82232681 1Sistemul de Directie

8/13/2019 82232681 1Sistemul de Directie

1/39

COLEGIUL AGRICOL DIMITRIE PETRESCU

CARACAL OLT

PROIECTPENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE

ABSOLVIRE

NIVEL III AVANSAT

SPECIALIZAREA : TEHNICIAN INSTRUCTOR AUTO

Profesor ndrumtor, ABSOLVENT,

PROF. DR. ING. OISE G!EORG!E D"ITRESC" CRISTINEL VASILE


2/39

Sesiunea ianuarie februarie !"#

COLEGIUL AGRICOL DIMITRIE PETRESCU

CARACAL OLT

TEMA:

SISTEMUL DE DIRECTIE LA

AUTOCAMIOANE

Profesor ndrumtor, ABSOLVENT,

PROF. DR. ING. OISE G!EORG!E D"ITRESC" CRISTINEL VASILE

2


3/39

Ses#une$ #$nu$r#e % fe&ru$r#e '()*

CAPITOLUL IMEMORIU $USTI%ICATIV

Confortul pe care il are un conducator la volanul automobilului sau,

depinde in foarte mare masura de "performanta"sistemului de directie,

dar nu numai confortul, ci si siguranta pe care o are in trafic, sistemului

de directie revenindu-i sarcina sa "negocieze"virajele pe care le executa

conducatorul si sa inscrie vehiculul pe traiectoria dorita de acesta. Ei bine

nu intotdeauna traiectoria dorita e usor de "obtinut" negocierea ei

dovedindu-se dificila, vehiculul facind uneori "ce vrea el", fara sa-i pese

de cel care-l conduce.

Pentru conducerea autovehiculului, fireste ca este necesara pricepere

in ale conducerii, insa mai este necesara si cunoasterea sistemului dedirectie care echipeaza autovehiculul respectiv, pentru a-i cere ce poate sa

faca, in conditii specifice, atit de conducatori, dar mai ales de mecanici.

cest lucru este imperios, mai cu seama ca legile rutiere impun conditii

tehhnice stricte pentru sistemele de directie unghiuri, jocuri, siguranta,

fiabilitate, de acest sistem depinzind in mare masura siguranta circulatiei.

Performanta sistemului de direc!ie este definita de usurinta in

actionare, riguroitatea ra!ortu"ui #e trans$iterea miscarii de la volan

la roti, raport ce trebuie sa se pastreze mereu la fel acest lucru s-a realizat

mai greu la sistemele hidraulice#, nu$ar #e %ture% $ic, la nivelul

volanului $i atenuarea socuri"ortransmise de calea de rulare.

%


4/39

CAPITOLUL II SISTEMUL DE DIREC&IE

'" COMPUNEREA SISTEMULUI DE DIREC&IE

&istemul de direc!ie are un rol hot'r(tor asupra siguran!eicircula!iei, mai ales )n condi!iile cre$terii continue a parcului deautomobile $i a vitezei lor de deplasare.

&istemul de direc!ie serve$te la dirjarea automobilului pe traiectoriadorit'. &chimbarea direc!iei de mers se ob!ine prin schimbarea planului

bracarea ro!ilor# de direc!ie )n raport cu planul longitudinal alautomobilului.

*


5/39

+ig. 2. P'r!ile componente ale mecanismului de direc!ie-volan 2-axul volanului %-$urub melc *-sector din!at -levier de direc!ie /- bar'longitudinal' de direc!ie 0- bar' transversal' de direc!ie 1,*-levierele fuzetelor

,%-fuzete 3-pivo!ii fuzetelor -bra!ul fuzetei 2-osie

4olanul este de form' circular', din material plastic, cu arm'tur'metalic', av(nd 5* spi!e prin care se prinde de axul volanului.

xul volanului figura 2.2#, este format dintr-o tij' sau din dou'tije legate )ntre ele printr-o articula!ie elastic', ultima variant' folosindu-se atunci c(nd caseta nu se afl' )n prelungirea volanului. 6n cap't alaxului se prinde de volan, iar cel'lalt cap't se fixeaz' de elementul

conduc'tor din caseta de direc!ie. xul volanului se sprijin' printr-unrulment pe coloana volanului, care este fixat' prin $uruburi de torpedoulautomobilului.

+ig. 2.2 4olan de direc!ie

-volan 2-axul volanului %-coloana volanului *-rulment


6/39

7urubul melc )mpreun' cu sectorul din!at $i carcasa formeaz'caseta de direc!ie. 8ecanismul de direc!ie din caset' asigur' un raport detransmitere mic 9259%3#.

:n func!ie de mijlocul de transmitere a momentului de la axulvolanului la levierul de comand', exist' mai multe variante aleangrenajului mecanismului de comand'9

a) Mecanism cu urub melc i sector dinatfigura 2.%#, a folosit )nspecial de firma +iat pentru modelele mici de automobile +iat /33 +iat13#

b) Mecanism cu melc globoidal i rol figura 2.*#, care reprezint'o construc!ie )mbun't'!it' a celui anterior, deoarece prin )nlocuireasectorului din!at cu o rol', scade substan!ial lucrul mecanic de frecare

+ig. 2.% 8ecanism de direc!ie cu +ig. 2.* 8ecanism de direc!ie cu$urub melc $i sector din!at melc globoidal $i rol'

-axul volanului 2-caset' de direc!ie -axul volanului 2-caset' %-$aib' de reglaj %-$urub-melc *-levier de comand' *,/-rulmen!i -melc globoidal 0-garnitur' de ,/-$uruburi de reglaj 0-sector din!at reglaj 1-capac -arbore cu rol' 3-rol'-axul rolei 2-garnitur' de etan$are

c) Mecanismul cu pinion i cremalier, utilizat la autoturismele dinclasele mici $i mijlocii, inclusiv cele din familia ;acia figura 2.#

d) Mecanismul cu urub, bile recirculante, piuli i sector dinat

figura 2./# la care frecarea prin alunecare este )nlocuit' cu frecarea prinrostogolire. cest mecanism se poate utiliza la toate tipurile de

/


7/39

automobile, mai ales la cele grele, fiind )nt(lnit $i la autocamioanele;C $i -;?E&E@.+ig. 2. 8ecanism de direc!ie +ig. 2./ 8ecanism de directie

cu cremalier' cu $urub, bile recirculante, piuli!' $i

-articula!ie elastic' 2-pinion elicoidal sector din!at%-cremalier' *-arc -caset' /-$urub de reglaj -tub de ghidaj, 2-bile %-$urub0-piuli!' cu cremalier' la exterior.

*-levier de comand'-$urub de reglaj, /-sector din!at

Celelalte elemente din figura 2. fac parte din transmisia direc!iei.ceasta cuprinde un sistem de tije $i p(rghii, care )mpreun' cumecanismul de direc!ie, realizeaz' ac!ionarea ro!ilor directoare aleautomobilului.

@eg'tura )ntre p(rghiile $i tijele transmisiei se face prin articula!ii

sferice capete de bar'#, care permit mi$carea )n planuri diferite $iamortizeaz' $ocurile pe care le primesc ro!ile de direc!ie. Ele sunt

capsulate $i cu reglare automat' a jocului dintre capul sferic al bulonuluide prindere$i chiuvetele de prindere figura 2.0#.


8/39

8ecanismul de direc!ie trebuie s' asigure automobilului o bun'maniabilitate $i stabilitate. 6n mecanism de direc!ie este considerat stabil

dac' la bracarea ro!ilor apar momente de readucere a acestora )n pozi!iacorespunz'toare mersului )n linie dreapt'. Pentru ameliorareamaniabilit'!ii $i stabilit'!ii direc!iei, se adopt' o geometrie special' aro!ilor directoare.

+actorii de stabilizare pot fi naturali sau artificiali, realiza!i cuajutorul diferitelor m'suri constructive. 6n factor natural de stabilizare )lconstituie momentul elastic de stabilizare a anvelopei. ;intre m'surileconstructive care dau na$tere la momentul de stabilizare, rolul cel maiimportant )l au unghiurile de a$ezare ale ro!ilor $i pivo!ilor. :n acest scop,

ro!ile de direc!ie $i pivo!ii fuzetelor ro!ilor de direc!ie prezint' anumiteunghiuri )n raport cu planul longitudinal $i transversal al automobilului.4alorile acestor unghiuri se stabilesc av(nd )n vedere

caracteristicile concrete ale automobilului considerat $i ale pun!ii din fa!'aferent'. ceste unghiuri sunt corelate )ntre ele, rezult(d mai multevariante care asigur' o bun' stabilitate $i maniabilitate a automobilului $i)n acela$i timp o uzur' redus' pentru pneuri.

'"'" Un()iuri*e +e a,e-are a*e r./i*.r ,i 0i1./i*.r

@a pivo!ii fuzetei se )nt(lnesc dou' tipuri de unghiuri9 unghiul de)nclinare longitudinal' $i unghiul de )nclinare transversal' .

a) Unghiul de nclinare longitudinal al pivotului

6nghiul de )nclinare longitudinal' al pivotului sau unghiul defug' figura2.1# reprezint' )nclinarea longitudinal' a pivotului $i se ob!ine

prin )nclinarea pivotului )n a$a fel )nc(t prelungirea axei lui s' )nt(lneasc'calea )ntr-un punct , situat )naintea punctului A de contact al ro!ii. cestlucru permite s' se foloseasc' pentru stabilizarea ro!ilor reac!iunilelaterale dintre pneu $i cale, rezultate )n urma ac!iunii for!ei centrifuge )ntimpul virajului#, )nclin'rii transversale a drumului sau datorit' unui v(ntlateral.

6nghiul de )nclinare longitudinal' al pivotului face ca dup'bracare, ro!ile de direc!ie s' aib' tendin!a de revenire la pozi!ia de mers )nline dreapt'.

Prezen!a unghiului face ca manevrabilitatea automobilului s' fiemai grea, deoarece la bracarea ro!ilor trebuie s' se )nving' momentulstabilizator.


9/39

de stabilizare realizat prin )nclinarea longitudinal' a pivotului estepropor!ional cu p'tratul vitezei $i poart' denumirea de momentstabilizator de vitez'.

4aloare unghiului este de %5ola automobilele cu puntea rigid'

$i de 5%,o

la cele cu ro!i cu suspensie independent'. ;e asemenea,valoare unghiului este mai mare la automobilele av(nd pneuri cu

presiunea mai mare dec(t la cele cu pneuri de joas' presiune. 6nghiul de)nclinare longitudinal' al pivotului produce o torsionare a cadrului,respectiv a caroseriei )n timpul virajului, prin ridicarea p'r!ii din fa!',dinspre roata interioar' $i cobor(rea p'r!ii dinspre roata exterioar'. cest

fapt conduce $i la o solicitare asimetric' a suspensiei pun!ii din fa!' )ntimpul virajului.


10/39

+ig. 2.1 6nghiul de )nclinare longitudinal' a pivotului

b) unghiul de nclinare transversal (lateral) a pivotului

6nghiul de )nclinare transversal' lateral'# a pivotului figura2.# d' na$tere la un moment stabilizator care ac!ioneaz' asupra ro!ilor

bracate.;atorit' unghiului de )nclinare transversal', la bracare, ro!ile tind

s' se deplaseze )n jos, dar )ntruc(t acest lucru nu este posibl deoareceroata se sprijin' pe drum, rezult' o ridicare a pivotului, respectiv a pun!iidin fa!' $i a cadrului caroserirei#. &ub ac!iunea greut'!ii preluate de

puntea din fa!', ro!ile tind s' revin' la pozi!ia corespunz'toare mersului )nlinie dreapt', care corespunde energiei poten!iale minime.

Aracarea ro!ilor necesit' un lucru mecanic egal cu produsul dintre

greutatea ce revine ro!ilor de direc!ie $i m'rimea ridic'rii pun!ii din fa!'.


11/39

a) unghiul de cdere al roii +ig. 2. &chema brac'rii ro!ilor sub influen!a unghiului de )nclinare

transversal'

6nghiul de c'dere sau de carosaj al ro!ii reprezint' )nclinarea ro!iifa!' de planul vertical figura 2.#.

cest unghi contribuie la stabilizarea direc!iei, )mpiedic(ndtendin!a ro!ilor de a oscila datort' jocului rulmen!ilor.

Prin )nclinarea ro!ii cu unghiul greutatea ce revine asupra ei Br,va da o component' Br $i o component' orizontal' D, care va )mpingetot timpul rulmen!ii c'tre centru, f'c(nd s' dispar' jocul lor $i reduc(ndsolicit'rile piuli!ei fuzetei.

otodat' unghiul va mic$ora $i el deportul 2al ro!ii, ceea ce faceca momentul necesar brac'rii ro!ii s' fie mai mic, deci o manevrare maiu$oar' a automobilului.

4alorile unghiului de c'dere la automobilele care au suspensia cupun!i rigide variaz' la trecerea ro!ilor peste denivel'rile c'ii.

;e asemenea la unele automobile cu suspensia independent' aro!ilor, unghiul de c'dere variaz' cu sarcina. 4aria!ia unghiului de c'derecu sarcina are loc $i la ro!ile pun!ii din spate c(nd acestea sunt prev'zutecu anumite tipuri de suspensii independente.

;e aceea la unele automobile, unghiul de c'dere trebuie m'suratcu automobilul )nc'rcat cu o anumit' sarcin' precizat' )n cartea tehnic' aacestuia.

4aloarea unghiului de c'dere este cuprins' )ntre 35o, )n cazurimai rare, se adopt' $i valori negative p(n' la F%3.

4aloarea unghiului de c'dere se alege )n corelare cu unghiul de

convergen!', astfel )nc(t la deplasarea automobilului sub sarcin', s'asigure paralelismul planelor de rota!ie ale ro!ilor.


12/39

:n timpul exploat'rii automobilului buc$ele fuzetei $i ale pivotuluise mic$oreaz', put(nd ajunge uneori la valori negative, chiar dac' ini!ialel a avut o valoare pozitiv'. 6nghiul de c'dere conduce la o uzur' mai

pronun!at' a pneurilor, datorit' faptului c' roata are tendin!a s' ruleze

divergent.:n cazul unui viraj, unghiul de c'dere se modific' datorit'unghiului de )nclinare longitudinal' a pivotului, )n sensul c' la roataexterioar' virajul acesteia se mic$oreaz' iar la cea interioar' se m're$te.:n schimb, unghiul de )nclinare transversal' al pivotului m're$te unghiulde c'dere at(t la roata interioar' c(t $i la cea exterioar' virajului.

c# unghiul de convergen al roilor6nghiul de convergen!' sau de )nchidere al ro!ilor din fa!' este

unghiul de )nclinare )n plan orizontal al ro!ii. 4alorile uzuale ale

unghiului de convergen!' sunt cuprinse )ntre 3o

35.3o

%3, convergen!aoptim' fiind o func!ie liniar' de unghiul de c'dere. Practic, convergen!aro!ilor este exprimat' prin diferen!a C G F A, )n care $i A reprezint'distan!ele )ntre anvelopele sau jantele celor dou' ro!i m'surate )n fa!a $i )nspatele ro!ilor la nivelul fuzetelor sau la cel indicat )n cartea tehnic'figura 2.a#.

2


13/39

+ig. 2.3 6nghiul de c'dere al ro!ii

Convergen!a ro!ilor este necesar' pentru a compensa tendin!ele derulare divergent' a lor cauzat' de unghiul de c'dere.

Convergen!a se alege asfel )nc(t )n condi!ii normale de deplasarero!ile s' aib' tendin!a s' ruleze paralel. ;ac' convergen!a este prea mare,se produce o uzur' excesiv' a pneurilor $i )n acela$i timp crescrezisten!ele la )naintarea automobilului, f'c(nd s' creasc' $i consumul de

combustibil

+ig 2. Convergen!a ro!ilor de direc!ie $i tendin!a de rulare divergent' a lor

4aloarea convergen!ei este cuprins' )ntre 35 mm la autoturisme,ajung(nd la autocamioane $i autobuze p(n' la 153 mm.

@a automobilele cu puntea motoare )n spate mai exist' o tendin!'de rulare divergent' a ro!ilor datorit' faptului c' pivo!ii nu sunt a$eza!i )n

planul ro!ii, ci sunt deplasa!i )nspre interior cu distan!a l figura 2.c#.Convergen!a ro!ilor elimin' tendin!a lor de a oscila la viteze mari.@a reglarea unghiurilor de a$ezare a ro!ilor $i a pivo!ilor trebuie

respectate anumite condi!ii, ca9 suprafa!a pe care este a$ezat automobilul

s' fie orizontal', presiunea interioar' a pneurilor s' fie cea prescris' de

%


14/39

c'tre fabrica constructoare, pozi!ia ro!ilor corespunz'toare mersului )nlinie dreapt', iar automobilul s' fie )nc'rcat cu sarcina util' complet'.

8odificarea unghiurilor de a$ezare a ro!ilor$i a pivo!ilor )n timpulexploat'rii automobilului au ca urm'ri intensificarea uzurii pneurilor, a

rulmen!ilor ro!ilor, )ngreuneaz' manevrarea $i accelereaz' uzareamecanismului de direc!ie, )nr'ut'!e$te stabilitatea automobilului, m're$teconsumul de combustibil, etc.

;e obicei modificarea unghiurilor de a$ezare a ro!ilor $i pivo!ilorse produce )n urma deform'rii pun!ii sau pieselor mecanismului dedirec!ie, precum $i )n urma uz'rii pivo!ilor, buc$elor, rulmen!ilor ro!ii $i aarticula!iilor mecanismului de direc!ie

' INTRETINEREA MECANISMULUI DE DIREC&IE ALAUTOVEHICULELOR

''" C.n+3/ii*e +e fun2/i.nare ,i 2erin/e*e +e e40*.a5are a*e6e2anis6u*ui +e +ire2/ie a* au5.6.bi*e*.r

&tarea tehnic' a mecanismului de direc!ie influen!eaz' securitateacircula!iei pe drumurile publice, siguran!a autovehiculului $i a )nc'rc'turiice se transport', stabilitatea autovehiculelor )n mers, comoditateaconducerii precum $i uzura pneurilor.

Pe timpul deplas'rii, piesele mecanismului de direc!ie sunt supusesolicit'rilor dinamice repetate din cauza neregularit'!ilor drumului,neuniformit'!ii presiunii )n pneuri, a deregl'rii unghiurilor ro!ilor precum$i din cauza ac!iunii permanente a conduc'torului auto pentru men!inereadirec!iei de mers.

v(ndu-se )n vedere importan!a deosebit' a mecanismului dedirec!ie pentru siguran!a circula!iei $i condi!iile dificile de func!ionare aacestuia se impun urm'toarele cerin!e de deplasare9

- pozi!ia ro!ilor pe calea de rulare, la manevrarea direc!iei nutrebuie s' fie influen!at' de oscila!iile suspensiei, de varia!ia vitezei dedeplasare sau de neregularit'!ile c'ii de rulare

- direc!ia trebuie s' asigure transmiterea comenzilor de la parteasuspendat' a automobilului la ro!i, f'r' ca $ocurile datorateneregularit'!ilor c'ii s' se transmit' la volan

- manevrarea volanului s' se fac' cu u$urin!', f'r' bloc'ri, iar dup')ncetarea efortului asupra volanului, ro!ile directoare s' revin' pe cale, cuat(t mai repede cu c(t unghiul de viraj a fost mai mare

*


15/39

- efortul necesar la volan s' fie c(t mai redus, iar unghiurile derota!ie a volanului s' fie suficient de mic, pentru o conducere sigur' )nraport cu viteza automobilului

- protec!ia contra uzurii excesive trebuie s' asigure men!inerea

jocurilor normale )n mecanisme asfel )nc(t, s' nu fie afectat' siguran!acircula!iei pe tot timpul exploat'rii, p(n' la repararea automobilului- opera!iunile de )ntre!inere s' necesite un volum mic de munc' $i

s' se poat' efectua la intervale c(t mai mari,

'' Ne2esi5a5ea 7n5re/inerii 5e)ni2e a 6e2anis6u*ui +e +ire2/ie

Pe timpul exploat'rii autovehiculului, )n mecanismul de direc!ieapar inevitabil anumite transform'ri care pot influen!a !inuta de drum,

consumul de combustibil $i viteza de uzur' a organelor $i pieselorcomponente. Pentru diminuarea efectelor negative ale acestortransform'ri este necesar s' se execute la timp $i )n volum complet toatelucr'rile de )ntre!inere tehnic', prev'zute )n instruc!iunile de exploatare.Cele mai reprezentative procese care apar pe timpul exploat'riimecanismului de direc!ie sunt9

a) creterea ocului volanului:n raport de tipul automobilului, jocul ini!ial al volanului are o

anumit' valoare necesar' pentru manevrarea sigur' $i comod' aautomobilului )n mers. ceast' valoare este prescris' de c'tre uzina

produc'toare, dar )n conformitate cu legisla!ia privind circula!iaautovehiculelor pe drumurile publice, acest joc nu trebuie s' dep'$easc'o.

Cre$terea jocului volanului se manifest' prin m'rirea absolut' aunghiului de rotire a acestuia pentru schimbarea direc!ie de mers,deoarece trebuie mai )nt(i anulat jocul liber majorat dup' care seac!ioneaz' asupra ro!ilor directoare.

Principalele cauze ale m'ririi jocului volanului sunt9"' 6zura rulmen!ilor ro!ilor, care apare ca urmare a lipsei

lubrifiantului, a reglajelor necorespunz'toare, a deterior'rii garniturilor deetan$are $i a p'trunderii impurit'!ilor mecanice sau agen!ilor corzivi.;efec!iunea se constat' prin ridicarea ro!ii pe cric $i mi$carea ro!iicum(na )ntr-un sens sau )n altul, )ntr-un plan transversal cu planulma$inii dac' se constat' existen!a unui joc, rulmen!ii trebuie regla!i prinstr(ngere.

cest fenomen poate fi prevenit prin )nlocuirea la timp agarniturilor defecte, reglarea la valorile normale a jocului $i )nlocuirea

periodic' a unsorii consistente, dup' cur'!irea suprafe!elor de frecare

' 6zura pivo!ilor $i buc$elor acestora, care este cauzat' demanevrarea defectuoas' a volanului, de p'trunderea prafului la


16/39

suprafe!ele de frecare sau de lipsa lubrifiantului. Hocul pivo!ilor seconstat' mi$c(nd roata ca )n cazul anterior, dup' ce piuli!a fuzetei a foststr(ns' p(n' ce roata se rote$te greu. ;ac' )n caeast' situa!ie roata aretotu$i joc la mi$carea transversal', aceasta se datoreaz' jocului pivo!ilor

)n umerii fuzetei.nularea jocului pivo!ilor se efectueaz', )n raport de solu!iaconstructiv', fie prin )nlocuirea buc$elor, fie prin )nlocuirea pivo!ilor.

#' 6zura articula!iilor sferice dintre diferitele piese alemecanismului de direc!ie este favorizat' de p'trunderea prafului caurmare a deterior'rii garniturilor de protec!ie.

Hocul maxim admisibil la articula!iile direc!iei este de 3,%53,*mm dac' jocul este mai mare, uzurile progreseaz' repede $i apare

pericolul de rupere. rticula!iile direc!iei sunt de obicei reglabile

automat. @a cele reglabile manual, reducerea jocului se face str(ng(nd undop filetat, care preseaz' arcurile $i pastilele )ntre care oscileaz' nucarespectiv'.

Ca urmare a uzurii $i a tas'rii sau ruperii arcurilor, articula!iile sesl'besc, cre$te jocul volanului $i se pericliteaz' siguran!a circula!iei.

rticula!iile se verific' periodic, se regleaz' $i la nevoie se)nlocuiesc arcurile defecte.

8' 6zura pieselor din angrenare $i a rulmen!ilor din caseta dedirec!ie este determinat' de lipsa sau degradarea lubrifiantului, de

produsele de uzur' $i de p'trunderea impurit'!ilor mecanice )n caset'.6zura rulmen!ilor conici ai $urubului melc se identific' prin

apari!ia jocului axial al volanului. Hocul axial se poate aduce )ntre limitelenormale prin scoaterea unor garnituri de reglaj, special prev'zute subcapacul casetei de direc!ie.

;in cele prezentate anterior rezult' c', pentru restabilirea limitelornormale, este necesar s' se verifice cu aten!ie toate elementelemecanismului de direc!ie, s' se remedieze defec!iunile constatate $i s' seefectueze la timp ungerea $i reglajele corespunz'toare.

Ca regul' general', se )ncepe cu verificarea $i reglarea rulmen!ilor

de direc!ie, se continu' cu verificarea fix'rii levierelor pe fuzete $i acasetei de direc!ie pe cadru, se verific' $i regleaz' jocul articula!iilor

barelor de direc!ie $i opera!iunea se )ncheie cu verificarea $i reglareamecanismului din caseta de direc!ie.

b) manevrarea greoaie a volanului se datore$te xeisten!ei unorfor!e de frecare mau mari dec(t cele admisibile )n articula!iilemecanismului de direc!ie, )n caseta de direc!ie sau la pivo!i.

Cauzele care dau na$tere for!elor de frecare m'rite sunt9 gripareapivo!ilor de fuzete spargerea rulmen!ilor de fuzet' griparea articula!iilor

str(mbarea axului volanului sr(ngerea prea puternic' a mecanismuluicasetei de direc!ie.

/


17/39

c) ruperea articulaiilor barei de direcie constituie una dintredefec!iunile cele mai grave care poate ap'rea pe timpul deplas'riiautovehiculului. ;ac' aceasta se produce la viteze mai mari de %3 ImJhsau )n curbe, poate avea consecin!e deosebit de grave.

;efec!iunea se concretizeaz' prin ruperea capului sferic alarticula!iilordirec!iei sau prin desfacerea conexiunii barei transversale.;ac' se rupe bara principal' sau una din articula!iile acesteia,

volanul se rote$te liber $i niciuna dintre ro!ile directoare ale automobiluulinu mai poate fi dirijat'.

;ac' se rupe bara transversal' a trapezului de direc!ie sau unul dinlevierele fuzetelor articulate cu aceast' bar', volanul ac!ioneaz' numaiasupra ro!ii din st(nga, roata din dreapta r'm(n(nd liber'.

d) slbirea volanului de direcie n consola sa se datoreaz' sl'birii

$uruburilor de fixare a br'!'rii consolei, datorit' uz'rii sau degrad'riigarniturii de cauciuc dintre coloana volanului $i consol'. Ca urmare,volanul poate efectua $i im$c'ri laterale care dau o senza!ie denesiguran!' )n conducerea automobilului.

e) alte manifestri anormale care pot aprea la direcie pe timpul

deplasrii!

- direc!ia Ktrage )ntr-o parteL care poate avea urm'toarele cauze9presiuni diferite )n pneurile ro!ilordirectoare folosirea pneurilor dedimensiuni neegale unghiuri ale ro!ilor directoare neegale una din ro!ilemotoare r'mas' permanent fr(nat' arc de suspensie rupt $asiu saucaroserie deformate etc.

- apari!ia oscila!iilor fenomenul de flotare # care apare )nurm'toarele cazuri.


18/39


19/39

+ig. 2.2 8ontarea aparatelor pentru )ncercarea direc!iilor hidraulicea-cu manometru b-cu aparat special

+ig. 2.% ;ispozitiv pentru verificare jocului $i efortului de rotire a volanului-dinamometru 2-scal' %-s'get' indicatoare *,-opritoare /-tij' gradat'


20/39

' 4erificarea efortului de rotire a volanului. 4aloarea admisibil' aefortului la volan difer' dela o construc!ie la alta $i este cuprins' , deregul', )ntre %51 da> la automobilele cu mecanismul de direc!ie )n stare

bun'. 4alorile mai mari sunt valabile pentru autovehiculele grele,

prev'zute cu mecanism melc - roat' melcat'. Efortul la volan sedetermin' eliber(nd roata blocat' a automobilului suspendat $i ac!ion(ndvolanul, prin intermediul dinamometrului, p(n' c(nd ro!ile )ncep s'vireze. , aplicat aproximativ secunde,

c(nd rotirea unei ro!i este limitat' la extrmitatea cursei, valoarea presiunii)n instala!ie trebuie s' fie de %35% bar.

#' 4erificarea geometriei ro!ilor de direc!ie. ceast' opera!iunenecesit' efectuarea prealabil' a urm'toarelor opera!iuni9

- eliminarea jocurilor din mecanismul de direc!ie prinrecondi!ionarea $i reglarea elementelor componente

- pozi!ionarea $i fixarea casetei de direc!ie- centrarea direc!iei- corectarea presiunii )n pneuri conform valorilor nominale- echilibrarea ro!ilor- )nc'rcrea automobilului conform prescrip!iunilor din

instruc!iunile de exploatare- a$ezarea automobilului pe un teren orizontal, )n pozi!ia mersului

rectiliniu- blocarea ro!ilor din spate prin aplicarea fr(nei de m(n'.4erificarea efectiv' a geometriei ro!ilor directoare const' )n9

- verificarea ful'rii ro!ilor $i anularea influen!ei acesteia asuprarezultatelor determin'rilor, prin modificarea pozi!iei aparatului fa!' deroat'

- deteminarea neparalelismului ro!ilor- verificarea unghiurilor de bracare- verificarea unghiului de carosaj- verificarea unghiului de )nclinare transversal' a pivotului- verificarea unghiului de )nclinare longitudinal' a pivotului

unghiul de fug'#.

paratele $i dispozitivele utilizate la verificarea geometriei ro!ilordirectoare pot fi simple sau complexe.

23


21/39

paratele simple necesit' o tehnologie de m'surare simpl', dar auo precizie mai redus' $i se impune deplasarea autovehiculului pe timpulm'sur'torilor. Ele pot fi de tip mecanic, cu manometru rigl' telescopic'figura 2.* # sau de tip optic, cu cu bul' de nivel figura 2.#.

paratele complexe sunt standuri optice sau electronooptice carepermit determinarea cu precizie ridicat' a tuturor parametrilor geometriciai direc!iei $i nu necesit' deplasarea autovehiculului pe timpulm'sur'torilor. paratura electronooptic' se utilizeaz' pe scar' larg'deoarece are o fiabilitate ridicat', asigur' o )nalt' precizie a m'sur'torilor$i necesit' o tehnologie relativ simpl' de m'surare. 6n astfel de aparateste prezentat )n figura 2./.

6nghiurile de convergen!' $i de carosaj se eviden!iaz' prindeplasarea proiectoarelor )n jurul axelor proprii unghiurile de bracaj $i

unghiurile pivotului se determin' numai prin ac!ionarea volanuluivirare#. &tandul electronooptic permite , de asemenea, determinareadezax'rii pun!ii din spate a autovehiculului. Pentru aceasta proiectoarelese monteaz' pe ro!ile din spate ale autovehiculului iar ecranelesuplimentare pe ro!ile din fa!' dac' indica!iile de pe scalele ecranelorsuplimentare sunt egale, puntea din spate nu este dezaxat'.

+ig. 2.*


22/39

+ig. 2. parat cu bul' de nivel pentru m'surarea geometriei ro!ilor+ig. 2./ Proiector rotitor

;eoarece tehnologia verific'rii complete a geometriei direc!iei pestanduri este complex', se recomand' folosirea standurilor figura 2.0.#)n situa!iile )n care exist' simptomele unor dereglaje uzur' anormal' aanvelopelor, modificarea !inutei de drum a automobilului,etc.#

22


23/39

+ig. 2.0 mplasarea standului pentru verificarea geometriei ro!ilor de direc!ie

8' 4erificarea jocurilor pivo!ilor. @a solu!iile constructiveprev'zute cu pivo!i axiali, articula!iile fuzetelor se verific' prin m'surareajocurilor radiale $i axiale A. Hocul radial se verific' prin suspendarearo!ii, aducerea ceasului comparator la zero $i apoi, dup' cobor(rea ro!ii,citirea pe ceasul comparator a valorii lui figura 2.1#.

2%


24/39

+ig. 2.1 8'surarea jocului radial al pivo!ilor-ceas comparator 2-cric

Hocul axial A se m'soar' cu ajutorul unei lere spion.Hocurile anormale din articula!iile pivo!ilor se pot eviden!ia $i prin

mi$carea ro!ii suspendate cu ajutorul m(inilor. stfel, )n cazularticula!iilor, se mi$c' alternativ roata )n plan orizontal pentruidentificarea jocului )n articula!ia bieletei, $i )n plan vertical pentru

jocurile pivo!ilor fuzetei. Constatarea jocului pivo!ilor axiali se face prinmi$carea ro!ii suspendate )n direc!ia transversal'.

9' 4erifcarea jocurilor rulmen!ilor ro!ilor de direc!ie. Hoculrulmen!ilor butucilor ro!ilor se pune )n eviden!' ddup' ridicarea ro!ii de

pe sol $i demontarea articula!iilor elementelor direc!iei $i roata respectiv'.Constatarea jocului se efectueaz' prin mi$carea ro!ii cu m(na )n

plan transversal, iar valoarea exact' a jocului se determin' cu ajutorulunui dispozitiv prev'zut cu ceas comparator figura 2.#.

' 4erificarea p(rghiilor, tijelor $i articula!iilor. &tarea tehnic' asistemului de p(rghii $i tije articulate care realizeaz' virarea ro!ilor subac!iunea mecanismului cu angrenajare o importan!' deosebit' at(t pentrudiminuarea intensit'!ii $ocurilor la volan, c(t $i pentru securitatea rutier'.

:n exploatare se verific' starea barelor de comand' $i de conexiune,care trebuie s' nu prezinte lovituri sau deform'ri. ;e asemenea, se verifc'existen!a $plinturilor de asigurare la piuli!ele de la asamblarea

articula!iilor $i garniturilor de protec!ie.

+ig. 2. Constatarea $i m'surarea jocului rulmen!ilor butucului ro!ii

2*


25/39

''8 Re6e+ierea +efe2/iuni*.r ,i re(*area 6e2anis6u*ui +e+ire2/ie a* au5.1e)i2u*e*.r

:n urma verifc'rii st'rii tehnice a mecanismului de direc!ie este

necesar s' se remedieze toate defec!iunile constatate, dup' care seefectueaz' reglajele )n vederea restabilirii valorilor normale aleparametrilor de exploatare.

I' Defe2/iuni*e 2ase5ei +e +ire2/ieCaseta de direc!ie este compus' din carcas' $i mecanismul dedirec!ie.


26/39

- )ncovoierea !evii barei se )n$'tur' prin )ndreptare la rece sau lacald

- filetele bol!ului sferic sau al $urubului de str(ngere se potrecalibra.

ondiiile tehnice de asamblare a mecanismelor de direciea# :n cazul mecanismului melc globoidal F rol', reglarea joculuimelcului )n carcas' se face prin rulmen!ii conici cu ajutorul $aibelor dereglaj, astfel )nc(t arborele s' se roteasc' uniform, f'r' )n!epeniri.xul %se preseaz' )nloca$urile din arborele levierului $i se fixeaz' cu puncte desudur'. @a montarea rolei, trebuie s' se asigure un joc axial de 3,3* mm,

prin utilizarea unor $aibe de reglaj. Hocul de angrenare dintre mlc $i rol'se regleaz' cu ajutorul $urubului de reglaj 3, dup' care se asigur'. :n

pozi!ia de mijloc a rolei, jocul de angrenare trebuie s' fie nul sau de

maxim 3,3 mm la o rotire a melcului cu 2

o

)n ambele sensuri.

II' Re(*area 6e2anis6u*ui +e 2.6an+3 a* +ire2/iei8ecanismul de comand' al direc!iei angrenajul casetei de

direc!ie#, )n raport de tipul constructiv, necesit' urm'toarele reglaje9"' &tabilirea pozi!iei medii a angren'rii care se efectueaz' prin

montarea normal' a volanului cu axul s'u astfel )nc(t, din pozi!iacorespunz'toare mersului rectiliniu a autovehiculului, num'rul de rota!iiale volanului p(n' la bracare spre st(nga $i spre dreapta, s' fie acela$i.Penrtu controlul punctului de mijloc se marcheaz' repere vizibile cetrebuie s' coincid' pe diferite repere din compunerea direc!iei sau se

precizeaz' cote m'surabile .;ac' reperele lipsesc se procedeaz' astfel9 se suspend' axa de

direc!ie, se decupleaz' elementele comandate de mecanism, se identific'num'rul total de ture ale volanului corespunz'toare trecerii de la un cap'tla altul al angren'rii, se situeaz' volanul )n pozi!ia medie, dup' care semonteaz' elementele comandate.

'


27/39

#'


28/39

+ig 2.2/ 8ecanism tip tirant de reglare a unghiului de fug'

6nghiul de carosaj $i )nclinare transversal' a pivotului, de regul'nu se regleaz' )n exploatare. ;ep'$irea valorilor prescrise sau atoleran!elor admise )ntre ro!i poate fi corectat' numai prin schimbarea

bra!elor sau chiar a fuzetei, dac' eventual sunt deformate.

CAPITOLUL IIINORME DE PROTECTIE A MUNCII

+iecare membru al colectivului de munc' este obligat9

- s' respecte tehnologia de lucru stabilit' $i disciplina la locul de

munc'.

- &' aplice $i s' respecte normele $i instruc!iunile de protec!ia

muncii la locul de munc' sau oricare alt loc unde se va deplasa

ocazional.

21


29/39

- &' ia parte la instructajele de protec!ie a muncii, s' foloseasc'

efectiv $i corect )n timpul procesului de munc' echipamentul de

protec!ie $i echipamentul de lucru cu care este dotat .

- &' cunoasc' m'surile de prim ajutor care trebuie aplicate )n caz de

accident ,iar )n caz de accident s' comunice imediat $efului ierarhic

superior atunci c(nd este posibil .

- Conduc'torii locurilor de munc' vor stabili procedee tehnologice

de lucru nepericuloase indic(nd mijloacele ajut'toare necesare ,)n

func!ie de opera!iile $i condi!iile de execu!ie , $tiind c' el poart'r'spunderea pentru respectarea regulilor de protec!ie a muncii )n

timpul efectu'rii acestor opera!ii.

Este interzis sp'larea m(inilor cu benzin' , motorin', petrol

sau alte solu!ii acide sau alcaline folosite )n procesul de produc!ie .

&e interzice folosirea de improviza!ii ca s(rme , lan!uri fr(nghii etc.

care se pot rupe $i provoca accidente .

CAPITOLUL IV

RE;LEMENT


30/39

@egea nr. /3*J233%, cu modificarile ulterioare, ministrul administratiei siinternelor emite urmatorul ordi

ART' "'- # Examenul pentru obtinerea permisului de conducerese sustine la serviciile publice comunitare regim permise de conducere si

inmatriculare a vehiculelor, denumite in continuare servicii publicecomunitare, din cadrul prefecturilor pe a caror raza teritoriala isi audomiciliul candidatii resedinta, in cazul cetatenilor straini ori romani cudomiciliul in strainatate#2# +ac exceptie de la prevederile alin. # absolventii cursurilor de

pregatire pentru obtinerea permisului de conducere pentru categoriile vsiJsau b, precum si militarii in termen, elevii si studentii institutiilor deinvatamant din sistemul national de aparare, ordine publica si sigurantanationala, care pot sustine examenul la serviciul public comunitar pe a

carui raza teritoriala isi are sediul unitatea de invatamant respectiva.ART' ' - # Examinarea persoanelor care solicita obtinereapermisului de conducere se efectueaza de catre examinatori atestati inacest sens de ;irectia regim permise de conducere si inmatriculare avehiculelor, din cadrul 8inisterului dministratiei si ?nternelor.2# Conditiile de pregatire si atestare a examinatorilor se stabilesc prinordin al ministrului administratiei si internelor, potrivit reglementarilorlegale in vigoare.

ART' #' - # Persoana care solicita examinarea pentru obtinereapermisului de conducere trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii9a# sa aiba varsta de cel putin 1 ani, cu urmatoarele exceptii9. cel putin / ani, pentru subcategoriile si A2. cel putin 2 de ani, pentru categoriile ;, ;E, b si v si subcategoriile; si ;E

b# sa fie apta din punct de vedere medical si psihologic pentru conducereape drumurile publice a autovehiculelor din categoriile si subcategoriilepentru care solicita examinareac# sa faca dovada absolvirii cel putin a cursurilor primare, precum si a

pregatirii teoretice si practice realizate prin cursuri organizate de unitati

autorizate pentru categoriile sau subcategoriile pentru care solicitaexaminarea.2# Persoana condamnata prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva

pentru comiterea unei infractiuni prevazute la art. 3 din =rdonanta deurgenta a Buvernului nr. J2332 poate fi admisa la examenul pentruobtinerea permisului de conducere in conditiile prevazute la art. 3% alin.# lit. a# si b# din acelasi act normativ.

ART' 8' - ;osarul de examinare trebuie sa cuprinda urmatoareledocumente9

a# cererea-tip anexa nr. #

%3


31/39

b# fisa de scolarizare anexa nr. 2# care contine datele de stare civila alecandidatului, forma de pregatire teoretica si practica realizata de unitatileautorizate pentru categoriile sau subcategoriile pentru care se solicitaexaminarea, completata prin dactilografiere si semnata de candidat, pe

care se aplica o fotografie color a acestuia in spatiul special destinatc# fisa medicalad# avizul psihologice# certificatul de cazier judiciar in termen de valabilitate pentru cetateniistraini cu resedinta sau cu domiciliul in


32/39

notiunilor de prim ajutor si de conduita preventiva, precum si aelementelor de mecanica

b# pentru categoriile C, CE si subcategoriile C, CE se acorda unchestionar de cunoastere a regulilor de circulatie, notiunilor de prim

ajutor, de conduita preventiva si a elementelor de mecanica, precum si unchestionar cu reguli specifice pentru categoria Cc# pentru categoriile ;, ;E si subcategoriile ;, ;E se acorda unchestionar de cunoastere a regulilor de circulatie, notiunilor de primajutor, de conduita preventiva si a elementelor de mecanica, precum si unchestionar cu reguli specifice pentru categoria ;.2# ?n functie de categoria ori de subcategoria pentru care se solicitaexaminarea, chestionarele contin cate 2/ de intrebari din regulile decirculatie, notiunile de prim ajutor, conduita preventiva si elementele de

mecanica si, respectiv, intrebari cu reguli specifice pentru categoria Csau ;.%# Candidatii consemneaza raspunsurile la intrebari in anexa lachestionar anexa nr. %#.*# ?n cazul in care candidatul solicita examinarea pentru obtinerea

permisului de conducere categoriile A, C siJsau ;, i se va acorda unchestionar de cunoastere a regulilor de circulatie, notiunilor de primajutor, conduitei preventive si a elementelor de mecanica si cate unchestionar cu regulile specifice pentru categoriile C siJsau ;.

ART' ?' - # Chestionarele de examen si grilele de corectarefolosite la proba teoretica se stabilesc de ;irectia regim permise deconducere si inmatriculare a vehiculelor.2# Proba teoretica cuprinde in mod obligatoriu notiuni din urmatoareledomenii9a# ;ispozitiile legale in materie de circulatie rutiera9- in special cele care privesc semnalizarea, inclusiv marcajele, regulile de

prioritate si restrictiile de viteza.b# Conducatorul auto9- importanta vigilentei si a comportamentului fata de alti participanti la

trafic- functiile de perceptie, de evaluare si de decizie, mai ales timpul dereactie, si modificarile comportamentului conducatorului auto ca urmarea efectelor consumului de alcool, droguri si de medicamente cu influentenegative asupra conducerii unui autovehicul, a starilor emotionale si aoboselii.c# ;rumul9- normele legale referitoare la respectarea distantelor de siguranta dintrevehicule, distantei de franare si tinutei de drum a vehiculului in diferite

conditii meteorologice si in functie de starea carosabilului

%2


33/39

- riscurile de conducere legate de starea diferita a carosabilului si mai alesvariatiile acestuia in functie de conditiile atmosferice si de vizibilitate- caracteristicile diferitelor tipuri de drumuri si dispozitiile legale caredecurg din acestea.

d# Ceilalti participanti la trafic9- riscurile specifice legate de lipsa de experienta a celorlalti participanti latrafic, a categoriilor de participanti la trafic cu vulnerabilitate sporita, cumsunt9 copiii, pietonii, biciclistii si persoanele cu mobilitate redusa- riscurile inerente circulatiei si conducerii diferitelor tipuri de vehicule siconditiilor de vizibilitate pe care le au conducatorii acestora.e#


34/39

d# elementele mecanice legate de siguranta conducerii auto, acordandu-seatentie si comutatorului pentru intreruperea curentului in cazuri deurgenta, nivelului de ulei si curelei de transmisie.*# ;ispozitii specifice privitoare la categoriileJsubcategoriile C, CNE,

C, CNE, ;, ;NE, ; si ;NE.Controlul obligatoriu al cunostintelor generale privind9a# regulile referitoare la timpii de conducere si perioadele de repaus,conform


35/39

d# principiile tipurilor, functionarii, principalelor piese, atasarii, folosiriisi intretinerii atente a garniturilor de frana si a dispozitivelor de limitare avitezeie# principiile tipurilor, functionarii, principalelor piese, atasarii, folosirii

si intretinerii atente a dispozitivelor de cuplare numai pentru categoriileCNE si ;NE#f# metode pentru detectarea cauzelor de producere a penelorg# intretinerea preventiva a vehiculelor si reparatiile curente necesareh# responsabilitatea conducatorului auto in ceea ce priveste receptia,transportul si livrarea marfurilor, conform conditiilor convenite numai

pentru categoriile C si CNE#.ART' @'- impul afectat solutionarii unui chestionar de cunoastere

a regulilor de circulatie este de %3 de minute, respectiv de 3 minute

pentru un chestionar cu reguli specifice pentru categoria C sau ;.ART' "!' - # Examinarea persoanelor in ceea ce privestecunoasterea regulilor de circulatie se desfasoara in sali adecvate acesteiactivitati, stabilite prin dispozitie a sefului serviciului public comunitar.2# ?n anexa la chestionar persoana examinata va completa toate rubricileexistente si va semna. Persoana examinata consemneaza olografmentiunea referitoare la perioada si la scoala de soferi absolvita, peversoul anexei, dupa care semneaza.%# Proba teoretica consta in completarea de catre candidat a anexei lachestionar, prin insemnarea cu litera OK a casetei sau casetelorcorespunzatoare raspunsuluiJraspunsurilor consideratJconsideratecorectJcorecte, lasand necompletate celelalte casete cu raspunsurileconsiderate gresite. teoretice9

CAPITOLUL V

METODICA INSTRUIRII AUTO

CE TREBUIE S< NDEPLINEASC< PRE;


36/39

- ;' o )ntelegere clar' munciiQ

- 8ai multe cunostinte

- Concepte mai largi extinse#

Preg'tire trebuie s' se )ndrepte spre unul sau mai multe dinurmatoarele obiective9

CUNOSTINTEPRACTICA PRICEPERE

PRICEPERE ATITUDINEPOZITIVA PRODUCTIE

&' definim preg'tirea din punct de vedereal participantului9

INVATAREA ESTE PROCESUL DEDOBANDIRE A NOI CUNOSTINTEPRICEPERI SI ATITUDINI

S%ATURI PRIVIND PRE;6 6?? >?C?=;R 9

- +iecare persoan' este unic'

- Preg'tirea trebuie s' serveasc' diferitelor nevoi

%/

+olositi demonstratia si interpretarea peroluri

+olositi lectura sau interpretarea peroluri

+olositi lectura sau inerpretarea peroluri

PREG+TIREA SC!IB+ OAENII


37/39

- tingeti nivelele de )nv'tare si cunostinte

- receti de la cunoscut la necunoscut

- receti mai departe, c(te un pas odat'

- ;escrieti urm'torul pas cu referire la precedentul- Promovati oportunit'ti pentru practic'

- r'tati cum se aplic' preg'tirea )n viata real'

- +iti flexibil dar, atingeti obiectivele pred'rii

- +iti r'bd'tor, tolerant si )nteleg'tor

- :ncurajarea, laudele si recunoasterea sunt importante

- =biectivele pred'rii si astept'rile trebuie s' fie clare

-

cordati timp pentru g(ndirea creatoare si )ntreb'ri- ?maginatia studentilor este un mijloc important )n preg'tire

- ;eterminati-l pe participant s' se implice si s'-si )mp'rt'seasc'experientele

- Exercitiile trebuie s' fie relevante, ca puncte folositoare )n )nv'tare

- ;ezvoltati un climat ce )ncurajeaz' auto-crtica

- +iti sigur c' fiecare are sansa de a participa

- ?ncurajati auto-evaluarea

- 4erificati dac' au )nv'tat

- Experientele si performantele studentilor sunt cele mai bunemijloace.

EXPERIEN&A CONCRET

82232681 1Sistemul de Directie

Documents

Transcript of 82232681 1Sistemul de Directie