CUPRINS:

CAPITOLUL I: PREZENTAREA GENERALA A STATIUNII BORSA 3

CAPITOLUL II: POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII 5

CAPITOLUL III: BAZA TEHNICO-MATERIALA 11

CAPITOLUL IV: CIRCULATIA TURISTICA 13

CAPITOLUL V: METODA TECDEV 15

2

CAPITOLUL I: PREZENTAREA GENERALA A STATIUNII BORSA

Borşa (în maghiară Borsa, în germană Borscha) este un oraş din judeţul Maramureş,

Transilvania, România. Are o populaţie de 26.984 locuitori.

Localizare

Borşa se află la 47°39′ latitudine nordică şi 24°39′ longitudine estică. Altitudinea localităţii

fiind la Valea Hotarului 617 m, in centrul oraşului 673 m., iar în complexul turistic, la Gura

Fântânii 823 m.

Într-o descriere a localităţii din anul 1941 se aminteşte că această comună răsfirată şi

risipită are o lungime de 59 km şi o lăţime de 35 km.

Localitatea Borşa se întinde, azi, pe o suprafaţă de 47482 ha, având o populaţie de 29000

locuitori. Întinderea localităţii de-a lungul şoselei care o străbate de la Valea Hotarului , pe lângă

pasajul de cale ferată, până la Gura Tiboului (râul Tibou), măsoară 52 km, fiind una dintre cele

mai lungi aşezări din ţară.

Accesibilitate

Staţiunea Borşa este situată în estul Depresiunii Maramureşului pe DN1 (Sighetu

Marmaţiei – Iacobeni - Suceava), la 91 km de Sighetu Marmaţiei, 156 km de Baia Mare şi a

circa 10 km de Pasul Prislop, care face legătura între Maramureş şi Bucovina. Faţă de Bucureşti

e află la o distanţă de 540 km, pe şosea.

Accesul în staţiune se face astfel:

Pe calea rutieră:

Din Baia Mare, pe DN 18, spre Sighetu Marmaţiei şi de aici, fie pe Valea Vişeului, tot pe

DN 18 (în total 18 km), fie pe Valea Izei, pe drum judeţean modernizat (în total 162 km); există

şi curse auto regulate care fac acest traseu, de două ori pe zi;

Din Bucureşti, pe E 60 (Bucureşti – Braşov – Târgu Mureş) apoi pe DN 15 (Reghin) şi DN

15 (Bistriţa), urmând pe DN 17C până la Moisei, după care se intră pe DN 18 până în staţiune (în

total 540 km);

Dinspre Suceava, pe E 571 până la Câmpulung Moldovenesc, apoi pe DN 17 până la

Iacobeni şi DN 18 prin Pasul Prislop, până în staţiune (în total 178 km);

Din punctul de frontieră Petea (dinspre Ungaria, Polonia), pe DN 19 (Satu Mare – Sighetu

Marmaţiei), apoi pe DN 18 (în total 207 km) sau pe DN 16 până în Baia Mare, apoi pe traseul

descris mai sus;

3

Pe calea ferată:

Sighetu Marmaţiei – gară oraş Borşa (80 km), după care cu o cursă locală (11 km) până în

staţiune;

Bucureşti – Braşov – Miercurea Ciuc – Topliţa – Beclean – Salva – Vişeu de Sus (tren

direct, cu vagoane de dormit şi cuşete), apoi Vişeu de Sus – Borşa cu o cursă feroviară locală sau

cu o cursă auto până în staţiune;

Pe calea aerului:

Bucureşti – aeroport Baia Mare, curse interne, de două ori pe săptămână; de aici drumul în

staţiune poate fi continuat cu o cursă auto locală.

Scurt istoric

Prima atestare documentară a localităţii datează din 1353, când se menţionează că făcea

parte din domeniul Cuhea ce aparţinea Bogdăneştilor (în jumătatea ajunsă, înainte de acest an, în

stăpânirea lui Bogdan). În 1365, regele Ungariei, Ludovic I, confiscă domeniul Bogdăneştilor

(inclusiv Borşa, sub numele Borş) şi-l dăruieşte Drăgoşeştilor (fiilor lui Sas: Balc, Drag,

Dragomir şi Ştefan), această danie fiind întărită în 1373 şi 1384- cf. Radu Popa, Biserica de

piatră din Cuhea şi unele probleme privind istoria Maramureşului în secolul XIV, în SCIV, tom

XVII, nr.3/1966, p. 513 . Numele Borşei reapare în documente la 20 iunie 1450, când în această

posesie sunt introduşi Nicolae şi Luca, fiii lui Ştefan, şi Nan, fiul lui Hotiko din Vişeu - cf. I.

Mihaly, Diplome maramureşene, Sighet, 1900,p. 350-353. Un eveniment important din istoria

localităţii este victoria obţinută de borşeni, sub conducerea protopopului Şandor Lupu, asupra

tătarilor care se întorceau din ultima incursiune de pradă în Maramureş, în 1717, la locul numit,

astăzi, Preluca Tătarilor. Biserica din localitate a fost arsă în această incursiune şi refăcută în

anul 1800. Aproape la un secol distanţă (1895) a fost construită una nouă, din piatră, existentă şi

azi. În 1774 Borşa era comună şi parohie.

4

CAPITOLUL II: POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII

Resurse turistice naturale şi antropice

Principalele elemente de atractivitate turistică ale staţiuni sunt:

Peisajul montan deosebit de pitoresc, oferit de Munţii Rodnei (în sud) cu vârfurile Pietrosu

(2303m), Rebra (2225m) şi Munţii Maramureşului (în nord), cu pădurile de conifere, păşuni şi

fâneţe (peisaj mai puţin spectaculo, dar mai umanizat);

Formele spectaculoase de relief cum ar fi: abrupturi glaciare (Piatra Rea), creste semeţe

(Turnu Roşu şi Piciorul Moşului) chei (Cheile Bistricioarei), canioane, cascade (Cascada Cailor,

în Râpa Piatra Rea, cu o cădere de peste 80m), peşteri (între care cea mai cunoscută este Peştera

de la Izvorul Tăuşoarelor, aflată în bazinul superior al pârâului Gersa, lângă localitatea

Rebrişoara), circurile glaciare (Buhăiesc – care adăposteşte şi lacul glaciar cu acelaşi nume –

Izvorul Cailor – cel mai pitoresc – Puzdrele).

Pasurile alpine deosebit de pitoreşti, care uşurează accesul prin zona montană şi înspre

staţiune: Pasul Prislop (1416 m alti.) ce face trecerea între bazinul Vişeului şi cel al Bistriţei

Aurii; pasul Rotunda (Rodna 1277 m), situat mai spre sud, care leagă Bucovina, Ţara Năsăudului

şi Maramureş, considerat cea mai pitorească trecătoare înaltă din ţară; pasul Şetref (826 m alti.),

care oferă o privelişte încântătoare asupra Ţării Maramureşului, venind dinspre Ţara Năsăudului;

Domeniul schiabil potenţial de largă extindere către Poiana Ştiol (1550 m alti, parţial

amenajat) şi sub Puzdrele (între 1500 şi 2000 m alti), unde zăpada se menţine până în luna mai;

pantele sunt orientate spre nord, lingi, despădurite şi uşor amenajabile.

O reţea hidrografică bogată, cu văi înguste şi pâraie repezi, lacuri glaciare de mare de mare

altitudine;

Factorii naturali de cură – mofete (pe Valea Fântânei, la circa 1 km de staţiune), ape

minerale (feruginoase, bicarbonatate, sodice, clorurate, carbogazoase, hipotone), bioclimat tonic-

stimulativ, cu aeroionizare ridicată – de mare valoare şi eficienţă în tratamentul afecţiuni

digestive, cardiovasculare, neurologice, reumatismale, metabolice, la nevrozelor astenice, al

surmenajului fizic şi intelectual;

Climatul submontan şi montan, umed şi răcoros, cu temperaturi medii anuale de 5,5-4,5C,

asigurând persistenţa stratului de zăpadă de 3-4 luni pe an (în circul Puzdrele, 4-5 luni), cu

grosimea medie de 40-50 cm;

Fondul cinegetic (urs, mistreţ, cerb, căprior, cocoş de munte capra neagră) şi piscicol

(păstrăv, lipan) bogat;

5

Interesante rezervaţii naturale: Pietrosu (3300 ha, incluzând o zonă ştiinţifică de protecţie

absolută; adăposteşte o multitudine de specii rare, ocrotite: guşa porumbelului, şopârliţa, mierea

ursului, floarea de colţ, ghintura, tisa, zâmbrul, precum ursul, râsul, capra neagră, marmota,

acvila de stâncă, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn etc.); Izvorul Albastru al Izei, în

apropierea localităţii Moisei (100 ha; denumirea acestei rezervaţii geologice şi peisagitive

provine de la nuanţa verzui-albăstrire a izvorului care ţâşneşte la suprafaţă, la 1040 m altit., după

ce parcurge o porţiune de 2,5 km în subteran, printr-un aven situat la 1270 m altit.); Bila-Lala

(1000 ha, în nord-estul Munţilor Rodnei, sub vf Ineu); Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor (în

partea sudică a Munţilor Rodnei);

Bisericile de lemn, datând din sec. al XVII-lea în oraşul Borşa sau în localităţile din

apropiere;

Gospodăriile de tip rural montan, grupate în jurul staţiunii sau dispersate pe înălţimii, care

etalează elementele de veche tradiţie maramureşeană (porţi sculptate în lemn, cergi, covoare

ţesute manual din lână, port popular păstrat de generaţii întregi şi purtat în fiecare duminică sau

de sărbători religioase, meşteşuguri diverse, folclor bogat);

Sărbătoarea folclorică „Hora de la Prisop”, care se desfăşoară anual în a doua duminică a

lunii august, cu participarea populaţiei şi a ansamblului folcloric din Maramureş, Bistriţa Năsăud

şi Suceava.

Peisajele Vulcanice din Munţii Maramureşului şi ineditele peisaje de pe Valea Vaserului şi

Valea Vişeului (străbătută de DN 18 şi calea ferată Borşa – Sighetu Marmaţiei);

Monumentul de la Moisei, simbol al rezistenţei românilor în faţa trupelor hitleriste,

reprezentând 13 siluete uriaşe de bărbaţi, sculptate în travertin de artistul renumit al locurilor,

Vida Gheza;

Ceramică roşie de Săcel, cu elemente arhaice, amintind de cea dacică;

Turismul în zonă este dezvoltat, cu precădere iarna, datorită condiţiilor existente pentru

practicarea sporturilor de iarnă. În Complexul turistic au aparut un număr însemnat de locuri de

cazare, în mod deosebit private. Pentru cei interesaţi de ski, acesta poate fi practicat pe două

pârtii pentru avansaţi (Telescaun şi Pătrat) şi una pentru începători, numită "Pârtia proştilor". În

perioada de vară, foarte scurtă, de altfel, se recomandă drumeţiile. Punctele de interes: Cascada

cailor, cariera de piatră, în zona Complexului Turistic, vârfurile Pietrosul Rodnei, Lacul Iezer,

cabana meteorologică şi Puzdrele. În Moisei poate fi vizitat Monumentul eroilor căzuţi în al

doilea război mondial. În Baia Borşa pot fi vizitate izvoarele cu apă minerală, sau Fântâna

Stanchii. Se poate ajunge relativ uşor la Sighetul Marmaţiei, Valea Izei cu toate bisericuţele şi

porţile sale din lemn prin care este celebru Maramureşul, sau la Săpânţa.

6

Rezervaţii naturale din regiunea Borşa

Printre acţiunile de protejare a mediului inconjurător in zona Borşa, remarcăm delimitarea

şi stabilirea unui regim de protecţie pentru această regiune datorită unicităţii, autenticităţii şi

specificul valorilor naturale aflate aici.

În Zona Borşa au fost delimitate şase perimetre care se bucură de statutul de rezervaţii

naturale.

Rezervaţia Pietrosu Rodnei

Rezervaţia naturală ˝Pietrosu Mare˝ se află în imediata vecinătate a oraşului Borşa; este cea

mai mare rezervaţie naturală complexă (geomorfologică, floristică şi faunistică) din nordul ţării.

Din 1979 ea a fost inclusă in reţeaua mondială de rezervaţii ale biosferei.

In perimetrul de protecţie a fost inclus golul de munte cu vegetaţie alpină şi subalpină,

precum şi bradul de pădure din regiune. Culmea principală – între vârful Pietrosu Mare (2303 m)

şi vârful Piatra Albă (2061 m) – adăposteşte pe versantul nordic trei căldări glaciare, care prin

peisajul lor sălbatic, sunt unice în Carpaţii Orientali. Versantul sudic al vârfului Pietrosu Mare

adaposteşte Căldarea Buhăescu – Rebra, in care sunt cantonate Tăurile Buhăescului. In

rezervaţie se găseşte o vegetaţie diversă, de la cea de deal până la cea alpină, incluzând un număr

de specii rare, endemisme rodneene. De asemenea, aici pot fi intâlnite numeroase specii de

mamifere si păsări periclitate de dispariţie.

Rezervaţia Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsînii

Intrarea în oraş, sus se poate vedea pârtia din Borşa

Rezervaţia Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsinii a fost infiinţată pentru ocrotirea cocoşului de

mesteacăn şi a mediului său favorit – jnepenişul.

Din cele zece puncte populate cu cocoşi de mesteacăn cunoscute in România, patru se află

în Munţii Rodnei şi patru în Munţii Maramureşului. Aceasta rezervaţie pare a constitui biotopul

optim pentru cocoşul de munte, aici găsindu-se cea mai mare populaţie din ţară.

Rezervatia Salhoi – Zambroslaviile

Rezervaţia Salhoi – Zambroslăviile din Munţii Maramureşului are statutul de rezervaţie,

geologică şi botanică, mixtă. Ea a fost creată pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica, relict

glaciar şi specie foarte rară pentru ţara noastră, legată de existenţa condiţiilor de mlastină eutrofă.

De un interes ştiinţific deosebit se bucură şi stâncăriile calcaroase din acest perimetru.

Rezervaţia mixtă Peştera şi Izvorul Albastru al Izei

Rezervaţia mixtă „Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei” are scopul de a proteja

izbucul (izvorul) de la obârşia Izei, păstrându-i climatul, vegetaţia şi peisajul.

Peştera de la Izvorul Izei are statutul de rezervaţie speologică.

Rezervaţia Piatra Rea

7

Rezervaţia naturală Piatra Rea este situată la nord de creasta principală a Munţilor Rodnei

protejează – intr-un perimetru de cca. 70 ha – formaţiuni geologice spectaculoase, o floră rară şi

un peisaj alpin deosebit.

De asemenea, sunt puse sub protecţia legii o serie de specii de plante şi animale declarate

monumente ale naturii.

Aici se pot aminti: Cochlearia pyrenaica, Leontopodium alpinum, Lychnis nivalis, Silene

nivalis, Hieracleum carpaticum, Primula longiflora, Soldanella carpatica, Rhododendrom

kotschyi, Pinus mugo, Pinus cembra şi Taxus baccata.

Din fauna ocrotită fac parte: Rupicapra rupicapra, Marmota marmota, Lynx lynx, Tetrao

urogallus, Lyrurus tetrix, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina.

Pentru ocrotirea lostriţei (Hucho hucho) – specie endemică bazinului dunărean, relict al

apelor glaciare – sunt puse sub protecţie cursurile de apă în care ea este cantonată (râul Vaser pe

o lungime de 18 km, de la cantonul silvic Cozia până la confluenţa cu Vişeul).

Studiile privind zonele naturale protejate care fundamentează Planul de Amenajare a

Teritoriului Naţional au selectat intregul masiv al Munţilor Rodnei in cazul zonelor cu valoare

deosebită,

Patrimoniu natural

Lista de valori din patrimoniul natural de interes naţional din zona Borşa cuprinde

rezervaţii ale biosferei şi parcuri naţionale cu valoare exceptională:

Parcul Naţional Munţii Rodnei

Rezervaţii şi monumente ale naturii

Rezervaţia Cornu Nedeii - Ciungii Balasinii

Izvorul Albastru al Izei

Zone cu complexitate mare şi resurse naturale (păduri, ape minerale, resurse

balneoclimatice, agro-pedologice şi mineral.

Trasee turistice

De la statia Novãt, se merge pe traseul Ihoasa, Râpi (pe linie ) pânã la Rosu, se urcã preluca

lui Gotan, Picioarele Gradului, vf. Toroiaga, vf Tiganu, se trece la Macârlãu (pe Valea

Vaserului). Traseul este de 2 zile, cu noapte la Rosu (în cort).

Poiana Novãt, se urca pe Greben (cam 3 km), urmeazã culme Obcioarei, se coboarã cam 2

km pânã la borcut, apoi se urca 2-3 km pânã la bãi la Novicior. Aici erau bãi încã de pe vremea

Austro-Ungariei (acum sunt abandonate). La bãi este o cabanã a ViseuForest. De aici poti veni la

statia Novicior, la linia feratã(5-6 km).

Din Poiana Novãt pe vf. Greben si retur , circa 7 ore.

8

De la Novicior bãi la Plaiul Popii (4 km), urci la Preluca Pipei si apoi cobori la statia

hidrometricã de la Fãina.

De la statia Botizu (unde se poate ajunge cu trenul), se urca vreo 3 km pe pârâu pânã la

intersectie, de unde o iei la dreapta spre Lutoasa (2-3 km) unde a fost unitate militarã de vânãtori

de munte, unitate legatã de numele generalului Leonard Mociunski, bun prieten cu Charles de

Gaulle. Din acest loc incã vreo 500 de metri si se ajunge la granita cu Ucraina, unde existã o

priveliste extrem de frumoasã cãtre Ucraina si Polonia.

De la statia Botiz pe pârâu 3 km ca mai sus, iar la intersectie o faci la stânga, pe drum

forestier se urcã pe vf. Bardãu, de unde se vede tot Maramuresul. Aici se poate innopta la stânã,

iar a doua zi o iei spre Viseu, pe culme (este drum) trecând pe la vf. Bãita (Cozia), Glâmboaca

(cabana IPEG) si cobori în Valea Rea.

Traseu de 4-5 zile (vara) de coastã din Viseu-gara CFF: se urcã pe Vaser cu trenul pânã la

Comanu (43 km), urcare pe vf. Comanu Mic, Gliganu, Stevioara, Lostun, Fãina, Suligu,

Pietriceaua, Lutoasa, vf. Bardãu, Bãita (Cozia), Soimu, coborâre în Valea Rea. Se poate înopta la

stâne, se merge pe lângã granita cu Ucraina, traseu de coastã.

Din zona Borsa exista urmatoarele trasee turistice marcate:

a) In Munïii Rodnei:

Complex Borsa - Valea Fantana - Cascada Izvorul Cailor - Saua Stiol - Pasul Prislop.

Marcaj: triunghi rosu

Durata: 4-5 ore

Pasul Prislop - Prelunca Tatarilor - Complex Borsa

Marcaj: banda galbena

Durata: 2,5 - 3 ore

Complex Borsa - Poiana Runcu Stiolului - Saua Stiol - Izvorul Bistriïei - Saua Gargalau

Marcaj: banda albastra

Durata: 3,5 - 4 ore

Complex Borsa - Faïa Meselor - Puzdra - Saua Galaïiului

Marcaj: punct albastru

Durata: 4,5 - 5 ore

Poiana Borsei - Valea Negoiescului - Puzdra - Saua Galaïiului Marcaj: triunghi albastru

Durata: 6 - 6,5 ore

Borsa - Iezerul Pietrosului - Varf Rebra

Marcaj: banda albastra

Durata: 6 - 8 ore

9

Saua Gargalau - Varful Galaïiului - Varful Rebra - Varful Batrana - Pasul Setref

Marcaj: banda rosie Durata: 14 - 16 ore

b) In Munïii Maramuresului:

Sesuri (Valea Bistritei - DN 18) - Valea Sesuri - Cabana Fantana Stanchi

Marcaj: punct albastru

Durata: 4 - 5 ore

Viseu-Borsa Complex = 32 km, auto, DN 18

Viseu-Borsa Complex-Pasul Prislop-Bistrita Aurie-Bucovina (manastiri) = 150 km, auto,

DN 18 si cale ferata = 130 km

Viseu-Borsa-Prislop-Sesuri-Bila-Anies-Sângeorz Bai (statiune) = 115 km, auto

Viseu-Dealul Moiseiului-Izvorul Albastru al Izei-Pestera Izei si retur, auto 13 km, 7 km

drum forestier, 5 km poteca

Viseu-Valea Scradei (manastire), auto, 17 km

Viseu-Poiana Novat-Izvorul Cailor-Piciorul Gradului-Valea Fataciunii-Rotundu- Baia

Borsa, 28 km cale ferata, 9 km drum forestier, 2 km drum judetean auto

Viseu-Catarama-Gura Baii-Baia Borsa, 42 km cale ferata, 15 km auto, 4 km poteca

Viseu-Ivascoaia-Magura 2-Balasâna-Baia Borsa, 43 km cale ferata, 12 km auto, 5 km

poteca

Viseu-Poiana Novat-Ihoasa-Betigi-Dealul Moiseiului-Moisei, 23 km cale ferata, 2 km auto,

3 km poteca, 7 km drum de caruta

10

CAPITOLUL III: BAZA TEHNICO-MATERIALA

Staţiunea dispune de o bază de cazare formată din 3 hoteluri de două stele – Cascada (100

locuri), Stibina (76 locuri) şi Brădet (84 de locuri). În oraşul Borşa funcţionează încă un hotel –

Iezer, cu categoria de confort o stea şi o capacitate de 60 de locuri. De asemenea pe Valea

Fântânei, funcţiona o cabană („Puzdrele”, care în prezent este scoasă din circuitul turistic).

Luând în calcul şi echipamentele din apropiere, putem aminti cabana „Capra Neagră” din

Moisei (la 20 km de staţiune), neclasificată cu 20 de locuri de cazare; de asemenea putem adăuga

circa 100 locuri de cazare disponibile în pensiunile şi fermele agroturistice ale sătenilor.

Oferta de cazare este prezentată în tabelul următor:

Localitate

a

Denumire

unitatea Categ.

Nr.

loc

Proprietatea/

admin.

Staţiunea

turistică Borşa

Hotel Cascada 2 100 Min. sănătăţii

Hotel Sibiu 2 76 Min. sănătăţii

Hotel Brădet 2 84 S.C Mara S.A

Oraş

Borşa Hotel Iezerul 1 60 Electromec. Horj

Loc.

Moisei

Cab. Capra

Neagră

Neclasif

.20 Federalcoop MM.

Pensiunii - 100 Cetăţeni

Total 440

Din totalul de 440 de locuri, în staţiunea propriu-zisă funcţionează doar 260 . în plus se

observă nivelul scăzut de confort al acestei baze de cazare. Şi încă un aspect negativ ar fi

cedarea, în urmă cu câţiva ani, spre administrarea Ministerului Sănătăţii, a celor două hoteluri ,

ceea ce face mai dificilă, după părerea noastră, coordonarea eforturilor şi strategiilor de

dezvoltare a staţiunii.

Pentru asigurarea serviciilor de masă, în staţiune funcţionează trei restaurante (în cadrul

hotelurilor Cascada, Stibina şi Brădeţ), cu o capacitate de 280 de locuri la mese, de categoria I şi

trei baruri de zi (tot în cadrul hotelurilor), cu 76 locuri.

Acestora li se adaugă restaurantele hotelului Iezer din Borşa, de categoria a II-a, cu 80 de

locuri la, mese şi cel al cabanei Capra Neagră din Moisei, de categoria a II-a, cu circa 60 locuri

la mese. De asemenea, în aceste două localităţi mai funcţionează o serie de restaurante, bufete şi

11

baruri private, de mici dimensiuni. Sintetic situaţia echipamentelor de alimentaţie pentru turism

în zona Borşa este prezentată în tabelul următor:

Oferta de alimentaţie pentru turism în zona Borşa

Localitate

a

Nr.

loc

Tip unitate Categoria

Restauran

t

Bufe

t

Ba

r I II

Staţ,

Borşa 365 280 - 76

35

6-

Oraş

Borşa 656 509 35

11

2

58

967

Moisei 300 300 - - - 300

Total 131

21089 35

18

8

94

5367

Agrementul în staţiune este reprezentat mai ales de dotările pentru practicarea sporturilor

de iarnă:

Două pârtii de dificultate medie:

Prima – cu o lungime de 2000 m, lăţime 30 m, altitudine maximă 1375 m, minimă 880 m

(coboară până în spatele hotelului Brădet), diferenţă de nivel 495 m, suprafaţa 6 ha, debit

max/optim: 360/270 pers/h.

A doua – cu o lungime de 700 m, lăţime 30 m, altitudine maximă 1545 m, minimă 1365 m

(în zona Ştiol), cu o diferenţă de nivel de 180 m, suprafaţă de 2,1 ha debit max/optim: 360/270

pers/h;

Două instalaţii de transport pe cablu, care deservesc aceste pârtii;

În staţiune mai există un teren de sport (fotbal, tenis). Oferta de agrement este întregită de

posibilităţile de drumeţie pe care le oferă cele 6 trasee turistice marcate care pornesc din staţiune

sau din oraş în Munţii Rodnei, cărora li se adaugă altele, nemarcate, în aceeaşi direcţie sau în

Munţii Maramureşului.

Staţiunea dispune de o bază de tratament, cu 250 de locuri, dotată cu instalaţii cu aerosoli,

instalaţii pentru electroterapie, bazine cu ape minerale pentru băi şi aero-helioterapie, bazine

12

pentru băi cu esenţe de plante sau cu sare de Bazna, săli de gimnastică medicală recuperatorie,

saună, masaj, mofete naturale, dotări împachetări cu parafină, laser-terapie.

CAPITOLUL IV: CIRCULATIA TURISTICA

Zona Borşa nu este valorificată pe măsura potenţialului său antropic şi natural; acest lucru

este dovedit nu numai de valoarea modestă a echipamentului turistice construite, ci şi de

circulaţia turistică înregistrată în ultimii ani. Astfel staţiunea este frecventată îndeosebi de turiştii

veniţi la tratament, de pe plan local sau regional; pentru practicarea sporturilor de iarnă, cererea

se manifestă mai ales din partea băimărenilor şi aceasta în week-end, dar, sporadic, se

înregistrează şi turişti unguri.

Evoluţia circulaţiei turistice în staţiunea Borşa

Anul Nr. persoane cazate Număr înoptări

Judeţ Borşa % Judeţ Borşa %

200424000

61820 0,7

49901

22550

0,

5

200523894

64365 1,8

54957

64567

0,

8

200624587

53231 1,3

56551

24019

0,

7

200725300

55674 2,2

63551

26240

0,

9

200825749

37410 2,8

68452

38149

1,

2

Se observă cu uşurinţă ponderea redusă a circulaţiei turistice din staţiune faţă de total judeţ,

exprimată cu ajutorul celor doi indicatori; acesta este rezultatul slabei echipări a staţiunii, din

punct de vedere cantitativ şi calitativ, dar şi promovării reduse a acesteia.

Din circulaţia turistică totală a staţiunii, turiştii străini au înregistrat ponderi reduse 5-6% la

persoane cazate şi 4-5% la înnoptări; de asemenea, durata medie a sejurului are valori scăzute,

respectiv 1,04-1,5 zile. Conform D.J.S Maramureş, gradul de ocupare a fost în ultimii cinci ani

13

de 30-33% în Borşa, destul de scăzut, dar superior celui obţinut în celelalte staţiuni ale judeţului

(Izvoare 27-29%, Ocna Şutang 32%, Mogoşa 23-25%).

Dezvoltarea economico-socială a zonei

Economia zonei Borşa se bazează în mare parte pe exploatarea şi prelucrarea primară a

resurselor naturale: zăcăminte de minereuri complexe şi lemn. Baza de materii prime existentă

asigură în prezent domeniul minereului asigură la capacitatea actuală de producţie o durată de

exploatare de 33 ani.

Prelucrarea lemnului este o preocupare veche a locuitorilor zonei şi rămâne în continuare

una din ramurile economice importante; Valea Vaserului este una din zonele judeţului în care se

concentrează această activitate, iar în Vişeu de Sus funcţionează o fabrică de mobilă, una din

cele mai mari din Maramureş.

Necesitatea şi oportunitatea dezvoltării staţiunii decurg din diferenţa vizibilă dintre

potenţialul turistic al întregii zone şi actualul grad de valorificare, caracterizat prin nivelul

modest al echipamentelor, prin lipsa unor cabane şi refugii montane, a dotărilor de agrement

estival şi „apres-ski”, prin calitatea redusă a serviciilor de cazare, masă tratament, prin proasta

întreţinere a traseelor montane şi a pârtiilor ca şi prin slaba corelare a capacităţii de cazare cu

ceea a pârtiilor şi a telefericelor.

Concluzionând, oportunitatea dezvoltării staţiunii Borşa se poate demonstra prin

următoarele:

Existenţa unui domeniu schiabil extins, ce se desfăşoară altitudinal,

permiţând practicarea sporturilor de iarnă până în lunile aprilie-mai; existenţa unei vechi

experienţe în amenajarea şi utilizarea domeniului schiabil şi trei trambuline, care între

timp s-au degradat; prezenţa în circul glaciar Puzdrele (1800-2000 m) a unui amfiteatru

natural ce poate fi amenajat ca „stadion de zăpadă”, odată cu realizarea drumului de

acces, a unor teleferice şi cu reconstituirea cabanei Puzdrele; această prelungire a

sezonului de schi ar conduce la o mai bună rentabilitate a investiţiilor.

Importante rezerve de ape minerale şi emanaţii de dioxid de carbon ce pot

fi prosperate şi amenajate pentru utilizarea în tratamentul balnear;

Existenţa altor resurse naturale ce pot diversifica oferta turistică: fond

cinegetic şi piscicol, abrupturi pentru practicarea alpinismului, cascade şi văi înguste şi

spectaculoase pentru sporturi extreme, floră şi faună ocrotite în rezervaţia „Pietrosul

Rodnei”, foarte valoroase pentru oamenii de ştiinţă, numeroase trasee montane de o mare

atractivitate etc.

Tezaur etnofolcloric de mare valoare în ţara Maramureşului;

14

O poziţie şi o accesibilitate foarte bune;

Toate aceste elemente demonstrează posibilitatea dezvoltării unei staţiunii cu profil

multiplu, în cadrul celor două sezoane principale vară şi iarnă: odihnă şi recreere, sporturi de

iarnă, drumeţie montană, turism de sănătate, vânătoare şi pescuit sportiv, turism cultural şi

religios, sporturi şi agrement estival, tranzit turistic, afaceri şi reuniuni.

Funcţia balneară se va dezvolta în complementaritatea cu cea de sporturi de iarnă,

permiţând desfăşurarea unei activităţii turistice permanente.

CAPITOLUL V: METODA TECDEV

Staţiunea montană - etalon

Elementele ofertei turistice

Importanţa

(ponderea)

ele-

mentelor

ofertei

turistice

(%)

(qi)

Nivelul

calitativ al

staţiunii

etalon

(ci)

Indicele de

atractivitat

e al

staţiunii

etalon

(I)

1 2 3 4

I. Mediul natural 40,0 153,0

- relief 10,0 40,0

- diversitate 3,0 3 9,0

- accesibilitate 3,0 5 15,0

- originalitate 4,0 4 16,0

- climă 8,0 29,0

- temperatură medie 3,0 3 9,0

- precipitaţii 2,0 5 10,0

- curenţii de aer 1,0 4 4,0

- nr. de zile însorite 2,0 3 6,0

- hidrografie 5,0 15,0

- râuri 2,0 5 10,0

15

- lacuri 2,0 2 4,0

- cascade 1,0 1 1,0

- floră 6,0 27,0

- diversitate 3,0 5 15,0

- estetică 3,0 4 12,0

- faună 6,0 18,0

- diversitate 4,0 4 16,0

- grad de periculozitate 2,0 1 2,0

- puritate 5,0 24,0

- aer 2,0 5 10,0

- apă 2,0 5 10,0

- sol 1,0 4 4,0

II. Structuri materiale 25,0 88,5

- de cazare 10,0 35,0

- cantitativ 7,0 20,0

- diversitate 1,5 2 3,0

- capacitate 2,0 4 8,0

- amplasare 2,0 3 6,0

- estetică 1,5 2 3,0

- calitativ 3,0 5 15,0

- de alimentaţie 4,0 12,5

- cantitativ 3,0 9,5

- diversitate 1,0 3 3,0

- capacitate 1,0 4 4,0

- amplasare 0,5 3 1,5

- specific 0,5 2 1,0

- calitativ 1,0 3 3,0

- de transport 3,0 11,0

- pe cablu 2,0 4 8,0

- pe roţi 1,0 3 3,0

- de agrement 8,0 30,0

- de zi 5,0 21,0

- sportiv 3,0 5 15,0

16

- de divertisment 2,0 3 6,0

- de noapte 3,0 3 9,0

III. Infrastructura 15,0 68,0

- de acces 7,0 30,0

- feroviar 3,0 4 12,0

- rutier 3,0 5 15,0

- aerian 1,0 3 3,0

- naval (maritim) 0 0 0

- de alimentare 8,0 38,0

- apă 3,0 5 15,0

- energie electrică 3,0 5 15,0

- combustibil 2,0 4 8,0

IV. Suprastructura 10,0 36,0

- generală 4,0 12,0

- de organizare 2,0 3 6,0

- de pază 2,0 3 6,0

- turistică 6,0 24,0

- de organizare 3,0 4 12,0

- de pază 3,0 4 12,0

V. Mediul economic 5,0 14,0

- sectorul primar 1,0 2 2,0

- sectorul secundar 1,0 1 1,0

- sectorul terţiar 3,0 11,0

- de consum 2,0 4 8,0

- de producţie 1,0 3 3,0

VI. Mediul cultural 5,0 13,0

- manifestări culturale

(expoziţii, spectacole,

festivaluri etc.)

2,0 3 6,0

- patrimoniu construit

(monumente, muzee, biserici,

cetăţi etc.)

1,0 3 3,0

- patrimoniu neconstruit 2,0 2 4,0

17

(folclor)

T O T A L 100,0 372,5

Analiza SWOT

18

Puncte tari

Poziţie geografică avantajoasă a zonelor ţintă ale programului din punct de vedere turistic şi al oportunităţii de stabilire de relaţii internaţionale

Potenţial turistic enorm al regiunii datorat atât poziţiei geografice cât şi moştenirii culturale a regiunii transfrontaliere a Maramureşului

Situarea zonelor ţintă în apropierea de arii naturale protejate

Dezvoltarea turismului balnear datorat minelor de sare din regiune (Ocna Sugatag, Solotvino) şi prezenţei izvoarelor de apă minerale în regiune

Atractivitatea reprezentată de diferenţa mare de preţ a produselor comercializate în cele două ţări

Populaţia din zonele vizate este majoritar de naţionalitate română, ceea ce favo-rizează înţelegerea reciprocă şi dorinţa stabilirii de obiective comune

Cultură, tradiţii şi obiceiuri comune sau asemănătoare de ambele părţi ale Tisei în regiunea transfrontalieră a Maramureşului

Puncte slabe

Relaţii transfrontaliere slabe, sporadice ceea ce duce la o slabă cunoaştere reciprocă

Nivel foarte scăzut de dezvoltare a societăţii civile în zona Teaciv (lipsă ONG-uri)

Cultură civică şi democratică scăzută în zona raionului Teaciv

Diferenţele de menrtalitate legate de prestarea serviciilor

Poziţie periferică faţă de capitală şi faţă de coridoarele europene de transport pentru ambele zone

Infrastructura transfrontalieră şi de transport insuficient dezvoltate

Servicii turistice scăzute calitativ în zona Teaciv

Insuficiente locuri de cazare ptentru turişti atât în judeţul Maramureş cât şi în raionul Teaciv

Atractivitate scăzută a zonelor ţintă pentru investitori

Nivel ridicat al şomajului în raionul Teaciv, Ucraina

Îmbătrânirea populaţiei în zonele ţintă

Nivel crescut al emigrării în ambele zone vizate de program

Reţea informatizată de comunicaţii slab dezvoltată în Ucraina

Poluarea mediului înconjurător la nivel ridicat în zona Baia Mare - Baia Sprie

Sistem de management al deşeurilor foarte slab dezvoltat de ambele părţi ale graniţei

Poluarea Tisei cu apă sărată

Oportunităţi

Interese comune în domeniul industriei textile, construcţiilor, a exploatării lemnu-lui şi a turismului

Existenţa unui potenţial imens pentru locuri de cazare turistică în zona Teaciv datorat numărului mare de case de locuit de dimensiuni impunătoare

Deschiderea podului peste Tisa de la Sighetu Marmaţiei – Solotvino

Extinderea UE şi fondurile sale

Integrarea în Uniunea Europeană a Ucrainei Fondul de Dezvoltare a Euroregiunii Carpatice

Ameninţări

Diferenţele de organizare administrativă şi legislaţie

Creşterea preţurilor materiilor prime şi ale produselor comercializate în Ucraina

Percepţie nefavorabilă a investitorilor referitoare la potenţialul socio-economic al regiunii şi la oportunităţile de investiţii în zonă

Concurenţa în domeniul socio-economic a altor zone din România şi Ucraina

Trafic ilicit şi reţele mafiote

19