CHESTIONARUL DE CUNOŞTINŢE LA DISCIPLINA: TESTAREA PERSONALITĂŢII (chestionarele), masterat, S2, anul I

Răspundeti la fiecare item prin A-adevărat, sau F-fals1. Chestionarele sunt instrumente principale în psihodiagnoza dimensiunilor şi

structurilor personalităţii şi pentru interpretarea profilului acesteia, ca şi tehnicile (testele) proiective.

2. Chestionarele sunt instrumente subiective în psihodiagnoza dimensiunilor şi structurilor personalităţii şi n-au demonstrat niciodată indici de validitate crescuţi în raport cu criteriile de performanţă profesională, în comparaţie cu testele de aptitudini.

3. Şi în prezent sunt numeroase studii care arată indici de validitate nesemnificativi(cu coeficienţi de corelaţie r. cuprinşi între 0,35 şi 0,56) ale acestor instrumente de psihodiagnoză a personalităţii, în special, pentru funcţiile de conducere.

4. Există încrederea psihologilor practicieni că inventarele de personalitate pot fi mult mai utile pentru selecţionarea personalului pentru activităţi profesionale complexe, solicitante, decât sugerează cifrele medii ale validităţii acestora pentru unele profesii mai puţin complexe.

5. Validitatea chestionarelor de personalitate cu multe scale clinice (MMPI) pentru scopuride selecţie profesională este mai redusă, iar răspunsurile dezirabile sunt mai evidente.

6. În ultimele decenii au fost create şi au fost validate inventare de personalitate care descriu dimensiuni psihice ale personalităţii normale(CPI) cu importanţă deosebită în grupurile profesionale(evidenţiindu-se aici aşa-zisul sindrom de AS).

7. O problemă a inventarelor (chestionarelor) de personalitate nerezolvată încă, o reprezintă durata de timp prea mare de testare, necesară pentru a obţine punctaje edificatoare pe fiecare scală a profilului de personalitate, cât şi durata marede timp necesară pentru prelucrarea şi interpretarea rezultatelor testării.

8. Computerizarea unui număr cât mai mare de operaţii de la aplicare şi până la interpretarea rezultatelor, soluţionează multe din problemele psihodiagnozei şi predicţiei reuşitei profesionale cu ajutorul inventarelor de personalitate.

9. În funcţie de criteriul-normalitate/tulburare psihică-chestionarele pot fi: chestionare numai clinice (MMPI) sau chestionare conţinând şi scale clinice(FPI) şi chestionare numai pentru personalitatea normală(CPI).

10. În funcţie de abilităţile şi deprinderile de personalitate investigate, chestionarele pot fi: de temperament (STI), caracterologice şi de aspiraţii.

11. În funcţie de numărul dimensiunilor sau trăsăturilor şi factorilor de personalitate supuşi evaluării, chestionarele pot fi: de adaptare, de interese şi de atitudini.

12. În funcţie de structura de personalitate vizată, chestionarele pot fi: de factori sau trăsături(16PF) şi tipologice sau de stil(MBTI).

13. În funcţie de construcţia opţiunilor de răspuns, chestionarele pot avea: răspuns dihotomic ( DA/NU; A/F), răspuns trihotomic(DA/ NU/ Nu ŞTIU), cu răspuns scalat (scală Likert, de ex.:Dezacord Total, Dezacord, Neutru, Acord, Acord Total) şi cu răspuns la alegere.

1

14. Evaluarea personalităţii cu ajutorul chestionarelor (inventarelor) de personalitate ia puţin timp de testare şi interpretare a profilelor de personalitate obţinute în forma de aplicare creion-hârtie.

15. Utilizarea chestionarelor de personalitate şi interpretarea oricărui tip de profilde personalitate nu presupune o îndelungă pregătire şi experienţă din partea psiholo-gului practician, aşa cum este necesară pentru aplicarea testelor cognitive şi interpre-tarea profilului aptitudinal unei persoane.

16. Chestionarele abordează dimensiuni şi structuri globale ale personalităţii (trăsăturile, tipurile, sistemul, profilul personalităţii) posibil de a fi operaţionalizate şiscalate printr-un număr, de regulă, mare de itemi (întrebări, afirmaţii) prin care subiectul se autodescrie (îşi dezvăluie modul caracteristic de a gândi, a simţi şi a acţiona în situaţii tipice).

17. În comparaţie cu testele de aptitudini, de performanţă, chestionarele abordează direct, dimensiunea de măsurat prin autodescrierea subiectului evaluat.

18. Constructele psihologice ( termenii de specialitate) în baza cărora sunt construite chestionarele de personalitate derivă din teoriile şi modelele psihologice ale personalităţii care sunt într-o continuă dezvoltare şi aproximare a personalităţii reale, în

toată complexitatea şi completitudinea ei pentru fiinţa umană, vie.19. Problema ”dezirabilităţii” răspunsului de faţadă al subiectului ( să aleagă un

răspuns dezirabil care să-l pună într-o lumină favorabilă în cadrul procesului de evaluare) nu reprezintă una dintre cele mai mari limite ale chestionarului de personalitate.

20. Originea chestionarelor stă probabil în necesitatea psihologului de a realiza un interviu cât mai sistematizat al subiectului.

21. O problemă care diminuează capacitatea de predicţie a chestionarelor de personalitate privind performanţa profesională în activităţi de selecţie a personalului, este faptul că unele din chestionarele (inventarele) de personalitate des utilizate, sunt elaborate de psihiatrii şi psihologi clinicieni pentru populaţia spitalizată.

22. Chestionarele cu scale clinice utilizate în selecţia profesională au un grad mai crescut de validitate, chiar dacă răspunsurile dezirabile sunt mai evidente în acest context de evaluare.

23. Utilizarea testelor de aptitudini în evaluarea psihologică accelerează dezvoltarea teoriilor şi modelelor trăsăturilor ( factorilor), tipurilor şi structurilor personalităţii mai mult decâto fac în prezent chestionarele de personalitate.

24. Chestionarele de personalitate sunt în continuare considerate, de către specialişti, metode subiective şi fără prea mare utilitate în cadrul orientării metodologice a constructelor psihologice în evaluarea personalităţii, deşi a crescut, datorită lor, rolul psihologului practician în activităţile de selecţie de personal.

25. Construcţia de chestionare de personalitate care se adresează populaţiei generale, normale(CPI, NEO-PI-R), nu a crescut valoarea psihodiagnostică şi prognostică a acestor instrumente de evaluare în selecţia de personal, aşa cum s-a întâmplat

2

cu elaborarea şi utilizarea în acest scop, a inventarelor clinice de personalitate.26. Computerizarea aplicării şi interpretării rezultatelor chestionarelor de

personalitate soluţionează multe din problemele psihodiagnozei şi predicţiei succesuluiprofesional şi ale elaborării profilelor psihologice.

27. Chestionarele de personalitate permit în mică măsură cuantificarea, standardizarea şi aplicarea procedurilor statistice de procesare şi interpretare a rezultatelor evaluării psihologice ( analiza de corelaţie, factorială, clusterizarea, metoda de analizălatent-structurală, etc.).

28. Elaborarea scalelor interne de validare a răspunsurilor la chestionare (a scalelor de minciună-L), precum şi construcţia specială a itemilor, bazată pe analiza factorială, sunt trucuri care au crescut nesemnificativ validitatea acestor instrumente de psihodiagnoză.

29. Definirea constructului (conceptului) chestionarului, a scalelor acestuia şi elaborarea pentru fiecare scală a unui set de itemi constituie cele două cerinţe şi etape generale în construcţia unui chestionar de personalitate.

30. Se practică 3 strategii sau metode în construirea chestionarelor de personalitate: metoda intuitivă(raţional-teoretică sau bazată pe validitatea internă), metoda empirică(bazată pe criteriu sau pe validitatea externă) şi metoda sau strategia mixtă (combinată).

31. Sunt cunoscute 3 strategii sau metode în construirea chestionarelor de personalitate:metoda intuitivă(raţional-teoretică sau bazată pe validitatea internă), metoda empirică(bazată pe criteriu sau pe validitatea externă) şi metoda analizei factoriale (bazatepe aprofundarea validităţii interne şi de conţinut a factorilor).

32. Nu există suficiente motive şi principii stabilite pentru a traduce şi adapta chestionare de personalitate gata construite din alte limbi, care să ne determine să renunţăm adesea la construirea de chestionare noi, autohtone.

33. EPQ – este o versiune mai veche pentru adulţi, din seria de chestionare binecunoscute în practica psihologică ale lui Eysenck.

34. În versiunea utilizată şi adaptată la noi (1990) pentru aplicarea sa în mediul militar românesc, EPQ include 5 scale: Extraversiune (E), Psihotism (P),Neuroticism (N), scala de minciună sau de dezirabilitate socială, disimulare (L) şiscala de devianţă comportamentală (C), faţă de 3 scale existente în primele versiuniale autorului (E,N,L).

35. Modelul personalităţii propus de Hans Eysenck prevede existenţa a 3 dimensiuni, primare, fundamentale :1 – Extra – Introversiunea (E);2 – Neuroticism – Stabilitate (N);3 – Psihotism (P).

36. Devianţa comportamentală (C) – este o scală primară a personalităţii, în concepţia lui Eysenck, care integrează itemi din scalele N,P,şi E şi care încearcă să surprindă comportamentul înclinat spre devianţă şi antisocial, experimentată în compoziţia lui EPQ – junior, apoi şi în compoziţia lui EPQ pentru adulţi).

37. Extraversiunea(E) din compoziţia EPQ, explică un comportament liniştit, rezervat, în luptă continuă pentru autocontrol şi reprimarea excitării.

38. Neuroticismul(N) este descris de autorul lui EPQ ca o trăsătură specifică unei

3

persoane labile emoţional, deseori anxioasă şi depresivă, cu dificultăţi în restabilirea echilibrului psihic după şocuri emoţionale.

39. În varianta adaptată la noi pentru adulţii din mediul militar, chestionarul EPQ conţine 90 itemi(cu seturi distincte de itemi pentru 4 scale: E, P, N, L); 32 itemi din cadrul scalelor primare N, P, şi E au fost integraţi în scala secundară de devianţăcomportamentală.–C.

40. Versiunea EPQ adaptată la Universitatea din Cluj-Napoca în 1990 la care a participat şi Sybil Eysenck, conţine 4 factorii P,E,N şi L cu un total de 120 de itemi.

41. PNP, chestionarul elaborat de psihologul militar francez Pichot, diagnostichează pe un evantai de 3 scale clinice şi una de validare: tendinţele psihopatice – Ps, nevrotice-N,paranoice- Pa şi tendinţa spre disimulare- prin scală de minciună –L.

42. PNP – este adecvat pentru aplicare la subiecţi cu nivel mediu al studiilor şcolare, adică populaţiei generale, dovedindu-se util, de exemplu, în selecţia recruţilor pentru armată.

43. Cu ajutorul chestionarului PNP sunt identificaţi, îndeosebi, subiecţii paranoici şi cei cu tendinţe psihopatice, dar şi o parte din acei subiecţi cu tendinţe nevrotice.

44. În practica selecţiei de personal din ţara noastră, în domeniul militar, a fost adaptatşi s-a utilizat cu succes numai partea a treia din proba PNP, adică chestionarul cu cei 88 de itemi ai săi.

45. PNP este pe lângă un chestionar clinic, în partea a II-a, care conţine 83 de itemi, mai include în partea a I-a, o proba proiectivă de asociere de cuvinte(20 itemi) şi una de identificare a repulsiilor alimentare(20 itemi), ambele contribuind la diagnosticarea mai precisă, cu ajutorul chestionarului a subiecţilor nevrotici.

46. În partea a II-a a probei PNP, scala N(tendinţele nevrotice) a chestionarului PNP, când se aplică şi partea a I-a(adică cele doua probe proiective), integrează şi punctajul obţinut de subiect la această primă parte proiectivă, acordându-se câte 2 puncte pentru fiecare răspuns semnificativ, la partea proiectivă şi cîte 1 punct pentru fiecare răspuns semnificativla itemii scalei N ai chestionarului.

47. În practica selecţiei de personal, în domeniul militar s-a adaptat şi s-a folosit cu succes numai partea a I-a a PNP-ului, adică proba proiectivă, fiind mai uşor de aplicat şi de cuantificat, dovedind un indice de validitate mai ridicat în comparaţie cu partea a II-a,

adică cu chestionarul PNP propriu-zis.48. Dimensiunile circumscrise în aria temperamentului sunt trăsături ale personalităţii

foarte stabile, care implică aspecte psihofiziologice şi dinamico-energetice, rezistente la schimbare, şi tocmai de aceea, cu mare valoare predictivă privind caracteristicile formale ale reactivitătii psiho-comportamentale ale omului în cele mai multe situaţii.

49. Strelau este unul din autorii europeni ( ceh) deja cunoscut de decenii prin studiile sale experimentale şi interculturale privind trăsăturile temperamentale, sau a configuraţiilor de trăsături, creatorul chestionarului STI(Strelau Temperament Inventory) care prezintă o versiune revăzută – STI- R (1983).

50. Construcţia chestionarelor lui Strelau se bazează pe metoda analizei factoriale şi pe o teorie fenomenologică a temperamentului ca structură a personalităţii având ca punct

4

de pornire teoria lui Hipocrat privind tipurile de activitate nervoasă superioară.51. Construcţia chestionarelor lui Strelau se bazează pe metoda analizei latent-structurale şi

pe o teorie reglatorie a temperamentului ca structură a personalităţii având ca punct de pornire concepţia sistemului funcţional a lui Anohin.

52. Construcţia chestionarelor lui Strelau se bazează pe o strategie raţional-empirică şi pe o teorie reglatorie a temperamentului (RTT), ca structură a personalităţii având ca punct de pornire teoria lui Pavlov privind tipurile de ANS (Activitatea Nervoasă superioară).

53. Proprietăţile SNC (forţa excitaţiei şi inhibiţiei) sunt considerate de către Strelau şi colaboratorul său Angleitner, ca trăsături particulare, foarte instabile care nu se pot evidenţia în toate tipurile de temperamente.

54. Cele 4 scale ale chestionarului lui Strelau STI-R, sunt: 1. SE- forţa excitaţiei; 2. SI – forţa inhibiţiei; 3. MO – mobilitatea proprietăţilor SNC (sistemului nervos central); 4. B – echilibrul proprietăţilor SNC.

55. Versiunea adaptată în România a STI-R conţine 252 itemi şi a fost realizată în 1990.56. Noul model teoretic în 8 dimensiuni al structurii temperamentului uman este

fundamentat de psihologul rus Rusalov printr-o metodă raţional–empirică, analiza latent - structurală (ca metodă statistică), cât şi pe baza concepţiei sistemului funcţional a lui Anohin, şi a fost operaţionalizat în Chestionarul de Structură Temperamentală -CST (1989).

57. În 1990 CST a fost tradus din limba rusă, adaptat şi experimentat în România în evaluarea psihologică a unor categorii de personal din armată; mult mai târziu a fost publicată şi la noi prima referinţă despre acest instrument ( Perţea, Gh. 2002, Psihologie militară aplicată, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare , Bucureşti).

58. Spre deosebire de chestionarele de temperament construite până la el, CST nu ia în considerare manifestarea formelor tipice de comportament în cele două sfere ( aspecte) distincte şi importante ale activităţii umane - obiectuală şi comunicativă.

59. Astfel, conform conceptului CST, fiecare din cele 4 scale de bază ale temperamentului(1.potenţialul energetic; 2.plasticitatea;3.tempoul;4.sensibilitatea emoţională) nu se justifică să fie ramificate în 2 subscale: una orientată pe activitatea obiectuală şi alta orientată pe activitatea de comunicare.

60. Psihologia rusească, din care provine CST al lui Rusalov, consideră temperamentulca fiind substructura cea mai stabilă a individualităţii omului reprezentândcomplexul de caracteristici formale, spre deosebire de aspectele de conţinutsau valorice(aptitudinile şi calităţile de personalitate, caracterul, interesele,setul de valori, credinţele,aspiraţiile,cunoştinţele şi deprinderile, abilităţile etc..)ce constituie, la un loc, particularităţile personalităţii.

61. Scalele CST nu s-au dovedit consistente intern, omogene şi valide pentru că itemii reţinuţi pentru fiecare scală, în formă finală a chestionarului, au coeficienţi de corelaţie mici,nesemnificativi statistic, cu scorul global al scalelor de apartenenţă, cuprinşi între valoarea maximă de 0,63 şi valoarea minimă de 0,37.

5

62. Coeficienţii de corelaţie-validitate, dintre autoevaluarea cu ajutorul CST şi interevaluarea cu ajutorul metodei experţilor sunt nesemnificativi statistic şi s-au situat între valorile de 0,60 şi 0,80.

63. Chestionarele de tip Big Five(cum este NEO-PI-R) se înscriu în sfera analizei factoriale aplicate în studiul personalităţii şi foarte general vorbind, în curentul care vizeazăconceperea personalităţii ca un ansamblu de 5 trăsături sau dimensiuni (numite şi tendinţebazale ale personalităţii).

64. Modelul Big Five este în esenţa un cadru general de înţelegere si descriere a personalităţii şide asemenea o abordare lingvistica în studiul personalităţii.

65. Fahrenberg, Selg, şi Hampel sunt creatorii modelului Big Five, care au fost preocupaţi mai ales de construirea unui instrument psihodiagnostic complet.

66. Cele 5 tendinţe bazale ale personalităţii (Nevrotism, Extraversie, Deschidere, Agreabilitate, Conştiinciozitate) - apar ca dispoziţii psihice fundamentale exogene, neobservabile direct, dar care pot fi deduse prin analiza factorială.

67. Costa şi McCrae sunt creatorii modelului Big Five, care au fost preocupaţi mai ales de construirea unui instrument psihodiagnostic complet.

68. În 1985 a fost lansată prima varianta a chestionarului NEO PI-R, iar varianta aflată în uz în prezent datează din 1992.

69. Chestionarul NEO-PI-R, aşa cum se poate constata din setul de itemi şi din grila de corecţieaferente prezentării acestui instrument, conţine 200 de enunţuri la care subiectul trebuie să răspundă cu adevărat(A) sau fals(F).

70. Chestionarul NEO-PI-R, aşa cum se poate constata din setul de itemi şi din grila de corecţieaferente prezentării acestui instrument, conţine 240 de enunţuri la care subiectul trebuie să răspundă alegând un răspuns pe o scală cu 5 trepte, având la cele două extreme semnificaţia:DT-Dezacord Total şi AT-Acord Total.

71. Chestionarul NEO-PI-R măsoară urmatorii 5 superfactori de personalitate, reprezentaţi printr-o literă simbol, şi anume: Nevrotism-N, Extraversie-E,Ostilitate-O, Agreabilitate-A, Conştiinciozitate-C.

72. Chestionarul NEO-PI-R măsoară urmatorii 5 superfactori de personalitate,reprezentaţi printr-o literă simbol, şi anume: Nevrotism-N, Extraversie-E, Deschidere-O, Autodisciplină-A, Conştiinciozitate-C.

73. Chestionarul NEO-PI-R măsoară urmatorii 5 superfactori de personalitate reprezentaţi printr-o literă simbol, şi anume: , Nevrotism-N, Extraversie-E, Deschidere-O, Agreabilitate-A, Conştiinciozitate-C.

74. Cei 5 superfactori NEO-PI-R sunt investigaţi printr-un număr egal de itemi repartizaţi în mod egal, pentru explorarea celor 5 faţete(subscale) ale fiecărui factor, desemnate prin litera-simbol a factorului şi printr-un indice de la 1 la 5.

75. Cei 5 superfactori NEO-PI-R sunt investigaţi printr-un număr egal de itemi repartizaţiîn mod egal, pentru explorarea celor 6 faţete(subscale) ale fiecărui factor, desemnate prin litera-simbol a factorului şi printr-un indice de la 1 la 6.

6

76. Chestionarul NEO-PI-R conţine 5 scale a câte 5 subscale(faţete) fiecare, în totalfiind alcătuit din 25 de subscale(fiecare subscală având 8 itemi).

77. Chestionarul NEO-PI-R conţine 5 scale a câte 6 subscale(faţete) fiecare, în totalfiind alcătuit din 30 de subscale(fiecare subscală având 8 itemi).

78. Trăsătura ostilitate reprezintă o faţetă a superfactorului nevrotism şi anume faţeta N2,ce caracterizează persoana cu tendinţa de a trăi stări de mânie şi înverşunare.

79. Faţetă E1-cald, entuziast, aparţine superfactorului A-agreabilitate.80. Chestionarul NEO-PI-R(BIG FIVE) este utilizat numai în selecţie de personal

şi în consultanţa de carieră.81. N+, E- poate fi interpretat ca fiind un tip de personalitate evaluat cu chestionarul

NEO-PI-R(BIG FIVE) având ca trăsături dominante tendinţa spre nevrotismşi introversiunea.

82. O persoană care a obţinut la chestionarul NEO-PI-R la factorul(scala) O un scor standard T de 66, înseamnă că este o persoană care se autodescrie ca fiind foarte ostilă.

83. Chestionarul multifazic de personalitate FPI este construit de Fahrenberg, Selg şi Hampel,în spi în spiritul unei teorii tradiţionale asupra personalităţii prin raportare la nosologia psi- şi hiatrică şi prin analiza factorială. 84. Chestionarul se administrează persoanelor cu nivel superior educaţional şi de

dezvoltare intelectuală, capabile să surprindă semnificaţia itemilor.85. Forma completă a chestionarului FPI forma G, adaptat şi la noi în ţară,

conţine 12 scale cu un total de 212 itemi.86. Cele 12 scale ale chestionarului de personalitate FPI au un număr egal de itemi şi sunt

simbolizate prescurtat prin sigla FPI însoţită de un indice de la 1 până la 12 precum şi delitera trăsăturii vizate de scală, însoţită de un indice de la 1 la 12. .

87. De exemplu, FPI 1-N1înseamnă trăsătura FPI numărul 1, adică Nervozitatea care este prima scală a chestionarului.

88. FPI 11-Nle11-este o variantă prescurtată a chestionarului FPI, adaptată pentru trieri rapide de personal.

89. FPI 11-Nle11-este scala nr.11 din chestionarul de personalitate FPI forma G,care se referă la labilitatea emoţională a subiectului testat.

90. Studiul intercorelaţiilor dintre scalele FPI-ului demonstrează independenţa acestora,adică faptul ca fiecare scală măsoară trăsături dinstincte ale persoanei evaluate.

91. FPI 10-E10 este scala a 10-a de extraversiune întâlnită în mai multe chestionare multifa-zice de personalitate.

92. Până în prezent nu s-au studiat intercorelaţiile dintre scalele chestionarului FPI şi, de asemenea, nu au fost studiate relaţiile scalelor FPI cu variabile ca sex, nivel de şcolarizare etc.

93. Pentru Cattell, autorul chestionarului 16PF, “trăsăturile de personalitate” sunt aceifactori rezultaţi din aplicarea metodei analizei factoriale pe marea masă de măsurători, asupra a numeroase eşantioane de subiecţi în baza unor constructe

7

ipotetice (simboluri) privind atributele personalităţii umane.94. Chestionarul 16 PF conţine 16 scale primare(bazale) de personalitate şi 4 scale

secundare, integratoare de ordinul al II-lea.95. Chestionarul 16 PF conţine 12 scale primare, bazale(ca trăsături sursă) de ordinul I

şi 4 scale vizând trăsături de suprafaţă, însă integratoare de ordinul 2.96. Chestionarul 16 PF a fost iniţial alcătuit în 2 forme paralele A şi B, a câte 26 itemi fiecare. 97. Chestionarul 16 PF a fost iniţial alcătuit în 2 forme paralele A şi B, a câte 187 itemi fiecare.98. Itemii chestionarului sunt alcătuiţi sub formă de afirmaţii la persoana I-a, urmaţi

de 2 variante de răspuns, la alegere, şi anume, A-adevărat şi F-fals.99. Itemii chestionarului sunt alcătuiţi sub formă de afirmaţii la persoana I-a, urmaţi

de 3 variante de răspuns, la alegere, şi anume, a),b),şi c).100. Denumirea celor 16 factori ai lui 16PF folosită de Cattel, este luată din limbajul

comun pentru a da o mai mare precizie în utilizarea acestui instrument.101. Pentru rigoarea analizei chestionarului 16PF, Cattell introduce în denumirea

factorilor simboluri: litere şi numere, precum şi un Index Universal –UI, care să diferenţieze prin coduri, factorii de tip mintal, de cei temperamentali şi de cei dinamici.

102. Pentru calcularea factorilor de ordinul al II-lea(secundari) ai lui 16PF, Cattell foloseşte o formulă simplă, prin integrarea unor itemi ai unor scale primare cu ajutorul grilelor de cotare, speciale pentru scalele secundare.

103. Sistemul de normare(etalonare) pe care l-a utilizat Cattell a fost cel în 11 clase normalizate(de la 0 la 10), astfel încât zona de semnificaţie medie era formatădin clasele 4, 5 şi 6, clasele 10 şi 0 indicând un maximum de activism al fiecărei trăsăturiîn paternul de personalitate, care se exprimă în caracteristicile specifice polului respectiv.

104. Sistemul de normare(etalonare) pe care l-a utilizat Cattell a fost cel în 11 clase normalizate(de la 1 la 11), astfel încât zona de semnificaţie medie era formatădin clasele 5, 6 şi 7, iar clasele 11 şi 1 indicând un maximum de activism al fiecărei trăsăturiîn paternul de personalitate, care se exprimă în caracteristicile specifice polului respectiv.

105. Dacă un subiect a obţinut la Factorul Q3 o notă standard 7, acesta se situează înzona cu scoruri standard mari, ceea ce înseamnă că el tinde să aibă un sentiment de sineputernic.

106. Chestionarul de personalitate – CP-14 F –având ca autori psihologii ruşi- Melnikovşi Iampolski- a fost publicat în anul 1985, odată cu apariţia într-o editură din Moscova a lucrării “ Introducere în psihologia experimentală a personalităţii”.

107. CP- 14F a fost obţinut prin analiza experimental-empirică şi clinică a itemilor celor două inventare de personalitate extrem de laborioase apărute în SUA şi anume MMPI şi 16 PF.

108. Din analiza celor două instrumente de diagnoză a structurii personalităţii a rezultat un chestionar nou cu 14 scale consistente şi valide, totalizând, într-un mod foarte concentrat, un număr de 173 de itemi.

109. Autorii ruşi au utilizat acelaşi sistem normativ de etalonare ca şi Cattell – sistemul

8

de 11 clase normalizate(de la 1 la 11) existând şi scorul standard 1 care denotă lipsa elementelor dimensiunii polare care este vizată de scala respectivă.

110. Ip11- instabilitatea psihică, As12- asocialitatea, I13- introversiunea şi Sz14- senzitivitateasunt ultimile 4 scale ale CP-14F, scale de ordinul 1, primare, independente faţă de primele 10 scale secundare, integratoare, de ordinul 2.

111. Echipamentul standard necesar pentru utilizarea şi interpretarea chestionarului CP-14F,existent în adaptarea românească(Perţea, 1997), include: prezentarea constructuluişi a scalelor, caietul chestionar, formularul de răspunsuri, grila de cotare,

etalonul orientativ în note standard T, şi intervalele valorice ale notelor standard

112. Nu există un chipament standard pentru utilizarea şi interpretarea chestionarului CP-14F.113. Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologic Myers-Briggs, MBTI) este un

chestionar de evaluare a personalităţii, creat de Katherine Briggs si Isabel Myers, mamăşi fiică, care au plecat în cercetările lor de la teoria jungiana a tipurilor psihologice.

114. Conform acestei teorii, Eul se raportează la mediul înconjurător şi îl cunoaşteprin intermediul a patru funcţii posibile dintre care două sunt raţionale, funcţiasenzorială(S) şi funcţia intuiţiei(N), şi două iraţionale, respectiv funcţia logică(T) şifuncţia valorică sau afectivă(F).

115. Conform acestei teorii, Eul se raportează la mediul înconjurător şi îl cunoaşteprin intermediul a patru funcţii posibile dintre care două sunt raţionale, funcţia logică(T)şi funcţia valorică sau afectivă(F), şi două iraţionale, respectiv funcţia senzorială(S)şi funcţia intuiţiei(N).

116. Cele patru trăsături preferenţiale polarizate măsurate de MBTI sunt: extravertit-introvertit(EI), senzorial-intuitiv(SN), decident logic-afectiv(TF) şijudicativ-perceptiv(JP); în fiecare pereche de însuşiri(simbolizate printr-o literă), una dintre ele devine dominantă, astfel că, fiecare tip psihologic, este alcătuit din combinareaa 4 însuşiri(trăsături), reprezentate de 4 litere(în total 16 tipuri psihologice).

117. În cadrul unei perechi de factori, după scorarea răspunsurilor la chestionarul MBTI, unuldin factori este bine conturat dacă însumează un punctaj de cel puţin 30 de puncte.

118. După stabilirea tipului de personalitate MBTI ( unul din cele 16 tipuri posibile, alcătuitdin 4 factori, desemnaţi de cele 4 litere) se poate descrie profilul prin prisma ierarhiei funcţiilor de constituire a informaţiei şi de luare a deciziei.

119. Altfel spus, INFP este tipul introvertit, nevrotic, feminin şi perceptiv.120. Iar ESTJ este tipul extravertit, senzorial, gânditor, şi cu judecată.121122123124125126

9

127128129130131132133134135136137138139140

10