NORMATIV PENTRU REALIZAREA AUDITULUI ENERGETIC AL CLĂDIRILOR EXISTENTE ŞI AL INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A APEI CALDE

DE CONSUM AFERENTE ACESTORA

Indicativ: NP 047-00

Cuprins

MEMORIU DE PREZENTARE

Activitatea de audit precede activitatea de modernizare energetică a clădirilor existente şi în opinia autorilor substituie studiul de fundamentare necesar elaborării soluţiilor tehnice.

Lucrarea de faţă este axată în principal pe activitatea de natură tehnică dublată de decizia economică şi financiară.

• Pe baza sistemului de diagnoză energetică [2] se pot estima economiile de energie realizabile prin aplicarea unor programe de modernizare energetică.

• Ţinând seama de costurile specifice ale lucrărilor, de dinamica costului energiei şi de rata inflaţiei, se adoptă modelul de analiză a Valorii Nete Actualizate (VNA) ca model de atestare economică a soluţiilor de modernizare propuse. Se face precizarea că durata de viaţă utilizată în modelul VNA este proprie celui mai fragil element din sistemul care este propus ca soluţie tehnică. Rezultă că modelul VNA stimulează utilizarea unor produse de calitate superioară.

• Un element determinant în aplicarea practică a oricărei soluţii tehnice îl constituie suportabilitatea din partea beneficiarului. În lucrare se propune un model simplu de amortizare a costurilor cu şi fără credit bancar.

• Totodată se are în vedere şi valoarea de întrebuinţare a sumelor destinate modernizării (sume importante pot fi investite în activităţi mai rapid profitabile).

• În lucrare sunt incluse şi câteva soluţii cadru destinate atât locuinţelor cât şi altor tipuri de clădiri - se indică şi costuri specifice orientative pe tipuri de lucrări. Menţionăm colaborarea IPCT la elaborarea acestui capitol.

• În completarea ofertei de servicii pe care trebuie să o conţină activitatea de audit, se prezintă, pentru uzul specialiştilor, câteva scheme posibile de finanţare a lucrărilor de modernizare energetică a clădirilor existente.

Subliniem faptul că pachetele de programe de modernizare trebuie să fie aplicate cu discernământ funcţie de tipul de clădiri căreia i se adresează şi funcţie de factori geografici şi economici locali.

În încheiere menţionăm faptul că prevederile O.G. 29/2000 se limitează, în sens practic, exclusiv la activitatea de certificare energetică a clădirilor. Este limpede că activitatea de certificare energetică nu atrage după sine şi reducerea consumului de utilităţi din clădirile existente şi în acest sens O.G. este incompletă şi nu îşi poate atinge scopul pentru care a fost elaborată.

Practic ar trebui ca activitatea de audit să succeadă într-o proporţie semnificativă activităţii de certificare şi apoi să încurajeze (dar şi prin instrumente financiare stimulative) aplicarea soluţiilor tehnice.

Ca şi în cazul certificării energetice se impune stabilirea unor tarife ale activităţii de audit energetic pe categorii de lucrări funcţie de complexitatea acestora.

Instruirea specialiştilor care vor fi acreditaţi trebuie să conţină şi familiarizarea cu scenarii de finanţare a lucrărilor de modernizare energetică a clădirilor existente.

[top]

NORMATIV PENTRU REALIZAREA AUDITULUI ENERGETIC AL CLĂDIRILOR EXISTENTE ŞI AL INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A APEI CALDE

DE CONSUM AFERENTE ACESTORA

1. INTRODUCERE

1.1. Obiectul şi scopul ghidului

Ghidul de faţă se adresează inginerilor constructori şi de instalaţii, arhitecţilor şi, în general, specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul energeticii construcţiilor şi al cărei scop îl reprezintă creşterea eficienţei energetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora.

Ghidul de referă la clădirile existente, în cadrul cărora se desfăşoară activităţi care necesită asigurarea unui anumit grad de confort şi regim termic, potrivit reglementărilor tehnice în domeniu.

Clădirile existente sunt grupate în două mari categorii, în funcţie de destinaţia principală a acestora, după cum urmează:

- Clădiri de locuit (din sectorul rezidenţial): individuale sau colective, cămine etc.

- Clădiri cu altă destinaţie decât locuinţe (din sectorul terţiar): clădiri spitaliceşti, clădiri social-culturale (teatre, cinematografe, muzee), clădiri de învăţământ (creşe, grădiniţe, şcoli, licee, universităţi ), clădiri comerciale şi instituţii publice ( magazine, spaţii comerciale, sedii de firme, birouri, bănci ), hoteluri.

Auditul energetic al clădirilor existente reprezintă activitatea de identificare a soluţiilor tehnice de reabilitare/modernizare energetică a clădirilor şi instalaţiilor aferente acestora, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie - instalaţie de utilizare a energiei termice, precum şi optimizarea soluţiilor tehnice prin analiza eficienţei economice a acestora. Auditul energetic se efectuează de către consultanţi energetici recunoscuţi (atestaţi) sau birouri de consultanţă energetică acreditate, cu pregătire tehnică în domeniul termotehnicii construcţiilor şi instalaţiilor şi echipamentelor energetice în construcţii şi reprezintă o etapă obligatorie de pregătire a proiectului de modernizare energetică a clădirii.

Realizarea auditului energetic al unei clădiri existente presupune parcurgerea a trei etape obligatorii:

1. Evaluarea consumului energetic probabil al clădirii în condiţii normale de locuire pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie - instalaţie de încălzire şi preparare a apei calde de consum.

2. Identificarea măsurilor de modernizare energetică şi analiza eficienţei economice a acestora.

3. Întocmirea raportului de audit energetic.

Prima etapă din cadrul auditului energetic se realizează prin expertiza termică şi energetică a clădirii, în conformitate cu lucrarea [2]. Identificarea măsurilor de modernizare energetică, analiza eficienţei econmice a acestora şi întocmirea raportului de audit energetic se efectuează în conformitate cu prevederile ghidului de faţă.

1.2. Definiţii şi precizări

• Expertiză termică şi energetică a clădirii Operaţiune prin care se identifică principalele caracteristici termoenergetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acesteia.

• Diagnoză energetică Operaţiune prin care se stabileşte starea imobilului din punctul de vedere al utilizării raţionale şi eficiente a energiei termice

• Audit energetic Operaţiune prin care se stabilesc, din punct de vedere tehnic şi economic soluţiile de reabilitare şi/sau modernizare termo-energetică a construcţiei şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acesteia.

• Dosar energetic al imobilului Ansamblu de documente contractuale, tehnice şi financiare, cu rol de trasabilitate pentru totalitatea operaţiunilor legate de activitatea de analiză energetică a unei clădiri.

• Raport de audit energetic Document tehnic care conţine descrierea modului în care a fost efectuat auditul, a principalelor caracteristici termo-energetice ale clădirii, a măsurilor de modernizare energetică a clădirii şi instalaţiilor interioare aferente acesteia, precum şi a principalelor concluzii referitoare la măsurile eficiente din punct de vedere economic

• Certificat energetic Document oficial care conţine, într-o formă sintetică unitară, principalele caracteristici termo-energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acesteia, rezultate din activităţile de expertiză şi diagnoză energetică.

• Utilizarea raţională a energiei Îndeplinirea condiţiilor specifice utilizării raţionale a energiei pentru asigurarea condiţiilor normale de locuire, cu un consum de căldură cât mai redus.

• Clădire de referinţă Clădire având în principiu aceleaşi caracteristici de alcătuire ca şi clădirea reală şi în care se asigură utilizarea eficientă a energiei termice.

• Consultant energetic Persoană fizică sau firmă (birou de consultanţă energetică) autorizată de către o comisie de atestare a specialiştilor în domeniul numită de M.L.P.A.T., în conformitate cu [1], pentru efectuarea expertizelor energetice pentru clădiri şi pentru elaborarea certificatului energetic al clădirilor existente.

• Măsură (soluţie) de modernizare energetică

Intervenţie asupra construcţiei sau/şi instalaţiei de încălzire interioară şi preparare a apei calde de consum, cu scopul reducerii consumului de căldură al clădirii.

1.3. Documente conexe

[1]*** O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice, M.Of. nr.41/31 ianuarie 2000.

[2]*** Ghid pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora.

[3]*** Ghid şi metodologie pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al clădirilor existente.

[4] SR 1907/1-97 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescripţii de calcul.

[5] SR 1907/2-97 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare convenţionale de calcul.

[6] SR 1797/2-88 Instalaţii de încălzire centrală. Dimensionarea radiatoarelor din fontă.

[7] SR 4839-97 Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile.

[8] C 107/1-97 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit, Bul.Constr. 14/1998.

[9] C 107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, Bul.Constr. 13/1998.

[10] C 107/4-97 Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuit, Bul.Constr.14/1998.

[11] NP 008-97 Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară, Bul.Constr.10/1997

[12]*** Ghid pentru expertizarea şi adoptarea soluţiilor de îmbunătăţire a protecţiei termice şi acustice la clădiri existente unifamiliale sau cu număr redus de apartamente, Contr. INCERC - M.L.P.A.T. nr. 304/1996.

[13] STAS 4908-85 Clădiri civile, industriale şi agrozootehnice. Arii şi volume convenţionale.

[14]*** Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii.

[top]

2. MĂSURI DE MODERNIZARE ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR EXISTENTE

2.1. Introducere

Scopul principal al măsurilor de reabilitare/modernizare energetică a clădirilor existente îl constituie reducerea consumurilor de căldură pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde de consum în condiţiile asigurării condiţiilor de microclimat confortabil.

Importanţa şi diversitatea ansamblului de clădiri existente, precum şi numărul mare de posibilităţi de reabilitare/modernizare implică o abordare diferită de cea caracteristică în general construcţiilor nou proiectate. La acestea din urmă considerarea costului de investiţie este practic preponderentă, chiar dacă deciziile sunt luate teoretic pe baza unui calcul de optimizare a costului global actualizat (valoare netă actualizată). În cadrul reabilitării unei clădiri existente aspectul funcţionalităţii este foarte important şi criteriul deciziei îl constituie întotdeauna eficienţa tehnico-economică, chiar dacă aspectul financiar rămâne esenţial (costurile necesare nu pot fi mobilizate decât în măsura în care acestea sunt justificate economic prin diminuarea previzibilă a costurilor de funcţionare şi de întreţinere).

În ceea ce priveşte clădirile de locuit existente, din ansamblul acestora se disting două mari categorii din punct de vedere al modului de repartiţie a criteriilor "energetice" - care se pretează mai bine la tratarea aspectelor de reabilitare - şi anume:

A) Locuinţe carcaterizate de confort termic - este vorba de clădirile prevăzute cu un sistem de încălzire "global", acesta putând fi: centralizat la nivel de locuinţă sau clădire (încălzire centrală clasică), divizat (un aparat independent în fiecare încăpere încălzită) sau mixt.

B) Locuinţe lipsite de confort termic sau prevăzute numai cu mijloace limitate de asigurare a confortului termic ( de exemplu numai sobe), care se abat de la prevederile Legii 10/1995 privind Calitatea în construcţii.

În fiecare dintre cele două categorii astfel definite problema fundamentală a reabilitării termice se pune după cum urmează:

A) menţinerea condiţiilor normle de confort termic prin reducerea consumului de combustibil sau schimbând tipul de energie (total sau parţial), conform politicii energetice naţionale;

B) aplicarea unor soluţii de realizare a condiţiilor normate de confort termic prin optimizarea costului global actualizat, conform politicii energetice naţionale.

Soluţiile tehnice şi economice, precum şi politica energetică naţională se vor subsuma prevederilor Legii 10/1995 privind Calitatea în construcţii.

În ambele cazuri, pe lângă caracteristici tehnice, geografice şi sociologice, apar noi parametri referitori la stadiul energetic al clădirilor, la varietatea surselor de energie şi la situaţia economică şi financiară a beneficiarilor soluţiilor tehnice aplicate ansamblului clădire-instalaţie.

Situaţia economică şi financiară depinde în principal de tipul ocupanţilor, de statutul de ocupare, de sectorul de finanţare (social sau nu, privat sau public), de natura juridică a patrimoniului (exemplu: coproprietăţi, entităţi juridice sau locatari/proprietari); posibilităţile de ajutor public direct, costurile implicate de activitatea de reabilitare energetică, existenţa unor avantaje fiscale.

Crearea confortului termic se obţine prin alegerea unui sistem de încălzire adecvat şi a unei surse de enegie. Se disting trei mari categorii de sisteme de încălzire legate de tipul de locuinţe:

1) încălzire globală (centrală sau divizată) în casă individuală (cu apă caldă de consum preparată centralizat sau furnizată de aparate independente);

2) încălzire globală (centrală sau divizată) individual pe locuinţă în imobil colectiv (cu apa caldă de consum preparată centralizat sau furnizată de aparate independente);

3) încălzire centrală colectivă în imobil colectiv (cu apa caldă de consum distribuită, preparată centralizat la nivel de locuinţă sau furnizată de aparate independente).

În ceea ce priveşte clădirile din sectorul terţiar, acestea se pot grupa în cinci categorii principale, după cum urmează:

• Clădiri spitaliceşti;

• Clădiri socil-culturale: teatre, cinematografe, muzee, etc.;

• Clădiri de învăţământ: creşe, grădiniţe, şcoli, licee, universităţi;

• Clădiri comerciale şi instituţii publice: magazine, spaţii comerciale, sedii de firme, birouri, banci, etc.

• Hoteluri.

Funcţie de aceste categorii de clădiri, măsurile de modernizare energetică a acestora prezintă particularităţi şi prin urmare acestea vor fi tratate în ghidul de faţă, separat pentru fiecare categorie de clădire în parte.

2.2. Soluţii tehnice cadru recomandate pentru modernizarea energetică a clădirilor existente

Intervenţiile avute în vedere la reabilitarea sau modernizarea energetică a unei clădiri se împart în două categorii principale şi anume:

A) Intervenţii asupra clădirii

B) Intervenţii asupra instalaţiilor aferente clădirii.

A) Intervenţiile asupra clădirii

Intervenţiile asupra clădirii vizează reducerea necesarului propriu de căldură al clădirii, independent de comportamentul instalaţiilor şi al consumatorilor. În principiu, acestea sunt următoarele:

A.1 Ameliorarea izolaţiei termice

Ameliorarea izolaţiei termice a unei construcţii existente are drept scop reducerea fluxului termic disipat prin conducţie prin anvelopa clădirii către mediul exterior.

A.1.1 Ameliorarea izolaţiei termice a a părţilor opace orizontale:

- pentru elemente de construcţie de tip terasă:

La planşeul peste ultimul nivel, sub terasă, se recomandă una din următoarele soluţii de îmbunătăţire a nivelului de termoizolare, în funcţie de starea (gradul de deteriorare) a straturilor hidroizolate şi termoizolante existente:

• îndepărtarea tuturor straturilor existente până la faţa superioară a betonului de pantă şi refacerea acestora în condiţiile înlocuirii stratului termoizolant existent cu un nou strat termoizolant, de calitate şi grosime corespunzătoare noilor cerinţe; soluţia se recomandă când atât starea hidroizolaţiei, cât şi starea stratului termoizolant nu sunt corespunzătoare (hidroizolaţie puternic deteriorată, termoizolaţie umezită ş.a.);

• îndepărtarea straturilor existente până la hidroizolaţia existentă, în condiţiile menţinerii ei cu funcţie de bariera de vapori şi a menţinerii stratului termoizolant existent; montarea unui strat termoizolant suplimentar, de calitate şi grosime corespunzătoare, precum şi a tuturor celorlalte straturi, inclusiv a straturilor hidroizolante; soluţia se recomandă când starea termoizolaţiei existente este bună, dar hidroizolaţia este deteriorată şi se impune refacerea ei;

• realizarea unei terase "inverse", prin menţinerea tuturor straturilor existente, inclusiv a straturilor hidroizolante; soluţia presupune îndepărtarea doar a straturilor de protecţie a hidroizolaţiei, executarea unor eventuale reparaţii locale a hidroizolaţiei şi/sau dispunerea unui strat hidroizolant suplimentar şi montarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat protejat corespunzător, peste hidroizolaţie; soluţia se recomandă când starea hidroizolaţiei este bună şi are avantajul că se asigură o bună protecţie mecanică şi termică (inclusiv la acţiunea directă a radiaţiei solare) a straturilor hidroizolante.

Soluţiile de mai sus sunt valabile, cu adaptările de rigoare, şi în cazul teraselor cu stratul termoizolant de grosime variabilă (cu umplutură termoizolantă, în vrac sau cu plăci BCA dispuse în trepte).

În scopul reducerii substanţiale a efectului defavorabil al punţilor termice de pe conturul planşeului de peste ultimul nivel, este foarte important a se lua măsuri de "îmbrăcare" cu un strat termoizolant a aticelor, conform detaliilor din Anexa 1.

La terasele prevăzute pe contur cu cornişe se recomandă, în acelaşi scop, prevederea unor fâşii din material termoizolant în grosimea betonului de pantă.

- pentru acoperiş şarpantă:

• punerea de izolant ( ex.vată minerală) prins prin agrafe sau lipit între căpriori, sau pur şi simplu derulat pe planşeul unui pod neutilizabil (atenţie la poziţia barierei de vapori - dacă există - şi la ventilarea suprafeţei exterioare a izolaţiei);

• utilizarea panourilor compuse integrând protecţia mecanică a termoizolaţiei;• suflarea de produse în vrac (în podurile inaccesibile);

- pentru planşee peste încăperi reci (subsol tehnic, pivniţă):

La planşeul peste subsol neîncălzit, se recomandă soluţia executării unui strat termoizolant pe suprafaţa inferioară a planşeului ( la tavanul subsolului), în una din următoarele variante:

• fixarea, prin lipire sau/şi cu dispozitive mecanice (bolţuri împuşcate, dibluri tip CONEXPAND ş.a) a unui strat termoizolant realizat din plăci din polistiren sau vată minerală; stratul termoizolant se protejează fie cu un strat de tencuială pe rabiţ, suspendat de planşeu prin intermediul unor ancore din oţel inoxidabil, fie cu o tencuială uscată fixată pe o reţea de şipci, fie cu un strat de glet adeziv, armat cu ţesătură din fibră de sticlă;

• aplicarea "in situ" a unui strat de spumă poliuretanică.

Adoptarea soluţiei cu un strat termoizolant montat peste planşeul din beton armat sau peste eventualul strat termoizolant existent, este posibilă, dar nu este indicată decât în situaţia când, din alte considerente, este necesară înlocuirea pardoselilor.

În scopul reducerii substanţiale a efectului negativ al punţilor termice de pe conturul planşeului de peste subsolul neîncălzit, este foarte important a se prevedea în proiectul de modernizare termotehnică, următoarele măsuri constructive:

• prevederea, pe faţa exterioară a soclului, a unui strat termoizolant caracterizat printr-o bună comportare la acţiunea umidităţii (de preferinţă plăci din polistiren extrudat); stratul termoizolant va fi fixat atât mecanic, cât şi prin lipire şi va fi protejat la exterior cu un strat de tencuială armată; pe înălţime, stratul termoizolant va fi aplicat astfel încât la partea superioară să depăşească cu minimum 30 cm faţa superioară a plăcii din beton armat, iar la partea inferioară să ajungă până la suprafaţa terenului sistematizat (CTS), dar preferabil cu 30...40 cm sub această cotă;

• prevederea, pe faţa interioară a pereţilor exteriori de pe conturul subsolului, a unui strat termoizolant, pe o înălţime sub placă de cel puţin 50 cm.

La soluţia cu stratul termoizolant nou amplasat pe faţa inferioară a planşeului peste subsol, în scopul reducerii influenţei defavorabile a punţilor termice interioare, se recomandă "îmbrăcarea" grinzilor din beton armat de la tavanul subsolului cu un strat termoizolant.

Izolarea termică a podurilor neîncălzite

La planşeul peste ultimul nivel, sub podul neîncălzit, se recomandă una din următoarele soluţii:

• menţinerea stratului termoizolant existent, inclusiv a şapei de protecţie, repararea şi eventuala ei consolidare, urmată de montarea unui strat termoizolant eficient, protejat corespunzător; soluţia se recomandă când

umplutura termoizolantă existentă este în stare bună (nu este umezită, este consolidată etc.) şi când înălţimea liberă a spaţiului podurlui poate fi micşorată;

• îndepărtarea umpluturii termoizolante sau a stratului termoizolant, executarea unei bariere de vapori de calitate corespunzătoare pe faţa superioară a planşeului existent şi montarea unui nou strat termoizolant, de calitate şi grosime corespunzătoare noilor cerinţe; protejarea stratului termoizolant poate fi realizată folosind, integral sau parţial, umplutura termoizolantă existentă.

În scopul reducerii efectului defavorabil al punţilor termice de pe conturul planşeului de peste ultimul nivel, este foarte impoartant a se lua măsuri de "îmbrăcare" cu un strat termoizolant a parapetelor pe care se reazămă cosoroabele, conform detaliilor din Anexa 1.

Izolarea termică a podurilor locuibile (mansarde)

Podul locuibil este acea parte a unei construcţii situată sub un acoperiş înclinat şi a cărei utilizare ( cameră de locuit, de joacă, de lucru etc.) necesită încălzire. Termoizolarea acestuia este simplă şi necostisitoare ( în raport cu alte lucrări de reabilitare a construcţiei). Este o intervenţie prioritară în momentul în care se ia decizia de termoizolare a construcţiei.

Se recomandă soluţia de montare a unui strat de termoizolaţie din vată minerală, polistiren celular sau poliuretan rigid între căpriori, cu asigurarea unui strat de protecţie/susţinere a termoizolaţiei din placaj. De asemenea este posibilă şi aplicarea "in situ" a unui strat de spumă poliuretanică.

Este indispensabilă asigurarea unui strat de aer de cel puţin 3 cm între izolaţie şi acoperiş pe toată suprafaţa acestuia. Acest strat de aer poate fi mărit până la 6 cm în cazul unui acoperiş etanş la aer (tablă zincată) etc.).

Izolarea termică a planşeelor amplasate direct pe pământ

Planşeele amplasate direct pe pământ, dacă sunt întregi şi uscate, nu permit transmiterea unui flux termic însemnat către sol, pământul uscat constituind o rezistenţă termică considerabilă. Practic, solul se comportă ca un volant termic datorită capacităţii termice importante. Pe de altă parte tehnicile de izolare termică a planşeului utilizate sunt deseori costisitoare şi complicate din punctul de vedere al execuţiei propriu-zise.

Cu toate acestea, dacă temperatura planşeului inferior se dovedeşte o sursă de disconfort pe care acoperirea acestuia cu covoare nu reuşeşte să-l corecteze, sau dacă se prevede o refacere importantă a planşeului din alte motive (tehnice, de rezistenţă etc.), ar putea fi interesant de realizat izolarea termică a acestui element de construcţie.

În cazul în care zidurile exterioare prezintă la partea inferioară a acestora urme de umiditate provenite mai ales din infiltraţiile din sol prin capilaritate, se impune drenarea pereţilor exteriori şi eventual a solului-suport, dacă aceste măsuri se dovedesc inoperante trebuie refăcut planşeul peste sol şi instalată o folie groasă de plastic etanşă, asociată cu un strat de drenaj (pietriş sau nisip), înainte de a se turna un nou sol-suport căruia i se asociază o izolşaţie termică.

Prin urmare, la placa de sol măsurile de îmbunătăţire a comportării termotehnice sunt, în principal, următoarele:

• prevederea, pe faţa exterioară a soclului, a unui strat termoizolant caracterizat printr-o bună comportare la acţiunea umidităţii (de preferinţă plăci din polistiren extrudat); stratul termoizolant va fi fixat atât mecanic, cât şi prin lipire şi va fi protejat la exterior cu un strat de tencuială armată; pe înălţime, stratul termoizolant va fi aplicat astfel încât la partea superioară să depăşească cu minimum 30 cm faţa superioară a plăcii din beton armat, iar la partea inferioară să ajungă până la suprafaţa terenului sistematizat (CTS), dar preferabil cu 30....40 cm sub această cotă;

• dacă măsura obligatorie de mai sus nu este suficientă pentru realizarea rezistenţei termice corectate dorite, este posibilă, dar nu întotdeauna indicată, prevederea unui strat termoizolant orizontal, continuu, sub pardoseală, este placa din beton armat; aşa cum se menţiona mai sus, aceasta devine raţională şi eficientă în condiţiile în care, din alte considerente, este necesară înlocuirea pardoselilor.

A.1.2 Ameliorarea izolaţiei termice a părţilor opace verticale, prin:

- izolarea termică la interior sau la exterior sau

- în interiorul zidurilor (umplere "straturilor de aer" cu materiale izolante în vrac, care trebuie să asigure permeabilitatea la vapori de apă corespunzătoare regimului higrotermic caracteristic spaţiului locuit/ocupat).

Izolarea termică la exterior a elementelor de construcţie verticale

Izolarea termică la exterior permite:

- renovarea faţadei;

- evitarea numeroaselor constrângeri întâlnite la izolarea pe interior: intervenţii în încăperi ocupate, finisaje interioare de refăcut, tratarea dificilă a conturului uşilor şi a ferestrelor, deplasarea conductelor şi a echipamentelor instalaţiilor etc.;

- să nu se diminueze suprafaţa locuibilă;

- protejarea pereţilor la îngheţ, apa de ploaie, radiaţia solară, variaţiile de temperatură de la un anotimp la altul - diminuând astfel pericolul de degradare a lor;

- corectarea principalelor punţi termice;

Izolarea termică la exterior, tehnică delicată şi mai costisitoare decât izolarea la interior, trebuie în mod obligatoriu executată de către un personal calificat. Ea prezintă câteva dezavantaje care trebuie cunoscute înainte de a opta pentru o astfel de soluţie. În primul rând soluţia tehnică menţionată modifică deseori aspectul exterior al faţadei şi, dacă aceasta prezintă particularităţi "estetice" care se doresc a fi conservate (cazul monumentelor de arhitectură), soluţia poate fi abandonată numai pentru acest motiv. Pe de altă parte izolarea termică la exterior - pentru majoritatea proceedeelor - prezintă o suprafaţă a peretelui mai sensibilă la şocuri decât peretele iniţial; acest punct este mai sensibil mai ales în zona accesului la parter (circulaţia automobilelor spre un garaj la subsol, zona de joacă a copiilor atc.).

Diferitele tehnici de izolare termică la exterior se disting prin modul lor de fixare, aspectul final, caracteristicile de etanşeitate etc. Trebuie aplicat procedeul cel mai bine adaptabil atât la natura suportului (care poate permite adoptarea unui mod de fixare), cât şi la expunerea la factori climatici (ploaie, vânt), mai mult sau mai puţin agresivi şi la aspectul estetic care se doreşte a fi obţinut după terminarea lucrării.

Izolarea termică la interior a elementelor de construcţie verticale

Aceasta prezintă ca principale avantaje costul mai mic în comparaţie cu izolarea termică la exterior, precum şi o execuţie mai uşoară.

Pe de altă parte, ea reprezintă câteva dezavantaje a căror importanţă trebuie apreciată cu mare atenţie înainte de a opta pentru o astfel de soluţie:

- reducerea temperaturii în interiorul peretelui exterior, cu favorizarea producerii fenomenului de condens a vaporilor de apă din interiorul acestuia şi chiar a îngheţului apei din perete;

- necesitatea deplasării conductelor şi a corpurilor de încălzire existente pe pereţii exteriori;

- dificultatea tratării unor puncte particulare (conturul golurilor din zidărie, plintele şi mulurile plafonului etc.);

- imposibilitatea corectării unor punţi termice.

Aceste motive fac ca izolarea termică pe interior să fie adaptată clădirilor de locuit în care au fost prevăzute alte lucrări interioare.

Având în vedere cele de mai sus, soluţia recomandată la pereţii exteriori este montarea unui strat termoizolant eficient pe suprafaţa exterioară a pereţilor, în una din următoarele variante:

- fără strat de aer ventilat, cu stratul termoizolant (de regulă din plăci din polistiren expandat) fixat mecanic/sau prin lipire pe suprafaţa suport reparată şi pregătită în prealabil; stratul de protecţie a termoizolaţiei se poate realiza:

cu un strat de tencuială din mortar M100T în grosime de 3-4 cm, armat cu plase sudate STNB şi cu plase din rabiţ zincat; stratul de tencuială trebuie să fie temeinic fixat (rezemat şi ancorat) prin intermediul unor bolţuri, dibluri, ancore şi plăcuţe din oţel inoxidabil, încastrate în peretele exterior;

cu un strat de gel adeziv, realizat dintr-o pastă pe bază de ciment, aracet şi nisip fin, de 3...5 mm grosime, armat cu ţesătură din fibre de sticlă.

- cu un strat de aer ventilat, de cca. 4 cm grosime, având stratul termoizolant (de regulă din plăci din vată minerală sau polistiren extrudat ) montat între elementele unui caroiaj din şipci de lemn sau profile metalice inoxidabile, ancorat mecanic cu piese din oţel inoxidabil în peretele exterior; stratul de protecţie poate fi realizat din foi (plane, ondulate sau cutate) din tablă inoxidabilă, aluminiu sau masă plastică rezistentă la radiaţiile ultraviolete, din plăci subţiri din

beton armat cu fibre de sticlă ş.a; stratul de protecţie este menţinut în poziţie şi fixat de stratul suport sau de caroiaj prin intermediul unor piese metalice speciale, inoxidabile; pentru asigurarea unei bune circulaţii a aerului în spaţiul dintre stratul termoizolant şi stratul de protecţie, trebuie să se realizeze în mod corespunzător - ca număr, dimensiuni şi poziţii - orificiile de acces şi de evacuare a aerului.

În scopul reducerii efectului negativ al punţilor termice, trebuie să se asigure în cât mai mare măsură, continuitatea stratului termoizolant, în special la racordarea cu soclurile, cu aticele şi cornişele de la terase şi cu parapetele de la acoperişurile cu pod.

În acelaşi scop, este necesar ca pe conturul tâmplăriei exterioare să se realizeze o căptuşire termoizolantă a tuturor glafurilor exterioare, inclusiv sub solbancuri detaliilor din Anexa 1.

A.1.3 Ameliorarea părţilor vitrate:

Modernizarea din puct de vedere termotehnic a tâmplăriei exterioare se poate realiza în următoarele soluţii:

- prin îmbunătăţirea tâmplăriei existente;

- prin înlocuirea tâmplăriei existente cu tipuri noi, mai performante (cu barieră radiantă, geam termoizolant prevăzut cu suprafaţa tratată, cu emisivitate redusă (Low-e), geam cu umplutură din gaz inert - ex.argon),

- montarea de elemente termoizolante mobile (obloane exterioare de o bună calitate termică).

Îmbunătăţirea tâmplăriei existente se referă, în principal la:

- adăugarea unei foi de geam suplimentar, la cele două foi de geam existente, modificare care se poate realiza fie prin înlocuirea unui geam simplu cu un geam termoizolant, fie prin montarea pe cerceveaua interioară existentă, a unei cercevele suplimentare prevăzută cu un geam simplu;

- prevederea unor garnituri de etanşare între toc şi cercevele, precum şi între cercevele.

În Anexa 2 se prezintă o serie de detalii şi variante, atât pentru îmbunătăţirea tâmplăriilor existente, cât şi pentru tâmplăriile noi, cu precizarea performanţelor termotehnice ale acestora.

A.2 Ameliorarea etanşeităţii la aer

Aceasta trebuie să privească atât reducerea sau chiar eliminarea infiltraţiilor parazite (rosturile elemntelor mobile, obloane rulante etc.), cât şi asigurarea aerului proaspăt necesar în vederea limitării umidităţii şi a condensului, ce pot avea efecte negative asupra construcţiei.

A.2.1 Etanşarea rosturilor elemntelor mobile exterioare din spaţiul încălzit

Reducerea infiltraţiilor prin rosturile elemntelor mobile exterioare care delimitează spaţiul încălzit de mediul exterior vizează atât asigurarea etanşării rosturilor dintre tâmplărie şi elementul de construcţie în care este amplasată fereastra/uşa, cât şi a spaţiului dintre geam şi tâmplărie.

Soluţia cea mai eficientă de îmbunătăţire a etanşeităţii la aer a cercevelelor constă în prevederea pe tot perimetrul acestora a unei garnituri de cauciuc. Etanşarea între rama şi golul de fereastră se realizează prin umplerea rostului cu ştraifuri din vată minerală, protejată cu mortar, sau cu spumă poliuretanică.

În urma etanşării rosturilor elemntelor mobile exterioare din spaţiul încălzit, necesarul minim de aer proaspăt va fi asigurat prin deschiderea periodică a ferestrelor sau prin ventilare mecanică.

A2.2. Etanşarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul neîncălzit.

Scopul acestei măsuri este menţinerea unei temperaturi acceptabile în spaţiile neîncălzite/anexe în vederea limitării fluxului termic disipat dinspre spaţiul locuit către aceste spaţii.

Soluţiile recomandate pentru aplicarea acestei măsuri sunt aceleaşi ca la pct.A.2.2

OBSERVAŢIE: Aplicarea uneia sau mai multor intervenţii asupra clădirii fără prevederea unor echipamente de reglaj capabile să asigure adaptarea sarcinii termice la condiţiile climatice reale, poate provoca supraîncălzirea încăperilor, şi în consecinţă utilizarea ineficientă a căldurii şi chiar creşterea fluxului termic disipat spre exterior.

B) Intervenţiile asupra instalaţiilor eferente clădirii

Intervenţiile asupra instalaţiei vizează reducerea consumului de energie pentru satisfacerea necesarului determinat (încălzire, apă caldă de consum). Se poate interveni la mai multe nivele (producere, transport, distribuţie, utilizare ), atât pentru încălzire, cât şi pentru apa caldă de consum:

I) la nivelul producerii căldurii (în cazul clădirilor dotate cu sursă proprie de căldură):

• înlocuirea aparatelor învechite sau neadaptate (arzătoare mai vecjhi de 9-10 ani şi cazane mai vechi de 12-15 ani),

• adaptarea puterilor surselor de căldură în centrala termică, • substituirea parţială sau totală a formei de energie, • utilizarea de tehnici specifice (pompe de căldură cu compresie mecanică, cu absorbţie, cazane cu

condensaţie, instalaţie solară);

II) la nivelul distribuţiei căldurii:

• izolarea termică a conductelor de distribuţie din spaţiile neîncălzite, • reducerea temperaturilor de reglaj a instalaţiei de încălzire în scopul satisfacerii necesarului de căldură; • separarea circuitelor ai căror parametri funcţionali sunt net diferiţi, • reechilibrarea circuitelor care alimentează corpurile de încălzire funcţionând cu apă caldă (din punct de vedere

termic - prin schimbarea aparatului sau ameliorarea locală a izolaţiei, iar din punct de vedere hidraulic - prin ameliorarea distribuţiei debitelor).

II) la nivelul utilizatorului (spaţiile încălzite şi punctele de consum a.c.m.):

• instalarea de robinete termostatice la corpurile de încălzire şi, în cazul încălzirii colective, combinarea acestei măsuri cu montarea sistemelor de repartizare individuală a costurilor de încălzire.

Dacă reabilitarea/modernizarea unei instalaţii de reglare nu a fost încă menţionată este din cauză că ea poate interveni la toate nivelele (termostate de cameră, de preferinţă electronice, mai ales dacă echipează convectoare electrice, ansambluri clasice sonde exterioare - robinete cu servomotor comandate de regulatoare cu legi de corespondenţă mai mult sau mai puţin complexe, simple limitatoare de temperatură de conductă, termostat de cazan etc.).

La fiecare tip de reglaj pot fi asociate sisteme de programare (optimizare), în general limitate pentru locuinţele la simple "ceasuri" programatoare, permiţând o reducere a temperaturii pe timp de noapte.

În anumite cazuri particulare, în care vechimea instalaţiilor este mare, iar gradul de uzură al echipamentelor este ridicat, nu se mai impune o ameliorare, ci o renovare totală a acestora, mai ales dacă se referă la instalaţia de preparare a apei calde de consum colective.

O categorie aparte de clădiri existente este constituită de blocurile de locuinţe racordate la sisteme centralizate de alimentare cu căldură (de tipul termoficării), caracterizate de indici specifici de necesar de căldură care atestă caracterul disipativ din punct de vedere energetic al construcţiilor existente, în ansamblul lor şi acestea implică o abordare aparte. În Anexa 4 sunt prezentate sintetic măsurile de reabilitare şi modernizare energetică a blocurilor racordate la sisteme centralizate de furnizare a utilităţilor termice.

În Anexa 5 se prezintă sintetic măsurile de reabilitare/modernizare energetică a clădirilor de locuit individuale şi/sau înşiruite.

2.3. Particularităţi ale măsurilor de modernizare energetică pentru clădiri din sectorul terţiar

Soluţiile tehnice pentru creşterea eficienţei utilizării energiei termice în cazul clădirilor din sectorul terţiar pot fi grupate în două categorii şi anume:

A. Soluţii tehnice comune tuturor catregoriilor de clădiri din sectorul terţiar,

B. Soluţii tehnice funcţie de categoriile principale de clădiri din sectorul terţiar considerate în ghid.

Principalele soluţii tehnice din prima categorie susmenţionată, sunt:

- Asigurarea unei eficienţe cât mai ridicate pentru echipamentele din componenţa sistemelor de utilizare a energiei termice (corpuri de încălzire, pompe, ventilatoare, baterii de încălzire armături de reglaj etc.) - prin prisma funcţiei de transfer a echipamentelor, a randamentelor, a consumurilor specifice etc.;

- Contorizarea energiei termice;

- Asigurarea reglării sarcinii termice de încălzire conform graficului (curbei) de reglaj termic proprie consumatorului (prevăzută prin contractul de furnizare a energiei termice);

- Eliminarea pierderilor din reţeaua de distribuţie a agentului termic din incinta clădirii (amplasată în subsol tehnic sau spaţii anexe), prin eliminarea defectelor şi prin termoizolarea conductelor;

- Eliminarea depunerilor de materii organice şi anorganice din interiorul conductelor de alimentare cu agent termic şi a corpurilor de încălzire prin spălarea şi dezincrustarea acestoara şi dotarea instalaţiei de încălzire cu filtre eficiente;

- Înlocuirea armăturilor existente (de slabă calitate) din instalaţia de încălzire cu armături noi, eficiente;

- Dotarea instalaţiei de apă caldă de consum cu armături de calitate ridicată, cu limitare a consumului de apă;

- Reducerea necesarului de căldură al clădirii prin măsuri de protecţie termică suplimentară a elementelor de construcţie opace şi transparente (ferestre cu carcateristici conservative din punct de vedere energetic, ex. ferestre tip TERMOPAN), în conformitate cu soluţiile prezentate în subcapitolul precedent;

- Reducerea consumului de căldură datorat infiltraţiilor de aer rece, prin etanşarea rosturilor elementelor mobile (uşi, ferestre) prin limitarea cotei de aer proaspăt la valoarea impusă de exigenţele de confort fiziologic;

- Recuperarea căldurii din entalpia aerului evacuat în cazul instalaţiilor de ventilare mecanică sau/şi climatizare;

- Etanşarea elementelor mobile (uşi, ferestre) din componenţa spaţiilor anexe ale clădirii (casa scării, subsolul tehnic etc.);

- Asigurarea mentenanţei construcţiei şi instalaţiilor aferente.

Soluţiile tehnice specifice de creştere a eficienţei energetice la clădirile din sectorul terţiar sunt prezentate în continuare, funcţie de categoriile principale de clădiri considerate în ghid.

• Clădiri spitaliceşti

Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice în clădiri spitaliceşti sunt:

- Măsuri de recuperare locală a căldurii (ex. din condensatul colectat sau din aerul de evacuare din instalaţiile de ventilare, în limitele nivelelor de contaminare a aerului) şi utilizarea acesteia ca sursă secundară de energie (ex.prepararea apei calde de consum sau pentru preîncălzirea apei de adaos etc.);

- Reconsiderarea, în limita posibilităţilor, a distribuţiei energiei termice prin separarea circuitelor pe zone care beneficiază de acelaşi regim termic şi program de funcţionare;

- Sporirea gradului de automatizare al instalaţiilor, corelat cu aplicarea unor regimuri de exploatare raţionale, în funcţie de categoria clădirii spitaliceşti, felul ocupării, programul de lucru şi condiţiile climatice;

- Izolarea termică a conductelor pentru diverşi agenţi termici şi a canalelor de aer cald şi rece;

- Utilizarea, în măsura posibilităţilor, a surselor neconvenţionale de energie;

Având în vedere exigenţele referitoare la regimul termic al clădirilor de tip spital şi implicit la furnizarea energiei termice, se recomandă pentru spitale adoptarea soluţiilor care permit gestionarea independentă a căldurii, respectiv puncte termice proprii (staţii termice compacte) sau chiar centrale termice proprii.

De asemenea, având în vedere existenţa unor consumuri de căldură cvasiconstante (de tipul aburului utilizat la sterilizarea aparaturii medicale sau la tratarea aerului, apa caldă necesară băilor de tratament etc.), o soluţie de modernizare energetică a surselor de căldură aferente clădirilor de tip spital poate fi constituită de grupuri independente cu cogenerare (cu motoare termice).

• Clădiri culturale

Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice în clădiri culturale sunt:

- Prevederea unor echipamente de automatizare a instalaţiei de încălzire şi de preparare a apei calde de consum în scopul asigurării reglajului sarcinii termice de încălzire/ventilare funcţie de variaţia necesarului real;

- Utilizarea unor sisteme speciale de încălzire pentru reducerea gradientului spaţial la încălzirea spaţiilor mari, fără consum suplimentar de energie.

• Clădiri de învăţământ

Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice specifice clădirilor de învăţământ sunt:

- Asigurarea reglajului sarcinii termice de încălzire pe tipuri de încăperi/săli de curs;

- Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii;

- Reducerea infiltraţiilor de aer rece, prin etanşarea rosturilor elementelor mobile (uşi, ferestre), simultan cu asigurarea ventilării controlate, a spaţiilor ocupate;

• Clădiri comerciale şi instituţii publice

Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice specifice clădirilor comerciale sunt:

- Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii;

- Dotarea clădirilor caracterizate de un flux important de utilizatori cu perdele de aer cald la intrare sau cu sasuri având cu funcţia de tampon termic.

• Hoteluri

În cazul consumatorilor de tip hotel, soluţiile tehnice de creştere a eficienţei energetice se referă la:

- Reglajul local al energiei temrice prin dotarea corpurilor de încălzire cu robinete termostatice;

- Buna etanşare a rosturilor elementelor mobile (uşi, ferestre), simultan cu asigurarea ventilării sau climatizării spaţiilor ocupate ( funcţie de gradul de confort solicitat);

2.4. Influenţa intervenţiilor asupra consumului energetic al clădirii

Consumul energetic al unei clădiri se compune din trei părţi principale: încălzire, apa caldă de consum şi alte folosinţe electro-menajere. Importanţa celei de-a treia părţi, care este asigurată în general de către electricitate (sau de gaz la bucătărie ), nu depinde decât în mică măsură de clădire, ci de ocupanţi şi mai ales de calitatea energetică a materialelor utilizate; aceasta poate fi considerată o problemă de echipament sau produs şi nu a clădirii supuse auditului energetic.

Pe lângă calităţile termice ale clădirii şi calităţile de bază ale instalaţiilor, acest consum depinde de importanţa încăperilor încălzite, de mediul adiacent acestora (climat şi vecinătate), de opţiunile ocupanţilor în materie de confort (şi de economie) şi de posibilităţile de intervenţie ale acestora ( de manieră directă sau indirectă) în mod raţional asupra gestiunii propriilor instalaţii. Aceste posibilităţi de gestiune corespund parametrilor reglajului şi programării.

În scopul analizei efectului de reducere a consumului de căldură al clădirii aferent fiecărei măsuri (sau pachet de măsuri) de modernizare energetică, se determină consumul de căldură anual normal pentru încălzirea spaţiilor şi prepararea apei calde de consum al clădirii pentru situaţia actuală, acesta devenind o valoare de referinţă pentru toate intervenţiile asupra clădirii şi instalaţiilor aferente acesteia. Această valoare se determină în conformitate cu metodologia prezentată în lucrarea [2].

Influenţa fiecărei măsuri (sau pachet de măsuri) de modernizare energetică a construcţiei şi/sau a instalaţiei aferente acesteia se determină prin estimarea consumului anual normal de căldură pentru situţia aplicării măsurii (sau pachetului de măsuri) de modernizare energetică, conform metodologiei prezentate în lucrarea [2] şi prin raportarea acestuia la valoarea de referinţă a consumului anual de căldură estimat pentru clădirea în starea sa actuală.

Decizia adoptării unei măsuri (sau pachet de măsuri) de modernizare energetică este cea de eficienţă economică a măsurii (pachetului de măsuri), în conformitate cu metodologia prezentată în cap.3.

În Anexa 4 se prezintă o listă de măsuri cu privire la utilizarea raţională şi eficientă a căldurii, precizând unele performanţe energetice ale soluţiilor propuse, cu referire la clădirile racordate la sisteme de încălzire districtuală.

În Anexa 5 se prezintă o listă măsuri cu privire la utilizarea raţională şi eficientă a căldurii, precizând unele performanţe energetice ale soluţiilor propuse, cu referire la clădirile racordate la sisteme de încălzire districtuală.

În Anexa 5 se prezintă o listă măsuri specifice clădirilor individuale sau înşiruite, cu referire la utilizarea raţională şi eficientă a căldurii şi la carcateristicile dotărilor acestor clădiri.

[top]

3. ANALIZA ECONOMICĂ A MĂSURILOR DE MODERNIZARE ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR EXISTENTE

3.1. Introducere

Analiza economică a măsurilor de modernizare energetică a unei clădiri existente se realizează prin intermediul indicatorilor economici ai investiţiei. Dintre aceştia cei mai importanţi sunt următorii:

- valoarea netă actualizată aferentă investiţiei suplimentare datorată aplicării unui proiect de modernizare energetică şi

economiei de energie rezultată prin aplicarea proiectului menţionat, ∆ VNA(m) [lei] - conform cap.3.2;

- durata de recuperare a investiţiei suplimentare datorată aplicării unui proiect de modernizare energetică, NR [ani], reprezentând timpul scurs din momentul realizării investiţiei în modernizarea energetică a unei clădiri şi momentul realizării investiţiei în modernizarea energetică a unei clădiri şi momentul în valoarea acesteia este egalată de valoarea economiilor realizate prin implementarea măsurilor de modernizare energetică, adusă la momentul iniţial al investiţiei;

- costul unităţii de energie economisită, e [lei/kWh], reprezentând raportul dintre valoarea investiţiei suplimentare datorată aplicării unui proiect de modernizare energetică şi economiile de energie realizate prin implementarea acestuia pe durata de recuperare a investiţiei,

În funcţie de valorile indicatorilor economici susmenţionaţi, rezulatate prin analiza diverselor măsuri de modernizare energetică a unei clădiri, vor fi alese acele măsuri caracterizate de:

- valoare netă actualizată, ∆ VNA(m) - conform relaţiei (4), cu valori negative pentru durata de viaţă estimată pentru măsurile de modernizare energetică analizate,

- durată de recuperare a investiţiei, NR, cât mai mică, dar nu mai mare decât o perioadă de referinţă, impusă din considerente economico-financiare (de către creditor sau investitor) sau tehnice (durată de viaţă estimată a măsurii de modernizare energetică);

- costul unităţii de căldură economisită, e, cât mai mic, dar nu mai mare decât proiecţia la momentul investiţiei a costului actual a unităţii de căldură.

3.2. Metodologie de analiză economică a măsurilor de modernizare energetică a clădirilor existente pe baza valorii nete actualizate

Procedura de bază pentru compararea efectelor tehnice şi economice ale aplicării diverselor soluţii de utilizare raţională şi eficientă a energiei în construcţii o constituie analiza valorii nete actualizate a costurilor implicate de realizarea investiţiilor şi de exploatarea instalaţiilor aferente acestora.

Valoarea Netă Actualizată (VNA) reprezintă proiecţia la monentul "0" a tuturor costurilor menţionate, funcţie de rata de depreciere a monedei considerate - sub forma deprecierii medii anuale.

Considerând că rata de depreciere anuală a monedei este constantă şi că se produce şi o creştere uniformă a preţului energiei, VNA caracteristică sistemului este dată de relaţia:

(1)

în care:

C0 - costul investiţiei totale în anul "0" [USD];

CE - costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referinţă [USD/an];

CM - costul anual al operaţiunilor de mentenanţă, la nivelul anului de referinţă [USD/an];

f - rata anuală de creştere a costului căldurii [ - ];

i - rata anuală de depreciere a monedei (USD) [ - ];

N - durata fizică de viaţă a sistemului analizat [ani].

OBSERVAŢII:

1. Conform structurii relaţiei (1) se impune ca performanţa energetică a sistemului să se menţină la aceeaşi valoare pe întreaga durată de viaţă, N. Această ipoteză este valabilă este valabilă cu condiţia asigurării unor verificări periodice ale performanţei energetice, verificări care vor duce şi la intervenţii de remediere a unor eventuale defecţiuni.

2. Rata de creştere a costului căldurii se presupune a avea o valoare constantă pe durata de viaţă şi tehnică a sistemului. Dacă în ţări cu economie dezvoltată şi stabilă această ipoteză pare realistă, în cazul României ipoteza pare hazardată, costul căldurii practicat în România a fost şi este foarte redus. Este de aşteptat ca pe durata de viaţă a unui sistem, în cazul României, valoarea "f" să se abată sever de la o mie prognozabilă într-o economie stabilă.

3. Rata de depreciere a monedei reprezintă un al doilea factor de incertitudine dacă se are în vedere situaţia din România. Este motivul pentru care în ghidul de faţă se va evita analiza VNA cu referire la moneda naţională şi propunându-se utilizarea unei monede cu un curs mai stabil şi anume dolarul american (USD). Valoarea "i" are o importanţă determinantă asupra VNA şi condiţionează aplicarea unor soluţii tehnice. Conform practicii din ţări cu economie avansată, rata de depreciere a monedei are valori diferite în raport cu sectorul în care se dezvoltă proiectele de investiţii energetice. Luând exemplul Marii Britanii, pentru proiectele destinate sectorului public, (ex. clădiri sociale, culturale, administrative etc.) rata de depreciere a monedei variază între 0,1 şi 0,07 cu tendinţa de fixare pe cea de-a doua valoare. În cazul sectorului privat (mari corporaţii, bănci etc.) rata de depreciere asumată depăşeşete 0,1. În sfârşit, în cazul construcţiilor de locuinţe rata anuală de depreciere a monedei se situează în plaja valorii de 0,04 - 0,07. Diferenţele semnificative între valorile menţionate, relevă clar o politică naţională de promovare a unor proiecte de conservare a energiei în special la consumatorii casnici. Valori reduse ale ratei de depreciere a monedei favorizează promovarea rapidă a unor soluţii tehnice cu caracter energetic conservativ. Aşadar valorile ridicate ale ratei de depreciere a monedei aferente investiţiilor în sectorul public sau în sectorul privat care înregistrează cifre de afaceri importante, compensează valoarea relativ scăzută (0,04) aplicată sectorului de locuinţe.

4. Aprecierea duratei de viaţă a unui sistem este o operaţie delicată ţinând seama în special de diversitatea produselor prezentate pe piaţa românească. Atât informaţiile privind durata de viaţă a componentelor unui sistem (N), cât şi cu privire la oportunitatea promovării unor soluţii care să nu afecteze în timp calitatea locuirii (calitatea aerului şi a apei) pot fi oferite de către producător prin documentele care atestă calitatea produselor sale (ex. agrement tehnic).

5. Costurile aferente mentenanţei reprezintă o cotă puţin importantă în structura relaţiei (1) şi în situaţia în care nu pot fi apreciate, acestea pot fi ignorate.

Ţinând seama de cele de mai sus, relaţia (1) se scrie sub forma simplificată:

VNA = C0 + CEX (2)

în care:

(3)

Analizând în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice şi unei rezolvări cu caracter energetic conservativ şi având (ambele soluţii) dotări cu durata de viaţă egală, N, se obţine VNA aferentă investiţiei suplimentare datorată aplicării proiectelor de modernizare energetică şi economiei de energie rezulatată prin aplicarea proiectelor menţionate:

∆ VNA(m) = C(m) - ∆ CEX (4)

în care:

C(m) - costul investiţiei aferente proiectului de modernizare energetică, la nivelul anului "0" [USD];

∆ CE - reducerea costurilor de exploatare anuale urmare a aplicării proiectelor de modernizare energetică la nivelul anului de referinţă [USD/an]:

∆ CE = c∙∆ E (5)

în care:

∆ E - reprezintă economia anuală de energie estimată, obţinută prin implementarea unei măsuri de modernizare energetică, [kWh/an],

c - reprezintă costul actual al unităţii de căldură, [USD/kWh].

Condiţia ca o investiţie (în soluţia de modernizare eneregetic) să fie eficientă este următoarea:

∆ VNA(m) < 0 (6)

respectiv:

X > A în care (7)

În Anexa 6 sunt date valori orientative privind costul diverselor măsuri de reabilitare şi modernizare, utile pentru determinarea costului investiţiei în soluţia de reabilitare sau de modernizare energetică a clădirii.

Durata de recuperare a investiţeii suplimentare datorată aplicării unui proiect de modernizare energetică, NR, se determină prin înlocuirea duratei de viaţă estimată cu NR ca valoare necunoscută în relaţia (4) explicitată conform relaţiei (1), şi prin punerea condiţiei de recuperare a investiţiei:

∆ VNA (M) = 0.

Costul unităţii de căldură economisită prin implementarea proiectului de modernizare energetică a unei clădiri existente (sau costul uni kWh economisit) se determină cu relaţia:

[USD/kWh] (8)

În ceea ce priveşte investiţia suplimentară C(m), proiectată la nivelul anului "0" se pot imagina două scenarii posibile după cum urmează:

a. Beneficiarul de investiţie dispune de întreaga sumă la momentul "0", în caz în care VNA, corespunzătoare investiţiei, coincide cu valoarea C(m);

b. Beneficiarul de investiţie nu dispune de suma necesară realizării investiţiei, caz în care se apelează la un credit, rambursabil într-o perioadă de Nc ani cu o dobândă anuală fixă, d. Condiţia necesară angajării creditului este Nc < N, urmând ca pe durata (N - Nc) să se manifeste beneficiul net al aplicării soluţiilor de modernizare energetică.

Rezultă, prin urmare că soluţia avantajoasă este dată de obţinerea unui interval de profit (la nivelul de beneficiar al investiţiei) maxim:

(N - Nc)Pr = max(N - Nc) (9)

Condiţia (9) se realizează în orice caz prin maximizarea valorii N, respectiv prin aplicarea unor soluţii de calitate superioară. În ceea ce priveşte minimizarea valorii Nc, aceasta depinde de condiţiile de acordare a creditului, implicit de suportabilitatea beneficiarului de a achita ratele de rambursare a acestuia. Practic acordarea unui credit implică achitarea unui avans, notat cu "ac", ca parte a C(m) achitată integral la momentul "0".

Restul sumei de plată (1-ac)C(m) se obţine prin credit supus atât efectelor devalorizării monedei cât şi compensării prin dobânda anuală, d. Presupunând că rata anuală a dobânzii pe durata Nc ani de rambursare a creditului, este constantă, VNA aferentă sumei contractante (1 - ac)C(m) este dată de relaţia:

(10)

în care:

C(m2) - valoarea netă actualizată a creditului [USD];

Rezultă valoarea netă actualizată a investiţiei:

C(mc) = ac ∙ C(m) + C(m2) (11)

în care indicele "c" semnifică acordarea creditului.

Condiţia unei soluţii economic fezabilă în cazul funcţionării sistemului de credite este:

ac ∙ C(m) + C(m2) < ∆ CE ∙ X (12)

Un al doilea criteriu important îl reprezintă suportabilitatea de către beneficiar a ratei lunare necesară rambursării creditului. Valoarea ratei lunare de rambursare a creditului (pe durata Nc ani cu dobândă anuală fixă) se detremină cu relaţia:

(13)

Practic, valoarea rc se compară cu venitul mediu lunar al unei familii care realizează investiţia cu scop de modernizare energetică.

Criteriul suportabilităţii valorii "rc" se constituie într-un compromis între posibilităţile practice de aplicare a unor soluţii performante din punct de vedere energetic şi posibilităţile de suportabilitate a costului implicat de realizarea investiţiilor. Astfel, unei valori reduse "rc" îi corespunde în plan tehnic, fie o soluţie mai puţin performantă, fie o perioadă de profitabilitate (N - Nc) redusă (în cazul în care valoarea Nc este agreată de creditor). Evident această concluzie se poate modifica conjunctural, funcţie de condiţiile acordării creditului şi în special de dinamica preţului căldurii şi de rata de depreciere a monedei.

Aşa cum se menţiona anterior, analiza economică a măsurilor de modernizare energetică a clădirilor existente conduce la alegerea măsurilor eficiente din punct de vedere economic, prin prisma indicatorilor economici printre care

indicatorul fundamental îl reprezintă valoarea netă actualizată, ∆ VNA(m). Implementarea efectivă a unui proiect de modernizare energetică presupune însă şi analiza finanţării posibile a proiectului, din punct de vedere al schemei de finanţare posibil de aplicat şi din punct de vedere al suportabilităţii beneficiarului proiectului.

3.3. Aspecte privind finaţarea proiectelor de modernizare energetică a clădirilor existente

Aşa cum se sublinia în introducerea acestui ghid, auditul energetic al unei clădiri existente se realizează în scopul trasării măsurilor de creştere a eficienţei energetice construcţiei şi instalaţiilor aferente aceteia, precum şi analiza eficienţei economice a măsurilor preconizate (în fond analiza rentabilităţii soluţiilor de modernizare energetică) în vederea implementării unui proiect de modernizare energetică.

Proiectele de modernizare energetică a clădirilor existente trebuie să îndeplinească o serie de obiective incluzând modernizarea anvelopei construcţiei (sau a unor părţi din aceasta) şi a instalaţiei de încălzire interioară şi de preparare a apei calde de consum, îmbunătăţirea performanţei acestora, sprijinirea respectării problemelor legate de protecţia mediului, de economia de energie şi de fondurile financiare implicate de acestea. Toate proiectele au un lucru în comun şi anume o investiţie financiară iniţială. Tipul investiţiei poate fi o alocare internă a fondurilor (auto-

finanţare) sau se poate baza pe un contract complex cu o compania de servicii energetice şi/sau o a treia parte (un terţ finanţator).

Auto-finanţarea

Auto-finanţarea modernizării energetice se bazează pe fondul special pentru renovare obţinut de obicei prin mărirea fondului obişnuit de întreţinere a clădirii cu o sumă prestabilită şi distribuirea fondurilor suplimentare colectate către fondul de modernizare. De-a lungul timpului proprietarul sau asociaţia de proprietari pot strânge o sumă substanţială care să fie folosită în scopul achitării costurilor implicate de modernizarea energetică. Bineînţeles, există impedimentul că proiectele de modernizare trebuie amânate până când se strânge suma necesară.

O metodă de a strânge bani pentru modernizarea energetică a clădirilor colective este colectarea fondului de întreţinere la nivelul cheltuielilor ridicate din timpul iernii, astfel că, în timpul verii, când cheltuielile sunt mult mai scăzute, se va obţine un surplus.

În fine economiile obţinute ca urmare a aplicării unui proiect de modernizare energetică pot fi folosite pentru a constitui în continuare fondul de modernizare.

O metodă comună de autofinanţare des folosită în toată lumea denumită "Descurcă-te singur" presupune că proprietarii se ocupă de o parte sau de întreg proiectului modernizării, făcându-şi ei singuri rost de materiale, fără să mai apeleze la vreun antreprenor şi, în măsura în care dispune de persoane calificate, executând parţial sau în întregime lucrările de renovare. Având în vedere că forţa de muncă costă cel mai mult în cazul unui proiect de renovare, această metodă "descurcă-te singur" oferă şansa unor economii şi face finanţarea renovării să fie mult mai uşoară.

Împrumuturile bancare

Împumuturile au de regulă o structură uşor de înţeles. O instituţie care acordă împrumuturi (bancă) furnizează un credit pe o perioadă specificată de timp unui împrumutat în schimbul unei serii de plăţi care se vor returna creditul plus dobânda aferentă într-o perioadă de timp.

Utilizarea acestui tip de finanţare se bazează pe existenţa unor condiţii favorabile de acordare a împrumuturilor, prin prisma duratei de rambursare a creditelor, a ratei lunare de plată a datoriei şi a dobânzii practicate de bancă. Aceste condiţii variază de la o bancă la alta şi sunt influenţate de situaţia economică şi financiară la nivel naţional, precum şi de politica energetică a Statului.

Protocolul de acordare a unui împrumut este în principiu simplu. După o analiză atentă a situaţiei financiare a solicitanţilor şi a raportului de audit energetic al clădirii efectuat de către un consultant energetic (în general acceptat de bancă), banca este în măsură să ia decizia finală fiecare împrumut. Uneori se solicită garanţii colaterale. Alteori, în locul acestor garanţii, solicitantul trebuie să facă dovada unor venituri ce acoperă de un număr de ori rata lunară, precum şi să aibă unul sau mai mulţi giranţi, care să îndeplinească aceleasi condiţii de venituri.

Leasingul

Leasingurile sunt mai complexe decât împrumuturile. Un contract de leasing este un acord încheiat între un proprietar, un leasor şi un utilizator al proprietăţii. În schimbul utilitării proprietăţii (în contextul ghidului de faţă a sistemelor eficiente energetic sau a echipamentelor implicate de modernizarea energetică a clădirii), cel din urmă returnează periodic o sumă fixă către leasor ca o compensare a folosirii proprietăţii respective. Un acord de leasing diferă de un împrumut prin faptul că la sfârşitul contractului va trebui luată în consideraţie o valoare reziduală a proprietăţii. Plăţile vor acoperi diferenţa dintre suma iniaţială cerută leasor-ului pentru a cumpăra sistemul sau echipamentele precum şi profitul leasor-ului şi valoarea reziduală.

De regulă. finanţarea investiţiilor legate de echipamantele necesare modernizării energetice prin leasing se realizează prin intermediul unor Companii de Servicii Energetice.

Compania de Servicii Energetice (ESCO) este o firmă specializată în elaborarea unor pachete de măsuri de eficienţă energetică: audit energetic, studiu de fezabilitate, proiectare, instalare şi urmărire, şi în multe cazuri întreţinere şi operare. Sursa de venit a ESCO provine din economiile făcute la costurile energetice, care se constituie în suportul financiar al unei afaceri - şi anume aceea de a investi în şi de a realiza eficienţa energetică.

Finanţarea prin a treia parte

O operaţiune financiară specifică sistemului de lucru a Companiilor de Servicii Energetice ESCO este finanţarea prin a treia parte. Ea se traduce prin gruparea asistentei tehnice şi a finanţării necesare investiţiilor de eficienţă energetică

într-o singură companie - alta decât consumatorul de energie -şi folosirea economiilor făcute la cheltuielile energetice ca sursă de finanţare a investiţiilor.

Avantaje ale finanţării prin a treia parte

- ESCO beneficiază de experienţă şi competenţă tehnică atât în privinţa proceselor tehnologice cât şi în problemele legate de eficienţa energetică, astfel încât proiectul poate fi realizat şi implementat mai repede decât dacă ar fi gestionat de un antreprenor sau beneficiar pentru care domeniul nu este familiar.

- Investiţia în eficienţa energetică este făcută fără cheltuieli iniţiale din partea consumatorului de energie, lucru extrem de important mai ales pentru consumatori care nu dispun de capital, cărora finanţarea prin a treia parte le oferă posibilitatea de a realiza şi reducerea consumurilor energetice.

- Atât riscul tehnic, cât şi în mare măsură cel financiar este transferat de la consumatorul de energie la ESCO.

Dezavantaje ale finanţării prin a treia parte

- Deşi conceptual este foarte simplu, negocierea unui contract de finanţare prin a treia parte consumă foarte mult timp şi energie;

- Costurile implicate sunt mai ridicate decât cele necesare consumatorului dacă acesta ar dispune de capitalul şi capacitatea tehnică necesară pentru a-şi autofinanţa proiectul în loc să folosească finanţarea prin a treia parte, aceasta deoarece ESCO-ul care face investiţia îşi asumă un risc, care - pentru a obţine un profit - presupune un preţ suplimentar.

Etapele finanţării prin a treia parte:

- Studiul de fezabilitate;

- Negocierea contractului;

- Auditul energetic;

- Proiectul;

- Instalarea şi punerea în funcţiune;

- Calificare şi întreţinere;

- Contorizarea şi calcularea economiilor, respectiv măsurarea şi verificarea performanţei;

- Finalizarea contractului.

Tipuri de contract utilizate de ESCO

ESCO folosesc două tipuri generale: contracte care acoperă doar serviciile energetice, respectiv contracte ce acoperă atât serviciile energetice cât şi întreaga finanaţare.

Contractele ce acoperă doar serviciile energetice

Consumatorul încheie două angajamente separate, unul pentru serviciile energetice (cu ESCO) şi celălalt pentru finanţare cu o bancă. ESCO poate facilita finanţarea, dar nu o asigură în mode direct. Structura unui asemenea aranjament este arătată în fig. 3.1.

Asemenea angajamente conţin în mod frecvent garantarea unui anumit nivel al economiilor, sau garanţia că economiile vor acoperi cel puţin costurile finanţării împrumutului pentru echipament şi pentru auditul energetic. Cel de al doilea angajament este între consumator şi bancă, şi se referă la un împrumut returnabil în rate ce acoperă preţul echipamentelor. ESCO poate sau nu să fie parte în acest angajament, dar dacă este, unicul său rol este de a transmite plăţile consumatorului către bancă. Riscul este asumat de către bancă şi nu de către ESCO.

Contracte care acoperă atât servciile energetice, cât şi întreaga finanţare

În contractele ce acoperă atât serviciile energetice cât şi întreaga finanţare, toate obligaţiile ESCO şi ale consumatorului sunt cuprinse într-un singur contract. Acest tip de aranjament este arătat în Fig.3.2

Plăţile consumatorului se fac lunar sau anual pe baza economiilor măsurate, în funcţie de varianta de contract (economii împărţite, contract de management energetic, contract "First Out", sau leasing).

[top]

4. ÎNTOCMIREA RAPORTULUI DE AUDIT ENERGETIC AL UNEI CLĂDIRI EXISTENTE

Întocmirea raportului de audit energetic este un element esenţial al procedurii de realizare a auditului energetic şi reprezintă o prezentare a modului în care a fost efectuat auditul, a principalelor carcateristici termo-energetice ale clădirii, a măsurilor de modernizare energetică a clădirii şi instalaţiilor interioare aferente acesteia, precum şi a principalelor concluzii referitoare la măsurile eficiente din punct de vedere economic. Această prezentare trebuie adaptată de fiecare dată funcţie de beneficiarul potenţial al raportului, ţinând seama de faptul că în final acesta va fi cel care va decide în privinţa modernizării energetice a clădirii. Forma în care este întocmit raportul de audit energetic, prezentarea acestuia, modul de redactare, claritatea şi uşurinţa de interpretare a conţinutului acestuia sunt esenţiale pentru beneficiarul raportului.

Prin urmare, compunerea/redactarea raportului de audit energetic este la latitudinea consultantului energetic care a întocmit expertiza termică şi energetică a clădirii şi auditului energetic al acesteia, în cele ce urmează fiind date doar elementele obligatorii pe care trebuie să le conţină raportul de audit energetic, precum şi un model de structurare a acestuia.

4.1. Conţinutul raportului de audit energetic

Un raport de audit energetic al unei clădiri existente va conţine în mod obligatoriu următoarele elemente:

- Date de identificare a clădirii supuse auditului energetic şi a proprietarului/administratorului acesteia.

• Numele şi prenumele proprietarului (în cazul unui singur proprietar) sau denumirea asociaţiei de proprietari (îm cazul mai multor proprietari) şi numele administratorului clădirii;

• Adresa clădirii: stradă, număr, oraş şi judeţ/sector, cod poştal; • Numărul de telefon al proprietarului sau al administratorului clădirii (responsabil).

- Date de identificare a consultantului energetic sau a biroului de consultanţă energetică/ESCO care a întocmit expertiza şi auditul energetic al clădirii.

• Numele consultantului energetic, adresă, nr.telefon, nr. certificat de atestare, • Data efectuării expertizei energetice, • Nr. dosarului de expertiză energetică, • Data efectuării raportului de audit energetic,

- Prezentarea generală a raportului de audit energetic şi sinteza pachetelor de măsuri tehnice cu eficienţa economică cea mai mare, propuse pentru modernizarea energetică a clădirii:

• Scurtă prezentare a fiecărui pachet de măsuri preconizate, • Costul total al fiecărui pachet de măsuri, • Economii de combustibil estimate pentru fiecare pachet • Indicatorii de eficienţă economică a pachetelor de măsuri preconizate, • Sugestii privind realizarea lucrărilor de modernizare şi privind finanţarea acestora.

- Prezentarea detaliată a pachetelor de măsuri tehnice propuse pentru modernizarea energetică a clădirii - sub forma unui dosar tehnic de audit energetic al clădirii.

• Sinteza raportului de expertiză termică şi energetică cu prezentarea clădirii în starea sa actuală şi principalele caracteristici energetice care atestă performanţa actuală a construcţiei şi instalaţiei de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acesteia [2], [3];

• Date de intrare pentru analiza economică a măsurilor tehnice preconizate: preţuri pentru energie, rata anuală de creştere a preţurilor energiei, rata anuală de depreciere a monedei utilizate etc.;

• Descrierea detaliată a măsurilor de modernizare energetică preconizate şi rezultatele analizei tehnice şi economice ale fiecărui pachet de măsuri.

[top]

BIBLIOGRAFIE

1. ***, Guide de diagnostique thermique, Agence Francaise pour la Maîtrise de l'Energie (AFME), 1984.

2. Horton, A., Grove, St., Miltron Keynes Solar House - performance and Cost Analysis of Solar Heating Systems, 1975 - 1979 Pol.Of Central London, Nov. 1979.

3.***, Studiu privind utilizarea unui proiect de reabilitare energetică a unei clădiri de locuit, Contr. INCETC - EIEE Denmark Nr. 6641-1993, Ian. 1994.

4.***, Studiu privind utilizarea raţională şi eficientă a energiei termice la consumatori casnici, instituţii şi industriali, contr. INCERC - Primăria Municipiului Bucureşti nr. 563-1999.

5.***, Energy Auditor Workbook, W.S.U.E.P., 1994.

6.***, Architect's and Engineer's Guide for Energy Conservation în Existing Buildings, US DOE, 1989.

7.***, The Guidebook for Energy Audits - Programme Schemes and Administrative procedures, SAVE Program, 1999.

[top]

ANEXE

ANEXA 1 - Soluţii de modernizare termotehnică a anvelopei construcţiei - elemente de construcţie opace

ANEXA 2 - Soluţii de îmbunătăţire a tâmplăriei exterioare

ANEXA 3 - Determinarea rezistenţelor termice ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare termotehnică a anvelopei construcţiei

ANEXA 4 - Lista soluţiilor tehnice propuse pentru modernizarea energetică a clădirilor de locuit alimentate de la termoficare

ANEXA 5 - Lista soluţiilor tehnice propuse pentru modernizarea energetică a clădirilor de locuit individuale sau înşiruite dotate cu sursă proprie de căldură.

ANEXA 6 - Date primare privind costul măsurilor de reabilitare şi modernizare pentru analiza economică în cadrul auditului energetic al clădirilor existente.

[top]

ANEXA 1

Solutii de modernizare termotehnica a anvelopei constructiei - elemente de constructie opace

LISTA FIGURILOR

A1.1. Planşeu terasă

1. Strat termoizolant nou, montat pe betonul de pantă existzent. Strat hidroizolant nou. Peretele exterior nu este termoizolant decât în zona aticului.

2. Strat termoizolant nou, din plăci din polistiren extrudat, montat pe stratul hidroizolant existent.

3. Strat termoizolant nou, montat pe planşeul din beton armat existent. Strat de beton de pantă şi strat hidroizolant, noi.

4. Strat termoizolant nou, montat pe stratul hidroizolant existent (care, după modernizare, devine barieră contra vaporilor ). Strat hidroizolant nou.

A1.2. Planşeu pod

5. Strat termoizolant nou, montat pe planşeul din beton armat, existent. Strat de protecţie din sapa din mortar. Parapet înalt.

6. Strat termoizolant nou montat pe planşeul din beton armat, existent. Strat de protecţie din umplutură termoizolantă, parţial recuperată. Parapet înalt.

7. Strat termoizolant nou montat pe stratul de protecţie existent peste umplutura termoizolantă existentă. Parapet de înălţime redusă, complet "îmbrăcat" cu un strat termoizolant. Peretele exterior nu este termoizolant decât în zona ştreşinii.

8. Strat termoizolant nou, montat pe planşeul din beton armat, existent. Fără parapet, cosoroaba existentă fiind montată direct pe centura din beton armat.

A1.3. Planşeu peste subsol

9. Strat termoizolant nou, montat la tavanul subsolului şi pe faţa interioară a soclului. Pardoseală existentă, fără strat termoizolant.

10. Strat termoizolant nou, din spumă poliuretanică, aplicată pe tavanul subsolului. Pardoseala existentă este montată pe un strat termoizolant nesatisfăcător. Peretele exterior nu este termoizolant decât în zona soclului.

11. Strat termoizolant nou, montat pe faţa interioră a soclului. Pardoseala existentă, montată pe un strat termoizolant satisfăcător.

12. Strat termoizolant nou, montat peste pardoseala existentă. Stratul termoizolant existent - dispus la tavanul subsolului şi realizat din plăci BCA montate pe cofrajul planşeului din beton armat monolit - este nesatisfăcător.

A1.4. Placa pe sol

13. Strat termoizolant nou, montat pe placa de beton armat existentă, după desfacerea pardoselii. Soclul este aliniat cu faţa exterioară a peretelui.

14. Strat termoizolant orizontal, existent între placa de beton slab armat şi pardoseală; fără strat termoizolant nou. Soclul este ieşit din planul feţei exterioare a peretelui.

15. Fără straturi termoizolante orizontale, existente sau noi. Soclul este retras faţă de planul feţei exterioare a peretului

16.Strat termoizolant nou, montat pe pardoseala existentă. Soclul este aliniat cu faţa exterioară a peretelui. Peretele exterior nu este termoizolant decât în zona soclului.

A1.5 Pereţi exteriori

17. Termoizolarea colţurilor şi a glafurilor verticale exterioare ale golurilor tâmplăriei exterioare. Tâmplărie din lemn, cuplată. Secţiune orizonatală.

18. Termoizolarea peretelui structural din beton armat, existent între două logii adiacente. Secţiune orizontală.

19. Termoizolarea buiandrugilor din beton armat. Tâmplărie din lemn, dublă. Secţiune verticală.

20. Termoizolarea planşeului din beton armat, existent între două logii suprapuse. Secţiune verticală.

21. Termoizolarea peretelui exterior în zona centurilor din beton armat. Secţiune verticală.

22. Termoizolarea peretelui exterior în zona plăcilor de balcon. Secţiune verticală.

LEGENDA

Materiale existente

1. Beton armat

2. Zidărie din cărămizi pline sau GVP

3. Zidărie din blocuri BCA

4. Fâşii armate sau plăci din BCA

5. Panouri mari prefabricate

6. Mortar (şapă, tencuială)

7. Beton simplu (de pantă, în fundaţii)

8. Strat termoizolant

9. Umplutură termoizolantă

10. Strat termoizolant

Materiale montate la modernizare

11. Strat termoizolant eficient (din plăci din polistiren, vată minerală ş.a)

12. Strat termoizolant din polistiren extrudat

13. Strat termoizolant din spumă poliuretanică

14. Umplutură termoizolantă (recuperată)

15. Beton de pantă

16. Strat de protecţie

17. Şapă din mortar

18. Şapă din mortar +pardoseală

19.Strat hidroizolant

20. Şort din tablă zincată

[top]

ANEXA 2

Solutii de imbunatatire a tamplariei exterioare

Tabel A2.1

Solutii de imbunatatire a tamplariei din lemn, cuplata

SolutiaR

m2K/W

Existent A 0,39

Propuneri de imbunatatire

A1 0,51

A2 0,57

A3 0,57

Tabel A2.2

Solutii de imbunatatire a tamplariei din lemn, dubla

SolutiaR

m2K/W

Existent B 0,43

Propuneri de imbunatatire

B1 0,55

B2 0,61

B3 0,61

TAMPLARIE NOUA

Tipuri de tamplarie exterioara

Materialul Denumirea AlcatuireaGrosime

toc

Geamuri RF

Utilizaresimple

termoizolante Varianta

duble tripleAer

Gaz inert

ext. int.12 16 9 12 16

mm n t t m2K/W

Lemn

TS simpla 62 0,54 0,60 DA

TC cuplata

84 0,39 - NU

94 0,56 0,60

DA 0,73 0,84

TD dubla

176 0,43 - NU

186 0,58 0,62

DA 0,76 0,88

P.V.C. TP simpla 62

0,35 0,38 NU

0,53 0,59

DA 0,57 0,61

0,63 0,71

0,68 0,74

LEGENDA:

9, 12, 16 - Grosimea, in mm, a spatiilor dintre geamuri

n - Fara suprafete tratate

t - Cu o suprafata tratata cu un strat reflectant la raze infrarosii

Coeficientii de transfer termic Ug (W/(m2K))

Caracteristiciaer gaz inert

9 12 16 9 12 16

dublen 2,9 2,7

t 1,8 1,6 1,5 1,4

triple 1,3 1,1 1,0 0,9

TAMPLARIE EXTERIOARA DIN LEMN - Tamplarie simpla (T.S.)

TAMPLARIE EXTERIOARA DIN LEMN - Tamplarie cuplata (T.C.)

TAMPLARIE EXTERIOARA DIN LEMN - Tamplarie dubla (T.D.)

TAMPLARIE EXTERIOARA DIN P.V.C. (T.P.)

[top]

ANEXA 3

Determinarea rezistentelor termice ca urmare a aplicarii solutiilor de modernizare termotehnica a anvelopei constructiei

A3.1. REZISTENŢE TERMICE UNIDIRECŢIONALE

Rezistenţele termice unidirecţionale ale tuturor elementelor de construcţie, cu excepţia pereţilor exteriori prevăzuţi cu un strat de aer ventilat, precum şi a suprafeţelor vitrate, se pot calcula cu relaţia:

(A3.1)

în care:

d' – grosimea noului strat termoizolant, [m]

λ ' – conductivitatea termicγ de calcul a noului strat termoizolant, [W/mK]

R – rezistenţa termică unidirecţională a elementului de construcţie existent, determinată prin expertiza termică a clădirii, conform metodologiei prezentate în lucrarea [2], [m2K/W]

Ro – rezistenţa termică unidirecţionala a elementului de construcţie modernizat din punct de vedere termotehnic, [m2K/W],

În situaţia în care soluţia adaptată la modernizarea termotehnică a elementului de construcţie, necesită îndepărtarea unuia sau mai multor straturi, rezistenţa termică Ro se reduce corespunzator.

Rezistenţa termică unidirecţională a pereţilor exteriori prevăzuţi cu un strat de aer ventilat, se determină cu relaţia:

[m2K/W] (A3.2)

La calculul rezistenţei termice unidirecţionale nu se ţine seama nici de aportul stratului de aer şi nici de cel al straturilor amplasate între stratul de aer şi mediul exterior.

Conductivitatea termică de calcul a materialelor termoizolante care formează noul strat termoizolant trebuie să fie obligatoriu standardizată sau agrementată în România.

În cazul în care stratul termoizolant este fixat mecanic de elementul de construcţie existent prin piese metalice care traversează materialul termoizolant (ancore din oţel inoxidabil, bolţuri, buloane s.a), conductivitatea termică echivalentă de calcul se va determina cu relaţia:

λ 'ech = λ ' + 0,01 x n x d' [m2K/W] (A3.3)

în care:

N - numărul de piese metalice pe metru pătrat.

La placa pe sol, dacă în cadrul acţiunii de modernizare termotehnică se dispune un strat termoizolant suplimentar sub pardoseală, peste placă, rezistenţa termică unidirecţional[ se determină cu relaţia:

[m2K/W] (A3.4)

în care:

R, d' şi λ au aceleaşi semnificaţii ca mai sus.

Rezistenţele termice unidirecţionale ale tâmplăriei exterioare modernizate din punct de vedere termotehnic, sunt date în Anexa 2.

A3.2 REZISTENŢE TERMICE CORECTATE

Rezistenţele termice unidirecţionale ale tuturor elementelor de construcţie, cu excepţia pereţilor exteriori prevăzuţi cu un strat de aer ventilat, precum şi a suprafeţelor vitrate, se pot calcula cu relaţia:

R' = r0 x R0, [m2K/W] (A3.5)

[-] (A3.6)

în care:

ro - coeficientul global de reducere a rezistenţei termice unidirecţionale R0 a elementului de construcţie modernizat din punct de vedere termotehnic, [-]

p - ponderea zonelor neizolate termic sau mai puţin termoizolate, existente în cadrul ariei elementului de construcţie considerat, [-]

U0 - coeficientul de transfer termic unidirecţional, mediu ponderat, aferent tuturor zonelor neizolate termic sau mai puţin termoizolate, în situaţia de după modernizarea termotehnică, [W/m2K]

l – lungimea totală, însumată a tuturor punţilor termice de la colţurile ieşinde şi de pe conturul tâmplăriei exterioare, [m]

λ o – coeficientul liniar de transfer termic, mediu ponderat, aferent tuturor punţilor termice de la colţurile ieşinde şi de pe conturul tâmplăriei exterioare, în situaţia de după modernizarea termotehnică, [W/mK]

S – suprafaţa opacă, de calcul, a elementului de construcţie considerat, modernizat din punct de vedere termotehnic, [m2]

Ponderea zonelor neizolate termic sau mai puţin termoizolate, existente în cadrul ariei opace a elementului de construcţie considerat, se calculează cu relaţia:

[-] (A3.7)

în care:

S’i – ariile zonelor neizolate termic sau mai puţin termoizolate, existente în cadrul ariei opace a elementului de construcţie; la calculul ariilor S’i nu se ţine seama de punţile termice de la colţurile ieşinde şi de pe conturul tâmplariei exterioare [m2]

Coeficientul de transfer termic unidirecţional, mediu ponderat, în situaţia de după modernizarea termotehnică, se calculează cu relaţia:

[W/m2K] (A3.8)

în care:

Uoi - coeficienţii de transfer termic, aferenţi diferitelor zone neizolate termic sau mai puţin termoizolate, în situaţia de după modernizarea termotehnică, [W/m2K]

Pi - ponderea ariei S'i din totalul ariei S [-]

(pi = Si / S şi p = Σ pi)

Coeficienţii de transfer termic Uoi, egali cu inversul rezistenţelor termice unidirecţionale, aferente zonelor de arii Si, în situaţia de după modernizarea termotehnică, se determină cu relaţia:

[W/m2K] (A3.9)

în care:

Ui - coeficienţi de transfer termic, aferenţi diferitelor zone neizolate termic sau mai puţin termoizolate, în situaţia iniţială, de dinainte de modernizarea termotehnică, conform lucrării [2], [W/m2K]

Coeficientul liniar de transfer termic, mediu ponderat, se calculează cu relaţia:

[W/mK] (A3.10)

în care:

Ψ oi - coeficienţi liniari de transfer termic, aferenţi diferitelor detalii caracteristice ale punţilor de la colţurile ieşinde şi a celor de pe conturul tâmplăriei exterioare, după modernizarea termotehnică [W/mK]

li - lungimile corespunzătoare valorilor Ψ oi definite mai sus [m]

l - lungimea totală, a punţilor termice de la colţurile ieşinde şi a celor de pe conturul tâmplăriei exterioare; (l = Ψ li) [m]

Valorile coeficienţilor Ψ oi sunt daţi în tabelul A3.1.

Prin modernizarea termotehnică, unele zone din cadrul ariilor elementelor de construcţie îşi menţin caracteristicile iniţiale (Uoi = Ui), astfel:

- plăcile din beton armat, continue, de la balcoane şi logii;

- suprafaţele orizonatale de la planşeele de terasă şi pod, aferente chepengurilor, ventilaţiilor, coşurilor de fum, străpungerilor de instalaţii şi recipienţilor de scurgere;

- suprafeţele orizontale de la planşeul de peste subsolul neîncălzit şi de la plăcile de pe sol, aferente pereţilor structurali şi nestructurali de la parter;

- suprafeţele orizontale de la planşeul de peste subsolul neîncălzit, aferente pereţilor structurali de la subsol - în situaţia în care stratul termoizolant nou este dispus la tavanul subsolului.

În aceste situaţii valorile U sunt conform lucrării [2].

Tabel A3.1

COEFICIENŢI LINIARI DE TRANSFER TERMIC Ψ oi

Elemente de construcţie

Fig. Caracteristicile detaliuluiPoziţia noului strat

termoizolant

Ψ o

Perete exterior

Supraf.

orizont.

W/(mK)

Planşeu terasă

1Atic

din b.a. peste betonul de pantă 0,22 0,32

2 din zidărie peste hidroizolaţie 0,18 0,31

3 Cornişă peste betonul de pantă 0,20 0,30

4 Colţ peste noua hidroizolaţie 0,09 0,11

Planşeu pod

5 Parapet înalt

din zidărie peste placa din b.a. 0,08 0,11

6 din b.a. peste placa din b.a. 0,11 0,12

7Parapet scund

din zidărie peste umplutura existentă 0,10 0,12

8 Colţ peste placa din b.a. 0,08 0,13

Planşeu peste

subsol

9Soclu înalt

în plan perete

sub placă şi pe perete 0,22 0,18

10 ieşit puţin sub placă 0,25 0,19

11Soclu scund

retras puţin pe perete 0,17 0,15

12 Soclu înalt retras mult peste pardoseala existentă 0,19 0,18

Placă pe sol

13

Soclu înalt

în plan perete

peste placă 0,10 0,12

14 ieşit puţin - 0,14 0,24

15 intrat puţin - 0,10 0,20

16Soclu scund

în plan perete

peste pardoseală 0,12 0,09

Pereţi exteriori

17Colţ

intrând în exterior -0,32 -

ieşind în exterior +0,19 -

Glaf vertical gol tâmplărie

în exterior şi pe glaf exterior

+0,19 -

18 Perete b.a. între logii pe ambele feţe +0,27 -

19Glaf orizontal la buiandrug

în exterior şi pe glaf exterior

+0,40 -

20 Placă b.a. între logii pe ambele feţe +0,24 -

21Centură b.a. planşeu curent

în exterior +0,04 -

22 Placă b.a. la balcon - +0,68 -

OBSERVAŢII:

- La colţul ieşind, de la detaliul 17, coeficientul Ψ o reprezintă suma coeficienţilor aferenţi celor doi pereţi care se intersectează.

- La detaliul 18, 20 şi 22, coeficienţii Ψ o reprezintă suma coeficienţilor aferenţi pereţilor situaţi deoparte şi de alta a peretelui, respectiv a plăcii din beton armat.

- La detaliul 19, coeficientul Ψ o reprezintă exclusiv influenţa glafului orizontal superior al golului tâmplăriei exterioare.

[top]

ANEXA 4

Lista solutiilor tehnice propuse pentru modernizarea energetica a cladirilor de locuit alimentate de la termoficare

A4.1.ÎNCĂLZIREA SPAŢIILOR LOCUITE

Utilizarea raţională a căldurii

TABEL A4.1

Reabilitarea anvelopei clădirii

Soluţia tehnicăInfluenţa asupra consumului

de căldură prin:Modalitatea de

cuantificare

Asigurarea etanşării tuturor geamurilor de pe casa scărilor Reducerea na între casa

scărilor şi mediul exterior, respectiv creşterea temperaturii casei scărilor

Lucrarea [2], cap. 3.2.3 şi

lucrarea [8], cap. 8

Asigurarea etanşării uşilor de la ghenele de gunoi din cadrul casei scărilor

Asigurarea închiderii etanşe a uşilor de intrare în bloc, inclusiv sasului protector

Corecta funcţionare a corpurilor statice din spaţiul casei scărilor

Creşterea temperaturii casei scărilor

Lucrarea [2], cap. 3.2.3

Etanşarea uşilor apartamentelor corespondente cu spaţiul casei scărilor

Reducerea infiltraţiilor parazite între casa scărilor şi spaţiul locuit (influenţă asupra clasei de permeabilitate a clădirii)

Lucrarea [2], cap. 3.1.1

Etanşarea ferestrelor şi uşilor exterioare din apartamente

Reducerea na aferent spaţiului locuit

Etanşarea eventualelor fisuri de pe perimetrul tocului uşilor şi ferestrelor

Etanşarea gurilor de acces la instalaţia sanitară

Asigurarea corectei ventilări a bucătăriilor şi băilor prin dispozitive de ventilare naturală (unde este cazul)

Asigurarea cotei minime de aer proaspăt necesar realizării confortului fiziologic

TABEL A4.2

Reabilitarea instalaţiei interioare de încălzire

Soluţia tehnicăInfluenţa asupra consumului

de căldură prin:Modalitatea de

cuantificare

Spălarea tuturor corpurilor statice de încălzire şi a coloanelor de distribuţie din interiorul clădirii

Creşterea eficienţei instalaţiei de încălzire interioară prin asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic

Lucrarea [2]

Înlocuirea tuturor ventilelor nefuncţionale

Asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic şi eliminarea pierderilor de agent termic din instalaţia interioară

Dotarea corpurilor statice cu ventile de aerisire

Asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic în instalaţia interioară

Prevederea pe conductele de legătură ale corpurilor statice a unor robinete de separare a corpurilor de încălzire

Eliminarea piederilor de agent termic datorate necesităţii golirii coloanelor sau chiar a întregii instalaţii de încălzire în situaţia unei avarii la corpurile statice

Înlocuirea tuturor vanelor defecte care prezintă pierderi de apă

Eliminarea pierderilor de agent termic şi a unei surse de inundare a subsolului tehnic

Utilizarea eficientă a căldurii

TABEL A4.3

Modernizarea anvelopei

Soluţia tehnicăInfluenţa asupra

consumului de căldură prin:Modalitatea de

cuantificare

Triplarea ferestrelor existente/înlocuirea ferestrelor existente cu ferestre moderne de tip termopan/dotarea cu obloane mobile exterioare

Reducerea fluxului termic disipat prin elementele de construcţie vitrate

Anexa 2 şi lucrarea [2],cap.3

Izolarea termică a teraselor, a planşeului peste subsol (sau spaţii de trecere exterioare) şi a pereţilor adiacenţi unor spaţii reci

Reducerea fluxului termic disipat prin terasă si prin elementele de construcţie către spaţii neîncălzite

Anexele 1 şi 3, respectiv lucrarea [2], cap.3

Izolarea termică a pereţilor exterioriReducerea fluxului termic disipat prin pereţi exteriori

TABEL A4.4.

Modernizarea instalaţiilor interioare de încălzire

Soluţia tehnicăInfluenţa asupra consumului

de căldură prin:Modalitatea de

cuantificare

Înlocuirea robinetelor colţar cu robinete cu cap termostatic

Asigurarea reglajului termic localLucrarea [2], cap.3.1.1 şi

3.1.3Dotarea coloanelor verticale cu dispozitive de păstrare a disponibilului de presiune constant

Asigurarea reglajului termic la nivelul coloanelor verticale

Dotarea corpurilor statice din spaţiul locuit cu repartitoare de cost a căldurii consumate

Asigurarea controlului asupra livrării căldurii

Reducerea consu-mului de căldură pentru

încălzire al clădirii cu cca.15%

Dotarea instalaţiei cu contor de căldură general

Cunoaşterea consu-murilor reale de căldură pentru încălzire şi asigurarea unei facturări corecte a căldurii

-

Izolarea conductelor din subsolul tehnicReducerea fluxului termic disipat prin conductele de distribuţie a agentului termic*)

Lucrarea [2],cap.3

*) Observaţie: aplicarea acestei măsuri de modernizare energetică conduce la reducerea temperaturii subsolului tehnic şi implicit la modificarea fluxului termic cedat către subsolul tehnic dinspre spaţiul locuit. Prin urmare este necesar să se reia calculul consumului de căldură pentru încălzire, conform cap.3 din lucrarea [2]

A.4.2. CONSUMUL DE APĂ CALDĂ

Utilizarea raţională a apei calde

Tabel A4.5

Reabilitarea instalaţiei de apă caldă menajeră

Soluţia tehnicăInfluenţa asupra consumului de

căldură prin:Modalitatea de

cuantificare

Repararea tuturor armăturilor defecte

Eliminarea pierderilor de apă caldă Fără pierderi de apă

Utilizarea perlatoarelor pentru reducerea debitului de apă

Reducerea consumurilor de apă caldă menajeră (in situaţia în care se asigură

-

presiunea de utilizare la nivelul punctelor de consum)

Montarea debitmetrului pe branşamentul de alimentare cu apă caldă din subsolul tehnic

Cunoaşterea consu-murilor reale de căldură pentru prepararea apei calde menajere şi a consumurilor efective de apă, respectiv asigu-rarea unei facturări corecte a acestora

-

Utilizarea eficientă a apei calde

Tabel A4.6

Modernizarea instalaţiei de apă caldă menajeră

Soluţia tehnicăInfluenţa asupra consumului

de căldură prin:Modalitatea de

cuantificare

Introducerea unor armături cu consum redus de apă Reducerea consumurilor de apa

caldă menajeră

Consum specific de apă caldă me-najeră la

tempera-tura de 600C de 80l/pers.ziContorizarea individuală a apei calde

Izolarea termică a conductelor de distribuţie a apei calde menajere şi a conductei de recirculare din subsolul tehnic al clădirii şi din spaţiul de locuit

Reducerea fluxului termic disipat prin conducetele de apă caldă menajeră

Lucrarea [2], cap.3.3

Observaţie:

Soluţiile/măsurile de reabilitare sau/şi modernizare prezentate mai sus pot fi grupate în pachete de soluţii, în măsură în care acestea sunt compatibile din punct de vedere tehnic/funcţional. În acest caz, influenţa soluţiilor/măsurilor grupate se analizează pentru pachetul de soluţii considerat şi nu individual (efectele fiecărei măsuri în parte asupra reducerii consumului de căldură al clădirii nu se însumează).

A4.3. LUCRĂRI CONEXE OBLIGATORII ÎN VEDEREA APLICĂRII SOLUŢIILOR DE MODERNIZARE ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE RACORDATE LA TERMOFICARE

Lucrări care revin asociaţiilor de locatari/proprietari

- uscarea subsolurilor inundate;

- dotarea canalizării subsolurilor cu clapete contra refulării canalizarii stradale;

- repararea tuturor conductelor sparte care creeaza pericol de inundare a subsolurilor tehnice;

- desfiinţarea tuturor boxelor care împiedică accesul la coloanele de distribuţie a agentului termic secundar şi a apei calde de consum;

- asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor de construcţii);

- contorizarea individuală a consumului de gaze la bucătării în vederea limitării consumului de gaze strict pentru necesităţi de preparare a hranei;

Lucrări în competenţa furnizorului de utilităţi termice

- asigurarea alimentării cu agent termic a fiecărui bloc şi scara de bloc şi separarea contoarelor comune cu vane acţionate manual;

- livrarea continuă a apei calde şi utilizarea recirculării;

- asigurarea presiunii şi debitelor corespunzatoare livrării normale a apei calde (şi reci);

- asigurarea parametrilor termici şi hidraulici conform protocolului încheiat prin contractul de servicii între RADET şi asociaţia de locatari/proprietari;

- asigurarea şi diversificarea serviciilor oferite utilizatorilor;

- modernizarea sistemului de distribuţie şi furnizare a utilităţilor termice;

- contorizarea apei de adaos în PT/CT;

- tratarea apei de adaos introdusă în instalaţia de încălzire;

- automatizarea funcţionarii PT/CT, cel puţin pe secţiunea de preparare a apei calde, vizând în principal menţinerea temperaturii apei calde la o temperatură apropiată de 600C şi, în secundar, limitarea debitului de apă livrat la consum în cazul scăderii temperaturii apei calde sub 500C;

- asigurarea corectei echilibrări hidraulice a reţelelor de încalzire şi distribuţie a apei calde;

- realizarea punctelor de monitorizare la fiecare bloc şi asigurarea securitaţii accesului la aparatura de măsură şi reglaj;

- adoptarea soluţiilor moderne de proiectare şi execuţie a lucrărilor de modernizare;

- asigurarea monitorizării şi a dispecerizării funcţionării instalaţiilor de distribuţie a căldurii;

- asigurarea condiţiilor de alimentare cu apă a construcţiilor astfel încât să se evite sustragerea apei din instalaţia de încălzire de către locatari;

- continuarea activităţii de contorizare la consumatori.

[top]

ANEXA 5

Lista solutiilor tehnice propuse pentru modernizarea energetica a cladirilor de locuit individuale sau insiruite dotate cu sursa proprie de caldura

A5.1.ÎNCĂLZIREA SPAŢIILOR LOCUITE

Utilizarea raţională a căldurii

Tabel A5.1

Reabilitarea anvelopei clădirii

Soluţia tehnicăInfluenţa asupra consumului

de căldură prin:Modalitatea de

cuantificare

Asigurarea etanşării tuturor geamurilor din spaţiile neîncălzite (pod,spaţii anexe etc.)

Reducerea na între aceste spaţii şi mediul exterior, respectiv creşterea temperaturii acestor spaţii

Etanşarea ferestrelor şi uşilor exterioareReducerea na aferent spaţiului locuit

Lucrarea [2], cap.3.1.1

Etanşarea eventualelor fisuri de pe perimetrul tocului uşilor şi ferestrelor

Asigurarea corectei ventilări a bucătăriilor şi băilor prin dispozitive de ventilare naturală (unde este cazul)

Asigurarea cotei minime de aer proaspăt necesar realizării confortului fiziologic

Tabel A5.2

Reabilitarea instalaţiei interioare de încălzire

Soluţia tehnicăInfluenţa asupra consumului

de căldură prin:Modalitatea de

cuantificare

Clădiri dotate cu instalaţie de încălzire centrală

Înlocuirea tutror ventilelor nefuncţionale

Asigurarea unei bune circulaţii a agentului ter-mic şi eliminarea pierde-rilor de agent termic din instalaţia interioară

Lucrarea [2]

Dotarea corpurilor statice cu ventile de aerisire

Asigurarea unei bune circulaţii a agentului ter-mic în instalaţia interioară

Dotarea corpurilor statice cu teuri de reglaj

Asigurarea echilibrării hidraulice a instalaţiei de încălzire interioară

Înlocuirea tuturor vanelor defecte care prezintă pierderi de fluid

Eliminarea pierderilor de agent termic şi a unei surse de inundare a subsolului

Curăţarea periodică a cazanelor de producere a căldurii pentru încălzire

Creşterea randamentului de producere a căldurii

Lucrarea [2], cap.3.1.3

Clădiri cu încălzire locală cu sobe

Curăţarea periodică a sobelorCreşterea randamentului de producere a căldurii

Lucrarea [2], cap.3.1.3Dotarea sobelor cu element de obturare a coşului de fum pe durata nefuncţionării sobei

Utilizarea eficientă a căldurii

Tabel A5.3.

Modernizarea anvelopei

Soluţia tehnicăInfluenţa asupra consumului

de căldură prin:Modalitatea de

cuantificare

Triplarea ferestrelor existente/înlocuirea ferestrelor existente cu ferestre moderne de tip termopan/dotarea cu obloane mobile exterioare

Reducerea fluxului termic disipat prin elementele de construcţie vitrate

Anexa 2 şi lucrarea [2], cap.3

Izolarea termică a teraselor/acoperişului peste mansardă sau a planşeului sub pod Reducerea fluxului termic

disipat prin terasă şi prin elementele de construcţie către spaţii neîncălzite

Anexele 1 şi 3, respectiv lucrarea [2], cap.3

Izolarea termică a planşeului peste subsol (sau spaţii de trecere exterioare) şi a pereţilor adiacenţi unor spaţii reci

Izolarea termică a pereţilor exterioriReducerea fluxului termic disipat prin pereţi exteriori

Construirea unei închideri a scării de intrare/asigurarea unui sas la intrarea în clădire

Reducerea temperaturii exterioare aferentă intrării în clădire şi reducerea debitului de aer rece prin uşa de intrare

Lucrarea [2], cap.3

Tabel A5.4

Modernizarea instalaţiilor de încălzire interioară

Soluţia tehnicăInfluenţa asupra consumului

de căldură prin:Modalitatea de

cuantificare

Clădiri cu încălzire locală cu sobe

Schimbarea combustibilului solid sau lichid cu combustibil gazos

Creşterea randamentului de producere a căldurii

Lucrarea [2], cap. 3.1.3

Dotarea sobelor cu echipamente de reglaj termostatic a acestora funcţie de temperatura interioară

Creşterea randamentului de reglare prin evitarea supraîncălzirii încăperilor

Lucrarea [2]

Înlocuirea sobelor cu instalaţie de încălzire centrală

Creşterea randamentului sistemului de încălzire

Lucrarea [2]

Clădiri dotate cu instalaţie de încălzire centrală

Dotarea corpurilor statice cu robinete cu cap termostatic

Asigurarea reglajului termic localLucrarea [2]. cap.3.1.1 şi

3.1.3Dotarea circuitelor care alimentează zone distincte încălzite cu dispozitive de reglare

Asigurarea reglajului termic pe zone încălzite

Dotarea instalaţiei de încălzire cu echipament de reglare cu ceas, programabil

Asigurarea reducerii temperaturii spaţiilor încălzite pe durata nopţii sau în perioadele de neocupare a acestora Lucrarea [2], cap.3

Izolarea conductelor de distribuţie din spaţiile neîncălzite

Reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distribuţie a agentului termic1)

Înlocuirea arzătorului care echipează cazanul existent cu unul modern, nou Creşterea randamentului anual

de producerea călduriiLucrarea [2], cap.3.1.3

Înlocuirea cazanului de producere a căldurii pentru încălzire cu cazan modern

1) Observaţie: aplicarea acestei măsuri de modernizare energetică conduce la reducerea temperaturii spaţiilor neîncălzite traversate de conducte de încălzire şi implicit la modificarea fluxului termic cedat către aceste spaţii dinspre spaţiul locuit. Prin urmare este necesar să se reia calculul consumului de căldură pentru încălzire, conform cap.3 din lucrarea [2]

A5.2. CONSUMUL DE APĂ CALDĂ

Utilizarea raţională a apei calde

Tabel A5.5

Reabilitarea instalaţiei de apă caldă menajeră

Soluţia tehnicăInfluenţa asupra consumului

de căldură prin:Modalitatea de

cuantificare

Repararea tuturor armăturilor defecteEliminarea pierderilor de apă caldă

Fără pierderi de apă

Utilizarea perlatoarelor pentru reducerea debitului de apă

Reducerea consumurilor de apă caldă menajeră (în situaţia în care se asigură presiunea de utilizare la nivelul punctelor de consum)

-

Utilizarea eficientă a apei calde

Tabel A5.6

Modernizarea instalaţiei de apă caldă menajeă

Soluţia tehnicăInfluenţa asupra consumului

de căldură prin:Modalitatea de

cuantificare

Introducerea unor armături cu consum redus de apă

Reducerea consumurilor de apă caldă menajeră

Consum specific de apă caldă menajeră reduse

cu cca. 5% faţă de valorile conform [3],

Anexa 5

Izolarea termică a conductelor de distribuţie a apei calde menajere din spaţiile neîncălzite şi din spaţiul locuit

Reducerea fluxului termic disipat prin conductele de apă caldă menajeră

Lucrarea [2], cap. 3.3

Izolarea termică a boilerului cu acumulare pentru prepararea apei calde menajere

Reducerea fluxului termic disipat pein mantaua boilerului

Lucrarea [2], Anexa 6

Tabel A5.6

Modernizarea instalaţiei de apă caldă menajeră

Soluţia tehnicăInfluenţa asupra consumului de

căldură prin:Modalitatea de

cuantificare

Reducerea temperaturii apei calde menajere până la 500C

Reducerea consumului de căldură pentru producerea apei calde menajere Lucrarea [2],

cap.3.3Înlocuirea echipamentelor actuale de producere a apei calde mena-jere cu echipamente moderne, noi

Creşterea randamentului de producere a căldurii pentru prepararea apei calde menajere

Observaţie: Soluţiile/măsurile de reabilitare sau/şi modernizare prezentate mai sus pot fi grupate în pachete de soluţii, în măsura în care acestea sunt compatibile din punct de vedere tehnic/funcţional. În acest caz, influenţa soluţiilor/măsurilor grupate se analizează pentru pachetul de soluţii considerat şi nu individual (efectele fiecărei măsuri în parte asupra reducerii consumului de căldură al clădirii nu se însumează).

A5.3. LUCRĂRI CONEXE OBLIGATORII ÎN VEDEREA UTILIZĂRII RAŢIONALE ŞI EFICIENŢA LA CLĂDIRILE DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU ÎNŞIRUITE DOTATE CU SURSĂ PROPRIE DE CĂLDURĂ

- uscarea subsolurilor inundate;

- dotarea canalizării subsolurilor cu clapete contra refulării canalizării stradale;

- repararea tuturor conductelor sparte care creează pericol de inundare a subsolurilor;

- repararea acoperişului peste pod în vederea asigurării etanşeităţii la ploaie sau zăpadă a acestuia;

- curăţirea periodică a coşurilor de fum, în special în cazul producerii căldurii prin utilizarea combustibililor solizi sau lichizi;

- asigurarea integrităţii tencuielii faţadelor;

- asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii).

[top]

ANEXA 6

Date primare privind costul masurilor de reabilitare si modernizare pentru analiza economica in cadrul auditului energetic al cladirilor existente (informativ)

Tabelul A6.1

Costuri specifice (S) ale unor măsuri de reabilitare şi modernizare la consumatori

LucrareaUnitatea de

măsurăCostul specific al

lucrării

Izolarea terasei mp 51

Izolarea exterioară a peretelui exterior mp 77

Izolarea interioară a peretelui exterior mp 42

Izolarea peretelui interior mp 22

Izolarea planşeului peste subsol mp 11

Ferestre dublu termopan cu ramă din lemn mp 408

Etanşarea rosturilor la ferestre existente mp 6,160

Ferestre existente-geam suplimentar mp 40

Robinete dublu reglaj pentru radiatoare ap. 36

Robinete termostatice pentru radiatoare ap. 117

Vame de presiune diferenţială pentru coloane bloc 2171

Izolarea conducetelor de încălzire din subsol bloc 1763

Repararea instalaţiei interioare de alimentare cu apă caldă din apartament

ap. 38

Repararea instalaţiei de distribuţie a apei calde din subsol bloc 2845

Izolarea conductelor de distribuţie a apei calde din subsol bloc 705

Contoare de energie termică pe conducta de racord bloc 3205

Tabelul A6.2

Costuri orientative ale unor echipamente de contorizare şi distribuire a cheltuielilor

Contoare de căldură

Tip debitmetruCostul (fără instalare)

USD/bucată

Cu palete (cu un singur fascicol) 400-450

Cu palete (cu mai multe fascicole) 500-800

Woltman 1300-1500

Electromagnetice 600-3000

Cu ultrasunete 750-2250

Repartitoare de cheltuieli de încălzire

Pe principiul evaporării 8 USD/bucată

Electronic 30 USD/unitate

Tabelul A6.3

Preţuri medii pentru unele materiale sanitare utilizate în instalaţii (loco furnizor fără TVA)

Nr.crt. Denumire materialPreţ

($/buc)

0 1 2

1 Baterie cromată pentru lavoar 14,38

2 Baterie cromată pentru cadă cu duş fix 21,88

3 Baterie cromată pentru flexibil 20,63

4 Baterie pentru cazan de baie 16,88

5 Chiuvetă simplă din fontă 18,75

6 Cadă de baie din fontă emailată, de 1500 cm 68,75

7 Cadă de baie din tablă emailată, de 1700 cm 78,13

8 Cadă de baie din fontă emailată, de 1700 cm 131,25

9 Cadă de baie duş din tablă emailată 31,25

10 Consolă pentru lavoar de 420 mm 2,25

11 Etajeră de 50 cm 3,13

12 Etajeră de 60 cm 4,06

13 Lavoar din semiporţelan LS 50 12,50

14 Oţel cornier 50x50x6 mm (la kg) 0,34

15 Piedestral (picior lavoar) din 9,38

16 Port săpun 1,88

17 Pisoar di semiporţelan 5,00

18 Picior de cadă de baie 1,13

19 Robinet de trecere cu mufă Dn ½” 1,25

20 Robinet colţar Dn 3/8” 1,81

21 Robinet cu ventil şi plutitor Dn 3/8” 1,81

22 Rezervor de apă de 12 l din fontă emailată 12,06

23 Robinet pentru pisoar 3/8”-261/3/8 Ac 1,69

24 Racord de alarmă Dn ½” 1,09

25 Spălător dublu din fontă 34,38

26 Sifon cu ventil cromat 1 ¼” 5,00

27 Sifon pentru lavoar din plastic Dn 1” 1,25

28 Sifon pentru lavoar din plastic Dn l ½” 1,44

29 Obiecte sanitare plastic Dn 1 ¼” 1,38

30 Sifon pentru spălător dublu DN l ½” 3,13

31 Sifon din fontă emailată pentru closet turcesc DN 1” 4,69

32 Sifon pentru pisoar cromat tip butelie Dn 1” 5,31

33 Ţeavă din plumb de scurgere 34x2 mm 1,76

34 Ţeavă din PVC tip uşor de 32x1,6 mm 0,23

35 Ţeavă de presiune din plumb 23x4 mm 2,25

36 Ţeavă de plumb de scurgere 40x4 mm 2,87

37 Ţeavă de PVC tip uşor de 40x1,8 mm 0,34

38 Ţeavă de plumb de scurgere 44x2 mm 2,56

39 Ţeavă de PVC tip uşor de 110x2,2 mm 1,63

40 Ţeavă de plumb de presiune 18x4 mm 1,78

41 Ţeavă de plumb de presiune 21x4 mm 2,05

42 Ţeavă de plumb de presiune 54x5 mm 3,13

43 Trăgător pentru rezervoare WC 0,31

44 Vas WC din semiporţelan cu scurgere laterală, rezervor din plastic şi armătură

15,63

45 Vas WC turcesc din semipoţelan 5,00

46 Ventil cromat de scurgere cu dop DN 1 ½” 3,13

47 Ventil plastic pentru preaplin 1 ½” 0,69

48 Ventil de scurgere Dn 1” 1,56

49 Ventil cromat pentru preaplin 1 ½” 4,69

50 Cap armătură (oberteil) 0,94

Tabelul A6.4

Costuri orientative pentru execuţia tâmplăriei de lemn şi metalice

Nr. crt. Lucrarea UM Cost ($)

1Confecţionat şi montat ferestre duble din cherestea de răşinoase, inclusiv feroneria

mp 21,6881

2Confecţionat şi montat ferestre duble din cherestea de răşinoase, inclusiv grund

mp 16,1769

3Complătări la ferestre prin dublarea cu adăugarea unei lăţimi de toc şi a unui rând de cercevele din răşinoase, incluisv grunduirea şi feroneria

mp 11,5881

4Confecţionat şi montat cercevele la toc existent din răşinoase, inclusiv feroneria şi grunduit

mp 14,7081

5Confecţionat şi montat uşi din răşinoase, în unul sau mai multe canaturi, cu sau fără supralumină, pentru int. şi ext. inclusiv feroneria şi grunduitul şi pervazuri

buc 35,6644

6Confecţionat şi montat foi uşă la tocuri existente, din răşinoase, int. şi ext., inclusiv feroneria şi grunduitul

buc 24,8275

7 Înlocuit broşte cu drukere şi silduri la uşi mp 6,7788

8 Înlocuit cremoane, balamale, olivere uşi şi ferestre mp 2,2881

9Revizuit tâmplărie lemn şi uşi, ferestre, obloane, glasvand, ajustări canturi, înlocuit elemente deteriorate

mp 3,4506

10Confecţionat şi montat lambriuri din cherestea răşinoase, în tăblii sau lamele fixate prin dibluri

kg 10,6931

11Confecţionat şi montat tâmplărie metalică ferestre, uşi porţi, luminatoare

kg 1,3681

12Confecţionat şi montat porţi, grilaje, vitrine, scări, parapete, ornamental sau forjat

kg 1,6856

13 Montat tâmplărie şi confecţii metalice gata confecţionate kg 1,3969

14Confecţii metalice diverse, din profile laminate din tablă, oţel beton, ţevi de susţinere etc., înglobate în beton sau zidărie, inclusiv grunduitul

kg 1,2056

15 -tâmplărie de aluminiu, partea fixă mp 121,7038

16 -tâmplărie de aluminiu, partea mobilă mp 128,085

Tabelul A6.5

Costuri orientative pentru lucrări la instalaţii de încălzire centrală

Nr.crt Lucrarea UM Total ($)

1 Curăţirea la exterior de funingine şi zgură a cazanelor în vederea buc 17,74

refolosirii

2Curăţirea filtrului pentru combustibil la interior, inclusiv remontarea, probarea şi punerea în funcţiune

buc 1,81

3Curăţirea rezervoarelor de combustibil lichid prin scoaterea reziduurilor din interior, spălarea cu petrol lampant şi remontarea capacului la gura de vizitare

buc 19,16

4Curăţirea şi remontarea uşilor de vizitare, de alimentare, de curăţare sau tiraj la cazanele de încălzire centrală de orice tip şi formă

buc 1,44

5Curăţirea interioară a corpurilor de încălzire (radiatoare, serpetine, convectoare, registre), inclusiv detectare defectelor

buc 0,36

6Curăţirea de rugină sau depuneri a recipienţilor, rezervoarelor etc. în interior şi exterior

mp 0,49

7Curăţirea conductelor de reziduuri petroliere sau de alte impurităţi depuse pe coloane

ml 0,29

8Revizuirea, repararea şi remontare elementelor de cazan pentru încălzire centrală, inclusiv curăţirea şi spălarea exterioară şi interioară de funingine şi nămol

buc 22,83

9Revizuirea, repararea şi remontarea pompelor şi arzătoarelor de orice tip, a separatorului de impurităţi sau a supapelor de siguranţă

buc 5,20

10Revizuirea, repararea şi remontarea separatorului de nămol sau a schimbătorului de căldură sau a preîncălzitorului de lichid uşor

buc 35,71

11Revizuirea, repararea şi remontarea arzătoarelor de gaze naturale sau petroliere, cu aer aspirat, de uz casnic şi gospodăresc sau a aparatelor încălzitoare de apă

buc 5,22

12Revizuirea şi remontarea robinetelor cu ventil cu dublu reglaj, a robinetelor de trecere, pentru abur sau gaze, cu mufe sau flanşe cu diametrul până la 2” sau 100 mm

buc 4,26

13Idem a robinetelor de orice tip, a oalei de condens sau a regulatorului de presiune, cu mufe sau flanşe, cu diametrul peste 2” sau 100 mm

buc 5,28

14Golirea instalaţiei de încălzire centrală în vederea executării reparaţiilor

mp 0,04

15Demontarea cazanelor de încălzire centrală de orice tip şi formă constructivă cu suprafaţă de încălzire până la 21 mp

buc 25,80

16Idem, cu suprafaţa de încălzire peste 21 mp sau cazane automatizate

buc 43,73

17Demontarea boilerului pentru apă caldă, a capacelor la boilere, a dispozitivului de susţinere a utilajelor, a vasului de expansiune sau a domului cazanelor etc.

buc 8,32

18Idem a rezervoarelor de combustibil lichid sau a vaselor tampon pentru consumul zilnic

buc 12,37

19Idem a pompelor, electropompelor, injectoarelor, arzătoarelor de gaze sau combustibil lichid tec.

buc 3,95

20Demontarea armăturilor de la cazane, boilere, schimbătoare de căldură (termometre, manometre, hidrometre, indicator de nivel, regulator de admisie a aerului, dispozitiv de siguranţă etc.)

buc 0,76

21Demontarea colectorului cazanelor de încălzire, a elementelor schimbătorului de căldură, a distribuitorului etc.

buc 4,14

22Demontarea schimbătorului de căldură, a separatorului de nămol, a separatorului de impurităţi etc.

buc. 11,58

23Demontarea plăcii frontale sau a ramei metalice de la cazane (de vizitare, de alimentare, de curăţire sau de tiraj)

buc 1,09

24Demontarea radiatorului pentru încălzire centrală, de orice tip sau formă

mp 0,13

Tabelul A6.6

Lucrări mici de reparaţii, pentru instalaţii de încălzire centrală

Nr.crt Denumirea lucrării UM Total (S)

0 1 2 3

1Demontarea registrelor, convectoarelor sau arzătoarelor de gaze naturale sau petroliere

buc 0,99

2 Demontarea serpentinelor de încălzire din ţeavă de instalaţii ml 0,16

3Demontări de fitinguri de pe conducte (mufe, nipluri, coturi, teuri, dopuri, reducţii etc.)

buc 0,16

4Demontări de distribuitoare, colectoare, sifon de condens, vas de aerisire, console etc.

buc 0,69

5 Demontări de compensatoare sau manşoane de dilataţie etc. buc 0,34

6Demontarea ţevii negre pentru instalaţii de încălzire sau gaze naturale, cu diametrul până lka 4”, montată îngropat sau aparent

ml 0,73

7Demontarea ţevii negre pentru construcţii (fierbătoare) cu diametrul până la 200 mm, montată îngropat sau aparent

ml 1,23

8 Idem cu diametrul peste 200 mm ml 3,00

9Demontarea oricărui robinet sau fiting cu diametrul peste 2” sau 100 mm

buc 1,90

10Demontare contorului de gaze, a manşonului de flanşe, a supapei de blocare şi a oricărui robinet sau fiting pentru instalaţii de încălzire centrală şi gaze, cu diametrul până la 2” sau 100 mm

buc 0,64

11Înlocuit cazane de încălzire centrală cu suprafaţa de încălzire până la 50 mp, montat pe fundaţie nouă sau veche, racordat la instalaţii aferente (nu este cuprins costul boilerului)

buc 158,49

12Înlocuit recipienţi de boilere cu capacitatea până la 2500 l, racordat la instalaţia de apă rece şi caldă, exclus confecţionarea şi montarea consolelor de susţinere (nu este cuprins costul boilerului)

buc 54,56

13Înlocuirea pompei de circulaţie a apei calde, având diametrul conductei de aspiraţie de “l” (nu este cuprins costul pompei)

buc 21,21

14Înlocuirea pompei mecanice pentru combustibil lichid, având diametrul nominal al conductei de aspiraţie de “l” (nu este cuprins costul pompei)

buc 13,32

15Înlocuirea pompei de alimentare cu apă a cazanelor cu abur (nu este cuprins costul pompei)

buc 9,58

16 Idem, a pompei manuale cu clapete (Allwailer) buc 4,13

17Înlocuirea armăturilor fine la cazane şi boilere (manometru, termometru, hidrometru, indicator de nivel, fluier semnalizare etc.)

buc 3,46

18Înlocuirea mantalei din tablă la cazanele de încălzire centrală cu suprafaţa până la 80 mp, inclusiv confecţionarea panourilor

mp 12,37

19Sudarea de membrane (platbande) la interior şi exterior la cazanele de încălzire centrală de 21 mp suprafaţă de încălzire (în cazul confecţionării pe şantier a elementelor componente ale cazanului)

buc (cazan)

362,74

20Înlocuirea unui arzător pentru combustibil lichid uşor, de orice tip, sau a unui injector cu combustibil lichid cu un debit de 5-120 l/oră (nu este cuprins costul arzătorului sau injectorului)

buc 13,14

21

Înlocuirea unui separator de nămol pentru instalaţia de încălzire, racordat la reţeaua de termoficare, cu diametrul până la 120 mm, orice tip, sau a unui separator de impurităţi cu diametrul până la 200 mm (nu este cuprins costul separatorului)

buc 29,09

22

Înlocuirea unui opritor de flăcări la conducte de aerisire de la rezervoarele de combustibil lichid sau a regulatorului de admisie a aerului la cazanele de încălzire centrală sau a preîncălzitorului de combustibil lichid uşor, cu debit până la 120 l/oră, inclusiv piesele componente şi anexe (nu este cuprins costul materialului de bază)

buc 19,03

23Înlocuirea fundului la recipiente de boiler defecte, inclusiv confecţionarea, montarea şi proba de presiune hidraulică

buc 15,42

24 Înlocuirea unui rezervor pentru combustibil lichid pentru consum buc 17,03

zilnic, cu capacitatea până la 1000 l (nu este inclus costul rezervorului)

25Înlocuirea unui rezervor pentru depozitarea combustibilului lichid având capacitatea până la 15000 l ( nu este inclus costul rezervorului)

buc 88,62

26Înlocuirea unui vas de expansiune cu capacitatea până la 6000 l, inclusiv transportul, ridicarea şi aşezarea vasului pe poziţie, refacerea legăturilor ( nu este inclus costul vasului de expansiune)

buc 17,83

27Înlocuirea unui schimbător de căldură de orice tip şi greutate, inclusiv probele necesare ( nu este inclus costul schimbătorului)

buc 8,20

28Confecţionare şi montare clapetei pentru reglarea tirajului la cazane de orice tip

buc 29,42

29Reşamotarea pardoselii cazanelor de încălzire centrală sau a cuptoarelor cu cărămizi de şamotă, inclusiv desfacerea zidăriei vechi

mp 22,08

30Reşamotări la tuburile de flacără la cazane, la conducetele orizonatele sau înclinate, la bolţile cuptoarelor, inclusiv tăierea şi şlefuirea cărămizilor şi desfacere zidăriei topite

mc 366,26

31Confecţionarea pe şantier a colectorului sau distribuitorului la cazanele de încălzire centrală până la 6 ştuţuri

buc 25,53

32

Confecţionare pe şantier a elementelor de cazan pentru încălzire centrală, din ţeavă de oţel pentru construcţii (fierbătoare) 133x4, mm, cu 2 ştuţuri din ţeavă de 2” şi flanşe de legătură cu picioarele sudate la fiecare element

buc 221,43

33 Tăiat tablă de oţel grosime până la 3 mm, cu foarfecă manuală ml 0,18

34 Tăiat tablă de oţel grosime până la 10 mm, cu flacără oxiacetilenă ml 0,29

35 Sudat electric tablă cu grosime până la 10 mm ml 1,37

36Confecţionat pe şantier a serpentinei pentru prepararea apei calde la boiler cu capacitatea până la 2000 l

buc 75,75

[top]