ORGANELE DE SIMTORGANELE DE SIMT

Mucoasa olfactiva si bulbul olfactivMucoasa olfactiva si bulbul olfactiv

-- Histologic, mucoasa este formata din epiteliu si lamina propriaHistologic, mucoasa este formata din epiteliu si lamina propria1.1. Epiteliul olfactivEpiteliul olfactiv

-- este un neuroepiteliu in care celulele de origine nervoasa sunt localizate printre celulele epiteliale de acoperireeste un neuroepiteliu in care celulele de origine nervoasa sunt localizate printre celulele epiteliale de acoperire-- epiteliul este pseudostratificat si contine 3 tipuri de celule: de sustinere, olfactive si bazaleepiteliul este pseudostratificat si contine 3 tipuri de celule: de sustinere, olfactive si bazale-- Celulele olfactive:Celulele olfactive:

oo Sunt neuroni bipolari, fusiformi, inclusi in epiteliu printre celulele de sustinereSunt neuroni bipolari, fusiformi, inclusi in epiteliu printre celulele de sustinere

oo Corpul celulei olfactive este fusiform, localizat in zona mijlocie a epiteliuluiCorpul celulei olfactive este fusiform, localizat in zona mijlocie a epiteliului

oo Nucleul este sferic, citoplasma are putine organite nespecificeNucleul este sferic, citoplasma are putine organite nespecifice

oo Citoscheletul este format din microtubuliCitoscheletul este format din microtubuli

oo Dendrita porneste din zona superioara a corpului celular, este scurta si contine neurotubuliDendrita porneste din zona superioara a corpului celular, este scurta si contine neurotubuli

oo Dendrita se termina la suprafata epiteliului printr-o formatiune butonata(s.n. vezicula olfactiva)Dendrita se termina la suprafata epiteliului printr-o formatiune butonata(s.n. vezicula olfactiva)

oo Din vezicula olfactiva se desprind 7-9 cili olfactivi situati in stratul de mucus de la suprafata Din vezicula olfactiva se desprind 7-9 cili olfactivi situati in stratul de mucus de la suprafata

epiteliuluiepiteliuluioo Cilii olfactivi au rol in receptionarea excitatiilor olfactiveCilii olfactivi au rol in receptionarea excitatiilor olfactive

-- Celulele de sustinere(sustentaculare):Celulele de sustinere(sustentaculare): oo Sunt celule epiteliale columnare cu nuclei heterocromatici situati spre polul apicalSunt celule epiteliale columnare cu nuclei heterocromatici situati spre polul apical

oo Sunt localizate printre celulele olfactive, au pol apical larg si pol bazal efilatSunt localizate printre celulele olfactive, au pol apical larg si pol bazal efilat

oo Microdomeniile laterale formeaza jonctiuni de tip zonula adherens si jonctiuni tip gap cu celulele Microdomeniile laterale formeaza jonctiuni de tip zonula adherens si jonctiuni tip gap cu celulele

olfactiveolfactive-- Celulele bazale:Celulele bazale:

oo Sunt cubice sau piramidale cu dimensiuni mici, nucleu sferic si citoplasma cu putine organite Sunt cubice sau piramidale cu dimensiuni mici, nucleu sferic si citoplasma cu putine organite

nespecificenespecificeoo Sunt asezate pe MB dar nu ajung la suprafata epiteliuluiSunt asezate pe MB dar nu ajung la suprafata epiteliului

oo Au capacitate mare de diviziuneAu capacitate mare de diviziune

2.2. Lamina propriaLamina propria-- Este formata din TCL care se continua cu periostul sau pericondrulEste formata din TCL care se continua cu periostul sau pericondrul-- Corionul contine numeroase limfocite uneori organizate sub forma de foliculi si putine fibre de colagenCorionul contine numeroase limfocite uneori organizate sub forma de foliculi si putine fibre de colagen-- In corion se observa glande acinare tip seros si mai rar mixtIn corion se observa glande acinare tip seros si mai rar mixt-- Tot in corion se afla fibre nervoase(ramuri din trigemen) care inerveaza celulele glandelor BowmannTot in corion se afla fibre nervoase(ramuri din trigemen) care inerveaza celulele glandelor Bowmann

Bulbul olfactivBulbul olfactiv-- Este o formatiune nervoase alungita situata pe lama ciuruita a etmoiduluiEste o formatiune nervoase alungita situata pe lama ciuruita a etmoidului-- Alcatuita din neuroni, fibre nervoase, celule gliale si vase de sange dispuse stratificat:Alcatuita din neuroni, fibre nervoase, celule gliale si vase de sange dispuse stratificat:

oo Stratul fibrelor olfactive – reprezentat de axonii neuronilor olfactiviStratul fibrelor olfactive – reprezentat de axonii neuronilor olfactivi

oo Stratul sinapselor – format din axonii neuronilor olfactivi, dendritele celulelor mitraleStratul sinapselor – format din axonii neuronilor olfactivi, dendritele celulelor mitrale

oo Stratul celulelor mitrale senzitive – este format din neuroni piramidaliStratul celulelor mitrale senzitive – este format din neuroni piramidali

oo Stratul fibrelor olfactive centrale – format din axonii neuronilor mitrali care fac sinapsa cu al 3-lea Stratul fibrelor olfactive centrale – format din axonii neuronilor mitrali care fac sinapsa cu al 3-lea

neuronneuron

OCHIUL SI STRUCTURILE ASOCIATEOCHIUL SI STRUCTURILE ASOCIATE

-- Este format din glob ocular, un sistem de lentile, un strat de celule fotosensibile si un complex de celule si Este format din glob ocular, un sistem de lentile, un strat de celule fotosensibile si un complex de celule si fibre nervoase care transmit informatia la SNCfibre nervoase care transmit informatia la SNC

-- Globul ocular este format din 3 straturi:Globul ocular este format din 3 straturi:oo Extern – sclera si corneeaExtern – sclera si corneea

oo Mijlociu(vascular) – coroida, corpul si procesele ciliare, irisulMijlociu(vascular) – coroida, corpul si procesele ciliare, irisul

1

oo Intern(nervos) - retinaIntern(nervos) - retina

Stratul extern(tunica fibroasa)Stratul extern(tunica fibroasa)1.1. ScleraSclera

-- Are forma unei sfere, formata din TCD cu fibre colageneAre forma unei sfere, formata din TCD cu fibre colagene-- SF este redusa si contine putine fibroblasteSF este redusa si contine putine fibroblaste-- Partea superficiala a sclerei se numeste episclera si este legata printr-un sistem de fibre colagene la Partea superficiala a sclerei se numeste episclera si este legata printr-un sistem de fibre colagene la

TCD(capsula Tenon) si la stroma conjunctiva de la nivelul jonctiunii cu corneea(limbul)TCD(capsula Tenon) si la stroma conjunctiva de la nivelul jonctiunii cu corneea(limbul)-- Intre capsula Tenon si sclera se afla spatiul Tenon(episcleral) care permite rotatiile globului ocularIntre capsula Tenon si sclera se afla spatiul Tenon(episcleral) care permite rotatiile globului ocular-- La polul posterior sclera prezinta aria cribriforma(prin care trec fibrele nervului optic)La polul posterior sclera prezinta aria cribriforma(prin care trec fibrele nervului optic)

2.2. CorneeaCorneea-- Este structura transparenta alc. din 5 reg. : epiteliu, membrana Bowmann, stroma, membrana Descemet si Este structura transparenta alc. din 5 reg. : epiteliu, membrana Bowmann, stroma, membrana Descemet si

endoteliuendoteliu-- Epiteliul corneean:Epiteliul corneean:

oo Este format din 5-6 straturi de celule stratificate, scuamoase si nekeratinizateEste format din 5-6 straturi de celule stratificate, scuamoase si nekeratinizate

oo Evolutia unei celule epiteliale din stratul bazal pana la exfoliere este de 7 zileEvolutia unei celule epiteliale din stratul bazal pana la exfoliere este de 7 zile

oo Suprafata celulelor corneene prezinta microviliSuprafata celulelor corneene prezinta microvili

-- Membrana Bowmann:Membrana Bowmann: oo Este localizata sub epiteliu, formata din fibre colageneEste localizata sub epiteliu, formata din fibre colagene

oo Contribuie la stabilitatea si rezistenta corneeiContribuie la stabilitatea si rezistenta corneei

oo Este perforata de termiantii nervoase libere si se termina brusc la limbEste perforata de termiantii nervoase libere si se termina brusc la limb

-- Stroma corneeana:Stroma corneeana: oo Este formata din cateva lamele paralele de fibre colagene printre care se observa fibroblasteEste formata din cateva lamele paralele de fibre colagene printre care se observa fibroblaste

oo Fibrele colagene si fibroblastele sunt incluse in SFFibrele colagene si fibroblastele sunt incluse in SF

-- Membrana DescemetMembrana Descemet – este omogena, formata din fibre fine de colagen cu distributie uniforma – este omogena, formata din fibre fine de colagen cu distributie uniforma-- EndoteliulEndoteliul – este un epiteliu simplu scuamos – este un epiteliu simplu scuamos-- Jonctiunea corneo-sclerala(limbul)Jonctiunea corneo-sclerala(limbul) – realizeaza trecerea de la colagenul transparent corneean la cel opac – realizeaza trecerea de la colagenul transparent corneean la cel opac

scleralscleral

Stratul mijlociu(vascular)Stratul mijlociu(vascular)1.1. CoroidaCoroida

-- Este intens vascularizata si formata din 2 portiuni: Este intens vascularizata si formata din 2 portiuni: oo interna(cu vase mici – stratul coriocapilar) ce participa la nutritia retineiinterna(cu vase mici – stratul coriocapilar) ce participa la nutritia retinei

oo externa (cu vase mari, printre care se afla TC cu fibroblaste, mastocite, macrogage, limfocite, externa (cu vase mari, printre care se afla TC cu fibroblaste, mastocite, macrogage, limfocite,

plasmocite)plasmocite)

2.2. Corpul ciliarCorpul ciliar-- Este o dilatatie anterioara a coroidei la nivelul cristalinului si formeaza un inel continuu in zona interna a Este o dilatatie anterioara a coroidei la nivelul cristalinului si formeaza un inel continuu in zona interna a

sclereisclerei-- Este format din TC cu fibre elastice, vase sanguine si melanocite care inconjoara muschiul ciliarEste format din TC cu fibre elastice, vase sanguine si melanocite care inconjoara muschiul ciliar

oo Muschiul ciliar este format din 3 benzi de celule musc. netede care se insera pe sclera si procesele cil.Muschiul ciliar este format din 3 benzi de celule musc. netede care se insera pe sclera si procesele cil.

3.3. Procesele ciliareProcesele ciliare-- Sunt formate din TCL axial, acoperit de epiteliu bistratificatSunt formate din TCL axial, acoperit de epiteliu bistratificat-- Stratul extern al epiteliului ciliar este format din celule cu numeroase invaginatii bazaleStratul extern al epiteliului ciliar este format din celule cu numeroase invaginatii bazale-- Aceste celule secreta umoarea apoasa, drenata spre cristalin, iris si camera anterioaraAceste celule secreta umoarea apoasa, drenata spre cristalin, iris si camera anterioara

4.4. IrisulIrisul-- Este o prelungire membranoasa a coroidei care acopera partial cristalinulEste o prelungire membranoasa a coroidei care acopera partial cristalinul-- Suprafata anterioara este rugoasa, neregulata iar cea posterioara este netedaSuprafata anterioara este rugoasa, neregulata iar cea posterioara este neteda-- Suprafata anterioara este acoperita de epiteliu simplu scuamos(continuare a endoteliului corneean)Suprafata anterioara este acoperita de epiteliu simplu scuamos(continuare a endoteliului corneean)

2

oo Sub epiteliu se afla TC slab vascularizatSub epiteliu se afla TC slab vascularizat

-- Suprafata posterioara este acoperita de epiteliu bistratificatSuprafata posterioara este acoperita de epiteliu bistratificatStratul intern(retina)Stratul intern(retina)

-- Retina este formata din portiune posterioara – fotosensibila si una anterioara care nu este fotosensibilaRetina este formata din portiune posterioara – fotosensibila si una anterioara care nu este fotosensibila-- Peretele extern – formeaza stratul pigmentar iar cel intern – formeaza retina functionalaPeretele extern – formeaza stratul pigmentar iar cel intern – formeaza retina functionala

1.1. Stratul pigmentarStratul pigmentar-- Este format dintr-un singur rand de celule hexagonale atasate unele la altele care contin granulatii de melaninaEste format dintr-un singur rand de celule hexagonale atasate unele la altele care contin granulatii de melanina-- MB a epiteliului pigmentar intra in constitutia lamei BruchMB a epiteliului pigmentar intra in constitutia lamei Bruch-- Citoplasma contine un numar mare de filamente de actina, miozina si TmzCitoplasma contine un numar mare de filamente de actina, miozina si Tmz-- Este un sistem celular lipsit de diviziuni, celulele reducandu-se numeric odata cu inaintarea in varstaEste un sistem celular lipsit de diviziuni, celulele reducandu-se numeric odata cu inaintarea in varsta-- Celulele pigmentare sintetizeaza fironectina si laminina cu rol important in cicatrizareCelulele pigmentare sintetizeaza fironectina si laminina cu rol important in cicatrizare

2.2. Retina opticaRetina optica-- Este retina fotosensibila, formata din:Este retina fotosensibila, formata din:

oo Un strat extern de celule fotosensibileUn strat extern de celule fotosensibile

oo Un strat de neuroni bipolariUn strat de neuroni bipolari

oo Un strat de celule ganglionare ai caror axoni se indreapta spre SNC=>nervul opticUn strat de celule ganglionare ai caror axoni se indreapta spre SNC=>nervul optic

oo Stratul sinaptic extern(s.n. plexiform extern) este format intre celulele fotosensibile si neuronii Stratul sinaptic extern(s.n. plexiform extern) este format intre celulele fotosensibile si neuronii

bipolaribipolarioo Stratul sinaptic intern(s.n. plexiform intern) este format intre neuronii bipolari si celulele ganglionareStratul sinaptic intern(s.n. plexiform intern) este format intre neuronii bipolari si celulele ganglionare

-- Retina are 6 tipuri de neuroni: celule fotoreceptoare, orizontale, bipolare, amacrine, interplexiforme, Retina are 6 tipuri de neuroni: celule fotoreceptoare, orizontale, bipolare, amacrine, interplexiforme, ganglionareganglionare

-- Celulele fotoreceptoareCelulele fotoreceptoare – repr. de celulele cu conuri si bastonas si patrund in membrana limitanta externa – repr. de celulele cu conuri si bastonas si patrund in membrana limitanta externa-- Celulele bipolareCelulele bipolare – sunt de 2 tipuri: – sunt de 2 tipuri:

oo bipolare difuze(sau polisinaptice) – realizeaza sinapse cu 2 sau mai multe celule fotoreceptoarebipolare difuze(sau polisinaptice) – realizeaza sinapse cu 2 sau mai multe celule fotoreceptoare

oo bipolare monosinaptice – stabilesc contacte cu axonul unei singure celule cu conbipolare monosinaptice – stabilesc contacte cu axonul unei singure celule cu con

-- Celulele ganglionareCelulele ganglionare – fac sinapsa cu celulele bipolare si isi trimit axonii intr-o regiune specifica a retinei – fac sinapsa cu celulele bipolare si isi trimit axonii intr-o regiune specifica a retinei unde fuzioneaza si formeaza nervul opticunde fuzioneaza si formeaza nervul optic

-- Celulele orizontaleCelulele orizontale – stabilesc contacte intre celulele fotoreceptoare – stabilesc contacte intre celulele fotoreceptoare-- Celulele amacrineCelulele amacrine – sunt neuroni dispusi intre celulele ganglionare – sunt neuroni dispusi intre celulele ganglionare-- Celulele de sustinereCelulele de sustinere – sunt nebroglii de tip astrocitar(rol trofic si sustinere) si microglial(fagocitoza) – sunt nebroglii de tip astrocitar(rol trofic si sustinere) si microglial(fagocitoza)-- Retina este o structura slab vascularizataRetina este o structura slab vascularizata

Structuri accesorii ale ochiuluiStructuri accesorii ale ochiului1.1. ConjunctivaConjunctiva

-- Este o membrana mucoasa transparenta, fina ce acopera portiunea anterioara a ochiuluiEste o membrana mucoasa transparenta, fina ce acopera portiunea anterioara a ochiului-- Este formata din epiteliu stratificat columnar si lamina propria cu TCLEste formata din epiteliu stratificat columnar si lamina propria cu TCL

2.2. PleoapelePleoapele-- Sunt falduri mobile de tesut care protejeaza globii oculariSunt falduri mobile de tesut care protejeaza globii oculari-- Pielea acopera extern pleoapele iar stroma este formata din TC cu fibre elasticePielea acopera extern pleoapele iar stroma este formata din TC cu fibre elastice-- Posterior sunt acoperite de conjunctivaPosterior sunt acoperite de conjunctiva-- Muschiul ridicator palpebral se insera pe stroma pleoapei si pe pieleMuschiul ridicator palpebral se insera pe stroma pleoapei si pe piele-- Au 3 tipuri de glande: Meibornio(sebacee), Moll(tubulare simple sudoripare), Zeiss(sebacee modificate)Au 3 tipuri de glande: Meibornio(sebacee), Moll(tubulare simple sudoripare), Zeiss(sebacee modificate)

3.3. Aparatul lacrimalAparatul lacrimal-- Este format din glandele lacrimale, glandele accesorii, canaliculi, sacul lacrimal si ductul nazolacrimalEste format din glandele lacrimale, glandele accesorii, canaliculi, sacul lacrimal si ductul nazolacrimal-- Glanda lacrimala:Glanda lacrimala:

oo Este formata din cativa lobi glandulari separati si 6-12 ducte excretoriiEste formata din cativa lobi glandulari separati si 6-12 ducte excretorii

oo Este glanda de tip tubulo-acinar cu lumen larg formata din celule columnare seroaseEste glanda de tip tubulo-acinar cu lumen larg formata din celule columnare seroase

oo Acinii sunt inconjurati de celule mioepitelialeAcinii sunt inconjurati de celule mioepiteliale

3

-- Canaliculii lacrimaliCanaliculii lacrimali – Conflueaza pentru a forma un duct comun inainte de a se dschide in sacul lacrimal – Conflueaza pentru a forma un duct comun inainte de a se dschide in sacul lacrimal-- Sacul lacrimalSacul lacrimal – este portiunea dilatata a sistemului lacrimal de drenaj si directionat spre fosa osului lacrimal – este portiunea dilatata a sistemului lacrimal de drenaj si directionat spre fosa osului lacrimal-- Ductul nazolacrimalDuctul nazolacrimal – este continuarea sacului lacrimal si se deschide in meatul nazal inferior – este continuarea sacului lacrimal si se deschide in meatul nazal inferior

URECHEAURECHEA

1.1. Urechea externaUrechea externa-- Are forma neregulata si este formata din mai multe piese cartilaginoase elastice acoperite de pieleAre forma neregulata si este formata din mai multe piese cartilaginoase elastice acoperite de piele-- In dermul pielii se afla numeroase glande sebaceeIn dermul pielii se afla numeroase glande sebacee-- Meatul auditiv extern se extinde de la urechea externa pana la timpanMeatul auditiv extern se extinde de la urechea externa pana la timpan-- 1/3 externa a meatului este sustinuta de cartilaj elastic iar restul de osul temporal1/3 externa a meatului este sustinuta de cartilaj elastic iar restul de osul temporal-- Meatul e delimitat de piele care contine foliculi pilosi, glande sebacee si glande sudoripare Meatul e delimitat de piele care contine foliculi pilosi, glande sebacee si glande sudoripare

modificate(ceruminoase)modificate(ceruminoase)-- Glandele ceruminoase sunt de tip apocrin si secreta cerumen cu rol de protectieGlandele ceruminoase sunt de tip apocrin si secreta cerumen cu rol de protectie

2.2. Urechea medieUrechea medie-- Este o cavitate neregulata care separa membrana timpanica de suprafata osoasa a urechii interneEste o cavitate neregulata care separa membrana timpanica de suprafata osoasa a urechii interne-- Comunica anterior cu faringele prin trompa lui Eustachio si posterior cu mastoidaComunica anterior cu faringele prin trompa lui Eustachio si posterior cu mastoida-- Suprafata interna este tapetata de epiteliu simplu scuamos dispus pe lamina propria aderenta la periostSuprafata interna este tapetata de epiteliu simplu scuamos dispus pe lamina propria aderenta la periost-- Articulatiile dintre oscioare au sinoviala si la randul lor sunt acoperite de epiteliu simplu scuamosArticulatiile dintre oscioare au sinoviala si la randul lor sunt acoperite de epiteliu simplu scuamos

3.3. Urechea internaUrechea interna-- Se mai numeste labirint si este o structura complexaSe mai numeste labirint si este o structura complexa-- Este formata din saci membranosi si canale dispuse in cavitati sapate in osul temporalEste formata din saci membranosi si canale dispuse in cavitati sapate in osul temporal-- Sacii si canalele membranoase formeaza labirintul membranos iar portiunea osoasa se numeste labirint ososSacii si canalele membranoase formeaza labirintul membranos iar portiunea osoasa se numeste labirint osos -- Labirintul membranosLabirintul membranos este delimitat de epiteliu simplu scuamos inconjurat de un strat de TC este delimitat de epiteliu simplu scuamos inconjurat de un strat de TC

Histologia labirintului membranosHistologia labirintului membranos-- Sacula si utricula sunt structuri formate dintr-o teaca de TC delimitate de epiteliu simplu scuamosSacula si utricula sunt structuri formate dintr-o teaca de TC delimitate de epiteliu simplu scuamos

oo Labirintul membranos este conectat la periostul labirintului osos prin TCLabirintul membranos este conectat la periostul labirintului osos prin TC

oo In peretele utriculei si saculei se observa maculele formate din celule diferentiate neuroepitelialIn peretele utriculei si saculei se observa maculele formate din celule diferentiate neuroepitelial

oo Maculele saculei si utriculei au structura similara si sunt dispuse perpendicular una pe cealaltaMaculele saculei si utriculei au structura similara si sunt dispuse perpendicular una pe cealalta

-- Maculele sunt formate din 2 tipuri de celule: receptoare si de sustinereMaculele sunt formate din 2 tipuri de celule: receptoare si de sustinereoo Celulele receptoare au 2 subtipuri(caracterizate de prelungiri lungi de suprafata=celule paroase tip Celulele receptoare au 2 subtipuri(caracterizate de prelungiri lungi de suprafata=celule paroase tip

I/tip II)I/tip II)oo Celulele de sustinere sunt dispuse intre celulele receptoare, sunt columnare si prismaticeCelulele de sustinere sunt dispuse intre celulele receptoare, sunt columnare si prismatice

Canalele semicirculareCanalele semicirculare-- Zonele functionale receptoare sunt localizate in ampule, au forma elongate si se numesc criste ampulareZonele functionale receptoare sunt localizate in ampule, au forma elongate si se numesc criste ampulare-- Cristele ampulare au structura similara maculelor din utricula si sacula iar stratul mai gros de GP s.n. cupulaCristele ampulare au structura similara maculelor din utricula si sacula iar stratul mai gros de GP s.n. cupula

oo Cupula se extinde dincolo de ampula si stabileste contactul cu peretele ososCupula se extinde dincolo de ampula si stabileste contactul cu peretele osos

Sacul si ductul perilimfaticSacul si ductul perilimfatic-- Initial are epiteliu scuamos simplu iar gradat devine columnar inaltInitial are epiteliu scuamos simplu iar gradat devine columnar inalt

oo Este format din 2 tipuri de celule(unele cu microvili la polul apical)Este format din 2 tipuri de celule(unele cu microvili la polul apical)

CohleeaCohleea-- Este un diverticul al saculei, inalt specializata pentru functia de receptie a sunetelorEste un diverticul al saculei, inalt specializata pentru functia de receptie a sunetelor-- Este un canal osos spiral cu portiunea interna membranoasa triunghiulara in sectiune transversalaEste un canal osos spiral cu portiunea interna membranoasa triunghiulara in sectiune transversala-- Spirala cohleara se desfasoara in jurul modiolului(o structura conica formata din os spongios)Spirala cohleara se desfasoara in jurul modiolului(o structura conica formata din os spongios)

oo Lateral de modiol se afla lamina osoasa spiralaLateral de modiol se afla lamina osoasa spirala

-- Peste lamina spirala se afla organul spiral Corti care contine celulele receptoarePeste lamina spirala se afla organul spiral Corti care contine celulele receptoare

4

-- Triunghiul membranos divide spatial cohleei osoase intr-o portiune superioara care se deschide in vestibulTriunghiul membranos divide spatial cohleei osoase intr-o portiune superioara care se deschide in vestibul-- Membrane vestibulara este formata din TC acoperit de epiteliu simplu scuamosMembrane vestibulara este formata din TC acoperit de epiteliu simplu scuamos

Organul spiral CortiOrganul spiral Corti-- Este asezat pe lamina spirala osoasa si membranoasaEste asezat pe lamina spirala osoasa si membranoasa-- Lamina membranoasa are o ingrosare formata din fibrele de colagen care sustin organul Corti(membrana Lamina membranoasa are o ingrosare formata din fibrele de colagen care sustin organul Corti(membrana

bazilara)bazilara)-- Lamina membranoasa incepe medial si se termina lateral pe eminenta periostului(s.n. creasta spirala)Lamina membranoasa incepe medial si se termina lateral pe eminenta periostului(s.n. creasta spirala)

oo Creasta spirala este formata din TC acoperit de epiteliu(limbul spiral) din care deriva Creasta spirala este formata din TC acoperit de epiteliu(limbul spiral) din care deriva membrana membrana

tectoriatectoria-- Membrana tectoria contine celule de sustinere(numite pilare) reprezentate de: Membrana tectoria contine celule de sustinere(numite pilare) reprezentate de:

oo celulele in perinita interne si externecelulele in perinita interne si externe

oo celulele falangiale interne si externecelulele falangiale interne si externe

oo celulele intermediare si celulele Hensencelulele intermediare si celulele Hensen

5