ŞCOALA PROFESIONALĂ TRAIAN

JUDEŢUL IALOMITA

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A

COMPETENŢELOR PROFESIONALE

CALIFICAREA – MECANIC AGRICOL

Îndrumător:

Maistru TUDOR ION

Întocmit:

VOICU MARIANA

2015 - 2016

MECANISMUL DE DIRECŢIE

CUPRINS 

ARGUMENT

  După modul de acţionare a roţilor directoare, mecanismele de direcţie se clasifica în:

1. mecanisme de direcţie cu acţiune directa (de tip mecanic);

2. mecanisme de direcţie cu servoacţiune.

La tractoarele pe roţi, în funcţie de destinaţia tractorului si de modul de repartizare a

sarcinii pe roţi sunt patru modalitaţi de executare a virajului (fig. 6.15):

o prin acţionarea roţilor din faţa;

o prin acţionarea roţilor din spate;

o prin acţionarea roţilor din faţa si a roţilor din spate;

Clasificarea mecanismelor de distribuţie după locul unde este montat arborele cu came

cu arbore cu came în carter – cel mai răspândit;

cu arbore cu came montat pe chiulasă, supapele fiind comandate prin culbutor. La

acest sistem, supapele sunt aşezate înclinat, ceea ce micşorează uzura capetelor

lor (la tipurile la care se folosesc culbutori cu role se micşorează mult uzura);

arborele cu came este antrenat de arborele cotit printr-un lanţ dublu, cu întinzător,

sau curele dinţate

cu arborele cu came pe chiulasă, ce comanda direct supapele (prin traversă sau

langhetă), sistem simplu dar care necesită o bună etanşare a contactului supapă-

ghid pentru a evita pătrunderea uleiului în camera de ardere (deci consum mărit

de ulei, cocsare de segmenţi, gomarea supapelor sau ancrasarea bujiilor).

CAPITOLU II

CONSTRUCŢIE ŞI FUNCŢIONARE

Mecanismul de direcţie asigura dirijarea tractorului în direcţia necesara de mers, prin

acţionarea asupra sistemului de rulare.

La tractoarele pe roţi schimbarea direcţiei de mers se realizeaza prin modificarea

unghiurilor roţilor directoare faţa de axa de simetrie a tractorului, iar la tractoarele pe senile, prin

variaţia vitezelor de miscare a senilelor.

Ampatamentul A reprezinta distanţa dintre centrele roţilor masurata în plan longitudinal.

Ecartamentul E reprezinta distanţa dintre roţile de pe aceeasi punte (masurata în plan

transversal).

Raza minima de viraj R reprezinta parametrul principal al virajului si trebuie sa fie cât

mai mica, pentru a permite întoarcerea tractorului pe zone cât mai înguste.

Centrul de viraj O reprezinta punctul în care se întâlnesc prelungirile tuturor axelor

roţilor.

II.1. Mecanismul de direcţie cu acţiune directa

Este de tip mecanic la care conducatorul tractorului intervine direct asupra roţilor de

direcţie. Echipeaza tractoarele cu putere de pâna la 50 CP.

Principalele parţi componente ale mecanismului sunt (fig. II.2): volanul de direcţie,

caseta de direcţie, un sistem de pârghii articulate de legatura si trapezul de direcţie.

Volanul reprezinta elementul de comanda al mecanismului de direcţie. Este solidarizat cu

axul si este susţinut de un suport tubular – coloana volanului.

Caseta de direcţie transforma miscarea de rotaţie a volanului în miscare pendulara a

levierului de comanda, miscare ce ajunge prin sistemul de pârghii la trapezul de direcţie. Este

formata dintr-o carcasa prevazuta în interior cu un mecanism cu surub si sector dinţat, sau

mecanism cu surub melc si roata melcata. Surubul este solidarizat cu axul volanului, iar roata

este solidarizata cu levierul de comanda.

Trapezul de direcţie este format din levierele fuzetelor, bara de conexiune dintre cele

doua leviere si osia din faţa.

Se considera condiţii optime de conducere, daca efortul depus de conducator la volan este

cuprins între 3 – 12 daN, iar jocul liber al volanului nu depaseste 150.

II.2. Mecanismul de direcţie cu servodirecţie

Acest tip de mecanism se utilizeaza la tractoarele cu sarcina mare pe roţile directoare si

are rolul de a usura efortul depus de conducator. La aceste mecanisme conducatorul comanda

numai execuţia virajului, efortul pentru acţionarea roţilor directoare este realizat de un

servomotor hidraulic. Mecanismele cu servodirecţie pot fi hidromecanice sau hidraulice.

Mecanismul cu servodirecţie hidraulic (fig.II.3) are în componenţa o parte de comanda

si o parte de execuţie.

Partea de comanda a virajelor este formata din volan, ax volan, coloana volan si

distribuitor hidraulic cu sertaras rotativ.

Partea de execuţie a virajelor este formata din: rezervor de ulei hidraulic, filtru de ulei,

pompa de ulei, cilindru hidraulic cu dublu efect, bara de conexiune, leviere de fuzeta, pivoţi,

fuzete si roţi directoare.

Uleiul hidraulic sub presiune trimis de pompa hidraulica ajunge la distribuitorul hidraulic

care va dirija uleiul spre una din cele doua camere ale cilindrului hidraulic, în funcţie de

comanda de viraj pe care o primeste prin volan de la conducatorul tractorului, sau îl dirijeaza

înapoi în rezervor pe circuitul de retur, când tractorul se deplaseaza în linie dreapta. În aceasta

situaţie cele doua camere ale cilindrului hidraulic ramân închise.

CAPITOLUL III

ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Operaţiile principale de întreţinere sunt:

verificarea vizuala a etanşeităţii capacului distribuţiei cu blocul motor, a stării

arcurilor şi poziţiei culbutărilor,

asigurării supapelor, etanşeităţii capacului de chiuloasă;

reglării jocului termic dintre culbutări şi supape, la nevoie si verificarea

punerii la punct a distribuţiei.

Ultimele doua operaţii necesita o atenţie deosebita.

Se scoate capul chiuloasei, se roteşte arborele cotit (cu manivela sau prin antrenare cu un

levier de la volant sau chiar prin cureaua ventilatorului), pana ce pistonul cilindrului 1 este adus

la PNI, la sfârşitul compresiei (ambele supape sunt închise); aceasta se observa si prin

coincidenta marcajelor de pe roata de curea a arborelui cotit, cu cel de pe capacul distribuţiei sau

de pe volant si carterul ambreajului sau blocului motor; se verifica strângerea chiuloasei si

suporturile axului culbutărilor;

Se slăbeşte apoi piuliţa 7 de blocare a şurubului de reglaj de la culbutări si în timp ce

aceasta se menţine fixa cu cheia, se reglează şurubul cu şurubelniţei.

Se controlează jocul j cu un calibru de interstiţii corespunzător dimensional, care va

trebui sa alunece cu frecare intre capătul culbutorului 5 si cel al supapei 9 după care se fixează

poziţia şurubului, cu piuliţa. Aceleaşi operaţii se executa la toate supapele care nu sunt atacate de

culbutări (pistoanele la PMI) si la alţi cilindri. Se roteşte, apoi, arborele cotit cu 180 grade si se

repeta procedeul de mai sus pana se reglează toate supapele, dupa care se face o verificare.

Reglarea supapelor se poate face si in ordinea de funcţionare a motorului.

La motoarele cu arborele cu came în chiuloasa, reglarea este realizata în ordinea de

funcţionare, acţionându-se asupra şurubului de reglaj pentru culbutării (de forma adecvata)

comandaţi direct de came; asigurarea şuruburilor împotriva dereglărilor se face cu piuliţele

corespunzătoare.

Sunt motoare la care acest reglaj se realizează prin intermediul unor pastile de grosimi

adecvate, intre culbutori şi came (in interiorul unor tacheţi speciali).

Punerea la punct a distribuţiei se face de constructorul motorului pentru totdeauna,

marcându-se pinioanele cu semne, astfel incat la reparare sa se respecte reglajele. Aceasta consta

în poziţionarea arborelui cu came fata de arborele cotit si reglarea jocului dintre culbutori ţi

supape, sau dintre tacheţi si supape (la distribuţia laterala).

Punerea la punct a distribuţiei se executa astfel: se demontează una din rotile de la

angrenajul distribuţiei sau lanţul de distribuţie, se aduce piston cilindrului 1 in poziţia in care

supapa de admisie va fi la începutul deschiderii, prin rotirea arborelui cotit si a arborelui cu

came: acest moment se determina cu ajutorul unui ceas comparator montat pe chiuloasa,

palpatorul lui fiind contact cu supapa. Se imobilizează arborele cu came in aceasta poziţie, apoi

se cuplează pinionul de distribuţie sau lanţul, astfel încât reperele de pe ele sa corespundă

poziţiei indicate (cel de pe arborele cotit cu cel de la angrenajul distribuţiei). Se reglează din nou

jocul supapelor.

Reglarea jocului termic dintre culbutori si supape se face la rece sau la cald, pentru a

permite dilatarea libera a supapei şi a evita rămânerea ei deschisă când motorul este cald. Jocul

se măreşte în timpul exploatări, provocând zgomote anormale, reducând timpul şi cursa

deschiderii supapelor, înrăutăţind umplerea cilindrilor cu amestec carburant sau aer si evacuarea

gazelor arse.

Acest joc se reglează periodic, după tipul motorului şi indicaţiile fabricii constructoare.

Cele mai frecvente defecţiuni care pot provoca zgomote anormale, funcţionarea

neregulata a motorului, pornirea greoaie sau chiar oprirea lui sunt: zgomote la comanda de

distribuţie, bătăi ale culbutorilor sau tacheţilor, funcţionarea neregulata cu zgomot datorita uzurii

camelor de la arborele cu came, funcţionarea neregulata cu rateuri in carburatorul sau colectorul

de evacuare,griparea sau blocarea supapei, arderea sau deformarea talerului supapei, ruperea

supapei, deformarea sau ruperea arcului supapei.

Zgomotele la comanda distribuţiei sunt datorate uzurii danturii roţilor dinţate sau a

lanţului de distribuţie. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului (dispozitiv auditiv) in zona

anterioara a motorului.

Pinioanele uzate se înlocuiesc, iar în cazul când au dinţi rupţi (roata din textolit de pe

arborele cu came) se înlocuieşte întreg angrenajul distribuţiei; la înlocuirea numai a pinionului

defect, zgomotul se menţine.

Uzarea lanţului de distribuţie duce la alungirea lui si poate sari peste unul sau doi dinţi de

pe pinioane (deci modifica fazele de distribuţie, provocând mersul neregulat al motorului, sau

poate sări de pe rotile dinţate şi motorul se opreşte).

Remedierea consta în înlocuirea lanţului şi pinioanelor distribuţiei.

Bătăile culbutorilor sau tachetilor au o intensitate redusa, ritmica, dar de frecventa înaltă

(ascuţita) şi sunt provocate de jocurile termice prea mari; motorul funcţionează neregulat, când

jocurile sunt reglate inegal, sau la uzarea suprafeţelor frontale ale culbutorilor şi supapelor.

Depistarea se face cu stetoscopul in partea superioara a motorului sau prin simpla

ascultare cu urechea.

Remedierea consta in reglarea jocului dintre culbutori şi supape. Când sunt uzuri ale

unora dintre suprafeţele de contact, acestea se rectifica cu piatra abraziva sau maşini de rectificat,

menţinând iniţial (mai ales la capul culbutorului).

Tacheţii uzaţi şi alezajele lor mărite provoacă jocuri anormale şi deci bătăi. Cauzele opt

fi: ungere necorespunzătoare, imobilizarea tacheţilior care nu se mai rostesc.

Depistarea zgomotelor se poate face in zona de mijloc a motorului prin ascultare cu

stetoscopul.

Se remediază prin înlocuirea tacheţilor defecţi, alezându-se locaşurile (eventual bucşindu-

le), iar cele amovibile se înlocuiesc.

Funcţionarea neregulata, uneori cu zgomot, a motorului este, îndeosebi, urmarea uzurii

inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar daca reglajele sunt corecte, motorul funcţionează

neregulat datorita uzurii camelor. Acestea pot fi controlate numai prin demontarea culbutorilor si

aşezarea unui ceas comparator cu palpatorul pe fiecare tija împingătoare, măsurând cursa la

fiecare in parte timp ce se roteşte arborele cotit cu manivela. Când diferenţele dintre citirile

maxime ce corespund vârfurilor camelor de acelaşi fel (admisie sau evacuare) sunt mai mari de

0,8-1 mm, uzura lor este accentuata si se impune înlocuirea arborelui cu came, sau rectificarea

lui.

Funcţionarea neregulata cu rateuri in carburator sau colectorul de evacuare are loc când

jocul termic dintre supapele a fost reglat la o valoare prea mica; supapele nu se închid si apar

scăpări de gaze şi flăcări cu rateuri in carburator (pentru supapele de admisie) sau la eşapament

(pentru cele de evacuare). Ca urmare, talerele supapelor se ard, iar scaunele de supapa se pot

fisura.

Când la ratati motorul funcţionează neregulat, supapele nu etanşează chiar daca jocul

termic a fost reglat.

 

CONCLUZII

NORME SPECIFICE DE SECURITATEA MUNCII

PENTRU ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA MAŞINILOR ŞI NORME PSI

 

   Organizarea locului de munca

întreţinerea şi repararea utilajelor agricole se va face în hale şi încăperi amenajate,

dotate cu utilaje, instalaţii şi dispozitive adecvate.

încălzirea halelor şi încăperilor de lucru va fi asigurată în perioada

anotimpului  rece în funcţie de temperatura exterioara şi în limitele stabilite de

„Normele generale de protecţia muncii”.

în halele de întreţinere şi reparare a utilajelor agricole, canalele de revizie vor fi

întreţinute în stare curată, asigurându-se scurgerea apei, a uleiurilor şi a

combustibililor.

instalaţiile de ventilaţie generală şi locală din halele şi încăperile destinate

lucrărilor de întreţinere şi reparare a utilajelor agricole vor fi în bună stare,

urmărindu-se în permanenţă funcţionarea lor la parametrii proiectaţi.

persoanele fizice sau juridice vor asigura afişarea instrucţiunilor tehnice şi de

exploatare privind instalaţiile de ventilaţie, precizând programul de funcţionare al

acestora precum şi obligaţiile referitoare la reviziile tehnice şi verificările

periodice.

utilajele din hală şi ateliere vor fi bine fixate, legate la pământ, dotate cu

dispozitivele de protecţie în bună stare.

petele de ulei şi combustibil de pe pardoselile halelor vor fi acoperite cu nisip,

după care vor fi luate măsuri de curăţare şi evacuare a materialului rezultat în

locuri care nu prezintă pericol de incendiu.

carpele, câlţii şi alte materiale textile folosite la curtarea şi ştergerea pieselor sau a

mâinilor vor fi depuse în cutii metalice cu capac şi evacuate în locuri stabilite în

acest scop pentru a fi arse sau îngropate

lucrătorii trebuie să poarte echipament de lucru şi echipamentul de lucru

corespunzător lucrărilor pe care le executa cu instalaţiile şi utilajele din dotare.

sculele vor fi aşezate pe suporturi speciale, amplasate în locuri corespunzătoare şi

la înălţimi accesibile. După terminarea lucrului sculele vor fi curăţate şi închise în

dulapuri. Ascuţirea sculelor de tăiat se va face de către un lucrător instruit special

în acest scop.

este interzisă modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate

pentru chei în vederea măririi cuplului.

Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor

în încăperi cu pericol de incendii şi explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu

foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scântei,

lovirea a doua scule feroase şi folosirea echipamentului de lucru din materiale

sintetice

este interzis accesul în atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor

străine

este interzis fumatul în halele de întreţinere şi reparaţii. În acest scop se vor

amenaja locuri speciale pentru fumat

este interzisă păstrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi,

carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi, vopsele, diluanţi etc. în interiorul halelor

sau atelierelor cu excepţia locurilor anume prevăzute prin proiectul de

construcţie.

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru T. – Maşini horticole. Editura Sitech, Craiova, 2005

2. Buzea I. Moteanu Fl. – Maşini pentru semănat şi plantat. Ed. Ceres, Bucureşti, 1987

3. Căproiu Şt. , Scripnic V. şi colab. – Maşini agricole de lucrat solul, semănat şi

întreținerea culturilor, EDP, Bucureşti, 1982

4. Ciofu Ruxandra, Popescu V. şi colab. ‐ Tratat de legumicultură. Ed. Ceres, Bucureşti,

2004

5. Neagu Tr. Popescu T. Şi colab. – Tractoare şi maşini horticole. EDP, Bucureşti, 1982

6. Neagu Tr. Cojocaru P. – Maşini şi utilaje agricole. Universitatea Agronomică Iaşi,

1995

7. Popescu O. ‐ Maşini horticole. Ed. Printech, Bucureşti, 2006

8. Toma D. şi colab. – Maşini agricole. EDP, Bucureşti, 1981

9. Manea Gh. - Organe de maşini. Editura Tehnica, Bucureşti , 1970

10. Gafitanu M.s.a. - Organe de masini. Editura Tehnica, Bucureşti,1981 si1983;

11. Pavelescu D. s.a. - Organe de masini. Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti,

1985;

ANEXE

Figura II.1. Metode de realizare a virajului la tractoarele pe roţi: a. cu roţi directoare în faţa;

b. cu roţi directoare în spate; c. cu roţi directoare în faţa si în spate; d. cu cadru articulat;

A – ampatamentul; E – ecartamentul; R – raza minima de viraj; O - centrul de viraj.

Figura II.2. Schema mecanismului de direcţie cu acţiune directa: 1 – volan;

2 –caseta de direcţie; 3 – levier de comanda; 4 – bara longitudinala;

5 – pârghie de comanda; 6 – fuzeta, 7 – pivot; 8 – levierul fuzetei;

9 – bara de conexiune; 10 – osia din faţa.

Figura II.3. Schema mecanismului de direcţie hidraulic: 1 – volan; 2 – ax volan;

3 – distribuitor hidraulic; 4 – cilindru hidraulic; 5 – fuzeta; 6 – levier defuzeta;

7 – bara de conexiune; 8 – pivot; 9 – roţi de direcţie; 10 – rezervor de ulei hidraulic;

11 – filtru hidraulic; 12 – pompa hidraulica; 13 – conducte hidraulice.