8-Tulburarile Polimorfe Ale Limbajului Afazia Si Alalia
-
Upload
garleanuemanuel -
Category
Documents
-
view
109 -
download
15
Transcript of 8-Tulburarile Polimorfe Ale Limbajului Afazia Si Alalia
Cursul 8Prof. Verza
TULBURĂRILE POLIMORFE ALE LIMBAJULUI
1. AFAZIA2. ALALIA
1. AFAZIA
După unii autori: Există o afazie dobândită
o În perioada intrauterină subiectul suferă unele accidente vasculare care provoacădisfuncţionalităţi în dezvoltarea creierului. În acest fel este împiedicată dezvoltarea structurilor vorbirii
o Afazia dobândită se confundă cu Alalia Disfazia Dizartria
După alţi autori: Transmiterea ereditară a unor structuri involuate
AFAZIA REPREZINTĂ PIERDEREA LIMBAJULUI ÎN URMA UNOR ACCIDENTE VASCULARE
S-au remarcat trei poziţii în explicarea acestei tulburări- localizaţionistă- echipotenţialistă- psihologizantă
1. LOCALIZAŢIONISMULAVANTAJE:1. Se caută şi se interpretează pierderea limbajului ca urmare a unei zone precis delimitate de
la nivelul creierului, răspunzătoare de producerea şi elaborarea limbajului- adepţii acestei orientări au efectuat o zonare a creierului şi funcţionarea
caracteristică zonelor delimitate astfel- au fost realizate hărţi citoarhitectonice care sunt foarte importante în clinica de
neurochirurgie, deoarece atunci când se produce o disfuncţionalitate se indică zona pentru a se putea interveni
DEZAVANTAJE:1. Unele funcţii nu pot fi localizate exact pentru că unele sunt
1
Apare o pierdere a vorbirii în urma unui traumatism cerebral
Subiectul se naşte fără a avea capacitatea de a-şi însuşi limbajul
Afazia = tulburare in mecanismul psihic al vorbirii si consta in imposibilitatea de a exprima sau de a intelege cuvintele spuse sau scrise. Afazia este un sindrom neuropsihic ce consta in tulburarea sau pierderea functiilor psihice, orale sau grafice. Este insotita de tulburari intelectuale corespunzator unor leziuni cerebrale localizate
Realizează clasificarea afaziei:1. afazia CORTICALĂ 2. afazia SUBCORTICALĂ3. afazia TRANSCORTICALĂ4. afazia DE CONDUCERE
a. funcţii puternic localizate
iar altele suntb. funcţii slab localizate
Limbajul, care este puternic localizat se tulbură atunci când la nivelul zonei respective apare o leziune (mai mult sau mai puţin extinsă)
- apare mai ales la vârstele vulnerabile: vârstele înaintate şi la persoanele care au o anumită fragilitate (naşteri premature, de exemplu)
2. ECHIPOTENŢIALISMULo tot creierul e răspunzător de afectarea imbajului, chiar dacă accidentul vascular s-a produs
doar la o zonă strictă pentrucă între diferitele zone ale creierului se produce un schimb de influxuri nervoase în care toţi neuronii intră în acţiune.
FLUORENS observă că în urma provocării unor leziuni la nivelul creierului porumbeilor
aceştia reuşeau, după un timp relativ scurt să-şi recapete şi să-şi menţină echilibrul
3. CURENTUL PSIHOLOGIZANT- activitatea psihică şi perturbarea ei nu poate fi abordată doar din direcţie organică, deoarece, şi
atunci când o funcţie psihică nu e exercitată în mod conştient sau e exercitată sporadic se produce o atrofiere iar această funcţie nu se mai poate reface şi acest lucru conduce la destructurarea ei organică (la dispariţia funcţiei)
* GALL (1757-1828) – fondatorul frenologiei (Localizaţionismul)- limbajul e localizat în zona frontală
* BROCCA (1861) comunicări pe baza unor cazuri autopsiate: bărbat, 51 care-şi pierduse funcţia limbajului la 21
ani. Nu putea pronunţa decât o silabă pe care o repeta de 1-2 ori, dar înţelegea tot afirmă că sediul leziunilor afaziei motorii (afemie) se află în a treia circomvoluţiune frontală
stângă nu doar vorbirea e afectată ci şi memoria mişcărilor necesare articulării.
* WERNICKE (1874) descrie afazia senzorială prin prisma
leziunilor la nivelul primei circumvoluţii temporale
face distincţie între înţelegerea auditivă şi auzul elementar al sunetelor
2
Limbajul, modalităţile senzoriale, proiecţia eului fizic şi psihic
Ingeligenţa, gândirea, afectivitatea, motivaţia
Apariţia afaziei nu poate fi explicată prin intermediul unui singur curent
elaborează teoria asociaţionistă a afaziei care evidenţiază punctele de asociaţie din creier.* KUSSMAUL (1877)
- defineşte două forme de afazie senzorială:1. tulburările de înţelegere auditivă – SURDITATE VERBALĂ2. tulburările înţelegerii scrisului – CECITATE VERBALĂ
* DEJERINE (1901) – 3 forme de afazie1. senzorială2. motorie3. totală
* PIERRE MARIE (1906)- în afazie, fenomenul de bază îl reprezintă tulburarea înţelegerii vorbirii, de aceea nu este decât
afazie de tip Wernicke, iar afazia Brocca e doar o afazie senzorială la care se adaugă anartria (anartria este o dizartrie foarte severă).
* JACKSON (1915)- studiul afaziei din perspectivă psihologică reprezintă raportul dintre gândire şi limbajÎn afazie,
cele mai afectate sunt funcţiile complexe şi voluntare ale vorbirii, sunt conservate funcţiile inferioare şi automatizate
* HENRI HEAD (1926)- pornind de la JACKSON, defineşte afazia ca
o tulburare a formulării şi expresiei simboliceo toate funcţiile limbajului sunt afectate (S+C)
* DUMITRU NOICA (1921)- caracteristici generale pentru afazici:
Pronunţă mai bine cuvintele uzuale, cu toate că există tulburări ale percepţiei auditive şi vizuale
* GHEORGHE MARINESCU şi colab. (1933)- explică afazia prin tulburările dinamicii corticale şi pune accent pe mecanismele
fizice precise- foloseşte EEG în studierea afaziei (1936)- studiază dominanţa în afazie (1938)
* GEORGIADE (1942)- în toate cazurile studiate au fost constatate tulburări ale Memoriei, Atenţiei, Gândirii- aplică probe psihice în studiul afaziei
3
Această simptomatologie este influenţată şi de alte tulburări legate de:o Personalitatea individuluio Nivelul de culturăo Inteligenţa subiectuluio Bogăţia limbajului înainte de accidentul cerebral
În toate formele de afazie, apar o serie de CARACTERISTICI principale legate de FORMELE LIMBAJULUI
1. Prezenţao dizartrieio Parafrazieio Jargonafazieio Dificultăţilor în enumerarea automatăo Perseverarea vorbiriio Intoxicaţiile cu cuvinte
2. Prezenţao amneziei verbaleo tulburărilor de:
înţelegere executare a ordinelor arătare a obiectelor denumire a culorilor reproducere a unui text
3. Prezenţa tulburărilor de grafie şi lexie (poate apărea agrafia şi alexia)4. Prezenţa tulburărilor în construcţia logico-gramaticală5. Prezenţa tulburărilor de formulare verbală6. Prezenţa
o cuvintelor parazite în vorbireo interjecţiiloro vorbirii academice
4
Se constată că modificările din plan psihic şi fiziologic diferă de la un caz la altul, în funcţie de tipul de afazie în care se încadrează subiectul:
BROCCA deprimaţi- lipsiţi de iniţiativă- stil telegrafic în vorbire- nu pot vorbi spontan
VERNICKE - mai volubili- logoreici- euforici- recurg la un limbaj bogat, ca număr de cuvinte, dar nu şi ca
conceptualizare
o scrisului servil
Apar şi tulburări legate de alte funcţii psihice:ATENŢIA:
- scade viteza de lucru- se produc omisiuni şi erori mari- scade mobilitate atenţiei
MEMORIA- scade capacitatea de memorare şi de reproducere, la fel ca şi gândire şi inteligenţă
ALTE CLASIFICĂRI cu care se operează
1. HEAD (1923)a. afazie VERBALĂ - asemănătoare cu afazia Brocca
b. afazie SINTACTICĂ - tulburări de ritm şi sintaxă
c. afazie NOMINALĂ - tulburări de calcul şi gândire deşi limbajul e
relativ bogat
d. afazie SEMANTICĂ - subiectul nu recunoaşte semnificaţia cuvintelor
2. GOLDSTEIN (1948)este una dintre cele mai folosite clasificări
A. AFAZIA EXPRESIVĂ
- motorie periferică
- centrală
tulburări ale expresiei orale şi grafice
subiectul nu poate pronunţa decât câteva
cuvinte pe care le repetă mereu
apare afonia, prin absenţa vocalizării
se conservă articularea
debit verbal diminuat
pauze exagerate în emisie
B. AFAZIA RECEPTIVĂ
- periferică
- - senzorială-centrală
- predomină tulburările de înţelegere astfel
încât dificultăţile cresc atunci când subiectul
expus foloseşte un limbaj mai bogat sau cu
multe abstracţii, generalizări
C. AFAZIA AMNESTICĂ subiectul uită, practic, vocabularul
este forma cea mai rară
- poate apărea: dizartria şi anartria în
pronunţie
5
3. LURIA (1964 după localizarea leziunii la nivel cerebral
A. afazia SENZORIALĂ - leziuni la nivelul temporalului stâng
B. afazia ACUSTIC-AMNESTICĂ - leziuni temporale extinse
C. afazia MOTORIE
o aferentă
o - eferentă
o leziuni post-centrale
o - leziuni anterioare ale ariei motorii
D. afazia SEMANTICĂ - leziuni parietale
E. afazia DINAMICĂ - leziuni frontale
CLASIFICAREA AFAZIEI DUPĂ ŞCOALA GERMANĂ
1. afazia MOTORIE PURĂ (SUBCORTICALĂ)
- Înţelege- Nu vorbeşte- Limbajul intern păstrat
2. afazia MOTORIE TOTALĂ (BROCA – CORTICALĂ)
- Nu vorbeşte- Nu scrie- Scrisul copiat e servil- Înţelegere păstrată
3. afazia TRANSCORTICALĂ MOTORIE
- Nu vorbeşte spontan- Se păstrează vorbirea repetată- Se păstrează înţelegerea
4. afazia SENZORIALĂ PURĂ (SENZORIALĂ SUBCORTICALĂ)
- Recunoaşte sunetele- Nu recunoaşte cuvintele- Nu înţelege- Scrisul şi cititul – relativ bune
5. Afazia SENZORIALĂ TOTALĂ (WERNICKE)
- vorbirea spontană păstrată- logoree- agrafie şi alexie- tulburări de înţelegere
6. afazie SENZORIALĂ TRANSCORTICALĂ
- vorbirea repetată păstrată- nu înţelege
6
- vorbirea spontană alterată- scrisul spontan alterat- scrisul dictat păstrat
7. afazia TOTALĂ - tulburări ale expresiei şi receptivităţii- tulburări grave ale intelectului
8. afazia DE CONDUCERE - tulburări ale repetării cuvintelor- înţelegere păstrată- tulburări de denumire a obiectelor- se păstrează vorbirea spontană
SORANO (1997) – din punct de vedere al FLUENŢEI vorbirii EVIDENŢIAZĂ CĂ TULBURĂRILE DE VORBIRE SUNT DEPENDENTE
DE DEBUTUL AFAZIEI (brusc sau nu) şi DE TIPUL DE SINDROM ce se corelează cu zona de localizare a leziunilor, astfel încât vorbim de manifestarea sub două forme:
Afazii FLUENTE
vorbire cu întreruperi, ezitări,
cu dificultăţi în vorbirea sistematizată lingvistic.
Vorbirea este bună, cursivă dar e afectată înţelegerea şi apar deformări, omisiuni,substituiri de sunete şi cuvinte
Afazia Wernicke, Afazia de conducere
Afazii NON-FLUENTE
Apar calităţi de flux şi melodicitate, dar este afectată coerenţa şi fluenţa discursului
Tulburările sunt mai diversificate şi conduc la dificultăţi de înţelegere şi expresie a vorbirii
Afazia Broca
TERAPIA AFAZIEI - în funcţie de subiect, se învaţă limbajul ca în copilăria timpurie, după modelul de la alalie.
7
AFAZIADEFINIŢIE, LOCALIZARE, CARACTERISTICI, CLASIFICARE
- DE PE NET -
.
Apar dupa lezarea urmatoarelor structuri:
2. Aria Broca: baza circumvolutiei 3 frontale de pe emisferul dominant, circumvolutia frontala in
integrum, structurile corticale subiacente.
3. Cortexul convexitatii prefrontale situat putin inaintea ariei Broca
4. Aria Wernicke: ½ posterioara a primei circumvolutii temporale, impreuna cu a doua
circumvolutie temporala, pe emisferul dominant.
5. Lobul parietal inferior de pe emisferul dominant->zona supramarginala
6. Fasciculul longitudinal superior
7. Aria motorie suplimentara cu structurile subcorticale subiacente (mai ales talamus)
Caracteristicile tulburarilor afazice:
1. Tulburari ale exprimariia. Anomalii de ritm: incetinire (intrerupt de pauze), accelerare (vorbire rapida,dificil de
intrerupt)b. Suprimarea vorbirii (mutism).c. Stereotipii: repetarea aceluiasi segment lingvistic, care poate apare automat in orice
punct al conversatiei.d. Automatisme: forme de comportament verbal frecvent automatizate si pe care pacientul
nu le mai poate controla (inhiba)->au frecventa mare de utilizare in limbaj si sunt mai rezistente la boala->interjectii,exclamatii,zilele saptamanii
e. Disprozodia: reducerea melodicitatii vorbirii, vorbire monotona +/- pseudoaccentf. Anomia: dificultatea gasirii unor anumite cuvinte, dealtfel comune.g. Parafraziile:
-fonetica->reproducerea inadecvata a fonemelor dintr-un cuvant -fonemica->se pronunta incorect unele foneme -verbala->inlocuirea unui cuvant cu altul asemanator ca forma sau inteles
h. Neologismele: segmente lingvistice fara semnificatie, spuse ca si cum ar fi cuvinte in circulatie.
i. Agramatismul: reducerea numarului structurilor sintactice si simplificarea lorj. Paragramatism: utilizarea inadecvata a structurilor sintactice.
8
AFAZIILE sunt tulburarile receptiei, comprehensiunii, formularii si exprimarii simbolurilor scrise si verbale (afaziile): sunt alterari ale mecanismului psihic al vorbirii si scrisului, constand in imposibilitatea de a exprima sau intelege cuvintele spuse sau scrise.
k. Jargonafazia: productie lingvistica continand un numar mare de parafrazii, neologisme, agramatisme, paragramatisme.
2. Tulburari ale intelegerii mesajelor orale:o surditatea verbala, care consta in
dificultatea de a identifica si discrimina sunetele limbajului, adaugandu-se si o dificultate de intelegere propriu-zisa.
3. Tulburari ale exprimarii scrise:- similare si de regula concomitente cu tulburările exprimării verbale-- in cantitate
-suprimarea completa a scrisului -paragrafii -agramatism -jargon-agrafia
4. Imposibilitatea intelegerii mesajelor scrise (cecitate verbala, alexie).
CLASIFICAREA AFAZIILOR
Din punctul de vedere al fluentei vorbirii:A) Non-fluente:
- afazia Broca- afazia globala
B) Fluente: - afazia Wernicke- afazia amnestica
Din punctul de vedere al tulburarilor de exprimare,de intelegere sau al ambelor concomitent, se disting:
A) Afazii motorii- exprimarea afectată, înţelegerea normală
* afazia Broca* afazia amnestica
B) Afazii senzoriale- e afectată înţelegerea mesajelor orale şi scrise * afazia Wernicke* alexia pura
C) Afaziile senzorio-motorii:- tulburarile afecteaza atat intelegerea cat si exprimarea
* afaziile globale
9
Forme clinice de afazie:
Afazia Broca (verbala, motorie):
este afazia productiei de foneme, afazia agramatica
Leziunile sunt localizate in aria Broca, la baza circumvolutiei F3.
Pacientul nu se poate exprima de loc sau scoate sunete/cuvinte disparate
o Expresie orala saraca: de la stereotipii, disprozodii, la mutism.
o Dificultate in gasirea cuvintelor (anomie).
o Parafrazie.
o Frecvent progresie spre agramatism
o Scris deteriorat.
o Intelegerea poate fi buna
o Frecvent asociata cu deficit motor pe partea dreapta.
o Rareori asociata cu hemianopsie.
o Aproape totdeauna bolnavul isi constientizeaza deficitul, ceea ce il deprima
Afazia Wernicke (sintactica,acustica):
E o afazie senzoriala
Leziunile afectează aria Wernicke in partea postero-superioara a lobului temporal.
o Ritmul vorbirii e mai mult sau mai putin normal
o Parafrazie, paragramatism, neologisme, jargon-afazie
o Deficit in intelegerea orala, dar pot exista si agrafie semnificativa si alexie
o Frecvent sunt prezente tulburarile de camp vizual
o De regula nu apare deficit motor
o Pacientii au initial anosognozia afaziei
Afazia amnestica (nominala, anomia)
leziunile sunt probabil in teritoriul postrolandic, in regiunea posterioara a zonei parietooccipitale stangi,in girusul angular
o Ritm normal al vorbirii
o Articularea, repetarea, citirea si scrierea dupa dictare sunt bune
o Posibil grad usor de parafazie
o Intelegerea vorbirii si scrisului este buna
o Dificultati (care pot fi foarte mari) in gasirea cuvintelor, ceea ce determina numeroase ezitari in conversatie
o Bolnavul isi constientizeaza si recunoaste deficitul
o Comportament normal sau aproape normal
Afazia globala
leziunile afecteaza intregul centru al limbajului, pre- si postrolandic
o Tulburarile legate de exprimare se combina cu cele de tip Wernicke (defecte de receptie)
o Capacitatea de exprimare se reduce calitativ si cantitativ, pana la disparitie uneori
o Exprimarea verbala absenta sau limitata la vagi stereotipii
o Deficitul afecteaza vorbirea si scrisul
10
o Tulburari severe ale intelegerii orale si scris
Diagnosticul afaziilor:
1. Teste in vederea determinarii tulburarilor de exprimare
-exprimarea vorbirii spontane/repetate
-exprimarea scrisului->spontan,dictat,copiat,desen
2. Teste in vederea determinarii tulburarilor intelegerii
-executarea unor ordine simple/complexe
-examinarea cititului
3. Teste pt diagnosticarea clinica a afaziei->AAT
-examinarea limbajului spontan
-testul cu simboluri
-repetitia
-limbajul scris->scriere dupa dictare,copiere,citit
-numararea si descrierea->obiecte,culori,situatii
-intelegerea limbajului vorbit si scris
11
2.
ALALIA -este incapacitatea înnăscută de însuşire şi învăţare a limbajului
Fenomenul retard verbal la care se adaugă incapacităţi în legătură cu elaborarea
structurală şi de conţinut a limbajului Diagnosticul precis de alalie poate fi pus abia după vârsta de 3 ani (potrivit unor
autori) sau după vârsta de 5 ani, spun cei mai mulţi. ALALICUL NU-şi poate ÎNSUŞI VORBIREA în mod SPONTAN. Se obţin rezultate bune
în urma unui program terapeutic adecvat.
ALALIA se poate confunda cu:- lipsa de vorbire a surdo-muţilor- lipsa de vorbire a deficienţilor de intelect sever, grav- anartria (o dizartrie severă)- retardul verbal- disfazia- mutismul electiv dacă acesta se prelungeşte pe o perioadă mai lungă de timp
în ce constă: retardul verbal, disfazia şi mutismul electiv:
RETARDUL VERBAL (întârzierea vorbirii)Subiectul nu ajunge la folosirea unui limbaj raportat la vârsta cronologică vocabularul e format din câteva sunete sau cuvinte subiectul nu poate realiza propoziţii subiectul nu poate susţine un discurs verbal
Forme uşoare de retard verbal:- înţelegerea vorbirii de apropiată relativ de vârsta copilului- se manifestă de timpuriu şi se extinde pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de
timp. În general, odată cu intrarea în şcoală retardul verbal tinde să se diminueze. Pe parcursul ciclului I copilul va avea dificultăţi de folosire a limbajului care se vor diminua în timp
Forme grave (severe) de retard verbal:- pe parcursul ciclului primar dificultatea se întinde la nivelul scris-cititului
* disgrafie* dislexie
DISFAZIA – incapacitatea de elaborare a limbajului Are toate caracteristicile retardului verbal la care se adaugă una, specifică disfaziei:SUBIECTUL NU POATE ELABORA (STRUCTURA) LIMBAJUL
= copilul nu poate face progrese în achiziţia de cuvinte- diagnosticul definitiv de DISFAZIE e bine să fie pus la vârsta de 6 ani, atunci când această incapacitate de elaborare (structurare) a limbajului rămâne şi copilul nu poate face progrese în achiziţia de cuvinte.
12
Etimologic: A = fărăAles = vorbire
Termenul a fost introdus în 1843
MUTISMUL ELECTIV (VOLUNTAR) – MUTISM PSIHIC= Refuzul psihic al copilului de a comunica cu cei din jur, pe o anumită perioadă
- nu reprezintă, în sine, retard verbal sau disfazie- poate genera simptome asemănătoare retardului verbal sau disfaziei dacă se
prelungeşte în timp- apare la orice vârstă, dar, mai frecvent apare la copiii de grădiniţă sau în primul ciclu
de şcolarizare- apare cu o oarecare frecvenţă la pubertate sau în adolescenţă- apare la copiii hipersensibili sau la cei care au trecut prin stres, situaţii mai dificile
sau au unele boli, de psihopatologie marginală- poate apărea la femeile cu nevroză isterică- nu e nevoie ca sistemul nervos să fie afectat- se poate produce într-o împrejurare dată fie raportat la o anumită persoană
Exemplu: la intrarea în grădiniţă, copilul e speriat şi refuză să vorbească la grădiniţă.
- se poate produce dintr-o traumă afectivă
Spre deosebire de cele trei tulburări enumerate mai sus,
În ALALIE copilul NU refuză să vorbească copilul NU POATE VORBI copilul NU POATE PRONUNŢA nici cele mai simple sunete copilul aude relativ normal (auzul e relativ normal dezvoltat) NU este vorba de o deficienţă a intelectului (se poate vorbi doar despre o uşoară întârziere
intelectuală) din cauză că nu foloseşte comunicarea verbală NU e deficienţă, ci ÎNTÂRZIERE Se întâlnesc şi:
o Tulburări de motricitateo Tulburări de psihomotricitateo Întârzieri ale schemei corporaleo Tulburări de percepţie auditivăo Tulburări de percepţie vizuală
Pentru a diferenţia ALALIA de alte tulburări, unii autori folosesc şi alte termene:
Trousseau a înlocuit termenul ALALIE cu cel de AFAZIE CONGENITALĂ
Arnold: alalie prelungită afazie congenitală întârziere înnăscută a vorbirii
Zeeman:dezvoltare întârziată pe bază constitutivă a vorbiriimuţenia auzitorilormuţenia idiopatică
Berendes:
13
Audimutitate (este termenul cel mai folosit, după cel de Alalie)- subiectul aude şi nu are deficienţe de auz
14
FORMELE ALALIEI
1. ALALIA MOTORIE Subiectul nu reuşeşte să pronunţe toate sunetele limbii şi mai ales sunetele dificile În formele uşoare, poate pronunţa unele silabe şi câteva cuvine mono- şi di-silabice Înţelege vorbirea celor din jur Comunică prin gesturi şi mimică, dar acestea nu sunt de tipul surdo-mutului Sunt mai sărace şi nu au expresivitatea caracterială a surdo-mutului pentru că subiectul are o
slabă capacitate de imitare. Trongold apreciază că înţelegerea vorbirii
e tulburată 10% e scăzută 20% e normală 70%
2. ALALIA SENZORIALĂSubiectul, de obicei, REUŞEŞTE să pronunţe TOATE sunetele limbiiPoate să înveţe câteva cuvinte, foarte simple, cuvinte mono- şi di-silabiceNU POATE formula PROPOZIŢII (nu foloseşte cuvinte de legătură)E AFECTATĂ ÎNŢELEGEREA VORBIRII
Trongold apreciază că înţelegerea vorbirii e tulburată 70% e scăzută 20% e normală 10%
3. ALALIA MIXTĂ – în care predomină fie alalia senzorială, fie alalia motorie
CAUZELE ALALIEI
Generale- alcoolismul părinţilor- rudenia de sânge- sifilis şi tuberculoză – la părinţi- rahitismul
Psihice- lipsa imboldului în vorbire- teama şi timiditatea bolnăvicioasă- tonus psihic scăzut
Motorii- întârzierea motorie generală- dificultăţi de fixare a schemei corporale corelate cu tulburări de psiho-motricitate
- repulsia pentru mişcări
după Arnold – din punct de vedere etiologic vorbeşte de 2 categorii de cauzeI. Cauze IDIOTIPICE
- imboldul deficitar în vorbire
15
- capacitate redusă de imitare- ereditatea (25-50%) din cazuri provin de la părinţi şi mai ales de la tată
II. Cauze PARATIPICE- traumele din timpul naşterii- bolile grave repetate în copilărie: TBC, rahitism, encefalită, variolă
după Berendes I. Cauze INTERNE
- slabă dezvoltare a auzului fonematic- lipsa imboldului în vorbire- întârzieri în dezvoltarea motorie
II. Cauze EXTERNE- bolile grave din primii 3 ani de viaţă şi care reprezintă o frână în dezvoltarea
corporală- metode greşite de educaţie
TRATAMENTUL ALALIEIAlalia se recuperează şi se poate înlătura în doi ani de lucru intens cu subiectul. După 3 ani de şcoală copilul se recuperează foarte bine prin următoarele căi de dezvoltare a vorbirii.
1. Învăţarea vorbirii pe principiul de la simplu la complex se începe cu sunetele cele mai simplu de emis, cu
VOCALE pe măsură ce se obţine emiterea a 2-3 sunete, încep să se formeze cuvinte mono şi bi-silabice se folosesc imagini, jocuri, filmuleţe cu animale, cu acţiune
o Când copiii reuşesc să realizeze un progres, deşi ei nu cunosc cuvintele, devin creatori de cuvinte, iar acest lucru reprezintă un progres rapid, în timp
2. Se învăţată cuvinte noi, mai complicate.Cu aceste cuvinte se formează propoziţii
3. Forma combinată – învăţarea vorbirii de la principiul de la simplu la complex şi învăţarea cuvintelor noi, complicate, cu care se formează propoziţii şi apoi fraze.
16
Se aplică în alalia motorie
Se aplică în alalia senzorială
Se aplică în alalia mixtă