţia se va asigura prin acoperirea cu saltele executate din rogojini cuprinse între două folii de polietilenă; - protecţia se va menţine pe o durată de minim 7 zile de la turnarea betonului; - în cazul elementelor cu grosimi mai mari de 1,00 m înlăturarea protecţiei este admisă numai dacă diferenţa dintre temperatura suprafeţei betonului şi cea a mediului este mai mică de 12

0.

9.9.3. În condiţii de timp călduros : - toate suprafeţele vor fi menţinute umede fie prin stropire continuă, fie prin acoperire cu materialele menţionate la punctul 1.4.9.9.1. şi stropire manuală; - durata de tratare va fi de minim 14 zile.




10. Compactarea betonului 10.1. Compactarea betonului se va face cu vibratoare interne (pervibratoare cu lance) sau de cofraj 10.2. Se vor crea la intervale de maxim 3,00 m spaţii libere între armăturile de la partea superioară care să permită pătrunderea liberă a betonului sau a furtunurilor prin care se descarcă betonul. 10.3. Crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului la intervale de maxim 5 ori grosimea elementului. 10.4. Personalul care efectuează vibrarea va fi instruit în prealabil pentru a respecta următoarele reguli : - introducerera vibratorului se va face cât mai vertical fără a atinge armăturile şi pentru a pătrunde în stratul turnat anterior pe o adâncime de 10 - 15cm; - durata de vibraţie pe o poziţie va fi de 10 - 30 sec., aceasta prelungindu-se dacă suprafaţa betonului nu este orizontală, sau continuă să se degajeze bule de aer din masa betonului; - extragerera vibratorului se va face lent, pentru a se evita formarea de goluri; - poziţia următoare de introducere a vibratorului nu va depaşi distanţa de 1,00 m. 11. Rosturi de turnare 11.1. Rosturile de betonare vor fi dispuse în poziţiile recomandate de normativul NE 012-99 articolele 6.36; 6.38; 6.39. 11.2. Reluarea betonării se va face la intervalul prevăzut în proiect şi după îndepărtarea laptelui de ciment şi a eventualului beton necompactat. 11.3. La rosturile de turnare ale fundaţiilor se va asigura un spor de armare longitudinală, astfel încât procentul de armare în secţiunea transversală în care se face întreruperea să fie de aproximativ 0,5 %. Locul acestora şi modul de dispunerea a armăturilor suplimentare se stabileşte la propunerea executantului şi cu acordul proiectantului. 11.4. Pentru alte reguli privind tratarea rosturilor de turnare se vor respecta cele prevăzute în normativul NE 012-99. 12. Decofrarea 12.1. Dacă prin proiect nu se fac alte precizări termenele minime pentru decofrare vor fi cele prevăzute în tabelul de mai jos :

Operaţiunea de decofrare Termenul minim de decofrare în zile pentru temperatura mediului de :

+50 C-

+90C

+100- +15

0C peste +15

0C

Decofrarea parţilor laterale 4 3 2

Decofrarea feţelor inferioare ale cofra jelor cu menţinerea popilor de siguran- ţă

Planşee şi grinzi, cu deschiderea de max. 6,00 m. Grinzi cu deschideri mai mari de 6,00 m

10 14

8 12

6 8

Îndepărtarea popilor de siguranţă

Planşee şi grinzi cu deschiderea de max. 6,00 m. Grinzi cu deschide ri mai mari de 6,00 m

24 32

18 24

12 16

Temperatura mediului se consideră temperatura minimă pe intervalul de menţinere a cofrajului, măsurată la ora 8 dimineaţa. 12.2. În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta indicaţiile de la 1.5.6.3. 12.3. Pentru alte reguli se vor respecta cerinţele impuse de normativul NE 012-99. 13. Abateri şi toleranţe Abaterile maxime admise la executarea lucrărilor de beton şi beton armat monolit sunt arătate în anexa III.1. din normativul NE 012-99.




14. Controlul calităţii lucrărilor de beton armat 14.1. Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie în majoritatea lor lucrări ascunse, astfel încât verificarea şi controlul calităţii acestora trebuie să fie consemnate în Registrul de procese verbale de lucrări ascunse. 14.2. Procesele verbale de lucrări ascunse vor fi încheiate între reprezentanţii beneficiarului şi executantului şi vor fi aduse la cunoştinţa proiectantului. 14.3. În procesele verbale de lucrări ascunse se vor preciza : - elementul sau lucrarea supusă verificării ; - verificările efectuate; - constatările rezultate; - acordul pentru trecerea la executarea fazei urmatoare. 14.4. Dacă se constata neconcordanţe faţă de proiect sau caietul de sarcini, se vor preciza măsurile necesare de remediere, care vor fi supuse spre acceptare proiectantului. După executarea remedierilor se va proceda la încheierea unui nou proces verbal de lucrari ascunse. 14.5. În cazurile în care, pe parcursul execuţiei se constată abateri faţă de proiect, caietul de sarcini sau de reglementările tehnice în vigoare, reprezentantul beneficiarului va dispune întreruperea execuţiei lucrării în cauză şi va întocmi o nota de constatare, într-un registru special. În asemenea situaţii, reprezentantul beneficiarului va încunoştiinţa în mod operativ proiectantul, care va stabili şi consemna măsurile care se impun a fi luate, înainte de continuarea lucrărilor de construcţii. 14.6. Pentru principalele faze de execuţie, reprezentantul benericiarului va verifica : 14.6.1. Calitatea lucrărilor de cofraje. 14.6.2. Calitatea lucrărilor de montare a armaturilor. 14.6.3. Înainte de începerea lucrărilor de betonare se va verifica dacă sunt pregatite în mod corespunzător suprafeţele de beton turnate anterior şi care urmează să vină în contact cu betonul nou şi în mod deosebit dacă : - s-a îndepărtat stratul de lapte de ciment; s-au îndepărtat zonele de beton necompactat; - suprafetele de contact prezintă rugozitatea necesară asigurării unei bune aderenţe între betonul nou şi cel vechi. 14.7. Calitatea betonului livrat se va verifica trimestrial prin prelucrarea statistică a rezultatelor încercărilor efectuate pe probele prelevate la staţia de betoane. 14.8. Calitatea betonului pus în lucrare pentru fiecare element de structură, se precizează ţinând seama de : - constatările examinării vizuale a elementelor de construcţie; - analizarea rezultatelor încercărilor efectuate pe epruvete confecţionate la şantier. 14.9. Calitatea betonului pus în lucrare se consideră corespunzătoare dacă : - nu se constată defecte de turnare sau compactare (goluri, segregări, discontinuităţi, etc.); - rezultatele încercărilor efectuate pe cuburile de probă să îndeplinească condiţiile impuse de normativ. 14.10. Pentru alte exigenţe se vor respecta prevederile normativului NE 012-99. 14.11. În cazurile în care rezultă o calitate necorespunzătoare a betonului pus în lucrare, proiectantul va analiza şi stabili măsurile care se impun. 15. Măsurători şi decontări - Betonul preparat în staţiile centralizate se măsoară şi se plăteşte la mc. - Punerea în operă a betonului se măsoara şi se plăteşte la mc.




CAIET DE SARCINI ARMĂTURI

CUPRINS

1. Generalităţi


3. Materiale folosite

4. Aprovizionare şi livrare

5. Depozitare

6. Controlul calităţii armăturilor de oţel beton

7. Fasonarea barelor

8. Montarea armăturilor

9. Toleranţe şi abateri

10. Prevederi constructive

11. Stratul de acoperire cu beton

12. Înnădirea barelor 13. Înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect 14. Condiţii de recepţie ale armăturilor 15..Masuratori si decontari




1. Generalităţi Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de armare necesare pentru executia elementelor de

consolidare a structurii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari

Armarea elementelor de beton se va executa conform planurilor R6 –R12 si R 13- R22. Armaturile se vor fasona si monta conform planurilor de detalii.

Tipurile de armături folosite, conform proiectului, pentru realizarea structurii de rezistentă din beton armat, sunt curent folosite la noi în ţară. În prezentul caiet de sarcini sunt incluse unele prevederi legate de aprovizionarea, fasonarea şi montarea armăturilor, în vederea realizării unei calităţi a lucrărilor de construcţii - montaj corespunzătoare exigentelor normelor tehnice în vigoare pentru zone seismice. 2. Standarde şi normative de referinţă

2.1.Standarde : STAS 438/1 - 89 Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţel beton

laminat la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate. - STAS 438/2 - 91 Sârmă trasă pentru beton armat. - STAS 438/3 - 89 Produse din oţel pentru armarea betonului. Plase sudate - SR EN 10080:2005 Oţeluri pentru armarea betonului. Oţeluri sudabile pentru beton armat.

Generalităţi - STAS 7009 - 79 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe si asamblari în construcţii. Terminologie - STAS 8600 - 79 Construcţii civile, industrializale şi agrozootehnice Toleranţe şi asamblari în construcţii. Sistem de toleranţe. - STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton,

beton armat si beton precomprimat 2.3.Normative

-NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrarilor de beton şi beton armat.

3. Materiale folosite

Oţelurile folosite pentru armarea betonului trebuie să respecte condiţiile tehnice prevazute în STAS 438/1 - 89; STAS 438/2 - 91 şi STAS 438/3 - 89. 4. Aprovizionare şi livrare 4.1. Fiecare lot aprovizionat trebuie să fie însoţit de certificatul de calitate eliberat anterior. 4.2. La aprovizionare se va proceda la : - constatarea existenţei certificatului de calitate; - verificarea prin îndoirea la rece; - verificarea prin încercarea la tracţiune. Cel puţin o probă la 50 t. 5. Depozitare Pentru depozitare se vor respecta prevederile cuprinse în normativul NE 012-99. 6. Controlul calităţii armăturilor de oţel beton Controlul calităţii armăturilor de oţel se va face conform prevederilor cuprinse în normativul NE 012-99 şi anexa II.

7. Fasonarea barelor 7.1. Fasonarea barelor se va face în strictă conformitate cu prevederile cuprinse în detaliile de execuţie. 7.2. Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate în aşa fel încât să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până în momentul montării.




7.3. Etrierii se vor confecţiona cu ciocuri la 450 (135

0), lungimea acestora pe porţiunea dreaptă fiind

de minim 10 cm sau 10 diametre. 7.4. Pentru alte cerinţe se vor respecta cele prezentate în normativul NE 012-99. 8. Montarea armăturilor 8.1. Montarea va începe după recepţia calitativă a cofrajelor. 8.2. Armăturile vor fi montate în poziţia prevăzută în proiect şi In detaliile de armare. Menţinerea la poziţie trebuie asigurată în tot timpul turnării betonului. 8.3. Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton a armaturilor, se vor utiliza distanţieri confecţionaţi din mase plastice sau prisme din mortar de ciment prevăzute cu o sârmă pentru a fi legate de armături. Se interzice folosirea cupoanelor din oţel beton. 8.4. Dacă prin proiect nu se specifică altfel, legarea armăturilor se va face cu două fire de sârmă neagră de 1,5 mm diametru, la fiecare încrucişare de bare. 8.5. Executantul va lua toate măsurile necesare amplasării tuturor pieselor înglobate în conformitate cu detaliile din proiectul de execuţie. La montarea pieselor înglobate, se vor lua măsurile necesare pentru fixarea lor, astfel încât să se asigure menţinerea poziţiei corecte a acestora în tot timpul turnării betonului. La montarea pieselor înglobate se vor respecta toleranţele prevăzute în proiect. 8.6. Pentru alte cerinţe se vor aplica cele prevăzute în normativul NE 012-99. 8.7. La rosturile (întreruperile) de turnare ale fundaţiilor se va asigura un spor de armare longitudinală, astfel încât procentul de armare în secţiunea transversală în care se face întreruperea să fie de aproximativ 0,5 %. Locul şi modul de dispunere a armăturilor suplimentare se stabilesc la propunerea executantului şi cu acordul proiectantului. 9. Toleranţe şi abateri Abaterile limită admise la fasonarea şi montarea armăturilor sunt cele indicate prin anexa II. din normativul NE 012-99. 10. Prevederi constructive Prevederile constructive care trebuie respectate la armarea elementelor de beton armat sunt cele indicate în anexa II. din normatovul NE 012-99. 11. Stratul de acoperire cu beton Dacă prin proiect nu s-au prevăzut alte acoperiri, se vor respecta cele prevăzute prin anexa II. din normativul NE 012-99. 12. Înnădirea barelor 12.1. Se vor respecta prevederile din proiect şi din normativele şi standardele care stabilesc aceste reguli (STAS 10107/0 - 90 pct. 6.3.). 12.2. Referitor la înnădirea barelor ce depăşesc lungimea de 12,00 m pentru diametre mai mari de 12 mm se precizează ca acestea se vor face în secţiuni decalate cu minim 50 de diametre, iar în aceiaşi secţiune se vor jonta maxim 1/3 din secţiunea totală de armare. Pentru aceste situaţii se va obţine în mod obligatoriu acordul scris al proiectului. 13. Înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect În cazul în care nu se dispune de sortimentul şi diametrele prevăzute în proiect, se poate proceda la înlocuirea acestora, numai cu acordul proiectantului şi cu respectarea regulilor prevazute în normativul NE 012-99. 14. Condiţii de recepţie ale armăturilor La terminarea montării armăturilor, beneficiarul, prin reprezentantul sau, va verifica : - numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii; - distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare; - lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în elemente care se toarnă ulterior; - lungimile de petrecere la înnădiri;




- calitatea sudurilor; - numărul si calitatea legăturilor între bare; - dispozitivele de menţinere a armăturilor în timpul betonării; - modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire; - pozitia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor inglobate.

15. Masurători şi decontări Fasonarea şi montarea armăturilor de oţel beton se măsoară şi se plătesc la kg.




CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR INJECTARE CU MORTAR DE CIMENT

CUPRINS

1. Lista principalelor acte normative care reglementeaza executia lucrarilor de reparatii si consolidare a structurii de rezistenta

2. Masuri pregatitoare executiei lucararilor de injectare 3. Executarea lucrarilor de injectare propriu-zise 4. Masuri de protectia muncii pentru executia lucrarilor




Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrarile de realizare a injectarii fisurilor din peretii cladirii conform studiului de fezabilitate elaborat anterior si a solutiilor enuntate in cadrul expertizei tehnice, cu scopul de reabilita si moderniza Colegiului National Alexandru Lahovari

1. LISTA PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZA EXECUTIA LUCRARILOR DE REPARATII SI CONSOLIDARE A STRUCTURII DE REZISTENTA

P-100/1-2006 Cod de proiectare seismica -Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri P2-85 Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie STAS 10109/1-82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie. Calculul si

alcatuirea elementelor NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat. C130-78 Instructiuni tehnice pentru aplicarea si torcretarea mortarelor si betoanelor. NP50-89 Norme tehnice provizorii pentru proiectarea si executarea prinderilor cu ancore a

subansamblelor si instalatiilor pe elemente de beton si beton armat C167-77 Normativ privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a

constructiilor C56-02 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C149-87 Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de

beton si beton armat

2. MASURI PREGATITOARE EXECUTIEI LUCARARILOR DE INJECTARE

Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii care raspunde conform atributiilor care ii revin de realizat nivelului de calitate corespunzator exigentelor de preformanta esentiale ale constructiei. Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii. La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu : documentatia completa in executie, registru de procese verbale de lucrari ascunse, registru de comunicari de santier, principalele norme care guverneaza tehnologia de exceutie. Beneficiarul va asigura urmarirea , realizarea lucrarilor din punct de vedere tehnic cu personal propriu numit special sau prin colaborarea cu firme specializate Pentru realizarea unor lucrari care prezinta tehnologii specializate deosebite ca: remedierea unor defectiuni cu rasini epoxidice, consolidarea prin aplicarea de beton sau mortar prin torcretare, remedierea zidurilor de caramida prin injectare, etc. se va apela la firme specializate in cazul cand executantul nu dispune de asemenea specialisti. Executantul va aisgura verificarea calitatii materialelor puse in opera astfel ca ele sa corespunda strict cerintelor din proiect prin laboratoare proprii sau colaborare cu firme specializate atestate in acest scop. Lucrarile pragatitoare pentru injectare sunt:

1. Se indeparteaza tencuiala pe ambele fete ale elementului. 2. Daca exista zone cu dislocari sau expulzari de caramizi sau piatra, ele se remediaza prin scoaterea

si rezidirea lor (dupa scoaterea caramizilor, peretii golului se curata de mortar, se perie cu peria de




sarma, se spala bine cu apa si, dupa ce suprafata se zvanta, se incepe rezidirea, avand grija ca rosturile sa fie bine matate cu mortar M50 Z).

3. Cu ajutorul unei scoabe metalice sau a unui spit si a unui ciocan, se deschid rosturile dintre caramizi, prin indepartarea mortarului din ele pe o adancime de 10-15 mm.

4. Se curata suprafetele zidariei cu peria de sarma, de sus in jos.

3. EXECUTAREA LUCRARILOR DE INJECTARE PROPRIU-ZISE

Prezenta solutie se aplica pentru consolidarea elementelor din zidarie de caramida, care prezinta o retea de fisuri. Aceasta tehnologie de consolidare se poate combina si cu alte tehnologii precum refacerea totala a zidariei avariate. In cazul in care zidaria prezinta dislocari sau expulzari, aceasta tehnologie nu se aplica decat daca este posibila refacerea in prealabil a zonelor degradate (prin rezidire).

Lucrarile de reparare se fac in scopul de a restabili nivelul initial al capacitatii de rezistenta si al deformabilitatii elementelor structurale si functiile celor nestructurale.

Operatiile tehnologice sunt:

1. Se insemneaza cu creta sau cu creionul pe una din suprafetele zidariei, pozitia gaurilor. Acestea se vor amplasa pe traseul fiecarei fisuri, obligatoriu la cele doua capete si intermediar la distanta de 500...1500mm.

2. In locurile insemnate se introduc in fisura si se fixeaza niste martori realizati din cupoane din otel-beton.

3. Se curata fisurile de praf cu un jet de aer comprimat si apoi se spala cu jet de apa, intreaga suprafata a zidariei.

4. Dupa ce suprafetele zidariei s-au zvantat, ele se tencuiesc cu mortar de ciment M50 T, aplicat manual sau de preferat mecanic, la grosime de 30…40mm.

5. Dupa cca 12 ore se scot martorii si in locul lor se dau gauri cu bormasina rotopercutanta. Gaurile se realizeaza cu diametrul de 10...20mm si trebuie sa patrunda cca. 50mm in zidarie.

6. In gaurile date se monteaza stuturi din PVC cu lungimea de cca 200mm, care se fixeaza cu mortar de ciment.

7. Dupa cca 24 ore se verifica fiecare fisura astfel: la stutul cel mai de jos se racordeaza un furtun de apa. Se introduce apa sub presiune pana cand aceasta refuleaza prin stutul urmator. Se decupeaza furtunul de la primul stut, acesta se astupa cu un dop de lemn, se cupleaza furtunul la stutul urmator si se reiau operatiile pana cand apa refuleaza prin ultimul stut. Se scot toate dopurile de lemn si se evacueaza apa din fisura. Daca la un moment dat apa nu refuleaza in stutul urmator, inseamna ca fisura este obturata. Se mareste presiunea apei (la maxim 3 bari) si, daca nici atunci apa nu refuleaza, se monteaza un stut suplimentar intre cele doua si se reiau operatiile. Aceasta operatie de verificare are rolul si de umezire a zidariei adiacente fisurii.

8. Dupa cca 15 minute de la evacuarea apei din fisura (pentru a se realiza zvantarea suprafetei zidariei), se trece la injectarea fisurii cu mortar de ciment fluid marca M 300. In anumite situatii speciale se recomanda folosirea cimenturilor expansive la prepararea mortarului. Injectarea se realizeaza fie cu o seringa manuala, fie cu o pompa, ambele prevazute cu manometru. Se cupleaza seringa sau pompa la stutul de la capatul inferior al fisurii si se mareste presiunea pana la maximum 3 bari. Apoi se asteapta scaderea presiunii (semn ca mortarul patrunde prin fisura) pana cand mortarul refuleaza prin stutul urmator. In acest moment se depresurizeaza seringa sau pompa pana la atingerea valorii zero pe manometru, se decupleaza seringa sau pompa si stutul se astupa cu un dop de lemn. Se cupleaza seringa sau pompa la stutul prin care a refulat mortarul si se reiau operatiile de injectare pana cand mortarul refuleaza prin ultimul stut (cel amplasat la capatul superior al fisurii).

9. Dupa cca 24 de ore se indeparteaza mortarul de fixare a stuturilor si acestea se taie la nivelul suprafetei tencuielii.

10. In cazul fisurilor cu deschidere mai mica de 10mm pentru injectare se va folosi pasta de ciment.




4. MASURI DE PROTECTIA MUNCII PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR

Pe perioada lucrarilor de contructie si consolidare a constructiei se vor respecta prevederile din

1.Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii conform ordinului

MLPAT nr. 9/N din 15.03.1993, capitolele 1 41. 2. Norme generale de protectia muncii ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii. 3. Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 editata de Ministrul Muncii si Protectiei Sociale. Masurile de protectia muncii aferente acestor lucrari sunt masuri curente, fara tehnologii noi care sa necesite conditii speciale.

Prevederile cuprinse în regulament nu sunt limitate si pot fi completate în functie de situatiile locale sau de conditiile speciale concrete.

onsolidarea elementelor din zidarie de caramida prin injectarea cu mortar de ciment




PROTECTIA MUNCII A. Generalitati

Avand în vedere sarcinile ce decurg din Legea nr.90/1996 a Ministerului Muncii si Protectiei

Sociale precum si Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii - 1993 - elaborat de M.L.P.A.T., în scopul executarii lucrarilor în deplina siguranta de securitate a muncii si prevenirii incendiilor, se impun masuri de protectie pe santierul de executie a lucrarilor de constructii-montaj.

In vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si pentru prevenirea accidentelor de munca executantul are urmatoarele obligatii:

- sa solicite Inspectoratului de Stat Teritorial Pentru Protectia Muncii, autorizarea functionarii din punct de vedere al protectiei muncii, sa mentina conditiile de lucru pentru care s-a obtinut autorizatia;

- sa stabileasca masurile tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a muncii, corespunzatoare conditiilor de munca si factorilor de mediu;

- sa stabileasca pentru salariati atributiile si raspunderile ce le revin în domeniul protectiei muncii, corespunzator functiilor exercitate;

- sa adopte echipamente tehnice la elaborarea tehnologiilor de fabricatie; sa adopte solutii conform normelor de protectia muncii, prin a caror aplicare sa fie eliminate riscurile de accidentare si de îmbolnavire profesionala a salariatilor;

- sa elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protectie a muncii, corespunzator conditiilor în care se desfasoara activitatea la locul de munca;

- sa asigure informarea fiecarei persoane, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire necesare;

- sa tina evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite; - sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de protectia muncii în timpul

controlului; - sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care

a fost acordat ; - sa imprejmuiasca toate zonele de lucru cu plasa de protectie . Toate echipamentele si utilajele tehnice utilizate în timpul proceselor de constructii montaj, trebuie

sa satisfaca cerintele esentiale de securitate si sanatate, transpuse total în standardele si normele de protectia muncii.

Conducatorii santierelor si punctelor de lucru sunt obligati sa organizeze instructajele pe linie N.T.S. si P.S.I., în conformitate cu reglementarile în vigoare, prin organizarea de cabinete de tehnica securitatii muncii si paza contra incendiilor.

Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul N.T.S. si P.S.I. facut si însusit . Obligatia efectuarii instructajului N.T.S. si P.C.I. o au cei care organizeaza, controleaza si

conduc procesele de munca, pentru care raspund în fata legilor si disciplinar, material si penal în functie de gravitatea abaterii savarsite.

Instructajul se va efectua în 3 etape: - instructajul introductiv general (8 ore pana la 2 zile cu verificari în fisa de instructaj); - instructajul la locul de munca efectuat de catre conducatorul respectiv, durata fiind de cel putin 8

ore si verificat de seful ierarhic; - instructajul periodic se face la locul de munca cel putin o data pe luna de conducatorul locului de

munca, care se va consemna în mod obligatoriu în fisa individuala la instructaj. Conform normelor specifice de protectia muncii, se vor respecta în cadrul executiei, urmatoarele

capitole de norme specifice de protectie a muncii: - organizarea santierului; - executarea transporturilor; - electrosecuritatea ; - scule si dispozitive; - sudare; - lucrari de terasamente; - lucrari de zidarie; - schele si esafodaje;




- lucrari de preparare a betoanelor si materialelor; - lucrari de beton armat; - lucrul la înaltime. Se mentioneaza ca aceasta enumerare a capitolelor ce trebuiesc însusite nu este limitativa,

constructorul si beneficiarul avand obligatia de a le completa si cu alte masuri specifice conditiilor locale de executie sau exploatare pe care le vor considera necesare.

Se face cu deosebita atentie prelucrarea P.S.I. si a instructiunilor de prevenire si combatere a incendiilor precum si în mod cu totul special si insistent sa se acorde o deosebita atentie lucrarilor de sudura si eliberarea perimetrului de foc la locurile de munca cu materiale inflamabile.

Se atrage atentia ca prevederile de mai sus sunt absolut obligatorii, ele însa nu au caracter limitativ, în sensul ca executantul în plus va trebui sa tina seama de prevederile tuturor instructiunilor si legilor în vigoare, precum si sa ia masuri pe care le gaseste necesare în vederea asigurarii securitatii muncii atata timp cat acestea nu contravin normativelor in vigoare.

B. Acte normative si instructiuni - Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii - M.L.P.A.T. 1993 Buletinul Constructiilor 5,6,7,8 din 1993.

- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor - completare la N.G. 1977 Ordin 381/1219 M.C. al M.I. si M.L.P.A.T. 1994.

- P118 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constr. privind protectia la actiunea focului - HG nr.51/1992 - Hotarare privind unele masuri pentru îmbunatatirea activitatii de prevenire si

stingere a incendiilor.

88565609 Caiet de Sarcini Consolidare

Documents

Transcript of 88565609 Caiet de Sarcini Consolidare