~79/s’ Basarabia s-a unit cu Tara -...

% f i sau a n u l i^reţinerea UJP C luj -

Ista 5000 de co tiza ţii

• Creditarea cheltuielilor pentru lucrările agrijcole din campania de primăvară

pagina a 14-a

Nu-i p ă c ă le a lă d e 1 a D rilie iW m

Se majorează din nou

preţurile ş i ta rife le la RATUC

v c

l f Murilor B -[, ofturi

'■1 *oH societatea J13

I «isaia/M Wmiment/IS 'himori/16 ■

:■ O )& ■» i- «f. I i ! • î

!

L f ujr ‘U

z i a r in d e p s M d e M tANUL VII NR. 1932

ISSN 1220-3203JOI

27 MARTIE 1997 16 PAGINI 600 LEI

Vremea va fl h gentrjl nchisâ si Kve in cursul drmne’ji CctjI va ii degajat b orele dkune|u şt noros înrestiiî zilei, I#parteaa2*aazifel Ircuu-r va plouj. Tcmj'frjluri) i rn rw a danmcrn V3 fi de cca -5" C iar maxima termică in orele amiezii w 8 <fe cca -HPC Isri k era 14 h Cluj-UajMca temperatura ea <le 3" C jar presiunea atmosferică de 73? ram Hg, (Meteorolog de serviciu Claudiu llenuan).

în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă penlru azi.

bre o lume 1 Imultipolarităţii

| e c ă lia n

u tot optimismul afişat de unii după întîlnirea de la H elsinki ' dintre Clinton şi Elţîn, nu putem

(ie că Germania încă nu s-a oferit să ne njine intrarea în NATO în primul val,

SUA, cu toa te - in te rven ţiile .-lamentare, încă nu ne-au dat un răspuns i Faptul nu este de natură să ne mire.IA trebuie să ţină seama de ifusia şi să a anumite concesii: una se referă la admiterea în NATO a fostelor ţări «etice, cu referire imediată la ţările Jlice. A doua - la neintrarea în NATO unor ţări din “vecinătatea” Rusiei,

iccum Republica Moldova, Ucraina şi j|omâniâ. Prima s-a declarat neutră - mai

it ţlc nevoie decît de voie. Ucraina aează Rusia cu o neaşteptată cerere de' irare la NATO, dar nimeni nu a luat im .se rio s o asemenea posibilitate; sigur, ea ar presupune, în acest, caz, o sască intrare a. României în primul val. Deci, să fim circumspecţi în optimismul îtni. Mai ales că SUA au de făcut faţă :ei provocări a R usiei în alte zone jgraficc: Oceanul Pacific şi Oceanul Jian. Am văzut că, ab ia încheia t umit-ul de la Helsinki, la Moscova au iii înalţi reprezentanţi ai Chinei şi Indiei. - «aii, şi alţii se simt acum mai legaţi de ia - ţara cu cel mai mare număr de :uitori şi cea care urm ează ca în teele decenii să depăşească populaţia, inci- doresc să aibă un mai greu cuvînt spus în lume, mai ales că înafara unor nale num eroase, a unui p o ten ţia l — nomic uriaş, a unor poziţii strategice forţă, deţin şi arme nucleare. Iar dacă «na este m em bră în C onsiliu l, de curitate al ONU, se pare că în curind va ;ffli şi India. ^ . . .In aceste condiţii, este de presupus că ■îste m ari pu teri - deocam dată -’ginalizate - nu vor accepta ca SUA să Mer mondial neconcurat. ;3e altfel, se observă deja o oarecare 'ozitate a SUA în politica sa faţă de

continuare în pagina a 16-a

Maghiarii pregătesc indicatoare bilingve in peste 120 de localităti din judeţul Cluj

L i d e r i i l o c a l i a i c o a l i ţ i e i g u v e r n a m e n t a l e

v o r s ă m a i s c a d ă d i n a c e a s t ă c i f r ă

H Chiar înainte ca Legea administraţiei publice locale să fie modificată în sensul cerut de U.D.M.R., m ai m ult de 30 de consilii locale din judeţul Cluj ar putea proceda la înlocuirea actualelor indicatoare cu inscripţii bilingve, în caz că maghiarii din respectivele localităţi vor da ascultare îndemnului liderului lor, M arko Bela.

încurajat de participarea partidului său la guvernare, p reşed in te le U.D.M .R. Marko Bela le-a cerut recent maghiarilor ca, acolo unde sînt m ajoritari,: să treacă im ediat la inscrip ţionarea bilingvă, fără să aştepte reglementarea juridică a acestei chestiuni. în judeţul Cluj, maghiarii au o pondere de peste 60

' la sută în 37 de localităţi şi, în 28, sînt mai mulţi de 80 la sută. :

C h ia r dacă aceste c ifre le-ar îngădui maghiarilor, din' respectivele co n s ilii locale să ‘ adopte bilingvismul, liderii U.D.M.R. din

Cluj nu se grăbesc să-i împingă pe acest drum. Vicepreşedintele Palfy Zoltan spune că “vom ţine cont de ce a spus Marko Bela, dar totul va fi făcut în funcţie de modificările care vor fi aduse L eg ii 6 9 ” . U.D.M.R. a conceput un proiect de modificare a legii care, dacă va fi adop ta t, va da posib ilita tea in sc rip ţio n ă rii b ilingve şi a, in troducerii ^limbii m aghiare în administraţia "tuturor localităţilor în care m aghiarii sînt prezen ţi în procent mai mare de 10 la sută. 124 de localităţi din judeţul Cluj se află

în această situaţie.Poate pentru că numărul acestor

localităţi li se pare prea mare, p o litic ien ii locali ai co a liţie i m ajo ritare nu sîn t în e în ta ţi de procentul de_ 10 la sută propus de m aghiari. P re fec tu l ţă răn is t. A lexandru F ărcaş, crede că inscripţionarea bilingvă în Cluj- Napoca “ar fi o prostie” şi e convins că procentul care va fi prevăzut în lege va fi mai mare de 10 la sută. Senatorul P.N.Ţ.C.D., Matei Boilă, e de-părere că negocierile penlru procent trebuie să înceapă de la 40 la sută. O poziţie, mai apropiată de spiritul documentelor internaţionale la care România este parte o are deputatul liberal Anton Ionescu. El

^afirmă că; h o tă rîrea p riv in d C a i u s C H I O R E A N


Vădim Tudor'

doreşte să

conducă PRM

alături de

Gheorghe Funar- el î i oferă prim arului

clujean funcţia de secretar

general, JJspecial creată pentru

acest mare p a tr io t -

. Comeliu Vădim Tudor îşi ex p rim ă d o rin ţa de a c o n d u c e : îm p reu n ă cu G heorghe Funar Partidul R om ânia M are. “F orţele naţionale îşi strîngrîndurile! într-o convorbire telefonică-

D .B .


i m aPensionarii dornici

să-ţi rotunjească veniturile fă dud

abonam ente la presă în cartierele în care locuiesc sînt invitaţi

să se adrese/e la Uniunea Judeţeană

a Pensionarilor, Ii-dul K roilor nr. 44,

teL 19-54-10, între «rele 9-13.

De ieri, ia S.C/lermorcm"activifatea a întefat»Decît lucru pe gratis, mai bine şomai tehnic •

Începînd de ieri, 26 martie, salariaţii de la S-C^Termorom" nu mai merg la lucru. Refuzul angajaţilor de la “Termorom” de a mai lucra este determinat de faptul că nu au luat salariile, iar şansele de a încasa chenzina (de obicei în data de 28 a .lunii în curs) sînt minime. Societatea a acumulat datorii enorme în credite bancare, încasările fiind sub nivelul obligaţiilor financiare. Manifestările greviste ale salariaţilor de la "Termorom" s-au soldat ‘cu schimbarea conducerii..Actualmente, societatea are o conducere interimară. în data de 14 martie, adunarea generală a-acţionarilor a* luat în discuţie patru oferte individuale sau ale unor echipe ce şi-au manifestat interesul faţă de preluarea conducerii.Verdictul va fi.dat, însă, de către F.P.S. Bucureşti, ce va

analiza dosarele, dar şi studiile de fezabilitate întocmite, în ultima zi a lunii curente, ora 10. .

Aflată pe lista primelor .4 2 -de societăţi comerciale res truc tu rab ile , în tocm ită de M in isteru l R eform ei, "Termorom” a beneficiat de o anumită şansă din partea Ministerului Finanţelor, care i-a reeşalonat plata obligaţiilor bugetare. Obligaţiile financiare enorme (de peste, trei miliarde, lunar), fac imposibilă redresarea într-un termen scurt sau mediu a societăţii. ,

Conştiente-de situaţia fără ieşire, surse din conducerea Termorom nu excluseseră, cu cîtva timp în urmă, recurgerea la reorganizarea pe cale judiciară.

M .S .

\~2 7 'marne ~79/s’ B a sa ra b ia s-a u n it cu T a ra

adouri de Paşti oferite de' . . . .

s .c .A M IC srlfin tombola

cuptoare cu microunde Produse electrocasnice

T e l e f o n : 1 9 3 3 0 0

Făurirea în 1918 a Patriei comune a tuturor românilor - România întregită - reprezintă un act profund legitim, care a încununat aspiraţiile de unitate naţională ale poporului român, idealul pentru care au luptat şi s-au je r tf it generaţii de înaintaşi.

Unirea celor trei provincii româneşti Basarabia, Bucovina şi Transilvania, aflate sub ocupaţie străină, a avut un caracter plebiscitar, în cadrul unor. impresionante adunări populare la care au participat sute de mii de români. în acelaşi timp, actele de unire de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba lu lia au la bazi

contribuţia armatei române, care* a adus pe altarul slînt al unităţii naţionale un greu tribut de sînge, ’ constituind garantul hotărîrilor de Unire ale organismelor politice şi ale voinţei populare.

Nu trebuie sa uităm că primul pas spre Unirea cu Patria mamă România, l-a făcut Basarabia prin Sfatul Ţării de la Chişinău, care

' la 21.12.1917 a proclam at R epublica M oldovenească Autonomă în cadrul Rusiei, la 24 .01.1918 a decla ra t independenţa Basarabiei faţă de Rusia, iar la 27.03.1918 acelaşi Sfat al Ţării a votat unirea Basarabiei cu România. Aceste evenim ente ~ coincideau cu

3 decembrie 1917

a armistiţiului de la Brest-Litovsk dintre Rusia şi Puterile Centrale, care au pus capăt.ostilităţilor ruso-rom âne cu A ustria şi Germania.

Ca urmare a acestui eveniment şi a revoluţiei ruse, armata rusă s-a dezagregat şi a părăsii linia frontului. Moldova şi Basarabia au fost invadate dc peste un milion de soldaţi ruşi, fapt ce a creat o stare anarhică în>jfaţiul d in tre C arpaţi şi N islru , cu consccinţc grave a tît pentru Sfatul Ţării de la Chişinău, cît şi pentru siguranţa internă a statului român şi capacitatea combativă a armatei. Un alt pericol grav era acela de bolşevizare şi instaurare a „puterii sovietice” în acest

spaţiu. în scopul înlăturării aces’tui pericol şi prevenirii agravării situaţiei create, Sfatul Ţ ării a ad resa t, la 24 decembrie 1917 guvernului român cererea de ajutor militar pen tru apărarea câ ilo r-d e comunicaţie, a depozitelor de aprovizionare civile şi militare ale statului român dislocate în Basarabia. Acelaşi demers 1- au făcut şi organele-locale din Cahul şi Leova.

Cu toate că situaţia ţării eta deosebit de gravă, guvernul

C o l o n e l ( r ) V a s i l e Ţ I B R E A

______ ^ __________continuare în pagina a 5-a

CENTRALA u n iv ))

ADEVARULQ8m| AGENDA joi, 2 7 martie 1 9 9 7 (i j

• Azi: Calendarul ortodox: Sf.Me.Matroana din Tesalonic; Sf.Prooroc Anania; Calendarul greco-catolic. Sf. M atrona, cuv.m.din Tcsalonic. Canonul ccl Mare. Denie; Calendarul romano-catoUc: Joia Sfîntă (Cina Domnului). .

• Mîine: Calendarul ortodox: Cuv.Ştefan; Sf.Mc.Ilarion cel Nou; Calendarul greco-catolic: Să.Ştefan Taumaturgul, cuv,(+ 813); Ilarion cel Nou, cuv. (s.VIII); Calendarul romano- catolic: Vinerea Sfîntă (Patima şi moarteă Domnului).

îi fe licităm pe toii cei care, îm părtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

© T E L E F O A N E

• l’REFECTURA.CONSIUULJUDE'fEAN: 19-64-16 ' '.

• PRIMARIAaUJ-NAPOCA:19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TORDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎM PIATUR21:36-80-01• PRIMÂRIAHUED1N-.25-1S48 -• PRlMĂRlACHERLA:24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 s i .

43-27-27• POUHAFEROVIARÂ

CLU.I-NA1>0CA: 1349-76 PCSJ7TA DEJ: 21-21-21

■ PO UTlATURD A:3I-21-2r• POLrjlACÎMPIATORZII: 36-82-22 ! .• POLITIA HUEDIN: 25-15-38 , '■ POLITIA GHERLA: 24-14-14

I’OMPIERIt: 981 . -■ PROTECŢIA CIVILĂ: '982

GAR6a FINANCIARĂ CLUJ: ■, : 19-52-23 si 19-I6-70,int 158 .

• SALVAREA: 961• SALVAREACFR: 19-85-91 , .■ IN1F,RNATI0NAL:97I ,• INTERURBAN: 991 •

INFORMAŢII: 931 'DERANIAMENTE: 921

• ORA EXACTĂ: 958 .• REGIA AUTQNOMÂDE

TERMOF1CARE: DISPECERAT: 19-8748 SCMONTENAYSA DISPECERAT: 41-51-71

• REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02. -

■ S.C. "SALPREST S A DISPECERAT: 19-55-22 . , .

• COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS- PORT REZIDUURI: 11-10-12 io t 132SC PRIVAI.: 1743-86’ ; ■ .

• DISTRIBUITA GAZELOR NATURALE: INTER VENTO GAZE 928; DISPECERAT 433424 'REGISTRUL AUTO ROMÂN: ^ : Şef reprezentanţă: 43-38-10 Informaţii: 43-38-11 : \Hală inspecţii: 43-38-08.

□

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA principalele direcţii ■

trenuri accelerate, rapide şi intcrcity •BAIA MARK,SAT1; MARK.(prm Dq): 14,57 >

•BISTRIŢA: 15,37 •BRAŞOV: 1,48 .•B UCUREŞT1 (prin Sighişoara):4,05 (IQ; 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,48 , ■.,,

•BUDAPESTA: 0,30; lâ OS»;•GALAŢI (piin laşi): *,07 (prin Ploieşti - Buzău): 11,40

•IAŞ1:0J20; 13,17;•ORADEA 14,35; 19,53; 21,07 •SATU MARE: 4,08; 14,57 •SIBIIJ: 11,48; 15,10 •SIC.HETU MARMAŢIEI 5,55 ' •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46;

(prinOradea): 14,35; 16 22; 22,47 •TÎRGU MUREŞ: 16,15; 20,29 •INriHRNAŢTONAL CRACOVIA 9,46 •1NFORMATP GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

GURSEĂERirMT-VKOM; luni-vincn

Iîiu\-> Cluj (.Tnj -> Uuc. 7,10 8,10 - 8,40 9,40 - 16,55 17,55 18.15 19,15 11,30 ' 12,30 12,50 15,00*

' *) Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: români - 200.000 lei

străini - 55 dolari.__TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe O XC MW: liuu-vmeri

Huo. -> Cluj Cluj -> Buc. 6,40 8,40 . 9,05 10,05 '

18,15 20,15 20,40 21,40 Cursa este comasată cu Oradea.Preţ bilet: români - în lei, la cursul

zilei fixat de BANCOREX ' străini - 45 USD, respectiv 36 USD (cumpărat cu 14 zile anticipaţie).

B-dul Eroilor 6-8 t e l : : 19-20-87: 19-78-06.

CURSE INTERNAŢIONALE- din Autogara II: ;

• Cluj-Napoca Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă Ia ora 11,00.

IN FO R M A Ţ II A utogara I : 14-24-26

A u to g ara II: 4^-52-78

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ

"FAMILIA SFÎNTĂ" 24 - 28 martie '

Medicină generală. Dr. M. Suciu 24 (14-16), dr.G.Răfan 26 (12-14), dr. C. Popa 27(12-14), dr. S. Loga28 (14- 16), dr. L. Barbăalbă 26,28(10-12), dr. L Rasa 24 (16-17), dr. D. Stănescu 27 (14-16), dr. D. Beldean 27 (14-16), dr. I. Boilă 24, 25, ,27, 28 (10-12); dr.M.Man 27 (12-14); Interne. Dr. F, Gherman 24,26 (10-12), dr.LPatiu 24 (15,30-17), dr. A. Iancu 25 (11-12), dr.C.Duncea 27 (17-18), dr. Cs. Szakacs26 (14-16), dr. C. Vlad26(14- 16), dr. D. Pîrv 24 (15-16); Reumatologie. Dr.F.Bayrakdar26,28 (14-16), dr. I. Alb25 (12-14), dr. C. Zotta 28 (13-15); Ginecologie. Dr. C. Fodor25,27 (10-12); Chirurgie. Dr. C. Cosma 2 5,27 (10-12), dr.P.Pitea 27 (10-12); Pediatrie. Dr.R.Mitea25 (13-15), dr. M. Fritea 25(14-16), drLToina 27 (10-12), dr. M. Bayrakdar28 (14--16); Dermatologie. Dr. H. Radu 27(12- 14); Psihiatrie. Dr.I.Bădescu 26 (13,30-15), dr.L.Glodan 26 (13,30- 14,30), dr. C.Stefan 27 (14-16); Ortopedie. Dr. Z. Popa 24 (11-12);0.R.L Dr. C. Rădulescu 24 (12-14), dr.1. Mihali 28 (12-14); Endocrinologie. Dr.I. Duncea 27 (17-18); Psihologie. Psih.L.Boilă25(15,30-17).

Programarea bolnavilor, între orele 12-14, de luni pînă vineri, la telefon 16- : 78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuşnr.3, Bl. 12,ap.l2.

BIBLIOTECI

B E u r s e STa u i o

■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.lj, ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: limi-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7):.ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. , MEDIATECA (Str. M, Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. ' CENTRUL ' DE DOCUMENTARE EUROPEANA ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9J 6,00; sîmbăta- duminica: - închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceanu 12 -1 4 ). Orar: luni sîmbătă 8 -12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 * 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis. ' . ...■ Biblioteca Americană (strada

Universităţii 7 - 9). Orar luni - vineri 12 - 16 ■■ Biblioteca Britanică (strada Avram

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis - .

■ Biblioteca "Ileltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis■ ' Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin (stradă Kogălniceanu 7 - 9) Orar: marţi: 18 -19 ; joi 19 -20.■ Biblioteca Centrului Cultural

Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.■ Biblioteca Centrului Cultural

German ” IIermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar. luni, marii, miercuri, joi: orele 16-20. ‘* Biblioteca "Valeriu Bologa’

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar. luni-vincri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.■ Bibliotcca Soro& Cluj (str. Ţebei nr.

21). Orar: luni 12-19,30; maiţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 1044. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

Biblioteca Creştină ”Biblos” (str.CIinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, mieronri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Bibliotcca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa lliiirii 30). Orar zilnic 10-17; luni şi nmrţi: închis■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

"Donaţii" (strada I.C. Brătiani 22). Orar micrcuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis

' ■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicovicia 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.■ Muzeul E tnograf al Transilvaniei

(str. Memorandumului nr2I): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

' ■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; simbăli şi duminică: inchis■ Muzeul memorial “Emii Isae” (strada

Emil Isae 23). Orar miereuri-duminică 13- 17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între oreie 9-

15; sîmbătă şi duminică intre orele 10-14.

RADIO CLUJ. 6 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa (v ă sp u n e

a s tă z i C r i s t in a P în z a ru ) . 8 ,0 0 E m isiunea în lim ba m ag h ia ră . 10 ,00 R a d io c i r c u i t . - e m is iu n e a D e p a r ta m e n tu lu i S tu d i o u r i lo r te rito ria le : R ad io C on stan ţa , A ntena B u c u re ş tilo r , R a d io Iaş i, R ad io T g. M u r e ş , R a d io T im iş o a ra , R a d io C ra io v a ş i R a d io C lu j , d c la C lu j, p rez in tă D an M o şo iu . 1 1 ,0 0 B u letin d c ş t i r i . 1 1 ,0 5 H i s to r i a , M a g i s t r i

.V ila c , e s e u ra d io fo n ic d c G h eo rg h e B o d c a . 1 1 ,3 0 D ia p a z o u , p r e z in tă C ip r ia n R u s u . 1 2 ,0 0 R a d io ju r n a l tra n s ilv a n . 1 2 ,15 E x c lu s iv m ag az in . E d i ţ i a d c j o i : r e d a c to r . F lo r in 7 a h a r c s c u . 1 3 ,0 0 R a d io ju r n a l B u c u r e ş t i . 1 3 ,1 5 M ic r o f o n u l a s c u l t ă t o r u l u i , D u m n e a v o a s t r ă în treba ţi la 0 6 4 /4 2 0 0 3 1 ; vă răspu nde: Ira ia ii B rad ca . 13 ,55 Iiu lc tin d e ştir i. '

1 6 .0 0 E m is iu n e a în lim b a m a g h ia ră .1 8 .0 0 R a d io F ax , rc d a c to r D e lia B ob.1 9 .0 0 R a d io ju r n a l B u c u r e ş t i . 1 9 ,1 5 P artid e le po litice , rcd ac lo r S crg iu A lcx. 1 9 ,2 0 R e a li ta te a e c o n o m ic ă , rc d a c to r V asile Luca. 2 0 ,00 Buletin dc ştiri. 20 ,05 D in g r ă d in a t u f l o r i m u llc , p re z in tă : C o d ru ţa A ro n V îrti'c. 2 1 ,5 0 B u le tin dc ştiri. 2 1 ,58 în ch iderea p rogram ului.

Contact _ n d iO ___ fliri: SJ0:

W M C T ’l f ' tora, cu

excepţia 18,'30) Buletinul de fliri şi rubrica ”Actualitatea WorldService, la ora Hi,00. 5 ,0 0 -8 ,0 0 B un ă d im in e a ţa , R o m â n ia ! ( " A c tu a li ta te a ” , S p o r t, H o r o s c o p , A n iv e rs ă r i , M c l c o / C u rs v a lu ta r , R c m c m b c r , In fo r m a ţ i i d iv e rse , 7 :4 5 R e v is ta P re s e i C en tra le ) . 8 ,0 0 -1 4 ,0 0 A z i în C lu j-N a p o c a (8 :1 0 R e v is ta P re s e i L o c a le , C o n ta c t tra fic , A n u n ţu r i u t i l i t a r e , A g e n d a c u ltu ra lă ,

H o r o s c o p ş i A n iv e r s ă r i , C u r s u l va lu ta r, 9 :05 M icrobiograD e sonoră).1 1 .0 0 -1 9 ,0 0 C o n ta c t F M (M u z ic ă n o n - s to p , I n fo r m a ţ i i d iv e r s e , C o n c u r s u r i) . 1 9 ,0 0 -2 2 ,0 0 S eara Ia C lu j- N a p o c a (p ro g ra m m u z ic a l , d ivertism ent, inform aţii). 21 ,00-22 ,00 C on versa ţia de jo i - rea liza tor D ragoş S tan ca . T a lk -sh o w p e tem e d iv e rse (c u ltu ră , ccono m ie , so c ia l, p o litică , arta, istoric, evenim ente la z i). 22 ,00- 2 4 ,0 0 C o n ta c t d i r e c t c u m u z ic a fie rb in ic - rea liza to r A drian P opescu. E m is iu n o c u ş i d e s p r e r i tm u r i le tro p ica le ... 2 4 ,0 0 -1 ,0 0 C on tac t ja zz - r e a l i z a to r C o m c l iu S tro e . d i r e c t . -2 4 .0 0 - 1 ,0 0 D c la b lu e s la ro c k , re a liz a to r M aria Z ăm cscu . 1 ,00-3 ,00 T op 50 (r).

Teatrul Naţionalprezintă joi, 27 martie ora 19; Falstaff. Ziua mondială a teatrului. ,

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut; 10,00 Cine este şeful? (r); 10,30 înrobită de iubire (r); 11,15 Spitalul de urgentă; 12,00 Beverly Hills (r); 12,55 'Ştirile Pro Tv;13.00 Film: Bruce şi Shaolin Kung Fu (Hong Kong 1977);

4 4 ,3 0 Desene animate; 15,00 Verdict: crimă!; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 înrobită de iubire;

.17,30' Hercule; 18,15 Sport la minut; 18,30 Ştirile Pro Tv; 18,35 Cine este şeful; 19,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv;20.00 Serial: Melrosc Placc; 21,00

:....... .....— ....... ............... .... mc».

• le lesp ctlo lo r © J î*

Joi, 27 martie Programul 1: 6,00 România:

ora 6 fix!; 8,30 Cei din Mogador;9,20 Santa Barbara (r); 10,00 Ştiri; 10,05: Limbi străine: germană, italiană; 11,05 TVR Timişoara;.. 12,00 Ştiri; 12,05 Andrea Celeste (r); 12,55 Desene animate; 13,20 Memoria exilului românesc (r); 14,00 Ştiri; 14,10 1001 audiţii; 15,00 TVR Cluj,N apoca; 15,40 Perm anenţe.Revista de etnografie şi folclor;16,35 C onvieţuiri; 17,10 Următoarea oprire: Europa; 17,35 Ecclesiast ’97; 18,00 Alo, tu alegi! (muzică); 18,15 Milenium;18.50 Tragerile Loto; 19,00 Căsuţa cu poveşti; 19,05 Lupii . aerului; v 19,55 Doar o vorbă „săţ-i” mai spun...; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21,00 Serial: Dr. Quinn;21.50 Reflecţii rutiere; 22,05 Cu ochii-n patru; 22,45 Un cîntec, un zîm bet, o glumă ...; 22,50 M icrorecital Corina Dogaru;-23.00 Jurnalul de noapte; 23,20 Simpozion. Revistă de literatură şi arte; 0,10 Serial: B erlin Alexanderplatz.

Program ul 2: ’ 7,00 TVM.T e lem atin a l;' 8 '30 D esene, animate- 9,00 Muzica pentru toţi;10.00 întîlnirea de la miezul nopţii (r); 10,50 M agazin de călătorii şi descoperiri; 12,00 Curcubeu; 13,10 Acoperă-i faţa (r);. 14 ,10 'Reflector (r); 14,40 Desene animate; 15,05 Limbi străine (r); 16,05 Top Model; ' Bugs Bunny (desene animate); 16,1017.00 Ceaiul de Ia ora 5; 19,00 Pompierii vă informează !; 16,30 Emisiune în limba germană; 20,00 America sălbatică (documentar); Serialul serialelor; 20,30 Enigma; 17,00 Ştiri; 17,10 Emisiune în limba21.00 Tim e-Out (m agazin germană; 18,10 Scena politică; 18,40 sportiv);' 22,00 TVM Mesager; Roata norocului; 19,10 Căsuţa cu 22,30 Santa Barbara; 23,15 7 zile • poveşti; 19,15 Tezanr foldoric; 19,55 -7 arte; 23,30 Festival Rock; 0,30. Doar-o vorbă „săţ-i” mai spun !; Concert nocturn. : , . 20,00 Jurnal, meteo, edilie-spccială,

D octor în Alaska (s); 21,40 Tragerile Loto; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Familia Bundy; 22,30 Viaţa ca în filme (s); 23,00 Ştirile Pro Tv;|23,15 Întîlnire cu presa (talkshow); 0,25 Sport la minut: ştiri sportive; 0,45 Film: Bruce şi Shaolin Kung Fu (r):

; • Vineri, 28 martie Programul 1: 6,00 România: ora

6 fix !; 8,40 Desene animate; 9,10 Simpozion (r); 10,00 Ştiri; 10,05' Limbi străine: spaniolă; 10,35 Meridianele dansului (r); 11,00 Andrea Celeste (r); 11,50 Microrecital Gabriel Cotabiţâ ; 12,00 Ştiri; 12,05 Andrea Celeste (r); 13,00;TVR Cluj- Napoca; 14,00 Ştiri; 14,10 Muzica pentru toţi; 15,00 TVR Iaşi; 15,45

sport; 21,00 Film: Cînd b zîmbeşle; 22,40 Ecoturism; ^3 Jurnalul de noapte;.23,20 MTV. t ’ Top 2 0 / 0,20 ; F ilm :-. C:ri’ crepusculare (SUA 1991). i ~

Programul 2: 7,00 TVM; Desene animate; 9,00 Muzica jw'j toţi; 10,00 Film: Curcubeul | J (Rusia, 1983); 11,25 Mozaic-s^J13.00 Berlin Alexanderplatz (r); ţ J Divertisment; 14,30 Desene an'tiy15.00 Limbi străine; { 5- Convieţuiri; 16,20 Top Model; ţy Bursa pvenţiilor; 17,40 Atiţj' Celeste; 18,30 Ajutâ-te singur!; 19 Concertul Orchestrei Naţionale RgJ21.00 Ultimul tren; 22,00 Tv

Mesager; 22^ j Robingo 2; 23.......*.. .... zile - 7 ar :

Cinema ;:23 Doar o vorbă „săţ-i” mai spun23.30 Din viaţa rromilor; o. Bucuriile muzicii. •

PRO TV: .7,00 Ora 7, bu dimineaţă !; 9,00 Tînăr şi ndijij; (r); 9,45 , Sport la minut;-10,00 ci este şeful ? (r); 11,15 FordBoyai12.30 Am întîlnit şi români feric (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Fi) Ringul (România 1984); 14,45 De: animate; 15,00 Verdict: crimă!; 16] Tînăr şi neliniştit; 16,45 înrobită iubire; 17,30 Xena - prinţ, războinică; 18,15 Rătăciţi în tranzii19.00 Ştii şi cîştigi,!; 19,30 Ştii Pro Tv; '20,00 Serial: Dosareie21.00 Film: Operaţiunea Delta Forli (thriller, SUA 1986); 23,00 Ştirile P, | Tv; 23,15 Lâ limita imposibilul 0,00 Sport la minut: ştiri sporti 0,30 Zona crepusculară; 1,00 Fi;

. Obsesia dragostei (Franţa 1975); 3 Baschet NBA.

Redacţia nu îşi asumă respi sabiiitatea pentru schimbările interee în programele posturilor de televiziil

U H 1P L U S R a d io

Joi, 27 m artieŞtiri Uniphs: 8, 9,10, 12, 13,

15, 16, 17, 22, Program -BBC: 6,, 11, 14, 18, 21. 6,00-10,00 Un alt începui (Ştiri pe scurt: 7,30, 8,30, 9,30, Informaţii din domeniul politicii locale şi naţionale, Cursul valutar, Horoscop, Reţeta zilei, Informaţii sportive, utilitare - telefoane în direct, 8,50 Punct ochit - comentariul zilei cu Comin Guşă; 9,10 Din lumea celor care nu

cuvîntâ - în direct prof.Ioan Bud, Revista presei locale, Programul cinematografelor, Agendă culturala). 10,00-14,00 Show-bizz. Express. 15,05-16,00-Music by request. 16,05-17,00 Uniplus Cinema - realizator Paula Măhălean. 17,15-18,00 Studio E (talk-show pe teme economice) - realizator Mircea Tătar. 19,00-21,00 Uniplus,ia raport - retrospectiva

, zilei. 21,30-23,00 Greatcst Hits. 23,00-2,00 Music by request. 2,00- 6,00 VOA Express.

F A R M A C I I

s, (-iile a :

[AT :iil( [file rilă

Farmacii ” cu servicii jjer.mttnent:, - / Farmacişti ’Corafarm”, str. Ion Meşter rc/'ja

telefon 17-51-05. ■.Gardă de noapte: Yahxm m

nr. ,5. "Clematis”, P-ta Unirii n |10, telefon'19.-13-63',..orar 20-a

Programul televiziunilor prin cablulegişti - Casa care urlă; 1.00 Maşini clasicc - Ford GT 40; 2,00 Frontierele ştiinţei - Mînă străină; 3,00 Mărci de lux - Saab; 3,30 Sporturi extreme - Baloane cu aer cald; 4,00 Program D.W.

Subtitrare in română pe teletext pag. 698: Discovery. ‘

0 fereastră deschisă spre lumelJoi, 27 m artie

TVC5.00 Deschiderea programului;

5,05 Videotext; 19,15 Film: Fără scăpare, fără întoarcere; 20,55 Film: C.I.A: 2 Target Alexa;22,30 Film: Zero Tolerance; 0,00 Babilon Blue - sexy; 4,00 închiderea programului.

Canalul Discovery - în direct18.00 Program Discovery:

Aventuri la pescuit cu Rcx Hunt;19,00 Căutătorii dc comori - Aurul ucigaş al lui Peralta; 19,30 Dincolo de anul 2000; 21,00 Invenţii; 21,30 Surprizele vremii - Ploi şi inundaţii; 22,00 Profesioniştii - Curba „OM-MORT”; 23,00 Mărci de, lux - - mai îndepărtaţi - li Im; 21,55 Ştiri Porsche; 23,30 . Dezastre - NCN; 22,00 Paris „lumini”; 22,30 Scînteia fatală; 0,00 Medicii Ultimul an fericit -film.'

Joi, 27 m artie* 9,30 Desene animate; 10,00 Matinal NCN; 10,15 Aurul alb al gheţarilor - documentar (r); 10,40 Sticicţi şi bandiţi - lilm; 17,15 Trei destine - serial; 18,00 Ancheta socială; 18,25 Moda/ vestimentaţie ; 18,40 Breviar economic; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Sport; 19,15 în actualitate; 20,15 Comorile lumii; 20,30 Tot

' POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pascal) nr-5, cart. Cheoiţki INlHi.NL ♦ CARDIOIjOGIK ♦ MITil

LOGIK ♦ raiIU A TR IE ♦ ENDOCRI- PiOLOQE ♦ RHJMATOLOGIEecografie ♦ alekgologb;DERMATOLOC3E ♦ CHIRUROE

ORTOPEDIE ♦ O.RL ♦ OFTALVIOLOtîl J GINECOLOGIE ♦ ONCOLOC3E

: PEDIATRIE ♦UROLOGIE ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • ECOGRAFL Examinări llşpler - HisterosaIpîog«|nfa ■ . p«n(ru ^rililate ftinioisă

. LABORATOR (Biotlîimie- Bacteriologic Imunologie Parazitologie Determinare Rh - Tate d< sarcină - Antigen HBS - Elisa Test Examinări citologice pentru depistarea canccrutai de cui uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină) ZILNIC,-inclusiv DUMINICA

ore le 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 2 1 -7 R ezervare, consultaţii

. , la teL 41.41.63.

. 21 - 27 M A R T IE !REPUBLICA-101 dalmaţieni

- SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 18; 20) ‘ VICTORIA - The Rcdemption - închisoarea îngerilor - SUA - premieră (11; 13,30; 16; 18,30) * ARTA - Ultimul dans - SUA (11; 13; 15; 17; 19); * MÂRĂŞTI - sala A: Un sărut dc milioane - SUA (13; 15; 171; 19); sala B: Şi soarta poate fi învinsă - India (.13,30; 15,30;

17,30) * FAVORIT - Gladiator Cop - SUA (11; 13; 15; 17; 19).

TURDA: FOX R ăscum părarea - SUA - premieră; TINERETULUI - Curaj în linia întîi - SUA - premieră.

I)KJ: ARTA - Fantoma cu şofer - Franţa - premieră; Ziua independentei - SUA; Dragoste dc înger - SUA - premieră.

GHKRI,A: PACEA - Risc maxim - SUA - premieră; Fantoma cu şofer - Franţa - premieră; Maestrul meu - Chuck Norris - SUA.

S.C. Dental ROVfl- S0C0L0V

Calea M oţilor 106, ap.5 .T ra tam en te stomatologice

.............. • com plcxc:> terapie .> protetică {cazmică)> chirurgie (rezccţii, imptate)

Programări la tel.: 4 3 0 0 2 8 ' Z ilnic o ra r : 9-19

«îmbăta 9-14 P cn trn s tu d e n ţi, pensionari* şomeri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Dr.MIHAI CĂLUGĂRI) Dr.ANGELA CĂLUGĂRI)

Str. Prahovei nr. 11(Ungă biserica Bob)

PR O G R A M O F T A L M O L O G IE L , M i, V - 1 7 - 2 0 . S - 8 -1 2 .

T e l .: 4 2 .5 6 .18 ; te l/fax:19 .14.6 8

") joi, 27 martie 1997 R O Z A V /N T U R IL O R..... A D E V Ă R U L

d e C l u j

■

jDupâ H e l s i n k i , Rusia îsi îndreaptă atenţia spre parteneri asiatici

doar cîtcva zile după ;it-ul ruso-american din ■ja finlandeză, care %

profunde divergenţe (Vcidentul în privinţa --iui europene, Rusia îşi -\i atenţia spre partenerii

Primul ministru indian* 9cve Gowda, şi ministrul

■i ic externe, Qian Qichens s:t la Moscova pentru b cu liderii ruşi, care i si facă faţă unor tensiuni 'i pe plan intern jiitent cu dificultăţile din ■ral politicii externe., India, cît şi China aut nul, în momente diferite,: siinse cu Kremlinul. India multă vreme principalul ■tor ai politicii externe .ce în cadrul mişcării do •joc. Beijingul, un aliat

apropiat al Moscovei m anii ’50, a devenit ulterior aprigul ci duşman ideologic.

Prenneml II.D. Deve Gowda urma să-î întîhjească pe preşedintele Boris Elţîn şi pe om ologul său rus, Viktor Ccmomîrdin, pentru a discuta relaţiile economice bilaterale, cooperarea militară ftgurind pe un loc de frunte pe agenda acestor convorbiri. India a fost în trecut o piaţă bună pentru industria dc armament a Rusiei, care se afirmă, tot mai puternic. Unul dintre punctete principale ale vizitei primului ministru indian la Moscova îl reprezintă încheierea unui acord privind livrarea a două reactoare de 1000 MW, destinate, unor centrale nucleare din statul TamiS Nadu, din sudul Indiei,Qiatt Qichen,

carc s-a întîlmt cu preşedintele- Boris Elţîn şi cu ministrul ins de externe, "Evgheni Primakov, a venit la Moscova pentru a pregăti vizita de luna viitoare a preşedintelui Jiang Zcmin,

Liderii din cele mai populate ţări din lume vizitează Moscova la. numai cîteva zile după întîlnirea de la Helsinki a lui Elţîn cu Clinton, în cursul căreia cei doi şefi de stat „au fost de acord că nu sînt de acord” în privinţa planurilor NATO dc a invita ţâri carc au aparţinut blocului sovietic să adere la Alunta occidentală După o lună de miere cu a urmat destrămării Uniunii Sovietice în 1991, relaţiile Rusiei cu Statele Unite au pierdut dîn avînt, în parte din cauza planurilor de extindere a NATO.

Bucureştiul evidenţiază “pericolul" pe care l-ar reprezenta neaderarea României ia NATO

România apreciază că prezenţa ci în NATO este. o necesitate pentru “stabilitatea regională” şi că, in schimb, ncadmiterca ei ar reprezenta “un pericol - acela dc a sc asocia cu zone economice n ed ezv o lta te . şi in stab ile” . Această ipoteză constituie “cea ' mai mare am eninţare pentru România”, a afirmat recent, tară altă precizare, secretarul de stat pentru afaceri externe, Lazăr Comănescu, cu prilejul Forumului Crans-Montana, consacrat unor probleme economice şi politice internaţionale, care a reunit la. Bucurcşti personalităţi din lumea întreagă. România - ţară în care toate partidele politice şi 90 la sută din populaţie, po triv it d ife rite lo r, sondaje, doresc integrarea în NATO - s-a lansat într-o “cursă contra cronometru” pentru a determina acceptarea

" M e d j u n a r o d n a P o l i t i k a "

l i n a ş i R u s ia s e i n d r e a p t â s p r e u n n o u p a r i e n e r i a l ( I )

; probabil corect să spunem «est moment Rusia nu este Laţia de a pune efectiv capăt taliei Statelor Unite, şi nici să-şi protejeze pe deplin

liile interese globale. Acest a fost confirmat de faptul ATO nu a luat în serios :iile ruse şi nu a renunţat la file de extindere în interesul •ităţii g lobale , în pofida liitor multora dintre propriii şti şi a le celor ruşi. Dar •‘ja în c a re se află Rusia j r a d u c e îd mod inevitabil «asolicfare a relaţiilor ei :gjce cu China, care în acest enl are tot ce-i lipseşte işi, la rîndul ei, are nevoie jonderea, ab ilita tea şi enţa diplomatică pe carei încă le mai are în mariii ale lumii. Reuniunea din nbrie 1996 din tre jxerile rusă şi chineză de la jva, după care a fost.dată ităţii o declaraţie comună. x se cerea “reinstaurarea «ni multipolare, în care nici singure puteri să nu i se i să joace rolul poliţistului

şi stăpînului imperial al lumii”, este un semn sigur al evoluţiei relaţiilor pe frontul ruso-chinez.

China, ca şi R usia, este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, fiind o mare putere militară în materie de arm am ent' nuclear . şi conven ţional ce dispune de propriile linii de producţie pentru blindate şi avioane militare. Ea are de asemenea o armată cu efective fără egal în lume. Şi, lucru poate mai important, este o ţară care cunoaşte o creştere economică rapidă, interesele şi in fluen ţa ei în : dom eniul afacerilor fiind răspîndite în lumea întreagă şi este capabilă să se susţină financiar în cazul oricărei confruntări m ilitare. Crearea unei relaţii mutuale mai strînse este în interesul ambelor ţări din mai multe considerente, incluzînd politica pe marginea prăpăstiei cu Statele Unite şi" necesitatea de a recîştiga un control ferm asupra relaţiilor lor reciproce în republicile de graniţă ale Federaţiei R use, unde influenţa politică a Chinei este

în ascensiune. Este de presupus că problemele de politică socială rusă ar putea fi soluţionate de injecţiile de capital şi investiţiile vecinului asiatic, ceea ce ar fi o politică raţională şi din punctul de vedere al Chinei. China are nevoie şi de reconsolidarea propriei poziţii internaţionale după ce-şi va relua controlul asupra Hong Kong-ului în cursul acestui an, ceea ce ar putea crea unele tulburări politice generate de teama faţă de modul în care va trata partidele de opoziţie din Hong Kong, care nu dau deocamdată semne că ar accepta politicile chineze. Dar principala raţiune care stă la baza creării noului parteneria t p riveşte securitatea. Atît China, cît şi Rusia se sim t ameninţate de

^politica externă “occidentală” cu p riv ire la problem e precum independenţa Taiw anului şi Cecenia, drepturile omului în China şi crima organizată-din Rusia şi o serie de alte probleme dificile cu care se confruntă cele două mari puteri “răsăritene” care aii mai răm as. P lanurile de

extindere ale NATO sînt o rană deschisă pentru Rusia şi ea nu le va accepta, indiferent ce ar în treprinde NATO sau SUA pentru a calma conducerea de la Kremlin. Statul Major General rus consideră că Rusia a oferit deja mult prea mult în schimbul recunoaşterii statutului ei de mare putere de către Statele Unite. S- ar putea ca opinia publică din majoritatea ţărilor “occidentale” să nu vadă încă limpede acest lucru , dar este în curs

■ reinstaurarea unor re la ţii internaţionale globale de tipul războiului rece. Parteneriatul ruso-chinez nu va intra în vigoare doar ca o alianţă de cooperare destinată susţinerii reciproce a in tereselor; el va avea şi o dimensiune antagonistă clară faţă de SUA şi de sistem ele lor

/ capitaliste satelit din întreaga lume şi va acţiona împotriva intereselor recent afirmate şi în constantă expansiune ale acelor state, paralel cu promovarea propriilor interese. :

(va urma)

A F P , R e u t e r

!UA d o r e s c “ e d i f i c a r e a u n e i p ă c i d u r a b i l e ” c u C h i n a

^preşedintele american Al Gore a lia24 martie o vizită crucială în China, pul declarat de a “continua edificarea ■aci durabile” între cele două ţări, ale alaţii au fost plasate în ultimii ani sub -1 confruntării. .•o declaraţie redactată într-un spirit de aliere”, dată publicităţii după sosirea beijing, Gore' a confirmat că vizita sa •Şte să pună capăt acestei perioade wte. Vicepreşedintele este cea mai ' oficialitate am ericană care se ;tazâ la Beijing după masacrarea stanţilor în favoarea democraţiei în [ienanmen, în 1989. Gore a apreciat că 1 a realiza dezideratul unei “păci ale" este nevoie ca între Washington ling să existe “o relaţie stabilă şi Activă”. Alt obiectiv al călătoriei lui3 China este pregătirea terenului pentru • ttb de vizite oficiale între preşedintele :jn, Bill Clinton, şi omologul său

% Jiang Zemin, în 1998, convenit cuultimei lor.întrevederi, în noiembrie

«cut, la Manila."’ ji-a exprimat cu claritate dorinţa de !”sa relaţiile sale cu Statele Unite, Mizată prin încheierea a două contracte imurile “Boeing” şi “General Motors” La numai cîtcva ore după sosirea lui a Beijing/ o oficialitate americană a4 câ liocing şi GM, cei doi giganţi: ’ţ ai aviaţiei civile şi ai industriei de

de, au obţinut două contracte cu I '1)dcf>lc dc stat chinezc, în valoare de

685 milioane de dolari şi respectiv, 1,3 miliarde de dolari. Deşi cele două contracte ar putea părea modeste ca valoare, ele au > totuşi o importanţă enormă atît în plan comercial, cît şi în plan politic, dat fiind că Boeing, care domină piaţa chineză, trebuie să facă faţă unei concurenţe din ce în ce mai acerbe din partea consorţiului european Airbus. într-un gest care a fost interpretat drept expresia relaţiilor extrem de tensionate la acea vreme între Beijing şi Washington,

. China a făcut o comandă fermă pentru 33 de •; avioane Airbus cu prilejul vizitei lui Li Peng în Franţa în 1996, spu lberînd astfel, monopolul deţinut de Boeing.

Pentru a ilu stra im portanţa acestor contracte în plan politic, consilierii lui Gore au făcut o paralelă între recenta comandă de cinci avioane Boeing 777 şi “primele demersuri de acest fel ale Chinei, în 1972”, după vizita lui Nixon, cînd Beijingul a ach iz iţionat zece avioane Boeing 707. Analiştii apreciază că dccizia părţii chineze de a achiziţiona avioane din ultima generaţie nu se datorează nevoii dc modernizare a aviaţiei chineze, ci necesităţii de a ameliora relaţiile cu Washingtonul.

După convorb irile v icepreşed in telu i american cu premierul chinez, desfăşurate la P alatu l Poporulu i, sed iu l C ongresului Naţional al Poporului (parlamentul chinez), Gore a declarat: “Am purtat discuţii deosebit de productive şi cnergice în legătură cu numeroase subiecte”. El a ţinut să sublinieze importanţa menţinerii păcii. “Neproliferarea

armelor de distrugere în masă reprezintă un obiectiv important al Statelor Unite” , a afirmat Gore. Li Peng, în schimb, lăsînd să se întrevadă anumite fricţiuni, a apreciat: “Credem că Statele Unite, cea mai mare ţară dezvoltată din lume, ar trebui să joace un rol mai pozitiv pe plan internaţional”. Dar a adăugat: “China manifestă un mare respcct pentru Statele Unite. Acordăm o mare importanţă relaţiilor chino-americane, avînd convingerea că ameliorarea lor' este în interesul ambelor popoare”.~ Potrivit unei înalte oficialităţi din delegaţia

lui Gore, vicepreşedintele american urmează să abordeze în cursul vizitei sale de cinci zile în China şi problema delicată a respectării drepturilor omului în această ţară.

Ginny Terzano, purtătoarea de cuvînt a vicepreşedintelui, a dezminţit zvonurile că Gore ar fi ezitat să participe la ceremonia de semnare a contractelor din cauza acuzaţiilor potriv it cărora China a fi încercat să influenţeze alegerile prezidenţiale de anul trecut din Statele Unite, finanţînd prin canale obscure campania electorală a lui Clinton. Convorbirile de la Beijing riscă să fie umbrite de acest subiect delicat. Potrivit cotidianului american “Washington Post” , FBI-ul i-a pus în gardă, anul trecut pc şase democraţi, membri ai Congresului, că au fost selectaţi de către China pentru a primi contribuţii ilegale la campania electorală din partea unor firme străine. Gore a afirmat că va aborda această problemă în cursul convorbirilor oficiale de la Beijing.

candidaturii sale la reuniunea la nivel înalt a NATO din 8 şi 9 iulie de la Madrid.

în nenumărate declaraţii, liderii săi nu consideră deloc drept incontestabilă teza, în general admisă în cercurile po litice occiden tale , po triv it căre ia Polonia, Ungaria şi Republica Cehă ar urma să fie aceptate înaintea ei.

Partizană a unei carte NATO - Rusia, România militează pentru fermitate faţă de Moscova şi7 a primit favorabil reuniunea la nivel înalt de la H elsinki. “Şansele României sînt intacte. Etapa Helsinki a trecut. Urmează Madridul. Acesta ar putea fi adevărata a doua Ialta. O Ialtă fără Rusia. Şi fără umbra lui Stalin” , scrie, în ediţia sa de luni, co tid ianul “A devărul” . Bucureştiul, căruia preşedintele francez Jacques C hirac i-a confirmat în mod solemn, în luna februarie, sprijinul său pentru o aderare “în primul val” al lărgirii Organizaţiei atlantice, se declară mulţumit de atitudinea ţărilor din “flancul sudic” al NATO. Astfel, săptămîna trecută, premierul grec Costas Simitis a exprim at sp rijinu l Atenei faţă de candidatura română în perspectiva stabilităţii în Balcani şi pentru a evita “o Europă cu două viteze”. Turcia, Italia şi Spania au atitudini analoge. Dar Statele Unite şi Germania sînt încă. foarte rezervate. Şeful diplom aţiei române, A drian Severin, contează însă pe b evoluţie a atitudinii Statelor Unite

care în ultimul timp s-au apropiat _ mult de Bucureşti pe plan militar.

L uarea de poziţie a congresm anului republican Gerald Solom - care a depus la 21 m artie o rezolu ţie care prezintă România ca “un element vital pentru capacităţile defensive' a le NATO” - este “ un atu suplimentar” pentru Bucureşti, a

• declarat duminică Adrian Severin. Cu cîteva zile înainte, Adrian Severin pledase la Bonn cauza României. într-un comunicat,; Ministerul german al Afacerilor Externe relevase “o apropiere a României de structurile” Uniunii Europene şi NATO. Evocînd “m arile speran ţe” pe care: România - al cărei preşedinte Emil Constantinescu este creştin-: dem ocrat - şi le-a pus în

- Germania, ministerul german a ; ind ica t că nu îşi va stabili, opţiunea “între candidaţii la aderare înainte” de Reuniunea la - nivel înalt de la Madrid.

Cu prilejul Forumului Crans-, M ontana, care s-a încheiat duminică seara la Bucurcşti, ambasadorul rus în România, Evgheni Ostrovenko, a reiterat ostilita tea Moscovei faţă de extinderea NATO la fostele ţări ale Pactului de la Varşovia. “Rusia consideră câ intrarea în ’ Alianţa atlantică poate costa scump popoarele europene”, a spus el. Ambasadorul Franţei, : Bernard Boyer, a declarat că, dimpotrivă, acesta ar fi “un factor ‘ de stabilitate şi o reparaţie morală faţă de anumite ţări, îndeosebi ■ România”.

i i i A F P , R e u t e r

AI Gore: “Alianţa strategică SUA-Japonia este mai solidă

ca oricind”Vicepreşedintele american, Al

Gore, a efectuat luni o vizîtă- fulger în Japonia, menită să reafirme soliditatea alianţei strategico dintre Statele Unite şi Japonia ca garant al stabilităţii în regiunea Asia-Pacific. Gore a reiterat angajamentul Statelor Unite de a nu reducc prezenţa celor aproximativ 100.000 de militari americani desfăşuraţi în Japonia şi în Coreea de Sud, “Statele Unite nu au un partener şi un aliat mai important decît Japonia”, a declarat Gore cu ocazia unei conferinţe de presă comune cu premierul japonez Ryutaro Hashimoto. "Reafirm angajamentul Statelor Unite pentru securitatea Japoniei şî pentru stabilitatea în regiune”, a adăugat Gore.

Şeful guvernului japonez a fost pc acccaşi lungime dc undâ cu oaspetele amcrican. “Alianţa - nipono-amcricană creează bazele prosperităţii şi stabilităţii în regiune”, a subliniat Hashimoto. “Am căzut , de acord asupra faptului că este important să accelerăm şi mai mult coopcrarea noastră, pe baza declaraţiei comunc dc sccuritate adoptate anul trecut”, a adăugat Hashimoto. Accastă declaraţie prevede o extindere a coopcrării militare amcricano-japoncze. care conform noilor reguli ce vor fi adoptate pînă la sfîrşitul anului, îşi va lărgi cîmpul dc operaţiuni comunc diucolo de teritoriul japonez . pentru a - inc lude zonele limitrofe. China şi-a exprimat în mai multe rinduriîngrijorarea fată

de accastă aprofundare a legăturiior militare dintre Washington şi Tokio. Dar iniţiativa, anunţată în aprilie anul ttecut cit'ocazia vizitei la Tokio ■ a preşedintelui Bill Clinton, răspunde clar îngrijorării apărute în Japonia şi în SUA feţă de creşterea puterii militare a Chinei şi în legătură cu pericolul pc eare îl reprezintă situaţia delicata dîn Coreea de Nard.

Gore a- elogiat calitatea “parteneriatului! existent între Tokio şi Washington ce vizează “implicarea Chinei" şi în “chestiunile legate de Peninsula Corecauă”. Disputele economice persistente dintre SUA şi Japonia au fost lăsate pe plan sccund cu ocazia acestci vizite.- ’ Vicepreşedintele amcrican a vorbit cu oarecare timiditate , despre “dorinţa (americană) de a ajunge la un acord privind un cer deschis”, o aluzie la negocierile aliate în impas referitoare la deschiderea completă a Japoniei pentru companiile aeriene amcricanc carc dcscrvesc restul regiunii asiatice. Dosarele privind . serviciile financiare,telecomunicaţiile şi transporturile au fost de asemeuea abordate, dar Gore s-a.limitat să vorbească în faţa presei de existenţa "unui progres sensibil".

Atît Statele Unite, cît şi Japonia au fost dc acord că Beijingul reprezintă cheia păcii

,în Asia, ambele state spcrînd să atragă China într-un dialog asupra tuturor problemelor din regiune

ADEVARUL ARTA-CULTURA-ÎNVA TĂMÎNT joi, 2 7 martie 1 9 9 7 ( 4

•lactiia lita teă lc

î n a c e a s tă sea ră , p e s c e n a N a ţio n a lu lu i

Astăzi este Ziua Mondială a Teatrului, zi pe care Teatrul Naţional din Cluj-Napoca o marchează prin prezentarea unuia dintre spectacolele antologice ale actualei stagiuni - premiera a avut loc, vă reamintim, în cadrul Galei Teatrelor Naţionale, găzduite dc scena clujeană în perioada 1- 8 decembrie a anului trecut-, FALSTAFF după W. Shakespcare. în spectacolul a cărui direcţie de scenă este semnată de Victor Ioan Frunză şi scenografia de Adriana Grand, publicul îl va revedea pe Dorel Vişan, acest mare actor român dc teatru şi de film, care crecază prin Falstaff o tipologie cu totul specifică acestui personaj, dublată de un fior tragic foarte bine structurat. O lume întreagă, deci, în care comicul şi tragicul se conţin. Falstaff ne invită, aşadar, la un spectacol real, cu personaje reale, în care fiecare dintre- noi se poate recunoaşte cu uşurinţă. Reprezentaţia va începe Ia ora 19.

M . B O C U' Foto: I. PETCU

" A l d u m n e a v o a s t r ă J a c k , p e n t r u p r i e t e n i J o h n ş i J o h n F a l s t a f f p e n t r u t o a t ă E u r o p a . H a i p a , c o p i i ! "

Porifrnl Ho rc in tn A n a s t a s i a B u r u i a n ă - soprană şi A d e laB ih a r i - pian. în program lieduri şi arii de P.I.

în aroacstâ coară b nra ■ Ceaikovski. Recitalul este înscris în seria18 30 în Sala Studio a manifestărilor din cadrul celei de a -XXXII-aAcadfemiei de Muzică "Gh. Stagiuni de recitaluri şi concerte a AcademieiDima” va avea loc r e c i t a lu l Muzică, d e c a n t o sustinut de• M .B .

C o n f e r i n ţ ăf

M îine , 2 8 m a r tie a .c . , la o r a 1 8 , s a l a “P a u l S im a ” d e la c lu b u l C a s e i U n iv e rs ita r ilo r v a g ă z d u i c o n f e r in ţa c u d ia p o z i t iv e in titu la tă “L ă c a ş u r i şi la c u r i d in L o m b a rd ia ”, P re z in tă : d r. P a u l P o rr .

Extinderea reţelei de colegii

C o n t i n u î n d o r g a n i z a r e a d e c o le g i i în r e g i u n e , 'p e n t r u a s a t i s f a c e n e v o ia d e c a lif ic ă ri u n i v e r s i t a r e p r in în v ă ţă m în t d e s c u r tă d u r a tă , U n iv e r s i ta te a “ B a b e ş - B o l y a i ”

. a n u n ţ ă d e s c h i d e r e a , în c u r în d , a C o le g iu lu i d e m a n a g e m e n t a l f i r m e i , la S f î n t u G h e o r g h e , d in c o m p o n e n ţ a F a c u l t ă ţ i i d e B u s i n e s s a U n i v e r s i t ă ţ i i c l u j e n e , ş i a C o le g iu lu i d e t u r i s m d in G h e o r g h e n i , d in c o m p o n e n ţ a F a c u l t ă ţ i i d e G e o g r a f i e a U n iversită ţii “B a b e ş -B o ly a i”. C e le d o u ă co leg ii u r m e a z ă d e s c h id e r i i C o le g iu lu i E u r o p e a n d e A d m i n i s t r a ţ i e P u b l i c ă d e la B is triţa , d in c o m p o n e n ţa F a c u l t ă ţ i i d e S tu d i i E u r o p e n e a -U n iv e r s i tă ţ i i c lu je n e .’

O n o a p te u n ică p e n truc in e m a to g ra fie :2 5 m a r tie 1 9 9 7 ,

Gala decernării premiilor OscarV edetele film ulu i d in trofeul lrv'mg Thalbergpentru

în treaga lum e şi-au pus întreaga activitate; deoarece roch iile , de seară şi 's tu d io u rile T w enthieth smochingurile şi, la braţul Ccntury Fox au renunţat la partenerilor din viaţă sau de finanţarea film ulu i “T he

English Patient” încercînd să o impună pe Demi Moore în rolul principal şi dorindu-1 mai comercial, Zaeniz şi-a găsit un sprijin la Miramăx. " ^Producătorii independenţi au primit la iîndul lor statuete pentru cel m ai bun actor: GeofTrey Rush în “Shine” şi cea mai bună actriţă Frances M cDormand (pentru rolul din “Fargo”). De asemenea “Fargo” a prim it O scarul pentru cel mai bun scenariu original.(Ethan Coen, Joel Coen).

Cel mai bun film străin a fost desem nat “K olya” al reg izo ru lu i-scenaris t Jan Sverak şi al ta tă lu i său, Zdenek din Cehia. Privind statueta, tînărul regizor a spus: "Vei merge la Praga”.

Premiul penlru cel mai bun cîntec original a fost acordat piesei “You Must Love Me” în filmul “Evita”. “Mulţumim cerului că n-a existat un cîntec în “The English Patient”, altfel ar fi cîştigat şi accst premiu”, au spus compozitorii p iesei A ndrew L loyd Webber şi Tim Rice.

Pentru marile studiouri cel mai important premiu a fost primit dc către actorul Cuba Gooding Jr. pentru cel mai bun actor într-un rol secundar din “Jerry Maguire”.

R a l u c a N E D E L C U ( M e d i a P i c t u r e s

I n t e r n a t i o n a l )

pe ecran s-au strîns la Shrine' Auditorium din Los Angeles pentru a asista la decernarea p rem iilo r O scar, cea m ai importantă şi mai mediatizată distincţie care poate încununa cariera unu i “ om al cinematografului” .

M edia P icturesInternational are plăcerea să vă anun ţe că film ul P rofesoru l trăzn it/ T he Nutty Professor distribuit de această companie în România a cîştigat prem iul Oscar pentru cel mai bun machiaj (o ferit m aeştrilo r în ale transformărilor Rick Baker şi David Leroy Anderson).

C îştigă to ru l record al accstei ediţii a fost filmul The English Patient, cu 9 premii din 12 nominalizări: cel mai bun film; cea mai bună actriţă într-un rol sccundar (Juliette B inoche); cea m ai bună . scenografie: (S tep han ie McMilIan, Sluart Craig); cca mai bună imagine (John Seale); cclc m ai bune

, costume (Ann Roth); ccl mai bun reg izo r (A nthony M inghella); ccl mai bun montaj (Walter Murch); cca m ai bună co loană sonoră originală a unui film dramatic (Gabriel Yared); ccl mai bun sunet (W alter M urdoch, D avid P a rk er , M ark B erger, C hris N cwm an). P roducăto ru l accstui film , S au l Z a en tz a p rim it şi

faza judeţeanăC I S T O R I E "*) Napoca), Premiul III; Alexandra Deiac----------------- (Şc. nr. 23 Cluj-Napoca), Prem iul III;

’ Rareş T rişcă (Lic. Ţ. ”G h.Şincai”), Prem iu special. CLASA a V lII-a; Premii I: Dan Deuşan (Şc. nr. 21 Cluj- Napoca) şi RalUca Mocan (Şc. nr. 24 Cluj-Napoca); Lidia Lucaciu (Şc. nr. 23 Cluj-Napoca), Premiul II; Premii III: Emilia Băgăcean (Lic. T. ”A. Ipătescu” Gherla) şi Georgeta Balint, de la acelaşi

' liceu. ■ ’• “■■■

’ Clasa a VlI-a. Nicoleta Tăgurean (Lic.T. ”Gh.Şincai”), Prem iul I; Ecaterina M an (Şc. ”H orea” , C lu j-N apoca ),Premiul II; Irina Costina Popovici şi Ovidiu Marius Stanciu (Şc. nr. 24 Cluj- Napoca), Premiul III; Premii speciale:Mihai Deac (Şc. nr. 23 C l u j - N a p o c a ) , ________________________________M aria Lavinia Pop (Şc. nr.24 C luj- ( F I I O * 5 0 F I R ^Napoca). CLASA a VlII-a. Oana Liscan ^ -------------- ----------------------------------(Şc. nr. 1 Cluj-Napoca), Prem iul I;Tudor Andrica (Lic. ”A.Mureşanu” Dej),Premiul II; Premii IIIi Diana BianCa M olnar (Şc. nr. 24 C luj-Napoca) şi A ndreea Pop (Lic. T. ”Gh-. Şincai”).C LA SA a X l-a . Prem ii II: R areş Lăpuşan (Lic. T. ”Gh. Şincai”) şi Sonia Ncag (Lic. T. ”A.Iancu”); Ada Uivari Napoca) p remiul III'(Lic. T ”E. Racoviţă”), P rem iul HI; Pe dls’ l llne au riici t; la istorie Mana Mureşan (Lic. T. Gh. Şmcai ), 2g6 ^ < 1 ^ ^ ştiinţe socio-umane

faza judeţeanăCLASA a X ll-â. Premii I: Andreea

Hossu (Lic. T. ”Brassai S.” şi Ciprian Jeler (Lic. T. ”Gh. Şincai”); Bogdan Puşcaş (Seminarul Liceal Ortodox Cluj-

. N apoca), Prem iul II; Dcgi Laszlo (S em inaru l L iceal R eform at C luj-

Menţiune. CLASA a Xll-a. Voichiţa . M eseşan (L ic. T. ”N. B ălcescu”), Premiul I; Premii II: Cristina Udrescu , şi Patricia Vereş (Lic. T. ”E. Racoviţă”) ; ' Monica Mateş (Lic. T. ”Gh. Şincai”), Premiul III; Ciprian Păun (Lic. T. ”G. Coşbuc”), Premiu speciaL

( • ŞTIINŢE L SOC1Q-UMAME

faza judeţeanăLOGICĂ. CLASA a IX-a. Amalia

, Iuşan (Lic. T. ”A.Ipătescu” Gherla), Premiul I; Ofelia Ştefan Birdea (Lic, T. ”Gh. Şincai”), Premiul II; George Mihai Galiş (Lic. T. ”Gh.Sincai’’), Premiul III. CLASA a Xll-a. Dorina Milaş (Lic. T. ”Gh. Şincai”), Premiul I; Irina Tămăşan (Lic. T. ”P .D an” C îm pia T urz ii), Premiul II; Diana Coroian (Lic. T. ”Gh. Şincai”), Premiul III; Iulia Popa (Lic.T. ”Gh. Şincai”), Premiu speciaL

SO C IO LO G IE. C LASA a X-a. Raluca Hossu (L ic .‘T. "G .Coşbuc”), Premiul I.

C CULTURĂ CIVICĂ ) faza judeţeană

CLASA a VlI-a. Mihaela Păcurar (Lic. T. ”Gh. Şincai”), Premiul I; Ligia Lup (Şc. nr. 23 Cluj-Napbca), Premiul II; Carmen Marc (Şc. nr. 21 C luj-

214 candidaţi, iar la cultură civică, cls. Vn-Vffl - 35 candidaţi.

(2o»cert-specracolÂzii 27 martie 1997, la ora 19, în sala man; J j

Casei de C ultu ră S tudentcsti va avea Io-; C O N C ER TU L - SPE C T A C O L ” T liZ A U > FOLCLORIC la 15 ani” ,, organizat de Studionj de televiziune Bucureşti şi Casa de Cultur^' Studenţească din Cluj-Napoca, spectacol prezM^gj şi rea liza t dc M arioara M urărcscu. îşi d,~i} concursul: Dumitru Fărcaş, Sava Negrean-Brudaşci^ Grigore Leşe. Ansamblul folcloric s tuden te^ "MărţişoruT, Dumitru Sopon, Maria Marcu, Mifj Dan, Amalia şi Valeria Codorean, MarianaMorcârji Maria Dan, Justina Dejeu, Ioan iîercî, Mari^ Lobonj, Liviu Bugnar, Oana Ltanu şi Ansamblul ; Folcloric dc Copii COLUMNA din Zalău; ditijoiŞ JJnfel Rohian, coregraf: Ioan C odan, scenografia^ f Aurelia Ticulescti; regia m uzicală; Alexandri ' Ccpraga, Elvira Iancu; coordonatori spectacoţ Victor Berctfa şi Laurcnţiu Hodorog. | !;

Spectacolul fiind televizat acccsul publicului csif permis pînă la ora 184S, Agenţia de bilete din P-tj Lucian Blaga, nr, 1-3 este deschisă de la ora 12| preţul unui bilet fiind dc 5.000 lei,

Cromatismul, tematica şi nu în ccle din uni modul de tratare recomandă personala tînăruli % plastician Călin Anton. Găzduită de sala “Pat i lo Sima” a Casei Universitarilor, cele 16 luCTări,i tehnici şi abordări diferite, ulei, acrilic, pastel j colaj, nu sînţ’altceva decît variaţiuni modeme pesp< teme clasice. Modul de abordare, tablou în tabloiflOC im agine în im ag ine , v in e - în întîmpinareşElşt demersului plastic. Culori calde şi învăluitoare|;e' plăcute privirii. Fie că este vorba de peisaje, flon sau modele. Un univers palpabil, o fereastră deschisă spre lume. U n arlechin gîndind la ziua; de mîine, puţin dispus jocului. |

O ltime şi un univers guvernate de harul pictorului Călin Anton.' |

D e m o s t e n e Ş O F R O N , Foto: Ion PETCU

iîelC

x \,o

iac

0 tradiţie permanent actuală U D I E S

j

a treia ediţie a festivalului s- a desfăşurat pe durata unei săptăm îni, sub egida ars- scientia-luduş, atît această a treia ediţie cît şi cea de a patra

dob îrid indecum enicaccentuat

Privind

un caracter - şi interetnic ?

în prezent.^


Privind în trecut. Festivalul Dies Mathiae Corvini a fost organizat, pen tru prim a oară , dc Form aţia de m uzică şi dansuri renascen tiste

A m ary llis’v d in - C luj- Napoca, în februarie 1993, cu ocazia aniversării a 550 de ani de la naşterea

| regelui M atei Corvinul.■ Concomitent cu ediţia a

Idoua a festivalului, a fost o rgan iza t un tîrg I renascentist, organizatorii | dorind să sublinieze că

■ ideea dc hom o ludcns I poate fi asumată atît în • zilele dc sărbătoare, cît şi I în viaţa cotidiană. Cea de

— — — — — .

Form aţia d e d an su ri r e n a s c e n tis te a Fundaţiei C o r v in e u m , ' 'A m a r y l l i s " , d a n s î n d p a v a n a t r a d i ţ io n a lă , în c a d ru l s p e c ta c o lu lu i d e d e s fă şu ra t la O p era M agh iară d e S tat.

JO I, 27 martie 1997 A R T Ă -C U L T U R Ă -ÎN V Ă T Ă M ÎN Tadevărul:de CBui

C î n d va avea un sediu Muzeul Carpaţilor Râsâriteni?; condiţiile în care,- după Muzeul Judeţean Covasna jufoproclamat M uzeu

,:onal Secuiesc, c e l : d in■ -n vecin HaighiCa procedînd

llw^fod identic şi aceste decizii recunoscute mai tîrziu de

^ '^ s te ru l Culturii; în condiţiile. bcU3 după aceste schimbări

-'alatură, expoziţiile de bază, f* -'eistorie şi arheologie, au

desfiinţate şi înlocuite cu J 1* .ie expuneri de materiale nor cercelarea arheologică a ' ifta- i--1' specialiştii arheologi <jr£ J. sî îndepărtaţi din cele d o u ă . io t Ite; în condiţiile în care

| 'lem e im portante ale ssl# j-aaţiei prototrăcice, tracice, ’-î* f>rom ane, ale p rim elor % Raţiuni statale româneşti şi

ţ l ’ci lor cu ultimii migratori 5 j mai intrat în preocupările [ lav e lo r din zonă, s-au căutat

diverse formule prin care să se pună în valoare măcar o parte d in b o g a tu l pa trim on iu rom ânesc din această parte a tării" - ne-a declarat dl Ioan L Ă C Ă T U Ş U , d irec to r al C en tru lu i E c lez iastic de D o cu m en ta re “M itro p o lit N ico lae ; C o lan ” d in Sf. G heorghe, a fla t, la sfîrşitu l săptămînii trecute, într-o vizită la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. Potrivit declaraţiei d-lui Lăcătuşu, una din aceste form ule a fost-înfiinţarea, de către L iga C ultural-C reştină “Andrei Şaguna” , în 1993, a M u zeu lu i • S p iritu a lită ţii R om âneşti (în subso lu l C atedralei O rtodoxe din Sf. Gheorghe). D oi ani mai tîrziu, după în f iin ţa re a E p iscop ie i O rto d o x e a C o v asn e i şi Harghitei (1995), s-a constituit

C entru l Ecleziastic de cultură, civilizaţie”), editarea şi fondurilor. Se pare că aceastaD ocum entare “M itropo lit uno r lucrări de specialitate, d in urină este , p rin v o in ţaN ico lae C olan”, in stitu ţie lărg irea sferei preocupărilor. M in is te ru lu i C u ltu rii, de jadestinată studiului culturii şi C en tru lu i E cleziastic de rezolvată. Cît priveşte spaţiile,civilizaţiei româneşti în toate D ocum entare “M itro p o lit au fost nom inalizate, pen truformele ei de manifestare, d in ! Nicolae Colan”. ‘Toate acestea . început, o parte din cele de la

s-au desfăşurat însă în condiţii C entrul de Cultură “A rcuş” ,de provizorat, fapt pentru care fapt ce nu ar însemna în niciam so lic ita t M in isteru lu i un ch ip desfiin ţa reaC ulturii înfiinţarea M uzeului respectivului centru, ci coabitareCarpaţilor Răsăriteni, cu secţii p înă la -găsirea unei so lu ţiiîn Sf. Gheorghe şi Miercurea definitive” , a mai adăugat dlCiuc, pentru realizarea strategiei Ioan L ăcătuşu , d irec to r alculturale româneşti în Secuime, • C en tru lu i E cleziastic de

pre isto rie şi ■ p ina v in contem poraneita te , şi v a lo r if ic ă r i i . in fo rm aţiilo r docum entare referitoare, în p rim ul rînd , . la B iserica Ortodoxă, Şcoala Confesională, in stitu ţiile şi asocia ţiile de cultură românească din judeţeleCovasna şi Harghita.

: înfiinţarea Secţiei de Istorie a C arpaţilo r /R ăsăriteni a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, în 1995, a făcut posib ilă o rganizarea unor manifestări ştiinţifice rom âneşti. de amploare (Sesiunea naţională de comunicări “Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie,

pentru salvarea, ocrotirea şi va lo rificarea p a trim on iu lu i cu ltu ra l naţional. P en tru îndeplinirea acestei strategii considerăm că acum este necesară ap licarea H otărîrii G uvernam entale p riv in d înfiinţarea acestui muzeu, ceea ce ar însem na so lu ţionarea problemei sediului, personalului

D ocum entare “M itro p o lit Nicolae Colan”. Domnia sa s-a arătat încrezător în deciziile pe care Ie va lua M in iste ru l Culturii în vederea soluţionării acestei situaţii despre care, de altfel, am mai scris într-unul din recentele numere ale ziarului nostru.

■ M . T R I P O N

CLUJEANUL FLORIN CORPODEAN,

IŞTIGÂTOR AL PREMIULUI IIIA CONCURSUL NATIONAL

■ • ■ * • .PE MESERII

m p u l Ş co lar Transporturi CF Cluj-Napoca a fost, din martie, gazda Concursului naţional pe meserii la care î n t î l n i t 4 0 de elevi de la 20 de şcoli cu profil căi

i d in . în treaga ţară. Proba teoretică a fost susţinută în î a r t i e , ia r în 25 martie, la Depoul de locomotive, d a d e vagoane Cluj şi o secţie de; construcţii căi e s - a desfăşurat proba prac tică (cl. a IX -a - î o m e c a n ic i locomotive şi electromecanici vagoane; I I I p ro fe s io n a lă - lăcătuşi reparaţii Vagoane şi

i t ru c ţ i i c ă i ferate). In comisia centrală a concursului

!

s t c o o p t a ţ i specialişti de la Regionala Căi Ferate ■^fpTezenUmţi ai SNCFR, Ministerului Transportului, c t o r a t u l u i Şcolar Judeţean C lu j,^profesori de i l i t a t e . .

g u r u l reprezentant al Grupului Şcolar Transporturi L in C lu j-N ap o ca , F lo rin C o rp o d ean , anul III s i o n a l ă , a obţinut iocul II la construcţii căi ferate, cu i 9 , 1 2 . Festivitatea de premiere a cîştigătorilor va l o c a s tă z i, la ora 8,30. Cu sprijinul părinţilor elevilor : n î , v a lo a re a p rem iilo r o ferite de M in iste ru l ă m în tu lu i a crescut de la 50.000 la 75.000 lei premiul p c c t i v de la 40.000 la 60.000 lei premiul II şi de la :){> la 40.000 lei premiul III. ş t ig ă to r i i menţiunilor vor primi, pe lîngă cei 20.000 e la m inister' diverse obiecte din partea firmei Coca-

? â

Conferinţă Artă din Cluj-Napoca (P- ţa Unirii nr. 30) va avea loc vernisajul expoziţiei M I C H A E L MORGNER.

Expunere

Radio Contact vă invită astă/i

■ - :V:. V la

rebu ie să mai adăugăm că acest concurs, completat cu 'C a rn av a l al primăverii” , organizat de gazde pentru :xţi şi o excursie la Băişoara a fost sponsorizat de sonala de Căi Ferate Cluj, Coca-Cola Bihor şi SC

ffacul SA .M . T R I P O N

F undaţia ; C u ltu ra lă M em oria - Filiala Cluj organizează sub genericul „Luptători anticomunişti din munţi” conferinţa cu titlu l: „ R ez is ten ţa a r m a tă d in M u n ţii D o b ro g e i ţ i a i Făgăraşu lu i”. Vor vorbi: dna prof. Zoe Rădulescu (Bucureşti) şi dna lect. u n iv . R a lu c a V o icu - A rn ă u ţo iu , to t din Bucureşti. Organizatorii p rec izează că dna Rădulescu s-a născut în închisoare, iar dnaVoicu- Amăuţoiu este născută în M unţii Făgăraşulu i, în pe rio ad a rez is te n ţe i arm ate. C on ferin ţa va avea loc mîine, 28 martie a.c., la ora 17, în sala „ Io an M uşlea” a B ib lio tec ii ; C entrale Universitare X . Blaga”.

M .B .

VernisajAstăzi, 27 martie, ora

12, la Muzeul National de

dc joi seară”O d iscu ţie desp re

cenzură şi auţocenzură înainte şi după 1989, despre v id u l , de inspirâţie în care se pare că se află m uzicienii

con tem poran i d a r _ şi despre m odul în care publicul larg poate fi atras spre sălile de concerte.

Invitatul emisiunii va fi com pozito ru l R adu B acalu | autorul operei “Jacques sau Supunerea” după Hugen Ionescu. A scultă torii au la

; dispoziţie linia.telefonică 'directă 414666.

“ C onversaţia de jo i .; seara” are loc la Radio

Contact, astăzi la ora 21;„Gemologia - ştiinţă şi

a r tă ” este titlul expunerii ce va fi susţinută de prof. univ. dr. Ioan Mârza şi prof. un iv . dr. V irg il Ghiurcă mîine, 28 martie a .c ., la ora .12 , în A m fitea tru l “Prof. dr. Eugen Stoicovici” de la Catedra de Mineralogie- P e trom eta logen ie a U n iv e rs ită ţii „B abeş- B o ly a i” . E xpunerea , in iţia tă de - A soc ia ţia M i n e r a 1 o g-i l o r , P a leo n to lo g ilo r şi, Gemologilor Amatori din România, va fi urmată de v iz itarea C o lec ţie i de gem e d in M uzeu l de m inera log ie ; a l- Universităţii şi a sediului G ru p u lu i g em o lo g ic , u n iv e rs ita r d in turnul clădirii „A vram lancu” (spaţiu în curs de amenajare şi dotare).

Invitaţie la Cpera- -Mîine seară, la ora 18,30, Opera Română prezintă spectacolul eu opera „Carmen” de G. B izet, avînd-;ca inv ita tă în ro lu l titu lar pe m ezzosoprana E c a te r in a Ţ u ţu de la O p era ! Naţională din Bucureşti. în rolul Don Jose - tenorul Ion Pojar, care evoluează pentru prima dată în acest rol pe scena clujeană, debutul-avînd loc în luna martie a acestui an, cu ocazia turneului Ansamblului Operei Române în Olanda şi Belgia. Dirijor: Petre. Sbârcea, regizor: Carmen Dobrescu, asistent regie: Rodica Popescu Moisâ, decorurile: Horia Popescu, costume: Vaier Vasilescu, maestru de cor: Tiberiu Popa. Din distribuţie: Gheorghe Mogoşan, de la Academia de Muzică „Gh, Dima”, în rolul Escamillo;'Marius Chioreanu (D ancairo),. Ştefan. P opescu , (R enendado),; Dan Dumitrana (Morales), Mircea Moisa (Zuniga), Carmen Violeta Gurban (Micăela), Ramoria Eremia (Sasquita, debut), Monica Matei Deniţiu (Mercedes, debut). Spectacolul, interpretat în limba franceză, este prezentat înaintea turneului Ansamblului Operei Române în Italia, la Florenza.

27 martie 1918

l ia m li ia s-a unit

t u Tara>

urm are din pagina 1rom ân a hotărît să acorde sprijinul m ilitar solicitat. Pentru punerea în aplicare a hotărîrii guvernului, T a 7 ianuarie 1918 generalul C. Prezan, şeful Marelui Cartier General Român, a dat ordin ca, începînd cu data de 10 ianuarie, unităţile destinate să treacă Prutul. In acelaşi timp, generalul C. Prezan a adresat o proclamaţie către populaţia Basarabiei, în care printre altele se arăta: „Vă declar că Oastea Română doreşte să vă'dea putinţa de a vă statornici şi desăvîrşi autonom ia şi slobozenia precum .veţi hotărî singuri. D e asem enea, R om ânia tr im ite arm ata sa în Basarabia pentru stabilirea ordinii create, a realiza paza depozitelor, a transporturilor şi comunicaţiilor. Creaţi-vă viaţa dumneavoastră cum credeţi şi nimeni nu sc va amesteca în ca”.

Ultimele lupte s-au dat în sudu l B asarab iei pentru eliberarea la 27 februarie a o raşu lu i Cetatea A lbă şi zonei înconjurătoare, unde s-au refugiat şi concentrat elem entele bolşevice din teritoriul eliberat dc armata rom ână. A ceastă , zi semnifică sfîrşitul acţiunilor m ilitare pentru stabilirea o rd in ii şi protejarea populaţiei din Basarabia. Armata română a trecut la apărare pe Nistru.

P rezen ţa m ilitară românească în Basarabia nu a influenţat votul Sfatului Ţ ării, dar a îm piedicat ac ţiun ile bo lşev icilo r, d ir ija te de la O desa dc bulgarul (devenit cetăţean român) Christian Rakovski, care urmărea, instaurarea p u te r ii sov ie tice ; în Basarabia. j‘ ,

Acţiunea armatei române a contribuit la realizarea şi garantarea hotărîrii Sfatului Ţării de unire a Basarabiei cu România din 27 martie 1918.

IM T H IA E C O R V IN I.,-mare din pag. 4

ib u rg u l are un arteum şi îşi cultivă aindrie calitatea de.

natal al unuia din .iile muziciive rsa le . Şi noi» şnii, avem o calitate 'îă, u n a care ne tegăţeşte, dar ne şi ajeazâ, pentru câ trăim oraşul natal al-unei

tonalităţi proeminente j R enaşterii, regele

- ne spunea dna '-f Las7.1 o Bakk Aniko, « fo ru l sp iritua l al Tmaţiei “Amaryllis”.

ia tiva Clubului ‘«ccn tist “Amaryllis” a propaga moştenirea

j j rituală a lui Matei | p in u l şi' de a crea o

iiţie prin organizarea tivalu lu i Dies

■thiae C orvini în ■cada februarie (luna

naşterii) - aprilie (luna în care a murit) dobîndeşte o însemnătate aparte şi p rin com ponenta interetnică a acestuia. Din primăvara anului 1996, Clubul “A m aryllis” funcţionează sub egida Fundaţiei Corvineum.. La succesul celei de a V-a ediţii a festivalului a con tribu it .sp r ijin u l acordat organizatorilor de Fundaţia Soros, Inspec to ra tu l pentru Cultură Cluj şi Forumul Democrat German. Pe durata fes tiv a lu lu i, partic ipan ţii au avut ocazia să audieze expuneri ş tiin ţif ic e , concerte, să vizioneze expoziţii sau să asiste la serate de dansuri renascentiste, la forumul cop iilo r sau la m ult-aştep ta tu l m om ent al consumării tortului uriaş.

Prin scrisoarea trimisă tu tu ro r;b iseric ilo r din municipiu, organizatorii, au solicitat ca în.ziua de 23 februarie să se

-vorbească enoriaşilo r despre această sărbătoare comună a locuitorilor C lujulu i. Reuşita festivalului este urmarea firească a colaborării cu parteneri precum: A cadem ia de . M uzică “Gh. Dima”, Academia de A rte V izuale “ I* Andreescu”, ■ Biblioteca Centrală Universitară “L. Blaga”, Opera Maghiară- de Stat, Asociaţia pentru Dialog Interetnic, Galeria “Gy. Szabo Bela”, revista “ M iivelodes” , c lubul “ M âsvilâg” ; Şcoala Waldorf şi Şcoala nr, 14. în acelaşi context, o rgan iza to rii ţin să mulţumească sponsorilor care recunosc importanţa

H a z f ă r ă n e c a z , n u m a i z î m b e t e , c l o v n i ş i u n t o r t u r i a ş la f o r u m u l c o p i i l o r

actului cultural ca un factor de arm onie şi seninătate în v ia ţa , cotidiană: SRL Marsall, N is-Electronics, Roll- Gum, Panident Trading - Turda, Baumit Siikosd, florăria Lathyrus. Sprijinul bisericilor Sf. M ihail, F ranciscană, E vanghelică ŞiReform ată- a d even it1 tradiţional.

Privind în viitor. Dna prof. Lâszlo Bakk Aniko: ceea ce am

organizat şi vom mai organiza, prin program ele oferite adulţilo r, dar şi copiilor; şi tinerilor, încercăm să semănăm bună dispoziţie şi să îm părţim zîm bete. Sperăm că num ărul clujenilor ce apreciază valorile . um aniste simbolizate de statuia lui Matei Corvinul din centrul municipiului să sporească an de an.M i c h a e l a B O C U

d r la F t's liia ln lS a iitm ! "E lm m ep ig ra m ă ''-

SacrificiuDeşi m i s-a tăiat p ingeaua,. Eu, totuşi, pentru ţara mea Aş strînge, fraţilor, cureaua,

• D ar nu am bani n ic i de-o curea. ^

Unui politician ajuns

Ce-mi şopteşte mie muza .- Ţine minte şi în somn:Ai, tu, barbă ca şi Cuza,Insă Cuza a fost... Domn! ,

D upă gîl... la prim-ministru! I o n e l I a c o b B E N C E I

( T i m i ş o a r a )

Ochelarii ; lui Ciorbea v

C um om perfect pe lume nu:i, Afirm, aşa cum se cuvine,Că nu sînt ochelarii şui,Ci relieful care-i ţine. ...,■

N a e . B U N D U R I ( B r a ş o v )

Singura soluţie Despre dl FunarPe străbunul nostru plai Poate-nlătura necazul Doar un rege ca Mihai - Insă ca Mihai... Viteazul!

Chestiunea zileiCum ne duce cu ocaua,M ă încearcă-un gînd sinistru: Să strîng, fraţilor, cureaua

O pinia mea despre Funar,C a preşedinte şi primar,M i-o spun deschis şi lapidar: E răul minim, necesar!Iar ca defecte şi efect,A r fi m ai bun de-ar fi prefect.

A l . S T Ă N E S C U ( C l u j N a p o c a

ADEVĂRUL. P O L IT IC Ă joi, 2 7 martie 1 9 9 7

Maghiarii pregătesc indicatoare bilingve în peste 120 de localităţi din judeţul Cluj

L id e r i i lo c a li a i c o a liţ ie i g u v e rn a m e n ta le v o r s ă m a i s c a d ă d in a c e a s tă c ifră

urmare din pagina 1

inscripţiile bilingve trebuie să fie de com petenţa' com unităţilor locale, respectiv a consilierilor aleşi prin votul locuitorilor. Social-democraţii locali, prin vocea preşedintelui Vaier Popa, consideră inutilă introducerea in sc rip ţiilo r b ilingve în Transilvania.

Eventualitatea reglementării prin lege a in scrip ţionării

bilingve oferă un nou prilej dc controversă între liderii clujeni ai partidelor guvernamentale. Invocînd disciplina de partid, preşedintele P.D. Cluj îi numeşte “diietanţi” pe politicienii care şi-au îngăduit o opinie în această chestiune. “Nu contează ce vrem şi simţim fiecare dintre noi. România a semnat un tratat cu Ungaria, s-a arătat de acord cu / Recomandarea 1201 şi a semnat C onvenţia Cadru. Sînt

angajamente asumate de ţara noastră care includ bilingvismul. P arlam entu l trebu ie să stabilească'procentul de la care bilingvismul se aplică”, declară

; deputatul Iuliu Păcurariu." C ategoric _ îm potriva inscripţionării bilingve se arată primarul Gheorghe Funar. Chiar dacă procentul adoptat în fmal de Parlament va fi dublul celui propus de U.D.M.R., inscripţiile bilingve vor deveni o realitate

în C luj-N apoca, oraş unde maghiarii sînt peste 22 la sută. Primarul spune că. va respecta legea indiferent de forma ei, dar speră să nu fie pus în situaţia să instaleze indicatoare în limba maghiară. > '

“ lî adevărat că ac tua la m ajorita te p o a te ' lua o rice hotărîre, dar să nu uităm că cei m ai m ulţi în Coaliţia guvernamentală sînt români”, afirmă Funar.

Fluierătoru îsi... "fluieră" ortaciiLiderii minerilor trebuie să

plătească dacă au abuzat de apartamentele din Bucureşti, a declarat, Cristi F luierătoru, secretar al Federaţiei Sindicatelor Miniere Motru.

El apreciază că, dacă este adevărat ce s-a publicat în presă, acei lideri care au vîtidut sau

închiriat apartamentele se află într-o situaţie “jenantă şi gravă”.

Prim arul Sectorului 5 al Bucureştiului, Călin Cătălin Chiriţă, a făcut public, la sfîrşitul săptămînii trecute, faptul că un bloc de locuinţe, P 27, din Capitală, a fost pus la dispoziţia Federaţiei Sindicatelor Miniere la

20 iunie 1990, (care reunea, pe ' atunci, toţi minerii). Chiriţă a constatat că, Ulterior, cele 27 de apartamente din Centrul Civic au fost cumpărate nominal de către

: unii lideri sindicali ai minerilor. Primarul sectorului 5 a afirmat, - în urma verificărilor, că toate actele de vînzare, cu o singură

excepţie, au fost încheiate ilegal de către ICRAL Cotroceni.

CNCSMR, care s-a desprins de FSMR după evenimentele din 13- 15 iunie 1990, susţine că liderii care au cumpărat apartamentele trebuie- să le doneze centralei sindicale,pentru a fi folosite drept, “case de oaspeţi”.

A vînd în fa ţă un tex t in care se arată că fu m a tu l acţionează m ai ales îm potriva sis tem u lu i nervos

ii locali votează aslăîi P R I L

C onsilierii .municipiului votează astăzi-un proiect de hotărîre, iniţiat dc către primarul Gheorghe Funar, prin care se propune interzicerea fumatului în instituţiile publice, incă de la începutul acestei săptăm îni, reprezentanţii partidelor s-au putut informa în legătură cu nocivitatea fumatului, “flagelul num ărul unu din societatea noastră”, lecturînd materialul a lcă tu it de căt/e directorul Direcţiei de cultură, învăţămînt, sănătate, sport-turism a Consiliului. în acest material, consilierilor li se atrage într-un mod foarte serios atenţia că “nicotină şi ceilalţi produşi de degradare rezultaţi din arderea ţigării acţionează în primul rînd asupra sistemului nervos şi, mai ales, asupra sistemului nervos central.” Nu se precizează dacă fumatul conduce la dereglări psihice, dar se arată foarte clar că acesta determină “crearea unei dependenţe”. Oarecum nefiresc, autorul “sare” de la fum la drog,

Vădim Didor doreşte să conducă P M

alături de Gheorghe Funar

urmare din pagina 1purtată în dimineaţa zilei de luni, 24 m artie 1997, senatorul Corneliu V ădim T udor l-a invitat pe primarul municipiului Cluj-Napoca, Gh. Funar, să-şi m obilizeze adep ţii . şi simpatizanţii, să intre cu toţii în partidul nostru, iar el să accepte funcţia de secretar general al Partidulu i R om ânia; M are, speciâl creat pentru acest mare patriot. A şteptăm răspunsul,' Ghiţă! Locul tău este' alături de noi! Poate că asta e lucrarea lui Dumnezeu...” - încadrează, pe prim a pagină, săp tăm înalu l România Mare, în ultimul său număr.. Pînă la ora închiderii ediţiei nu am reuşit să luăm legătura cu primarul municipiului Cluj- Napoca. Precizăm că în aceeaşi zi de 24 martie 1997, în cadrul unei conferin ţe de presă, Gheorghe Funar a sublimat că nu se gîndeşte la o plecare din PUNR. Cu toate acestea, fostul p reşed in te a l ' PU N R şi-a exprimat convingerea că partidul va slăbi rapid, prin plecarea multor membri la PRM. După revocarea sa din funcţie, Funar a declarat că Vădim Tudor a rămas singurul purtător de steag al românismului.

Conflictol dinlre prefect şi partide poate reizbucni oriciCcu o mail mai mare amploare- arată Ioan Deac, liderul municipal al P N L -

Liderul municipal ăl PNL îl acuză pe m inistrul Rem us Opriş de iresponsabilitate. Ioan Deac spune că răspunsul pe care Opriş - ministru delegat pen tru coordonareaS ecretaria tu lu i G eneral al Guvernului şi al Departamentu lu i pen tru A dm inistraţia Publică L ocală - l-a dat

liderilor filialelor clujene ale PNL, PD, UDMR la solicitarea. acesto ra d e . dem itere a p re fec tu lu i d o v ed eşte că ministrul nu cunoaşte situaţia de la Cluj. “Nu s-a făcut nici un control” , a declarat presei Ioan Deac. Deac împărtăşeşte opinia preşedintelui judeţean al PNL, conform căreia Fărcas a fost

atenţionat de Opriş şi sfătuit să fie mai cooperant la împărţirea fu n c ţiilo r se rv ic iilo rdescentralizate. Liderul PNL Cluj-Napoca susţine că partidu l; său a mai înaintat o dată lista de p ro p u n eri pen tru func ţiile p rin c ip a le d in serv ic iile descentralizate, solicitată luni de prefectul Alexandru Fărcaş. “Cu

voie sau fără voie, lista s-a p ierdut” , afirm ă Deac. EI sugerează că răspunsul lui O priş - care spunea că solicitarea filialelor PNL, PD şi UDMR este “tendenţioasă şi neîntemeiată” - nu a calmat un conflict ce poate reizbucni în.curind cu mult mai multă amploare. D .B .

G uvernul a decis să grăbească politizarea adm inistraţiei

Prefectul Fărcaş trimite la Bucureşti 15 noi propuneri de directoriC ererea de dem itere ă

p refectu lu i înaintată de un ii lideri de partid din Cluj nu şi-a găsit rezolvarea pe care aceştia au dorit-o, dar l-au obligat pe Alexandru Fărcaş să se arate mai dispus la colaborare. _ '

In urma unei adrese semnată de m in is tru l Rem us O priş, prefectul s-a văzut nevoit să renunţe să le mai ceară liderilor de partid să-şi susţină cu probe intenţiile de schimbare a unor d irec to ri de servicii descen tralizate . P refectu l a solicitat doar nom inalizarea persoanelor pe care partidele vor să le pună în funcţii şi a promis ca în termen scurt să înainteze ministerelor propunerile primite.

' În tîrz ia t da to rităneînţelegerilor dintre partidele coaliţie i guvernam entale,

procesul de politizare totală a administraţiei judeţene se află

■ acum în preajma actului final. Din cele aproximativ 20 de p ro p u n eri înain tate de U .D .M .H ., P .N .L . şi P .D ., prefectul a promis că va trimite la Bucureşti cel puţin 15 în perioada im ediat următoare. T o todată , Fărcaş şi-a luat angajamentul că-şi va da avizul pentru numirea în funcţie a celor care vor c îştiga concursu l organizat de ministere.

“ In fond, sîn t postu ri negociate între partide şi eu- înţeleg să mă supun”, declară Fărcaş.

Pînă în clipa de faţă, toate concursurile organizate pentru ocuparea unor funcţii de director au fost cîştigate dinainte sau, în, cazu l în care au avut loc

accidente, voinţa politică a avut ultimul cuvînt. Concursul de la Direcţia de medicină-veterinară a fost cîştigat de un liberal, dar funcţia a fost ocupată de un ţărănist, conform înţelegerii dintre partide. Sînt dubii şi în legătură eu concursul de la Direcţia muncii, unde a fost numit preferatul prefectului, în dauna unui ţărănist considerat la Cluj a fi mai puţin demn de încredere. Scandalul izbucnit la C luj în sînul coaliţie i a determ inat o sch im bare de politică a Guvernului. Ministrul responsabil pentru administraţia locală, Remus Opriş, a cerut pe un ton. u ltim ativ tu tu ro r p re fec ţilo r să îna in teze propunerile de în locu ire a directorilor. La Cluj, aceasta va însem na a tribu irea a nouă

posturi U.D.M.R.-ului, a încă trei P.D.-ului şi a cel puţin trei P .N .L .-u lu i. So lic itarea ministrului pune capăt politicii n ic iodată m ărtu risită , dar vizibilă, a ţărăniştilor de a opera, pe cît posibil, schimbări doar în posturile care le-au revenit lor prin ncgocieri. Pînă în prezent, s-au făcut schimbări în şase din cele 12 direcţii ale ţărăniştilor, în una din cele şase ale P .D .,'cu m en ţiunea ' că democraţii au holărit să păstreze doi dintre directorii actuali, şi în una d in cele c inc i ale liberalilo r. La ex trem e se situează U .D .M .R .- n ic i o num ire în cele nouă posturi negociate- şi P.N.L.C.D., care şi-a pus în funcţie singurul director la care avea dreptul.

C a i u s C H I O R E A N

Banii sînt cheia reformei în administraţie9

- arată Kovacs Csaba Tibor, deputat din partea UDMR -D eputatul braşovean Kovacs

Csaba Tibor (UDMR), membru în comisia dc administraţie publică a Camerei, afirm ă că reforma în domeniu ar, trebui începută prin mărirea salariilor personalului din primării. Kovacs spune că banii puţini pe care îi prim esc îi determină pc specialişti să evite primăriile în favoarea unor locuri de muncă mai profitabile. “Aşa am făcut şi eu”, prccizează deputatul braşovean.

JCovacs Csaba Tibor se pronunţă pentru întărirea autonomiei locale. Inerţia pe care administraţia locală

' o demonstrează este pusă de către dl deputat pc scama excesivei centralizări. Punctul cel mai sensibil al accstci centralizări ar fi, în opinia lui Kovacs Csaba Tibor, tocmai... banii. Fără o reformă a sistem ului financiar, adevărata reformă a administraţiei publice locale rămîne o utopie, arată dl deputat.

Iii cere ca reforma administraţiei să cuprindă privatizarea p rincipalelor servicii legate dc prim ării, şi, dc asemenea, renunţarea Ia acele servicii carc şi-au arătat ncrcntabilitatea. •

UDMR a abordat sîmbătă, la Cluj-Napoca, în cadrul Conferinţei N aţionale a Prim arilor şi Consilierilor aleşi pe liâtele Uniunii, 'chestiunea reformei în administraţia publică locală. Dezbaterile s-au desfăşurat în paralel cu cele de la Bucureşti ale Forumului Crans Montana. Liderii UDMR au insistat pe chestiunea lărgirii autonomiei locale. în acest’ context, Marko Bela i-a sfătuit pe primarii UDMR să treacă la instalarea indicatoarelor bilingve, chiar dacă nu există încăo reglementare legislativă în accst sens. D .B .

“Am Încercat o presiune politică” --arată liderul UDMR Cluj, vorbind despre eşecul

acţiunii de suspendare a prefectului-

Lideful UDMR Cluj a declarat presei, locale că nu se miră de eşecul acţiunii întreprinse de filialele clujene ale PD, PNL şi UDMR în vederea suspendării prefectului. “Am înccrcat-'o presiune politică”, arată Janos Boros, sugerînd că scopul acestei “presiuni” a fost, în primul rînd, acela de a-l determina la Alexandru Fărcaş să colaboreze cu toate partidele din Consiliul politic judeţean.

Boros sc arată, totuşi, optimist. “Fărcaş îşi va revizui atitudinea”, spune preşedintele UDMR cluj. După toate probabilităţile, optimismul lui Janos Boros este legat şi de zvonul carc circulă printre conducerile clujene ale PD, PNL şi UDMR, potrivii căruia prefectul a fost atenţionat dc către Opriş, ministrul delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului şi al Departamentului pentru Administraţie Publică Locală. D .B i

lăsînd să se înţeleagă faptul nici mai mult, nici mai p u ţ absolut inconştient, unii fumât’0 ajung să se drogheze, lată spune dl director Topan: “Kj. ales la tineri, în cele mai mujj cazuri involuntar, apare drogare prin fum at ( ! ? ) , aceştj consumînd ţigări cu drog, fără j fi în cunoştinţă de cauză”.

Cei mai mulţi dintre consiljCt ţînt la vîrstă la care au scăp^ deja de co şm aru l drogări inconştiente. în să , dacă voj continua să îşi satisfacă acc^j periculos viciu, vor scăpa foart* greu de u lce r, arteriopati| Q b l i t c r a n t ă , cancer branh pulmonar şi altele..

Şi, c o n fo rm situaţi fumătorilor din Consiliu, acest* boli îi vor afecta pe majoritatea re p re z e n ta n ţilo r .. . opoziţie locale. Mai ales pe udemeriştî care sînt_ cu to ţii fum ăto| pasionaţi. în timp ce de partea ceala ltă , p rin tr-o ironie situaţiei, nu există nici măcar ui singur fum ător! Pritnariî G heorghe F unar rămîne ui pasionat cafegiu, viceprimarii îj ascund cu abilitate posibilei* vicii, consilierii PUNR sînt, ci puţin la şedinţe, consumatori cafea, suc şi apă minerală, iar doctor N ăsta se , singur reprezentant al PRM, pare ă prom otorul leit-motivul publicitar “tră ieşte -ţi săsăt viaţa”. ...

Dar, d inco lo de glum] in terzicerea fum atului instituţiile publice poate, fi măsură despre ale cărei.-e-Q benefice^ nu mai este ca1 vorbim. însă, există şi utf/rnsi al medaliei. Se vorbeşte desp respectul fum ătorului faţă c nefumător,- în p rism a câni primul este întotdeauna silit i cedeze în ; faţa ce lu i care r fumează. Este o chestiune _ etică. Dar; ce te faci c fumătorul? Dacă o propunere î acest sens a L igii contr tabagismului v a .f i adoptată d Guvern, fumaiul în instituţii, p stradă şi chiar în parcuri va fi interzis. Fum ătorul va pulei să-şi savureze ţigara numa acasă, dacă îl lasă nevasta, prii] cîrciumi şi cafenele. Nu-i aşa că într-un final, tinde şi aceasta si devină, o.:, chestiune de etică' Pentru a împăca şi capra şi varza probabil singura soluţie rămîn<ţ, aceea a am enajării locurilor; pentru fum at; Revenind consilie rii m unicipali, dacă,

propunerea executivului va adoptată - căci există în Consiliuo majoritate a nefumătorilor -sin1 curios cum vor rezista vreme dc8, uneori 10 ceasuri, fumători* “înrăiţi” fără să îşi aprindă o ţigară... ' ’

D a n B R l£

Transmisie “ live’ la T V M

lată că tăierea firului de telefon între Preşedinţie si televiziune a readus democraţi? fn România, dlnd a n-şpea tovlui^ de moarte comunismului muribund- Motivaţia demersului îmi aduce . aminte de snoava In care femeia îş1 întreabă soţul; ‘ Dragule, mîine e aniversarea nunţii noastre, tâiem curcanul?”La care, bărbatul naiv .răspunde lot printr-o întrebare;'D e ce, dragă, ce vină are biata pasăre?'

M i r c e a S Q N C U T E A N l

'ii0|

l-fe‘•S

7 t) }oi, 2 7 martie 1997 P / / D I 1C E T A T E * l.l'J-N\1*<K'luni-vineri8-16;slnil>u(u9- I9-73-IM:.M I1K I.I)\C (I\ 11 KIU: * W E P J L S t j n M C Inni-Yincri 8-16; tel/foi 31-43-23; SUIIREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16. UI fax 21-WJ-7'

A D E V Ă R U L .d e CBui

%

C O M U N I C A T !Managerul SC SOMEŞ SA Dej

convoacăAdunarea Generală Ordinară a Acţionarilor

la data de 28.03.1997 - ora 11 la CASA TEHNICII a S f

SO M EŞ SA DEJ, pentru toţi acţionarii înregistraţi în R eg is tru l acţionarilor la data de 1.01.1997. : ; V '

ÎHcazul neîntrunirii cvorumului necesar, a doua adunare

se va ţine în acelaşi loc şi în aceleaşi condiţii, la data de

11.04.1997: -\v :;

Avînd în vedere numărul mare de acţionari şi spaţiul limitat, managerul general roagă acţionarii să m andateze,

persoanele nominalizate în "Convocator” .

Formularele de mandatare, materialele informative şi alte informaţuii se pot primi la Comp. Acţionariat al SC "SOMEŞ” SA Dej, telefon 064/211331 -51422. (760720)

• • CQ-,. oir.CN*.rOv’

SCAGROCOM Cluj-Napoca SA

Sucursala M ih a i Viteazuorganizează LICITAŢIE PUBLICĂ în

vederea închirierii obiectivului FERMĂ PORCINE în data de 28 martie 1997 ora 10.

Licitatia va avea loc la sediul fermei din satul Bogata, com.Călăraşi.

Relaţii la telefon 064/31.66.27; 064/31.66.28.Consiliul de Administraţie

M a n a g e r u l S o c i e l â t i i C o m e r c i a l e

F1MÂROSÂ Cluj-Napoca, str.Maxim ţtorki nr.167 [

c o n v o a c ă j

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor

la data de 16.04.1997 ora 10 la sediul societăţii pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la slîrşitul zilei de 31.03.1997. în cazul neîndeplinirii condiţiilor de validitate, adunarea generală se reprogramează pentru data de 30.04.1997, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră. ,

Informaţii la telefon 435059 int.130, orele 10-12.

SC SUPREME DISTRIBUTION A • MPEXSRL

unic distribuitor în Pjr Transilvania al produselor

NOVA BRASILIAcaută

Ş E F D E Z O N Ă , c u e x p e r i e n ţ ăCerinţe: - vîrsta 25^35 ani;

- permis conducere

C ei i n t e r e s a t ! s ă t r i m i t ă C V l a f a x

0 6 4 / 1 9 4 1 8 1 î n t r e o r e l e 8 - 1 1 .

coK

FILIALA DE REŢELE ELECTRICE CLUJ

o r g a n i z e a z ă î n d a t a d e 8.04.1997 l i c i t a ţ i e

Pentru î n t o c m i r e a s t u d i u l u i d e f u n d a m e n t a r e

Pentru l u c r a r e a : "Remediere instalaţie de canalizare la staţia 110/2Q kV Bistriţa-centru”. Tema d e p r o i e c t a r e p e n t r u a c e s t s t u d i u s e

Poate o b ţ i n e d e la Serv.Exploatare FRE Cluj, ^ . M e m o r a n d u m u l u i nr.27 - t e l e f o n 195721 •134 s a u Centrul de reţele de înaltă tensiune

B is tr i ţa - str.Vâsile Conta n r . 11 - t e l e f o n 063/ ‘13913 î n c e p î n d c u d a t a d e 31.03.1997. -

Consiliul de A dm inistraţie alSC ALCOM SA

Cluj-Napocac o n v o a c ă

Adunarea Generală a Acţionarilorpentru ziua de 11 aprilie 1997 în sala de şedinţe

din Cluj -Napoca, str.Eroilor nr.2, cu următoarea ordine de zi: ' .

1. Raportul de gestiune al administratorilor pentru anul 1996, aprobarea bilanţului contabil, a contului de p ro fit ş i pierdere, repartizarea profitu lu i şi descărcarea de gestiune a administratorilor.

2. Raportul comisiei de cenzori. ■ '3. Aprobarea bugetului de venituri ş i cheltuieli p e

anul 1997. \ . .4. A n a liză ş i h o tă rîrî' p r iv in d prob lem e de

cq m p e ten ţa e x c lu s ivă a A G A , d is c u ta te ş i nesoluţionate în şedinţele anterioare, în Consiliul de Administraţie sau ridicate de către acţionari.

5. R aportu l C onsiliu lu i de A dm in istra ţie al Asociaţiei ALC O M PAS. ...i (:f(n77j

în temeiul dispoziţiilor art.77 din Legea nr.31/1990 şi a O.G. nr.S/1997, se convoacă

Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor S.C. “Napochim” S.A.

în data de 10.04.1997, orele 13, la sediul societăţii din Cluj-Napoca, str. Someşului nr.34, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor laţ sfârşitul zilei de 31.03.1997.

Ordinea de zi:1. Raportul Consiliului de Administraţie şi al Comisiei de

cenzbri privind exerciţiul financiar pe amtl 1996.2. Aprobarea bilanţului contabil şi al contului de profit şi

pierderi pe anul 1996. Repartizarea profitului net şi fixarea dividendului pe anul 1996.

3. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli precum şi a programului de investiţii pe anul 1997. " _

: 4. Aprobarea modificării valorii nominale a acţiunilor.5. Dezbaterea legalităţii Hotărârilor adoptate de Adunarea

Generală a acţionarilor din 28.08.1996. t, 6.Divers& 1 ;

Materialele referitoare Ia ordinea de zi se pot consulta la sediul societăţii începând cu data de 31.03.1997, între orele 10-14.

Acţionarii pot participa la Adunarea Generală direct, cu buletin de identitate şi certificat de acţionar sau prin procuri speciale acordate unor reprezentanţi acţionari Procurile speciale se pot obţine de la sediul societăţii. După completăre şi semnare, un exemplar va fi depus la sediul societăţii până la data de 3.04.1997, orele 14. în caz de neîndeplinire a cvorumului, adunarea va 'avea loc la data de 24.04.1997, ora 13 în acelaşi loc. ~ ’

(342102)

Preşedinte al Consiliului de Administraţie ing. Porumb Comei

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL SOCIETĂŢII COMERCIALE

gramd&m a r s acu sediul în Cluj-Napoca, str.Migdalului nr.20

convoacă Adunarea Generală Ordinară

a Acţionarilorla data dc 8 aprilie 1997, ora 10,

la Casa Tineretului din Cluj-Napoca, s str.Tinereţului nr.53-56 §

pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 31 martie 1997.‘ A « •

In situaţia în care Adunarea generală nu se va putea ţine pe data de 8 aprilie, pentru neîndeplinirea condiţiilor de prezenţă, se va ţine a doua zi în acclaşi loc şi la aceeaşi oră.

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a s e d i u l

s o c i e t ă ţ i i d i n C l u j - N a p o c a , z i l n i c î n t r e

o r e l e 8 - 1 6 , t e l e f o n 4 3 3 0 0 5 s a u 4 3 3 0 0 6 .

fără dobîndă!l iM A K I R E D U C E R II)E P R Iv J -U R I#

pentru: • tinerii căsătoriţi • plata integrală • pensionari

n .m - y v m c A :♦ Piaţa 1848 nr.l Tel: 437429; TeUb'ax 437430♦ Livezii 63 Tel. 437444 (Zona Carbochim - Clujana). g

DEJ: ♦ Str.EcTeodoroiu nr.56 - Tel. 215073 \ HUEDIN: ♦ StrA.Iancu nr.l. ® Mai găsiţi: PARCHET, PALUX, LACURI, ARACET, DILUANT.

La peste 3 milioane valoare, se asigură trânsportul gratuit!

SC SINTEROM SAanunţă

' O- pentru angajarea unui

cenzor extern independent■ î n v e d e r e a v i z ă r i i

B i l a n ţ u l u i c o n t a b i l p e n t r u a n u l 1 9 9 6 .

Ofertele se depun în plic, la sediul SC SINTEROM SA, B-dul Muncii nr.l2 Cluj-

Napoca, Biroul >*— <—z SHA I - Organizare) ţ ^ l k S R U | / / pînă la data de31

martie 1997.

Consiliul de Administraţie alSC GRUP 4 INSTALAŢII SA

Cluj-NapocaS t r . D c v a 1 -7

în temeiul art.77 din Legea nr.31/90 şi alO.G. nr.5/97convoacă

Adunarea Generală Ordinară a Acponarilorla data,de 12.04.1997 ora 14, la Casa Tineretului, str. Tineretului nr.53-55 Cluj-Napoca,pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la data de 31.03.1997. în cazul neîndeplinirii cvorumului, Adunarea se reprogramează pe data de 14.04.1997 ora 10 în acelaşi loc.

Ordinea de zi: -/. Raportul administratorilor şi cenzorilor.Aprobarea

bilanţului contabil, a contului de profit şi pierderi, repartizarea profitului şi fixarea dividendelor.. 2. Aprobarea bugetului de venituri şi chelttneli pe anul 1997şi a Programului de activitate. y

3. Diverse. . ..Formularele de mandatare, materiale informative şi alte

informaţii se pot primi de la sediul societăţii - Oficiul juridic, tel. 064/196168. (763811)

BANCA AGRICOLĂ SA

Filiala GHERLAprin executorul judecătoresc,

v de pe lîngă Judecătoria Gherla, - o r g a n i z e a z ă L I C I T A Ţ I E P U B U C Ă

la sediul SC OVINEX Răscruci, pentru vînzarea următoarelor categorii de bunuri:

♦. utilaje agricole ♦ autoturism ARO _♦ utilaje, agregate diverse specifice \

crescătoriilor dc animale. *Lista bunurilor scoase la vînzare poate fi consulţatâ

la sediul unităţii şi al Băncii Agricole Gherla.Licitaţia va avea loc în loc. Răscruci nr.333, începînd

din 27 martie 1997, în fiecare zi de joi, ora 10. R E L A Ţ I I L A T E L E F O N 2 4 1 3 6 7 .

j

A D E V Ă R U L . » - D J f B F ' J ^ M 7 y t T V - & ^ ^ * ^ f c b ’**,a*ri»-lt;s}nibiii9-U}ttVbtl9-1344}SUB1IEDACţlA'nMDAi î o î 7 7 m a r t i e 1 9 9 7 \ 8 )r l i 0 l ; / L / I / A i E luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA BEJ: luni-vineri 8-16; tel/fox 21-«0-75. j v i , « n o i » v » -r ,r * \ j yde Olul

p k v t u u / i c i i r r A R iliVTEGBALK V R A J A M O B I l f imm M o it e ii j i1REDUCERE

transport, urcat ţi montat GRATUIT !

MODENACluj-Napoca

o Str. Oaşulni nr. 42Atel.: 433555,136822, ORAR 8-18 a H a la A g ro a lim e n ta ră P - ta M ih a i V iteazu l etaj 1

teL: 132897, ORAR 9-1*□ C a le a V icto rie i n r. 100

(M a te rn a , T U R D A ) tel.: 433804

MAI COMERCIALIZĂMPARCHET. PAliJX, ARACET

LA lD ILU A N IC LE iD E O A S E . âOJLEAHPOKÎ PEMTRU LEMN. SALTELE RELAXA

« « • m o b il ă î n r a t e f ă r ă d o b a n d a *»***

Managerul Societâtii comerciale "TURISM TRANSILVANIA "S.A. Cluj

c u s e d i u l Tn C l u j - N a p o c a / P i a ţ a Unirii n r .1 0

la dala de 16.04.1997, ora 12.00, la Hotel Transilvania, Cluj-Napoca, pentru tofi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor

la sfârşitul zilei de 07.04.1997, cu următoarea ordine de zi:

' 1, Raport de gestiune al administratorului pe anul 1996.2. Raportul cenzorilor privind bilanţul contabil şi exerciţiul - bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 1996. _

3. Aprobarea bilanţului "contabil, d contului de profit şT pierderi ' şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 1996;

repartizarea profitului şi fixarea dividendului.4. Validarea modificărilor aduse statutului societăţii pentru a

corespunde cerinţelor prevăzute de lege pentru societăţi deschise. - , ' -

5. Diverse

7 în cazul în care nu vor fi îndeplinite prevederile legale. Adunarea Generală a Acţionarilor se reprogramează pentru data de 30.04.1977, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.

Documentele şi materialele informative referitoare la problemele înscrise la ordinea de zi se pot consulta la sediul societăţii, etaj II, cam. 3, Compartimentul acţionariat, zilnic-între orele 12.00 - T5.00’. Tel.: 192734, 194439,începând cu data de 07.04.1997. '

Acţionarii persoane fizice,pot participa la adunarea generală direct, cu buletinul de identitate şi certificatul de acţionar sau prin procură ' ' specială acordată altui acţionar. Procura specială de reprezentare se obţine de la sediul societăţii, compartimentul acţionariat, până la aata de 15.04.1997.

M anagerul G eneral alS C A G R O C O M S U I N S A B o n f i d a

cu sediul în localitatea Bonţida, str.Principală nr.834, judeţul Cluj, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr.Jl2/354/1991, în conformitate cu prevederile art. 78 şi 79 din Legea nr.31/1990, convoacă

Adunarea Generala Ordinară a Acţionarilorla data de 14 aprilie 1997, ora 10, pentru toţi acţionarii înregistraţi în

Registrul consolidat al acţionarilor la 31 martie 1997.Locul dc desfăşurare al adunării este sediul societâtii avînd următoarea

O R D I N E D E Z I :

/. Raportul de gestiune al managerului pe anul 1996.2.Jiaportul Comisiei de Cenzori pe anul 1996.3. Aprobarea Bilanţului Contabil şi a contului de profit şi pierderi pe anul 1996.

. 4. Aprobarea bugetului de Venituri şi cheltuieli şi a programului de producţie pe anul 1997. y , . * . (

5. Modificarea Statutului societăţii şi a structurii acţionariatului.6. Diverse. ■ ,

’ Documentaţia referitoare la ordinea dc zi poate fi consultată după data dc 8.04 4 997, Ia sediul socictâţii între orele .

Potrivit prevederilor legale, acţionarii pot participa la adunarea generală direct cu buletin de identitate şi certificat dc acţionar, sau prin procuri speciale acordate unor reprezentanţi acţionari, alţii decît salariaţi ai socictâţii: . -

Formularele pentru procuri spccialc sc pot obţine dc la biroul acţionariat al socictâţii şi sc vor depune în original la sediul socictâţii cu ccl puţin 5 zile înainte dc AGA.

în cazul în carc nu sc va întruni proccntul dc reprezentare prevăzut dc lege, a doua adunare generala se convoacă la data dc 30 aprilie 1997, ora 10 şi cu aceeaşi ordine

dezi.I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n 0 6 4 / 4 3 2 6 5 8

' i n t e r i o r 1 3 9 , f o x 0 6 4 / 4 3 2 6 5 7 .

îri temeiul Legii 31/90 şi a Ordonanţei de urgenţă a GR 5/97

C o n s i l i u l d e A d m i n i s t r a ţ i e a l S o c i e t ă ţ i i C o m e r c i a l e

TEHNOFRIG S Atehnofrig cu sediul în Cluj-Napoca,

/frtivnnrnX utilaje pentru industria lUflqWJUIjA ALIMENTAM II TEHNICA FRIOUIUI

str.Fabricii de Chibrituri nr.5-11 . . convoacă ■

Adunarea Generală Ordinară şi Extraordinară a Acţionarilorpentru data de 4.04.1997 în sala Cantinei Restaurant TEHNOFRIG din

str.Maramureşului 36, ora 1430, pentru toţi acţionarii cuprinşi în Registrul consolidat al acţionarilor elaborat de RRA.

în cazul în care Adunarea Generală nu va fi legal constituită la accastă dată, ea va avea loc în ziua de 18.04.1997 la aceeasi'oră si în aceeaşi sală.

ORDINEA DE ZI:/. Raportul administratorilor şi cenzorilor. Aprobarea bilanţului contabil, a contului

de profit şi pierdere,repartizarea profituliii şi fixarea dividendelor V2. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 19973. Aprobarea modificărilor Statutului4. Confirmarea administratorilor şi cenzorilor. Alegerea cenzorilor supleanţi.' £5. Fixarea remuneraţiei cuvenite administratorilor şi cenzorilor. t In sala Adunării Generale vor avea acccs numai acţionarii sau mandatarii lor,

împuterniciţi cu procuri speciale, în condiţiile prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a GR 5/97, art.5, aliniatul 2. '

Acţionarii vor avea asupra lor buletinul de identitate, certificatul de acţionar şi procura specială unde este cazul.

Formularele de procuri speciale se ridică de la Biroul acţionariat al firmei începînd din 25.03.1997 şi se depun după completare şi semnare la Biroul acţionariat p înă cel tîrziu în 31.03.1997. -

Începînd din data de 25.03.1997 materialele informative referitoare la problem ele incluse în ordinea de zi se pot consulta la sediul firmei sau se pot procura contra cost

in fo rm a ţii su p lim en ta re la te le fo n 0 6 4 / 4 3 5 0 0 1 .

• « T U U D A l PP/rtlHWPREŢURI PROMOŢIONALE !

C TelJFax: 064 - 414434 J7Mj70_£J

VINZATOAREpentru DEJ,

GHERLA.Naveta decontată. Informaţii la

telefon 192868.

ÂTLAf

în temeiul Legii nr.31/1990 şi al Ordonanţei de urgenţă GR 5/1997,

SC ML AS SAcu sediul în Cluj-Napoca, str.Aurel Vlâicu nr.182;

convoacăAdunarea generală ordinară şi extraordinară a acţionarilor' înscrişi în R.A. la sfîrşitul zilei de 31.03.1997, ladata de 12.04.1997, ora 10 în sa la C antinei RESTAURANT TEHNOFRIG, str.Maramureşului nr.36 Cluj-Napoca.

în cazul în care adunarea generală nu va fi legal constituită la această dată, ea va avea loc în ziua de 26 .04.1997 la aceeaşi oră si

• i j

în acelaşi loc. ' .Ordinea de zi:1. Aprobarea bilanţului după analizarea raportului Consiliului de

administraţie şi al Comisiei de cenzori.2. Aprobare p contului de profit şi pierderi, repartizarea profitului,

fixarea dividendului şi descărcarea de gestiune a administratorilor.3. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 199 7. ,4. Validare& modificărilor aduse Statutului Societăţii în urma

modificării structurii acţionariatului.5. Alegerea Consiliului de administraţie şi a Comisiei de cenzori.6. Diverse.Începînd cu data de 31 martie 1997, documentele şi materialele

informative referitoare la problemele incluse în ordinea de zi s e pot consulta la sediul societăţii, birou Acţionariat/între.oreJe 10-12.

Calitatea de acţionar se va dovedi cu buletin de identitate, certificat de acţionar şi procură specială, unde este cazul.

în sala adunării generale nu vor avea acces decît acţionarii sau mandatarii lor.

Procurile speciale se depun la sediul societăţii, biroul acţionariat, pînă la data de 4.04.1997. - (763812)

PiSi

% Ic S, ni

I

r

[ ( 9) K>i/ 27 martie 1997 P U B L IC IT A T ECLUJ-iNAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmba(a 9-14; tel/fax 19-73-04; Sl'BRltDACţ IA TURDA: luni-vineri 8-16; (ci/fox 31-41-23; SUnRKDACflA DEJ: luni-vineri 8-16; fel/fax 2Î-60-75

ADEVARUL 1 de C l u j 1

--------------------------------------■------

SC ARGOS SA Cluj-Napoca,str.Onisifor G hibu(G alaţi) nr.20, tel. 064-195292

în temeiul prevederilor art.73 din Legea nr.31/1990 şi art.15 din Statutul societăţii „convoaca

Adunarea Generală Ordinară şi Extraordinară a Acţionarilor ;pentru ziua de 11 aprilie 1997, ora 12 la Clubul Complexului Univers T (Casa

Tineretului) din Cluj-Napoca, str.Tineretului nr.53-55.ORDINEA DE ZI pentru A dunarea G enerală Ordinară: -1. Raportul Administratorilor ’

2. Raportul Comisiei de cenzori3. Aprobarea b ilanţului contabil la sfîrşitu l exerciţiului financiar 1996 şi a c o n tu lu i .

ele p ro fit şi pierderi. Repartizarea p ro fitu lu i .4 . Aprobarea bugetului de ven ituri ş i cheltu ieli p e anul 19975 . Completarea Com isiei de cenzori cu 3 m em bri supleanţi6. D iverseORDINEA DE ZI pentru A dunarea G enerală Extraordinară: \1. Aprobarea m odificărilor S ta tu tu lu i ş i a Contractului societăţii.Începînd cu data de 7 aprilie 1997 materialele supuse spre aprobare se pot consulta

l a sed iu l societăţii, la Serviciul Personal.C alitatea de acţionar se va dovedi cii certificatul de acţionar sau procură specială de

reprezentare. Reprezentarea este permisă numai pentru acţionari. Procurile speciale de reprezen tare se obţin începînd cu data de 1 aprilie 1997 de la sediul firmei (Serviciul P e r so n a l) . Depunerea procurilor completate se face pînă la data de 3 aprilie 1997, ora

* 4 - . . : . . .. 'I n c a z de neîndeplinire a condiţiilor cerute de Legea nr.31/1990, Adunarea Generală

s e co n v o a că pentru ziua de 12 aprilie 1997, ora 12, în acelaşi loc şi cu aceeaşi ordined e z i. * • - '

Preşedintele Consiliului de Adm inistraţie(3 0 1 7 9 ) M at.inf.Popescu Angela

Consiliul de Administraţie alS C S O M P A N S A D e j

convoacăAdunarea Generală a

Acţionarilorf£3 data de 12 aprilie 1997, ora 114a

c lu b u l societăţii din Dej, str.L.Rebreanu n r .3 6 , pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registru l acţionarilor la data de 31 martie 1 9 9 7 . --h , • ;

în cazul neîntrunirii cvorumului necesar,a doua adunare se va tine în acelaşi loc si> t. iIa aceeaşi oră, la data de 26 aprilie 1997.

Materialele informative, formularele de m andatare şi alte informaţii se pot primi

ta sediul societăţii din Dej, str. Regina M aria nr.18, telefon: 212284,- 212285

Intre orele 8-14. I3m7m

FANTASYcomputcrs

Noi nu vindem g o h d calculatoare,

noi vă oferim soluţiir

5x86/133 F m mK5/100 lifeMIWii

Vrei altceva? Avem soluţia:Str.Pavlovl6, ap.6 ;

Zilnic: 9-17, Tel.19.58.61

FILIA LA D E R E Ţ E L E E LE C T R IC E C LU J1 .

anunţă întreruperea furnizării energiei electrice în vederea: executării reviziilor la posturile de transformare, după următoarea planificare:

03/04/97H -I

Horea - parţial, Dragalina, Bariţiu - parţial, Mâloasa, M^tropol, Banca Agricolă .

|---------------------------------1.| 04/04/97 | Gruia - parţial, Racoviţă, Maşiniştilor,Carpaţi,Crişan |

ro7/04/97—l"stăd"îorTCFR/ CăminCFR^ str.Gruîă^ pârUal _ _ I i_— _----------_ i--------------------------------------------- ------------------------------------- ..— --------1lJ38/04/97_j Negruzzi, Dornei, Şerpuitoare, A.Bunea j

| 09/04/97 | Hotel Transilvania, Studio TV Cinemar, str.Galilei, j I I Cetăţii I

j 10/04/97 | Vînătorului, blocuri Gruia nr.58A, B, C, jInstitutul Meteorologic |

|_1jl/04/97_|_Căm in J_, 2_, înătoru[ui_19_bloc_C1 ,_E2_ _ _ _ _ _J

I 14/04/97 I 11 Octombrie, Migdalului . I|^15/04/97^j Kovari, Rădăuţi, Suceava^Buhuşi j

I 16/04/97 | PECO, Maşiniştilor capăt, Cîrlova, Zarandului, . I I - I Chendi, Bradului ' I

! 21 /04/97 j Grigorescu blocuri P 1, L1, K2, M, turn 6, K1, N, L4, !_ j bloc 7 Macului - j

| 22/04/97 l^ cŢ lO G ^ r i £ o 7 e s c u Ţ b î o f s ş T ~ ~ ~ Z J|j23/04/97Z j Vlahuţă 27 bloc C2, Vlahuţă 21 bloc C1, Lamă D j| 24/04/97 | CT 1 Grigorescu, Mirăslău 2, 4, Donath 105 ,1 0 7 , |

_ j Fîntînele 40, Fîntînele^4-36________ _ _ _ lI 25/04/97 I firidă pod, Fîntînele 55, 59, 53, Complex Fortuna I

30/04/97 ! bloc C4, Vlahuţă - parţial, lamă B, bloc N4, SC jL '

Vi;

y. i

A D E V Ă R U LcteC lu i

ROMANIA-GERMANIATrans-Europa

efectuează transporturi de persoane in GERMANIA la cele mai convenabile preturi.

Plecări săptămânale din CLUJ!

• Ag. Trani-Europa • Hotel MelodyToi.: 165447, Fax: 197468.

• Ag.KMO Tel.: 196557 f30U5)

Banca Română pentru Dezvoltare

Persoanele care nu şi-aw ridicat sumele cuvenite din ajutorul social şi au depus cerere de reprogralnare, se vor prezenta în data de~ 27.03.1997între orele3-12 şi 14-16la casieria S Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca § din str.Moţilor nrl -3 pentru efectuarea plăţilor.

anunţăv în zărea la lic ita ţiep u b lică

• 3 buc. autocamioane• 2 buc. autotractoare -' • • 7 C• 1 buc. autobasculantă• 1 buc. autoizotermă• 1 buc. autovidanjă

c a r e s e v o r v in d e la p r e ţu l c e l m a im a r e o fe r it .

Licitaţia va avea loc în Cluj-Napoca, str Beiuşului nr.72, în data de 3 aprilie 1997, ora 13.

IN FO R M A Ţ II S U P L IM E N T A R E LA T E L E F O N 191762.

BANCA AGRICOLĂ SAFiliala GHERLA, jud.Cluj

organizează LICITAŢIE PUBLICĂpentru vînzarea următoarelor bunuri,

proprietatea SC PRODFURAJ SA Iclod, luate în garanţie de unitatea noastră: ,

♦ corp fabricaţie nutreţuri combinate ♦ găini ouătoare - 12 mii capete

♦ autobene - 2 buc. ♦ ifron ♦ locomotivă | D IE S E L hidraulică ♦ şoproane şi patule.L icitaţia va avea loc, începînd din 27 martie 1997, în

localitatea Apahida, în incinta Fermei III a SC Agricola SA, la ora 10, pentru găini şi în localitatea Iclod, slr.Gării nr.417, la ora 12 pentru celelalte bunuri. / ■

R E L A Ţ II LA TELEFON 2 4 1 5 3 6 .

sc a iM « iM snCluj-Napoca, str.Aurel Vlaicu nr. 184

angajează• tîmplari universali;• şomeri tineri,

absolvenţi de 8 clase, liceu, şcoli profesionale, pentru a fi calificaţi la locul de muncăîn meseriadeTÎMPLARUNIVERSAL

Durata formării în producţie - 6 luni. Condiţii de lucru si salarizare deosebite.Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul

societăţii din str.Aurel Vlaicu 184, la telefon 414376 sau 147916.

__________________________________________________ (763820)

Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca

B-dul 21 Decem brie 1989 nr.79 £ angajează urgent, ş

pe perioadă determ inată *O M UNCITORI NECALIFICAŢI pentru

săpături manuale, -condiţii: - bărbaţi, vîrsta peste 20 ani;

O ZUGRAVI-VOPSITORI, bărbaţi;Selecţia va avea loc la sedful unităţii în ziua de 3

aprilie 1997, ora 10. ' ^

Cererile se vor depujie pînă la data de 2 aprilie 1997.

I N F O R M A Ţ I I S U P L I M E N T A R E S E

P O T O B Ţ I N E L A T E L E F O N 4 3 0 8 7 8

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarul ABIEWÂfllJLv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . l 6 . t e Cflltf

ADEVARULde Cluj PUBLICITATE I CI.UJ-NAP(X?A:luDi-vincri8-16;sîmbâlâ9-14;(eWaxl9-73-fl4; SUBREDACŢIATURIH ' luni-vincri 8-16; tel/fax 31-43-23; ŞUBREDACJ1A DEJ: luni-vincri 8-16; (d/fax 21-60-75. joi, 2 7 martie 19 9 7 M

S.C. ONESTO S.R.L.

C A S Ă

D E A M A N E TPiaţa Mihai Vitcazu nr.42

T e l. 19-59-66

• Vînd/schimb 2 camere conîor* I cu apartament 3 camere. Ofer diferenţă. Tel. 41-07-04. (379386)

ANIVERSARI, MULŢUMIRI

• Marnă dragă Anuţa Nilaş Brici, astăzi, cind buchetul vieţii se completează cu a 85-a floare, îţi doresc multă sănătate şi mulţumire sufletească. La mulţi ani! Vasilica.(393531) . >

MATRIMONIALE* Domn 42 ani, 170 m,

amcrican de origine română, cu bune maniere şi iară vicii, p rezen tab il şi sinccr, caut doamnă româncă, ardeleancă, cu calităţi asemănătoare, bună gospodină şi sta to rn ică în v iaţa dc familie. C er seriozitate. Răspund la adresa PO Box 184 Campbell, CA 95009-0184 USA. (382625)

VINZARI CUMPĂRĂRI

• Agenţie imobiliară. TeL 19-08-07. (379211)

• P ro C asa- Agenţie im obiliară. Tel. 14-04-80. (385322)

* Vînd spaţiu comercial parter bloc pentru magazin. TcL 13-78-72 (379409)

• Cumpăr cărţi TeL 19-00- 33 (385483)

• SC Ncghcv-Rom Prodexim SRL, vinde lipici p en tru papetăric “Guec-Pen” import Malayesia, flacon 50 ml, 3500 lei şi sacoşe PVC diferite culori, 2500 lei; adeziv pentru gresie şi faianţă import Cipru,60.000 lei/sac dc 25 kg. Tel. 41-43-07; 43-60-05 (385515)

* Vînd m aşină num ărat bancnote cu detecţie la fals. TcL 43-33-83. (385526)

Vînd urgent apartament 2 cam ere finisat P iaţa M ihai Vitcazu nr. 11. Informaţii teL 41-1547 orele 9-17 sau 41-05- 69 orele 17-21. (385296)

• Vînd urgent apartament 3 camere M ărăşti-ccntru. Tel. 15-26-13. (385418)

<! V înd vilă m arc în Grigorcscu, în curs de finisare şi grinzi lemn pentru acoperiş. TeL 18-41-07. (385525)

• Vînd apartament 3 camere G heorgheni. Tel. 14-98-53 (385540)

• Vînd garsonieră confort I, m obilată, u ltra do ta tă , cu telefon, tv cablu, televizor color, în Zorilor str. Cireşilor nr. 4 ct. 3 ap. 13. Preţ 12.000 dolari. Informaţii tel. 13-69- 56.(385551)

• Vînd apartament 2 camere Zorilor. Tel 19-43-64 sau 43- 83-98. (393365)

• Vînd apartament 4 camere ultrafinisat, scmiccntral. Tel14-91-77(393442)

• V înd ap a rtam en t 2 camere. Str. Mehedinţi nr. 14, BL D15, ap. 88. (393446)

• V înd ap a rtam en t de 5 camere în curs de finisare, în tr-un bloc nou, în cartie r G heorgheni. Tel 13-41-67 orele 9-16. (393493)

• Vînd apartament 2 camere confort 2, G heorgheni şi apartament 4 camere confort ,1 M ăn ăştu r, cu telefon, Ia preţuri foarte avantajoase. Tel 19-70-27 sau 15-79-55. (393554) .

• V înd garson ieră s tr . Dejului, nefinisată, parter. Tel 19-41-79. (393585)

. • Vînd fermă zootehnică. Tel. 15- 81-47. (379273)

• Vînd firmă. Telefon 12-81-13. (379315) x

• Vînd maşină îngheţată. Preţ convenabil. Tel. 17-72-12.(385506)

• Vînd ieftin parcele de 545 mp intravilan, zonă deosebită. TcL 14-01-67. (385520)

• Vînd teren în zona centrală. Telefon 16-96-05. (379296)

• Vînd teren la ieşire din Gilău. Telefon 42-02-14. (379344)■ • Vînd teren intravilan 28 ari Zorilor. Tel. 19-68-88 orele 8-18. (379406)

• Vîrid 14 ari de teren în satul Vîlcele, preţ. negociabil. Telefon 1245-14 după orele 18. (379412)

• Vînd teren 700 mp la coada lacului Lesu. Tel. 15-86-11 (385528)

• Vînd apartam en t 3 camere, Calea Dorobanţilor, etaj 1. Relaţii tel. 15-37-54 şi018-62-31-18. (379119)

• Vînd urgent garsonieră cen tra l str. C alea Dorobanţilor nr. 39-41 bl. C ct. 2 ap . 44 orele 13-19.(379179)

• Vînd apartament 4 camere confort m ărit 103 , mp Minâşiur (capăt Plopilor) 145 milioane negociabil. Tel. 19- 23-54 orele 17-20. (379361)

• Vînd casă, grădină. Tel. 43-61-17.(379382)

• Vînd apartament două camcrc: Telefon 15-97-84. (379282)

• Vînd apartament, 3 camere confort 1. Tel. 41-37-25 după ora 16, (379153) _• Cumpăr 1 sau 2 camere plata pe ■

loc Iei/valută. Tel. 19-42-59. (379209)

Vînd garsonieră confort I str. Almaşului nr. 14 ap. 15. Relaţii zilnic după ora 18. (379218)

<•' • Vînd 3 camere parter str. Pata, garaj, telefon. Tel. 19-08-07. (379276)

• Vînd apartament 3_ camere, încălzire centrală cu gaz şi garaj str. Parcului nr. 15 Apahidatel. 23-16-11.(379312) - -

• Vînd apartament 3 camere finisat, central. Informaţii la tel. 31-13-84 Turda. (342010)'

• Vînd apartament 3 camere confort I str. mehedinţi nr. 61-63 ap. 7 preţ 16.000 DM negociabil. Tel. 16-17-34. (379325)

• Vînd garsonieră. Tel. 16-04-09. (379342)

• Vînd garsonieră în Mănăştur. Tel. 17-43*32. (379345)

• Vînd apartament 4 camere Mărăşti. Tel: 15-43-28. (379350)

• Vînd 3 camere finisate str. Cojocnei nr. 4 ap. 19. (379370) •• • Vînd apartament 2 camcrc

ultrafinisat. Informaţii la tel. 16-83- 43 după ora 18.- (379376)

• Vînd apartament 3 camcrc Mănăstur finisat. Tel. 18-16-52. (379388)

• jVînd apartament 3 'camere cu telefon. Informaţii la tel. 16-76-46 dupăora 17. (379393) •

• Vînd garsonieră confort 1 str. Ccmci nr. 7 sc. 2 ap. 116 zilnic. (379397) . ' ■

* Vînd 3 camcrc Calea Dorobanţilor. Tel. 12-78-96.(379402)'

• Vînd apartament 2 camcrc etaj1,, finisat, str. Pata. Tel. 15-02-95. (385307) .

• Cumpăr apartament 2 camere Grigo'rescu sau Plopilor exclus intermediari. Tel. 18-52-97. (379378)

• Vînd casă central cu o cameră, bucătărie, baie, garaj, telefon internaţional, pe un teren de 240 mp. Preţ 52.(XXI DM. Tel 13-15-95 după masa. (385453)

• Vînd apartament cu 3 camere str. Narciselor nr. 4 bl. F8 sc. B et1 ap. 26, Turda Micro 3. (385478)

• Vînd garsonieră confort I etaj 1 . Str. Stephenson nr. 1-3 ap. 22. (385492) ■'•■/-' "■ -

• Vînd casă 2 camere plus dependinţe şi teren 437 mp, zonă semicentrală. Tel. 17-65-28; 42-56- 88 (385519) ,

• Vînd apartament 2 camere, Zorilor confort sporit. Tel. 12-08- 80 (385530) :

• ‘ Vînd apartament două camere str. Gîrbău, Mănăştur, confort II. Tel. 17-57-97. (385531)

.• Vînd casă 4 camere cu dependinţe telefon, demisol finisat, str. C. Brâncusi nr. 29. Informaţii tel. 19-71-31 orele 18-21. (385533)

• Vînd apartament 3 camere str. - Gheorgheni. Tel. 15-18-32 după ora 18. (385534) ,: • V înd casă cu grădină în

1 Aschileul Mare. Informaţii la tel. ,16-01-08 (385538) ....

• Vînd urgent 3 camere str. Aurel Vlaicu nr. 25 ap. 52 după ora 16 (385539) ' ^ ;, • Vînd apartament doua camere str. Fabricii nr. 1 et. 5 ap; 20. Tel.41-15-18 (385542) ^

• Vînd, în casă familială, 5; camere, dependinţe şi grădină, central. Informaţii tel. 19-75-28(385546) .,

•, Vînd casă nouă trei camere, bucătărie, cămară, baie + grădină.' Str. Aiudului nr. 6 după ora 17, la intrare în Somcşem. (385553); • Vînd 3 camere. Tel 14-04-80.;

(393466).* Vînd casă cu grădină 650 mp în

Florcşti. Tel 13-69-08. (393475)*, Vînd apartament 2 camere

confort unic. Str. Moldoveanu nr.12,-ap. 24. (393496) ’ /. • Vînd apartament 3 camere

parter, str. Ialomiţei nr. 11, Bl. S9, sc. 2, ap. 12. Vizibil între orele 17-20. (3935.37)

• Vînd garsonieră în Mănăstur. Tel 12-85-19. (393538) ,

• Vînd urgent şi convenabil 2 camere, zonă bună. Tel 13-69-65.(393540) ■

• Vînd casă cu grădină, str. Fagului (Bună Ziua), 1400 mp, 35 dolari/mp negociabil. Tel 14-14-17 după orele 18. (393559)

• Vînd casă. Tel 15-24-69. (393563)

• Vînd apartament 2 camere in bloc de cărămidă în cartierul Grigorcscu. Tel 18-57-27 orele 17-21.(393564)

• Vînd apartament 3 camere în bloc de cărămidă, în cartierul Grigorescu. Tel 18-31-62 orele 17-‘21. (393565) ' .

• Vindem piese pentru Aro, TV, Raba, Saviem, Dacia în str. K. M a n nr. 22 (378256)

• V înd G olf II GTD înm atricu la t, geam uri electrice, a larm ă în s ta re foarte bună, consum 5,5 1. Relaţii teL 4141-47; 4140-56 sau seara Ia 14-34-71. (379269)

• Vînd AUa 164 an 1988 avariată spate. Tel. 19-17-81; 19-06-12.(379284)

• Vînd jeep M itsubishi Pajero 4x4 turbo diesel stare impecabilă. TeL 14-17-20 între orele 14-22. (379308)

• Vînd Dacia 1300 an 1982 şi Peugeot 305, diesel, an 1986; ambele înm atriculate. TeL 15-66-20 (385388)

• Vînd Ford Sicrra break an1989 2,3 diesel, vama plătită, omologare, recent adus. TeL15-66-20. (385389)

• Vînd lemne de foc, motor M TZ de 70 C P, rem orcă 2RB5A. Tel. 18-33-52 (385411)

• Vînd VW Scirocco, 1982, înmatriculat, cu carte. Tel 18- 89-28. (393368)

• Vînd Peugeot 405 diesel, an 1989, recent înscris. Tel 13- 86-69. (393562)

• Vînd Peugeot 205. Tel 17- 64-82. (393571)

• V înd calculator 486/40 MHz, 265 HDD, 4 MB RAM, SVGA color. Telefon 42-53- 35.(393580)

• Vînd maşină spălat Automatic stare foarte bună, video Panasonic. Tel. 14-28-34. (379354)' • Vînd televizor Philips stereo, teletext. Tel, 16-91-23. (379368)

• Vînd televizor Samsung nou. Tel. 19-59-66: (379405)

• Vînd urgent calculator Pentium nou + accesorii. Tel 0- .17-14-12 (393443)' • Vînd pager Motorola Imstaldt. Tel 42-52-75. (393573)

• Vînd maşină de îngheţată germană stare perfectă, două capete. Telefon 13-72-35. (379347)

• Vînd tractor U650 cu plug şi grapă. Tel 16-82-54 str. Izlazului nr. 18 bl. C ap. 184 sc. 6. (385523)

• Vînd betonieră 220 V, Tyrolit, aparat sudură: Tel. 12-01-19 (385543) ' :•: • Vînd combină de secerat Class Senator si tractor U 550. Informaţii la ţel 42-01-64. (393484). ; ,

• Intermediem chirii. Tel 19-09- 28. (392329)

• Caut chirie spaţiu pentm atelier tinichigerie. Tel 43-31-27. (393530)

• Dau chirie locuinţă. Tel. 19-60-00 (379332)

• Vînd Dacia papuc cobăr închis an fabricaţie 1987. Tel. 43-74-21. (379337)

. • Vînd programare pe firmă pentru Dacia pick-up. Tel. 43-34- 33 pager 24067. (379340) ■

• Vînd autobuz RD-109 şi IK4. Informaţii.la tel. 19-29-78 între orele 10-12. (379398)

• Vînd Dacia Break şi Dacia P'apuc pc firmă. Tel. 19-7049 ora8-18(385509)

• Vînd autocamion Saviem, diferenţial spate Aro, si piese Audi80. Tel 18-13-44. (393551)

• Vînd sau schimb 2 Dacia 0 km cu locuinţă. Tel. 13-54-94. (379197) s ; :: ’V . -

• Vînd Dacia an ,fabricaţie 1995 pret rezonabil. Tel. 43-60-72. (379261)

• :Vînd BMV 318 neînmatriculat, an 1985, pret 1.500 DM. Tel. 31- 28-32. (342036A) \ ; : 'r :

• Vînd Dacia 1300 cu caroserie: tip 1996.‘‘Tel.' 12-88-91 după ora18. (379384) * : '

• Vînd Aro 10. Tel. 41-33-06.(379403) ' . / / V

Vînd urgent Aro 244 benzină impecabil, fabricaţie 1993. Vizibil joi-vineri str. Tulcea nr. 17 ap. 8 (385291) , ' v'

• . Vînd Ford Granada înmatriculat, 6,8 milioane lei. Tel. 19-07-03 (385324)

• Vînd VW Golf diesel, 1989, pret negociabil, 7000 DM. Tel. 16-12-29 (385332) : :

• Vînd urgent Dacia 1310 an1991. Pret convenabil. Tel. 17-38- 53 (385350) . , : , Z ./, ‘

• Vînd VW Golf II, diesel,.an'1992. Tel. 1647-97. (385415)

Vînd Aro 320 platformă, 1990,în stare de funcţionare şi Dacia combi din 1996,3.000 km la bord. Tel. 13-72-81 (385464)- ■

• Vînd 2 Renault 20 cu carte de identitate, pret 1700 DM/bucată. Tel 15-37-53. (393439) . ■

• Vînd Ford Tranzit, 1986, înmatriculat, diesel, 2500 cmc,. stare excepţională. Tel 43-82-58. (393488) ■ f

.• Vînd VW Golf 2, an 1987, înmatriculat, 1300 cmc. Tel 14-62- 31.(393524)

• Vînd VW Transporter 12 CJ,' 2000 DM. Tel 19-65-65 sau 19-53- 92.(393525)

, • Vînd Ford Sierra neînmatriculat. Tel- 17-91-04.(393532)

• Vînd Dacia 1310, an 1989, model TLX, stare foarte bună, preţ12,5 milioane. Tel 43-59-13. (393558) ■

• Vînd Golf G fl 16 V, ABS, 1988, neînmatriculat. Tel 14-95-13.(393583)

• Cumpăr vitrine frigorifîcc orizontale. Tel. 19-00-01. (379411)

• V înd maşină îngheţată, preţ 8 milioane negociabiL Tel 41-32-51. (393548)

Vînd semănătoare pentru tractor chinezesc. Informaţii la tel. 127 Iclod (după ora 18). (379364)

• Vînd urgeut pian cu coadă lungă. Informaţii telefon 31- 25-62.(379362) .

• Căutăm 1-3 camere. TeL43-00-81. (379391)

• Dau chirie locuinţă. TeL19-81-48 (379395)

• Ofer chirie u rgen t Tel 19- 51-79.(393578) ...

• Dau chirie ieftin. Tel 19-41-79.(393586)

• Dau în chirie apartam ent2 camere cartieru l M ărăşti. Telefon 41-37-14. (379321)

• Dau în chirie garsonieră plata anticipat TeL 12-84-06 Zorilor. (379385)

* Daii în chirie apartament2 cam ere nem o b ila t, cu telefon, în Zorilor. TcL 16-56- 63 orele 19-21. (385504)

• Ofer chirie avantajos unei studen te. Tel. 16-31-79 (385516)

• Dau chirie locuinţă. Tel14-04-80(393465)

• Dau în chirie apartament2 camere, telefon, gara j, str. Fabricii nr. 4, BL Y l, ap. 6. T e l 15-/54-83 sau 41-35-07, orele 10-12 şi 15-18. (393545)

< • Vînd paraşută parapantă, prei 300 DM. Tel. 31-28-32. (342036)

• Vînd dulap cu vitrină şi canapea şi separat. Tel. 17-02-53 după ora 14. (379224)

Vînd donnitor alb stil Ludovic folosit. Tel. 43-32-53. (379245)

• Vînd doi pui Saint Bemard un njascul de 6 luni si o femelă dc un an. Relaţii te1.16-67-01. (379330)

• Vînd cărucior pentru copii nou albastru spflrt. Tel. 16-60-63. (379359) -

• Vînd 2 birouri nuc şi mahon, culegeri probleme matematică, fizică, c ă rţi., Tel. 14-80-91. (385436)

» Vînd cărţi vechi în limba maghiară. Tel 15-75-61. (393501)

• Vînd mobilă bucătărie nouă. Tel 19-53-92 sau 19-65-65. (393526) -r

1 Vînd porc 125 kg. Tel 13-27- 72. (393527) .. -

Vînd 20 m plasă sîrrnă, stîlpi gard , coltar bucătărie. Tel 41-06- 44. (393539)__________ .;

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb cameră, bucătărie, baie, garaj, dependinţe, singur în curte Icral cu apartament 2 camere, dependinţe IcraLTcL 19-15-14 după o ra 17. (379369)

• Vînd Skoda 105 S 1988, frigider Arctic 180 1 şi 220 I, televizor Philips. Tel. 14-77-81. (379351)

• Cumpăr Dacia 1310. TcL42-68-64. (385325)

• Vînd scqucnccr Roland MC 50 500 DM. TcL 24-39-56. (379288)

• Vînd mobilă sufragerie şi congelator. Tel 13-09-78. (393471)

• Vînd m agnetofon profesional Tandberg. Tel 12- 76-74; 12-32-16. (393570)

Schimb apartament proprietate personală 3 camere confort ultracentral cu casă şi grădină., Informaţii telefon 19-25-44. (379297)'

• Schimb apartament două camere Sîngcorz-Băi cu garsonieră Cluj-Napoca. Tel. 063/37-0342. (379336)

• Schimb casă (grădină, livadă, vie, teren arabil) în localitatea Almas-Sălaj, cu apartament în Cluj. Tel 057/22-16-88. (393094)

• Schimb apartament 2 camere cu 3 camere. Ofer diferenţă. Telefon16-79-88. (393566)

ÎNCHIRIERI• Dau in chirie dozator suc şi

maşină înghetată. Tel. 15-55-65."(379352)

• • Caut si ofer chirie. Tel. 13-51 - 11(378691)

• Dau în chirie apartament 3 camere, • ■‘ telefon, mobilat, congelator. Tel. > 42-55-30 dimineaţa; 19-24-87 seara. (379231)' , ' , -

• Dau în chirie cameră mobilată zonă bună. Tel. 13-92-39. (379341)

• Dau în chirie apartament 2 camere str. Observator. Tel. 19-6 80,(379373) -.v , Vv , ; v

• Dau în chirie 2 camere Mărfii? informaţii tel. 063/26-66-10 (385466)' . ; .

• Dau în chirie apartament 2 camere, Măiiăstur. Tel. 18-82-07. (385527)

• Medic rezident, doresc camei foarte liniştită, curată, pret acceptabil. Tel. 16-46-0+(385536)

Dau în chirie apartament cu 2 camere Mănăştur, semimobilat sau nemobilat, cu telefon, tv cablu. Tel.17-61-97dupăora 17. (385554): • Dau în chirie apartament 1

cameră, Mănăstur. Tel 41-28-39. (.393362)

• Dau în chirie apartament e camere, cu telefon, nemobilat, pe termen lung. Tel 25-32-59; 25-20-12.(393372)

• Dau în chirie apartament 1 cameră central, 45 mp, 300 USDl lună anticipat.Tel 17-77-38 ora 17- 20 (393399)

*, Dau în chirie casă nemobilată cu curte si curent trifazic, Calea Turzii. Tel 12-06-76. (393455)

• Primesc în gazdă 2 fete. Telefon 1848-29. (393534)

» închiriez urgent o cameră la 1-2 fete. Tel 13-78-68. (393550)

• Dau în chirie apartament 3 camere nemobilat. Tel 14-33-95.(393560)

• Dau în chirie casă în Floresti. Tel 19-62-46 sau 26-52-27.(393561) .

• Dau în chirie garsonieră. Informaţii str. Dunării nr. 26, ap. 3- (393574)'

• Dau în chirie apartament 3 camcrc. Tel 15-53-94. (393576)

• Caut chiric urgent. Tel 16- 58-10. (393579) ’

Două studente românce căutăiii pentru închiriat apartament ci), telefon. Tel. 16-78-64. (379210)

• Caut să închiricz garsonieră saU apartament Tel 12-82-38. (393511)

• Caut chirie garsonieră, mobilată, cu telefon. Tel 15-14-84-(393584)

joi, 2 7 martie 1997 PUBLICITATE i CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmbâlâ 9-14; (cl/lax 19-73-04; SUBREDACŢIATURDA...luni-vineri 8-16; Ici/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; (el/fax 21-60-75

ADEVĂRULde ClujDIVERSE

, Efectuăm tran sp o rt şi jtări cu autodubă 7 ,51. T el >>77. (377336)

SC Protrans Impex SRL sediul în str. Petrila nr. 4 icută transport de marfă în

ii străinătate (3,5 t-22 t) preţuri accesibile,

■formaţii la teL 43-75-41 sau , sediul firmei, zilnic în tre -lc 8-16. (378863)

i Efectuăm transport marfă H t foarte avantajos. T e l 141-47; 41-40-56 sau seara ,54-71. (379270)

• SC C lu j-T ours ţmizează săp tăm înal ■ursii în Polonia, ghid Gabi Gina. în scrieri B -dul 21 ftembrie 1989 n r. 32 tel. I1M8-98. (379383)

Romfin angajează agenţi lori mobiliare. Excelente iibilităţi de cîştiguri. Tel.13-67. (379387)

Şcoala de şoferi “Niko”000 lei. Tel. 18-77-42.

<5376)

Vînd haine im port en gros. tţuri mici Str. Traian Vuia 120.(385454)

Societate C om ercială «ajează . m enajeră , formaţii la tel. 13-25-80. 35521)

Societate .com ercială gajează personal p en tru livitate dc Bingo, vîrsta 18- ani. Selecţia va avea loc

ocri, 28 m artie 1997, ora 13, Hala A gro a lim en tară

liliai. V itc az u , e ta ju l I.

Âfc O ldan Pres angajează mtabil l ic e n ţia t, vechime linim 3 an i, maxim 40 ani; perator cu experien ţă , isxim 35 an i; m agazioner irtc cu experienţă, permis inducere, maxim 35 ani. Sc Icră posibilitatea de a lucra Ir-un colectiv dinamic, cu o ilarizare pc m ăsura aplicării şi p reg ă tir ii ofesionalc. Termenul limită i depunere a curriculumului lae este vineri, 28.03.1997. ilcrviul sîmbătă, 29.03.1997, sediul firm ei, s tr. C ăii

irate nr. 12. Relaţii !a tel 43- M9 ora 11-13. (393355)

Vindem cim ent, ipsos, uciucuri semiuzate şi noi, la :le mai mici p re ţu ri. S tr. rasului n r. 23, “ D ora” - Meşeni. Tel 41-67-43. '«552)

D istribu ito r a u to riz a t îollwcrck angajează agenţi nncrciali. C ondiţii: ipericnţă în dom eniu, «esori auto. Tel 43-75-30. 8556)

Execut jaluzele lemn tei. *ranţic. Tel 41-02-79 sau 12- >«.(393557)

* Transport maria. TeL 14- 67-36(384998)

Angajăm cu carte de muncă datori la chioşc alimentar ■%" P-ta Zorilor, azi orele 19.S390)1 în conformitate cu Legea nr.'1995 SC Dalcx Impex SRL5s!â începcrca demersurilor

« i obţinerea autorizaţiei de pentru obiectivi Depozit en

Ş. situat în Cluj-Napoca, str. C.!lKpşi nr. 20. Eventualele7>n şi sugestii se vor depune la ■®l APM Cluj, Calea fanţilor nr. 99 (379392) '^gajăm persoană dinamică cu ' cl dc turism şi experienţă în ’jctiiu, posesor permis’1 dc ““Mie. Aşteptăm oferta dvs. + ^nlum vitae pe fax 19-49-63 "orele 7-9 şj 19-21. (379413)

• Centrul educaţional Lego D acta, angajează educatoare specializată pentru preşcolari, limba engleză obligatorie. Relaţii la tel15-35-98; 18-52-73; 018-62-32-89 (385482)

• Tin evidenţă contabilă, bilanţ anual.'Tel. 13-72-25. (385532) .

• Angajăm barmane, barmani, ospătare femeie de serviciu. Tel.42-50-57; 42-02-18; 18-53-27.(385547) .

. • Angajăm vînzătoare, brutari şi şoferi toţi cu calificare şi liceu, informaţii tel. 43-80-31 (385550)

• Angajăm operatoare pe calculator cu experienţă la en gros; vînzătoare si barmane. Tel 14-02-22.(393457)

• Angajăm vmzători carte, studii liceale, pentru chioşcuri: Informaţii tel 43-15-90. (393492)

"• Angajez 5 persoane cu specialitatea producţie alimentară. Tel 43-14-79 sau 13-81-63. (393507) , :

• în conform itate cu Legea nr.137/1995 SC Nona Prodimpex SRL Turda anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de , mediu pentru obiectivul chioşc alimentar situat în staţia auto Lianelor. Eventualele sugestii şi reclamaţii se primesc la sediul ; APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342032) .

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 Chiş Ioan anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru casă de vacanţă situată în Muntele Băişorii. Eventualele sugestii şi reclamaţii se primesc la sediul APM C luj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342031)

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 Baran Susana anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul braserie situat în Dej, str.Pepineriei nr:l. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (341777) * ;

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Ilie Madian anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului, de mediu pentru construirea locuinţei familiale şi a unui chioşc alimentar în Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr. 75. Eventualele sesizări, reclamaţii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (393533) :

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, SC Euta SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul chioşc alimentar situat în Cluj-napoca, str. Branuhii nr. 32. Eventualele sugestii, reclamaţii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobantilor nr. 99. (393536)

• Angajăm femeie de serviciu la bloc. Tel 14-21-96. orele 17-19. (393547)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, SC Magnum Com 94 SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru secţia de îmbuteliat ulei de floarea soarelui situată în Cluj-Napoca, Calea Baciului nr. 2-4. Eventuale reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (393555)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Oprea Ana anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentru extindere casă familială şi birouri, în Cluj-Napoca, str. Cîmpului nr. 63. Eventualele sugestii şi sesizări se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobantilor nr. 99.(393567) ■ ’

• SC Milcov SRL usucă cherestea, vinde cherestea uscată. Execută uşi, ferestre, lambriuri, duşumele, parchet,'m obilă de bucătărie, cabane. Tel 43-51-83 sau16-22-27. (393582)

• Transport 2 persoane in Germania în data de 3 aprilie, pe ruta Frankfurt. Tel. 16-25-30. (385491) ' :

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Mureşan Aurel Alexandru anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea' autorizaţiei de mediu pentru construirea unei locuinţe în Dej, str. Gutinului nr. 1. Eventualele sesizări se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (379346)■ • în conformitate cu legea nr. .137/ 1995 Vădean Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea Autorizaţiei de Mediu, pentru obiectivul construire a două garaje pe str. Lunii nr. 6 . Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se depun |a sediul APM Cluj, Calea Dorobantilor nr. 99 (385552)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Mureşan Alin anunţă _ începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru supraetajare locuinţă în str. C. Brâncuşi nr. 20. Eventualele reclamaţii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobantilor nr. 99. (393549)

PIERDERI• Ofer rccompensă pentru

informaţii in legătură cu un schnauzer u riaş , cu urechi asimetrice. T e l 41-41-12; 14- 63-91; 19-00-01. (379314)• SC Carpimez SA pierdut

certificate de înmatriculare pentru tractor 41-CJ-2010; Ifron 41-CJ- 4366. Se declară nule. (379363)

• SC Tristar Electronics SRL pierdut cod fiscal nr. 250325. Se' declară nul. (385505)

• Pierdut carnet de. sănătate pe numele Mureşan Ioan. îl declar nul.(385507)

• Pescar Dorina Cosmina, pierdut carnet de sănătate. îl declar nul(385511)

• SC Neghev Rom Prodexim SRL pierdut bloc facturi seria 729701 -729750 şi chitanţier fiscal nr. 836251-836300. Se declară nule. (385514) '

• Parohia Ortodoxă Someşeni pierdut cod fiscal. Se declară nul. (393528) .

• SC Serpico SRL pierdut certificat de înmatriculare nr. J12/ 202/ 1993. Se declară nul.(393541)

DECESE COMEMORĂRI

• P a ro h ia O rtodoxă Som eşeni an u n ţă lic ita ţie pentru continuarea lucrănlor de construcţie la noua biserică în da ta dc 30 m artie 1997. R ela ţii Ia tel 15-05-51. (393529)

• C u inimile zdrobite de durere anunţăm că a încetat din viaţă scum pa n oastră m am ă, bun ică şi soacră STURM IULIA. N u te vom uita niciodată. Înmormîntarea va avea loc în C im itiru l Centra] în data de 28 martie 1997 ora 14. Dumnezeu să o odihnească .în pace. Copiii. (379355)

• C u ad încă d u re re anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, socru şi bun ic O PREA G A V RIL PUŞA. În m o rm în ta rea va avea loc în data dc 28 martie ora 14 în Cimitirul Mănăştur, C apela nouă. Fam ilia îndoliată. (379404)

• C u in im a zd ro b ită dc d u re re an u n ţ înce ta rea fu lg e ră to a re d in ' v ia ţă a iu b itu lu i m eu soţ O PR EA GAVRIL PUŞA, învîrstă de 59 dc ani. Înm orm întarea va avea loc în C im itiru l M ănăştur în data dc 28 martie 1997, ora 14 la Capela nouă. Odihnească-se în pace. Soţia Ileana. (379408)

• Cu inimile zdrobite de d u re re anun ţăm încetarea fu lgeră toare din viaţă a iubitului nostru tată OPREA GAVRIL PUŞA, în vîrstă de 59 de ani. C opiii M ihai, M ihaiela şi C arm en cu familiile. (379410)

• Împărtăşim marea durere a fam iliilor d r . V irgin ia R ădulescu , _ d r. Şerban R ădulescu şi p ro feso r universitar Mircea Rădulescu la trecerea în eternitate a celui care a fost soţ, tată şi bunic inginer M IRCEARĂDULESCU, om de m are nobleţe sufletească. Dumnezeu să-l odihnească. Fam ilia inginer Muşte Ioan. (379335)

* Sîntem alături de prietenii noştri familia Cazan Viorica şi V asile în m area d u re re pricinuită de pierderea tatălui drag. Familia Colceriu Elena şi D ănuţ (379338)

» Sîntem alături de familia Rădulescu, în marea durere p ric in u ită de trece rea în e te rn ita te a ta tă lu i d rag . Familia Scridon. (379339)

• Sîntem alături de colegul nostru prof. Mircea Rădulescu în clipele grele d a to ra te trecerii în eternitate a tatălui drag . C ondoleanţe familiei. Colectivul Catedrei de Maşini Electrice. (379353)

* fmpărtăşindu-le durerea, ne vsimţim ap ro ap e de Anişoara şi Virgil M aier în mom entele grele ale despărţirii de iubita lor mamă şi soacră. Sim ona şi R adu Munteanu. (379356) •

• Colegii dc la Facultatea de E lectrotehnică îşi m anifestă sentim ente de tr is te ţe p a rtic ip în d Ia d u re rea domnului prof. dr. ing. Virgil Maier, la ceasul de cumpănă al despărţirii de mama soacră. O dihnească-se în lin işte şi pace. (379357)

• Colectivul Facultăţii de E lec tro tehn ică se a lă tu ră durerii încercate de domnul p ro f. d r. ing. M ircea M. R ădulescu, cînd ta tă l său a tre c u t în e te rn ita te , la chem area destinu lu i. Asigurăm familia de întreaga noastră compasiune. (379358)

> Sîntem alături de familia d r . Ş erban R ădulescu Ia greaua pierdere suferită. Fam. Scridon. (379365)

* S incere condoleanţe familiei dr. Şerban Rădulescu la p ie rd e rea su ferită . Colectivele Clinicilor ATI şi Chirurgie Cardiacă. (379366)

• În tre a g a com pasiune familiei dr. Şerban Rădulescu la p ie rd e rea ta tă lu i d rag . A drian şi E va M olnar. (379367)

* Sîntem alături de colega noastră Comino M ireille în m area durere pricinuită de decesul m am ei d rag i. Colectivul Liceului de Muzică. (379372)

* S incere condoleanţe familiei dr. Şerban Rădulescu în marea durere pricinuită dc moartea tatălui drag. Familia dr. Dobre. (379389)

• S incere condoleanţe fam iliei M aier V irg il la d u re ro a sa d e sp ă rţire dc mama, soacra, bunica dragă. Fam ilia C ristea V alentin şi Gabriela. (379401)

• S incere condolean ţe familiei Sigartău Ia pierderea fiului drag. Personalul medical UM 02565 Cluj (385503)

• S incere condo lean ţe fam iliei la d e sp ă r ţire a de d istinsu l no stru coleg ing. M IRCEA R Ă D U LESC U . O dihnească-se în pace. Salariaţii Institutului Proiect Cluj SA. (379396)

• Un ultim omagiu prietenei mele LIANA TA R ŞESCU . C ondoleanţe fam iliei îndurerate . Florica Bunica. (379399)

• Sîntem alături de colega noastră M aier A n d ra în m area durere p ric inu ită de trecerea în nefiinţă a bunicii sale. C olectivul E d itu r ii Sincron. (379400)

• Sîntem a lă tu ri de d rv Şerban Rădulescu directorul D irecţiei S an itare C lu j în aceste m om ente grele pricinuite de moartea tatălui d rag . S incere condolean ţe întregii familii. C onducerea In sp ec to ra tu lu i de Poliţie Sanitară Q uj. (385508)

• Un pios omagiu prietenului nostru M O R A R IUG H EO R G H E, răp u s p re m a tu r de un destin nemilos. Sincere condoleanţe fam iliei. Fam ilia M ercca.(385512)

• Aducem ultim ul nostru omagiu fostului nostru vecin EROS IOAN cel care a plecat pe d rum ul fără în toarcere. O dihnească-se în pace Asociaţia de locatari din str. Tecuci nr. 2 bL 13 (385513)

• în aceste clipe dc grea încercare, sîntem a lă tu ri dc prietenul nostru d r. Şerban R ădulescu. Fam ilia d r. Mircea. (385518)

• Catedra de Chimie-Fizică a U n iversită ţii C lu jene, participă la du rerea colegei conferenţiar dr. Lucia Zador pricinuită de pierderea tatălui drag. Condoleanţe. (385522)

• Sîntem alături de familiile p ro f. d r. ing. M ircea R ădulescu şi. d r . Ş erban Rădulescu în grelele momente ale despărţir ii de părin te le iubit. Sincere condoleanţe! Simona şi R adu M unteanu. (385524) ,

• Sîntem alături de Anişoara şi Silviu în aceste clipe grele cînd se despart dc iubita lor m am ă, D ARIE DIDA. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Fam ilia prof. d r. ing. Emil Simion. (385535)

Sîntem alături de colegii n o ştri L ia şi H o rea în su fe rin ţa p ric in u ită de d isp ariţia fu lg e ră to a re din viaţă a tatălui şi socrului drag, G H EO R G H E M O R A R U . Sincere condoleanţe familiei îndoliate. G ru p u l de firm e Salto. (385537)

• Fam ilia d r. Ioan M ărg inean este a lă tu r i de p rie ten u l lo r d r . Ş e rb an Rădulescu în greaua încercare p rin carc trece la p ierderea ta tălu i drag. Dumnezeu să-l odihnească! (385544)

• Sîntem alături dc colega noastră dr. Codruţa Cbiorean în aceste momente grele ale trecerii în nefiinţă a ta tă lu i său . Colegii d in C lin ica M edicală II-R cum ato log ie (385549)

• Dragii noştri Manei, Lia şi Puiu, sîntem alături de voi în aceste m om ente g rele p rin carc treceţi, la decesul tatălui şi so ţu lu i M O R A R GHEORGHE. Dumnezeu să4 odihnească. Familiile Ilagea şi Vancea. (393542)

Sîntem alături de Adriana şi P u iu M o ra ru în m area durere pricinuită de moartea tatălui drag. Oficiul de calcul “Mafir”. (393535)

• S incere condoleanţe dom nu lu i d r . Ş erban R ădu lescu la d u re ro asa d e sp ă r ţire dc ta tă l său. Colectivul Clinicii Medicale II Reumatologie. (385548)

> S incere condoleanţe verilor şi mătuşei noastre în m area durere, la trecerea în nefiinţă a unchiului nostru , M O R A R G HEO RG H E. D um nezeu să-l odihnească. F am ilia P apuc A lexandru .(393543)

Un ultim omagiu celui care a fost bunul şi iubitul nostru unch i, M O RARGHEORGHE. Dumnezeu să-l odihnească. Sorin şi G ina.(393544) V

• C olectivul C lin icii M edicale î , exprim ă sincere condoleanţe domnului şef de lucrări dr. Şerban Rădulescu, d irectoru l Direcţiei Sanitare p e n tru g reau a p ie rd e re suferită. (385555)

Sincere condoleanţe şi întreaga compasiune doamnei d r . G ina R ădu lescu la p ie rd e re a so ţu lu i iub it. P ro feso r ’ d r . O ctavia Mărginean. (385545)

Sîntem alături de domnul in g in er Ioan Tom oiagă în aceste m om ente grele pricinuite de pierderea tatălui d ra g şi transm item sincere condolean ţe familiei. Colectivul A. J . I. R. A. M. (393546)

Conducerea şi colectivul S p ita lu lu i C linic de Pncum oftiziologie . “Leon D aniello” sîn t a lă tu ri dc domnul dr. Şerban Rădulescu, directorul Direcţiei Sanitare, în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe. (393568)

Sîntem alături de familia d r . Ş erban R ădulescu în m area du rere pricinuită de m oartea ta tă lu i d rag şi tran sm item sincerecondo lean ţe fam ilieiîndurerate. Familia conf. dr. Nicolae Costin. (393572) >

• D om nule d r. Şerban R ădu lescu , p e n tru sufletul dum neavoastră îndu rera t la decesul tatălui, cu compasiune dorim să vă alinăm suferinţa, cu credinţa că sufletul lui se va odihni în pace, la ce ru ri Sindicatul “Sanitas”. (393581)

1 Cu adîncă durere Vasile, Alin, Alina şi M aria anunţă că azi se împlinesc 40 de zile de la dureroasa despărţire de cea ca re a fost so ţie şi m am ă CERBU MARIA. O lacrimă p e n tru su fle tu l ei bun din partea familiei şi a celor care au cunoscut-o . O dihnă pom en ire şi recunoştin ţă veşnică. (385375)

• S-au scurs 6 săptămîni dc lacrim i de cînd ne-a părăsit iu b itu l n o s tru soţ, ta tă şi b u n ic , p ro feso r NEM EŞ ŞTEFAN. Com em orarea va avea Ioc duminică, 30 martie 1997 , la b iserica de lîngă complcxul Hcrmcs, cartierul Gheorgheni. Odihnească-se în pacc! Familia. (385541) -

• M ulţum esc tu tu ro r p r ie te n ilo r , colegilor şi cunoscuţilor care cu gîndul sau cu fapta au fost alături de mine în accstc momente grele. Dr. Mircea Cazacu. (379349)

ADEVARULde Olul SPORT joi, 2 7 martie 1 9 9 7

Fotbal Club “IMIVERSIWEA” Cluj-Napoca

C O M I J IV I c : A TConsiliul de Administraţie

întrunit în şedinţa din data de 25 martie a.c. a luat în discuţie şi a analizat ' în treaga problematică cu care clubul, ca instituţie, se confruntă, precum şi problem ele sp o rtiv ilo r clubului. în urma discuţiilor s-au luat următoarele decizii:

1, Profesorul DAN ANCA rămîne an trenor principal al echipei;

2. SORIN BAGIU răm îne p re ş e d in te a l FC UNIVERSITATEA C LU J;

3. Consiliul de Administraţie a stabilit m ăsuri concrete pentru a-şi o n o ra to a te obligaţiile m a te r ia le c ă tre sp o r tiv i şi an trenor;

4. Consiliul de Administraţie m u lţu m e ş te sp o r tiv ilo r c lu b u lu i p e n tru e fo r tu r i le depuse şi rezultatele obţinute;

5. M ulţum im suporterilo r care au fost a lături de d u b şi de echipă în aceste momente;

6. Sîntem deschişi o ricăror iniţiative, indiferent din partea cui vin, menite a sprijini marea perform anţă la clubul nostru.

C o n s i l i u l d e A d m i n i s t r a ţ i e

F o t b a l C l u b “ U N I V E R S I T A T E A "

s C l u j - N a p o c a

S o r i n B a g iu a t r e c u t c u b i n e p r i n t r - o f u r t u n ă p e c a r e a p r o v o c a t - o . . . s i n g u r . R ă m în a l ă t u r i d e e l a n t r e n o r u l D a n A n c a ş i d i r e c t o r u l s p o r t i v V a s i l e D o b r ă u . S o a r t a j u c ă t o r i l o r n u e î n c ă b i n e d e f i n i t ă , d a r d a c ă r ă m î n e a n t r e n o r u l ş i v i n . . . b a n i i r l ic i u n f o t b a l i s t n u v a p ă r ă s i C l u j u l . ' m

, MARTI DIMINEAŢĂ, FOSTA SI ACTUALA CONDUCERE A LUI “U” A ASIGURAT PRESa CLUJEANĂ CĂ DOSARUL LU IC R IST I COROIAN URMA SÂ FIE LUAT ÎN DISCUŢIE CĂTRE CSJ ÎN CURSUL ACELEIAŞI ZILE. JUCĂTORUL ÎN CAUZĂ ŞI-A ÎNTOCMfj- PRO PRIU L DOSAR, B A ZA T, SE ZICE, PE ARG UM EN TE SERIO A SE, SO L IC IT ÎN d D EC LA R A REA CA JU C Ă T O R LIB ER D U PĂ CE C O M ISIA PE N T R U ST A T U T U t JUCĂTORULUI ÎL DĂDUSE BUN DE JOC PENTRU CFR. M AI GRAV E CĂ MARŢI, La BUCUREŞTI, NU S-A ZIS NICI UN CUVÎNT DESPRE CRISTI COROIAN, FAPT CE NE F A (v SĂ CREDEM CĂ DOSARUL SĂU SE AFLĂ ÎN CONTINUARE LA SEDIUL DIN PIA ŢA PĂCj NR. 1-3, LOC ÎN CARE “MUCEGĂIESTE” DE APROXIMATIV O LUNĂ. ÎN A C E S îţ CONDrrn, PERIOADA d e TRANSFERĂRI d e l a î n c e p u t u l l u n i i APRILIE v a t r e ^ FĂRĂ CA SITUAŢIA LUI COROIAN SĂ FIE LĂMURITĂ, CEEA CE NU POATE FI DECÎT f j DEFAVOAREA JUCĂTORULUI, CĂRUIA I SE FURĂ DREPTUL ELEMENTAR LA M U N C ^'

ÎN ALTĂ ORDINE DE IDEI, UN JUCĂTOR NU PREA AFECTAT DE CEEA CE SE ÎN T ÎM PU LA CLUB ESTE COSMIN MARIS, CARE IERI DIMINEAŢĂ A RĂSPUNS “PREZENT” l A CONVOCAREA LOTULUI NATIONAL DE TINERET. EL AŞTEAPTĂ ÎN CONTINUARj, IMPORTANTUL SALT SPRE ECHIPA MARE. DIN ACEST COLŢ DE PA G IN Ă , M ULţ SUCCES!'- ■ . • • > . ■'

TENIS Irina Spîrlea a căzut (diii nou) de pe un cal mare!

■ Ca un blestem, Irina Spîrlea nu reuşeşte, chiar intrată deja în “ţop 10” WTA, să cîştige un , turneu major. Ea a ratat şi în această săptăm înă m’area

performanţă la turneul de la Key B iscayne, .turneu înscris în: circuitul WTA şi dotat cu premii în valoare de 1,75 milioane de dolari. Drumul ei a fost stopat în “sferturile de finală”, acolo unde. a în tîln it-o pe am ericanca “naturalizată” Monica Seles (cap dc serie nr.4). După un prim set cîştigat de Irina 6-3, raportul de forţe din teren s-a schimbat cu 180 de grade şi Seles a cîştigat pe ■următoarele două cu 6-2 şi 6-3. Într-un alt “sfert”, S. Paulus (Austria, cap de serie nr. 11) a învins-o îri capătul a două seturi identice (6-3,6-3) pe franţuzoaica S. Tcstud.

Celelalte două “sferturi de finală” vor opune pe M. Higins

(Elveţia, cap de serie nr. 1) - M J. Femandez (SUA, cap de scrii nr. 10) şi J. Novotna (Cehia, caj de serie nr. 3) - 1. Majoli (Croaţiaf cap de serie nr. 8), (C.B.

V & r d i c t : 4 6 î n d u l c i r e 99

Comisia de apel s-a întrunit marţi luînd în dezbatere scandalurile pettecutc la partidele Universitatea Craiova - Sportul Studenţesc şi Steaua - Ceahlăul (intervenţie inexplicabilă în cel de-al doilea caz ţmînt cont de distanţa în timp de la scandalul de pe Ghencea). - ‘

Milostivă, Comisia de apel a hotărit o “îndulcire” a pedepselor dictate de C.C.N., după cum urmează:

• Suspendarea echipei Universitatea Craiova pe 7 etape de a susţine pc teren propriu partidele “acasă” a fost redusă la 4 etape;

• Suspendările dictate împotriva jucătorilor craioveni Trică şi Luţu au fost reduse cu cîte o etapă (în speţă 3 pentru primul şi 2 pentru al doilea); -■•••• • •■ , . ■

• în rest celelalte suspendări, dictate pentru craioveni, au rămas în vigoare. ■ ■ - - ■" . , - -

Respectiv la scandalul din Ghencea, Comisia de apel a decis reducerea la 3 etape a suspendării dictate împotriva jucătorului Marius Lăcătuş.

r : (v.r.)

£ o n c u r s de J ' a e k w o o A oAsociaţia-Sportivă “Forţa Taekwondo Club”, condusă de dl

Buduşan Gh. Mihu, organizează sîmbătă, 29 martie 1997, la sala de sport din Complexul Sportiv “Clujana”, concursul “Cupa Forţa Taekwondo” , la care vor participa toate cluburije de Taekwondo din municipiul Cluj-Napoca. Concursul va începe la ora 12.

( n . b . )

CICLISMt T * ’ * -i. Început cu stîngul pentru cicliştii de la ”ARDAF

■£1

Numele antrenorului Radu Selejan, al ciclistului Pavel Lupaş şi a secţiei de ciclism din cadrul Sport club ARDAF vă sîn t cunoscute. Rezultatele anului trecut, concretizate în numeroase titluri de campioni naţionali, vicecampioni sau bronz, au făcut din Radu Selejan şi echipă, sportivi reprezentativi ai Clujului şi ţării. ;

Spre deosebire de anul trecut, începutul cu stîngul din acest ah are la bază cauze obiective (le vom etala). Şi acest lucru într-un an mult mai bogat sub raport competiţional, cu foarte multe competiţii internaţionale.

1997 înseamnă noi obligaţii pentru ciclism ul clujean şi românesc. Şi chiar dacă începutul nu a fost fast, să ascultăm două păreri autorizate. Prima, a lut Radu Selejan (antrenor principal

S.C. ARDAF, antrenor secund ăl naţionalei de seniori a României): "Marile probleme ale noastre sînt

, de ordin medical. Pavel Lupaş a început anul cu stîngul, acuzînd dureri de spate, un dimorfism

! vertebral, care îl va împiedica să ia startul în C upa'Federaţiei Române de Ciclism. A doua problem ă o constituie Dan Bercheşan, care îşi satisface

• serviciul militar,, dar pe care îl vom, avea tingă noi începînd cu

‘ luna aprilie. A treia problemă este : Hathazy,_ care s-a reîntors la*: Voinţa. în aceste condiţii ne i gîndim la o completare a lotului,

urmînd a-i face cunoscuţi pe noii ; veniţi în cel mai scurt timp.

; 'Financiar nu avem probleme,■ mergem mai departe. Sînt,'

probleme dar nu mari şi nu de : netrecut • Calendarul ciclist 1997

este foarte încărcat, cu multe

curse internaţionale, din care sper să le onorăm pe cele mai ‘ im portante” ; P avel L u p aş (multiplu campion naţional): ’lncep anul 1997 cu mai puţin optimism faţă de 1996. Medical, 1997 l-am început bine, analizele mi-au ieşit bune. Â recidivat însă durerea de spate cînd am început antrenamentele pe şosea: Sper să-mi revin în maximum două, trei luni. Mă supără gîndul că nu sînt în şa, că nu voi concura o perioadă. Apoi, e greu cînd ai echipa lîngă tine. Sper să depăşim şi acest impas, să repetăm rezultatele anului trecut”.

între cursele cicliste ce reţin atenţia anul acesta: Turul Atenei, Turul Serbiei, Turul Prezidenţial din Turcia (toate îu cursul lunii mâi), Cupa României, ediţia a IlI-a (în iunie). Turul Renaniei şi Slovaciei (iulie), campionatul

naţional pe velodrom, campic hatele mondiale (în octombrie

D e m o s t e n e Ş O F R i $ &. . Foto: Ion P l f j f l f

I •IMCupa “ A LF A ”

La slîrşitul săptăniîriii trecute, pe circuitul kartodromului clujean a avut loc Cupa “ALFA”, în fapt un concurs dc viteză pe circuit. El s-a desfăşurat după sistemul “cel mai bun timp din două manşe a cîte două turc fiecare”. Ideea organizării unor astfel dc concursuri este salutară, mai ales pentru că la acestea participă acci driveri care, în urma noilor reglementări ale federaţiei de specialitate, se află în imposibilitatea dc a participa la raliurilc din programul compctiţional.

Clasamentul final:1. Iloria Avram 2 ’55’22 (VW

GTI 16v)2. Reia Sarosi 2 ’57’41 (VW

GTI) /3. Ovidiu£hinan2’57”63 (VW

GTI 16v)4. Florin Pădurean 3’03”10 (VW

GTI) .5. Daniel Ungur 3 ’03”72 (VW

GTI) . (C .B .)

B l i t z u ţ r B I i t z ^ I B I itz ţ f t f t B I î t z * » « B I i t zR o m â n i a î n t i l n e ş t e F r a n ţ a , l a

C a m p i o n a t u l M o n d i a l d e J u n i o r i i

K i k o ş i A n t i c c o n t i n u ă

c u A t l e t i c o

Miercuri, echipa naţională de rugby juniori a «nternalh-iMliiI spaniol I'rHm.hvo Navarez României, cam în primul med a dispus d o ' « « « « , vafebdpina inUruguay c« 35-13, va juca cu cca*-8 Franţei, în, 2091, o f Atletsco Madrtd. Ihtr-o efeup* a acestui grupa a III-o. a Campionatului Mondial al « c ă a « lm a d r i le n acum jucătorilor sub 19 m i, competiţie care se: m virsta dc 24 do am poate paraşi cxfepâla carci r» ' » « j • -î . \ pi i n t o ti 11 rAtrinndesfăşoară iu A rg c n te . Ja incciul anterior, Franţa, a zdrobit Uroguay-nl cu <50-0.:

L i ţ ă D u m i t r u d e z m i n t e z v o n u r i l e '

c a s e v a r e î n t o a r c e l a E a p i d jîntr-o declaraţie, fostul antrenor aLRapidului;,

Liţă Dumitru; a afirmat; "Nici vorbă jsă mă mai, întorc la Rapid. Pentru mme accst capitol este încheiat. A ştept să, trec de âcesîeş m om ente psihologico grele şi apoi vom vedea cc voi face i'Vreau, iăoasctticnca, &<temint ca GrigOrc Sichitiu; -

joacă şi internaţionalul român Daniel Prodan, contra unei same de transfer de 20,6 milioane de dolari. De asenwţiea, sîrbul Radomîr Antic, antrenorul formaţkj campioane a Spaniei urmează să-|i prelungească pe temien do îin an contractul CB Atlctico. A^aaîttl contract al hn Aiitfc va expira la sfîrsilul acestui Sezon.

I T r e i m a g h i a r i c o n d u c

î n c l a s a m e n t u l m a r c a t o r i l o r

! d i n t o t d e a u n ami-ar ti 'da t formulele de jqc şi dc echipă. îrr cc; federaţia Internaţională do Istoria şi Statistica priveşti aşa-zisa slabă pregâtirc fizică pe care a ş ;, Focalului a^dat publicităţii clasamentul pom ilor fi facuf-o cu echipa m curspl icmti, propun celor., 50 dc marcatori drn lume în campionat âm toate carc cnxl asemenea lucruri să vadă paraaietrii lişicij -, timpurile, m irunte aflinda-sc in ordine, f'crenc după controlul făcut la ' Centrul de M olidnăl Puskas (511 Robiri), Imro Scltlosser (417 goluri) S p o rtiv ă^ ftie aseniertCa, modul cum au jucat'ceiL^ştOyula Szengelte<(416 golan),-toţi din Ungaria, aflaţi în diverse selecţionate în ultimul timp. în . în acest clasament, singurul jucător aflat încă încheicrc vreau să spun că la Rapid sînt lacune în în activitate este mexicanul Hugo Sanchez (CA pregătirea psihică, prccum şi o vizibilă lipsa de Celaya), care cu 392 goluri înscrise se clasează pe stabilitate”. poziţia a 7-a.

SărituriP LA N IC A sau... "ultimul act"

Mica staţiune din nordul Sloveniei - PLANICA aproape de graniţele cu Austria şi Italia - este cunoscută datorită complexului de trambuline gigant, motiv pentru care aici se cam închcie, de obicei, proba dc sărituri din cadrul Cupei Mondiale. '

“Ultimul act” al ediţiei actuale a avut loc la finele săptăminii trecute, întrecerca desfăşurată pc o vreme ; cu iz dc primăvară însorită din plin, drept pentru carc zăpada a fost moale, fleşcăită şi în cantitate mică. .

în ciuda condiţiilor oferite de zăpadă, start cu o săritură de 202,5 m, Sakala (Cehia), pentru ca imediat norvegianul Bredesen (deţinătorul recordului, de anul trecut, cu o performanţă de 210 m) să reuşească 204,5 m, iar apoi finlandezul Jani Soiminen 203,5 m.A fost şi o săritură de 213 m, anulată pentru că autorul ei, germanul Dietcr Thomas, aterizează şezînd pe schiuri.

i în manşa a doua se scurtcazŞ elanul cu 8 metri. Dintre perfoimcfi singurul cu o săritură de 207 m, japonezul Okabe Tanaka (su rp riză pentru competitori). în rest, sărituri sub 200 metri.

Duminica trecută, în a doua 0 de întreceri, neamţul D i e t c r Thomas reuşeşte o săritură de 211 m (no« record al trambulinei) şi se părf* că victoria nu-i va scăpa. Num*1 că în a doua manşă o dezechilibrai® şi o “aterizare forţată” la doar 109 metri şi victoria s-a spulberat A cîştigat, în schimb, japonezi^ Higaschi cu 392 puncte (constanţi în sărituri, ambele de peste 20^ metri). Locul secund a reveni1 slovenului Pcterca (367,7 puncte);

Peterca Primos a cîştigat îns* Cupa de cristal cu uij total de 1402 puncte, urmat în clasamentul fin*’ al Cupei Mondiale, de Diete*’ Thomas (1208) şi Funaki (Japonia) cu 1018 puncte. ,

P e t r e N A G Y

■*

SA

$*tr

flI£hUa t lt

joi, 2 7 martie 1 9 9 7 OMUL SI SOCIETATEA ADEVARULde CBula

/ Z z * r * £ £ * - £ ! £ < ?

ElIROBUS v a f i l a C B u j-N a p o casponsori internaţionali dintre care doar unu l a investit în R om ânia . D esfăşurarea acţiunilor pe plan local se face în lim ita posib ilită ţilo r, din resursele proprii ale comitetului A IE SE C 'C lu j. M ediul de informare constă într-un autobuz lo n d o n ez , cu un design încorpormd'culorile europene şi culorile fiecărei ţâri vizitate. Timp de patru luni va trece prin toate centrele universitare, dintre

in întîmpinarea nevoii de care c inci sîn t rom âneşti mare a studen ţilo r şi (Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, lălorilor, din 30 .de oraşe - Constanţa şi Bucureşti). ' - ersitare din şapte, ţă ri Perip lu l “EU RO BU S” în

Inme (Bulgaria, Republica România va începe la 1 aprilie,;|i Polonia, R om ânia , la Timişoara, după care, pe data . ca Slovaiia şi Ungaria).' de 3-4 aprilie va poposi la Cluj: :n!c proiectu lu i sîn t Napoca. Autobuzul va putea fi; late doar parţial de cinci vizitat de către studenţi, timp de

începutul lu n ii '.jalia Internaţională a fiilor în Econom ie şi cement (AIESEC), prin jaraul “EU R O B U S” ,

o campanie inedită de studenţilor din ţările

,pei de Est şi C entral- «ene, despre implicaţiile naii la Uniunea Europeană, :vei universitar. ' : fUROBUS” se doreşte a fi

Ură precedent care

J H

- - r * r < w - î î i S ‘.‘- ____ *

GodolB •

nouă ore, în cele două zile cît se ! află la Cluj. în prima zi, acesta va fi parcat în P-ţa Avram Iancu, iar a doua zi în fata Universităţii "Babeş-Bolyai". ' X : ;

Autobuzul este transformat • într-uri m ediu; de inform are “h ig h -tech ” , care va oferi informaţii privind funcţionarea U.E. şi problem ele specifice E uropei C entrale şi de Est, d rep tu rile şi ob liga ţiile studenţilor în legile uniunii. A lături de aceste m ateriale, studenţii vor avea acces prin C D -RO M , la reţeaua de comunicare World Wide Web dezvoltată pentru organizarea.

■ acestui proiect şi care va fi ; transformată într-o cale directă de dialog între studenţii din

'diferite ţări. Folosind conectarea^ la Internet, timp de două zile

, studenţii vor puteai fi iniţiaţi în •folosirea acestui sistem.‘ A genda ' lo cală ’ ' a'

“EUROBUS” mai cuprinde o conferinţă organizată în Aula M agna a .U .B .B ., cu . tem a “D im ensiunea europeană în învă ţăm în tu l ■ u n iv e rs ita r” , w orkshop-uri (în care vor fi prezentate firmele internaţionale care au susţinut proiectul) şi alte manifestări culturale sub sigla “Zilele Europei”. Atît în timpul vizitei, cît şi la conferinţele care ; sînt organizate, vor fi distribuite studenţilor două chestionare (unul este un referendum p r in . care li se cere subiecţilor să op teze p en tru una d in propunerile de reformă a U.E. , iar celălalt cuprinde întrebări privind problem ele europene generale). Opiniile studenţilor- vo r fi cen tra liza te .la n iv e l n a ţio n a l, apo i eu ropean şi prezentate într-un raport final în : cursul lunii iunie. •■-•■’_

- L u m i n i ţ a P U R D E A

ţ ţ c ? £ a ţ i i l e d e l o c a t a r i

Nu fu n c ţie cu o ric e p re t"■?c str. B -dul Eroilor, ne mează doamna P.E., s-a ' :rat un lucru neobişnuit, •tarul I.P. ă dorit cu tot ’riinsul să înscăuneze î n ; «ia de adm in istra to r al - aţiei de locatari propria soţie,

în care a fost concepută stă procedură este de

fantasticului. Cu de la putere, a bătut pe la uşile îtilor pentru a-i convinge să •a şedinţă şi să dea votul sale. Eu n-am participat la

i ;i respectivă, spune doamna I insă a doua zi, locatarul P.I.

mine şi pe un ton de idă mi-a cerut să-i predau; jila şi docum entele liei. N-ani răspuns pozitiv castă intervenţie, deoarece a înainte adunarea generală «iaţiei de locatari m-a înat pe mine în această ■ie, împrejurare în care ■®l adm inistrator mi-a, Şt ştampila şi documentele îilc. Am greşit că nu i-am •‘Ştampila şi actele, onorată

ne în treabă P.E. ■iinea accstui locatar se '■wă în normele statutare?

faptele pc care . ni le !sa!i, doamnă P.E., 'N d adevărului, le

^ c a ncavînd suport legal. .<râm din acest punct de '!t că un singur locatar nu ( dispune convocarea

generale. A ceastă !lt este dc com petenţa i£rii asociaţiei sau a unei ^din numărul total al "br. Adunarea generală se

în şedinţă ordinară, nu Poftele unuia sau altuia ■ 'ocatari, ci o dată pc an, în Primului trimestru, şi ’în

•!a extraordinară din

’ iniţiativa organelor Competente. Chemarea la şedin ţă a unor persoane care nu locuiesc în acea clădire capătă o evidentă notă de abuz, de desconsiderare a legii. Potrivit art. 7 din statut, sînt de drept membri ai asociaţiei de locatari titularii contractelor de închiriere, respectiv persoanele fizice care locuiesc în apartamentele ce le aparţin în proprietate personală. • Maniera aceasta de a umbla şi împinge pe la spate p rie te n ii,^ v e c in ii, cunoştin ţele să partic ipe la şedinţă şi să dea votul soţiei, pune în; delict o mentalitate precară, o judecată strîmbă. Poate fi pus în discuţie în cazul nostru şi scopul, m obi|ul. ce l-a determinat pe locatarul respectiv să procedeze atît de straniu. Să fie vorba de cîştig material sau de orgoliu? De cîştig material, mai puţin, pentru că administratorul îşi desfăşoară activ ita tea în mod voluntar. R etribu irea lui o hotăreşte adunarea generală şi în practică i se acordă o retribuţie care nu surîde prea mult. Este remarcabil să consemnăm că doamna P.E. n-a p re tin s n ici un leu, o ferindu-şi serv ic iile din bunăvoinţă şi in tr-aju torare. Patima funcţiei şi la nivelul asociaţiei de locatari, este o boală veche, p re judecată care n-a dispărut şi nu va dispare curînd. E cineva care nu doreşte o funcţie? Funcţia se ocupă însă pe m erit, p r i n . va loare , prin capacitate profesională, prm respectarea strictă a procedurilor pe care le guvernează legea.- Nu funcţie cu orice preţ, ci funcţie prin muncă, prin strădanie, prin pasiune şi netă superioritate faţă de candidaţii care vin la concurs.

J u r i s t , I o n G H E R C I O I U

Gazul metan se apropie de HăşdateCele 93 de familii din satul necesare şi acum aşteap tă ,

aparţinător, oraşu lu i G herla, Aşteaptă să curgă gazul aducător. Hăşdate, au făcut cc-au putut, de căldură, de la conducta ce se au v în d u t po rc i şi d ife rite află la cîteva sute de metri. D upă, produse agricole pentru a-şi face cum ne spunea zilele trecute rost de banii necesari finalizării dom nu l Ioan B odea, lu c ră rilo r de in troducere a preşedintele “Asociaţiei Gaz- gazului metan. Mulţi dintre ci Metan-Hăşdate”, totul depinde au pus jos peste 1 milion lei, doar de 42 m conductă , ce s-au făcu t toate in s ta la ţiile trebuie efectuată la m arginea

oraşului Gherla, iar pe această p o rţiu n e v o r fi te rm in a te lucrările. ACI Cluj, unitate ce

, s-a angajat să efectueze această investiţie depune eforturi mari pentru finalizarea lucrărilor pe ultimii metri. Oricum, în curînd, în gospodăriile ce lo r 93 de familii din satul Hăşdate se va aprinde flacăra de gaz. Mai mare _ bucurie nici nu se putea oferi sătenilor din această localitate componentă a oraşului Gherla.

Deci, gazul metan se apropie încet, dar sigur spre... Hăşdate.

S Z E K E L Y C s a b a

Q o n ferinpnComitetul Organizaţiei

judeţene Cluj “G-ral Vasile Milea” a Uniunii Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, convoacă pe toţi membrii săi la Conferinţa Judeţeană care va avea loc vineri 28 martie orele 10,00 la Cercul Militar. La conferinţă se v a , face analiza activităţii comitetului şi a C.A.R. şi se vor alege noile organe de conducere ale organizaţiei.

A fi sau a nu f i99

întreţinerea U.J.R Cluj - costă 5000 de cotizatii

Începînd cu 1 şi 15 februarie a.c., conform hotărîrii organelor competente ale Executivului* au intrat în vigoare tarifele majorate pentru cele mai importante servicii asigurate populaţiei cît şi unităţilor economice de către Regiile Autonome de Stat: ROMTELECOM, RENEL, Gaze. Naturale, Apă şi Canalizare etc.

Nu intenţionăm să punem în discuţie necesitatea majorării acestor tarife, fiind conştienţi că reforma economiei necesită unele sacrificii. Mai mult, am subliniat buna. intenţie a Guvernului de a asigura o oarecare protecţie socială prin stabilirea unor tarife diferenţiate: mai mici pentru „populaţie” şi mai mari pentru "agenţi economici” , dar... necazul tocmai de aici porneşte şi iată- de cc: , ^

Cei care au stabilit aceste tarife, în cel mai fericit caz, nu s-au documentat - sau nu au avut timp să se documenteze - ori fac o; gravă confuzie între noţiunea de; „organizaţie cu personalitate juridică” şi „agenţi economici”. Se. ştie că agenţii • economici au personalitate juridică fiind organizaţi conformLegii 31/1991 (SNC-uri, SRL-uri, SA-uri etc.) cu scopul realizării unui profit Totodată, există şi organizaţii obşteşti non-profit şi neguvemamentale,' cu personalitate juridică. In baza celor două categorii de tarife stabilite de Guvern, Regiile Autonome furnizoare de servicii - energie electrică, gaz, telefon, apă etc. - aplică şi organizaţiilor obşteşti non-profit tarifele stabilite pentru agenţii economici, începînd cu 1 II a.c,

în această situatie UNIUNEA JUDEŢEANĂ ' . . A PENSIONARILOR CLUJ, pentru sediul ce-1 deţine în Cluj (în total 6 încăperi, din care Dispensarul Policlinic cu 2 cabinete mediale şi o sală de- aşteptare, o sală de ghişee, o sală de şedinţe şi un birou) numai pentru încălzit, trebuie să plătească 900 mii lei, lunar la tariful de 695 lei/mc de gaz, alţi 350 mii lei pentru energie electrică cu tarifitl de 590 lei/ kW. Abonamentul la telefon - j fară impulsuri - 80 mii lei. Făcînd un calcul sumar, la noile tarife - fiind taxaţi ca agenţi economici - întreţinerea sediului ne costă 1.400-1.500 mii lei . junar, sunlă ce echivalează cu cotizaţia a ' 5000 -membri pensionari. Ţinînd cont că cotizaţia este principala suisă de venit, rezultă că după 2-3 luni de la aplicarea acestor tarife va trebui' să încetăm o rice ac tiv ita te şi sa ne autodizolvăm.

Uniunea este furnizorde asistenţă socială

'în-această situaţie, cu tot respectul cuvenit, ne permitem a-1 întreba pe dl prim-niinistru dacă în costurile reformei intră şi existenţa organizaţiilor .neguvemamentale şi non profit, care de-abia s-au înfiripat şi organizat după 50 de ani de oprimare comunistă, perioadă în care existenţa unei organizaţii ca Uniunea Generală a Pensionarilor din România era interzisă?

Precizăm că fară a primi nimic de la stat - datorită sponsorizărilor - asigurăm gratuit, celor 40 de mii mem bri pensionari din Cluj şi judeţ asistenţa socială gratuită cu 14 medici specialişti, 2 farmacişti si 3 cadre medii - care activează

voluntar în 10 specialităţi medicale - negrevînd astfel reţeaua medicală de stat. în

-cadrul consultaţiilor, acordăm şi medicamente gratuit - tot din sponsorizări - şi că Ia nivelul anului 1996 acestea au reprezentat peste 40 milioane lei.

Pe lingă apărarea drepturilor şi a intereselor pensionarilor (acţiuni cunoscute de Guvern şi MMPS cu ocazia negocierii indexării pensiilor), UGPR prin propriile s a le : forţe, din CONSUMATOR de protecţie socială a devenit şi FURNIZOR de protecţie, completmd ceea ce statul poate oferi momentan. Şi nu ar fi păcat ca tot ce s-a clădit şi realizat cu trudă şi sacrificiu în cei 1 ani de la înfiinţarea UGPR-ului să se dărîme pentru nişfe sume ce la nivelul veniturilor furnizorilor de servicii sînt insignifiante, iar pentru noi înseamnă mai mult decît putem suporta?

Titlul prezentului articol nu este un simplu aforism „shakespearean”, ci un semnal de alarmă parafrazîndu-se în: „a exista sau nu” Uniunea noastră? Unii dintre cititori se vor întreba dacă există sau nu o soluţie? Considerăm că ea există şi că depinde de receptivitatea şi bunăvoinţa Executivului. înainte de ă ne referi la soluţia ce o propunem - fără a fi acuzaţi de „moartea caprei vecinului” - am arăta că s-au creat precedente şi anume: ; ..

Pensionarii vor statut similar partidelor

• Legea nr. 27/26 apr,. 1996 publicată în Mon. Of. nr. 87/ 1996, în baza căreia funcţionează partidele politice în România la art. 43 prevede: „plata tuturor cheltuielilor legate de telecomunicaţii, energie electrică şi termică, gaze, apă, canal se face la tariful spaţiilor destinate pentru locuit."

Deci partidele politice care sînt subvenţionate din bugetul statului,"'beneficiază de donaţii limitate pentru fiecare caz la 500 salarii .minime şi la cotizaţii limitate la 50 de salarii de bază minime pe ţară, sînt protejate la plata tarifelor pentru principalele servicii, în timp ce o organizaţie non profit cu surse de venit din tr-o modestă cotizaţie de 300 lei lunar nu este protejată, fiind inclusă în aceeaşi categorie cu „agenţii economici”. .

F iindcă prim ul ministru Ciorbea este moţ - ne permitem respectuos a întreba „moţeşte”: „apăi direptate îi asta?”.

In concluzie soluţia ar fi să se elaboreze urgent o Hotărire de Guvern prin care să se precizeze că pentru sediile deţinute de organizaţiile neguvemamentale ale pensionarilor, serviciile pentru gaz, energie electrică şi termică, telefon, apă, canal, salubritate să se aplice tarifele stabilite pentru populaţie ori

'■ spaţiile de locuit, începînd cu 1 februarie 1997.

în acest sens apelăm şi la domnii parlamentari de Cluj - indiferent de culoarea politică, ca prin interpelările ce le fac în Parlament, să ceară Executivului rezolvarea acestei probleme. Numai aşa vor putea dovedi că nu s-au rupt de electorat şi nu au uitat voturile primite din partea celor 130 mii pensionari din judeţul şi municipiul Cluj.

V i r g i l R Ă C Ă T Ă I A N Umembru în Cons. Nai

UGPR şi preşedinte al Uniunii

Pensionarilor Cluj

ADEVARULgtie Cluj E C O N O M IA joi, 2 7 martie 19 9 7 141

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALILA 28 FEBRUARIE

E volu ţia p rinc ipa lilo r indicatori economico-sociali, în primele două luni ale anului1997, în judeţul Cluj, se prezintă după cum urmează:

In industrie s-a realizat, de către 92 de agenţi economici carc deţin ponderea în această ramură, o producţie în valoare de 437,7 m iliarde lei, nivel superior cu 6,4% faţă de cel realizat în aceeaşi perioadă din 1996 (în condiţii comparabile de preţuri).

' în volumul total al producţiei industriale cele mai mari ponderi le au ramurile: industria altor produse din minerale nemetalice (17,6%), metalurgia (16,3%), industria chimică şi a fibrelor sintetice (12 ,5% ), industria alim entară şi a bău tu rilo r (12,5%), industria pielăriei şi încălţămintei (8,4%), industria de m aşini şi echipam ente (7,4% ), industria celu lozei, hîrtiei şi cartonului (5,7%).

Dintre produsele fizice la care producţia a înregistrat creşteri, în cele două luni, faţă de perioada corespunzătoare din1996 menţionăm: minereu de fier, oţel brut, laminate finite pline din oţel, armături din fontă şi din metale neferoase pentru instalaţii sanitare interioare, sîrmă laminată pentru trăgătorii, maşini şi utilaje pentru industria uşoară, piese turnate din fontă, medicamente, ciment, furnire estetice, plăci din faianţă pentru pereţi, hîrtie, ceramică pentru menaj, sticlărie, trico taje , confecţii textile, încălţăminte, brînzeturi, legum e şi fructe conservate, b e re .. _

în acelaşi timp, există unele produse la care s-au înregistrat descreşteri, cum sînt: clorură de sodiu, utilaj energetic, utilaje tehnologice pentru industria a lim entară , u tila je pentru p re lucrarea lem nului, fibre artificiale, placaje din lemn, corpuri abrazive, cazane de apă fierbinte pentru termoficare, conduc to ri elec tric i izolaţi, prefabricate din beton armat, p roduse cosm etice şi de parfumerie, produse prelucrate din mase pîastice, cherestea,, celuloză, hîrtie, antidăunători, ţesături, carne, preparate din cam c, lapte de consum, unt, produse lactate proaspete, făină de grîu şi secară, pîine, produse zaharoase.

în p rim ele două lun i ale anu lu i, agen ţii econom ici cuprinşi în urmărire au livrat şi facturat produse, semifabricate şi servicii cu caracter industrial în valoare de 428,5 miliarde lei, din care pentru export, în valoare de 128,5 miliarde lei, respectiv 30,0% din totalul producţiei livrate. Stocul de produse finite existente la producători, la data de 28 februarie a.c., a fost de172,1 miliarde lei, în creştere cu26,0 miliarde lei, faţă de finele lunii ianuarie 1997.

V aloarea con tracte lor şi com enzilor pentru accst an, existente la finele lunii februarie1997, a reprezentat 1.631,6 m iliarde lei, ia r valoarea contractelor restante, la aceeaşi dată, a fost de 10,6 miliarde lei.

E fectivul de salariaţi din in d u strie la sfîrş itu l lu n ii februarie a fost de 77.418 mai

mic cu 461 persoane faţă de 31 ianuarie 1997.

. în sectorul privat, la finele lunii februarie, erau încadraţi cu contract de m uncă 135.934 salariaţi.

In d icele p rod u ctiv ităţii muncii pe un salariat, pe două luni din 1997, a fost de 110,0% mai mic cu 4,8% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă din anul trecut.

în agricultură potrivit datelor fu rn izate de către D irecţia generală pentru agricultură, şi- alimentaţie Cluj rezultă că, pînă la 20 martie a.c., la culturile de prim ăvară, s-au realizat însămînţări pe o suprafaţă de 4.740 ha (3,9% din program), din care: 3.520 ha cu oiz şi 508 ha cu legume de cîmp; s-au efectuat arături pe 87.466 ha (68% din program ) şi adm inistrări de îngrăşăminte organice pe 5.985 ha (55% din program).

In d icele p reţurilor de consum, în luna februarie 1997, comparativ cu ianuarie 1997, a fost de 118,8%, iar faţă de luna decem brie 1996 de 135,0%.

1 Rata medie lunară a inflaţiei, pe primele două luni ale anului, este de 16,2%.

în luna februarie a.c. preţurile medii înregistrate la principalele produse agroalimentare vîndute p e p ia ţa ţărănească d in m u n ic ip iile C luj-N apoca şi Turda şi oraşul Huedin au fost urm ătoarele: la griu boabe -935,01 lei/kg (mai mare cu 20,9% faţă de luna ianuarie a.c.), porum b boabe 787,41 lei/kg (+6,2% ), orz-orzoaieă 940,82

lei/kg (+22,1%), făină 2.147,1.1 lei/kg (+19,3% ), carto fi de toamnă 895,16 lei/kg (-5,5%), fasole uscată 3.405,81 lei/kg (+5,2%), ceapă uscată 2.732,77 lei/kg (+66,4%), mere 1.417,26 lei/kg (+21,7%), came de porc 13.348,84 lei/kg (+33,5%), lapte dulce 1.886,28 le i/litru (+15,0%), brînză proaspătă din lapte de vacă 6.273,68 lei/kg (+18,7%), ouă 452,81 lei/buc (-2,7%).

C îştigul salariat m ediu nominal net, realizat în luna februarie a.c. a fost de 467.009 lei, mai mare cu 42.286 lei faţă dc ianuarie 1997.

Pentru luna decembrie 1996, coefic ien tu l de creştere a cîştigurilor. salariale medii nete pe economie faţă de ianuarie1990 este de 146,92 ori, iar faţă de februarie 1992 este de 34,10 ori; A ceşti coefic ien ţi se utilizează de către un ită ţile specializate în v înzarea locuinţelor, în aplicarea Legii 112/1995.

Num ărul şom erilor (care beneficiază de ajutor de şomaj sau de alocaţie de sprijin şi persoanele aflate în evidenţa Oficiului forţei de muncă şi care nu beneficiază de prevederile Legii 1/1991), la finele lunii februarie 1997, a fost de 34.172, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă 9,3%. D in num ărul to tal al şomerilor 71,9% sînt muncitori şi 58,8% reprezintă femei.

D i r e c ţ i a J u d e ţ e a n ă d e S t a t i s t i c ă , C l u j

Summit pentru atragerea investiţiilor străineCotidianul american “International Herald Tribune” organizează,

în perioada 29-30 octombrie a c., la Bucureşti, un summit pentru atragerea investiţiilor străine în România.

Discursul de inaugurare al summit-ului va aparţine preşedintelui Emil Constantinescu. Printre vorbitorii celor două zile ale conferinţei se vor afla şi alţi membri importanţi ai guvernului român, imporlanţi şarneni de afaceri români şi străini. '

“International Herald Tribune” afirmă că acest summit are drept scop să facă cunoscut în întreaga lume potenţialul României de absorbţie a investiţiilor străine şi să sublinieze eforturile României de a se afirma ca o zonă care prezintă oportunităţi importante pentru investiţii. Un summit similar a fost organizat pentru Polonia.

La sfîrşitul summit-ului, cotidianul “International Herald Tribune” publică un supliment special dedicat lucrărilor acestei întruniri.

Ratele anuale ale dobînzilor acordaj de unele bănci comerciale, cu activltaie

în judeţul Cluj, la depozitele în lei- persoane fizice- %

Banca 13vedere 1 lună 3 luni 0luni 9 luni

BCR* 22 120 125 112 113 iiTBANCOREX* 40 150 130 100 100

—BRD 20 131 133 134 134

M 20 * . 157 158 159

BA* 22 135 130 137 138

Banc Post* 30 105 115 115 120 120lonŢiriac 25 120 130 100 - 100BANKCOOP* 25 132 134 134 134 130Bucureşti 25 130 125 . - ' -

Transilvania 26 120 128 129 130 ~ î*"Românească 30 140 150 155 * 135 """tes"CEC 18 - : - / . - - ~îoT'ALIANŢA 20 105 110 110 110 tîT'Abina* 25 140 140 130 120 120~~B.I.R. 25 133 130 130 130 125"

- persoane juridice - %

Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 lux

BCR 22 90 91 92 93 84BANCOREX* 40 150. 130 100 100 100BRD 20 95 97 98 99 100BA* 22 80 82 83 r 84 . 85Banc Post* • 24 85 85 85 ' ' - 85lonŢiriac 20 120 130 100 100 jBANKCOOP* 25 96 - 98 98 99 101 JBucureţti 25 130 125 - ■ - -~lTransilvania 26 100 102 103 104 « r ]

Românească 30 140 150 155 135 125 1CEC 15 - - " - . 50 ]Albina 25 140 135 100 100 100 |B.I.R. 23 110 110 < 112 115 120 |

J ştilic [ţpl r/j i Lui |!a Ivat l.me

* La aceste bănci dobînda în lei se capitalizeai rezultînd o dobîndă efectivă mai mare dec ît cea afişau

Dobînda se calculează la expirarea te rm e n u lu i^

'e TO itu ale t# m o difrcâ ria le !ratelot::dobînzilo rFa x?fe.19.73 .04l l 9.282î

Cursul la casele de schimb valutar din Cluj-Napoca, la 26 martie1997

VALUTAun dolar SUA

o marcă germană

CUMPĂRARE

6.650

3.850

VÎNZARE

6.880

*ral « i, rijesc M se i avf

:pţii.

4.050

incitiale vor derula

pentru campania do primăvarăSuma de 550 m ilia rd e lei

des tin a tă f in an ţă rii cam p an ie i agricole dc primăvară din bugetul M in isteru lu i A g ricu ltu rii şi A lim entaţiei a fost rep artiza tă băncilor com erciale, a declarai agenţiei MEDIAFAX Aurel Pană, secretar de stat la MAA. Conform convenţiilor încheiate, băncile vor derula 413 miliarde lei, urmînd ca diferenţa pînă la 550 miliarde lei sâ fie repartizată în urma negocierilor dintre MAA şi bănci. Cele 413 miliarde lei au fost repartizate astfel: Banca Agricolă - 200 miliarde Iei, BIR - 100 miliarde lei, BCR - 50 miliarde lei, BRD - 25 miliarde lei, Bancorex - 23 miliarde lei, Banca Albina -1 0 miliarde Ici, BancPost - ,

y 5 miliarde lei.“Practic, contractele dc credit se

pot încheia dc m îin e , b ăn c ile trimiţînd la filiale instrucţiunile necesare”, a precizat Pană.

Producătorii au putut achiziţiona, pînă la 20 martie, 10.850 tone de m o to rină , d in tr-u n n e ccsa r de 67.700 tone pentru luna martie. Principala cauză carc a determinat accastă situaţie este lipsa fondurilor ncccsarc. .

Arăturile au fost cxccutate, pînă la acccaşi dată, în proporţie de 74%, pc 4,28 milioane hectare din cele 5,76 milioane programate. Plantările şfm sâm mjănlc de primăvară au fost cx ccu la lc în p ro p o rţie de 3% (189.326 ha din 5,76 milioane ha).

C reditarea ch e ltu ie lilo r pentru lu c ră rile agricole d in cam pania de prim ăvară

In intenţia clarificării unor problem e care interesează producătorii agricoli, privind finan ţarea lucrărilo r d in - campania de primăvară, vă p rezen tăm succintreg lem en tările p riv ind acordarea de credite, cu accst scop, de către Banca Agricolă SA, astfel:

- beneficiază de credite în con d iţiile O rdonanţei G uvernu lu i nr. 6 /1997 , p ro d u că to rii ag rico li • - proprietari şi deţinători legali de terenuri agricole, indiferent dc form a de exploatare a accstQra şi arendaşii carc, au încheiat contracte de arendă, în conformitate cu Legea nr. 16/1991 şi carc nu au datorii r e s ta n te ' către bancă sau bugclul de stat;

- obligativitatea încheierii dc contracte dc desfacere a producţici ereditate;

- culturilc pentru carc sc acordă credite sînt: grîu, ora, po rum b, sfeclă dc zahăr, floarea soarelui, soia, cartofi, plantaţii vitiponiicole;

- sumele din fondul special c o n stitu it la d ispoziţia M in isteru lu i A gricu ltu rii şi Alimentaţiei, (care în continuare se va numi Fond), vor fi acordate băncilo r com erciale, deci şi Băncii Agricole, cu o dobîndă de 60 % pe an, iar acestea vor acorda producătorilor agricoli, credite cu o dobîndă de 80 % pe an.

Creditele vor fi acordate de către băncile com erciale, în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute de noimele proprii de ereditare şi care la rîndul lor; vor solicita garanţii pentru protejarea împotriva riscujui de neplata de către beneficiarii creditelor, avînd în vedere şi faptul că potrivit ordonanţei guvernului, crcditclc acordate nu beneficiază dc garanţii guvernamentale.

Crcditclc cu acoperire din Fond, sc acordă pen tru aprovizionarea cu seminţe şi material dc plantat, îngrăşăminte chjmicc, pcsticidc, carburanţi şi lub rcfian ţi, lucrări agrico le mecanice şi manuale, prevăzute în tehnologiile cu ltu rilo r şi

devizele de cheltuieli, inclusiv pen tru irigaţii, repararea tractoarelor şi maşinilor agricole, u tila je lo r de reco lta t şi transportat, precum şi pentru, piesele de schimb şi materialele necesare pentru acestea.

Din credite se va deconta şi contravaloarea seminţelor şi a

jn a te r ia lu lu i de p lan tat d in producţie proprie;

- băncile com erciale care deru lează sum e puse la dispoziţie din Fond, vor prelua şi c red ite le angaja te de producătorii agricoli în toamna anului 1996, pentru culturilc de grîu şi orz, dacă îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordonanţa de urgenţă nr. 6Â997;

- beneficiaru l c red ite lo r rambursează crcditclc după 150 dc zile, pentru culturilc de grîu şi orz, şi după 240 dc zile, pentru celelalte culturi, dc la data acordării creditelor;

- dobînda sc calculează la volumul creditelor acordate şi se plăteşte dc beneficiari băncilor com crcialc în ultim a zi lucrătoare a scadenţei dc

ram bursare stab ilită . D in dobînda încasată, 60 de puncte p rocentuale re v in .F o n d u lu i, special constituit la dispoziţia M inisteru lu i A g ricu ltu rii şi Alimentaţiei;

- băncile com erciale v o r ram bursa la F ond , sum ele prim ite şî dobînda aferentă, indiferent dacă beneficiarii de credite şi-au rambursat sau nu creditelc şi dobînda aferentă, pînă la 30 septembrie 1997, pentru culturile de grîu şi orz şi pînă la 31 decem brie 1997, pentru celelaltc culturi;

- la rambursarea creditului la scadenţă, conform tu tu ro r ob lig a ţiilo r con trac tuale , producătorul agricol va primi o bonificaţie dc 25 % din creditul dc care a bcncficiat, şi carc se dcducc dc către băncile comcrcialc din sumele datorate Toridului constituit la Ministerul Agriculturii; în această situaţie, avîndu-sc în vedere faptul că dobînda dc 80 la sută este anuală , iar perioada de rambursare de maximum 8 luni, nivelul maxim al dobînzii va

putea fi numai 53 la sută.Banca Agricolă se obliga

să efectueze controale la beneficiarii de credite, asupra m o du lu i de respectare a prevederilor ordonanţei de u rg en ţă nr. 6 /1997 şi a Normelor Metodologice de aplicare a acesteia.

Dacă sc constată abateri cu p riv ire la schimbarea destinaţiei creditului acordat, se va d ispune sistarea

• im ediată a creditării, restituirea^ in teg ra lă a creditului acordat şi plata unei dobînzi penalizatoare pentru partea din credit utilizată în alte scopuri.

C unoscînd ţoale accstc reglementări, unităţile Băncii Agricole din judeţ, stau Ia dispoziţia celor interesaţi şi îndreptăţiţi pentru consilicre,

1 în vederea perfectării documentaţiei necesare, nu dc alta dar, totuşi, primăvara îşi ccre drepturile.

I o a n B Ă R A Ş , d i r e c t o r u l S u c u r s a le i

C lu j a B ă n c ii A g r ic o le

y*

>te*

v i

joi, 27 martie 1997 EVENIMENT ADEVARULde CB nai|f r h o . v „ „ f f i e a r e s ă a l P o l i t i e i

fciTsuciu, director al Băncii anlccoop” - filiala Turda a fost

Arestată

|i Inspectoratul de i sînt cercetată M aria

director la B anca liicoop” - filiala Turda şi [mima Dorina. Mayer, [•ana firmei “Coranda” ] L . Cimpia - T urzii, l’ife de efectuarea unor Im ” necurate. în anul

Mayer, avînd nevoie Ircdile pentru societate,

in term ediul” unei I slinţe a apelat la Banca licoop” Turda. Patroana [ţplicat lui Maria Suciu,

r are posibilitatea de â Jsla creditele solicitate. Ista i-a propus o soluţie Jvatoare” : F.D .M . să Imească în fals mai multe

facturi prin care.' să ateste cumpărarea de mijloace fixe, care să garanteze creditele solicitate. în urma înţelegerii,-

- Mayer a “emis” trei facturi, prin care firma a cumpărat de la o a ltă socie ta te , trei" mijloace fixe, de peste 30 m ilioane de lei.. Pe baza

. acestor “acte” a primit .de la “Bankcoop”, 54 milioane de lei, credite Banii nu au fost recuperaţi pînă în prezent.

Serviciul de combatere a' c rim inalită ţii e c o n o m ic o r, financiare din cadrul I.P J. C luj â în cep u t urm ărirea penală împotriva lui Maria Suciu şi Florentina D. Mayer pen tru .... . săv îrşirea infracţiun ilo r de luare de mită,' înşelăciune în dauna av u tu lu i p riva t, fals în în sc risu ri sub sem nătură privată şi instigare la fals. In baza , ’ p ro b a to riu lu i

> adm in istra t, P a rch e tu l a dispus cercetarea celor două • fem ei. Se pare că p rin facilitarea acestor credite, Maria Suciu a primit de la patroană un “cadou” de 600 de mărci germane.

• V a l . M .

Cioban agresiv

, x .

icral, oamenii de pc munte aici, liniştiţi. Mai ales, cei rijesc animalele hu se dedau kliganice. Ciobanii mai se ocupă cu soarta oilor, aventuri. Şi între ci mai

,’pţii. Unul dintre ei este şi

ciobanul I,conţin Lingurar în vîrstă de 30 ani din Viştea. Avînd doar 4 clase terminate, el nn avea multe

, cunoştinţe'dcspre'lcgi şi sancţiuni, dar avea multă imaginaţie cu privire la violare de domiciliu.

,: îmr-o zi ciobanul din Viştea , s-a gîndit să facă rost de ceva bani.' Planul lui a fost pus în practică.

' Forţînd uşa de acces a unei locuinţe a pătruns în casă şi ă încercat să pună mîna pe diferite obiecte. De furat nu a furat, dar pentru violare dc domiciliu a fost condamnat la 6 luni închisoare. Acolo nu mai poate “foita” zăvorul...

S Z . C s .

“Petalele” trandafirului

Ieri, la orele dimineţii, Cofetăria “ Trandafirul” (str. Napoca) a fost prădată. Iloţii au intrat printr-o gaură incredibil de mică. Se prcsupune,câ spărgătorii s-au folosit de un copil pentru a-şi atinge scopurile. S.e pare că lipsesc cutii de ciocolată, cafea, dulciuri şi nu se exclude posibilitatea ca, t prichindelul, care â pătruns aici, să sc fi

< ospătat cu... sucuri dc ananas.

A fu g it în SUAD u p ă c e ş i - a f a l i r j i e n ta t

s o c i e t a t e a , a d m in i s t r a to r u l u n e i s o c i e t ă t i r o m â n o - g e r m a n e d in S ib iu a fug it în S t a t e l e U n i te , i n f o r m e a z ă M in is te ru l d e In te rn e .

Ilie H a lm a c iu (3 6 d e a n i) , a d m in is t r a to r u l f irm e i " llw a Im p e x In te rn a t io n a l” S R L d in A v rig -S ib iu , a f a l im e n ta t c u b u n ă ş t i in ţă s o c i e t a t e a . în p e r io a d a 1 9 9 5 -1 9 9 6 , eI n u a p lă t i t în to ta l i ta te o b lig a ţii le ;

f i s c a l e c ă t r e s t a t ş i ş i - a î n s u ş i t a c t iv e d in p a t r im o n iu l . f irm e i. E x p e r t i z a f in a n c ia r - c o n t a b i l ă a s t a b i l i t c ă p re ju d ic iu l s e r id ic ă la 7 4 d e - m ilio a n e d e lei. ■ ,

D u p ă a c e a s t a , e l a p ă r ă s i t R o m â n ia s i s - a s ta b i l i t în S U A . ' .

H ă lm a c iu e s t e a c u z a t d e a b u z în s e r v ic iu , b a n c r u t ă f r a u d u lo a s ă , g e s t iu n e f ra u d u l o a s ă s i e v a z iu n e f is c a lă .

B a n c a a c u z a ţ i l o r

Cum se fu ră d in OserC .S . ş i H .M . s în t m a jo ri. în

d a t a d e 2 n o ie m b r ie s - a u în t î ln i t ş i s - a u s f ă tu i t c u m s ă - ş i f a c ă r o s t d e n iş te b lug i. D in O s e r . A c o lo t a r a b e l e s în ţ u n a l în g ă a l ta , î n g h e s u ia la e s t e f o a r t e ' m a r e , d e c i s e p o a t e o p e r a fo a r te b in e . E ra î n s ă p p ro b le m ă . E ra u n u m a i d o i. E x p e r ie n ţă a v e a u , nu-i v o r b ă ( a m b i i a v î n d a n t e c e d e n te p e n a le ) , d a r m a i a v e a u n e v o i e d e c i n e v a . D e c i, s - a u a d r e s a t m in o ru lu i N. I r (1 6 a n i , 7 c l a s e , o rfa n ) , în z iu a d e t îrg , 'c e i tre i a u p o p o s i t în O s e r . L a un .a d in t a r a b e , o c h i t ă c a p r o p ic e , b ă ia tu l a î n c e p u t s ă - ş i j o a c e ro lu l. A d ic ă s ă - l ţ in ă d e v o rb ă p e v î n z ă t o r , p î n ă c e C .Ş . s u s t r a g e b ly g i i . N u m a i c ă

ind iv id u l c u d e g e t e su b ţir i a f o s t d e p i s ta t , A c u m r e g r e tă f a p ta c o m is ă . C e l p u ţin a ş a d e c l a r ă . F e m e ia a r e lacrim i în o c h i . C o p ilu l, e m o ţ io n a t şi în c u r c a t , e v ită s ă - i p r iv e a s c ă p e ju d e c ă to r i . E s te iâ d e v ă r a t , p re ju d ic iu l a f o s t r e c u p e r a t , p a n t a lo n i i î n t o r e în d u - s e la p ro p r ie ta r , d a r f a p ta c o m is ă r ă m î n e . în b o x ă , m a jo r i i a r e s t a ţ i p re v e n tiv , u rm în d s ă r ă s p u n d ă la în v in u ire a d e fu rt c a j i f ic a t , ia r î n f a ţ a C u rţii , b ă ia tu l , u rm în d a r ă s p u n d e la în v in u ire a d e c o m p lic i ta te la fu rt c a lif ic a t. D e z b a te r e a d e i e r i s - a î n c h e i a t c u o a m î n a r e , c e i tre i u rm în d s ă s e p r e z in te d in n o u în f a ţa in s ta n te i în 15 ap rilie .

D .C .

>ă n u n e lă s ă m p ă c ă liţ i ! C U )

ipartimentul de prevenire şi! Serviciul Poliţiei nale al I.P .J. Braşov ne propun c îteva mente" împotriva naivităţii. Reproducem în uare textul cu speranţa că măcar cîţiva din nii noştri Vor putea evita neplăcerile provocate mentarea" cu valută falsă. >

u fi fraierit!iţi poate spune ce este

•t “fraier”. Dicţionarul române prin “ fraier” 1 înţelege o persoană* care nu ştie să se ^ Unii mai îngăduitori ~*ul îl socot naiv, credul,1 Alţii văd în accsta im ' un păcălit sau mai rău :,c cu duhul, o victimă ■1ffllra bişniţari (valutişti)

o mană cerească, este ,r dc existenţă şi cîştig. Autişti” încearcă să înşele

tranzacţiei la schimbul Efectuat-ocazional, de $•

Indiferent cît de m ici sînt şansele de a deveni victimele uno r asem enea persoane, considerăm că prin luarea unor măsuri preventive, sigur nu o să aveţi necazuri.

Ce spune legea...Conform dispoziţiilor legale,

activităţile de schimb valutar sc desfăşoară organizat numai prin casele de schimb valutar sau instituţii care funcţionează în acest scop. ’ . . .

Schimburile valutare efectuate ocazional, pe străzi ori în alte locu ri de că tre persoane n eau to riza te s î n t . in terz ise .

N erespectarea acestor norm e juridice se sancţionează conform dispoziţiilor Legii 123/1990 art.2 lit. a, cu amendă cuprinsă între100.000 - 200.000 lei, iar cînd fapta este săvîrşită de persoane ju r id ice am enda este de la600.000 - 2.000.000 lei; sumele în lei şi valu tă ce au făcut obiectul schimbului se confiscă. A rt. 215, d in C odu l penal incrim inează, infracţiunea de, înşelăciune care p revede ca “ inducerea în eroare a unei persoane p rin prezentarea ca a d e v ă ra tă a u n e i fa p te m incinoase sau ca mincinoasă a u n e i fa p te a d e v ă ra te în scopul de a obţine pen tru sine sau p e n tru a l tu l un folos m a te r ia l in ju s t şi d acă s-a p r ic in u i t o p a g u b ă se pedepseşte cu închisoare de la3 luni la 2 an i sau am endă” .

Dcci, Atenţie! Nu efectuaţitranzac ţii va lu ta re în afara cadru lu i legal. R iscurile vă aparţin. T otuşi este b ine >să cunoaşteţi.

Caracteristicile bancnotelor autentice

Vă prezentăm pentru protecţie c îteva d in carac te ris tic ile p rin c ip a le ale b ancno te lo r americane şi germane care vă po t da siguran ţă că nu sînt falsificate: . . „

1. Pentru dolari americani (USD):

• - există o corespondenţă între litera de control şi prima literă a seriei, respectiv A -1, B -2,...; portretele preşedinţilor aincricani care sînt tipărite pc bancnote auo privire vie a ochilor; există o corespondenţă între valoarea b an cn o te i şi num ele preşedintelui american de pe aceasta: V- USD - G. WASHINGTON; 2 USD - T. JE FFE R SO N ; 5 U SD - A. L IN C O L N ; 10 USD - A. HAM ILTO N; 50 USD - U. G RA N D ; 100 USD - B. FRANKLIN; 500 USD - W. Mc. KINLEY; 1.000 USD - G.

, CLEVELAND. ,; Pe firul de siguranţă (ediţie

după 1990) este inscripţionată valoarea bancnotei,

2. Pentru mărci germane (DM)

- toate bancnotele au Tir de siguranţă (ca cele româneşti); portretele de pc bancnote au o privire vie; privite la lumină portretele tipărite apar estompate

, în partea laterală albă, nctipărilă; cerneala u tiliza tă este una specială care confcră bancnotelor un relief specific.

Aspecte exterioare ale bancnotelor falsificate

- zone încărcate cu ccmcală; vechimea hîrtiei pare evidentă în comparaţie cu anul emiterii. •

Ministerul Justiţiei a finalizat

trei proiecte legislativeM in i s t e r u l J u s t i ţ i e i a f i n a l i z a t t r e i p r o i e c t e

le g is la t iv e , p riv in d m o d if ic a re a L eg ii d e o r g a n iz a r e j u d e c ă t o r e a s c ă , s a l a r i z a r e a m a g is t r a ţ i lo r ş i L e g e a t a x e lo r d e tim b ru p e n t r u c e r e r i le in t ro d u s e în ju s tiţie , a a n u n ta t , m in is tru l V a le r iu S to ic a , în ş e d in ţa d e b ilan ţ.

C e le t r e i p r p t e c t e d e l e g e a u - f o s t t r im i s e M in is te ru lu i d e F i n a n ţ e ş i M in is te ru lu i M u n c ii ş i P ro te c ţ ie i S o c ia le , d u p ă c e a u f o s t d i s c u ta te în c a d r u l ’C o n s iliu lu i S u p e r io r a l M a g is tra tu rii.

L a ş e d in ţa d e b i la n ţ a M in is te ru lu i .J u s t i ţ ie i , a u p a r t i c i p a t p r e ş e d i n t e l e E m il C o n s t a n t i n e s c u , ■ m in is tru l F in a n ţe lo r , M irc e a C iu m a r a , p r e ş e d in te le S e n a tu lu i , P e tr e R o m a n , v ic e p r e ş e d in te le S e n a tu lu i , M irc e a I c n e s c u -Q u in tu s , v ic e p r e ş e d in te le C a m e re i D e p u ta ţilo r , V a s ile L u p u , m in is t r u fd e In te rn e , G avril D e je u , p r o c u ro r u l g e n e r a l N ic o la e C o c h in e s c u , p r e ş e d in t e l e C urţii C o n s t i tu ţ io n a le , I o a n M u ra ru , p r e ş e d in te le C urţii S u p r e m e "de J u s t i ţ ie , G h e o r g h e U g le a n , p r e ş e d in te le C urţii d e C o n tu r i, Io a n B o g d a n , m e m b r i a i ’C o n s i l iu lu i S u p r e m a l M a g is t r a tu r i i ,

. p r e ş e d in ţ i a i C u r ţilo r d e A p e l ş t a i tr ib u n a le lo r d in t a r ă , p r e c u m ş i m a g i s t r a ţ i ’ d e la i n s t a n ţ e l e b u c u r e ş t e n e s i a v o c a ţ i .

V a le r iu S to ic a a d e c l a r a t c ă m in is te ru l s ă u s e b u c u r ă d e sp rijin u l P r e ş e d in ţ ie i în ,p r iv in ţa a s ig u ră r i i u n u i s p a ţ iu c o r e s p u n z ă t o r ’ P a la tu lu i cie J u s t i ţ ie , p r o p u n în d s ă îi fie a tr ib u ita , în a c e s t s c o p , c lă d ir e a C a s e i R a d io d in B u c u re ş t i .

M inistrul S to ic a a m a i a f irm a t c ă M in isteru l Ju s tiţ ie i î n c e a r c ă s ă d e f in i tiv e z e în c e l m a i s c u r t tim p p o s ib i l p r o i e c t e l e l e g i s l a t i v e c o n ţ i n î n d m o d if ic ă r i d e p r o c e d u r ă c iv ilă , p r o c e d u r ă p e n a l ă ş i a l e c a d ru lu i p e n a l , p r e c u m ş i leg i s p e c i a l e p riv in d in frac ţiu n ile c e in tră în s f e r a c o ru p ţ ie i şi a c r im e i o r g a n iz a te . în n o u l C o d d e p r o c e d u r ă p e n a l ă v a fi i n t r o d u s ă . in s titu ţia ju d e c ă to ru lu i d e in s tru c ţie ,

L I C E A N P E D O F I LPoliţiştii p o s tu lu i d e p o liţie

T u rb u r e a , ju d e ţu l G o rj, 1-âu a r e s t a t , luni, p e ’lo n P u rc a ru , p e n t r u p e d o f ilie ..

El a r e 1 8 a n i ş i s e f a c e v i n o v a t d e f a p ’t u l c ă a î n t r e ţ i n u t r e l a ţ i i s e x u a l e o r a l e ’c u tre i m ino ri.

- în n o i e m b r i e 1 9 9 6 ,P u rc a ru i-a g ă s i t p e c e i tre i m inori c u v ite le p e c îm p , în l o c a l i t a t e a 'T u r b u r e a , ş i i-a o b l ig a t s ă î n t r e t i n ă r e la ţ i i s e x u a l e c u e l F’ e d o f i l u l e s t e e le v în u ltim ul a n la liceu l T u rc e n i şi u rm a c a . d n to a m n ă , s d p le c e în a r m a tă .

P a r c h e t u l d e p e l î n g ă J u d e c ă t o r i a T î r g u - C ă rb u n e ş t i a e m is m a n d a t d e a r e s t a r e p r e v e n t iv ă p e n tru o p e r io a d ă d e 3 0 d e z i le , p e n tru in f ra c ţiu n e a d e p e rv e r s iu n i s e x u a l e

CAZUL Mure san-Hos su

U n j u d e c ă to r d e in s tru c ţ ie e lv e ţ i a n a p a r t ic ip a t , t im p d e p a tru z ile , la e f e c t u a r e a c e r c e tă r i lo r în c a z u l • S e v e r M u r e ş a n -M irc e a H o ria H o s s u .

J u d e c ă to r u l d e in s t r u c ţ ie s - a d o c u m e n ta t a s u p r a c a z u lu i c e lo r d o i fo ş t i m e m b r i î n c o n d u c e r e a B ă n c ii D a c ia F e lix , d e o a r e c e în E lv e ţia s e e f e c t u e a z ă i n v e s t i g a ţ i i s e p a r a t e ' a s u p r a l o r ş i a s u p r a c e t ă ţ e a n u l u i f r a n c e z F r a n c o i s V e l lu t , p e n t r u î n ş e lă c iu n e .

S e v e r M u r e ş a n ş i M irc e a H o ria H o s s u a u f o s t a r e s t a ţ i p e 8 ş i’, r e s p e c t iv , 9 i a n u a r ie , s u b a c u z a ţi i le d e în ş e lă c iu n e , f a l s ş i u z d e f a ls . E t a u f o s t în v in u iţi c ă , în ’ p e r io a d a 1 9 9 3 - 1 9 9 5 , în c a l i t a t e d e m e m b r i îh c o n d u c e r e a B ă n c ii D a c ia F e lix , a r fi în to c m it ş i fo lo s it d o c u m e n te f i n a n c i a r - b a n c a r e f a l s e . în b a z a a c e s t o r

. a c t e , s - a r fi c o n f i r m a t r e s t i t u i r e a c ă t r e B D F a c o n tr a v a lo r i i m ă rfu r i lo r e x p o r t a t e d e c ă t r e f irm a lut M u r e ş a n , a c o p e r i n d u - s e a s t f e l o p a r t e d in d a to r iile a c e s t u i a . C o n f o r m c e r c e t ă r i l o r , în a c e s t m o d , M u r e ş a n ş i H o s s u a r fi re s t i tu i t fic tiv 3 3 4 d e m ilio a n e d e le i d in ’ c re d it .

î n u r m a c e r c e t ă r i l o r e f e c t u a t e d e a u to r i tă ţ i l e e lv e ţ i e n e , în 1 9 9 6 , lâ c e r e r e a c o n d u c e r i i B D F , în d o s a r u l M u r e ş a n - H o s s u - V e l l u t s - a c o n f i r m a t , p rin tr-o a d r e s ă tr im is ă a u to r i tă ţi lo r r o m â n e , " e x is te n ta u n o r ra m ific a ţii in te r n a ţ io n a le a te e s c r o c h e r i e i p r in .

' c a r e a u f o s t d e v a l i z a t e c o n tu r i le b ă n c i i c o m e r c ia le c lu je n e , d e p e s t e 3 0 0 d e m il io a n e d e d o la ri" .

de Cluj ziar independentANUL vii nr: 1* » ISSN 182IW303

jot27 MARTIE 1997 1* M S»i 600 UB

ULTIMA ORĂ joi, 2 7 martie 1 9 9 7

Serviciile secrete ungare o dau pe după...mesteacăn

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA *

Harta privind starea probabilă a vrem ii în ju d e ţu l Cluj, valabilă pentru 27. 03., a.c. în ju r u l orei 15.

' M ai .m ulţi" m em bri ai I P artidu lu i Socialist U ngar, | p rin tre care Z oltân G âl, | preşedintele Parlamentului, şi [ Ferenc Baja, ministrul mediului,• precum şi cîţiva parlamentari au I fost spionaţi de Biroul pentru | Informaţii, unul dintre serviciile I secrete civile ungare. Ştirea,

apărută la începutul săptămînii ' în cotidianele “Nepszabadsâg” şi I “M agyar Hirlap”, a provocat,| senzaţie. A tît de mare, încît• Istvân Nikolits, ministru fără porto fo liu însărcinat cu supravegherea serviciilor secrete, a .simţit nevoia să întrerupă o v izită pe care o făcea în străinătate pentru a se întoarce la Budapesia, unde, în cadrul unei conferinţe de presă, a declarat că cei doi agenţi care au efectuat investigaţia au încălcat legea şi regulamentele interne. Rapoartele lor se bazau pe zvonuri şi bîrfe - nu pe fapte.

în consecinţă, ei au -ş i fost destituiţi, iar directorul Biroului pentru Informaţii a înaintat. P rocuraturii M ilitare o reclamaţie împotriva lor.

în cel mai recent număr al cotidianului “Magyar Ncmzet” se poate citi că acţiunea - ce purta numele de “Mesteacănul” - a început ca una de investigare a activităţii, în cadrul lumii interlope ungare, a răufăcătorilor slovaci, ucraineni şi români. Pe parcursul ei, în aria de cercetare, au apărut parlam entarii socialişti! Gei doi agenţi susţin că nu au cerut aprobări pentru a culege date despre aceştia şi că nu âu anun ţa t C om isia parlamentară pentru securitate naţională de teamă că “vor fi stopaţi de sus”.

Partea mai puţin obişnuită a întîmplării constă în faptul că “acţiunea Mesteacănul” a fost făcută publică de abia acum.

Spre ii lume, a

urmare din pagina 1

aceste zone. Cel puţin în cazul Pacificului, avem dc meditat asupra semnificaţiei vizitei - fu lger a vicepreşedintelui american Al Gore în Japonia, înaintea vizitei în China. Al Gore i-a lin iş tit pe japonezi, reafîrmîndu-şi sprijinul faţă de partenerul privilegiat din Pacific,,căruia i se va fi explicat că SUA nu vor face foarte mari concesii Chinei, dar, în persp ec tiv a , retrocedării Taiwanului, pc

■ de o parte, şi a posibilei in terven ţii chineze în evoluţia situaţiei d in peninsula coreeană, ca şi a creşterii 'econom ice a C hinei, aceasta nu m ai poate fi înfruntată de pe poziţii de forţă.

Aşadar, Rusia, împreună cu ceilalţi doi coloşi, poate dobîndi o bună parte din “ influenţa” în cele două uriaşe bazine oceanice - de la coastele Americii la cele * ale Australiei, Orientului arab şi Africii -, în- acest timp cochetînd cu ideea constituirii unui mic NATO cu Iranul, Iracul şi Siria (fără a m ai lua în considerare B elarus şi fostde ţări sovietice din Asia centrală). Iar SUA vor trebui să facă unele concesii. Unde? Evident, nu în vecinătatea coastelor sale vestice, ci, mai degrabă, în îndepărtata E uropă răsăriteană. Mai ales că intrarea României în NATO în primul val ar da o mare satisfacţie F ran ţei, care doreşte sâ-şi consolideze infiuenţa în flancul sudic al Alianţei atlanticc.

La SC “LIBERTATEA” SA

G reva a d u ra t d o a r o ju m ă ta te de sch im b ...

Iei i, salariaţii fabricii de mobilă “LIBERTATEA”, unnînd exemplul eolcmlor de la “ I ERMOROM”," au mirul în g rc \ă . M otivul: inelu l in caic ,i decurs ncgi*- eieiea salariilor. Timp Je apioape fiu-palrii orc salariaţii din schimbul unu au rc lu /a l să înceapă lucrul. M uncitorii erau loarlc supâiati. deoaiecc, considerau ea salamlc existente sini insuficiente pentru un trai decent. Mai mult, ci aui/au conducerea societătii eâ le-a ta ia l toate sporu rile , cu cu'vplM \ eelunui

1)1 M ihai N ed e /k i, d irectorul uencral al SC •‘l.lU E ll'l A 'IE A ", ne-a declarai eă neinlele^enle au

apamt din eau/a echipei de negociatei i cart au prezentat oamenilor în inoJ eronat eondilnle de salari/are "Din uiii/.i unor mleiese mesei mic unu dinlii ncgociriloii au de /m foi mat sa la in ţn . ’ln discuţiile a\ iile eu aceştia au apamt diveigente relenW rc la cond iţia pusă dc conducere de fixare a unei norme penlm fiLeare angajai, şi nu l.t gnla de salari/aie Socie ta tea trebu ie sâ reali/e/e lunar un plan de o jumătate de nnlion vie dolan aşa eâ, p ropunerea negocialoriloi de a nu se specifica piobleina normei de producţie, am relu/at-o in urma negocierilor, salariul bml al unui nou angajai eare

îşi îndeplineşte planul lunar este de SOO.OOO dc Ici Referitor la sporim, aci.ska au fost incluse ineă de anul treeul în tanf. pastrindu-se, separat plala depăşim de noima pieeum şi spoiul de \e e lu m e ” , a p ree i/a t dl dueetor.

Continuii, pina la urmă a fost aplanai, salariaţii fund lămuriţi de condiţiile în eaie vor sem na con tiaU ul colectiv de munca. Salariaţii au losl de acord eu începerea lucrului dar, de dala aceasta, conducerea societătii a considerat câ /nia de muncă este compromisă Recuperare;! zilei de munca pierdute se va lăee in week-end.

L .P ,

R a m p a d e l a P a t a R î t v a f i î n c h i s ă , î n l u n a m a i a . c .

Opt hectare (de sub Reziduuri) sînt revendicate de proprietari

în ţirm ă cu două luni,S.C.”Salp'rest” a încheiat un con trac t^ eu \ p rop rie ta rii te ren u rilo r pe care se află amplasată rampa de gunoi de la Pata Rît. A tunci, cu acordul p roprie ta rilo r, ram pa a fost extinsă cu 4 ha, acţiune făcută exlusiv pe terenuri aflate în proprietatea persoanelor fizice. P înă acum , conducerea "S alp rest", adm in istra to ru l rampei, a negociat şi renegociat termene de evacuare, ultimul dintre acestea fiind începutul lu n ii m ai. Eugen V ereş, d irec to ru l de p roducţie al societăţii, ne-a declarat că, deşi situaţia este critică, termenul fiind foarte scurt, m ai arc nădejdea obţinerii unei păsuiri. Domnia sa. speră că o va mai putea lungi pînă în toamnă.

Proprietarii terenurilor dc sub

gunoaie, cărora li s-a oferit alternativa altor terenuri, date în compensaţie, nici nu au vrut să audă dc aşa ccva. Ei ţin în mod cu to tu l special să-şi rcdoM ndcască proprie tă ţile

acoperite de gunoaie.în even tualita tea în care

rampa vă fi închisă, întreaga suprafaţă va fi acoperită cu o jumătate de metru de pămînt, va fi tasată, terenurile noi fiind lăsate în aceste condiţii i a 1 d ispoziţia p roprietarilo r. Oricum, chiar şi după acoperire, terenul de deasupra ar trebui să fie supravegheat de ecologişti. Cel puţin aşa sc procedează în

• ţările cu tradiţie ecologistă, unde şi rampele închise de 10 ani sînt ţinu te sub observaţie , considerate fiind ca ncexploatabile.

Surse autorizate afirmă că de la Pata R ît continuă să se producă scurgeri toxice în rîul Someş, situaţie acceptată tacit de organele de control.

G .M

Istvân Nikolits a recunoscut că ea era cunoscută - în urma unui denunţ anonim - de- către conducerea serviciilor secrete ungare încă din noiembrie anul trecut. Reprezentanţii opoziţiei ungare, printre care se numără şi Peter Boross, fost ministru însărcinat cu supravegherea serv ic iilo r secrete, d e v e n it ' ministru de interne şi mai apoi prim -m in istru , cred că dezvăluirile privind ilegalitatea supravegherii parlamentarilor socia lişti este d estin a tă 's ă distragă atenţia de la un caz de co rup ţie grav, în care sînt implicaţi unii membri marcanţi ai p rinc ipalu lu i partid de guvem ăm înt. Este vorba de scandalul unor im portu ri frauduloase de ţiţei în contul datoria pc care Rusia o avea faţă de Ungaria de pe Vremea cînd ambele tări făceau parte din CAER, /

Serv iciile coordonate de Istvân N ikolits au -m a i fost implicate într-un caz penibil cînd “obiectivul” supravegherii şi slrîngerii dc date l-au constituit unii reprezentanţi ai minorităţilor din Ungaria.

D o r i n S U C I U

Se majorează din nou preţurig ,

şi tarifele la RAţ'iB ucureştiul a a p r ^ ,

propunerile c o n d i i ^ RATUC de a majora, dirT preţul biletelor şi t a r t j ^ Ultima scumpire a avut 1 _ urmă cu o lună. De aprilie, costul unui bilet o singură călătorie va f j *3 800 de lei. Abonamente^ J costa: 22.000 de lei pe o40.000 de lei pe două l i n j - j^ 65.000 de lei pe toate l i f t i i j iL Un abonament nenom inali^, pe toate liniile va costa 90. ^ de lei. Conducereasperă să păstreze aceste p t e ţ i J ^ măcar pe durata a două. l t i n f l

Tot de săptămîna viito^ - RATUC va introduce o hq- linie de afutobuz (nr. 52) t ruta Calea Floreşti - C slI^ Moţilor - B-dul 21 Decembrj J] { 1989 - str. Paris' - Piaţa 1

i'H1989 - CaiU *

n N

riii las

*4- str. Fabricii de Zahăr, f j ^ - — returul - pe B-dul [25 c < Decembrie Floreşti.

! .cnilu

PNR consideră prea putini banii aloc#™ pentru sănătate v.-feŞ*

Partidul Noua Românie consideră insuficient prbcenfîripls acordat din PIB Ministerului Sănătăţii. “Dacă Parlamentutp P ^ n aloca pentru sănătate doar 2,4 la sută din PIB, populaţia ţe c h i n noastre sc va afla în faţa unui dezastru naţional”, se a într-un comunicat primiţ.la redacţie. Noua R om ânie soli acordarea pentru acest sector £ unui buget corespunzător. . s .a i) ţară europeană, care şi-a aliniat deja multe d in tre preţui nivelul celorlalte state din Europa, şi în R om ânia proccr din PIB destinate sănătăţii trebuie să fie situate la s european”, cere PNR Executivului şi Parlamentului Romij

Economia oraşului Gherla, încot„Sortilemn” SA (fostul CP unde problem ele se met în co n tin u a re . ; La .'.Produse c e ra m ic e ” (fosta Fabrică d e cărămi

S n it e a ţ i - a r c d l a i t i m p lă r i e . su r a »

«i i a r ie r R

au început demersurile penţ.s e v e i

O constatare tristă, dar adevărată: în u ltim ii ani economia oraşului Gherla se află în regres. Dintre cei 648 agenţi econom ici d in localita te doar 16 sîntsocietăţi pe acţiuni, dar şi p riva tizare în c ă din a: aceştia se află la marginea 1993, în prezent fiind depi prăpastiei. Unităţi cu vechi t pen tru so c ie ta te l.O ţ - tradiţii în industria judeţului cupoane cu 705 certificate^ c c nostru - cum sîn t SC proprietate. , I p o s i„Som cg” SA sau SC Dacă avem în vedere „Covoare manuale” SA - se producţia marfa industrială li n j _ confruntă cu mari greutăţi şi un număr de 22 unităţi i . a l l probleme. Dar, nici celelalte ajunge la sfîrşitul anului 199Lu r î 1

la 100.753.945 m ii lei, avei ţ j o ! im aginea rea lă a în tre g fjiu e i economii gherlene. Creşter4 c e s t< acestui indicator va fi djte, a 48,73 la sută faţă de aceeaşi, l i e perioadă a anu lu i trc c u ţtita ţi Oricum, în actuala condiţie |lna v privatizării, vin vremuri grefei s e şi pentru unităţile cconomicjrtele> din oraşul Gherla. O la tu rtp loT defavorab ilă a statisticii noastre este şi numărul

societăţi comerciale cu capital de stat nu stau mai bine.

Doar ŞC „Somvetra” SA (fosta în trep rin d e re de sticlărie de menaj) se menţine pe linia de... plutire. Cuprinsă în programul de privatizare în masă potrivit Legii 55/ 1995, unitatea are comenzi iar producţia nu suferă din cauza lipsei materiei prime. A vînd un nou m anager, stic larii de pe Som eş se descurcă în continuare, marfa produsă de ei fiind desfăcută

salariaţilor, care în g ro a ş i* * ji rîndu rile şom erilor. R a tw * şomajului în localitate este dai

în nu mai puţin de 20 de ţări, , 10 la sută, dar perspectivei^ ţ începînd din Europa pînă în nu sînt deloc roze în aceasl 1

Mexic. Nu acelaşi lucru putem spune desp re SC

privinţa...S Z E K E L Y Csabal

Ziarul nostru foloseşte serviciile informative afi agenţiilor de presă Rompres şî Mediafax

DE EDITURĂ

S .R .L .Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /19 91 , judecătoria

ICluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului IComerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din [22.03.1391 cod fiscal 204469

ILIE CĂLI AN (rcdactor şef);V A L E R C H IO R E A N U (rcdactor şe f adjunct);

M A R IA SÂ N G E O R Z A N (rcdactor şe f adjunct). __________ T e l. 1 9 .1 6 .8 1 ; fa x : 1 9 .2 8 .2 8

Secretar de redacţie de serviciu: N ico lae V E R E Ş T e l/fa x : 1 9 .7 4 .1 8

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

T elefoane: P u b lic ita te : tel-fax: 1 9 7 .3 0 4 ; C o n ta b ilita te : 1 9 7 .3 0 7R cd actori: 197 .490 , 192 .127 si 197.507; | |

S u h rcd acţia T u rd a: lel/fax: 3 1 .43 .23 ; S u h rcd a cţia Dej: tel/fax: 21 .60 .75j e i

T IP A R U L E X E C U T A T L A3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54

G a r a m o n d ^ F 1— Tipografic s.r.L

~79/s’ Basarabia s-a unit cu Tara -...

Documents

Transcript of ~79/s’ Basarabia s-a unit cu Tara -...