80344430 REUFERAT Preturi Si Tarife

7/26/2019 80344430 REUFERAT Preturi Si Tarife

http://slidepdf.com/reader/full/80344430-reuferat-preturi-si-tarife 1/14

CAPITOLUL I.NO IUNI INTRODUCTIVE PRIVIND REGLEMETAREAȚ

PRE URILOR ÎN ROMÂNIAȚ

În România acţiuni de intervenţie a statului în stabilirea preţurilor au existat încă din

secolele XVIII-XIX, primele reglementări cunoscute datând din 1 aprilie 1!"", când prin legea

privind monopolul c#ibriturilor $i al cărţilor de %oc se stabile$te că &ixarea preţurilor era reali'atăde (onsiliul de )dministraţie al Regiei *onopolurilor +tatului, cu aprobarea *inisterului de

inanţe În anul 1.1/, declan$area 0rimului Ră'boi *ondial conduce la adoptarea unor măsuri

pentru stoparea acţiunilor de speculă prin &ixarea preţurilor maxime la care puteau &i vândute

produsele de primă necesitate

Istoria preţurilor în România este marcată de instaurarea regimului comunist, care a

repre'entat instituirea unui diri%ism total la nivelul preţurilor, marcat prin apariţia la 2 mai 1.23

a 4ecretului nr 1/ privind reorgani'area sistemului de stabilire a preţurilor În con&ormitate cuacesta erau trasate o serie de principii în acest sens5 principiul unicităţii preţurilor pe teritoriul

României, principiul relativei stabilităţi a preţurilor, principiul corelării preţurilor $i a

di&erenţierii lor în &uncţie de calitatea produselor 6n anumit număr de produse &ăceau parte din

nomenclatorul pentru care preţurile erau stabilite de către (onsiliul de *ini$tri, iar altele cădeau

sub incidenţa altor organe de deci'ie 4e asemenea, prin 7egea nr 1. cu privire la regimul

preţurilor $i tari&elor, din 1" decembrie 1.81 se urmărea elaborarea unui sistem care să

&lexibili'e'e modul de &ixare a preţurilor cu ridicata pentru a permite adaptarea lor periodică la

condiţiile noi ce apăreau în economie

ormarea liberă a preţurilor pe piaţa românească a &ost demarată prin 9: nr 113.;1..3

privind liberali'area preţurilor $i măsuri de protecţie socială )cest proces a continuat prin 9:

nr .;1..1 cu privire la cea de-a doua etapă de liberali'are, ulterior &iind emise alte acte

normative vi'ând continuarea liberali'ării preţurilor $i tari&elor < serie de acte legislative

reglementea'ă intervenţia statului, prin organele sale abilitate, în stabilirea preţurilor pentru

anumite produse 6nul dintre actele normative care vi'ea'ă gestionarea relaţiilor dintre

operatorii pe o anumită piaţă, în vederea creării unui climat concurenţial ec#itabil este 7egea

concurenţei =1;1.."> )ceasta evidenţia'ă $i reglementea'ă situaţiile în care anumite condiţii

limitea'ă &ormarea corectă a preţurilor pe piaţă În acest sens, potrivit articolului 2, sunt

considerate practici anticoncurenţiale în domeniul preţului5 fixarea concertată, în mod direct sau

indirect, a preţurilor de vânzare sau cumpărare, a tarifelor, adaosurilor, precum şi a oricăror

altor condiţii comerciale inechitabile. )bu'ul de po'iţie dominantă deţinută de unul sau mai

mulţi agenţi economici pe piaţa românească este inter'is deoarece poate conduce, printre altele,

la impunerea, în mod direct sau indirect, a preţurilor de vân'are sau de cumpărare, a tari&elor $i a

altor clau'e inec#itabile 4e asemenea, urmare a unei po'iţii dominante deţinute pe piaţă, o

3



întreprindere poate practica preţuri excesive sau preţuri de ruinare, preţuri sub costuri =preţuri de

dumping>, în scopul înlăturării concurenţilor sau î$i poate exporta produsele sub costul de

producţie, urmând ca di&erenţa să &ie acoperită prin ma%orarea preţului pe piaţa internă 0rin

această lege se în&iinţea'ă două organisme speciali'ate cu autoritate de control $i reglementare a

comportamentului concurenţial Consiliul Concurenţei - instituţie neguvernamentală, cu rol dedeci'ie, care urmăre$te respectarea regulilor concurenţei de către agenţii economici, înlăturarea

practicilor anticoncurenţiale $i sancţionarea acestora ficiul Concurenţei este o instituţie

guvernamentală ce urmăre$te aplicarea dispo'iţiilor legale privind concurenţa =în special, a

deci'iilor (onsiliului (oncurenţei>, avi'area $i controlul preţurilor ce au un caracter reglementat

Principalele atribuţii al Consiliului Concurenţei şi ale Oficiului Concurenţei

CONSILIUL CONCURENŢEI OFICIUL CONCURENŢEI (erti&ică, pe ba'a investigaţiilor e&ectuate la

cererea unor agenţi economici sau asociaţiilor deagenţi economici $i pe ba'a dove'ilor pre'entate,existenţa unor practici anticoncurenţiale?

Ia deci'ii de acordare a scutirilor de înţelegeri,deci'ii de asociere sau practici concertate, precum$i deci'ii de admitere de concentrări economice?

)sigură aplicarea e&ectivă a deci'iilor proprii? @&ectuea'ă, din propria iniţiativă, investigaţii utile

pentru cunoa$terea pieţei? +esi'ea'ă :uvernul asupra existenţei unei situaţii

de monopol?

+esi'ea'ă instanţele %udecătore$ti asupra ca'urilor în care acestea sunt competente? 6rmăre$te aplicarea dispo'iţiilor legale în

domeniul protecţiei concurenţei? )vi'ea'ă proiectele de 9: care pot avea impact

anticoncurenţial $i propune modi&icarea celor careau un asemenea e&ect?

ace recomandări :uvernului $i organelor )07 pentru adoptarea de măsuri care să &acilite'ede'voltarea pieţei $i concurenţei?

Reali'ea'ă studii $i rapoarte privind concurenţa $i&urni'ea'ă :uvernului, publicului $i organi'aţiilor internaţionale speciali'ate in&ormaţii privindconcurenţa?

Repre'intă România $i promovea'ă sc#imbul dein&ormaţii $i de experienţă în relaţiile cuorgani'aţiile $i instituţiile de concurenţă străine $icomunitare

@&ectuea'ă, din propria iniţiativă sau ca urmare a

unei plângeri, sesi'ări sau noti&icări, investigaţii privind practicile anticoncurenţiale constatate?

)vi'ea'ă stabilirea preţurilor în situaţiamonopolurilor, a activităţilor economice supuseunui regim special, în situaţii de cri'ă, de'ec#ilibrusau dis&uncţionare, ce pot apărea în cadrul pieţei?

6rmăre$te aplicarea dispo'iţiilor legale $i a altor acte normative incidente în domeniul concurenţei?

6rmăre$te aplicarea e&ectivă a deci'iilor (onsiliului (oncurenţei $i in&ormea'ă asuprasituaţiilor constatate?

6rmăre$te evoluţia preţurilor în economie, &acecercetări în sectoarele economice în care evoluţia $inivelul preţurilor sugerea'ă o restrângere aconcurenţei?

Reali'ea'ă studii $i întocme$te rapoarte privindconcurenţa $i &urni'ea'ă :uvernului, (onsiliului(oncurenţei, publicului $i organi'aţiilor internaţionale in&ormaţii privind concurenţa?

0romovea'ă sc#imbul de in&ormaţii $i deexperienţă în relaţiile cu organi'aţiile $i instituţiileinternaţionale de pro&il, $i cooperea'ă cuautorităţile de concurenţă străine $i comunitare

)st&el, preţurile $i tari&ele produselor $i serviciilor care se execută $i se prestea'ă în ţară

în cadrul activităţilor de monopol natural sau al regiilor autonome se stabilesc cu avi'ul <&iciului

(oncurenţei În această categorie, con&orm 7egii !!;1... se includ5 energia electrică, energiatermică, serviciile de transport pe cale &erată, de transport &luvial, de transport urban, serviciile

4



po$tale, serviciile tele&onice, serviciile de alimentare cu apă $i de canali'are, precum $i

medicamentele de u' uman din producţia internă 0reţurile $i tari&ele acestor servicii se puteau

a%usta periodic =trimestrial sau lunar> pe ba'a unor parametri de a%ustare =cursul de sc#imb

valutar leu;A sau indicele preţurilor de consum>

(on&orm <rdonanţei de urgenţă nr "; 331 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul ficiului Concurenţei, acestea se pot a%usta, de regulă, la

un interval de trei luni, dacă parametrul de a%ustare se modi&ică cu cel puţin 2B &aţă de nivelul

existent la data precedentei a%ustări )ceastă ordonanţă abrogă 7egea !!; 1..., impunând alte

condiţii de a%ustare a preţurilor )st&el, pentru servicii tele&onice $i po$tale de ba'ă internaţionale,

precum $i pentru medicamentele de u' uman a%ustarea preţurilor $i tari&elor se &ace pe ba'a

cursului de sc#imb valutar leu;A, iar pentru celelalte produse $i servicii ale căror preţ este

reglementat, pe ba'a indicelui preţurilor de consum În completarea ordonanţei a &ost publicată9otărârea nr "".;331 privind criteriile şi modalităţile de a!ustare a preţurilor şi tarifelor

reglementate, care se stabilesc cu avizul ficiului Concurenţei, precum şi coeficientul de

corecţie care reflectă avanta!ul consumatorului.

ac obiectul reglementării $i preţurile produselor ce re'ultă în urma des&ă$urării unor

activităţi care sunt considerate monopol de stat, în con&ormitate cu 7egea nr 1;1.." privind

regimul monopolului de stat )ceasta stipulea'ă că preţurile $i tari&ele maximale ale produselor $i

serviciilor ce intră în s&era monopolului de stat sunt supraveg#eate de :uvern, cu avi'ul

<&iciului (oncurenţei

)numite tipuri $i practici de preţuri cad sub incidenţa legii, deoarece ele sunt considerate

susceptibile de a in&luenţa raporturile de concurenţă 0racticile preţurilor impue cuprind acte $i

&apte cu caracter legal prin care se urmăre$te &ixarea, limitarea sau controlul preţurilor, într-un

anumit stadiu al procesului de distribuţie )cestea vi'ea'ă relaţiile dintre producători $i

distribuitori $i pot avea ca variantă preţurile recomandate 0reţurile impuse sunt inter'ise în ca'ul

în care &ac obiectul unor înţelegeri, intrând sub incidenţa 7egii (oncurenţei

Preţurile !i"rimi#$%orii presupun practicarea unor preţuri di&erite pentru anumite

categorii distincte de consumatori În multe ca'uri, preţurile discriminatorii sunt inter'ise

deoarece nu pot &i %usti&icate de di&erenţe corespun'ătoare ale costului $i sunt considerate inetice

În legislaţia din +tatele 6nite ale )mericii, con&orm legilor (laCton =1.1/> $i Robinson-0atman

=1."> discriminările de preţ sunt ilegale numai când au ca e&ect a&ectarea substanţială a

competiţiei pe piaţă 4i&erenţierile de preţ sunt permise ca răspuns la condiţiile sc#imbătoare

care a&ectea'ă comerciali'area produselor =ie$irea din se'on, deteriorarea &i'ică a bunurilor,

&alimentul &irmei o&ertante> 4e asemenea, sunt considerate legale preţurile care re'ultă din

di&erenţe de costuri sau când clienţii nu sunt concurenţi

5



Preţul !e rui#$re poate &i practicat de o întreprindere care, prin prisma po'iţiei

dominante ocupate pe piaţă, stabile$te, pe o perioadă îndelungată, un preţ &oarte scă'ut care să

genere'e ie$irea de pe piaţă a unuia sau mai multor concurenţi )cest preţ este inter'is în

România de 7egea (oncurenţei, iar în +6) de 7egea +#erman $i de 7egea (omisiei ederale

de (omerţ =1.1/> )celea$i acte inter'ic $i practicarea preţurilor !e !umpi#g, pe planinternaţional existând, în acest sens mai multe, reglementări ale <rgani'aţiei *ondiale a

(omerţului

Preţurile !e $pel sunt preţuri scă'ute, promovate pentru a atrage consumatorii la

punctele de vân'are, existând posibilitatea ca ulterior ace$tia să &ie orientaţi către alte produse

mult mai pro&itabile pentru o&ertant În situaţia în care, odată a%uns la locul de vân'are,

consumatorul este convins să cumpere un articol cu un preţ mai înalt, &olosindu-se o varietate de

trucuri precum degradarea produsului promovat, lipsa sa din stoc sau re&u'ul de a onoracomanda, se a%unge la o practică ilegală cunoscută $i sub denumirea de preţuri mome$l& '($i%

$#! )i%"* pri"e+.

< serie de reglementări vi'ea'ă modul în care sunt comunicate in&ormaţiile asupra

preţului =9otărârea nr 222;1../ privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele

legale din domeniul preţurilor şi tarifelor>, o&ertanţii având obligativitatea de a in&orma corect $i

complet consumatorii cu privire la preţul &inal, precum $i la sumele adiacente a&erente unor taxe

sau unor prestaţii suplimentare

6



CAPITOLUL II.REGLEMENTAREA I SUPRAVEGE,REA PIE ELOR DEȘ Ț

INTERES NA IONAL ÎN ROMÂNIAȚ

Romania, în contextul apropierii de reglementarile existente in 6niunea @uropeana, a

reali'at cadrul legal privind reglementarea si supraveg#erea unor piete de interes national sau in

care exista activitati de monopol naturalVom pre'enta în continuare principiile acestor reglementari in conexiune

cu &ormarea tari&elor speci&ice in domeniile energiei electrice, telecomunicatiilor si serviciilor

postale

-.. Re/leme#%$re$ pre urilor 0# !ome#iul e#er/iei ele"%ri"eț

+ectorul energetic a &ost in mod traditional considerat ca un sector in care monopolul

natural este de neevitat )ceasta pre'umtie s-a ba'at, in special, pe caracterul inte //b1e nsiv

investitional, pe importanta retelelor de transport si distributie si pe raritatea si concentrarearesurselor energetice pe plan mondial

4ata &iind importanta deosebita a acestuia, atat pentru ramurile economiilor nationale, cat

si pentru asigurarea bunastarii populatiei, statul a preluat sarcina reali'arii si exploatarii

sistemului Re'ultatul acestei actiuni a constat in crearea unor colosi integrati pe verticala care,

de regula, asigurau productia, transportul si distributia produselor energoelectrice 0entru

protectia consumatorilor DcaptiviE, atat persoane &i'ice, cat si %uridice, &ata de &urni'orul

monopolist, au &ost instituite mecanisme de control administrativ al preturilor, pentru a se

preveni un abu' din partea acestuia

În cadrul procesuiui de armoni'are a legislatiei interne cu reglementarile comunitare a

&ost initiat un amplu proces de re&ormare a reglementarilor re&eritoare la productia, transportal si

distributia energiei electrice 0rin 9: nr "8;333, (ompania Fationala de @lectricitate -

(<F@7 +) a &ost reorgani'ata, creandu-se (ompania Fationala de Gransport al @nergiei

@lectrice Granselectrica +), +( Germoelectrica +),+( 9idroelectrica +) si +ocietatea

(omerciala pentru 4istribuirea @nergiei @lectrice @lectrica +) )st&el s-a optat pentru5

-separarea legala a activitatilor care constituie monopol natural =transport si distributie>

-privati'area in prima instanta a celor opt &iliale regionale de distributie

- accesul reglementat ia retea

+upraveg#erea pietei energiei electrice cade in sarcina )utoritatii Fationale de

Reglementare in domeniul @nergiei =)FR@>, institutie publica in subordinea *inis-rului

Industriei si Resurselor )FR@ este autoritatea publica ce are competenta de elaborare a

metodologiei de calcul al preturilor si tari&elor aplicabile activitatilor de monopol natural si de

aproare a sistemelor de preturi si tari&e pentru aceste activitati, urmarind ca obiectiv, protectia

corespun'atoare a consumatorilor de energie

7



)ctivitatile de monopol natural din domeniul energiei electrice sunt cele de transport si

distributie a energiei electrice, precum si cele de alimentare a consumalorilor captivi de catre

societatile de distributie a energiei electrice

Gran'actionarea energiei electrice si a serviciilor de sistem, in Romania, se reali'ea'a in

cadrul pietei en gros a energiei electrice, care &unctionea'a pe ba'a urmatoarelor principii5a> piata se reali'ea'a prin aran%ainente comerciale en gros cu energie electrica si

cu servicii asociate, intre participanti?

b> piata trebuie sa devina competitiva la nivelul producatorilor si &urni'orilor de energie

electrica si reglementata pentru activitatile de transport si de distributie?

c> pretul pietei se &ormea'a printr-un mecanism speci&ic?

d> participantii la piata, inclusiv consumatorii eligibili sunt indreptatiti sa aiba acces

reglementat?e> consumatorii eligibili pot alege &umi'orul de energie electrica, cu care inc#eie

contracte negociate?

&> racordarea la retele de transport si de distributie repre'inta un serviciu public

obligatoriu?

Me%o!olo/iile !e %$(ilire $ %$ri1elor i pre%urilor e#er/iei ele"%ri"e.ș In cadrul acestora

se includ5

- metodologia de stabilire a tari&ului pentru transportul energiei electrice?

- metodologia de stabilire a tari&elor pentru consumatorii &inali captivi de ener-gie

electrica

0articulari'am in continuare doar metodologia de stabilire a tari&ului pentru serviciul de

distributie a energiei electrice

Me%o!olo/i$ !e %$(ilire $ %$ri1ului pe#%ru er2i"iul !e !i%ri(u%ie $ e#er/iei

ele"ri"e. +erviciul de distributie consta in exploatarea, intretinerea, de'voltarea retelei de

distributie in scopul transmiterii energiei electrice de la producatori;operatori de transport la

consumatorii &inali de energie electrica

<peratorul de distributie asigura doua categorii de servicii5

- serviciul de distributie?

- serviciile de sistem ale retelelor de distributie a energiei electrice

In pre'ent, distributia energiei este asigurata de +( @lectrica +), prin cele opt &iliale

regionale =operatori> ale acesteia Gari&ele de distributie se determina pentru &iecare operator de

distributie pe ba'a c#eltuielilor a&erente utili'arii retelelor de distributie ale acestuia si sunt unice

pe teritoriul operatorului

8



Gari&ele se stabilesc pentru serviciul de distributie prestat, pentru categoriile de

destinatari5

- &umi'ori alimentati din reteaua de distributie?

- consumatori eligibili alimentati din reteaua de distributie?

- alti operatori de distributie;transport pentru tran'itul energiei Fivelul tari&elor de distributie se &undamentea'a cu datele privind c#eltuielile anuale ale

operatorului Gari&ele pot &i revi'uite periodic, odata cu revi'uirea tari&elor reglementate pentru

consumatori &inali, daca se inregistrea'a o variatie a costurilor unitare mai mare de 2B &ata de

cele previ'ionate

0entm &iecare din grupele de elemente de retea se stabilesc tari&e speci&ice de tip monom,

pe nivel de tensiune si tip de instalatii, si anume5

- tari& pentru linii de 113 HV?- tari& pentru puncte de trans&ormare 113 HV;*G =medie tensiune>?

- tari& pentru linii *G?

- tari& pentru puncte de trans&ormare *edie Gensiune;oasa Gensiune?

- tari& pentru linii de oasa Gensiune

+tabilirea de catre )FR@ a tari&elor pentru transportul si distributia energiei electrice se

&ace pe ba'a unei metodologii care tine cont de categoriile de costuri ale operatorilor, dupa cum

urmea'a5

a costurile de exploatare si intretmere a retelei

b costurile pentru consumul propriu te#nologic?

c costurile &inanciare pentru de'voltare =doban'i, comisioane bancare si di&eren-te de

curs valutar legate de credite pentru investitii>

(ota de pro&it brut aplicabila la suma acestor costuri este de !B

-.-. Re/leme#%$re$ pre urilor 0# e"%orul "omu#i"$ iilorț ț

4omeniul comunicatiilor, in special cel al telecomunicatiilor, a cunoscut o de'voltare

te#nologica explo'iva in ultimele doua decenii

)paritia acestor noi te#nologii si servicii nu a eliminat insa in totalitate monopolurile, in

special cele naturale, a caror existenta deriva din importanta retelei &i'ice pentru &umi'area

serviciilor si din &aptul ca sunt utili'ate in special resurse limitate =spatiul radioelectric, resursele

de numerotatie etc>, a caror utili'are rationala implica impunerea unor restrictii si din necesitatea

asigurarii serviciului universal

0roblemele cele mai importante in acest domeniu apar pe piata serviciului de tele&onie

&ixa si pe piata serviciilor postale

9



3 Pi$%$ %ele1o#iei 1i4e nu a de'voltat, pana in acest moment, solutii pentru eradicarea

completa a monopolului pentru toate tipurile de servicii si nici pentru toate 'onele geogra&ice,

&apt care a impus impli"$re$ %$%ului5in incercarea de a separa nucleul monopolului natural de

celelalte componente ale serviciilor de telecomunicatii, in scopul crearii unui grad cat mai ridicat

de concurentaIn acest scop au &ost impuse &ostilor operatori monopolisti, care detin in proprietate

reteaua de tele&ome &ixa, obligatii legate in principal de5

- permiterea accesului la retea, in conditii nediscriminatorii a celorlalti operatori pentru

&umi'area serviciilor c#iar concurente In acest scop, &ostilor operatori monopolisti le-au &ost

impuse obligatii de separare a activitatilor legate de administrarea si &umi'area retelei de

activitatile de &urni'are, prin intermediul retelei, a serviciilor de tele&onie In acest mod, poate &i

determinata posibila discriminare, prin pret sau prin conditii de acces, a operatorilor concurenti pe piata serviciilor de tele&onie?

- interconectarea retelelor de telecomunicatii, ast&el incat clientii unei companii de

tele&onie sa poata apela clientii unei alte companii

In plus, interventia statului consta si in asigurarea serviciului universal, respectiv setul

minim de servicii de o calitate determinata care este disponibil pentru toti utili'atorii, indi&erent

de locali'area lor geogra&ica, la un tari& accesibil +etul de servicii se re&era, in principal, la

asigurarea accesului la o locatie &ixa, asigurarea unui serviciu de in&ormatii si asigurare de

tele&oane publice cu plata

)sigurarea serviciului universal poate implica si acordarea unor compensatii companiilor

care sunt desemnate pentru &umi'area acestora, datorita &aptului ca obligatia de asigurare a

serviciului universal poate implica asumarea unor costuri suplimentare si des&asurarea unor

activitati ine&iciente din punct de vedere economic

Re/leme#%$ie$ pie%ei er2i"iilor %ele1o#i"e i$ Rom$#i$.Incepand cu octombrie 33,

odata cu intrarea in vigoare a <rdonantei de urgenta a :uvemului nr 8.;33 si cu in&iintarea

)utoritatii Fationale de Reglementare in (omunicatii, sunt introduse si in Romania regulile

comunitare cu privire la supraveg#erea pietei serviciilor si retelelor de telecomunicatii, regulile

speci&ice privind protectia concurentei si reglementarea preturilor in acest domeniu

In scopul supraveg#erii pietelor, pe ba'a regulamentului privind identi&icarea pietelor

relevante din sectorul comunicatiilor electronice si a regulamentului privind e&ectuarea anali'elor

de piata si determinarea puterii semni&icadve de piata, )FR( e&ectuea'a anali'e de piata pentru

a determina daca un &umi'or de servicii sau retele de telecomunicatii detine po'itie dominanta,

respectiv daca are posibilitatea de a se comporta independent de clientii sau &umi'orii sai )FR(

10



poate impune &umi'orilor care detin po'itie dominanta obligatii de nediscriminare, de asigurare a

evidentei contabile separata, de stabilire pe ba'a unei metodologii agreate etc

4aca o anali'a de piata indica absenta concurentei e&ective, care presupune ca operatorul

in cau'a este capabil sa mentina tari&ele la un nivel excesiv de inalt sau sa reduca tari&ele in mod

ne%usti&icat, in detrimentul utili'atorilor &inali, )FR( poate sa impuna obligatii re&eritoare larecuperarea costurilor si controlul tari&elor, inclusiv obligatii de &undamentare a tari&elor in

&unctie de costuri si obligatii privind evidenta contabila, pentru &umi'area anumitor &orme de

acces sau de interconectare 7a impunerea obligatiilor )FR( va lua in considerare investitia

&acuta de operatorul in cau'a si va permite existenta unei rate re'onabile de recuperare a

capitalului investit, tinand seama de riscurile asociate acestei investitii

<rice mecanism de acoperire a costurilor sau orice metodologie de tari&are im-pusa

trebuie sa promove'e e&icienta economica si concurenta si sa maximi'e'e bene&iciulconsumatorilor In acest scop )FR( poate saia in considerare tari&ele practicate pe pietele

concurentiale comparabile

In ca'ul in care un operator are obligatia sa isi &undamente'e tari&ele in &unctie de costuri,

atunci proba &aptului ca tari&ele respective sunt determinate prin adaugarea la costuri a unei rate

re'onabile de recuperare a investitiei se a&la in sarcina operatorului in cau'a In vederea

calcularii costului &umi'arii e&iciente a serviciilor, autoritatea de reglementare poate utili'a

metode de contabili'are a costurilor, altele decat cele utili'ate de operator )FR( poate cere

unui operator sa&urni'e'e toate in&ormatiile care au stat la ba'a determinarii unor tari&e si poate

impune, daca este ca'ul, a%usari ale acestor tari&e

In situatia in care controlul tari&elor se reali'ea'a prin impunerea implementarii unui

sistem de contabilitate a costurilor, descrierea acestui sistem trebuie &acuta publica, indicandu-se

cel putin principalele categorii in care sunt grupate costurile si regulile utili'ate pentru alocarea

costurilor Indeplinirea obligatiilor de implementare a sistemului contabil trebuie auditata anual

de un organism independent, rc'ultatele acestui audit urmand sa &ie publicate in conditiile

stabilite de )FR(

)FR( are si rolul de a monitori'a nivelul si evolutia tari&elor serviciilor cuprinse in s&era

serviciului universal, putand obliga &urni'orii acestui tip de servicii sa aplice tari&e comune,

inclusiv prin stabilirea unei medii pe 'one geogra&ice sau pe intreg teritoriul national sau sa

respecte anumite &ormule de control al cresterii tari&elor

11



-.6.Mo!ul !e re/leme#%$re i !e "o#%rol $l %$ri1elor pe pi$ $ er2i"iilor po %$leș ț ș

+i in domeniul serviciilor postale tendintele, atat pe plan european, cat si pe plan national,

sunt legate de desc#iderea pietelor catre concurenta in contextul asigurarii serviciului universal

+erviciul universal este de&init ca dreptul oricarui consumator de a bene&icia de &urni'area

permanenta a serviciilor postale de o calitate de&inita, la un pret accesibil, in orice punct de peteritoriul Romaniei umi'orii serviciului universal sunt desemnati pe ba'a unor conditii si

proceduri stabilite de catre )FR( si (onsiliul (oncurentei

0entru desc#iderea graduala la concurenta, prin <: 1;33 a &ost stabilita limita

maxima de grama% =23 g> a trimiterilor de corepondenta inteme si intemationale pentru

prestarea carora pot &i desemnati unul sau mai multi &urni'ori)ceasta limita poate &i redusa prin

9otarare a :uvemului, ceea ce poate permite alinierea la normele europene m domeniu, care

prevad o limita de 133 g incepand cu 13133, respectiv de 23 g incepand cu 13133"Gari&ele percepute pentru prestarea serviciilor postale se stabilesc avandu-se in vedere

e&icienta economica, asigurarea dreptului de acces la serviciul universal si de'voltarea retelei

postale Gari&ele serviciilor postale din s&era serviciului universal trebuie sa &ie accesibile,

transparente, nediscriminatorii si &undamentate pe costuri

uni'orii de serviciu universal carora li s-a re'ervat dreptul de a presta unul sau mai

multe servicii postale din s&era serviciului universal au obligatia de a supune spre aprobare

)FR( tari&ele percepute pentru serviciile re'ervate si de a le aduce la cunostinta publicului cu

cel putin 3 de 'ile inainte de data la care acestea intra in vigoare In vederea aprobarii tari&elor

percepute pentru serviciile re'ervate, autoritatea de reglementare va solicita avi'ul consultativ al

(onsiliului (oncurentei

In situatia in care un &umi'or de serviciu universal aplica tari&e reduse in ca'ul unui

volum mare de trimiteri de la acelasi expeditor, el are obligatia de a aplica principiile

transparentei si nediscriminarii atat cu privire la tari&e, cat si cu privire la conditiile asociate

acestora

)FR( poate stabili in sarcina &urni'orilor de serviciu universal obligatia mentinerii unui

nivel uni&orm al tari&elor percepute pentru serviciile din s&era serviciului universal pe care sunt

obligati sa le preste'e, pe intreaga arie geogra&ica in care prestea'a aceste servicii

urni'orii de serviciu universal trebuie sa respecte urmatoarele principii la inc#eierea

acordurilor privind c#eltuielile terminale corespun'atoare trimiterilor postale intemationale5

- c#eltuielile terminale sa &ie &ixate in &unctie de costurile prelucrarii si livrarii trimiterilor

postale intemationale?

- nivelul tari&elor sa &ie corespun'ator calitatii serviciului?

- c#eltuielile terminale sa &ie transparente si nediscriminatorii

12



umi'orii de serviciu universal trebuie sa tina evidenta contabila separata, in cadrul

contabilitatii inteme de gestiune, pentru &iecare dintre serviciile re'ervate, pe de o parte, si pentru

serviciile nere'ervate, pe de alta parte In evidenta corespun'atoare serviciilor nere'ervate

trebuie sa se urmareasca distinct serviciile incluse in s&era serviciului universal si cele care nu

sunt incluse in aceasta s&era*etodologia de reparti'are pe conturi a costurilor corespun'atoare serviciilor re'ervate si

serviciilor nere'ervate se stabilesc de )FR( +ituatiile &inanciare anuale ale &iecarui &umi'or de

serviciu universal trebuie intocmite, pre'entate spre auditare unui auditor &inanciar

independent si publicate anual pe c#eltuiala &urni'orului si in conditiile stabilite de autoritatea de

reglementare

CAPITOLUL III. REGLEMETAREA CONCUREN EI ÎN ROMÂNIAȚ

13



În România, reglementarile principale din acest domeniu sunt urmatoarele5

7egea nr 12, din 1! august 1..3, privind reorgani'area unitatilor comerciale de

stat ca regii autonome si societati comerciale, cuprinde in art "-! prevederi

re&eritoare la concurenta, inspirate din Gratatul de la Roma din 1.2", care a stat la

ba'a constituirii 0ietei (omune? 7egea nr 11;1..1, privind combaterea concurentei neloiale? 9otararea de :uvern nr !;1.. privind prote%area producatorilor nationali si a

pietei interne in competitia neloia re'ultata din importul sau exportul de mar&uri,

in si din Romania 7egea nr, din 3; "3/ 1.., pentru rati&icarea )cordului european instituind o

asociatie intre Romania, pe de o parte, si (omunitatile @uropene si statele

membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la Jruxelles la 1 &ebruarie 1..,

contine =art83> ample re&eriri la concurenta economica si la necesitateaarmoni'arii legislatiei romanesti in domeniu, cu cea a @uropei <ccidentale?

7egea nr 1 din 13 aprilie 1.." =7egea concurentei> plasea'a Romania intre

statele in care reglementarea concurentei economice corespunnde standardelor

actuale in materie

Institutia abilitata sa supraveg#e'e piata si sa puna in aplicare reglementarile ce vi'ea'a

protectia concurentei economice este (onsiliul (oncurentei

Competenta consultativa este data de &aptul ca aceasta autoritate trebuie sa avi'e'e toate

proiectele de legi si #otarari ale guvernului care pot avea impact anticoncurential )vi'ul

(onsiliului (oncurential este necesar in domeniul preturilor si tari&elor in urmatoarele situatii5

a> instituirea de catre guvern a unor &orme de control a preturilor in sectoarele

economice sau pe pietele unde concurenta este exclusa sau substantial restransa prin e&ectul unei

legi sau datorita existentei unei po'itii de monopol?

b> dispunerea de catre guvern a unor masuri cu caracter temporar pentru sectoare

economice determinate si in impre%urari exceptionale =situatii de cri'a, de'ec#ilibru intre cerere

si o&erta si dis&unctionalitate evidenta a pietei>

)vi'ul (onsiliului (oncurentei este obligatoriu si in situatia cand organele administratiei

publice centrale si locale, alte institutii abilitate prin lege, decid sa restructure'e prin &u'iune sau

di'olvare regiile autonome sau societatile comerciale in care participarea statului este ma%oritara

Competenta contencioasa este legata de &aptul ca aceasta autoritate ia deci'iile preva'ute

de lege in ca'ul incalcarii prevederilor legale privind5

practicile anticoncurentiale?

concentrarile economice, avand ca obiect sau e&ect restrangerea, impiedicarea saudenaturarea concurentei

14



(onsiliul (oncurentei are putere de deci'ie &iind investit cu prerogativa de a emite

in%onctiuni si de a aplica sanctiuni pecuniare si sanctiuni complementare In plus, (onsiliul

(oncurentei dispune de competenta de a transmite, in anumite ca'uri, dosarul instantei de

%udecata

In%onctiunile sunt dispo'itii date agentilor economici de a reveni la situatia anterioaraincalcarii comportamentului concurential normalFecon&irmarea atrage aplicarea sanctiunilor

pecuniare

0racticile anticoncurentiale sunt constituite, con&orm legii concurentei, din doua categorii

de comportament ale agentilor economici sau asociatiilor de agenti economici5

a> intelegerile ce au ca obiect sau pot avea ca e&ect restrangerea, impiedicarea sau

denaturarea concurentei?

b> &olosirea in mod abu'iv a unei po'itii dominante "n elegerile cu caracter anticoncuren ial.ț ț )rticolul 2 din 7egea nr 1;1.." a&irmă

principiul inter'icerii Kintelegerilor, oricaror deci'ii de asociere sau practici concertateL intre

agentii economici sau asociatii de agenti economci, iar in anexa enumera, cu titlu de exemplu

urmatoarele sapte tipuri de comportament anticoncurential5

a> &ixarea concertata, in mod direct sau indirect, a preturilor de van'are sau de

cumparare, a tari&elor, rabaturilor, adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale

inec#itabile?

b> limitarea sau controlul productiei, distributiei, de'voltarii te#nologice sau

investitiilor?

c> impartirea pietelor de des&acere sau a surselor de aprovi'ionare, pe criteriul

teritorial, al volumului van'arilor si ac#i'itiilor sau pe alte criterii?

d> aplicarea, in privinta partenerilor comerciali a unor conditii inegale la prestatii

ec#ivalente, provocand, in acest &el, unora dintre ei, un de'avanta% in po'itia concurentiala?

e> conditionarea inc#eierii unor contracte de acceptarea, de catre parteneri, a unor

clau'e stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor nici con&orm u'antelor

comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte?

&> participarea in mod concertat, cu o&erte trucate la licitatii sau la orice &orme de

concurs de o&erte?

g> eliminarea de pe piata a altor concurenti, limitarea sau impiedicarea accesului pe

piata si a libertatii exercitarii concurentei de catre alti agenti economici, precum si intelegerile de

a nu cumpara de la sau de a nu vinde catre anumiti agenti economici &ara o %usti&icare re'onabila

15



7egea concurentei nu incriminea'a atingerea unei po'itii dominante pe piata, in mod

individual sau de catre mai multi agenti economici, dar inter'ice in mod expres &olosirea in mod

abu'iv a po'itiei dominante K prin recurgerea la &apte anticoncurentiale care au ca obiect sau pot

avea ca e&ect a&ectarea comertului sau pre%udicierea consumatorilorL

0o'itia dominanta este in general constatata atunci cand un agent economic ocupa 23B -sau mai mult, din piata respectiva )cest criteriu clasic de de&inire a dominatiei pietei a &ost

completat, incepand cu anii M!3, cu alte criterii care tind sa raspunda mai bine diversitatii, din

punct de vadere calitativ, a dominatiei pietei

(oncentrarilor economice li se aplica Kprincipiul inter'iceriiL atunci cand au ca e&ect

crearea sau consolidarea unei po'itii dominante si conduc sau ar putea conduce la restrangerea,

inlaturarea sau denaturarea semni&icativa a concurentei

In anali'a e&ectelor anticoncurentiale ale concentrarilor economice se anali'ea'adeasemenea piata relevanta si a&ectarea acesteia 0iata relevanta se de&ineste asa cum am va'ut

mai inainte, pe ba'a identi&icarii pietei produsului si a pietei geogra&ice

16

80344430 REUFERAT Preturi Si Tarife

Documents

Transcript of 80344430 REUFERAT Preturi Si Tarife