76313204-Romania-apicolă-1992-nr-2-februarie
34
-
Upload
diana-buznea -
Category
Documents
-
view
42 -
download
3
Transcript of 76313204-Romania-apicolă-1992-nr-2-februarie
Romania apicoli Revista IunatH de informare tehnicii qi ~t i int i f id , schimb de experientil gi opinii editat; de Asociatia Cresciitorilor de Albine din Romiinia
Anul LXXVl Nr. 2 februarie 1992
C U P R I N S
1 *** Se va pliiti impozft pe stupi ? Memoriu a1 Asociatiei Cresciitorilor de Albine ' adresat Parlamentului Romlniei
3 Traian VOLCINSCHI : Urdiniqul gi oglinda stupului, izvor de observatii (I)
7 Constanta ANDREI : Polenul - indicator al provenientei mierii de albine (I)
10 *** Culesul timpuriu de primiivarti 13 Carol BORA : Un bilant rodnic zdi apicultori-
lor doljeni dar $i o mare durere ;
14 Aurel PAPADOPOL : Uqii sint uneori mari amatori de miere, piigubind albinele
18 Elena GROSU : Sporirea potentialului melifer a1 paj.igtilar naturale
20 *** Baza melifer& - Un manual destinat atit apicultorilor incepiitori cft vi a celor consa- crati
21 Traian BUCOVINEANU : fntrebiiri $i riispun- , suri
23 Nicolae ALEXANDRU : Dalta multifunctimalFi cu colector de cearii gi propolis
25 Traian VOLCINSCHI : Un apicultor german demonstreaz& In Franta calitiitile albinei ro- manegti
29 DOCUMENTAR APICOL : Din paginile revis- telor strSine ; Miisuri de combatere a roz5toa- mlor ; i
C o p e r t a : I : Spectrul polinic a1 unor mineri de primdvard.
Macheta arh. Florin STEFUREAC ; Diapozltive color : dr. biolog Constanta ANDREI (vezi articolul de la
pagina 7).
~ ~-
C o p e r t a 1V : Fumagilin - un medicament pen- tru combaterea nosemozei albtnelor (amdnunte in
pagina 19). Macheta : arh. Florin STEFUREAC
I LnO. ELUSE1 T A R T A (redactor V.i), t ; PETRE MIHAI BACANU. SORIN BODoLEA (redactor de rubrich). I
l ing. AUREL MALAIV. Inn. EU- GEN NARZA. VICTOR NEAOV, .. biol. MIHAELA $ERBAN, in& TRAIAN VOLCMSCHI.
ASOCUTIEI CRESCXTORILOR DE A L B P n DIN ROMANIA.
Str. Iullur N c l k nr. 11. ~ u c u - reeti, sect. 1 Cod. 70231 T a . 11.41.80 Telex 11 205 aplrom-r
Cont vir. 4596014 B.A. S.A. ru- curbala munlcipiului B u c u r e ~ i .
H~RTOAPELE TRANZITIEI
Apicultorii ca pi toate ce le lme categorf rodo-profestonale con- statd cd trecerea Romdniei de la 0 economle excesfv centralfzatd la una de piatd re petrece c u mart greutdtt cu sacrificit care t fnd sd devihd insuportabile i f , sd n f se pard cd tranzitdm d e la rdu la mat rdu. .&ste ca $1 r u m transvazarea unei familit de al- bine dtntr-o copnitd veche rau dintr-un buduroi strimt fntr-un stup slstematic, tncdpdtor, curat S f modem ,nu reugegte. In acest din urmd caz nereugita re dato- reazd apicultorului care este sin- guru1 vtnovat. De ce aocietatea noastrd dupd aproape doi ant # f jumdtate de la evenimentele .d in . decembrie 1989 nu merge tn linie dreaptd spre economta da pta:d, las pe Pecare citttor sd judece Cu congtlinta Zut. Inainte do aceastd gudecatd propun doud cttate ale unui profewr, crltic literar $i o m polftfc care a avut o covirgitoare contrtbut(e ,&a crearea Romdnlei modeme 61 unitare. Rog pe cititori sb ci- teascd be doud-tr& ori f n jrazele care urmeazd $t apai sd raporte- Ze con$inutul - lor la concretrll cotldfan particular 81 general. Dacd SextuZ cuprins In acest che- nar a avut ecou In rugetul ?t' suflatul dvs. agteptdrn sd n e scrieti. (E.T.)
1, ,.Din momentul fn cart? re recunoagte CA sintem fn tran- zitiune, din see1 moment sa recunoqk legitimitatea Cri- ticei gi se ostndegte lene- virea c u e agteaptg blnele, in viitor igril nici o lupa". Z. ,Critics este nn eleme* .
neapgrat a1 sustinerii 91 pro- pggirii noastre gi ea orice jertie qi In mlflocul arfeHror ruine trebue implinht sem- nalul adw&ruluil'.
l l T U MAIOREBCU, 187%
, . !.- 'j
-, i
-s
--- .:-
,;
i .
. " . : r
'
' . @
. 1' :
' - ,
_-I -!-i
;I . - - 11..
-; 1, ,.
- - . .
O L
- '
- .
..-<:, . $ + -:I;. , - .: .,'I.
: ,: " . ; /
.. )s
~ 7T..y. i -. ' - " !-
I -- ' ' ' - . I -
. , -1'
SUB SEMNUL URGEN JEl . . . .
f n numZra1 anterior a1 revistei noastre ariitam Ta pagina 5 c5 groblema scutjirii de impozit a veniturilor realizate din practicarea apiculturii este rezolvatii, fapt atestat de o scrisoare a Ministeruiui Eco- nomiei $!., Finanfelor. -1aG ins5 cg i n cursul lumi decembrie a anului trecut am aflat cii acest minister a inaintat parla- mcntului o exgunere de motive, un pro- iect de hornire $i proiectul unei legi prin care se status impunerea de impo- zite pe stugi fncepind de Is n u m h ~ l de 5 familii de albine, avind denumirea :
,,LEGEA CW PRIVIRE LA IMPO!ZITUL PE VENITURILE AGRIGOLE ALE PO- PULA'J'IEI".
Nu vrem s5 comenllm expunerea de motive sau textele proieetelor hotilririi ei iegii cu toate c& aceste documente suferii de strimbiitate Pn form6 qi continut. Im- - portant pentru tofi apicultorii este ca ace~t ia sg $tie lmediat cii s-a intervenit la Senatul Romsniei ~i la Camera Depu- tatilor unde a fost lnaintat Memoriul
. .
a1 Asociatiei Cresdtoribr de Albine
Parlamentului Romlniei
fntrucit f n zilele urmritoare va fi supus6 dezbatel-ii $i ppobiirii P a r h n t u l u i Legea cu ;privire 2a .imipozitul pe veniturile agricole ale poputatiei, cu 'respect, supunkm atentiei $i analizei dumneavoastrd pro-
- punerea organizqtiei ,pastre, awe repezintd peste 100.000 qesclitori de albine, ca veniturile realizate din apiculturd s6 fie scutite de impozit.
. Facem acehstti solieitare pentru urmritoarele considerente : - In prezmt .Qn nici 'o tar6 europeanii veniturile realizate din api-
cultW6 nu d n t impozitate iar.'fdrile Comunitcitii Europene subuentio- neazd productia apicolii $i cheltuielile pentru protectia albinelor Qmpo- triva bolilor $i ddun2itorilor.
- Apicultura fn fara- w t r d care are o traditie mile&rti s-a bu- e din cele. mi vechi timpu?-i. Din documen-
o m n e ~ t i t.ezultd ;c& ~dmitor i i ,Tdri lor .Romcine brotejau orii ca @ stupineb din 'braniftile domne~t i @
qi de privilegrii q?eciale. (Sem@lcim ,cB mici niilor fanariote, pe stupdrit .nus-au percept &ti. ra.1'6 @in ac4iunea de polenizare a l b h l 8 a u un rot t %n creqterea producfiei $i ?rnbuntitiitirea calitdtii ,:ulzsurile de f loarea-soareiuiproductia fie seminte mii fructiferi cu 6 0 ° / 0 ' i ~ ~ la semincerii de trifoi $ i ~ a ce i'n expresic valol-icti. reprezintd antgzl nivelul i peste .60 miliarde lei.
ial prin angrenarea intrro de cetdteni- care in urmu sau secundiard realizeazd
altele cu valoare nutritivd bune; rezultate $i i n obti- apiee cu efecte favwabile
, . '
na;it in pcistrarea echili- pericdl existenfa unui
' I , L
, 1
. - *
- ' .I--
numiir de peste 100 000 de specii vegetale din flora sponta& ~ cul- tivatii. %
-1 Ag~esiuma factodor poluanfi, tratamentele fitosanitare neco- relate diin hagriculturci $i silvkulturii, me~terea aberantii a pi-eturilor anor 'mterii prime gi. materiale, a zahtirului, a transporturilor gi ,a ensrgiei implkb un factor major de risc ce determinii o Qngrijor,are $i chiur o refinere pentru practicarea acestei kdeletniciri cu bogate tra- ditii in tara noastrii. .
In aceste conditii facem u n ccilduros ape1 dwsuflst @ cuget la membrii Parlahntului Romdniei pentru ca pin hottis~ea ce o vor lua sd confere conditii ok mentinere gi promovare a apicultur6 p aceste ~ l e a g u r i generos dciruite de Dumwzeu pefitru cregterea albi- . nlor.
pre~edinte, I Eugen MQna
Acest. memoriu cn nr. 2859/19XII.1991 impreunii cu Apelul cgtre toti cei eare pot sprijini una dintre activitiifile umane cu certe efecte ecologice, economice soci- ale : APICULTURA (publicat in nr. 4/1991 a1 revishi noastre) a foost depus la Ca- binetul d-lor Alexandru Birlgdeanu - preg)edintele Senatului gi Dan Marfian - pregedintele Camerei Deputafilor. t n ace- eqi zi aceste documente au fost trans- mise unor deputav g i senatori intre care dl. Victor Surdu - pregedinte a1 Parti- dului Democrat 'Agrar din Romania gi unor reprezenta~fl ai presei inqie care ci-' t&m pe d-na Cici Iordache Adam get a1 biroului cle presil a1 Senatului.
Desigur pentru a elimina din textul legii prevederea conform d r e i a adivita- tea apicolg va deveni impozabilg - fi- nind cont t% sericicultura, avicultura, cregterea iepurilor de c a d nu stht supuse impozitiirii pe venit - este necesar ca tbti 'apicultorii s& se constituie fn ade- vgrate grupe de presiune pentru a amor- sa la factorii puterii legislative apgrarea
infereseior stuparilor d r o r a @ q a li se cer sacrificii prea mari pentru nEgae oa- meni siraci care, din dragoste p d r u al- bine, practllcg aceastg milenarii preocupare, a ~oporuiui romhn.
Ce trebuie fgcut 7 Agelhm la salarlatii filialelor judetene ,A.C.A., la to$i apicul- h r i i s& in te rv ia vwbal g i In scris la se- natorii gi deputafii din circumscripfiile unde domiciliaz5. Se @tie c& in fiecare siIptArnini4 in zilele de simbtiU $1 dumi- nic& pariamentarii pot f i abordafi in bi- rourjle lor din sediile grefecturilor sau ale partidelor pe care le reprezintg. Cn argument. logic& convinggtoare gi repe- tate ori de cite ori eete nevoie vom reugi i m p r e u a ,l cristalidm ueea ce ne place s5 denumim o conyfiiindg national6 api- ~01%. c
Folosifi texbul Memoriului p u b l h t 8- cum gi eel a1 Apelului sas-mentiopak Suc- ces tuturor !
I:, /,--
URDINISUL $I OGLINDA: STUPULUI (I)& - - - IZVOR DE O B S E R V A ~ I - .
, ,~ . . I - - . ' ing. Traian VOLCINSCH~ . . . , . .. . . .. . . .
. . , . . . . _ , : . . . . . .
a r t i l e de specialitate- scriu' relativ py- . tru ' .a ' a p r d a - prbvizi,itlc\ qi puietul '$i ' s& .tin despc'e nsulmeroasele observatii, C m t a - muti inatca. OMc&ul ,practicat' de 'nume- t k i ilut&esante $i praQtice ce pot f i fg- .ro$i apiculrtori incep&tdri de .a deschide cute 21 stupin5 i n general qi la urdani$ul prea des, dlin mriozitak qi 'f&& rost in .
qi ogtinda stupuiui in special. Chiar dacii perioade nepotnivib stupii,. ch ia r d6. tnai acestea sint mentionate ele sint dispersa- multe ori pe zi, este nere&man&t $i d&u- te $i abordate tangential h diferitecapi- nMm-. Aceasta deoarece se a jmge la iro- tole; impreuna cu a1.k teme. sirea nejustificht5 a tiunpului qi mai ales
a c a t e semne, ex,@-oare d e unej la deranjarea famisliei de aibine in special familii de albine ne permit s5 a:pr&em 3n tilllllpul cufiesului. Este dovetlit faptul c u desb,l& precizie a n u M b st&$ de fapt ca o familie de a l b i i denanjat5 are nevoie interimre d,in v,iata intimg a m e i qmiui &Poi de mai mutLte ore pentru -tabil,i- de albine $i s& c u n q m totdeauna mw- r@a echil~ibruld biologic $i- rduarea nm- sul mlie5rui s.tup., Pentru ac-ta . ins5 ma15 a cu~lesuld. dn afar& de ace& , aapec- apicultorul trebuie s5 invete, s5 fie bine k dmhidwea repetat5 a Fiui. StW Pe i.nstruilt, s5 aib5 simt de obsrv,atie ascu- tlmmp nepotrivit iritg albinde care divin tit $i acela~i timp +fie un peramanent agresive, se . ~ t e produce r&c.irea puietu- $i a t m t obsertnator, s5 fie cum se &re I L ~ , accidenbarea m5tcii seu declaqarea ,,&i 9 urechihi" s5 $tie &nd $i ce s& ob- lLnLLi fu-g ~ ~ ~ C U J O S : In COZIC~UZ~~, in m v e , s& selecteze gi ana,lizeze cu pnice- cui'bql familiei de A,bine se. recom&d& ,s5 pere ofice a m h u n t care prima v e d e ~ b l h numai cEnd b5nuim sau mai bine pare nesemnitic&iv, s5 inWeag5, dduc5, SPUs aYem certi,tudjnea u;nei nee'guli ori . intui*g ~i i.n,terpreteze cu d,iscernhint cind avem de efectuat o lucrare, cu temei acesk observatii, reuqind in final s& depis- i a ~ viz* S& fie cit ma?i :curt%, ctiscreti ,. teze ceca ce nu a t e Bn ordine in stupina $i putin sup%&bare pentru .albine. Inadn- ' .
.sa . .te de prezentarea observatii,lar ce w t fi Un wicultor experim-i, tr-d Fin f5cute jn fa@ stupillor cokider n&esare
hta tutumr &n prjsac5 Si p*- citeva consideratii generale despre u r d i d ~ vind ate& fEir5 a-i deschide, poate deduce si Og'inda '&Wlui. . din zifmrente c&e a t e situatia lor. deosebind u$or 'Stupi,i' pumnici de c& dabi sau cei normali de cei suf&nzi s a u s u s c t i . In URDINI$UL STUPWLUI fdusl iac& el va -putea -com~ata~operat iv o senie d e neajunsu.ai luind apoi cu cairn $i primpere*cele mi bune decizii $i m5- suri de r e m d e r e r e se impun in func- tie de anotimp $i imprejurarile momen- tului. - Aici 'la urid.ini$ul stupuluii, pe 'scind.ura de zbor seu ogilitnda stupulu,i, albinde au graiul . lor aparte. traasmitjndh-ne pare5 pcin camportmnen~tul $i atitudlnea lor d$ $i prin cuLte numeroase semne (viiqale, acus;tice; olfactive, tactile) diferite s t h i de fapt $i neajumuri din viata lor in.%im&.
fntelegerea ~j i interpretarea corect5 a acestor semne a t e pasi'bil5 ,numai Wntr-o amoa+hre perfect5 $i de airn&nunt a vie- tii ,$i componta~men&lui famidid de dlbine
. $i aa urmare a unei anumiite expmienk $i praatid apicole pmmii. Este m,ult mai ugor ,$i pracbic sii prrivqi dear citeva d i - pe wdiniw.1 ~i - ogilinda , Ytupul,uli $i s&-ti chi seam &ti famiaia ' de a1,bbine merge bi*' sau - r h , ddt $5 deschizi stupul, prea des $i f5r3 rost, s& scoti la rind $i s& cercetezi fiecare ram& cu faguri pen-
Uil.dini$u,l stupului influenteazi cele m i _ Impox%ante acte ale viepi u a d familii de albine. Astfel prin urdinis se asigwa le- giltura albindor cu mcdiud exterior cixc,u- latia Arului, mglarea temperatwrbi, umj- d.ihatea inMoar8, scMmbul de gaze atai- guri,nd inbreg . microol.iltnaturl necesar des- f&ur&ii proceselor ,bidogice c,uibului und famiilii de ahhine m e dater& de la uol se- m n la altul $i . inflqenpazti dezvcdtarea $i pduct iv i ta tea .bmiliei . de albine. 0 familie de &bin@ ou o aerisire hsuficien- t i di'n cauza u rd in i~du i prea mic. devine nelinigti,Ei, ierneazg . in conditii n-elnice, -.
albineile d d w 5 pe fagmi, . h stup se .creeaz& un exces de-.urnidi!tate iW fagu-. ,pii cu pb tu rg muceggiesc. . ~ , , ., . Un 'vrdtni$ neprotejat din timp cu gaitia
d e protectie, permite t m n a q i iarna, ac- oesul $oarecihlur in interiorul s t u ~ u ~ l u i .care nelinigtesc. sau d&5 farmillia d e albine in cele . m i m ~ l t e oaauri. ,.. . De asemenea. $i prirngvara sau .,ve:ra in
ti,mpuJ sezonului activ, urdiniqql Pn f w t i e .de m&rimea lui, . influenteaz&, in mod pozi-
ti+ aau a ~ g d v o serie de ppocese M&- gice hn$~r&tx~be din via@ W U e i de aR- him?.
Astfel, o PmWe de d b e pukmicii' w urdimal prea mlc in Urnpull sezanului ac- tiv produce o ag lamem~e m e de albi- ne la uTcPinig ingreunhd cirmlatia lor. Multe albine care vin cu ghernotoace de polen igi p e d i.nc3~ctitura de palan in fa@ urddnQului iar alte cdeg&twe in loc sti aducii nectar aduc ap5 penitru a regla tanperatura ctln ilnteriorul stupuld.
FavniLia 'sufa-3 de o ventiilatie necmes- punzlitoare $i albinele vantileaz3 $i fac bmbg in fa@ stupuului dntrind de cele m i mullte oni in higusitle roihului cornpromi- tind recolta.
Un urdiinig prea mare in parioadale lip- site tee a l e s poate influen@ dealaqarea fwti$agului.
OGLINDA STUPULUI
Qglinda stupului este suprafa@ t e r m - lui din i%ta stupului pe o' portiune de cir- . ca 1 m2.
Denmirea este- dm& potnivitti, Prutrucit pe acaasta supnafat5 se oglindeuc. o swie dc si~tuatii referitoare la &urea familid de a b b e . Peatru ca aceste situaQi s5 fie cit mi vizibik se recornand6 ca supra- fa@ din fa@ stupwlui s5 fie n e w 3 $i me- reu our5wti de ierbun sau buruieni, m d e adesea se ac~uiesc diferiti dilun5bri ai . albinelor ca : pgianjeni, Irra&$e, $ a b l e , $oared $.a.
Aceastg cglind3 are qi un roi ig~ienic ea neceaitind o initretinere permamant5 prim mgturarea $i arderaa per1iodic3 a res- tu~idor smaw din stup de catre dbine. . In fieoare toamnti se recornand5 ca ac&s- t5 suprafa* s5 fie s3patli cu hirktul iar
- peslte s&p&turg s3 se presare clmurli de calcdu, var stins sau cem~t i , dup5 care se nivealeazg. Pfin aceaist5 pSsurg se asigur5 o dezinfectie a termdui, se evit3 cregterea bmullienilor $i b3ltixea aped din phi .
Avanhjele acestei oglinzi sint multiple .dar in p r i d rind me senanalizeaz5 mai clslr aparitia l5ol~i~lor $i intoxicatiilm la albine pxiim prmentd mi mare sau rnai mic de dbine moan+ gi prin semnde clinbce pe w e le prezhtti albinele. In . unee cazuri de intoxicatii momtalitatea la albinele adulte, ,in timpul , sezonuhi ac- biv, este atit de mare, inoit oglinda sbu- pului este a.coperit.5 au un strat gros de dirlbime maaxte. Albinele bolnave rnanifes- tli o serie de simptame caracteristice care trebuiesc obsexvate cu atentie de apicul- tor. Astfd pe oglinda stupului se pot ob- serva dbine moarte, muribunde tremu- r i d e sau pamliuate ce nu pot zbwa sau
-zbbrti in saltilrd. Uamle albine nmoarte au pozitia m a o r gi membrelar inthe, al- tele adunate sub abdomen cu tromps s m 3 , cu abdamenul supt sau umfht cu samne de constipatie sau dkree. Se pot abserva a l h e deg-te ou senme vizi- biie de malfarmatii fk t i aripi sau pdcioa- re. De asemenea nimfde gi larvele moar- te sau muribunde pot fi diPerite m5- dmi, culmi, consisten+, avlnd sau nu di- ferite m i r m i etc. Toate aceste observatii @int importante in diagnMwrea bulilm.
Oglinda stupului se su@ravegheaz& per- manent dar cercetarea ei a t m a se re- cOmi%%d& a se face diminea@ devrerne avSnd in vedere cB mai t i u mtur i l e scaake din stup pot fii d e n a t m t e din csuza paskilor, a viesgdbr, v h l u i etc.
fn afar3 de aceastg chgbdl din'faw stupdui mai exista o a dcma oghxl6 a stupului format3 din foa2a~ de control ce se aNic3 pe fundd stupdui $i care poate fi trtrasg pe mdhi$ afar5 pemtru a f i d- tiit5 gi in~tenprebtltil de apicu1t.m. A c W se realizeazil dintr-o foalie de c a w as- faltat, o folie de plastic sau h M e ceraftg, omit3 la dimensiunea suprafef& f ~ ~ ~ i de stup. Ea se i~ntroduce pe toatti lmgi- mea uxdini$ului sub raune $i pamite apoi ap;icuiltarului ca prin simpla Wagere s5 scoat5 restunile din sWp scutindud de a rnai ridica m p u l cu r a h e de pe tund. Aceastfi foaie se p a t e mentine in stup in tot cursul mului fiinh insti deosebit de ubil5 Pn &rioada de iarnli, in me scop ea se amplaseazg din toamt i o b t l i cu preglitirea famiMilur de albine in vederea iern6rJ. fn felui acasta, prim5vara cur%- $ h a fundullui esk milt u$wakti, pin &a- gerea acestei foi care, dup3 resturhle cti- zute pe suprafa@ ei, d5 posibifitak api- cultorului sti citewxli modul cum a deours iernarea gi sg aprecieze starea f&liek de albine la manentwl respectiv f a t i a de- r a j a albinele gi a rupe l egk td le de pro- palis prin care albinele &i pratejeazti in- &@tat- in&oar& a stuJ?ului.
RosEitum de provenit3 din dex3- pficir& calulekk din care d ~ n d e au con- sumat fisma in perioada de ism$ apare pe foqia de contra1 sub form3 de Limit pa- ralele, care- corespmd cu intervalele din- tre rame, d e se aflti amplasat ghemul de iamare. Dup5 locul $i num%rul de l id i gki~te pe foaia de control putem aprecia m i a gi mtirimea gha'nuhi de iernare num5rul de intervale pe care 51 oculpti albindle precum $i alte numeroase obser- vatii.
Observatii $i constatlri la nrdiniyul ouahl ~ a u 1-a inceput rrtai itfrclu. ~ c e a s t g
$i oglinda stupului famifie ma te fi noltatg ca o famihie eco- nomimas5 in COnSvlmul rezervelor de
I A R N A , hran5 pe tirnp de iam5. - exist5 multe allbine moamte, uniede $i muceggite $i putin numeguy de
fn d e l e frumoase dif~ a d m penioad5 cearg, d a t g cg f-lia are rez-e pu- de i e m e cEnd s e recomandii a se efectua - tine- de miere gi iemarea este necwes- contro1,ul auditiv a1 stupilor $i degajasea p,nzg&re din cauza mei insufici-,te urclini~ului de ab ine ' moarte pentru a venhidatii. evils blocarea acetuia pukm c0nsbt.a nu- - D a d aib.inele m m k &,t n u m m a s rneroase st5ri de fapt. pe linii dese, dar cu putin ruznegq de
Cu bcazia mtrolului auditiv, pe m e i'l cearg cg f.amika m,u a , avut fa5em la urddd$. cu ajutorul tubdui sacient5 h ~ m 5 , g h m u l s-a m i v t des acustic, asculthd cu atentie zumzetul al- d, pe un fagure pe altd gi numerome binelor, acwt? ne v w transmite s b e a albine au murit. Albinele m t e au h b a lor, astfel : proednen!t scoas5 afar& ~i abdomen& supt - l311 zLIllE%t m d e r a t $i ~Ulifa~un C a Un '$i ahungit, s- specific ' a mortii p d n
frearn5t " m e m n 5 c& fanilia de d b i a e infometare, A p i c u , l m ,va i n t e r v a nda- eSte in StWe bUIl5. CU tit fri'gul este XIEbi, tirdat. u w prnviziilor de h a n g diab-un mare, cu atit zg-tul dwine rnai p ~ t w - stup poate fi m i a t 5 $i p i n , sisinpb ri- nic c k ~ u n i f m ; dicare a stupubi caqe in acest caz este - m' zumzef puternic agiht $i neuahi- . u w . . .
form itmtg CS hmifia respectivii &e iad- - Dacg lirveie $ i . d w e -r- tat5 si in acest oaz unmeaz5 a se s W h i te se g& g h a o b e . de ,--5 cauza ; Pntremute cu fire ca de p5ianl j~insearn-
. - un imm& foarte slab, h t i k de un ng ,cB fagurii .au - fwt atmati de gEisehit5. f o ~ n e t ca de f,nunze, . i n s m 5 c5 albine- In r m g q u l de cearg se pot d e s t a le surfer5 de f o m ; . . pupe +i larve ale acestui d5ungtor. - - z u m M fomte s h b - sau care nu - DxB pe foaia de conltrol pdntre al-
Se Wepe, kW dEI& a p l i c h 0 10vdtt~rg C'U bhele _-rte se g h - $i &&le de degebul En peretele stupului $i dac5 a1b.i- fie, insmnw% cg aceash a cfistalizatfn n d e r k g u a d ' mntr -un bWit ~U-C faguri gi f-Ea este in suferjntg deoa- SCWt $i @aV. care fllc&€?Iiz& imsdiat, ne rece al$inele nu 'pat cconsuma m i e r a =a- sermtaleazg c5 f a & h de aJbine iex'nea~g nul;at& && nu au stpg. bhe, b -5 bbiirtul se prelungqte, f i h d - Dac& gL&m d&e $1 byve m-- neuniform ca un @ins- ingbu~it ne ara't5 te s m a n c-ehle f & & , ~ r o s 8i aLte cB . familh - d e abbine este orfamg ; semne mact&stice unor bdi heam115 - lctac& afar5 nu gste prea frig $i , totqi - cg - m e ,a , fnceput ouatul t i q u aces- in stup se aude UII biziit ~UWC $i h&t,
- pu*d fi r5cit.e.
semn a1 nexni~t id i albinelar, e o d o v a - gacg pe foaia de can,kd g ~ 3 n ,res- cg m p u l sufer5 din cauza ventilatiei ne- tuFi de dbine oap sau m t u ~ de corespmz8tnm-e gi . a unei prea m i ' chimg, bucati. da piciaaTe p r e c w $i umezeli.
cant rolullu, auditivse efeceueazg bucgti de fagure, denotg c5 in stupi au
Si un oan,trd ~ z d chd m5tim pBtruns' e r e o i i . Se pot. obser,va $i exme- m t e d e Wareci $i siimfii. u?n rniros spe-. f d d slCupuLu!i, brggbd afar5 foaia de can- cific de urina de Smece.
trol pe toat5 lmgiunea urdinigului $i dup5 r m p e exisb& apr*&a urm5tm- - C h d albinele 5moa~:te Bu abdomenlul rele . situati i : umfilat iar p s foa'ia de mtrool $i pe - ~~5 pe a-ffi 'fmie de contl.ol.se '
pile , u n g d h n e maarte o b s r v h pete !de putine ai,bne =te $i mult rusne- cGoare ru@mie ^meamn5 c5 famidia de.
gu.S de dspns sub fmg de nume- a1Mne sufera de nosem5 m u de diwee ,me b~ paralele, inseamng c5 w . l l i a din cauza mi& $i a ventilatiei necores- de d b h e este puternicg Si a jepnat kne, punzSltoare sau a neasigurlirii liniqtitii ne- - mcg rmw de este de cu- c s a r e in perioada tie i e r w e .
laare &chis5 i m n g c5 ghemul de ier- - Dacg printre albinele. m w t e se g5- &re este sitluat pe faguri veohi. Apicul- -- sere $i bin~tori este un drndidu c5 matm tom1 va avea in vedere c5 la t-u po- Ipisqte mu cg vm s-o schilmbe. -Pe f&a trimit a-tia trebuiiesc r e f o m t i $i in- de control de mdb:or.i se poate idenbifi- lm~iu. ca $i mntca case 'a h~irjt i.n timpul iernii. . ' . . - Dac5 f& de conltrol ~ t e uscat5 iar . - Prin exadax!&.;,&entA 3. -reshniJor
rumegu~ul de q a r 5 e&. modest in mmpa- de pe foaia- d e - c o n m l la. sfiiil%ul ima-'. - '
u e cu alti '~rtupi $i se gkesc putine E+ tului se. .soate deiqpm1^.--$i..prezen@ . p a - . bine momk inseamn5 c5 acezbstii familie z~ ' . tu l~~ . -va r rda . Cu a jph-u l und lupe se a iemat excelellrt, ,iar mkca NU a imeput ' gik.es.-su :*ant$ - ' femel* - moeaZe de
. % .
. 5 "
# . . , , - ,
. ,
. . , , . . . 'C . .
\ ,' . . . . \. . . . . , ,
. . ' I . .
varroa in caourl c h d familia este contami- nat& cu acest prazilt. Cu aceast.3 ocazie se pot g&si $i exemuplare de Bmula coeca (pkiuchii albindor) care' s h t mai mari avhd corpul bombat, oval longi~tudinal prev5wti numai cu Wei w e c h i de pi- cloare spre deosebire de acanlalvul varroa m e wte m i mic, plat, transversal oval $i prevkut cu patru perechi de pidoare. - Sint s~tuatii cand pe foaia de control
g a s h un strat gros de 2-3 mrn Blbine moante, care blocheaz% chiao: $1 u~rdiniwi stupulud. Aceast5 situave se intimpl5 oind stupul i W 5 fn iann% cu mUauate albine bZi- trine sau cind fahh de albime este pu-
infestat% de nosemoza din cau- za a&r h t a r i nemes~mzBtond unei h n e ierngri. - In alte situatii p u t m depista c%
toate albinele und f m d i i s-mt moante, acestea gbindu-se in imediaha apropiere a ramelm cu miere &a stup. Aceasttg ~ituatie denoth c% fkanikia a avut p d e t ~i a fost sulnpnim% de m timp geros, perioa- d% in care $i-a sMns ghemd in jurul puiatului pe m e .nu &a p&Mt, muaiad pnin iakfometare in iunediata apopiere a ramelor pline cu miere la care nu au avut w e s , nepWindu-se deplasa din cau- za gerullui.
Alte constatki $i observatii posibile in timpul iernii - h a h a cantrolului audirtiv efeotuat la
urdini$ul stupubi, . a cur5tirii fundului gi a iaterpret5rilor f k u t e pe baza resturi- lor eeloistmte pe foaia de control, apicd- taroll ma1 mate face in aceasta penioadfi- de i&n5 $i o serie de alte numeroase d5- sexvavi semhificabive care oglindesc dl- ferite siltuatii sau st5ri de h p t : - M e 1 dac5 in plin5 iarn5 s tua i sint
acapeniti in totaliwe cu zWad5, situatia nu trebuie sZi ne lnmijmeze, c h i p i n aceasta se asigurii o protectie suplirnmtar5 a stupilor h p o t ~ i v a curen$ilm seci de aer. Z5pada afinat5 este penetrant5 $i
permite p5bunderea oxigenului, neexistind penicql de sufooarea albinelor. -I - Daca observam gheat5 la undinigu~l stupdui trebuie s5 retinem c5 aceasta apare numad la famizile putemice $1 ea , se t o w t e de la sine. - Umezda la urdimiv ne indic5 c5 ghe-
mu1 de iarnare se g k @ e .En spate $i denaG existenta puietuiui. - Dac5 dupri ourgtirea fundului rnai
gk im in ni$a urdini$alui din nou c2teva dbime moante, nu trebuie s% ne.ingrijorh, acasta fiind un semn cZi familha de d b h e ate putarnic5 $i E$i cur&@ singus5 stupul. De asernaea, existenta unor pupe izolate $i r5cite sau moarte la d n i $ ne indicfi faptul cZi maka a i m p u t ouatul. - A%unci c h d la o tempemturh rda-
tirv sclizut5 sub g°C se observa z M n d &bhe i z o W , nusnai La unii stupi, iar pe seiicdclra de zbor apar vimbile pate nu- gbii, situatia ne fmdrept.3teqte s% ne gin- dim la ,dibisree. C a w l e aa- p u b fi neasi- gurarea lini$tii necesare iernhrii, exces de midiitate, miere de man5 $au chiar no- sema. - Dac% s5nduil.a de &or $i pmte le
din fat5 a stupului d n t pukmlic rnmd&i- te cu pete de diaree iar din urdinig ernan5 un misos acau asemhgtor 'cu cel de dii- ne proasp%t5 inseamn5 c5 stupul este b d - tnav de diaree fntr-un etadiu avamat. Al- binale au inkestinele suiprainc5roate $i n_u au putut efeotua un zbor de curamie co- reqpunzgbr. Dac% L aceasth stme se adau- g5, $i noseunoza famiLia este nmecupera-
- biil5. - Dac% pe capacele sblupilm. exist% ex-
c remate de phZi2.i iar pe scSndum de ubcr o b s e r v h ace de albime cu punga de vaniin $i alte restuni de albine m&e h- seamng cZi StlPpii au ib t atamti de pg- s5m sglbatice in speoml de pitigoi care inainte de 4 la minca, omoarti dbinele. \ Dacg skpii a n t oiochiti, perfamti $i chiar g%u~itti i m ~ % cH aceasta este apere c i o c 5 ~ r i l o r m e in iemile grdle p r d u c pagulbe maad. Se recomadl pro- tectia stupilor $i iuzstalarsa mar spietoni.
(conttnuare In numdvul viitot)
Calltatea tnaltit a produselor - c&ndl#le eskn#lalH - . \ - A
a piitrunderil noastre pe pietele externe .
. .
POLENUL INDICATOR AL PROVENlENTEl , MIERII OE ALBINE (I)
Dr. biolog Constanfa ANDRE1 Combinatul Ppicol a1 A.C.A.
Mierea de albine se clasifid in dou5 mari categorii Pn functie de provenient5 : miere floral& (nectar) $i miere extrafloral& (de manil). In realitate, in mod frecvent In wnele de rnunte $i in p5duri In general se obtine $i miere de dub15 provenienH (nectar $i man&). Este cazul mierii de fi- neaw, a1 mierii de castan comestibil (Cas- tanea sativa), de tei (Tilia sp.). fnsu$i sbandardul romfinesc a1 mlerii de albine include s o r t i ~ e n t u l de miere ,,de p5dure" $i admite provemenfa extrafloral5 doar ca predominantG - $i nu exclusivti. Accep- tarea oficial5 ca sortiment de miere a1 unui produs cu origine mixt5 nu echiva- lea25 cu o concesie f5cuti stup5ritului, c a l i ~ t i i mierii, ci e nernijlocit determinatA de condifiile naturale de flor5, clim5, - din @ra noastr5.
Nic1odat5 nu trebuie sc5pat din vedere c5 mierea de albine nu este comparabil5 cu alte produse alimentare de origine ani- mal& obvnute In mod dirijat de om $i anume nu este comparabil5 sub aspectul variatiei naturale a compozi$iei chimice, a spectrului microscopic, a1 aspectului.
At?ta timp cEt stupgritul urrnirqte d ajute albina $i nu s5 o determine direct $i din afar3 declanglnd efecte imediate - a$a cum se intimplti In aproape toate sec- toarele zootehniei, atfta timp cit t ~ p u l de hran5, cantitatea, ritmul hrifnirii nu sint hot5rlte de stupar, ci stupam1 Pgi adapt: t e a intervenfiile In iunctie de necesia- file $1 ciclurile familiei de albine, este de la sine inteles c5 $1 produsele apicole - in sp- mierea - vor fi dominate & va- riatii mtumle - $i nu de unifomtate. A$a cum se $tie, uniformitatea - sau in orice caz, Engustarea limitelor de variatie , ale caracteristicilor - nu se obtin decit atunci cind intre scop $i rezultat (produs) se interpun cft mai putini $i mai ales cit rmi atenuati fac to~i favorabili sau necon- trolabili. Ori, in reea ce priveqte albina vizitar- florilor (mlesul de nectar-polen) sau a s m l o r de man5 nu poate fi sensi- bil influentat5 de stupar decit prin pasto- ral. RAmtne deci ca relafia albidi-vegets- fie sil fie aceea care hotarPQte major ca- rmhrhticile mierli de albine naturale - $L in special asupra spectrului polinic. La
rindul el, relatia este influenet4 de con- ditii meteo, proportia dintre plante dife- rite ca disponibil de nectar $i/sau polen, de distante, dispunerea sporadic5 sau com- pat% (culturi, p5duri) densitatea albinelor
- $i nu rnai putin de ktapa de dezvoltare a familiei de albine. Acestea sint citeva din variatiile conditiilor normale, naturale, deci se exceptem5 calamit5ti, intoxicatii, agenti patogeni, hr&niri excesive cu, pre- parate din zah5r (uneori cu polen, cea- iuri, medicamente, coloranti. etc.) $1 cate- goric falsific5ri.-
Fat5 de aceastH larg5 $i nuantati varia- tie de factori naturali, apicultorul poate (gi este recomandabil) s5 intervin5 asigu- rind rame (faguri) pentru fiecare cules de la care se obtine miere cu particulari- t&ti distincte (de zon5, de sezon, monoflor,
, de man5 etc). Se observg c5 ip aceastS situafi;, apicultorul este cel care ofer5 ,,amba1ajulu (fagurele) $i nu continutul (mierea), astfel incit efectul este doar de separare a unor sortimente, caliCiv, deja elaborate de albing. -
Este de qtepta t ca o astfel de prezen- tare d surprinda $i chiar s5 nemultu- meas& firin minimalizarea rolului apicul- torului. Dar i n t e n ~ a u$or de sesizat - este aceea de a evidentia ,,independentad', libertatea dbinei de a se Pndep5rt.a ,mult de limitele d e actiune, de dirijare ale o- mului, pe care le d@ge$.e cu u$urinfH, . plasindu-se firesc 'in lumea ei, condus5 fi- ind de complexul de instincte, exprimat final prin supravietuirea individului h i a familiei. In ciuda accentului pus pe s t e - dania $i calititile albinei in ,,zEimislirea" mierii, este de netAgHduit importanta teh- nologiei de stupins, a1 ochiului atent la tot ce e bine-venit sau nu acestui parte- ner de m u n d a1 stuparului. Dar tocrnai pentru cti albina nu se confundti ch o fi- int5 dooils domestic&, sau eel gut in cap. tivg, se cere nu numai ,,tehnoIogieU . ci $i armonizarea or idre i IucrHri cu sensibili- taka - ca gi cu rezistenta albinei, cu ne- voile de hran5 imediate sau de mai tiniu. Numai respe&nd coorllonatele naturale. proprii viefii, mecadsmele esentiale ca $i reactiile albinei la fluctuatiile intimplC toare, numai a h n c i intementia ,,artifici-
alil", profesionalq nu ah a ,Jmixtiune", ci se include benefic in sfera influentelor .. ~- nstprale favoraliile.
,: - Astfel vbzu@ albina, in totala sa dispo- nibilitate de a folosi resursele melifere, nu r5mine decit s5 cunoavtem ce rezult.3 din ,,libera-dependent&" dintre albin5 ,$i flori. S5 incercgm deci s5 reconstituim prin gra- nulele de polen drumurile $i popasurile albinei, fidel5 florilor - in fapt propriilor ei ~ n e s i a t i vitale de nectar $i 'po,len. - '
. . . . . .
ANALIZA POL~NICA A MIERn ' '
Metoda de ana l id
Analiza microscopic5 a mierii const5 in examinarea elementelor insolubile in ap5, de dimensiuni microscopice ; totalitate;-a: cestor elemente constituie sedimentul mi- . croscopic. El se obpne prin centrifugarea unei solutii apoase de miere, se usucg pe o lams, se monteaz5 in glicerin5 gelatinat5 Kaiser $i astfel se obtine un preparat fix, asupra c&.uia se efectueaz5 examenul mi- croscopic propriu-zis Modul de lucru, in- terpretarea $i numeroase aIte detalii nece- sare analivtilor constituie impreun5 ,,Me- toda de melisopaJinologie a Comisiei In- ternationale de Botanic5 Apicol5 a U.I.S.B.* - 1962, 1970 - autori Mauriaio, A., Lou- veaux J Vorwoohl G. Metod:~ se r e g a q t e in ~egis!katia F.A.O. - Codex Andys 681. 1968, iar in standardul romsnesc a1 mierii a fost inclus5 in 1976 intr-o form5 rezu- mativ5, $i anume cu referire numai la irnportanta granulelor de polen, a spectru- lui polinic, deci doar a unei p5ei din to- talul sedimentului microscopic, evaluat.3 ca sediment polinic propriu-zis. Prin STAS 784-4176 se introduce asffel in Romsnia obligativitatea malizei polinice ca baz5 a stabilirii puritatii sortimentale a mierii de albine Metoda international5 de meliso~a- linologie nu constituie doar un document
' recunoscut pentru valoarea sa stiintific5. dar ea este aplicat5 pe toate contin6ntele; in toate t5rile in care exista preocupare pentru rentabilizarea apiculturii $i aceasta reflect3 nu rnai putin preocuparea statului pentru respectarea normelor esentiale de protectie a consumatorului $i de control a1 alimentelor.
In mod curent se efectueazii analiza.mi- croscopic5 calitativ5, a1 c5rei scop imediat este stabilirea originii botanice a mierii, cu aplicatie direct5 in stabilirea sortimen- tului $i a purit5tii acestuia: -
Examenul microscopic const5 in stabili- rea proportiei in care polenul speciei care ne intereseaz5, se afl5 fat5 de restul gra- nulelor de polen. In acest f d se verificl
* U.I.S.B. = Uniunea International5 a Stiinte- lor Apicole -
dac5 o prob5 de miere poate fi sau nu considerat5 ,,monof lor5" ; de exemplu, pentru mierea de salcim, proportia mnim8 de polen este 30OJ0 polen salcim, Pn timp ce pentru o miere monoflor& de castan co- mestibil, proportla minima se apreciazii a fi cca 70°/0, Proportiile-l~mit& precizate mai sus evldentiaz5 moduI de corelare, de ,,re- prezentare" a nectarului unei specii prin propriul s5u polen. La salcim polenul in proportie inferioad contributiei de nectar din mierea monoflorg , $i d e aceea el a t e denurnit in nonnele melisopa~~ologice, ,,subreprezentat", In mod curent, se ad- mite ca lihiti% m i n d pentru ca un polen s5 fCe ,dominantu, proportia de minimum 4s0lO. Rezu1t.A c5 in mierea monoflor5 de castan comestibil polenul este ,,suprarepre- zentat" in rapwt cu n ~ t a r u l de. castan. Aceas6 relatie specif ic5 fiecgrei -plante intre nectar $i pqlen trebuie bine cunos- out5 de analbtuil aare iMerpreteaz5 un spectru polinic, conditia fiind necesar5 nu
'nuniai pentru wnfirmarea (sau nu) a ca- racterului ,,monoflor" a1 mierii, dar $i pentru completarea datelor certe, r e p r e ductibile care sint deosebit d e utile in re- constituirea cu precizie a modului de pro- ducere a mierii, de evaluare a vechimii sale, a conditiilor de stocare, etc Pentru clarificarea modului cum au decurs toate aceste &ape care preced momentul anali- zei, este absalut necesar, s5 se fac5 exa- minarea completsi a prep&ratului, - a tutu- ror elementelor din sedimentul microsco- pic, in totalitatea-sa. Deci examinarea nu se limiteaz5 la granulele de polen. Se va urm5ri gradul de inctircare in drojdii, in impuritgti microscopice specifice sau nu mierii de albine, ,,indicatorii de m a " (I.M.), granulele -de amidon, $.a. Cel putin la fel de important5 este interpretarea co- rect5 a polenului calo in mod natural nu-$i justificg proportia in sediment, $i in mod deosebirt a aspertuld exinei - ca de e;x. modific5ri avansate ale dimensiunilor, culorii, claritatea $i integritatea detaliilor morfologice (ornamentatii, aperturi) ; sem- nificatii majore are $i absenw aproape to- tals a or idror diferente fntre aspedul po- lenului recoltat de albine (sau direct- de pe antere) $i granulele. de polen din sedi- mentul microscopic a1 mierii.
In examenul microscopic a1 mierii . de -albine rnai trebuie retinute citeva preci-
z5ri esentiale ale Metodei de melisopalino- logie : , - .a~fMtenenta polenului se p a t e iden-
tifica limitindu-se numai la familie, dar este preferabil s5 se extind5 la gen $i chiar la specie Uneori identificarea fa- miliei e s t suficientii - de ex. pentru polenuri care indic5 doar zona de cu- les (Juncaceae = rogozuri) $i sint lipsite de valoare nectariferg sau poleniferg ;
la fel pentru polenul de Coniferae nu este foarte important sg se precizeze Abies sp. sau Pinus sp. De asemenea, in determinsrile curente se poate identifica un grup de plante din aceeqi familie : ,,pomi fructiferi" sau specii ale aceluiagi gen : .Trifolium ,,sensu lato". Exemplu la mentionare numai a genului ,sint foarte- frecvente, chiar pentrv plante cu impor- tant$ valoa-e melifers : Tilia sp. Mentha sp., la care precizarea speciei nu consti- tuie un indiciu deosebit de impprtant pen tu . Originea mierii. Frecvent Clenumi- rea completii (gen $i specie) este folosits pentru plantele c a e au in flora tBrii noastre o singud spacie reprezentativg ca sursB de nectar $i polen, specie care de obicei fiind $i plant$* de culturg con- stituie cu atit mai mult ^ b a a producpei de miere din ace1 sortiment : Onobrychis viciifolia-Sparceta ; Coriandmm sativum -Cctriandru ; Helianthus annuus - F1. soarelui ; Robinia pseudoacacia - Salcim ; pentru aumilk plank - de$i nu foarte importante melifer, se face meationarea speciei, pentru a deflni mai complet Pe- rioada sau/$i zona de cules : Centaurea cyanus - Albiitrele pentru culesul/ d k primiivarh-varii in zone de $es $1 Centa- urea jacea sau Centaurea austriaca pen- tru specii oare atest5 cules din finetele de munte $i din a doua parte a verii. Ultimele dotlg pot f i mentionate numai prin gen (Centaurea s p ) avind aspect @ semnif icatie comung, dar totdeauna al- bltrelele sint denumite $i prin specie! intrucit atEt prin semnificatie d t $i prin aspectul rnorfologic polenul acestora are 0 interpretare diferit.3 de F&U~ speciilor din genul Centaurea. - polenu1 plantelor iinsite de nectar $i d plant'elor anemofile se numgr'$ sepa: rat de ~01enul~ ~lante lor nectarifere. Po- lenul acestora, ajuns de obicei prin con- taminare in nectar $i in miefe are sem- nificatia sa pentru perioada $i zona de cules. dar. ~ e n t r u interpretarea corectii a , - cahititii $i catri~)teaisti%?lor de -comipozd-
' tie chimi&. a rrrediswzitiei l a cristalizare rnierii i i implicit- pentru evaluyea
ganselor in concurenfg a pietii comerci- ale. De asemenea, polenul plantelor lip- site de nectar prezint5 importantti in a- naliza mierii de origine extrafloralii (ex- clusivli sau partial&). aliitwi de ,,indim- torii de manii" (I.M.) $i polenul plante- lor nectarifere. Aceste trei categorii de
.e lemate rnioroscopke, prin raporEri $i verificarea unor corelatii stau- la baza conf irmiirii sortimentului de ,,manri1'. Din categoria wnpionat.3 amintim : p5t- lagina, macul, fagul, bradul, pinul, rogo- zurile, ulmul, gramineele. - pentru caracterizarea completi a mieqii din punct de , vedere polinic, examinatorul identificg toate tipurile de
polen din pr&rat $i astfel se realizead , , spechl $oltnicu a1 rnierii cercetate, care Completat cu- propofiiile afereste grupate Pa ,,Clase de freeventif, finali- zeazg analiza rnicrosmpici4 ,,calitativir". Precidm d Metoda de melisopalinologie ouprinde $i arializa ,,cant~tativ&", dar a- ceasta nu face abi&kl prezenurii Be fats.
0 .
MIEREA DE ALBINE DE PS:WIIPVARA - .
Culesul de primhvaril. e s c carbckrizat printr-o foarte mare diversitate a cmpo- nentelor polinice, decf printr-un spectru polinic foarte - bogat, i n cornparatie cu re-. coltele de miere de varg. Spectrul polinic este cu atit mai larg, cu cit-mierea se ob- tine dlb eele mai timpurii culesuri.
Care este cauza atit de puternicg, incit ea se repetfi de Ia an la an cu efecte a- proape canstante ? , Examenul microscopic evialenbiazg chiar L o evaluare generals (limi'tindwne n,u- mai la familii), frecvenfa ridicaq a plan- telor cu inflorire foarte timpurie, lipsite de ndtar , cu flori dispuse in inflo~;escente, deseori amenti (mitivori), cu cantitate de polen incomparabil rnai mare decit produc in general plantele nectarifere (cu flori i- zolate $i cu morfologia tipicii angiosperme- lor). Acesta este deci potentialul de care dispun plantele cu perioada de inflorire inc5 din lunile de sfiqit de iartlli-inceput de prifivarii. In februarie-martie : arinul, alunul (b. Betu~laceae) ; in m a r t i e w i - lie : plopul, salciile (Fam. Salicaceae) ul- mul, (F. Ulmaceae) ; apriliemai : carpenul mesteacbul (F. Betulaceae), fagul, steja- rul, (F. Fagawe) , n u c d (F. Juglamkeae), diferkte specti de s5laii (F. Micaceae), r5- chite $i ciitina albii (F. Eleagnaceae), etc
Din enumerarea farniliilor in functie d e perioada de lnflorire, se obse'rvii cii m u - mite plante au inflorirea e~alonatii pe cca 2 Imi, astfel incit, odatil Pn plus, cauza prezentei constante de la un an l a altul . a acestor polenuri este clarificatfi.
Regiisirea acesbr polenuri in miere este categoric conditionatS $i d e albin5 $i anume trebuie luat in considerare qi momentul producerii mierii, ca rezervs a fa'miliei. h t r e inflorirea plantelor necta- rifere care pot asigura nu numai un cu- les de fntretinere, ci $i cel de rezerv5 (mierei) este o diferentg de cca 2 luni, pentru unele specii timpuril. Aceasta este una din cauzele care pot e)cplica propor- tia redus5 a polenului discutat ; este VOr- ba deci nu numai de proportii reduse, ci ele trebuie' vlzute ca , ,umel ' , ,,restufiW , atSt in fagu+e, cft ~i in naturg ( ~ l a n t e izolak cu inflorire decalat5 fat5 ' de res- tul indivizilor amleiagl speciil. ,,Wrme1es
L-
(contintlare On pag. 12) .
, S& cunoagtem $1 s i valorlflclm baza meflferii
Prin cules timpuriu de primaivarg se de 250°c, tees ce rep*zi&&; indicele big, intelege valof l iwea cu ajutorul albine, climatic pentrn iaza &e idor i re . Dupg lor a nectarului gi polenului primelor cais urmeazai piersicul, cir-1, pmnul, plante melifere care ineep sii infloreasc5 viginul, miirul $i la u r d gutuiul gi nu- de la sfirgitul iernii pin& la mijlocul lu- cul. AstPel prin qalonarea inflorltului nii mai. In acesstfi perioadai exist& nu- pomilor fructiferi m asigurai un cules im- meroase gi diverse flori fimpurii care portant de nectar gi polen care dureazg migurg primul cules a1 anului reprezen- mai multe dptgmini. Dintre pop13 fmcti- tind @ primul imbold lieneru dezvol- feti mgrul gi ciregul cu numeroasele lor tares familiilor de albine. soiuri sint cel mai valorogi arbori meli-
Astfel alunul, anirml, ghioceii, bfindu- feri. Productia de nectar variazai de l a o @, viorelele, lalelele siilbatice gi alte nu, specie la alta, precum $i de la un soi l a meroase flori care cresc r&zle$e asigufi alto1 in limite largi intre 0,07-3.70 mg/ primul nectar gi polen ce stimuleezg dez- floare. In conditii climaterice favorabile voltarea cuibului familiilor de albine de la l i v e se pot realiza producfii de 8 care ente relativ reshins in acemG pe- -10 kg miere marig pe familia de albi- rioadii. ne. In acelagi timp familia de albine se
~ i f ~ i k alte plante mefifere care ur, dezvolts bine inaintea marelui c u k de meaza ca arfarul, brebeneii, &logul Salcim. zambila dar in special diferite specii dd 4 Cul~Sul cel mai s b u r B putem obtine salcie (salcia cgpreascii, salcia albg, sal- de la culturile de rapit5 care p e ~ ~ l t i v & cia pletoasg), asigurii in luna aprilie mai 1Pe suprafete mai mari $i a csror inflo- mult nectar $1 polen contribuind la dureazg aprOape pahu siipPmini. r i r a $) dezvoltarea familitlor de albine. C U ~ ~ S U ~ t imp~r iu de primaivarai se inche- cind avem familii puternice $i timpul ie cu alte numeroase flori timpurii din este bun in a dou& jumfitate a lunH apri, parcur% graidini. spatii vefzi $i din flora lie &lciile, pgpgdia si paltinu1 de cimp spontad, din pgduri. piiguni, marginea daux citeodatg recola de miere centri- drumurilor gi og-elor ca trifoiur alb. fugabilg. pgducelul, miiciegul gi chiar artarul $i ste-
f n Romsnia dispunem de o suprafafg jarul care asigur5 uneori o productie de
de 42,70 ha de specit de sglcii miere de manii. In literaturs de speciali-
qi alte specii moi cu un potential melifer se ggsesc numerolse date cu de pmductir evaluat la 6406 tone miere ~ ~ ~ m ~ r , " " ~ ~ ~ ~ . li valoarea neDtp din care 2139 tone miere reaoltabil8. , In (a%elul ce urmeazil am extra6 pen-
l h n e a aPoi mrcodu$ul, jugasmb k~ c a interesati principalele plante-me, pommbarul, castanul porcesc dar in me- Hiere de primgvarg timpuriu gi potenti- cia1 pomii fructiferi care merit% a ne alul br melifer, folosind lucrarea Insti- deplas5m chiar in. pastoral cind a~egtia tutulni de Ccrce-e produetie pentru sint cultivati in masive pe suprafete im- Apiculkrr& cu privire la studiul resurse- portante. lor melifere gi zonarea productiei apicole
intre apicultnrg $1 pomicilturii a fost din Romfmia, autori : I. BHlana, E. Tar- intotdeaullir o strinsg legiiturii. Avanta- @. E. Grosu, G. Dobroteanu, a ~ a i m D in jele pe care le oferg pomicultura, sint 1982. evidente tinjlnd seama de cantitatea ma- Este- bine sBi re#inem f a ~ h l a toate re de flori ce se concentreazg pe o su, datele prezentate in tabel referitoar? la prafatg de peste 219 000 ha cu plantafii potenlialul melifer al acestora an un ca- de pomi frnctiferi pe rod existenti in racter orientativ gi documentar. Valori- fara noastd. Potentialul melifer a1 live- rile exacte variazii in functie de sol, ali- zilor din taracnoastr& a fost evaluat l a mii, sezon, temperators, umiditate. in- 8 774 tone miere din care 2900 tone mie- gr&#minte, soi, presiune a6mOSferid ei re recoltabil8. Inflorirea livezilor este alti factori. 0 parte din aceste plante de mndifionaa de ritmul de desprimiivg- primiivarii cresc izolate sau pe intinderi rare ~i in mod special de evolutia tern- mici. Altele sint considerate buruieni ~i peratoril. Astlel la cds, specia ~omicol8 sint sistematic combgtute. Cgldura $i u- tea ma£ tfmpurie, s-a stabilit 6% pi& la miditotea sint adesea hotiiritoare pentru EnPlorrre are nevoie ca numa gradelor de prodnctivitatea lor. Primgvara c b d in
- Cmperatud, sicmulate peste 5' sii fie rrafur5 exist% multe f lori lvremea este ca-
I -. I
priciowi4 $i apicultorii care se deplasead 17'C in .timpul ailei. I n de aceasta, d e exemplu la pomii fructifed cunosc vintul trebuie sSL ,fie moderat gi soarele faptul cB adesea temperatura este prea sil nu fie pres puternic. Acesfe mndifii sc5zut5, ori albinele nu pot iegi la Cules ideale ar gebui fie lndeplinite Pn tot din cauza ploii. Pentru a realiza produc- timpul in910ritulni. Din nefericire nu se fii 'de miere de la florile pomilor fructi- feri &mperatura trebuie a fie de eel pu- POate intluenta hotgritor factorul cel mai tin 10°C in toiul noptii gi de cel putin important - vremea.
PRINCIPALELE PLANTE MELIFERE DE PRIMAVARK TIMPURIE
Denumirea papular& $I lnfloregte Durata Poteqtial Mlere Date botanic& (~tiintifica) In lma - , unei flori, melifer recoltabIl% biobgice
zfle kg/ha m a
Alunul *
Corylus avellana . IIJ 2-3 Afiarul american
\
Acer negundo PI-IV 3-4 Agri$ul q i bes-grossularia IV-v 3 Brindu$a galbenH Crocus moesiacus I11 7-8 Brebenelul Corydalis cava 1 1 1 3 ~ 6-7
I Cornu* , Cornus mas
E Caisul runu us-armenihca III-IY 3-4 25- 4'0 20 arbare
I , Cirgul - Cerasus-avium IV-V 3-4 3 W 40 20 arbore CBtina albi Hippophae ramnoides CoacBzul negru Ribes nigrum Corcodu$ul Prunus cerasifera Ghiocelul Gelantus nivalis - Jugastru Acer-campestre Miiciqul Rosa-canina MBrul Malus domestica Mesteacilnul Betula-alba Mierea' ursului Pulmanwia ma~&ms Paltinul rwu Acex rubrum Paltinul de cimp Acer glatanoides PStpBdia T a r a x m m offkinahis PBrul . P~irus satliva ' Prunul
IV- v \ ,
IV- X.
IV- v
25- 50 12 arbust - . arbust
20- 50 12 cultivat
.' 1 . 0 . 5 wren
2 0 6 4 0 0 90 arbare
10- 2 0 5 arbust
30- 42 20 arbare
10 5 orbore
50-100 30 Pam i
100-200 50 arbore
100-200 65 anbore
. 200 70 peren
18- 20 10 arbore
.. Prunus domestics IV- 4- 5 2 W 3 0 , 15 arbore . Porumbarul , Prunus spinoza
1
IV-V . , 5- 6 25- 40 15 arbust , ' Priducel .
Crataegus m&ogyna.. V-VI ' '- 4- 5 . . 35-100 25 arbust . . Rapita . . . . . . . . .
i : .. , . ' - Brasica Fapa oleifera , 1V.- V 6- 7 ( : , . .: ?; 3 q t ~ 1 ~ 0 , .:! .; 29' . ;.:,:gnual
8 - ,
I,. .<. , ', - ~ . 1 2 3 5 ' 6 - . 4 . . , - . , . 8
, . . . . R5chita . . . Salix viminalis - IV- V 6- 7 100 30 arbus t Rozmarin . Rozmarinus officinalis - IV-VI- 6-7 100-130 ' - 35 a r h s t Salcia cipreasc5 . Salix caprea
I 111-IV 3- 4 ' 156200 65 - arbust
I _ Salcia alb8 Salix alba 111-IV 3- 5.. 100-150 50 arbore Salcia p l e b s 5 . .. Salix (babilonica IV- V P 5 100 30 anbore
I , Scorn$ S o r m domestics V-VI 3-. 4 30- 40 . 15 arbust ,
I ' Sinaer - , i ! us sanguinea 111-1V
Tisa Tax& baccata V- X Trifoi alb Trifolitlm repens LII- X Urticuta
I Larnium purpureurn 111-IV ' Viorelele Scila .bif olia
I: v m n IV-IV i Ceraaus vulgaris ! - z s o g I '-. Salex cinerea 111-1V
Zambila Hyaciantu$ orientalis
30- 40
20-- 30 '
100-250
50- 90
Lo- 12
' arbust'
.- arb;&
= P . . .
m e n
arbust . I
POLENUL - INDICATOR AL PROVE NIENTEI MIERII DE ALBINE
. (continuare din pag. 9 )
dovedesc ins5 tocmai un cules substantial . dar. destinat .predominant ' consQmului,. in- tremerii $i nu rezerwelor din faguri. Pe de ,alG parte, se $tie cg p0knul plank- 1~ anemofile este definit ca avind va- I-Fe nutritiv5 inferioaril plantelor ento- mofile. AceastA realitate ar completa ex-
' plicatia privind ,,urmele" de . polen. NU se exclude ins8 ' 4 un alt adevgr: la ie- $ires din iarns, necesarul Scut de prote- ine $i dispoaibilul redus din natur8 sot aduce familia de albine intr-o stare cri- tic5 - $i atunci culesul de polen nu mai poate f i ,,optional6', dictat fiind acum - -
" 2.numai de tiscul , epuidrii. Reiese atit ' importanm relativi pe care o are valqa- rea nutritiv3i a polenului atuncicind apaF fadori de risc majori, cit -$i un alt aspect de .aseast& dat& penkt1 mrripozitia mierii
de p r i m h a d : Pn interpretarea pro'oeni- entei mienii, deci a noctarului, nu se va - lua in considerare polenul ,@ urme''. nici in cazul plantelor care au $1 secrefia nectarifex5 (sacii, r?ichite), fntrueit au caracter natural de ,,suprareprezentare4'. Se exclude de la participarea de nectar in proba analizaa- $i categoria plantelor cu. reprezentare aptoximativ echivalenta I
les complet (nectar-polen), substantial - (podgorii), relativ timpuriu $i astfel de- '
tale in mierea rezultaa. Accesul albinei terming pregnante caracteristici sortirnen-
la nectar $i polen (structura florii $i dis- I
pun- in influorescente), situeazii flora ,concurentLLU mult spre periferia ~ r e f e - 1 1
in pden, de ex. vita de vie. P d m ~ l fn urme a1 a c e ~ t e i ~ p l a n t d nu se poatk co'- rela decit cu o depoeitare tretiltoare a nectarului w e i fn faguri - $i nu prove- nienta real2 a mierii 1% .discu@e ; cu atit
rintei albinei in ace1 moment 1
( V U U r n ) , \
i
mai mult, cu dt vita de vie ofer5 un cu- 1
( Un bilant rodnic a1 apicultorilor doljeni 1 dar ~i o mare durere -
Carol BORA
La sediul A.C.A. - Filiala Dolj din de albine $i care nuntai tn acest a n au centrul Craiovei a m Qntilnit ~ i l e l e trecu- recoltat 2,3 $i respectiv 1,5 tone miere ; te pe d-nii ' ~ 4 u t & - secretarul 1,ulicg Vidceanu - pensionar d in oraftd tehnic gi mtu contabihl g e f , care Bdileyti, care de t a cele 63 familii de al- conduc a competatd g i simt gospodii- , bine a obtinut 1,9 tone miere, iar apiculto- resc destinele apiculturii din judetul Dolj. 7211 ~ ~ l e x a d r u Onescu din coinurn Go- NU mi-am p r o p ~ s in mod expres sd scriu gWu Sat $ k f U de la cele 55 familii de despre dl. Marcel Orzatd care de 15 ani albine a ,obtinut 1,2 tone miere. In cazul pdstoregte 0 avere imensd - albiniiritul. acestui a p i ~ l t o r este de remarcat faptul Imbucurdtor este ins6 faptul cd aici, i n cci el practicz stupdritul stationar ceea ce acest traditional sector de sctivitate, uneo- ti dd posibilitatea sd se ocupe de m n c a . ri nebdgat On seamii de anumite persona- cimpvlui sau de alte activitdti astfel c i latdti *-a fdcut loc acea descdtugare a fdrd s6 facd cheltuieji cu transportul* pen- energiilor latente, idbugi te multci vreme. tru deplasarea familillor de albine din- lntentiile, initiatlvele goptite cindva, au t r - ~ n ~ O C i n altul, recolteazd insemnate inceput sd prindd glas g i contur. Citeva cantitdti -de miere, exemplu care meritii cifre sint edificatoare $n aceastd privin- sd fie Urmat $ i . de cdtre alti apicultori, $6. Astfel de la citeva familii rdzlete $i ales acWm cind preturile la carbu- rdspindite pe toate coclaurile $i prin mi ranti sint destul de mari. toate satele de a. cdror existent& nici,nu Recoltele de miere obtinute de apicul- se prea gtia, s-a ajuns in p~ezent la o tori se valorificd, fdrd cote fixe sau alte adevgratd uniune de idei g i intelegere a interdictii, prin filiala' A.C.A. la preturi celor 3 400 apicultori, care detin cca 52.000 int te 200 $i 230 leilkg, cdtre alti bemf i - familii de albine din care i n fostele LAX- ciari la Pretui'i negociate intre ei sau uri - 2 950 familii, la R&ia autonomd - c h i a ~ Pe piaba liberd la preturi accesibzle. , ROMSILVA filiala Craiova - 1500 fami- Este adevdrat cd valorificarea recolte- lii, i0r la gospocld~iile individuale peste lor de miere prtn filiala A.C.A. faciliteazd 47 500 familii de albine. apicultorilor obtinerea de biostimulatori
lncepind cu apicultorii $i terminind cu apicoli la Preturi accesibile, medicamente ,,gefiiu acestors de la centru, d in fideli de UZ apic0l Ca : varachet, micoddin, lo- ascultdtori g i On acelagi t imp executanti camicin $i altele cu efecte benefice asupra ai sfaturlior date prin revistele de spe- sdGtdfi l familiilm de al-bine. cialitate sau la cursurile de apiculturd, au Este cunoscut faptul cci produsele apicote t r e a t la u n vast program de dezvoltare prin continutul de aminoacizi, proteine, a apiculturii din judetul nostru. In felul hidrocarburi, balsamuri, fermenti $i En acesta printr-un stupdrit rational gi rigu- principal _ de mic~oelemente au u n ,rol ros stabilit, p e n mnoagterea nevoildr al- . esential t n profilaxia gi tratarea diferitelor binelor in toate imprejurdrile - pe vreme boli ale omului. f n U m a unor cercetdri frumoasd & nefavorabild, au fdcut ca re- ale produselor albinei melifere s-au iden- coltele de miere sii creascd vbstantial de tificat numeroase microelemente determi-
,la a n la an, reugindu-se ca zn anul 19u- mnee i n ptocesele biologice gi fiziologice sd se recolteze 0 cantitate estimatd la i n or~anismul U m n . Cercetdrile $i studiile circa 688,s tone miere, d in care de la fos- f d a t e Pe aceastci linie de cdtre numerogi tele 1.A.S.-u~i 28 tone,-& la filiala Cra- ' medici $i farmacQti au dus la descoperi- iovd a ROMSILVA 10,s tone, iar de la tea IS^ h n s a ~ e a Pe piat% a unor produse gospoddriile indviduale mai mult de 650 apiterapatice pentru uz uman. . tone miere. Despre acest lucru ne putem convinge $i
Printre apicultorii care au depus mult En cazuZ i n care facem o vizitci la maga- strflet y i .au contnbuit efectiv la obtine- z i n ~ l de Prezentare gi~ desfacere a1 filial& rea acestor remarcabile recolte se nu&- A.C.A. Doll gi la cercurile apicole cu ges-
tiune de la Bhilwti, Cahht, R&ia$i, Pleni- 1-6 : 6ilviu Pwuc $i. Mihai Nicolaescu - ta Si incinta acestora se gdsesc ruc~dtori la Electrwutere ClaioVa care, gat, asamblati stupi orizontali, stupi ver- i n timpul lor liber qi in concediile de o- ticali cu magazin precum $i pdrti com- dihnci se ocupai de trhsportul On pastoral POnente *a : S O C ~ W ~ , corpuri, capace, po-
I . ' $i inwifirea ;elor 65 respectio 45- jamilii (continuare in pag. I?)
. ~
-
Ib manualul apicultorului (1986), la ddundtorii albinelor este amintit gi ursul brun (Ursus arctos L,), care, Zn. Romania fiind destul de rbspindit, in pddurile-dc? munte, poate produce pagube uneori insemnate la stupinele din aceste zone, 'sau chiar ceva rnai joase pe unde hoindzegte dupii hrand. $i in litetatura cinegeticd sint consemnate astfel de aspecte, iar apicultorii din zonele montane p i 'submon- tane au inregistrat cazuri pdgubitoare de acest fel. Se aratd (tot i n manual) cd, pierolerile sint t o t u ~ i relativ reduse, reprezentind cca. 100 de familii distruse anual.
Se $tie din vechime cd ursul se dii in vint dupd miere, pe care 9 gdsea odi- niqard $i o rnai gdse~te rar gi in prezent la roiurile adiipostite En scorburile arbo- rilor biitrini De altfel albinek, atacate de-a lungul vremurilor frecvent de cdtre urgi gi alte animale dduncitoare (mai ales mamifere), au ciipiitat u n instinct aparte, care le face sd se a laneze cind simt rdsuflarea caldd yi rnai intensd la intrarea
-in stup (sau in scorburd), jetul de aer cald $i umed exercitind o actiune excitantii asupra albinelor. Metodele mentionate in acela$i manual - de apiirare cu ajtito- rul ciinilor g i a unui zgomot intens - nu se dovedesc destul de eficiente fat6 de urgii niiriiviti la stupine, apicultorii trebuind sd le mute in alt loc. Gardurile elec- trice sau momelile imxircate cu curent electrk - folosite in alte tiiri, amintit4 $i ele - prezintd inconveniente g i unele riscuri ; &, probabil n-au fost practicate la noi. Totugi, ce mdsuri eficiente de evitare a pagubelor s-ar putea lua ? Conside- riim, 3n acest scop, in primul rind o cit rnai bung cunoagtere a caracterelor $i vie- tii ur$ilor. f n primul rind pentru motivul foarte important cd, a avea de indeplir- tat asemenea animale mari $i puterhice, nu numai cd nu este o problem6 simpld, ci este gi u n mare ris'c ; iar in a1 doilea rind, spre a putea folosi rnai bine terenul ,vi a gdsi naijloace gi sisteme potrivite cu locul, pentru evitarea $i indepdrtarea unor astfel de ,,vizite" piigubitoare a Wgilor ,,cdutdtori de miere" - cdci se pare cd nu toti ur$i intrd in aceastii categorie. D ~ T sd prezentdm intii cEteva date despre
Ursd brun (Ursus arctos L.), ' face parte din ordinul carnivorelor, familia Ur- sidae. Cind ajunie la talia maxim5 are intre 2 .$i 2,5 m lungime (coada avEnd abia 6-8 cm),- iar ingltimea atinge 1-1,30 m. Greutatea urvilor tineri de c&. 100 kg, ajunge la 400 kg la cei maturi $i inai im- . pun5tori, greutate care variaz5 $i in func- t i e de conditiile de hran5 muel5, mai mult sau mai putin abundentg. Coloritul, de la brun $i brun-rowat, variaz5 pin5 la: brun-negricios; cei ti,neri fiind rnai des- chi$i la culoare $i cu un guler alb rnai mult sau rnai putin pronuntat. Simturile ursului sint bine dezvoltate, in primul. rind mirosul, foarte f in , $i auzul. sensibil la -cele rnai slabe zgomote, putind s5 deo; sebeascg orice zgomot ce nu este obivnuit in locurile in care trsievte. Cu ajutorul auzului $ i , rnai ales a1 mirosului, in spe- cial cind vintul este favorabil (adie spre urs), poate s5 simt5 omul de la distant& mare. Trebnie s5 m a f ad5ug5m $i simtul pipSitului, la f e l ' de dezvoltat, care-1 aju- tA sB circule u$or -- chiar in timpul nop- tii -. in locurile cele mai variate ca sub-
strat, din desiqurile p&brilor gi terenurile accidentate. .
Obiceiurile uqElor difers mtrIt,-ehiar de la un individ la altul, in rapore cu virsta, cu sexul $i dup& locurile in care trgiesc. 0 categorie, f n care intr5 cei rnai multi, o formeaz5 cei precauti, care manifest6 des- tul6 prudent6 $i in general ocolesc locurile circulate de om. A,ltii - in general rnai putini - sint indrgzneti, uneori chiar agresivi ( m d ales cei b5trini $i solitari), categorie din care fac parte u r ~ i i care atac6 turmele $i cirezile, adici3 cei nSr5- viti la canne, precum $i unii dintre cei ce atac5 stupinele ; zicem unii, pentru c5 nu'- rnai cei 'ce le descoperg $i ajung s5 guste mierea revin apoi, sau atac5 $i alte stu- pine dUp5 ce au prins gustul mierii (dacg nu au avut prilejul s& g6seasc6 $1 cuiburi - de albine in scorburi).
Socotim c& 6ste opwtun pentru apicul- torii din zonele de munt'e s2 cunoasc5 mai m b t e d a k despre uwi, cu care ar putea veni in,contact intr-un fel sau altul, sau
I
s5-i observe m6car de la distantB. Astfel. ursul ajunge la dezvoltarea compleG la 3 ani, iar la 4 ani ajunge la maturitate' 1
lypiq8 8alqodm~ 'aqnnm ap e[auoz u!p a[augdn)s eI. ae[aqn~d samna nJ$uad '!aaa +eu!dqs asazgd 'aa !a3 nm !!wIna!de aqsaa ,ap l;pn!ad es w!d 'a!oa u! Injed -so awoejsap !S-gs qod @B.m '(yu!dn$s ap a aelodnuw asa!nool gwp) wauyip -0 as t!iollna!ds pup 'eqBsotr elau!dn$s pu!3e?s '~odv -a.~enu!luoo u! am y$ua!a!ja y!a an$ as nu mp 'g8nn[e !! eava 'aas u! aseaq anop nss aoj un no !$8!~ads a!j gs 'a!nl!s uqum nss Inao inan em-~d u! qu!s m '?par I= - laj paare ul
, a$e.qda !j qnd m-u !mmp muamasre aoun [nzm u! 'qunm ap a[auoz u!p au!d -nls aIaseoJamnu 'dma I&a[am u! 'a!$sz -!rqne FJ~J !$en!& !J qod nu !a 'y$squam -al%a pu!!j ~ol&&m saJemA 'qweds ?em re-u amo ednp '!a!agdn)s [na!uzed ap AVJB )!ug~ qsoj s pu!a yu!d - ldnls P el 1 a[ ap aa!qs as whaa 'a:utrou amag u! eajdnp q!z!a a? [nsrn 'm $eqeqsnoo ,s-B [nun el a~sa aJ$u! ')Inmap !em '!mzea al!aaze aqe$!o )U!S l!aas 'traassq ednp amainap pm [aa '!!$don [ndm!$ u! eunreap -twu! 301 pu!ne a~!inWe - !und !Jnsej no !!dnls ?+we $n!s pula '(a!rqmo?ao) Vunrrroq yu!d '(apn! qp putdaaul) er -en ?!.raps ap m? 'aol!Jo?lna!de !!dn$s mp alaa !S !mqaoas U!P aqleq~ys alau!q[V -
'(runad !6 F'bd '!sur) waag wp awq wy 3saIom nN '?a !~n%nw !S apa%eaj azuna3 sq!~aj!p 'aldq tq qwm~od ap !S zyao ap aqeoq 'JOI -!~npFd aleymau: aI!m$[ns u!p Je! '(a!ur -o3g n3 ased a1 aJeo ad) sup ap '!%r?u~ ap 'amur ap 'g~naurz ap 'ba~gur ap 'la3 -nppd ap qanq 'q~os ap q3nJj 'a$asn~d aaaur !8 aaad '~o~pe[als epu!y% '~o~!Bej .In2 -
ler de citre urgii a r e le-au depisbt, ar trebuf realizate diferite amenajhri gi in- stalatii, care & asigare in primul rind alarmarea gi indepiirtarea uDor astfel de masafiri nepoftiti, rari ce-i drept, dar piigubitori, ' putind constitui Chiar un pe- ricol potential penhv eel ce nu sint aes- tul de precauti in interventia lor impo- triva ursului. Spre regretul nostru, nu dispunem de metode sistematice, experi- mentate in acest scop, nici d e anumite scheme (inclusiv graf&e), cel putin pen- tru sistemele amintitq in Manualul api-
. eultorului (1986). mentionate l a inceput Ink-un articol mai vechi, L u p $ a n (1986). sint mentionate fl sugerate nnele arnenajgri $i dotai , in vederea W r s r i i , impotriva urgilor, a stuphelor ; unele mai simple, altele Mai pretenfioase gi costi; sitoare (indicate pentru stupinele marl, permanente sau ale unui grup de apicul- tori asocoiati in acest mop) cum sint : un paznic electric (cu curent electric ce ce Cstbempe) ; construcfii mai masive, ca fmprejmuiri solide, peste care s8 nu poaa pgtrunde urgii ; platforme de piloni, inalte de 3 m, de asemenea inaccesibile urgilor ; utilizarea undelor ultrascurte care indepairtaazg ursul de $tupin&, pe ling5 aIte dotAri rnai simple. Ar f i fost interesant de aflat d a d au fost aplica6e gi experimentate unele, sau altele din a- ceste sisteme propuse de autorul mentio- n&. In aces0 .context considergm utile citeva m h u r i in primul rind. Pentru in- stalarea unei stupine in zoona de munte este necesari3 \ consultarea personalului l lv ic local, care cunoqte situatia, chiar
. efectivele urgilor din zon6 gi circulafia lor, putind oieri sfaturi bune pentru am- plasarea stupinelor. Amplasarea este in- d icaa chiar in vecinstatea cantomelo; sitvice. Asoocierea apicultorilor este de a- semenea utilH (chiar neeear&), putindu-se asigum supravegherea prin rotatie, mai ales pentru timpul nopfii, urgii cgutin- du-$i hhrna in acest interval. Ciinii de preferintg ciobilnqt?, d e munte), sint foark necesari, asigurind permanent dar- marea apicultorilor, atit ziua cit gi noap- tea. Necesitatea unor Emprejmuiri cores- punzgtoare gi eiicien?(e : garduri solide, inalte de minimum 2,5 m, prevgzute cn o ,,Streaginii" spre exterior, din citeva $i- ruri de sirm5 ghimpats, la care propu- nem s& fie atirnate, din loc in loc, clopo- @i, t&lgngi,-gi alte obiecte care prin tre- pidatia gardului gi sirmelor (eventual
. , . . lovib de urs p&h &ri&rq s& sune, stii- dent4 Gardtmile dl$ panouri demontsbile, solid fixate in piiinint prin interiorul imprejmuiril, s& nu aib& asperitgti, care sfi permit5 escaladarea lor. Astfel ele pot fi mutate dupii caz, anual sau periodic. Pot fi metalice din lemn, din panouri d c beton, utilizabile vreme indelungatg. Mai pot f i uCtilizate aparate 'electrice $i electroniw. De exemplu, un ref lector auto puternic. manevrabil, urm&rind ur- sul cu l u d n a s a ; sau instalarea a 2 sau 3, (dupii caz $1 posibilitilti), semnalizoare cu l u m i d intermitentll, de Ppul celor de la autovehicule grele sau auto-sanitare, inclusiv cu sirens, care si3 fio puse in funcfiune imediat ce este semnalatii apa- ritia ursului ( d a a db ciiBe, de clopotei. sau tiiliingi etc.). $ocul luminos $i cel sonor, ca efect-surprid, vor inhiba ten- tativa ursului. Existents unui vas cu mo- t o r i d $i a unei fgclii tinut5 in el, care s& fie aprinsg repede $i sruncat& spre urs, poate f i eficientil, dar poate prezenta gi pericol 4n mediul pliduros, cu ceding uscat&, fmmar etc., trebuind evitate orice fel de surse care ar putea declanga in- cendii, chiar d& ursul fuge de f o ~ , cum se mat% (L u p $an , 1986). Posibil d fie utilg g i mentinerea in funcfie a unui apa- rat de radio, permanent. Noi ins5 consi- dergm c.5, mijloacele electronice pot fl folosite eiicient (degi se impun experi- mentgri in teren, chiar cu ajutorul perso- nalului silvic local) a avea l a dispozitie un casetofoon cu sonoritate ,bun&, legat gi la un difnzor plaaat la easecare dis- tanfg in afara imprejmuirti shpinei. A- cssta, avind imprimate pe casete diferite sunete cu intensitate maxim&, cum a r f i : pocnituri, zvon puternic de glasuri ome- ne$.ti, chiote g i iluiergturi, chiar grohiit de mistref (animal care incia ursul la atac) g.a., putind fi pus in funcfie ime- diat la nevoie. f n lips&, se p a t e folosi si
4
un magnebion, eventual cu amplilicator , gi difuzor (chiar 2 difuzoare, ,plasate algel ca sunetele si3 se interiereze). D q i este necesarg .o experimentme prealabilg, cum am indicat rnai sus, sugersm g i im- primarea pe case35 sau band6 magnetics, de sunete de urs in pericol, deci care se retrage invins gi alungat (mai greu de obtinut, poate cu concursul eventual al griidinilor zoologice). Deci, opiniile, aga cum este $1 iiresc, conduc la ggsirea gi folosfrea unor rnijloace variate $i cit mai
eficiente, pentru indepkrtarea uqilor care ar incerca sg atace stupinele, la evi- taiea pagabelor. Sugestiile prezentate, ti- nind seama $i de comportamentul w s - tor animale, care fn general eviE omul $i locurile foarte circulate, se retrag in fata unor factsri ,neobi$nuiti pentru me- diul lor de trai, merit5 a fi avude in ve- dere, de la caz la caz ~i in functie de loc, experimentate $i - perfectionate, chiar in sensul combinilrii lor sub diferite' forme. util sli afliim ptirerile celor ce au avut In final, congidergm cii ar fi deosebit de
UN BILANT RODNIC AL APICULTO- RILOR DOWENI DAR 91 0 MARE DURERE
(conttnua~e din pug. 13)
digoare $i altete pi, tot in rafturile muga- zinelor respective, aldturi de renumita miere de salcim $i poliflord, se mai gcisesc numeroase produse apicole c a : polen re- co1tat.de albine, miere cu propolis, miere cu ldpti$or de matcci gi apila.mil ; derivate apicole ca : otet de mere $i miere, creme pentru fat6 (cosmetice), produse antireu- matice pe bazci de venin de albine, propo- sept, depilator $i altele.
I n magazinele proprii mai exist6 la dis- pozitia celor interesati materiale d s pro- pagandd, publicatii de specialitate etc. Apicultorii nu trebuie sd uite cd renumi- - ta revistd , ,Rm&nia apicdl5" le este ab- solut necesard $i cd mai pot contracta abommente pentru gnu1 1992 atit la maga- zinele A.C.A. $i cercurile apicole din ju-
,det, cit gi la oficiile pogtale de care apar- tin, revista noastrci figurind fn Catalogul presei romcine la pozitia 287. Costul unui abomment anual este de 400 lei deci rnai putin de pretzel unui kg de miere pe pia- f a liberd.
A$a cum preciza dl. Marcel Orzati - secretarul filialei, la magazinele proprii ale A.C.A. se ptimesc spre vinzare On sistem consignatie adt produse apicole precum p i alte mdrfuri necesare publi- cului larg cumpdrcitor. . 1mpoTtW.este faptul cd numai p i n ma- gadnul A.C.A. d in Craiova se desfac lu- nar mdrfuri apicole i n medie de 1,2 mi- lioane lei. Regretabil este ins6 cd uneori lipsegte otetul de mere $i miere ca gi unele produse cosmetice, iar propolisul spray nu se rnai gcisegte de peste u n a n spune dl. A lexmdru Ihnca - lucrdtorul gestio- nar a1 magazinului.
Ca o Oncunumre a acestor remarcabile realizdri ale apicultutii d in , judetul Dolj, meritd sd fie mentionat $i faptul cd pro- fitul programat On anul 1991 de 220 mii lei- a fost depdgit la 31 octombrie cu peste 56 mii lei, iar pin6 la sfirgitul anului s-a realizat u n profit cle peste 356 mii lei -
asememeo LntImpliW gi cum s u procedat - revisto fiind In wteptarea orMror ex- periente bune.
LUPSAN (V.), 1986 - Ur$il $i stupinele. Apicul- tara In Romania, Bucuresti. Nr. 6, p. 20 .
ROS~T-BAI;ANESCU (C.L inel - I l rrn~le - - - - - -. - animalelor satbatice (~r&l).--Edit. Stiintifica, Bucurepti .p, 47-52. . . .
SIMIOMESCO (I.), 1938 - '~auiia' ~ o ' h k i e i , BucureSti. p. 23-25
WITTING (0.1, 1960 . -, Ecanomia .. vinatului, BucureSti. p. &j8--66,'.-'. 7 -.--. ., . ' . .'' .'
a i m m m m m m m m s u w m . ~ a tinut sii ne Pxecizeze in final dl. M6tu B d e a - contabilul sef a1 filialei.
Profitul cinstit vine. jn t imp g i el se adund destul de greu. Pentru cei care pd- gesc pragul apiculturii avintindu-se Ontr-o asemenea ,,afacerel' i i Sncunogtinfeazci cd i n afard de miere, pokn, propolis, cearl, de la' albine se poate obtine $i noul pro- dus apicol - VENINUL D$ ALBINE - produs care se valorificd direct prin In- stitutul de Cercetare gt Productie pentru Apiculturd Bucure~ti , la pretul de peste ,400 mii leilkg. I n afara granitelor tcirii noastre acest m u produs este foarte cciu- tat preful lui depd~ind chiar pr@ul au- ru16i.
I n finalul documentdrit a m refinut g i faptul cci fondul melifer din judetul Dolj a cuprins tn anul 1991 o suprafat6 d e circa 9300 ha salctm situindu-ne din acest punct de vedere printre cele mai mari bazine melifere din tard. Aldturi de sal- cim se rnai Onscrfu ~i cele peste 23 900 ha cultivate cu floarea-soarelui g i supfafete rnai mici de plante pedicinale precum coriandru $i fenicol, suprafete cultivate rnai ales i n zona Plenita.
I n scopul mdririi suprafetelor melifere $i pentru sporirea productiei de miere, conducerea filialei A.C.A. Dolj face u n ape1 cdlduros cdtre toti apicultorii jude- tului, ca Empreunii cu conducetile primd- riilor $i a Regiei Autonome Romsilva fi- liala Dolj sd treac6 de urgent6 la plantarea de arbori icu potential melifer ridicat precum otetar, sophora g i evodia. 0 *ce- rintd de inimd gi suflet este $i aceea cu privtre la pdstrarea $i apdrarea ca lumina ochilor a ,,aurului verde" a1 judetului. , ,and a f l ~ m din ms-unedlia c i sint de- vastate suprafete Entregi de %JcEm $i li- vezi de pomi fructiferi, simtim o mare durere de parcl ni se rupe inima" .a tinut sd precizeze On final dl. Marcel OrzatB secretarul filialei.
Faptele $i cifrele consemnate atestd con- vingcitor cci gi apicultorii Doljului au por- nit cu paqf siguri On tranzitia spre eco-
'nomia de piatd.
A1 PAJISTILOR NATURALE biol. Elena-GROSU - Institufjul de Cercetare gi Productie pentru Apicultatg -
f n acest context, i n perioada 1988-1990, colectivul de specialitate din I.C.P.A. a cercetat potentialul melifer a1 paji~tilor cultivate, pe baza determiniirii capacitiitii melifere a leguminoaselor incluse i n ames- tecul furajer.
Cercetiirile s-au desf i i~urat i n cadrul Statiuaii experimentale didactice Moara Domneascd unde s-au cultivat amestecuri standard, utilizate On prezent $i pe plan mondial : - Dactylis glomerata 6O0In cu Medicago
sativa 4O0/,, - Dactylis glomerata 60°h cu Trifolium
pratense 40°/, - Dactylis glomerata 60°/0 cu Onobry-
chis viciaefolia 40°/0 - Festuca pratense 60°/0 cu Trifolium
Tepens 40°/n - Phleum pratense 60°h cu Onobrychis
viciaefolia 40'% Pdstrind aceea$i proportie intre graminee
$i leguminoase s-au folosit de asemenea amestecuri constituite din douii graminee ~i o leguminoasci, o graminee $i douci le- guminoase.
Parcele inscimintate cu amestecuri fura- jere au fost fertilizate cu azot, fosfor si d e asemenea cu gunoi de grajd adminis- trate i n diferite doze.
Rezultatele obtinute la cele 16 variante au ardtat cci abundenta floralci a legumi- noaselor, exprimatci i n nu~msr de flor~i pe mebru patrat diferii On functie de grami-
nezle folosite On amestec. Astfel, Medica- go sativa "z asociatie cu Festuca pra- tensis Onregistreazii u n numiir mai mare ,
de flori .pe mertu piitrat comparativ cu amestecul pe bazii de Dactylis glomerata.
N u m k u l de flori pe metru pstrat este de asemenea determinnt de caracteristicile biologice ale plantei leguminoase. La Ono- brychis viciaefolia s-a inregistrat u n nu- mdr de flori cuprins Ontre 8.163-22.908/m2, Medicago sativa intre 35.973-173.089 floril m-', T r ~ f o l i u m repens intre 3.235 $i 16.139 $i Lotus corniculatus intre 3.322 $i 6.320 f 10rilm~.
In ceea ce privevte potentialul meLifer, valoa~ea maxims a acestuia, e s t i m t s la 177 kg miere la ha, a fost obtinutd la varianta Festuca pratensis i n amestec cu Medicago sativa, variant5 la care s-a ad- ministrat doze moderate de gunoi de. grajd (40 $i 60 t,'ha) $i ?ngrii$iiminte chi- mice ( N 50 P 50).
De altfel, s-a constatat On toate cazurile cci ingriiscimintele chimice i n doze crescute ir. combinatie cu gunoiul de grajd i n doze maxime (80 tlha), diminueazii productia de nectar $i mierelha.
Un exemplu elocvent il ofere varianta Dactylis glomerata cu Onobryhis viciae- folia la care valoarea cea mai mare de miere de 77 kglha, s-a inregistrat On ca- zul adiminstriirii unor doze moderate de ingrii$ciminte chimice ~i organice. Prin
mcirirea dozelor de azot $i gunoi deqra jd , Se,. 0 m b ~ y c h i s viciaejolia fi Lotus corni- productia de miere scade la 3 5 . kglha. , - culcrtws.
Variantele cu amestec deiclouci graminee De sukdilniat wte faptd c5 mestecurile $i douci leguminoase au ,arii.tat. cii valba- Cumjqo-rnelifere pe baz5 de graminee $i rea melife& a structurh Trifdium pra- : legu~nmse+'nkihte h cubtivarea pajicj- tense + Lotus cornicu@tzbs esta superi- . tilor swresc varloarea melifer3 a arestora, oar6 structurii Onobrychis viciaefolia 9 h toate kaz&ie, cu 2 pin& la 8 ori rnai Lotus corniculatus. mult, campamtiv cu paji$Me nahurale.
A rezultgt de asemenea cci dintre legu- De asemenea, prin participarea legumi- minoasele furajero-mzlifere studiate, Me- noaselor furajere creae productia de mas& dzcago satiua prezintci o valoare meliferd verde $i calit3ile furajului datoritci con- stlperioarci, urniatci de Trifolium praten- tinutului ridicat de proteine.
Este dicyelshexylamoniu, produs 'de secretie a1 mucegaiuhi Aspergillus fumigatus. -
Se utilizeazg in combaterea nosemozei albinelor, Maladia este pro- dus5 de protozoarul Nosema apis - Zander. ,
NOSEMOZA POATE FI DIAGNOSTICATA NUMAI PRIN EXA- MENE MICROSCOPICE DE LABORATOR. ~ a l a d i a evolueazii d e regnlg in familiile de albine slabs yi se manifest5 iarna $i primiivara timpuriu. Albinele bolnave prezintii abdomen dilatat $i diaree. fyi pierd capaci-
I tatea de zbor $i mor in stup sau in afara stupului. De retinut faptul cii diareea albinelor nu este produsii numai de nosemozii ci ~i de intoxi~a-
1 tiile diverse, alimentatie de rea naturg (sirop fermentat, zahiir insufi- cient rafinat, miere de manii, nectar ~i polen toxic, apii poluatg, drojdii,
1 fain; de soia, lapte praf alterat, hriiniri suplimentara in cantititi mari 1 cu polen $i alte adaosuri in exces in timpul iernii), lipsa zborurilor de curiitire. In toate aceste situatii fumigillina se administread inutil.
- A D M I N I S T R A R E I Medicamentul se utilizeazg in sirop de zahiir 111 sau 112, in functie de anotimp, prin dizolvarea cofitinutului unui flacon in 25 litri de simp, la temperatura mediului. Amestecul se face mai intii intPo cantitate mica" de apii, care apoi s e adaugii prin omogenizare -continu5 in canti- btea de sir*.
Pentru o familie, de albine sint hecesari 5 litri de sirop. Se admi- nistreazii cite 250-500 ml in functie de puterea familiei de albine, Administrarea se face la interval de dou5 zile.
Tratamentele se fac toamna ~i primiivara in siropul de stirnulare.
P R E Z E N T A R E \
~ u m i ~ i l i i n a se livreazii in flacon m un 'continut de 20 g din care numai 0,5 g reprezintii substanfa activii:
Cu un flacon se pot trata 5 familii de albine. Se piistreazii in m e d i ~ uscat yi rece, ferit de lumin5.
! -,: % ' . . ~ . . . . . .
. . . . . . .. . I . . ' _ -;;: :< .- :;..;. ' ' . . . - . . -- ,
< . . . , . - (*'... .. .
. . . - .J. '- . ~ ~ ~ P M ~ u A L DES~NAT.AT~T APICUL&RI.WR INCEPATORI . . . .
CIT $I CELOR CONSACRAP Y .
.. BA-ZA MELIFERA. .' - autor : Prof. Dr, Bng. MARIA OCTAVIA MANISOR
I n conditiile zilelor w a s - tre, dezvoltarea $i rentabi- learea apiculturii nationale este greu de conceput fir6 a asigura albinelor u n cu- les continuu prin fmbunii- tdfirea bazei melifere loca- le sau prin prgcticarea stupdritzrlui pastoral, in ve- derea valmificdrii la t imp g i n bune condipuni a bo- gatelor resurse melifere e&stente i n tara noastrd.
I n acelagi t imp apiculto- rul trebuie sd f ie bine in- struit f n ceea ce priveste folosirea celor mai potrivite tehnologii de crestere $i exploatare a famililw de albine +-i sd cunoascd te- meinic flora meliferd din zonii g i imprejurimi. Baza meli fwd este o conditie principal6 a succesului i n apiculturd. U n bup apicul- tor trebuie sd cunoascci de- pendenta albinelor de baza meliferii, sd aibd notiuni elementare de botanicd api-
- cold ca sd recunoascd flora meliferd, sd aprecieze pe- rioada $i durata lor de in- florire, sd facd prognoza culesului, sd cunoascii $i sd evalueze productia de nec- tar $i polen mutfnd stupii operativ acolo unde natura asigurd u n a l e s de h tre t i - nere sau productie.
~ p a r i t i b recent6 a cdrtii ,,Baza meliferd'' de dr. ing. Maria Octavia Miini$or edi- tat6 la sfirgitul anului tre- cut de Redactia publicatii!or apicole este bine venitd $i satisface pe deplin atit ne- voia de informare gtiintificd a speciali$tilor dt $i orien- tarea practicd a apiculto- r i lm profesioni$ti $i ama- tori.
Cartea cuprinde 222 pa- . gini, fiind sistematizatd in
10 capitole cu 92 ilustrafii, 10 tabele $i hdrti utile. Au- tom1 a reusit sd stringd, sistematizeze $i sintizeze cu migald g i competent6 un material bogat, deosebit ole util, prezentat clar, concis, fiind u$or accesibil tutu- TOT. Cartea a fost atestatd i n acelag t imp ca u n valo- 70s manual didactic pentru liceele agricole p e speciali- tate.
I n prima parte a lucriirii sint prezentate sintetic o se- rie de notiuni de botanicd apicold utile tuturor apicul- torilor. Astfel se prezintd schema alccituirii unei flori, se mentioneazd diferite ti-' puri de flori $i inflwescen- te, despre factorii care in- f luenteazii hnf lorirea g lade- lor melifere, resurse melife- re (nectar, polen, mand) di- jerite criterii de clasi'ficare a plantelor melifere $2 al- tele. h suita capitolelor care
urmeazd stnt prezentate in mod cuprinzdtor o 'serie de pro bleme importante por- nind de l a situatia actual& la cea de perspectivli a dez- voltdrii bazei melifere i n tara noastrii. Se prezintd modul de estimare a balan- tei melifere, metode de im- bunlititire a bazei melifere, retete de culturi furajero- melifere, despre mierea de m a d f i producdtorii el, prognoza culesurilor i n api- culturd, importanfa poleni- ziirii plantelor de cdtre albi- ne, organizarea $i practica- rea stupciritului pastoral etc. 0 atentie deosebitd se acor- dd prezentdrii tipurilor de cules diferentiate care co- respund $u cele $ase zone bioapicole din tara noastrd. Cel mai mare $i importhnt capitol este rezervat prezen- tdrii numeroaselor plante melifere d in flora tdrii noas- tre. Se prezintd circa 100
f
plante mel i fere grapate i n 34 familii botanice. La une- le plante melifere se mai adaugd numeroase . specii, varietcifi, forme, soturi g i hibrizi. Principalele . plante melifere sint /cuprinzdtor prezentate, mentionindu-se la 'fiecare importanta spe- ciei, caracteFele morfdogice, - cerintele fat6 d e climd g i sol, zonele de culturii, teh- nologia de .cultivare gi tn- multire, combaterea boltlor $i ddundtorilor $i caracteris- ticile melifere.
Caracteristiclle melif ere intereseazd in mod deosebit majoritatea apicultorilor. A- cektea sint destut de cu- prinzdtor prezentate) la une- le plante melifere de bazd. Aici se prezintd perioada $i durata de tnflorire a plantelor, evaluarea pro&pbc- tiei de nectar la hectar $1 a cantitGtiC de miere re- coltabild la hectar, canti- tatea de nectar en floare $i ' concentratia 5% zahiir a nec- tarului floral, Zncdrcdtura de stupf' optimii recomanda- tci la hectar, culoarea, aroma $i proprietcitile mierii m o m - - . fl>ore obtinute $i altele. A- ceste informafii $nt intere- sante $i deosebit de utile pentru apicultori. Apreciem efortul, seriozi- tatea $i competenta profe- sionalii a autorului in ela- borarea acestei valoroase lucrdri pe care o recornan* ddm cdlduros tuturor api- cultorilor.
Avind in vedere impor- tanta acestei teme $i spi- mind intreaga literaturd eaistentd in acest domeniu doresc ' sd fac o sugestie pentru viitor care se adre- . seazd atit speciali$tilor dar msi ales redactiei publica- tijlor apicole. Sint convins ca fiecare apicultor doreste
(continuare In pug. 22)
RASPUNSURI f ing. Traian B1 i 1 - Apicultorul Stefan Constantin din I Bucure~ti, B-dul Metalurgiei 50, bloc R 11, I sc. B, et. 1, up. 50 ne relateazii cii anul t *
trecut unele familii de albine ~ i - a u schim- bat liniatit matca, dar a avut cazuri cind familia a roit. Intreabd cum poate cu-
- d
7ioa~te familia de albine care create botci in vederea schimbiirii liniatite $i cind creqte botci En vederea roirii ?
- Jmtinctd de roire la unele familii de a l h e este unai mult Wu mai putin dez- volbat eltdstbd famidhi de albime roitoare care au acest i W a c t f W e dezvoltat ih timrp oe alte familii de albime nu roiesc ele m e n t i u - s e prim simpla mqtere $i inlomire natuml5 peniodicli a m5tcilm (fe- nomenull se nime+te anedxdie - vezi re- vista ,,Romania apicolii" m. 5/1991, pag: 27). A m t 5 tendintti mai mare sau ma1 mica la r o i ~ e este un caraatm ereditar. De aceea apicultorul a x e nu d q t e in- ,mulltima alhinelor roitmre . trebuie s5 fa- vorizae $i sg imudteasc5 artificial f m i - liile n e r o i h r e f 5 c W astfel o selectie.
Pmtru mevenirea mituhi natural mai 'trebuie avut5 in vedere neoesitatea in& turki i unor cauze care stiunuleaz5 acest h t i n o t $i in care scop- este obligatoriu s5 se &gnure din t imp l k g h cuibului r d z i n d u - s e spatiul comspunz5tor astfel ca mitciie sg depun5 ou5 iar dbinele s5 areaw5 faguri mtificiali, s5 se asigure ventht ia evitkdu-se supminoglai~ea stu- pUIIRli. De asemenea t rebde asigumtii din t h p schhbmea m&kilor bgbrine $i ne- pro mce.
Referitor la recummerea b o t c i h de 'roire h t 5 de cele de schimbaxe liniqtit5
I m e n t i o n h c5 b W 1 e de r d r e sht in num5r m e de 20-30 botd pe un fagure iar in stup pot exista chi& 70-80 botci,
I ?n ti- ce W t e de sohimbare Liai~tik6 sint putiae h aurn*, de obdcei 2-3 mtci
I pe un f a m e . - Dac5 o M l i e de a M n e $i-a schinnbet
llini&it matca a r e u lkn ib~ s a tmpere- I fi.
chwt 2-1 mod corespunziitur $i a fnceput pmta, avan garantia c5 fmnilia respec- biv5 nu va mi roi. Exist5 Ens5 situatii in care uncle m5tci the re obtinuk chiar
, prin schiunbaire lini$%it5 pmzint5 unele
I dgfidente'ascuarse sau b-perecherea ei a fost insufidmth motiv pemtnu care albi- nele o P W i e s c crescrndu-gi alt& mat&. 1 1 1 De regul5 o aseanearea famidie nu roiqte
I' dar exist5 pi excepvi.
UCOVINEANU .
- Ma'tcile se imperecheazd o singurii datii sau de mi multe ori ?
- Practica $i. ex@m@ a demonstrat c5 majwitatea mhttilor zboar5 de rnai multe ori pentru irnperechere. Cel de a1 doidea zbor de ignperechere este determi- nat de amtitaka de speaun5 insufkient3 acuunukt.5 cu m i a primului z h . MEiki- le hperecheate pe tilmp neEavoraM mi- mesc mai putin6 sperm8. Cresc5brd de m i t d p-of. a. h. Bukher sustime cti m 5 W care s-au imgterecheat o singur5 data sink rnai putin producbive $i sint inilrrculte de G n e .
Cancbuzia mamian& a c ~ c & t m i i m este c5 irnpmecherea W b r pc&e B repe'- tat5 sau mulltdplti, Prin hnpmechere re- m t i i se intelege hpwwchwea m&kiilos cu cite m singur trh;tor ins5 h decursd a rnai multcc nbruri .
Prin imperechere mdtipi5 se EnMege hperecherea m5tuidor cu mai multi trin- tmi in cursutl acdui-i zbor. Insu$irea m&trcl.ior de a se imperechea cu mai murlti trlntori se n u m e ' pdilandrie. Festibta- tea mrvtcihr deipinde Sn mare mhutr5 de repetarea imperecherii lor.
- Care sOnt principalii factori ce injlu- enteazd obtinerea u m r mdtci bune g i pro- lifice ?
- Penbru a &tine m5ki bune $i pro- Lifice acPstea txebuie s5 proving din fa-
_ milii de dbim sh5toase $i praductiive iar cre,yterea $i imperecherea lor sg se fac5 !a periocmde opbime. Sa canshtat c5 marsul c u l d u i $i starea meanii au o irn- pontanH deosebit5 in d e z v a l b m gi im- perechwea lm c o r e s p u n z m influen-
. tjnd calibtea v i i ~ e l o r m5tai. MBtcrle zboar5 la innpermhere in mle mai calde ore ale dei, 'de la orele 12 la 17. Tempe- mtum a e r d d trebuie sEi fie mai mare de 20°C $i l i v l lidgtit. Vjnrtull miqo- . reaz5. procenrtutl de *~mperecher& a m5M- lor. ,C&tia pninciW5 a obtinexii unor m5tci fertile este inrperecharea lor cores- punzMoare asrtfd ca sg-$i acvlmuleze un n m k mare de spenmabozoizi.
S+i ansta ta t c5 voluunul spermei ejacu- k t e de u,n tmfntor este in medie de 1,7 mms im voimul de acumulare in spermatedi a spemnei de c5tre o 11.llilltc5 este mult rnai '
mare, ceea ce ne Wept5tegte p rwpune- rea c3 o mMc5 S - i h ~ putea impawchea c b cu 17 trjntmi.
cu 8-9 trilutori. La rn&Wle coreapunzii- in a$a fa En& 65 pIWdticl ruperaa bul- tor imperecheate cu m i &ti ' t r h t m i buhi s&k Ace& hpt se EntimplB , s-a detamiam cel m i mare nnm5r de nunmi la ulhim ei imperechere cind se spenmato&zi care n m k l 6,8-6,9 miltioa- fmmeaz5 nnulmitul semn de h p e n x h e - me sperJrrartozoizi. Asemenea m&tci %ncep re ce nu mai iai%duie d t 5 wpulare $i imediiat ouahui $i promit s& devina m5tci atumi marbca se h p o i a z l i n stup. bune ~i prolifice. Wl pnia Imperecherea efeotuath nu
s-a acumuht caintltatea necasarh & - Care este durata $i distanta zboruri- spemtozoizi 6i smnul de mrmhere lor de imperechere a miitdlor $i modul nu mte fi mwwt de m;utca sin- de atragere, a trintorilor ? gura ea se intoarce in stup -$i d~upg int - Dusrata zboaslrfior de Emperwhere va- departarea semnudd de imperechere de
dazg intire S 3 0 mimute. In unde stiuatii catre aibine m a w este dim nrxl 0icpbilS a c e t 5 ctur&& mte ajunge si la 50 a Zace un dt zbor de i m h e r r e . minute dar ea k d e cu &t v r k e a h a - imteazg spae v m l cind n u m h l de WnM. Aitractia sexwrtll a m&tcilor se da- toreaz5 eliunintinii mui *complex de fe- rmmmi, sewetati & special de glandele m m d i b d w e . M5tcile in zbor r&piLIldesc in spatiu acest rmisos ma%oknistic, pe o xaz& d e &a 100 m care m t i t u i e zona 1m de &*tie. mntorS1 slat ahra$i de acest xr&fos, fwmfnd agiloanerki de t r im- tori mre mire m a ! in zbm ' m r - o - puteimic5 stare de exoibtie um&ind produwea actullui I@ulatm. Irnpereche- rea se aea1I~izeaz5 m aer la h8lt;ime iar di-@ de stupin5 poate deplvi mai m d t i kliloonebfi.
- Cum se poate observa locul de adu- nare a trintotilor ?
- CCbirea 1ocuW de d u n a r e a trbto- nilor este nxid d i f i d l $i cu o importanth pr&c% nwmmhfica;tivl. Penrtiru a-$i sa- t i a o e cundozitatea $i a vedea acest spec- taco1 cermtggtmii gOidntifici au hag ina t un pnxedeu care cants5 in l e g a m a 3 ba- lame cu ejutmul mui fir de n y h au o Iungiune de 30-40 m. fa dbhnta de 1 m sub baloame se fixeazl o oolilvie micl $i u$oa~5 cu o match. Se hal t& -te ba- lmne En locuri ad&postiite la distanp de ' 2-3 km d e stupin5 $i se pot obsema ou- rind la h5ltimea de 10-30 m mid rduri
I de W n h i &re urmlresc m a b . Ggsirea - Cum, se expllcd imperecherea unei lwullui de a trintorilor eYte posi-
mdtci cu mai multi trintori, in acela$i bila in dde mine, flhl vint z b w , cunoscut fiind faptul cd dupd fm- 200C mek 12-16. perechere trintorul lasd bulbul copulator In primele ziJe dwl pe~oad l cu spermii car? constituie $i semnul de de timp cu Weme nefavanabiag, locul de imperechere a miitdi ? adulnare a tnihctonilor poate fi g k i t mai - In tim~uk i m m h e r i i cu r>fi~mii trin- u$or ddt dulp l o penioad8 cu zile cans -
tori, matca- nu sthinge punga Eopulatoare, cutiv frumcae. /
(continuate din pug. 20)
sd aibii i n biblioteca lui o carte sau un tratat d t mai complet, bogat ~i frumos
I ilustrat despre ,,Flora meli- ferd a Romdniei". Ar, fi indicat $i util ca En loc de
I desene alb negru apicultorii sd giiseascd frumoase foto- I grafii sau plan$e color ti-
pdrite pe cea mai bum? hfrtie. Referitor la caracte- ~ist ici le melifere ale tutu-, ror vlantelor vrezentate tre-
monoflor) precum g i unele particularitdti ale propolisu- lui monogen-monofit unde este cazul. Despre mierea de albine monofloq?i exist6 u- nele precizdri izolate cu privire la culoare, aromii, gust $i-proprietciti care me- rit& a fi generalizate la
/toate plantele melifere de la care se poate realiza o productie de miere mono- f lord.
se sint chiar plante medici- nale. Resursele stupului ca mierea, polenul, manu $i propolisul reprezintd chin- tesenta originii lor botani- ce. Acestea pot fi astJel recoltate $i valorificate su- perior stimulfnd interesu! apicultorilor pentru realiza- rea lor. Toate aceste produ- se reprezintd o bogdtieq na- tionald insuficient valorifi- cat6 care voate contribui
bute sti re aiorde o atentie i n mnditiile diversiftcdrii sigur la r~ntabilirarea ac- m i mare plantelor poleni- productiei apicole gi a fo- tivitdtii apicole Si la fere $i propolifere. SPnt ne- losirii 'acestor produse 3n cesare mai mutte precizdri s1ujba"sdniitiitii omului sint tinerea siin&tiifii cOnsumatO- eu privire la culoarea, struc- wtile cit mai multe i n f o r m - rilor. tzrra $t valoarea polenului tii specifice fieciirei plante
I plantei ~espective (polen melifere din care numeroa- T.V.
- Din experienfa unui ap/cultor lnwentiw - U
DALTA MULTIFUNCTIO~ALA CU. COLECTOR DE C E A R ~ ' 81 PROPOLIS .
ing. Nicolae ALEXANDRU . %
In p r a d h r e a apicuhturii sint necesare o serie de scule $i utilaje specifice indis- pmabile, dintre care nelipsitg $i cea mai des I o r l d B S aste cdnoscuta daltH apicoli. A c e neprmiauti o prelungtire a miinii apicultoruLui in stupul, cu dbine pepltmu in- terventii $i lucr5ri curente in prezenta aJ- bindor sau pentru cudtirea $i igieni-ea elementdar compmemte ale stupu~lui.
Cmgdexitaka lucr&riior face ca nunmi &b apical5 ounoscuiti de genematii de a-. phcultori $i praentg in toate ctitile $i ca- baloagele apilcole din Lume s2 nu fie suG- cienc, fapt penliru care s-au c o n q u t mi utiilizat site Youlle ca : ~pacluri, racloare, Tandaline, lame tiiietoare improvizate, cu- tite $i ridi6toare d~ rame etc.
Nu s-a g it o sdutie $.i nu existi o S unealti sipeci ic i pentru recoltarea $i co- leohrea cenii $i propcdisului depuse haoltic de albine pe rame $i elementele stupdui care prin acuartuli%ri succesive devin deranjante $i in$reulneaz& lu&Hrile apicole $i chiar ac- tivitatea al~b~melor la un moment dat.
Id&turama cerii $i propolisului cu dailh 81 recoltarea lor cu mina de pe lama deltii
* repraink5 o operatie greoaie $i stresant5 intrdcit se efectueaza in prezenta albinelos cu stupul deschis cu un mqre cbllsum de ti- $i vahm de munci.
Un alt neajuns este acela cti dalta e&e prea sm&5 $i prim cmstructie minuirea ei se face in aprapierea $i totdeama pe di- xectfa de aciiur.? - sipre ramele cu tdbine sau deasuprb acestma ceea ce conduce la agibrea lor $i bmhri i n e ~ ~ $i inu- tile. obid dl in practk& apbAi4 dalta gi ee- lelalte scule enumerate mai sus m avut intotdeauna senzatia cii lipsec~te ceva, =ti 'crebuie o altH u n d t g care s i rlispundi5 mi bine actiVitHti11or pe care le illpune munca cu stugul, respediv ou dbiolele.
Dup5 cgutA15 fn care m inventaniat u- neltele m u sculele uzuale, modul cuan sint folosite, opmatiille de efeetuat, m i ~ 5 - file impuse $i itmpedirnenkle rezulbate din mifluirea lor fm prezanta sau a M @ &binelor, elenaentele stupuiui gi pozitia su- prarfstelor de curitat (arizontale, verkicale, muchii, cantwi, MtuTi, unghiuri &.) $ i preocupat de ghirea unei solutii pentru
inlgturarea concabtent cu colectairea $i. stocarea temporar5 a ceri~i $i propolisdui a'm -realimt o unealt5 combinatH cu ele- m m t e mdtk€ifunc$iana~Ie. Ace'ast5 hnealth cumu,leaz5 .valen@ superioare, fanctiile a diverse scde cit $i altele suplimelytade; ea prezentind d m e n t e de nvuhte, fapt pen- kru case a fost *inregisbrat5 pmtru .protec- tie la -0ficiyl pentru Standards, Investitii $i M5ru.
Noua m'ialtd - apicol5 &eat5 $i' qealizatll ' se' comfmme conJorm des+udu,i .'(fig. "1) ;din- tr-uh miner '(M) care la o extranitate e s k whipat, cu o W t i multifunctiom~l5 (D) $f la cda1tH' cu un cdector de propolis $1 cear5 (C). I Wta proprru-zis5 (D) s e compune- din- tr-o lam5 metalicH patrat5 sau , dreptun- ghiuhrH ou grodmea , d e 2-3. mm . fixat5 rigid -pe m b e r astfel incSt suprafa@ aces- , teia 'ii axa .rn<nerului formeazg un unghi de 40-50°, iaam5 care are toate latuhte as- cufite ceea ce faciliteazg luc~ul pe anice suprafa@ $1 sub orice unghi convkbi f ' . care s5 fereasc5 mina de a~tacul albi,ne;lo~ sa,u de aceidate. ca de exeniplu : - l a h r a ,,a" actionat5 in directia 55-
getii p i n m i n g e r e a de miner in directia XI este utibzat5 pentru deslprinderea ,podi- qoarelar, tSerea.,pmpolisului dintre leatufi, tiliesea cresr5turilor izolate de ceai-5 din- %re rame, cur5tirea peretilor ci,t $i ca $pa- clu p e r & ~ . ~ curgtirea $i ijn15turahea rezidt&- rilor de pe fundul s tupi l r ; - 'latura ,,b" penltru t&ierea crescitufi-
lor de cwr5 diwtre m e dispuse pe a- p r o w inkreg intervalul v i a introducerea cmvenabil5 a uneia din laturiile ,,C" sau ,,d" intre , m e 1 $i actionarea minerul,ui in ,direcfia X2, cur5tiwa peretilor stu.puilui $i curiIti,rea peretillor stupdui $i . cantusilor, corpuri!lor, magazinelor $i podi$uarelor ; - 1,atusile ,,C" $i ,,d" sint- f+oso"k pen-
t distantarea ramelor ' prin introdu- cerea in spatifk dintre ele, cu mhexul in afwa peaimetnului stupului $i robirea con- venabil5 in msu.1 s5getilor ; - combimtiile din~tre laturile ,,C + b"
3i ,,b +d" cu ungh,iuri81e ce le formeaz5 sint folosirte pentru curstirea priatr-o sin- gut% trecere a falturilor de spr i j in a ra- mdor, coltuaiJe intmJoare ale corpurilor $i podiwarelar. . .
Colectonul de prapolis $i cear5 (Q) se compune d,intr-un tub paraleldpipedic in secti'une patrat5 sau dreptunghidarg mon- .
t a t rigid la cealalt5 exitrerni'hte a mhe- aului astfel i'ncit axa reoipienltuJui cu qxa minemlui formeaz5 un unghi de 20-25".
Reci8pientul tubular are latwdle asoutite abjt la extremitatea (1) ,'destinat5 - rem1,tkii cu prec5dere a propolisului cit $i la ex- .
tremitatea (2) destinat5 recolt5rid cerii. fn vederea recolt5rid $i stocB~ii tempo-
ra're a prapoiisului $i cerii, cdectosul este
prevhiut cu c+a&e d e w b i l e (C;) $i (C2) care se fiixeazH ou aripioarele (3) pe re&@&.
Pentnu recoltarea propolisudui se obtu- reaz5 tow sectiunea recipientului la ex- h'emirbatea (2) cu latura (4) a cxlpaaului (G) $i se ilulZtur5 capacul (C,), iar re- coltarea m 1 u - z i s i se face direct in stup @in scoaterm unei rame d w 5 care ceGldte se distanWz5 pe rind i n t r d u c h d Pntre d e colectorul in @tie verticel5 la
:-barn lea$u81ui $i bin ~ ~ & e ;de , mPner th sus 'in dirbcoa XI se mrHtEi prowJim1 c& cade $i e 'rwolta,t 'in r ~ i ~ p i e n t . apautatea ' ' .
c o l ~ ~ u l u i este d,immsionat& pentru~ re- coltarea propoli+uluf. de la o famiue d e ,
, albine. Recultarea cerii ' cmscute, &. leatyrile
superioare. E& ramelox sau .pe peretii - Stupdui se face pFin aplicaxea ambelor
.'capace. (C,) gi (Cz) ou laturiie. (5) care. ob- tureaz5 partial sectiunea d p i d n t u l ~ u i .$i . & our5t5 cu extremi.tah convenabil5 ceara care priitruade in recipient dar nu-1 nmai poate p k w . "
fn rapart de -extremittahea -. utilizat5 se actianeaz5 irn directia Xi sau X2.
Golirea reeipienhuldi se face & inde- phrtarea une-ia sau a ambelor capace ale col&ul~.
-Dailta apicol5 mdtif.unctional5 cu co- . lector de cemH $t propolis canceput5 $i . realizat.5 ,conform, desenului prezi,ntH ur- m5toarele avantaje : - intr-o &ng-w5 un<5 apicolB &.t '
m u l a t e cu va4ent.e. supmioare functiide a 3-4 mule adapbate Luc~:,ului in stupi ; - dispunerea lamei mGi $i a cdecto-
~ u l u i h ungHiuri cmvenabile fe$3 ile axa longitudirdi a mineruLui facEljteaz5 ac- . cwul cu u$urint5 sub orice unghi la mice suprabat5 iar acfionasea tmeltei .se face in 'pLanuri, unghiuri $i directii diferite deait purwtul de a c t i m r e efectiva a scu- . lei prote j id mba de accidwte $i de aha- cul albinerlm ; - elementele utile - cewa $i propoli-
sul - pot fi inlgturate, concomitmt colec- tate $i temporar stocate in t impd luau- lui ; - pentru r d z a r e a scopului pentzu care
a fost c m t 5 dispme de 11 muchii t5ie- tome cu posibillitatea ca La o singmi5 tre- cere s5 curete douH supafete perpendi- culare tpa pe dta , faltuni, calpri etc.
Penbru a evita atacul mlbinelor ,
ve la culoareaaneagr5) gi a o prbteja im- . p&iva cmoziunii dalta apicol5 cu colec-. -
tor este h totalitate zincatii.
P.S. Dalta m ~ f m c t i o n a l 5 cu co1ec;tor peak fi proourat5 din magazinele FiUalei M,unicipiului Bucure~ti $i ulterior ale fili- alelor din tar5 interesak in desfacere, Relatii la telefon : 90f15.11.76.
Un - apicultor gerrnan' demonstreaza in Franta calitatile lalbinei rornanegti '
ing. Traian
. In nordul Ger.mamaniei aproape d e o rqu l Kid - .centrul administrativ a1 landului Schleswig-Holstein ~i impcrrbat ~ o q t la Marea Baltic5 - domiciliaza $i i$i des- f5$oar5 activitatea un mare apicultor g e r man: Fritz Baumgarten.
Atestat ca maistru apicol $i cresc5tor de mZitci dl. Baumgarten conduce o in- treprindere apicol5 Be prcductie $i in- v5t5mint apicol detinind mai multe sute de familii de albine. El este autorizat s5 comerciaiizeze mierea $i celelalte pro- duse apicole din productia proprie. In ac- tivitatea sa apicol5 apicultorul- Baumgar- ten este ajutat de soHa sa Grete iar in ultimii ani de h c 5 o farnilie de romini de nationalitate german5 proveniti din Sibiu. Este vorba de cunoscutul $i apre- ciatul gp icu lh r romin Michael Schell. care, cu ani in u rn5 a condus cu bune rewltate stupina IOMCOP Sibiu care de- tinea peste 2000 farnilii de albine.
Interesant este faptul c5 apicul@rul Baumgarten s-a profilht de aproape 27 de ani. pe crepterea albinei rom$ine$t& ,,&is melkfana campcutica" pe care a c~lnoscut-o $i apreciat-o cu ooazia unor vidlte f5culte in Romknia. In tara noastr5 domnul $i doamna Raum- garten au vizitat in anul 1965 pentru prima dat5 Institutul de Cercetare $ j Produaie pentru Apiculturg $i mai mul t~ mari apicdkr i $i cresc5tox-i de mstci, cu care ocazie $i-au procurat mai multe mgtci romlnevti din rasa ,,Apis mellifera carpatica". Cu aceasta oocazie apiculto- rul Baumgarten s-a documentat temei- nic $i a colaborat tot timpul cu ing. N1- colae Foti , valoros cercetator $i exigent crescgtor de miitci care a cmdus cerce- tarea vtiintificg romtineasc5 timp de 25 a d . h penioada unmgtoare $i-a !mi pro- curat m.Ci$i rombnqti pe ,care le-a apre- oial pemtru produotivitatea, blindem $i Pn mod deosebit pentru faptul c5 sint neroitoare. Dup5 mmrtea ing. N. Foti apicultorul Baumgarten a colaborat cu ing. Cezar Culitii apreciat apicultor $i cresc5tm de m5tci din Bucuresti eare a mogtenit stupina renurnitului - cen&tor stiintific si a continuat selectia si cresterea aceski v'aloroase linii $i ne- mitoare. Schimbarq liniqtit5 a m&tcilor la aceste familii de albine . este frecvent5
VOLCIR!~CHI . .
' in stup, intilnindu-se adesea a k a tf- n b 5 $i- cea virstnic5 ' Care- cmvietuiesc o perioad5 $i in felul ace3ta puterea fami- liei de albine se mentine, nu regrese'azii
* iar noua matci este de cea rnai bun5 ca- litate. Aceste calisti valoroase ale m5t- cilor se transmit descendenfilor prin e- reditate.
Apts mellifera carpatica este rasa de albine formata in bazhul carpato-dunkrean definitit pe baza unor studii; masuratori biometrice $i alti parametri prjvind insu$irile morfologice $i comportamentale efectuate de un colectiv de cercetittori rorhhi In frunte cu, ing. Nlcolae Foti.
Primele cercetari biometrice au fost efec- tuate de dr. I. Figteag filntl publicate in Ana- lele lnstitutului N e t l o 4 de Zootehnie tom V I Pncit din anul 1938.
Aceasta raSB este rksplndita In tara noastrit In cinci populatii geografice bine acllmatlzate la condithle de iemare din Romania $i rezls- tente la boll cu o Populatie inc?lsit la cu- loare $1 cu un comportament Iini$tlt pe fagurl. Albinele sint blinde, productive, bune poleni- zatoare- $i neroitoare (anecbalice). Alblnele clitdesc celulele fagurelui natural cu dlametrul 5,ll-5,88 nun, ckpitcesc mierea mixt, predomi- nant uscat, blocarea cuibului minim 40U/o. LUn- gimea mompei la albine este de 6.05-6,61 mm, indlcele cubital 2,12-3.70 ; indicele tarsian M,97- 58.56% ; lungimea aripei mari 8,80--9,40 mm ; greutatea unei mktci neimperecheate 170--185 : iar Imperecheate 190-205 mg. In cmditiile de cules din tara noastrk capacitatea productivit se aareciazfi La 60-80 ka si cu recorduri de - . 160 kg miere. -- .
Aceste dteva date $1 altele stabiiite pe popu- latiile dtn cele cinci zone bioapicole (Cfmpia Dunarii Podigul Tramilvaniei, Podigul M O ~ ~ O - venesc,'Cimpia de Vest $i zona de deal-inunte) stau la baza elaboritrii standardului pentru .rasa de albine romlneascit care de rnai multi m i se aflit in stadiul de proiect gi a~teaptit ca cei In dregt sit impulsioneze finalizarea lui. 'Rasa de albine romaneascit este singura admisa pen- tru cregtere 81 sel-wtie in tara noastrit. Se re- rnarca printr-o deosebitk capacitate de adapta- re la diferite - conditii de climit $i cules din EurOpa. America, Africa $i Asia.
Apicultorul $ i ' cresc5@,rul de m5tci Baumgarten dupii ce s-a docurnentat $i a obtinut n6tcile din rasa Apis mellkfera carpatica le-a testat cu bune rezultate in conditiile din. Germania $i Franta. Expc- rimentele $i testilrile au faSt efectuate cu exigent5 printr-o sustinut8 'muncl de se- lectie fiind inlzturate exemplarele care nu se evidentiau prin productivitote ma- re sau manifestau o tendint5 de roire matmal5; irrascibiilitate sau o culoare ati-
/
pic5 W u l a t i i cu inele gadbene). Cre~te- rea mritciloor selectionate a fost facut5 in conditii de imperechere controlatg pe in- sula Halleg-Hwge din Marea Nordului. Preful de vinzare a unei mritci selectlo- nate imperecheate in Germania echivq- leaz5 cu valoarea a 6-8 kg miere de cea . rnai bun5 calitate.
Dup5 o munc5 minuvgas5 de selecfie - $i creqtere, aceste miitci au fost introduse in familii puternice $i au fost puse in ccnditii optime de cules fiind deplasate la o distanw de peste-900 km in Franta provincia Alsacia sau Elsa cum o denu- mesc gennanii. Alsacia denurnit5 de api- cultori $! ,,Paradisul albinalor" este o provincie lstoric5 din N-E Frantei cu-
I
I prins5 intre muntii Vosgi $i Rin. Pantele joase ale muntilor sint ocupate de p5duri iar in5ltimile cu p5$uni. Prin v5ile larg deschise p5truPde mult soare existind nu- meroase livezi $i podgorii cu sate vesele
>
i dens populate. Cale peste 100 familii de albine ale apicultorului Baumgarten din Alsacia sint amplasate pe vetrele mici
I de cel mult 40 familii de albine din apro- 1 pierea localit5tii Ungershaim. Una din
I 'vetrele de stupin5 se afl5 amplasat5 in apropierea celui rrbai important virf a1 mun$ilor Vosges denumit Ballon d'Alsace cu o altitudine de 1256 m. Aici in Un- gersheim apicultorul Baumgarten $i sotia
I lui $i-au inchiriat o gospd5rie pe care o I folosesc ca revedint5 de var5 ocupindu-sg I cu apicultura, iar la Kiel in Germania, ih
1- lor lucr5riJe tehnice apicole $i de I desfacere sint asigurate d e apicultorul
Michael Schell cu sotia lui care sint apre- ciati p e n k mceperea, hsrnicia, dnstea $i coreotitudhea lor.
Stupii 'din AIsacia sint transportati in pastoral la mici distante Pn tot cursul a- nului Pn functie de mersul culesurilor
3 existente (rapit5 - pomi fructiferi.- sal- cim - tei - floarea soarelui - castan comestibil - fineat5 - brad alb - p5- dure). Transportul stupilor in pastoral il efechteazg personal cu camionul propriu p r w k u t cu o macara special5 pentru ri- dicarrea $i Pnc5rcarrea stupilm. Pin5 La cemion stupid se deplaseaz5 cu a j u k u ] unui c?lrucior simplu $i practic. In afar& de miere, apicultorul Baumgarten recol-Q tea25 polen $i propolis $i se ocupii de cwterea m&tcilor. MBtcile r o m h g t i sint solicitate $i apreciate de un nunGr din
\ ce in ce rnai mare de apicultori din zm5. Referitor l a stupii fdositi de acest api-
cultor mentionam cii ace$tia s h t formati din rnai multe caturi a s e ~ ~ t o a r e cu catul stupului n o s h RA. 1001. Fiecare cat contine cite 12 rarne mici ceva rnai inalte ca ale noastre a v h d in5ltimea ex- teriowii de 17 cm, tn rest dimensiumife . slnt identice cu rama ~ o a s t r 5 STAS dw
magazin. Aceste caturi se pot suprapme Unul peste altul dup6 necesit5ti utilizin- 1 du-se o sing- m5rime de rams. fmbi- narea caturilor se face bine cu - ajutor-1 unui falt (asem5n5tor cu. stupul nostru R A. 1 001). Pentru transportul kw in pastoral ggrtile componente se fixeaza cu ajutorul unor tije articulate aplicate la exteriorul stupului. Articulatiile mobile ale tijelor - prin' Pmbinarea lor - per- mit scurtarea sau lungirea acestpra obti- nindu-se asffel dimensiunea necesai-3 in funcfie de num5rul caturilor folosite. 0- peratiunea de preg5tire a stupilor p a t r u transport este rapid5, simp15 $i eficace. Extremiutile tijelor indoite in unghi drept se introduc in -0rificiile existente in interiorul soclului $i capacdui fixind astfel solid toate pfi3ile componente ale stupului. T Deplasind stupii in pastoral la distante mici dl. Baumgarten valorific5 de 20 de ani baaa melifer5 din Alsacia cu rezul- tate bune realizind an de an productii medii de circa') 100 kg miere pe stup. In unii ani favorabili productia medie rea- lizatg a fost $i der 150 kg miere pe stup iar anul trecut - cind a fost un an se- cetos $i nefavorabil - productia medie a fost de circa 90 kg miere pe stup. -
Mierea se extrage pe sortuti florale $i este valorificat5 in borcane cu etichete proprii, tipgrite care specific5 ,sortul de miere, numele $i adresa produc5torului Baumgarten care g a r a n t e d calitatea, fi- ind atuorizat in acest scop de asociava apiculptril~r. Mierea se livreaz5 !n stare fluid5 $i pasE (cristalizat5 dirijat). Prin- tre sorturile de miere oferite la vinzare menfiongm mierea de castan comestibil; de brad alb, pildure, pomi fructiferi cu m ~ i t 5 . poliflorfi, sQloim, tei, m e a t s $i f loarea-soarelui.
Mierea recoltat5 din Alsacia este valo- rificaf.5 numai in Franta existhd restric- tii de valorificare a ei In Germania A- ceste restrictii sei refer5 la orice fel de ' miere din striiin5hte in vederea prctec- tiei economice $i s d l e a apicultorilor gerrnani. Acegtia jlritimpin5 greutiiti i n ceea ce, pr ivqte valorif icarea productiei proprii cu toate c5 in Germania se inre- gistreazii consumul cel rnai mare de mie- re pe cap d e locuitor cornparativ cu ori- care alt5 tar3 din lume.
Apicultorul Baumgarten este bine cu- noscut de stuparii din Alsacia iar pentru munca lui $i rezultatele obtfnute a primit Pn prim5vara anului 1991 Diploma de o- noare din partea Federatiei Sindicale a- picols din Haut Rhin - Franta. h Emiolada c5IEbtoried f h t e h Fmnta
am fost primit cu sincera priebenie a a- leas5 ospitalitate d e rfamllia Baumgarteg timp de rnai multc zile Pn care am avut
posibilitatea s5-i vizitez citwa vetre de stupin&, pepiniera de crgtere e d t c i l o r $i s5-i admir munca, hgrnicia $i price- perea cu care lucreaz5 in stupin5 $i in, atelierui l u apicol dotat cu unelte $1 in7 stalatii moderne de mare productivitate.
Hala de extracfie $i conditianare a mie- rii a'acestui apicultor este dotat& cu in- stalapi moderne cu dispozitive avezate in flux tehnologic cu desc5pacitor automat actionat cu lanturi, benzi trmsportoare de rame, extractoare electrice de mare capacitate cu viteze variabile, stativa, m a t u r a w e , dozataare pentru fmbutelie- rea mierii $i alte numeroase unelte $i u- t ik je care m5resc randamentul $i U$U- reaz5 munca in stupin5.
0 surprid plgcut5 mi-a fost oferlta de familia Baumrten prin facilitarea unei vizite scurbe l a - unul din cei mai mari apicultori francezi din Alsacia $i anume la apicultorul profesionist dl. Rene Dur- ner din localitatea Dinshelm in apropie- rea orqului Strasboarg - sediul Parlamen- t u h i European $i a1 C&ului Europei.
Acwta detine w t e 700 familii de d- bine flind apicultor prin tradifie din tat3
fn fiu. ~e lings casa lui existS hale construqii anexe dotate cu unglte, uti- laje $i instalatii moderne in care functio- neaz5 centrul de extraqie, conditionare $i Embutdiere a miex%i cu i.nsWt.ii electronice dispuse in flux tehnoolgic, un atelier pentru prodycerea utilajelor api- cole, un atelier pentru extractia cerii qi conf ectionarea fagurilor artif iciali, pro- bucerea b i o f j t i u h h n i ~ apilcoLi $i nu- r n e m alte activitAti. Toate acestea, la care se adaugii spatiile de depozitare, motostivuitoare gi alte mijloace de trans- port fac sg te simbi in viziq la un mo- dern combinat apicol unde lugre- ins& numai apicultorul Rene Durner cu sotia gi cei cinci copii ai s&i la care se mai ads@ citeva ajntoare in anumite peri- oade de virf ale anului Este htr-adevar un mare combinat apicol famillal in care am avut suficiente motive s5-mi exprim admiratia fat5 de amabilele' gazde care tot tippul m-au inconjurat cu prietenia $i simpatia proprie oric5rui apicultor din @rile Comunitstii Comune Europene in care sint convins cii $i Romhia va intra curfnd.
Foto 1 : Una din clddirile I&- stidutului de Apfculturd din Celle. Itn incintd sfnt ampla- sate laboratoarele cele mat im- portante $i un apitron (camerd climatizatd) destinat cercetdri- lor de coaportament a1 albi-
nelor.
Foto 2 : Vedere dtn centrul iSt0rtc a1 Ora$UlUt Celle. t n acest ora$ functioneazd $i Insti; tutu1 de Aplculturd Uin landul Saxonta Inferioard.
~ o t o 3 : ~ p l c u 1 t o r u ~ ' Fritz Baumgarten i n plind activitate la uns din stupinele sale. Se observd yi ma$ina de lucru c u care se deplaseazd curent de la o vatrd la alta..Pe o vatrd sint amplasate cel mult 40 fa-
milit de albine.
Foto 4 : fn fata muzeului de dpiculturd a1 Foto 5 : Apicultorul Fritz Baumgart@n contro- Institutului Apicol din Celle. Cl&direa muzeului lind un nucleu c u o malcd de rezerv&. este $1 ea, o pies& de muzeu datind din anul ' 1607. fn fatd s4nt dl. H. Dustmann directorub . Instttutzllui de Apkulturd din Cetle $i dl. H e l m t Schroder din orayul Hanovra care mf-a
faciWrst aceastd vizitd.
r Documenfar apicol \
I
I Din paginile revisfelor strdine . I E. I. NAZAROVA *
Odatg; colabora'torul Iastitutului de pro- prezent nu este confirmtlb (dovediaj po- tectie a plantelor din Rozbanc (Republica sibilitatea inmultirii ei in cuibul viespilor. Sudafricang) D. Tmayb, afltndu-se intr-u- Se b h u i q t e c i viespile devin transmit& nu1 din parcelele p5durii Lebonovsk, dea- toarele acarienilor, furhd larvele din fa- supra teritoriului cSireia se string in per- miliile bolnave de varrood. manenw trintorii' stupinelor din impreju- Schwetzerische Bimen-Zeitung, 1987 rimi (A. m. ca~ensis) a auzit un biziit DU- * ternic produs 'de insectele care se apro- - piau. Privind in sus, a vilzut un, grup din 22 trintori prinqi intr-o p l d de piiianjm Inti& intre virfurile a doi brazi apro- piati la inillfimea de 10 m. Trintorii care zburau prin apmpiere se opreau cite pu- tin timp in grupe de cite 6-18 indivizi pe ling& naasculii prinqi zburind pe loc pe sub marginea inferioarii a plasei. Dupil hceasta grupurile se impril$tiiu. Un ase- menea comportameht, se pare, stimula ac- tivitatea trintorilor prinqi in plad, astfel incit in curind au reusit s5i se elibereze gi s i se ridice la intiltimea obiqnuia lor.
Omului de qtiint5 ii este greu sil se pro- n u n p asupra cauzei concrete privind atractivitatea trintorilor cSizuti ' in curs5 fa* de confratii .lor care zburau in apro- piere. Este posibil ca sunetul, feromonii, culoarea $i forma grupului de trintori din plas5 s5 fi influentat acest ccmpxkmmt .
South African Bee Journal, 5(61), 1989 -
Vorbind deepre inamicii albinelor, nici un apicultor nu uita s5 aminteasci $i viespile. Totusi, dupii cum au dovedit lu- cr5rile de cercetare efectvate de M. Dj. Kook din Captown, viespea europeanii (Vespuk germanica) in prezenp uhui nu- milr mare de alte insecte in naturii nu vi- neazii niciodat5 alhine. In acest timp pin-
- ' dind pe suprafata dinaintea stupului, aceasta culege albinde moarte, aruncate din stup.
South African Bee Journal, 6(61), 1989 *
Cind auzim cuvintul ,,varrooSc' nu mai avem sentimantul de neputinti, pentru c i arsenMul de care dispunem pentm com- baterea ei ne permite sSi ne mentinem fa- miliile in stare activ5. Dar combinatia
i ,,viespe-varroozi" nu poate s i nu ne pro- voace interesul.
Observind viespile care se hriineau pe sacii cu zahhr, un apicultor sudez, care pierduse 20 E d l i i de alibine in u m a in- festarii. lor cu varrooz5, a observat cii pc
. fiecare din ' ele erau cite 2-3 acarieni Varroa j. Analiza fagurilor cu puiet din cuibul de viespi a ar5tat c5 In 2500 ce- 13le erau cu totul 42 acarieni. Pin5 in
Studi~iml biologta "Srnperecherii d a i anid $i mxni a cerii omre pcgdeazi terito- rise dimttre txqice qi zonede tamprate, cer- c&&tanii mnmimni a u damper i t , cil unul din conqpmentele . o a m p o ~ ~ e n ~ ~ u i lor rprenupLqptia1 este m m r e a cu d t r w m e - he. M m I i m 1 acti,mM s t h u l u h i sonor in fovm~rea perechilor a w t e i spec3 s-a dovedit a fi d4iferit, de lace- fdchsixea ul- tmmnetubui &I mbt6rea 11- mte fd a- rp lka t dmr 2 ~ o t r i v l a moliei miai a cerii. S&eund de aeunnaIiuare-sexudSi a moliei mari a c&i fn afana ulhrasunetutlui xnai indude in ~ i m $i stimdatmi chimici $i in- f mumete.
Cambinatia de femmoni sinbethati arki- fiulali qi de sunete' redmate dficial .poate da un llrxu nnij~loc ef.ioient de combatare a A
m o l i i h d i . Bee World, 70 (3), 1989 *
Pentru aim4 nu e un secret oitg m- c i este a-r d e chelhdt pentru a gnihih fumt.i$agul apgrurt XUI stwins. Pentru c o m b - iterea ULui jn viibr, paate se va folnsi o sub- stant5 seaetati3 d e albine, ~pe care au des- * copenit-o savmtii englezi.
~ch%eizerdnche Bienen-Zeitung, 1987 * .
Studiind conmronentde seoretiilm &m- d e b m a n d i ~ r c (supdoare) $i a aGra- b l u i de miimre. care f o r m e d feromoi~ul alarmei, ~ j . V.' 'hee $i alti cercetittori au g k i t cii, coqpleml mmpLimt a1 ccmpoa- unenltruld instinctukui de apkare a1 ouibu- iui, care include 'sl s h e m t i a de Entepare, activikatea de ubar, expozitia glmdei h i . Niasinov, sste stirnulet d e 24 de camponente ale seoretiei apa~atului de. apiirare. Cea mi irnporkmtg este sutbstanp- de bazii a s m t i e i mandibullare - 2 - heptaponol~ul. Urn din a c s t e substante - 2 - nonolul este m repel& fat3 de albinde strzne. Cbntrar eltor substante ,cu acfiune a m - log$, aceasta nu inEluenmz5 activikatea de zbor a Mmlm a r e apb-5 familia r m v ' a .
Journal of Apicultural Research, 28 1 ) ,
k Traducere @ adaptere : ing. Vasile ALEXANDRU
Documenfar aplcol
Luefhile d e demtizare se fac tn mod siatematic - la fel oa $i in W.te ccmstruc- tiile, $i h cam1 W i t o d i b r deschise d e stuipinehr.
Penhfu -preg&birea mom&iar OtrSvite se folosesc adimente gi f u ~ a j e de calitate agreate de roz5toase - boabe de griu seminb de floarea-soardui, . furaje conca - trate, filing, EWtumi cie ppiine, boabe fie.nte, csrrne $i pe$e , t o a t etc.
Sint elaborate n m e de consum ale roden t iddeh pentru preghtirea mmel i - lor otrgvite ( v a i tabel;ul).
Momelile &-&vrIke pe bazii de f h j e granulate ( b a b e de graminee, furaje gmula te , s m i n p de floarea-scarelui, filimuni etc.) cu m m n i n 5 , ratiidan $i f @ d m de zinc, se preg5tesc ~~~~~~~hd
I
cu atentie (grij5) 1 kg din hvma de baz5 la inceput ou 20-30 g de u ld de fdwea- mareld , apoi cu otrava.
Erolutia uleipasg de difenadn $i peno- curnarin5 cu b a d de ha-an& se aanestec5 direct. fn cazul fdosirii penocuanarinh se ob~&n'uj~rte sii se w i d e r e c5 s p m a otr5- \at5 din ambalajul de a e m E se elimiaS in camtitatea de 1 g pe secltnd5.
Sarea de s d i u a mocumarinei se folo- se$h in fonm5 de solutie a m 5 .a prepmatdui, care se w t e -pLLstm ~i fo- losi rrsai mullt de un an. Solutia apoasii se obtine dizalvfind 10 g sare in 990 g' apg
3 sau distilti$. Aceasta se impr&$tie baza alimenttar5 a momeLii cu ajutoruI
u a d pulvenizahr.
Consumul de rodemticide (h g m e ) in cazul preggainili unui kg de rnomeal6 - otrAvit5 pentmu cambaterea roz5toarelor
Rrepamltul ~ e c i $ o ~ ~
Z a c h n a r i n 5 (lolo) 20 - 40 Sarea d e so$iu a zoocumminei Pn solutie spais5 15 an1 45 ml Penmanibring 5 15
' Ratindan 30 90 Solutie uleioasii de .difenacin5 20 60 Fosdid de zinc 30 30 .
rn
Momeli otriivite pe bazd de furaje corn- cinci-mpte ziih. La fiecare 100 cmz .k binate miiruntite, fdinii etc. ou zoocu- wplaseaz5 dou3-h-d pundte &active, iar maadng, rathdan $i fosfid d e zinc, se penrtru distrugerea $vairecilm n u m M lor preg5t.qde a p e l i d L annesteoarea pe se m-te de doug-txCi ori. ehpe. Panrtru 1 kg de mcuneaJ.5 otrava se #Pentnu m5nirea eficientei lupltei cu ro- amestecfi la hcecpwt fmrte trine cu 50 g z5%~arele, w c w n i t e n t cu m m d i l e se dtn baza alirnentar5, a ~ p i cu 100 g, apoi prelucreazg $i vizdmele r o z h r e l a r $i s e cu 200 g, 400 g etc. pin3 &d se consum: -2% $1 pe chile 1ar de acces, precum $i intreaga baz5 alimentara. Penrtru o mai & locundde h care am$a se & f g in b m 5 atrmtivjtate in momeal5 se adaugg grurpua$ mai m i , -tmi otr3vi- 30-50 g mhlir tos, Iapte condensat sau t w e d ~ ~ t e . fn c a u l depllasg~ii ro- faguri cu p&tw5 miirumGti. z5tome1m prin suprafetele prelucrate cu
Momelile otrdvite lichide se p r e g g h c radedt~iddde, pamticule ale prqxratelor se ad&ug"& la 1 1 de ep5, h p t e m i n t b i t , 3ipes.c de extemiarul conpului lor, dup5 care zer etc. a 5 ml soluve agoas5 de sase in thpuil In care anirnaade i$i curat5 de sodiu de z o a c m i n 5 sau stropind pe lacurile ouibdui mundzinte, le inghit $i 100 cm2 suprafat5 d e liehid a 6-7 ml so- li se provoac5 otr5virea. lutie uleioasg de difamtin5, 3 g toocum- Vizuinele roz5toardor $i cr&piitwile fo- ring sau mdm. Mmdiile a w e trebu- losite d e ele se trateazii cu preparate ro- iescc tmboggtite prin adaugarea in ele a denUcide h mod difetrit : 1-2°/0 zah5r sau miere. - 8e pr5fuiesc ou zoocumwin5 sau cu
Momxila oitr5viit5 expus5 pe termul ratindan m ajutom'l unor prMuitoare spe- brat& i$i pbtreas5 -.' efidenta timp de- ciale (RDV-1, ORV $i altele) c5ile sub-
teame v i z h l o r roz&towalar (cs&p&- turrile) athke sub pad- sau Sn pbnbt pe te~ltoniul dewhis a1 sldnqhehr. - ee prafuiqte cu z o A ~ sau cu
ratimdan ou ajutanul unar flaccane din po- h r l cu pareti elmtici sau a unor alte mijloace la i n r l d n 5 , viminale rozataarelor da o adbcime mai de la df ic i i le de mmtraxx ; - se astupH orribiciik -de ilatrare cu
peinoaunarin& mu ou baarvpcraole drin vat&, ' cilp, h-H, m i t e cu m > m r h & mu cu r~~ ; - se ung peretii interiori ai orificii-
lor de intrare cu pastZi lipicioas5 de vaz' cum; - se a$& la intrarea in arificii un. strat acoperitar din zoocumarinP, ratin- dm, penoeumarinri sau vazcurn. Mesa lliplcioas& de vazchm se preg&la$te
amestecind cu gnijg p b t i egale mntitaiiiv de zoocymarin5 cu maselin&, g i se utilizes- z5 la tempeararturd ale mectiuld hconjur&tor de miin. 5°C.
' Pentru prelucrarea unui orificiu de in- trare in vizuina de qobolani se folosesc 15-20 g de-zoocumarin5 sau ratindan pentru LUI tampon (tamponare), 30 g/m2 pentru organizarea de suprafete derati- zante. In cazul combaterii roz3tparelor mgrunbe (goarecii de cinqp) consumnl de zoocumaring gi ratindan pentru prPfuirea vizuinelor se rnicgoreazi la jum5tat.e.
Pentru prelucrarea unui orificiu de in- trare in vizuins s p u r n din ambalajul de de aerosol cu penocumarin& se elimin5 in tlmp de 6-10 sec., iar peretii interiori ai orificiilor de intrare a vizuinelor de go- bolani, ampksate in materiale dure (be-
s 5 asipjure W e a hhic& unk: &tA a raz&twralnr peste ele, tilmg de chteva 7iJ.e.
Pe kvi, dilfwite feluri de iqituri ale, m ~ ~ ' or, amphmte h c%e de comu- f nioatie su tenane ssu care kec En lungul ?>eretibr $i a tawinelm constructiilor, pe lPtlmea supcafe@ior c&im de d e p k a r e a roz5tmrelor pe lungim de 50-70 cm. nr>cum&na $i m u m se Wiude pe Mi3 @w=&tp
Acopar&m<ele deratizebxe si gsducra- rea vizu.h&r roz%tm&r Se practicg timp de gapte-zeoe zile k r W . In prima zi aceste Ilucrhi se e x w a Pn voLum com- plet pe toQtH suwatfata prelumatil, apoi se rqpetH acolo unde htegritatea woperH- mimtelor este af&tP de soziitoa~e. . Folosirea rodellltiaidelor ese permis& doar
persoamelor ciare au &tuzut un in6tnu:taj spmial gi care nu surferg de hamofihe. Tratamen,tul se efentueazg in unrihrme speade, ou m&nqi de oatuaiw $i m3$ti de respira t.
Pe suprafewie tmtate nu se permite con- ta&d animalelor d m t i c e m u produse- b r agiricole cu acoperihintele deratiza- -re $i momaliJe otr5vit.e.
Rodarbicidele se p&treaaH sub Lac& in- tr-un duhp separat de produsele alimentare gi furaje.
Roz&tccurele moante precuun $i restunile momelidor otrgvite $i a a c c Q a ' ~ t a l o r demkizatoare in urnm temnin3nii h c r h i l o r se a d m 5 $i se jxd, &r suprefewe me- t a k e se cur&& $i se phtreazg pentxu fo- losirea in co~xtibmre intr-o fnc5pere Pn- chisP.
Cei care lucreazti cu mdmticide trebuie s5 fie examhati medical in mod sistemartic.
ton, cPr3mid8, lemn etc.) se unge cu un ftrat de vazcum gros de 3-5 mm.
Prin observatii vizuale a rozLtoarelor $i a wmelor actiunii lor- Wale curmale labelm, f d e , resturi roase) se Pnregis- treazri drrumurile pnhoiipale de deplasare gi locurile de adunare, pe care se depun acoper5minte otr5vite deratizante din pe- nocumaring sau vazcum.
Pentru preggt5rea acoper5mintelor de- ratizante spuma sau masa 1ipicioasH se depune in strat 'nu mai gros .de 2-3 mm in t&v,i metdice din tab15 cu ctilmensriuni de 60x00 am cu rlbargtni puti admu (7- 10 mm). P a t r u asigunarea unui con~tact
sigw a1 roz&toarelor ou a c o p e r m k - le in m t r d lor se pun mici cantitsti de h m P atnactivg peatru h m a k sau mo- meli atr5dte.
Fdasi- bavalor metdice p d t e ca pe parcusul Iucr&riIor de deratizare sB se . scfumbe lmurile de ampiasare a wprde- telor prdumate $i s5 se micwreze poilus- rea suprafetei prelucrate cu prepaiak ow&- vi toare.
Num&ul de asamenea suprafete derati: zmte *mate pe lmul obieativdor trebuie
-.
10 caz de otr&v&e accidental5 cu fosfid de zinc s u f a r W u i i se va da la fiecare 5 minute intern, cite o l ingwip de sollutie 1OJ0 de sulfat de clupnu sau dte o ongu- r H solutie de 1 O l o de hiI>emngmat de Po- Mu, pin& la aparifia v&rsituniiw. kpai se fac spLl5turi stana&e cu solutie 0,1-5"/0 de suiifat de cupru sau cu sollutie de 0,04O/;, de hipexmm@n& de p&asiu, dug& care se presmie ua laxativ, aip5 &din& &i Eierturi mucikgiioase. Administirarea de ulei de rich, grhiimi, l p t e gi ouP wtC interzis5 in maul otr5viinii cu f d de zinc.
In w u l oibr&virii cu zooownwin&, sare de scxliu a z o c r c u e e i , p e n o c m n g , raUmdan, sdutie ullei& a d i f d n e i , mkunile de prim a jubr corn& in f010- sirea de vitamin& K sau a prepar-lor sale $i t m f u z i e de singe cu cantinut nor- mal de protambin&.
Traducere de ing. Vasile ALEXANDRU din revista -
,,Pcelovodstvo" nr. 1/1991.
T R A T ~ PLAQILOR CU NUERE
.-Din 1984 la ~imog&, prof. Descottes $i echipa sa au fiicut un studiu comparativ a1 tratamentelor pllgilor cu miere $i produse farmaceutice ca Debrisan $i Biogaze, folo- sind 90 de dosare. Se $tie c5 nlierea pro- voac5 o exudare a plhgilor $i diminueaz5 in consecint5 bacteriile gi, in plus, are o actiune bactericid5 $i antiseptic5 prin produ~ii sfii naturali pe care ii contine, cum este inhibina. Ea reduce deci timpul de cicatrizare $i sterilizeazg. plaga in 2-3 zile gi, astfel, diminueazii durerea. Ac- tiunea aceasta se datoreaz5 unei reactii biologice care produce peroxidul de ~ hi- drogen ca $i prezentei flavonoizilor in miere. Mierea este mai eficace pe plggile curate decit pe cele superinfectate. Pro- tocolul de pansare este foarte simplu pe o plag5 curat3 : dupii curfiticea cu ser fiziologic, se aplich un strat de miere semi-lichidii (miere pol3florl) $i se aco- per5 cu comprese sterile, schimbind pan- samentul tot la d a d zile.
Pansamentele cu miere duc. fata de , . cele cu produse farmaceutice, la o du- rat& de cicatrizare a plkilor mult - mai micfi $i deci la o spitalizare mai scurtA, de unde o economie de timp $i de bani.
La sanM de l'abeille.. nov. - dec. 1990
A CINCEA SPECIE DE ALBINE
Se cunosc in prezenf patr.u specii de al- bine: Apis mellifica, Apis cerana, Apis dorsata $i Apis florea. Iat3 ins5 c5 in BoTneo a fost descoperit3 o altA albinl care construiqte faguri paraleli in cavi- t5ti, mai mare decit cerana complet gal- ben5 pe abdomen $i picioare. A fost denu- m i a Apis vechti (Maa, 1953). Potrivit lui KOENIGER gi colab., in Borneo 3 specii sint simpatrice (acelasi habitat), A. ce- rana, A. dorsata $i A. .vechti. ,
A. dorsata $i A. vechti nu se pot im- perechea interspecie. Masculii de A. ce- rana zboar5 intre orele 1.3,45' $i 15,30', cei de A. vechti intre 16,44' $i 18,13' (cei de A. dorsata intre 18 $i 19 h). Se presupune c l m5tcile neimperecheate ies la aceleavi ore . ca $i masculii raselor lor. Rezult5 deci o izolare reproductiv5 a lui A. vechti care poate fi, deci, considerat3 ca o speciepro- prie. fn continuare $i alte specii sint in curs de a f i studiate.
La sanM de l'abeille, nov. - dec. 1990
POLENUL IN PRODUCTkA ANIMALA
Distribuirea suplimentari . de polen a- -
nimalelor cu blank acdereaz5 crgterea $i sporevte apitudinile de reproducere. La oultoare, se observ5 o cre~tere a producr
'tiei gi a num5rului de ou5 fecundate. h plus, se adaug5 actiunea antibacteria115 a polenului determinati En agar de peptonl, la 2% pe Escherichia coli, Staphilococcus sp., $i Proteus sp. Toate su$ele de Staphi- '
lococcus sp $i Escheriehia sp. sint sensibile la polen. Acestea sint rezultatele cercea- rilor intreprinse la Academia agricol5 es- tonian5. De asemenea, polenul poate fi utilizat ca greparat general, stirnulent in , arqterea ani(&elor tinere de fern&.
Revue franqaise d'apicuthre, dec. 1990
- * * *
TEMPERATURJLE DE 4ARNA IN STUPI
Din miisurLItorile temperaturilor flcute in iarna 1986-1987 a rezultat ch o colonie de putere medie rezist3 la -18°C intr-un stup echipat cu un fund neizolat $i la -22OC cu un fund izolat, avind un meta- bolism normal. La -30°C, cererea de e- nergie c r e ~ t e cu 50°/~. 0 putere de 0,00025 watt per albing rlspunde consumului de alimente de 0,00129 g haran5/zi/albin5. Spatiile mici de aer izoleaz5, dar cind spatiul intermediar este de 20 mm, existS un mare pericol de circulatie intensl n aerului care reduce putixea de izolare. (duph Bitidningen 97/1988, Suedia).
Revue Iranqaise &'apiculture, ian. 1991 I MICA P""lC"A"
Vind pavilion apicol. Tel. 981/13981 I
