76310489-Romania-apicolă-1991-nr-7-iulie

I Romania apicola Revist3 lunar3 de informare tehiic5 gi gtiintificg, schimb de experientg gi opinii editat5 de Asociatia Cresc5torilor de Albinc din Romania

L---

Anul LXXV N r 7 iulie 1991 - -- - -- ---

1 " C U P R I N S Nicolae V . ILIESIU : CalitEitile biologic active ale l%ptigorului de matcii g i actualele posibi- IitSti tehnico-economice de rentabilizare $i extindere a productiei lui i n Rom5nia Maria DRAGAN : Putem redresa o familie bez- metic5 ? Vladimir HUMENI : Imperecherea m5tcilor Nicolae ALEXANDRU : 0 nou5 metod5 $i u n dispozitiv pentru creqterea productiei prin recoltarea cerii de pe faguri Ilie CORNOIU : CPnd $i c u m procur5m familii de albine ? Florin BEGNESCU : Toamna Nicolae NICOLAESCU, Gheorghe STOINES- CU : Tntepgturile albinelor ( I ) Filofteia POPESCU : Cercetiiri privind realizarea siropului tonic ,,APITON" pe bazg de extract total de polen Traian VOLCINSCHI : Povestea unui mare apicultor - A. I . Root 1939-1924 Ioan MURESAN : Laud5 tsranului rom5n - laud& apicultorului r o m h Mihaela SERBAN : Simpozion international Emilia $i Marin POPESCU-DICULESCU : Lu- mini din stupine Traian VOLCINSCHI : Secvente din apicultura bucovineana Sorin BODOLEA : Po$ta redactiei

DOCUMENTAR APICOL

C o p e r t a I : f$ i va intoarce i n acest an floarea- soarelui fata cdtre apicultori ? Prognoza Snfloririi a m publicat-o i n numdrul anterior. Rezultatele obtinute La cules se vor vedea i n aceastd lund.

( f o t o : Constantin DINA)

C o p e r t a IV : Toti apicultorii $i consumatorii trebuie sd $tie : chiar dacd n u este atit de aspectuoasci, mierea de floarea-soarelui are o valoare alimentard superioard altor sortimente mult mai cdutate.

(f o t o : Constantin DINA)

COLEGIUL DE REDACTIE

lng. ELISE1 TARTA (redactor gel ) . PETRE MIHAI BACANU, SORIN BODOLEA (redactor d e rubric&), lng. AUREL MALAIU, lng. EU- CEN MARZA. VICTOR NEAGU, btol. MlHAELA $ERRAN. ing. TRAl AN VOLCINSHCI.

ASEZAREA STUPZLOR LA lERNAT

Este una dintre cele mai fnsemnate lucrdri i n stupdrit pentru cd de felul c u m a m a$ezat stupii la iernat depinde iegirea lor i n primdva- rci $i deci sporul anului viitor.

Stupii nu mor niciodatd de frig ci mor din lips6 de hra- mi sau din cauzd cd au prea pufine albine aga cd n u pot sd-gi formeze gi mentine cdl- dura, In mod natural familiile de albine incep sci se pregdteascd de iarnd fndatd ce-gi scot trtntorii. Matca f$i restringe ouatul ptmi cind, spre a doua jumcitate a lunii septembrie, n u mai oud deloc. Cu cit matca e mai tincird cu atit ea i y i prelun- gegte m i mult ouatul $i dimpotrivd cu cit e mai bdtrind cu atit $i-1 Enceteazd mai deviseme.

De aceea noi trebuie sd ndzuim a avea numai stupi cu mdtci tinere iar dacd ovem stupi cu mdtci bdtrine, pc aceqtia ori sd-i hrdnim cdtre toamnd spre a stimula mdtcile la ouat ori sd-i im- pdmim cu stupi mai slcibuti dar cu mcitci gi albine tinere. Trebuie finutd o eviden- t d a mdtcilor $i ele se inlo- cuiesc de fndatd co au Em- plinit doi ani.

A l e c s a n ~ l r u Popn . . r lT,DINARITUL"

( e d ~ l l a u 11-a ~ e U d Z U t c i $f a r g u n t e n t a t d )

F i g u r a ~ , T t p o g r a f l a loan Luzdr , 1943

CALITATILE 810L061C ACTIVE ALE L~PTI$CRULUI DE MATCA SI ACTUALELE POSIBILIT~TI TEHNICO-ECONOMICE

Nicolae V.

I. Introducere. Istoria 15pti$orului de matc5 aminteste ' pentru prima datri despre existents acestui produs al stupului prin descrierea hranei larvare de catre fizicianul francez Reamur (1740). fn 1788 elvetianul Huber i-a dat cel dintii numele de ,,Gel6e Royal" (G.R.), ca apoi germanul von Planta in 1888 $i 1889 s5 determine mracterele diferentiate ale 15pti$orului pe care albinele doici il dau larvelor de lucr5toare. de Wntor $i de mates, deschizind de £apt drumul cerce- t5rilor ulterioare in privinta compozitiei, provenientei $i actiunii lui in conditiile dezvolGrii normale a familiei de albine.

Mult mai tirziu, biologul francez De Beleer, in 1952 $i apoi cerceGtorii M. EX. Haydak ~i Melampy $i Jones, in 1954, pe baza analizelor compozitionale efectuate au concretizat posibilitiitile de producere comercia15 a 15pli$orului de mate5 pentru trebuintele $i pentru folosul omului.

f n ultimii 50 de ani in multe tari au continuat cercetbile $i studiile initiale legate de adincirea cunoasterii structurii, actiunii $i utilizfirilor 15pti$orului de

(prof. G. F. Townsend $i Lucas din Canada, dr. P. Decourt din Franta $i d t i specialivti au realizat compoziba chimicg a lgpti~orului de matc5 luat din botcile de mat& cu larve de 2-3 zile, utilizhd in acest scop cea mai modern5 aparaturs $i tehnologie de laborator.

11, Ce este I5ptivorul de mates. Ast5zi se $tie atit de apicultori cit $i de consumatori c5 15pti$orul de m a t d este o se- creve produs5 de glandele hipo-faringiene $i mandibulare ale albinelor tinere (doici) pentru hr5nirea larvelor $i a m5t- cilor. Sistemul glandular de producere a 15pti$orului, la albine, se ggsevte in cap, umplind cavitatea dintre creier $i peretele frontal a1 capului, infiti$indu-se ca un linti$or cu verigi perechi care intins atinge aproape 2 cm lungime. Glandele faringiene sint divizate in lobul anteri- or $i lobul posterior, dar numai lobul anterior secret5 hrana larvar5.

Substantele hecesare formgrii 15ptivo- rului de matc5, ca materii prime, sint furnizate de mierea $i polenul ingerat. care continind albumine, hidrati de car- bon, gr5simi, acizi e t ~ . sint transformate in substante nutritive asimilabile $i duse de hemolimfa albinei la alveolele glandei faringiene. Incorporate in membrana

A PRODUCTLI LUI IN ROM~WIA

sensibils a acestor alveole, un mecanism intim de absorbtie $i asimilare, le introduce in celulele glandei. Aici, substan- telle: nutritive, descompuse pe parcurs,

sint retinute (sub forma corpilor grqi , albuminoacizi etc.) $i transformate in hran5 l a rva6 ; la inceput in 15pti$or comun (de lucr5twre) iar dup5 2-3 zile in 15pi~or de matcg.

Succesiunea fazelor din procesul fiziologic de formare a 15pti$orului de mate5 este influentat de ins5si celula glandu- larg de catre elementul radioactiv continut in polenul digerat.

Celulele glandulare ale lobului anterior elibereaz5 secretia in canalul celu- lar, de aici in canalul colector care o conduce la gur5 $i de unde cu ajutorul trompei, albinele doici o depoziteaz5 in celulele fagurilor care contin larve, inclusiv in botci (ca hran5 larvarg) $i pentru hrgnirea permanent5 a m5tcilor.

111. Productia 15pti$orului de maca in RomLnia Pentru apicultur5. respectiv pentru viata familiilor de albine, ambele secretii glandulare (15pti$or comun $i 15pti$or de matc5) sint deopotriv5 de importante, ele alc5tuind regimul optim d e neinlocuit al alimentatiei larvare. Dar tinind seams de utiliz5rile acestora in afara stupului, not5m cEi numai liiptigo- rul d e matcg prezintri un interes deosebit, datoritri compozitiei $i efectelor sale in organismul uman, constituind un produs natufal apicol valoros din punct d e vedere a1 utiliz5rii in alimentatia diete- tic5 $i in srin5tatea omului, prezentind astfel un interes economic important pentru apicultorul produc5tor. De aceea, ne preocupgm in acest artitol numai de lgpti$orul de mat& acordind o sumar5 a- tentie compozitiei, ,producerii, recolEirii, utiliz5rii $i valorificgrii lui.

fn tara noastri, in calitate de organi- zator ~i director a1 unit5tii ,,Apicola" ($i bineinteles de apicultor) inainte Enc5 de infiintarea $i organizarea actualei noastre Asociatii a Cresc5torilor de Albine, am lansat in 1976 ideea productiei $i co- mercialisrii En Romania a l&pti$orului de matc5, in cadrul diversificgrii productiei apicole. Concomitent cu aceasG pro- gramare s-au realizat in Rom5nia $i primele cercet5ri biofizico-chimice compozitionale, precum $i organizarea de ex- perimentilri $i tratamente cu 15ptisor de matcg ca astfel probele clinice sEi consti-

tuie temeiul ~tiintific d e justificare a in- trebuintarii acestui nou produs apicol @ sprijinul sanltAtii omului.

L d n d exemp~ul folosirii . Eiptiyn-ului de mat& in scop apiterapeutic in alte tgd (Germania, Franta, Canada, Mexic, S.UA., Bulgaria etc.), dup5 infiintarea Asociatiei Cresc&torilor de Albine $i organizarea sectorului de apiterapie, incepind din 1978, aceastti institutie rom5- neasc8, prin unit5tile sale de specialitate (Combinatul apicol BBneasa si Institutul de Cercetare $i Productie pentru Apicul- tur5) produce si comercializeazA o serie de preparate apiterapeutice cu actiuni profilactice, medicamentoase $i nutritive In compozitia crirora intr5 ca materie prim5 biologic activa $i 15pti$orul de mat- c5. Din aceste preparate foarte solicitate de consumatori arnintim : ,,Drajeuri cu 15p- tigor de rnatcii" - stimulator biologic cu actiune energetic5 $i regeneratoare ; ,.Vi- tadon" - comprimate din lApti$or d e matc2 liofilizat ; ,,Melcalcin" - produs granulat preparat cu Eptivor de matc5, miere $i calciu ; Lgptigor de mate%' liofilizat, in flacoane $i fiole ; ,,L&pti$or de matcs omogenizat in miere ; ,,Energin L." - biostimulator complex ; ,,Polenovi- tal" - comprimate din polen $i ljpti$or de mat& ; ,,Vitas6' - biostimulator realizat in miere, polen, p5stur5 $i l5pti$or de matc5 ; ,.Colgel" - colir cu 15pti$or de mak5 ; ,,Apidermin6' - crem5 cosmetic5 cu Igptivor de matc5 ; crema de fat5 ,,Matca6' - continind liptisor de mate5 ; lotiune nutritivii de fat5 ,,Tenapin6' cu polen $i 15pti$or d e matc5 ; emulsie nutri- tiv5 $i demachiant a1 tenului ,.Antirid" ; ,,DermapinN - lotiune de p5r cu l5ptigor de matc5 $i polen.

fn curs de fabricatie, incepind cu acest an mai sint : ,,Bomboanele B.A.V." ener- govitalizante, continind apilarnil, 15ptiqor de matc5, polen etc.

Apicultorii din Romgnia sint producAtori de 15pti$or de matc5. Ei acoper5 ins5 numai in p a r k necesarul consumului intern. evaluat la circa 600 kg anual $i in acelavi timp asigur5 $i unele cantitiiti pentru vale- rificare la export (in Italia, Germania, Is- rael, Canada, S.U.A. etc.).

Preluarea de la producjtori a 15pti~orului de mate5 pentru indusbializare pe pia- ta intern5 $i pentru valorificare externri pin3 acum se fricea fn principal de catre Asociatia Cresc5torilor de Albine din Ro- mgnia pe baz5 de achizitie $i contractare, furnizorii trebuind s5 respecte conditiile de calitate $i livrare prev5zute in caietul de sarcini.

IV. De ce a scazut productia 15pti$orului de matcii? In ultimii ani desi lZpti$orul de matc5 era solicitat, cantitatea realizat5 $i valorificatii de apicultori nu a satisfacut necesarul planificat de laboratoarele $ . unitjtile care-1 folosesc ca materie prim5

biologic activSI in scopul realizgrii prepa- ratelor amintite mai sus. Aceasffi situatie a determinat accentuarea lipsei preparat'e- lor din uniGtile teritoriale de desfacere si comercializare a acestor produse apiterapeutice apreclate in mod deosebit tocmai in aceas% perioad5 cind tendinta utilizari~ medicinei naturiste ci$tig5 din ce In cemai mult.5 solicitare in intreaga lurne in raport cu medicamentatia bazatA pe abuzurile chimio-terapiei de sintezii.

Cauzele care au determinat lipsa de interes a apicultorilor fa@ de productia de 15pti$or de. matts in Wra noastr5, se re- zum5, in principal, la urmgtoarele :

1. Economia super dirijaffi a fostului regim totalitar a frinat rentabilizarea productiei apicole in totalitatea ei datoritS1 unui regim de calculare abuziv5 a preturilor produselor apicole, condifiile de intre- tinere $i dezvoltare a apiculturii romh- ne$ti fiind an de an mai vitrege atit din cauza accentugrii polu5rii mediului am- biant printr-o exagerat.5 $i necontrolat.5 folosire a insecticidelor, pesticidelor $1 chimizarii abuzive a agriculturii $i a b a ~ e i poleno-melifere cit $i a lipsei de acordare in cantiffiti suficiente de biostimulatori $i medicamente eficiente de combatere a efectelor cauzate de calamit5tile climatice din anumiti ani sau a epizotiilor care au dus la -diminuarea efectivelor de colonii de albine. In privinta stabilirii preturilor un singur exemplu legat chiar de ,.incuraja- rea" productiei 15pti$orului de matc5 : in anul 1957 cind a inceput valorificarea a- cestui produs apicol unitatea ,,Apicola" a- chizitiona 15pti$orul de matc5 cu 54 000 leilkg ca apoi, an de an a scjzut ajungind in 1989 la 4 000 lei/kg.

2. De$i pe plan international datorit5 ex- perimentiirilor clinice, importanta 15ptivu- rului de matc5 a crescut datoritti extin- derii utiliz5rii lui ca urmare a efectelur sale apiterapeutice inclusiv a tehnologiilur eficien'te $i moderne de productie $i a prc- furilor rentabile determinate de legea cererii $i a ofertei, in tara noastr5, pretul neremuneratoriu a condus la sc5derea productiei, influentat5 $i de dezinteresul apl- cultorilor de a fi la curent cu toate in- formatiile privind calitstile apiterapeutice ale acestui produs precum $i pentru cu- noa~terea tehnologiilor moderne $i eficiente a producerii 15pti$orului de matci in flux continuu $i de calitate superiaar5.

3. Educatia majoritgtii apicultorilor din Rom5nia in ceea ce privgte cunoavterea cit mai exact5 a celor rnai eficiente metode de productie a 15pti~orului de matcg a fost neglijat5, multumindu-se cu unele Fndrumriri $i tehnici sumare prezentat~ doar sub form5 de mentiuni in ,,Manualul apicultorului" sau in prezentarea de informatii, uneori contradictorii sau insuficiente ca cele privind indicarea gre~it-5 a orfaniziirii familiilor de albine, tehnologii

complexe nerentabile $i greu de aplicat chiar de catre stuparii cu experientii dar care nu posedau informatii temeinice legate, in primul rind, de cunoqterea provenientei, compozitiei $i a utiliz5rilor 15p- tivorului de matc5, pe baz5 de documen- tatii vtiintifice competente $i acceptate pe pldn mondial.

V. Conditiile favorabile actuale pentru m-arirea productiei de lgptivor de matci. Consider necesar s5 se procedeze la in15 turarea tuturor cauzelor care frineaz5 ac- tualmente productia 15pti~orului de matcii in Romsnia. Sperantele de remediere a agestei situatii trebuie s5 se intemeieze pe urm5toarele considerente :

a) Schimbarea din decembrie 1989 a regimului abuziv comunist prin introducerea principiilor economice ale pietii libere in- fluenteaz5 favorabil toate procesele $i raporturile social-politico-economice in toate sectoarele de activitate, inclusiv situatia apiculturii romsneqti. Pin5 in 1989, 85OI0 din efectivul familiilor de albine aparti- neau sectorului particular obligat s3 respecte cu severitate numai directivele, ,,in- drum5rile" $i reglement5rile sistemului dictatorial totalitar care nu tinea seam5 de interesele gospodgriilor particulare ale cetgtenilor, inclusiv ale apicultorilor.

Def initivarea $i acceptarea preturilor pe principiul legii cererii-ofertei $i calitAtii produselor, cu respectul asigur5rii renta- bilitatii in procesul de valorificare a productiei cred c5 in viitor va influenta po- zitiv intreaga activitate apicol5, atit in in- teresul produc5torilor cit $i a consumalo- rilor. In spiritul acestei liberalizari ins5vi structura organizatoric5 a Asociatiei Cres- c5torilor de Albine din Romsnia care pri- v g t e $i unitstile sale industriale de productie cit $i organizarea $i activitatea uni- tstilor sale teritoriale, vor asigura membri- lor ei renuntarea la preturile fixe, accep- tindu-se in viitor practicare liber5 a preturilor negociabile a produselor apicole. Deci printre altele $i preful liipti$orului de match. va deveni rentabil $i apicultorii vor Ii interesati s5-1 produc5 in cantitsti spo- rite, luindu-se in considerare - compara- tiv - $i practicarea pretului curent in devize convertibile din tsrile importatoare.

b) Diversificarea $i rentabilizarea apiculturii va permite s5 se acorde o mai mare atentie $i 15pti~orului de matc8, asigurin- du-se o productie sporitii cantitativ $i ca- lcativ atit pentru satisfacerea consumului intern cit $i pentru valorificarea la export9 cu pret calculat in devize.

c) 0 mai eficientii documentare a apicultorilor privind insuvirea tehnologiei pro- ducatorii l&pti$orului de makg in flux continuu $i in prezenfa mgtcii.

Caracteristicile acestei metode au fost prezentate inc5 din anul 1958 in bro$ura pe care am publicat-o sub titlul : , ,L~P- tigorul de matcil $1 intrebuinthile lui",

precum $1 in indrumarea tehnic5 nr. 6 din 1977 editat5 -de Asociatia Cresciitorilor d e Albine din Romsnia sub titlul : ,,Tehnolo- gia producerii lilptigorului de matcii in flux continuu qi in prezenta m5tciiu, in care precizZim c5 una dintre tehnoolgiile producerii llpti$orului de matc5 este aceea c g e se bazeaz5 pe o productie continuii, far5 sii fie nevoie de orfanizarea familiei de albine $i care este superioara altor metode aplicate pentru productia lSpti$orului de matc5. Ea reprezint5 urmgtoarele caracteristici $i avantaje : - Este o metod5 de producpe de tip

intensiv care se poate aplica atit in stupinele mici cit $i in stupinele mari ; permite schimbarea dirijat5 a profilului de productie a1 familiilor de albine, dup5 nevoile vi interesele urllliirite de apicultor. - Lucr5rile de producere a 15pti$orului

de matc5 se fac in prezenta activg a m5t- cii, familia de albine nefiind supus5 orfa- nizarii $i, deci sint inl5turat.e deficientele de natur5 biologic5 legate de reunificarea familiei. Botcile artificiale pentru producerea liipti$orului de matc5 sint luate in primire de catre doici in prezenta puietului nec5pScit. - Familiile de albine pot participa con-

tinuu in intreaga perioad5 a sezonului activ la producerea 15pti$orului de matcii, fiirii a periclita unitatea biologic5 a familiei. Trecerea in orice moment convenabil de la productia de 15pti~or de matc5 l a aceea de roiuri, miere, cear8, apilarnil etc. este posibil5 cu mult5 u$urint5, la nivelul f iec5rei familii. - Lucrarile de organizare a familiilor produc5toare de 15pti$or de matc5, constructia . $i f inisarea botcilor, transvazararea larvelor in botcile artificiale, recoltarm 15pti$orului $i conservarea lui etc. sint mult simplificate, ceea ce permite usurarea muncii apicultorului ca timp $i tehnicitate, reducind la minimum inventarul legat de realizarea fazelor de productie.

Dar despre toate aceste operapuni, Pn detaliul lor, vom reveni intr-un articol vi- I lor.

R~spwnswl unwi reputat specialist la Ontrebarea:

PUTEM REDRESA

Biolog Maria DRAGAN fjeful laboratorului cercetare, dczvoltare ~i productie pentru apiculturg - I.C.P.A.

De foarte multe ori apicultorii, mai ales cei incepstori, se intereseazs de modul in care poate fi readus5 la normal o familie de albine, care, din diverse cauze obiective sau subiective, s-a bezmeticit.

Personal consider c5 actiunea este ine- ficientri atit prin' timpul pierdut cu redre- sarea familiei bezmeticite cit gi prin faptul c5 ea ocup5 un loc En saptiu f5r5 a produce nimic. Trebuie s5 ne inclin5m in fata pasiunii apicultorului, mai ales incepstor, fat5 de fiecare familie ce o ingrijegte gi pune deseori inaintea beneficiului dragostea acestuia pentru aceast5 nobil5 insects gi dorinta de a o salva.

Unele calcule privind pierderea anual5 de familii de albine ne scot in evident5 faptul c5 in orice stupin5 bine ingrijit5 se pierd cam 4°/0 din cauza bezmeticirii, pro- cent care cregte in stupinele in care se pierd m5tci din cauza gre~elilor sau ingrijirii nerationale de c5tre apicultor.

De remarcat cste faptul c5 familiile bea- metice sint de 2 feluri : - familii bezmetice ap5rute in timpul

sezonului activ (de var5, dup5 culesuri mari, dar mai ales in timpul culesului de floarea-soarelui) ; - familii bezmetice in timpul iernii.

Aceastri categorie de familii de albine nu are nici o sans5 de recuperare, d e ~ i cle multe ori accept5 mtltca.

In ceea ce pr ive~le prima categorie, unii apicultori considerg, ins$, c5 este necesar ~i chinr important s5 fie salvate aceste familii de albine, de multe ori din caum puterii lor (cantitate mare de albin5 ce poate fi recuperatg), care a t reprezenta pierdere prin distrugere.

Trebuie mentionat c5 recuperarea unei familii bezmetice nu consti numai in acceptarea m5tcii ~i c5 actiunea este sigurs numai in momentul in care aceasta incepe s5 se dezvolte normal.

Deci, din motivele sus mentionate, m-am gindit c5 ar f i util sR prezint citeva metode refacere a familiilor de albine bezmetice.

Pornind de la ideea c5 fnctorul important in acceptarea unei m5tci noi este reac-

tia familiei la miros, chreia i se adaugg secretia 15pti$orului de mat&, unii apicultori au obtinut rezultate pozitive in recuperarea unei familii bezmetice proce- dind astfel :

Seara, cind zborul a incetat iar perico- lul furti~agului este anulat, din centrul cuibului familiei bezmetice se ridic5 o ra- m5 (scuturind in prealabil albina in stup) ~i se las5 stupul descoperit circa 314 h (pentru aerisire, ventilatie). In acelagi timp dintr-o familie se scoate o ram5 cu puiet la eclozionare acoperit5 cu albine pe care se g5segte gi matca (se recornand5 de re- gul5 s5 se ridice aceast5 ram5 dintr-un mic roigor In care matca a fost deja ac- ceptat5). Rama ridicat5 se lass $i ea ex- pus5 la aer, rezemat5 de stup aceea$i pe- rioad5 de timp pentru a se dispersa mirosul. Dupii trecerea timpului de aerisire, rama ce contine puiet, matca $i albina a~ope~ i toa re se introduce in mijlocul cuibului familiei bezmetice, in locul ramei ridicate anterior. Stupul se inchide gi se lass linivtit.

0 alt5 tehnic5 recornand5 urm5toarele : Se ia stupul cu familia bezmeticitb gi se duce la distantit. In locul lui este amplasat un nou stup echipat cu 2 rame cu puiet (fPr5 albin5 acoperitoare) pe care se g5- seste o matc5 liberri, 1-2 rame cu hran5, polen En special gi 1-2 rame goale, de preferin@ luate de la extractie (daci exists). Se scuturs albinele din stupul depla- sat pe o pinz5 (de sac, prelat5, etc.). Albi- nele tinere ouitoare, cu o mica suit5 r5- min pe loc, cele mai b5trine se intorc la vechiul loc, unde vor gitsi un nou cuib format in a$a fel incit s5 le dea posibilitatea desf5gur5rii unei activitsti normale. Seara se procedeaz5 la distrugerea albinelor ouatoare, care au r5mas pe pinzri.

Familia astfel reorganizat5, prin matca nou5 introdus5 si ingrijitri (adnos de rame cu puiet la eclozionare), aga incit sri poaG ierna corespunz5tor, va putea deveni o Ia- milie de productie in anul urmfitor.

0 metod5 simp15 recomandc5 stropirea albinelor familiei intrat5 in bezmeticirc cu

(continuare in pag 11)

prof. Vladimir HUMENI

In zilele calde de varii cu cer senin g i fdrii vint, Dntre orele 11-15 ies trintorii d i n stupi. ,,Voiogi gi fiirii griji, satisfiicuti, burtogi, plini de important&, infumurati, fac u n zgomot asurzitor, imbrincesc albinele care se intorc Enciircate cu modesta lor povard. Unul cite unul se avintd in vdzduh, gloriogi plini de incredere, merg sii se ageze pe florile invecinate unde dorm p i d ce rdcoarea dupd-amiezii ii trezeg- te". (Maurice Maeterlinck)

In unele zile insd trintorii se adund i n anumite Zocuri unde v i n in numiir mare. E i v i n aici de la' diferite stupine situate la distante de 5-7 $i chiar 10 km. Acestea sent locuri mai retrase, linigtite, fdr6 cu- renti de aer gi de obicei greu de descoperit de cdtre om. Aici miile de trtntori zboarii de colo pin6 colo, parcd ar agtepta pe cineva g i intr-adevdr, acest cineva so- segte : sint tinerele miitci care v i n aici pentru imperechere.

Unii cercetiitori inarmatb cu rdbdare g i cu o tehnicii adecvatii, au putut sii urm6- reascd g i sd filmeze scene foarte interesante, liimurind astfel unele probleme incd necunoscute. Iatd cum descrie tabloul un observator norocos care a putut urmiiri ce se pe t~ece intr-un astfel de loc unde se adunii trintorii. Locul era un iaz situat intr-o vale, pe ale cdrui maluri erau rnai multe stinci inulte. Miile de trintori se plimbau deasupra lacului, zburind l a , indl- timea de 20-50 m. C u m se apropia o mqtcii, ei o reperau de la distant& g i numaidecit se forma in urma ei u n roi de 200-300 de trintori care o urmiireau de aproape. Matca, insd, sprinten6, vioaie, f&- cea zboruri intortocheate, inert nu toti trintorii reugeau sd-i tin6 urma. Uneori matca se arunca de la fniiltime, iar cind ajungea aproape de suprafata apei, brusc igi lua zborul iar i n sus ; trfntorii fnsd, mai mdtiihiilogi, cddeau multi On apii, pradii pegtilor. Alteori, zburind ca o siigeatd pin6 aproape de o stincii, brusc schimba directia in t imp ce unii dintre trintori mai greoi, se izbeau de stincd g i ciideau morti.

Din acest joc a1 dragostei attt de sever, u n -adeviirat concurs de rezistentd, numai cifiva trintori 5 pin6 la 10 reugesc pe rind sd cuprindd maca $i sd realizeze actul im-

perecherii, dupii care matca pleacd la stupul ei.

Acest fascinant spectacol a1 imperecherii miitcilor este o miisurii inteleaptii a naturii gi constituie o sever6 selectie natural6 ; Invinge cine poate, cine nu, cade sau se resemneazii. Din aceastci selectie naturald se imperecheazd numai indivizii cei mi siiniitogi $i mai rezistenti +i se evitd con- sangvinizarea. Datoritii ei albinele au pu- t u t sii ddinuie de milioane de ani de d n d exist6 ele pe pdmlnt. 0 concluzie imediatd care se desprin.de

din cele relatate mai sus, este necesitatea de a avea i n s t u p i d numai familii puter- nzce, siiniitoase, bine hrdnite. fndeosebi familiile On care se cresc mdtcile, chiar dacd au suficientii miere g i pdsturii, ele vor f i totugi hriinlte, Ondopate cu miere amestecatii cu 20°/0 polen proaspdt cdci atunci albinele doici la rindul lor vor hrii- n i abundent larvele din care se vor forma viitoarele mdtci. Larvele luate in crey- tere sd n u aibd vErsta mai mare de 12 ore, sau mai bine cre~terea sii Enceapii chiar de la ou. V o m obtine astfel miitci viguroase care atunci cind vor pleca i n zbor de imperechere, vor supune trintorii la o selectie c f t mai sever&.

Ceara - o vroblema" mereu actuala"

0 noui metodi si un dispozitiv pentru cresterea productiei prin recoltarea cerii de pe faguri

ing. Nicolae ALEXANDRU

Este cunoscut cg familiile de albine clii- desc cu predilectie fagurii in conditiile existentei unui cules $i a unei tempera- turi exterioare propice, ritmul $i cantitatea de faguri crescuti (secretia de cearg) fiind proportionale cu abundenta culesului $i puterea familiei de albine.

A$a cum voi ariita fntr-un articol dintr-un numiir viitor a1 revistei o familie nor- ma15 fn conditii bune de cules poate ere$- te intr-un sezon toti fagurii dintr-un stup adicg poate produce 1,5-1,7 kg cearii.

Cum in practica apicol5 nu este necesar sg se PnlocuiascEi mai mult de 113 din numiirul total a1 fagurilor se recomandii, in scopul valorificZirii potentialului familiilor de albine de a produce cearii, sg se foloseascii rama cliiditoare pe care foarte putini apicultori o agreazg $i o folosesc deoarece : - rama clgditoare Inlocuie$te o ram5

activH din cuib, ceea ce la stupii verti- cali reduce num5rul de rame de la 10 ($i q a insuficiente) la 9, aspect mai putin re- simtit la stupii orizontali $i multietajati ; - necesitg interventii in stupi numai in

scopul de a recolta eventualii faguri construiti $i a Inlgtura puietul de trintor inainte de eclozionare, ceea ce impune un vo- lum mare de muncii gi timp ; - separarea greoaie a mierii $i cerii

intrucit asemenea faguri nu pot fi centri- fugati iar in cazul prezentei $i a puietului de trintor operatia e $i mai dificilii.

In scopul valorificgrii potentialului familiilor de albine $i a creqterii productiei de cearH in. mod dirijat in raport de interesele apicultorului care s5 nu impung interventii speciale Pn stupi am elaborat un dispozitiv pentru recoltarea cerii prin tunderea celulelor de pe fagurii de cuib $i magazin prezentat in foto 1 pentru care s-a acordat brevetul de inventie nr. 96465 care, in raport cu brevetul S.U.A. nr. 3.605.780 ce se refer& la un dispozitiv con- ceput in acela$i scop, prezintg in plus 3 elemente de noutate $i progres tehnic.

Dispozitivul se compune dintr-o caset5 prevszutii cu un cutit t5ietor urmat de un element de finisare a celulelor, un ~ t u t

de introducere a aburului $i orificiu de evacuare a condensului.

Lungimea casetei( cutitului) este egalg cu iniiltimea fagurelui care urmeazg a fi tuns (magazin, dadant, multietajat.)

Caseta este fixat5 perpendicular pe douH brate paralele prevgzute pe lungimea cu elemente de ghidaj pentru rame.

Unghiul de atac $i adincimea de tgiere a celulelor sint reglabile in raport de eventualele ondulatii pe care le prezintg fagurii.

Pentru fagurii care nu ~rezintii ondulatii tunderea se-poate face p'ing la 1-1,5 mm peste nibelul foii de fagure artiflcial introdus initial.

Intregul dispozitiv se fixeazii de o mas5 (ca in fotografie) se conecteazs la un generator de abur (ceainic etanwt, oal5 de presiune, oalii de fiert lapte etc.) iar sub el se ageazg un vas pentru colectarea cerii decupate.

Metodil de lucru. Toamna, dup5 inlgtu- rarea magazinelor $i reducerea cuiburilor in vederea ierngrii sau mai bine primgvara, inainte de inceperea sezonului cind se prefigureazii numgrul $i puterea familiilor de albine, sint sortati in vederea recolaril cerii fagurii de magazin ~i de cuib din rezerva stupinei En care matca nu a ouat mai mult de 2-3 ori.

Fagurii se aplicii pe rind cu un capiit pe elementele de ghidaj deasupra dispozitivului tiieitor $i se apasEi pin& cind ceara continutii in celulele aflate pe dispozitiv sfnt topite $i rama atinge bratele de gli- sare dup5 care se transleazs prin impin- gere peste cufitul Encazit decupind celulele pe adincimea reglatii.

Durata de recoltare a cerii de pe ambele fete ale unui fagure, dup5 exersare pe citeva rame, este de crica 1 minut.

Dupii recoltarea cerii fagurii se introduc h magazin sau dupii nevoi, in cuib $i in raport cu fagurele artificial sint luati imediat la finisat $i crescut de cgtre albine.

Se recomandg ca inaintea sezonului sii se tundii 50°/,, din fagurii de magazin pe ambele p5rti sau toti fagurii numai pe o parte (situatie in care o eventual5 ondu-

lare sau o amplificare a ondularii existen- te este exclus5) $i toti fagurii de cuib bine crescuti din rezerva stupinei.

Operatia de recoltare a cerii poate fi f5cut5 $i in timpul sezonului dupg fiecare extractie a mierii in raport de interesele apicultorului determinate de urm8toarele : - valorificarea potentialului albinelor de a produce cear5 in scopul complet5rii re- zervelor de cearg ale stupinei sau valorifi- c5rii ca atare ; - prevenirea roitului la familiile puter-

nice $i predispuse roitului prin existenla in stup sau introducerea masiv5 de faguri tun$i in cuib $i magazin far5 s& fie nece- sarB echiparea de rame cu sirme $i faguri artificiali noi ; - inaintea unei deplashi in pastoral pe

distank lungi pentru a crea spatiu de refugiu albinelor ; - regenerarea periodic& a fagurilor din

magazin indeosebi pentru a obtine o miere de calitate mai ales de salcim.

fn afar& de cele d e mai sus metoda pre- zint5 urmfitoarele avantaje :

a) En stupi exist& permanent create po- sibiliGti ca albinele s5-$i exercite functia biologic& de a secreta ceara $i a cltidi faguri atunci cind conditiile cunoscute sint indeplinite ;

b) fondul ramei - insirmarea $i fagurele artificial initial - nu sint afectate in nici un fel prin actiunea de recoltare ;

c) dupB recoltare, ramele introduse in stup sint h a t e Pn lucru imediat de albine pentru finisarea $i refacerea celulelor chiar la un cules foarte slab iar matea, le prefer& pentru ouat.

d) pentru recoltarea cerii nu trebuie um- bla in stupi la intervale regulate ca in cazul ramei .clgditoare operatia fiind efectuata in afara sezonului activ pentru albine $i apicultor iar dac5 se dorevte $i este cazul, concomitent cu recoltarea mielii ;

e) dupg recoltare celulele ramin perfec- te $i uniforme pe intreaga suprafat5 a fagurelui.

Experimental a rezultat c5 de pe o ram& de magazin complet crescut5 se pot recolta 45-55 g cearti iar de pe o ram& de cuib 65-80 g cantitatea variind in raport de vechimea fagurelui $i adincimea de tun- dere a celulelor.

In literatura apicolg se fac diverse refe- risi cu privire la un awort rnai redus de miere la familiile care cresc faguri explicat printr-un consum rnai mare sau ne- participarea la cules a albinelor crescstoare de faguri.

Aprecierile $i estimsrile merg de la 1,5 la 6 kg miere pe kilogramul de cears. Ex- perientele $i determinarile fgcute pe familii martor nu au confirmat ins5 aceste estimsri. Aspectul este sesizabil in primele zile la familiile mutate in stupi in care toate ramele sint numai cu faguri artificiali necrescuti.

S e constat5 En schimb cii familiile care au de crescut faguri artificiali devin mai active in timpul culesului i$i incep mai devreme $i incheie mai t in iu activitatea.

A mai rezultat c5 80-85Oh din num5rul $i volumul celulelor sint crescute in timpul noptii $i numai 15-20°/,, in timpul zilei iar in raport de abundenta culesului din

(continuate In pag. 18)

Foto 1 : DispozItIv pentru recoltarea cetii prin tunderea celulelot de pe fagutii de cuib ~t magaztn (fotografh autorului)

In ajuutrul apicultorului 7ncepgtor

Cind si I cum procu~a'm familii de albine ? Ing. Ilie CORNOIU

Nu putini sint cei care-$i doresc o micd stupind - la inceput din purd curiozitate, - iar mai tirziu, fmpingi de o dragoste pci- timavd pentru albine, doresc sd $i-o ma- reascd. 0 micd stupinci se poate contura cu doud, trei sau cel mult cinci familii de albine. Acest lucru va permite mai intii formarea unor deprinderi in tehnica de comportare $i ingrijire, la care se vor addu- ga cu timpul $i cuno$tinte teoretice ce vor permite sporirea numdrului famililor de albine $i obtinerea de produse apicole.

De reguld, familiile de albine se procurd En lunile martie-aprilie sau in septembrie- octombrie. ExcepJie fac roii, care in conditiile tcirii noastre, se procurd On lunile mai- iunie.

Indiferent cd dispunem sau nu de add- posturi (stupi), la inceput, cfnd debutdm i n aceastd frumoasd ocupatie $i dorim sd procurdm primele familii de albine sau roiuri, e bine sd consultlim u n mai vechi apicultor, cu experientd sau personalul tehnic de indrumare a1 filialelor teritoriale ale Asociatiei Crescdorilor de Albine din Romknia.

Penru reuqitd, este necesard o mare atentie acordatd urmiitoarelor probleme : - starea de s5natate (familile de albine

sd provinci din zone $i stupine indemne de boli, iar tratamentele specifice sd fi fost fdcute corect $i la timpul optim). Relatiile sigure le oferd atit apicultorul proprietar, cit $i familiile de albine prin tot comportamentul lor morfofiziologic.

- matca s5 f ie tinrir5, fiird defecte $i prolificd (per i~or i vizibili pe torace gi ab- domen, iar faguri sii existe puiet de toate virstele - de la oud de o z i g i pinci la a1 bine ce eclozioneazd) - fagurii pe care este organizat cuibul

s5 f ie de aceeavi mgrime, bine fixati 4n cad?-ul ramelor $i corect cldditi. - preggtirea familiilor de albine in ve-

derea transportului se va face seara, dupd ce toate albinele culegdtoare s-au intors in stup. Se procedeazd la fixarea ramelor in stupi ~i asigurarea functionalitdfli siste- melor de ventilatie in timpul transportului. - transportul familiilor de albine, se v a

efectua noaptea, evitindu-se temperaturile ridicate din timpul zilei. - locul unde se vor amplasa familiile

de albine (la cel putin 3 k m de locul de unde au fost procurate, astfel ca albinele sd nu se intoarcd). In caz cd familiile de albine se vor procura dintr-o stupind mai apropiatd, stupif se v m tine inchivi t imp de doud zile $i agezati intr-un lot intune- cos $i riicoros. - pentru atragerea $i statornicirea albi-

nelor, este necesar u n ad5p5tor instalat pe vatra noii stupine.

Ca o concluzie se poate aprecia cd procurarea familiilor de albine constituie o problem6 important6 En orice inceput de practicd apicold, dar o rezolvare corectli a ei, urmatd de o conduit6 bun& de Ontre- tinere ~i exploatare vor face ca satisfactiile ce ni le vor aduce albinele sii nu intirzie.

- sd f ie puternice, cu fagurii bine acoperiti de albine (cantitatea de albine se apreciazd la cel putin 2,5 kg toamna $i 1,5 kg primdvara - adicci 9-10 intervale albina toamna, respectiv 6-7 intervale albina primdvara). - sd dispund de suficients hran5 in fa-

guri (14-15 k g miere toamna $i 7-9 kg primdvara). Aprecierea se poate face direct pe Tame, cu ajutorul ramei Netz (cadru dreptunghiular asemdndtor ramelor, impdr- tit prin fire de sirmd nylon sau atd, in pd- trate cu laturile de 5 sau 10 cm) avind On vedere cd u n pdtrlitel cu latura de 10 c m ( u n dm2) confine pe ambele fete circa 350 g miere. 0 analiz5 a mierii de man5 de la familiile de albine procurate toamna este recomandatd, deoarece iernarea albinelor pe astfel de miere este contraindicatd.

ACTUALITATEA CLASlClLOR APlCULTURll

Apicultorii incepdtori mai cu seamd, sd aibd in vedere cd de o bun6 ingrijire fn toamnd depinde exclusiv faptul de a avea putine ne- plciceri peste iarnd fi bune colonii in viitoarea primdvard. Conservind stupi cu provizii slabe sau rnai putin populati ; cu regind bdtrind etc., se vor expune la pierderi sigure mai cu seamd dacd sezonul de iarnd se prelungefte g i chiar dacd se v a reugi a scoate de la iernat o colonie slabii, totugi sintem e x p u ~ i mai totdeaunu de a avea u n profit mic sau a nu-1 avea deloc.

Este deci indispensabild o ultimd revizuire a stupilor (vizita de toamnci) mai fnainte de a lua dispozitiuni pentru iernatul lor. Aceastd vizitd o v o m face On orele calde ale lunii septembrie.

Nu toate coloniile se vor gdst tn bune conditii pentru a putea trece ugor iarna, dacd ins5 apicultorul, cum s-a zis mui sus, va f i inceput incd d in sezonul de war& a reuni coloniile or- fane, sau slabe ori cu matcci putin prolificci, acum nu-i va mai ~ d m f n e decit a face o selectie rnai amdnunfitci a stupilor sdi preocupindu-se aproape exclusiv ca sd n u le lipseascd nutrimentul necesar la iernarea definitivd.

Ntl se Poate da o cifrd precis6 asupra cantitdtii de miere necesard unni stup depinzEnd aceasta de timppl mai mult sau rnai putin lung En care albinele stnt constrfnse a rdmine En inte- riotul stupului : urmdtoare- le cifre Pnsd ar putea servi ca bazd : de la jumdtatea lui septembrie fi pin6 la f i n e k lu f martie 11-12 kg de miere sint suficiente tinind insd totdeauna la dispozitie 5-6 kg pentru a-i

T O A M N A Dr. Florin BEGNESCU

administra apoi En martie sau i n aprilie, parte in faguri fn caz de nevoie, parte amestecatd cu apd i n scop de nutritie stimulentd. De altfel dupci cum s-a spus, aceasta rnai depinde $i de climatul regiunii g i durata sezonului de iarnd.

La revizia de toamnd ramele cuibului in stupii de t ip german se vor ageza Pn modul urmdtor : inspre peretele frontal al stupului u r n sau doud Tame cu polen at f t sus cit si jos. acestora

vechi sau rdu conformati ca g i pe aceia construiti in mare parte d in celule de trDntori. Cite o micd zonii ins2 format5 d in acest fez de celule va fi Ens& bine sd se gdseascd in faguri pentru cd cttiva trentort trebuie sii se gdseascd mereu tntr-o colonie astfel ca ea sd f ie En stare normal6 g i sd reia lu- crul cu activitate fn primd- varci.

Coloniile adaipostite in stu- . - , Ze vor urma ramele cu mie- pii rustici se vor cintdri dere i n partea de sus iar cei ducind tars probabild cum cu pui i n partea de jos, apoi c5tiva faouri aoi deasupra si S-a arcitat intr-un alt capitol dedesQbt; ridiifnd tot be apoi se rcistoarnd $i se vizi- ne-a rdmas si a~ropi ind d k - teazd faaurii ven t tu a ne - - fragma ccitre u i t i i i i faguri. face idee de populatia lor fn stupii bine populati se gi dacd nu sint invadati de vor dispune fagurii cum a m ardtat dar se va Zcisa ~010- fzuturele de ceal.6. niei la clispozitie intregul Atit la extraaerea cit si com~art iment fdrd a mai la Tepunerea fagurilor c- restringe diafragma. Stupul puternic nu se va ddrima miere cit $i i n adimintsra- deloc. rea de miere lichidd a co-

Pentru stupii tip ameri- loniilor, apicultorul v a avea can aranjarea cuibului i n toate precautiile gen tm a mare parte urmeazci crite- i aemnu l l aT fuT t in- riile indicate rnai sus pentru tiDul german, cd fa- tre albine ce rnai cu seam6

- - guTii cu pui ie vor ageza in survine zn epoci i n care se centru alternincl cu faguri simte liwsd de nectar. . -

cu miere operculatci $i se In contra inamicilor se va vor alcitura de acegtia din urmd de parte Si de alta restringe urdin i~ul cu placa diafraamele. zincatd sau plcici anume fd- . -

TTebuie s6 avem En vede- cute pentru a se aplica la re de a n u restringe prea urdinig 'gi a Dmpiedica in- mult spatiul i n stupi cum se trarea animalelor mai mari, o b i ~ n u i e ~ t e Sn genere pentru cd de aer nu pro- ~e VOT distruge larvele flu- duce coloniilor sete si neli- turelui de ceard fdcind cu- n i ~ t e ce apoi se transform6 rritenia fundului stupilor intr-un consum mai mare ,tc. ale miere, pierdere de albine $i i n consecintd, sldbirca CO- loniei. Din volumul :

Natural cd t n aceastd vi- ,,Cultura albinelor - No- z i t i se vor observa $i fagu- tiuni d o apicuItur& ra$iona[&" rii, distrugfnd pe cei prea Bucuregti, 1926.

f NTEPATURILE ALBINELOR (I) N. NICOLAESCU qi G. STOINESCU

Pricinile care intarits albinele.

De obicei albina e blind6 g i impdciuitoare, dar are zile de indirjire, cind devine primejdioasd. Pe cdlduri m r i gi mai ales la apropie- tea unei furtuni, se aratd nelinigtitd g i pornitd la ia- tepat. Ea are mirosul foarte dezvoltat $i simtitor, care nu suferd unele m1rosuri. Mirosurile tori $i rnai ales sudoarea omului $i spirtul o intdritd la atac. Impotriva dinilor $i a unor oameni pare cd poartd o urd pe care nu #I-o poate Endbugi. P?i- cina trebuie sd o cdutdm i n duhoarea care fese din trupul lor. La inceputul pri- d v e r i i , albinele sfnt mal sele $i fntepdturile mai du- reroase. Dupfi crslesul cel mare, cind nu mai gdsesc nectar In flod, sent mi greu de mfnuit. Firea lor mat a t t d de bogdtta 09% de sdrdcia de miere a stupului. Albinele din stupul plin cu miere sfnt blinde ; pe ctnd cele din cei lipsfti sint ne- Imbltzite. $i ar trebui sd se Qntfmple lucru t o m i dfm- pottivd. At crede cci stupii bogati trebuie s6-$5 apere cu Onverpnare avutul s t d m CU attta trudd. Cu toate acestea nu se fntimpld a$a. La fiecare hrlburare ce 0 pri- cinuim traiului lor, albinele Qi inchipuie cd war f i silite sd-gf pdrdseascd loca$ul plin de atitea bundtdti. La orice zguduire a stupului ele dau ?tcivald la faguri, rup i n grab6 cdpdcelele care inchid mierea, $i sug cu ldcomie. Cind se fmbuibd, pintecele se umfld, inelele se lungesc $i se destind ca u n burduf. Albina imbuibatd cu miere nu rnai poate sd-gi indoiascd pintecele, ca sd-.yi infigd acul. Ea devine nevdtdmd- toare. Sd nu ne Snchipuim cd fumul ndbugegte g i ame- tegte albinele. El alungd rnai

Ontei straja, totdeauna gata la aplirare, din pragul urdi- nigului ; apoi bag6 spaima in roi. Spaima ii trezeyte gindul pribegiei $i atunci albinele se reped la faguri, ca sti se imbuibe cu hranci pentru mi multe zile. fm- buibarea le face neputin- cioase.

fnsd, vai de cine se atinge de stupii sdraci. Fumul n-are nici o putere asupra lor. Abia ai prim s6 le tri- miti citeva pufQfturi de fum y i tot roiul se grcimdde~te la urdinig. Nimic nu poate sd tin6 piept acestor albine On- furiate. Stupii sdraci Egi t in zilele Be azl pe mfine. Fiindcd n-au in faguri miere cu care sd se Qndoape, fu- mu1 n-are nici o putere asupra lor. La fugd, ele nu se pot gtndi. Nu le rcimtne dedt sd mwrd, apdrfndu-gi locagul tncdlcat, cu o oitejie nefnftintd, cu o Inver$unn~e fdrd seamdn.

Nimfc nu dndtrjeyte mi tare albinele, decit cearta lor Pe miere de furat. In vremea dnd se pot fnfrupta din avutul altuia ele sfnt aga de destrdbdlate, fncit nu te poti apropia de stuplirie, fdrd sd nu te trezegti ca din senin inrepat. In fierberea furtigagului, albinele tnteapci pe oricine le iese Fn cale. Asemenea, mirosul de venin le intQ7Ctd. Dacd te-a tntepat o albind la mfnd g i continui a lucra tnainte, sd te agtepti y i la alte intepd- turi. Migcdrile repezi gi tgo- motul le infurie ; de aceea, cind umbli des la stupi, tii neintrerupt albinele in fier- bere. Cutorile deschise le plac rnai mult decit cele inchise.

Albina nu se Qmbltnzeyte, dar se invatd cu omul g f st6 linigtitd, dnd e ingrijitd cu bdgare de seamd, dnd stuparul lucreazd fncet g i cu mi~cdri cumpdnite.

Cum ne ferim de Pntepg- turi.

Ca sd ne ferim de a ji in- tepati, nu trebuie s& um- bldm pe dinaintea stupilw. Cind vrem sd observdm mi$carea de la urdinig, ne a$etdm tntr-o parte a stupului g i stdm nemigcati, On tot timpul observcirii. S6 ne ferim de migcdri repezi. Mi~cdrile miinilor $i ale capului pot sd intdrtte albinele. Pe toiul cdldurilor e mi bine sci cercetdm stupii dimineata sau seara ; iar On vremea culesului, in orele cind culegdtoarele sint duse la ctmp, jiindcd bdtri- nele stnt mi rele decit cele tinere. Cind lucrezi b stupiaii, cite o albind; te urmdregte cu fncdpdttnare, ceasuri Ontregi. Itl bizEie lu la urechi g i amenintd stdruintd sd-tt lntre En ochi ; pare cd dinadins vrea sd te necdjeascd, sd te scoatd din rdbddri. Pricepi cd e Entdd- tat6 de pe migcdrile ei vl- oaie gi repezi $i de pe be- zfitul ei ascutit. Albim care urea sd te intepe, se repede jdrd veste g i -g i infige acul fdrd sd te bitiie. Dacd albi- nu se tine tntr-unu de tine, striveyte-o Qntre palme, dar ia seama sd nu te fnfepe, fiindcd atunci se ingroage gluma. Dacd s-a infurfat, nu te Cncumeta sd lupti cu ea. In aceastd Omprejurare, fuga, orIdt ar fi de ruyinoasd, e rnai sdndtoasd. E rnai inte- leapt& faptdl, sd te retragi binigor, fiindcd furia albinei care te urmdregte, se impdr- tdge$te $i altora gi, i n citeva clipe, te trezegti cu u n roi Entreg f n luptd. CDnd o

, (contfnwre in pag. 15)

MARCABEA MATC1IA)R

Marcarea m?ltcilor este o operatiune consideratti ca o lucrare necesar5 in practicarea stup5ritului modern.

fn mod conventional in tara noastr5 ca $i pe plan international s-a accep- tat ca marcarea individual3 a m3tcilor eclozionate Pn fiecare an s5 fie realizati4 cu una din cele cinci culori internationale specifice fiechrui an conform codului inernational dup5 cum u r m d :

fn anii care se terming cu cifrele 1 sau 6 (1991 si 1996) mgtcile se marchead cu alb 2 sau 7 (1992 $i 1997) mstcile se marchead cu galben 3 sau 8 (1993 qi 1998) mgtcile se marcheazg cu ro$u 4 sau 9 (1994 gi 1999) mfitcile se marcheazg cu verde 5 sau 0 (1995 $1 2000) mgtcile se marcheazg cu albwtm

Dup5 epuizarea ciclului d e cinci ani de marcare a m5tcilor ifri culorile $i ordinea mentionatti, operatiunea se repet& Tn aceeqi ordine din cinci in cinci ani.

Aceasts lucrare u$ureazZi munca in activitatea de selectie dind posibilitatea hpicultorului de a cunoqte cu precizie virsta $i origineq .mStcilor f&% dd care nu se poate face o ameliorare a materialului biologic existent.

Marcarea u$ureaz5 $i gLlsirea rnai u$oarh a m5tcilor in stup. Pentru o rnai bung documentare consultati bro~ura ,,Marcarea m5tcilor" de biolog Paul Butatti, tip5riEi de A.C.A. Pn 1984.

PUTEM REDRESA 0 FAMILIE BEZMETICA ? (continuore din pag. 4 )

o solutie apoas5 de valeriang (1 1 ap5 in care se adaug5 3 ml suspensie de valeria- n5). Fiecare ram5 este stropits cu cca 25- 30 ml din solutia astfel pregiititg. Se stro- pesc $i albinele de pe pereti $i de pe fun- dul stupului. Dup5 terminarea operatiei de stropire se introduce o matcB liber5 Entre albine $i se inchide stupul. Operafia se recornand5 a se efectua pe inserat .Dup5 acceptarea mHtcii se procedeaz5 la reorganizarea $i stringerea cuibului pe ramele acoperite de albine. Cei care au practicat metoda sustin sZi procentul de acceptare a1 m5tcii $i de recuperare a familiei este foarte ridicat.

Unii apicultori practicieni, fiind rnai prudenti in ceea ce privevte protejarea miitcii introduse propun salvarea unei familii bezmeticite in felul urm5tor :

Se scuturri albinele de pe faguri in lada stupului acqtia fndepsrtindu-se in totalitate (de obicei fiind stricati, deformati de ponta albinelor ougtoare sint dati la topit). Pe unul din perefii interiori ai stupului, de preferinw la un colt in partea supe- rioar5 se plaseaz5 o matcg imperecheatil, introdus5 Entr-o cu$c5 special5 de introdus (Titov, Miller, Benton sau chiar bigudiu), iar aceasta s5 contin5 $i putin5 hran5 (ser- bet). Se pune podi$orul $i capacul. Dup3 48 h se verific5 comportamentu1 albinelor. Dac5 matca este inconjuratg de albine ingrijit5, hdn i t5 $i nici o albing agresiv5

nu este in jurul cuvtii se procedeazg. la inlocuirea dopului de lemn (metal sau plastic) cu o fiqie de fagure artificial pentru a facilita eliberarea acesteia. In caz contrar, accesul albinelor spre rnatc3 se mentine inc5 48 h. Dupa 24--48 h se veri- fic5 eliberarea miitcii prin simplul control a1 cuvtii.

Odat5 eliberat5 matca, se procedeaz5 la reorganizarea cuibului pentru a incepe desfg~urarea normal5 a activittitii prin introducerea fagurilor pentru ouat, atitie cit pot fi bine acoperiti de albina existent&. Eventual, dacs este nevoie, se restringe cuihul cu o diafragmg $i se adaugh $i un hr5nitor uluc pentru hr5niri de stimu- lare.

Trebuie recunoscut faptul c5, asem5ng- tor diferitelor metode recomandate pentru introducerea mstcilor, nu exist5 o metod5 clasic5 cu rezultat sigur, ci este vorba de diverse solutii, folosite de apicultori ~i care dind rezultate pozitive au fost di- fuzate apicultorilor pentru folosire la nevoie.

Dac5 studiem cu atentie metodele des- crise rnai sus, observgm cg in toate actiu- nile intreprinse nu este vorba de altceva decft de formarea unui roi rnai mult sau rnai putin puternic valorificind o albin5 intratg in procesul de bezmeticire, dar cu posibilitriti de recuperare.

Succes !

APlTERAPlA - domenlu I n care Romania detine ~rlorltilti mondilale

Cercetaai priwind realizarea siropului tonic ,,APIITON6' pe bazti de extract total de polen

Farm. Filofteia POPESCU Cercetstor gtiintific principal in I.C.P.A.

i Organismu1 uman. In urma unor afectiuni, in convalescentg dar gi in pt+ \ rioadele de p r i d v a r g , prezint5 frecvent deficite de vitamine $i sgruri minerale. \ Cercetirrile efectuate plna in praent , au scos la iveals o serie de proprietgti ale produselor apicole, dintre care cele mai importante sint : o mare sursg de ener- \ gie dabratti prezentei zaharurilor simple glucozii $i fructozg, un depozit de proteine cu rol plastic in refacerea tesuturilor, gama completa de vitamine $i sgruri \ mineraIe, acizi organicl. enzime -re catalizeazl diverse procese biologlce, subs- \ tante antiseptice, bactericide, antibiotice e t ~ . \

\ Unil dintre acegti factori se gPsesc $i actioneazg in cantiati apreciablle \ alopatic, alti in cantiafi mult mai reduse, atingind limita homeopaticg. Lucrg- rile avlad ca scop fundamentarea gtiln$ific& a inlrodurerii h terapeutic8 a pro- \ \ duselor apicole ca atare sau sub diverse forme galenice, s-au orientat spre stu- \ \ diile farmacodinamice cit $i spre identificarea $1 separarea componentelor cu rol

\ biologic activ in cadrul metabolismului. \ \

Polenul recoltat de albine este unul din produsele apicole cele mai solicitate gi mai utilizate in practica medical5 curent.5. Compozitia chimic5 a polsnului este complex5 $i variabil5 ca $i plan- tele de la care provine. fn general se cmnoavte c5 polenul contine numaraase princi~jii active : substante proteice, a- cizi aminati liberi, zaharuri, enzime, vitamine, flavone, lipide, s5ruri minerale, etc.

Prin complexitatea compozitiei sale chimice polenul reprezint.5 o valoroas5 materie prim5 pentru obtinerea de noi produse cu eficacitate sporit.3 in trata- mentul unor afectiuni ale organismului uman.

In cadrul cercetZirilor efectuate, au fost studiate posibilitiitile de reali5are a unui sirop tonic pe bazg de extract total de polen, destinat tratamentului ca- rentelor vitaminice $i proteice de diferite etiologii.

In scopul realiz5rii unei forme far- maceutice cu polen care s5 aib5 o ce- dare bun5 a principiilor active, am utilizat extractul total de polen standardi-

zat. Extractul total de polen se prezinu sub form5 de mas5 semifluid& uni- form5 de culoare brun inchisii, usor so- lubil in ap%, alcool etilic diluat, cu con- servabiutate buns. mmpozitia chimica a extractului total de polen este complex&, continind aceleavi principii active ca $7 polenul din care a fost obtinut.

Pornind de la complexitatea componentelor active prezente in extractul total de polen, s-a intoemait o rete% pentru realizarea unei forme galenice noi $i anume LLII sirop tonic destinat trata- mntului unor afectiuni carentiale. AU fost studiate o serie de formule galenice avind ca suport diferite substante auxiliare care prin asociere cu E.T.P. s5 O- fere o form5 farmaceutic5 stabil5 cu eficacitate terapeutic5 optima $i u$or d e administrat.

Formula asupra c5reia ne-am fixat $i conform c5reia am realizat produsul respectiv este complex5, continind pe lin- g5 E.T.P. anumite substante edulcorante, conservante, etc. cum sint : sorbitol, acid asqopbic, parahidroxibenzoat de metil,

'parahidroxibenzoat de propil etc. Excipientilor din formula respectiv5 li

s-au aplicat prevederile de calitate pre- v5zute de norma general8 pentru siro- puri.

Produsul realizat experimental a fost analizat din punct de vedere fizico-chimic, utilidndu-se metoclele de identificare $i dozare a principiilor active de baz3 : proteine totale, vitamine hidrosolubile (C, B2, Be), pigmenti, enzime etc.

Reactiile de identificare pentru punerea in evident5 a substantelor auxiliare : sorbitol, carboximetilcelulozri, parahi- droxi~lulozil, paahidroxibenzoatul d e

propil, parahidroxibenzoatul de metil, au fost efectuate coform prevederilor Far- macopeei Romine ed. IX.

Determinarea proteinelor totale a fost efectuatA prin metoda determinsrii az* tului total din combinatii organice (conform F.R. ed IX) $i prin metoda Lowry, obtinindu-se rezultate cuprinse intre 0,78 -81°/0 g produs.

Proteinele totale determinate, includ atit aminoacizi liberi cit $i pe cei totali

din oompozitia produsului. Aminoacizii liberi au fost p q i in evident5 prin cro- matografie pe hirtie, utilizhd ca solvent amesbecul buknol-adid acetic (amestec Patridge) fn sistem descendent. Eviden- tierea s u p o r n u o r de aminoacizi s-a fgcut cu o solutie de ninhidring in ace- ton5 0,2O/o. Au fost identificati urm5to- rii aminoacizi : leucina, izo-leucina, me- tionina. lizina, valina, alanina, fenilala- nina, triptofanul, prolina.

Determinarea continutului Pn acid as- corbic s-a efectuat titrimetric cu solutie de iodat de potasiu 0,l N, in prezenta amidonului ca indicator.

Continutul in sorbitol a fost determinat volumetric cu solutie de iod 0,l N in prezenta amidonului ca indicator.

Determingrile analitice au fost efectuate pe 4 loturi experimentale, rezultatele fiind redate Pn tabelul care urmeaz5.

APITON Putere Continut Continut Continut

in acid in prot. f n Identif. loturi Uensitatea pH rotatorie experim.

totale sorbitol vitamine specifics g % g % s %

Lot. I 1,265 698 f 1 3 0,88 0,7915 42 C, I32, B&

Lot. 11 1.268 7,O + 13 0,90 0,7910 41 C, Bzt Bs6

Lot. 111 1,267 6 3 4-14 0,89 0,7950 43 C, B2, B G ~

Lot 1V 1,280 6,9 4-13 0,90 0,8050 41 C, Bz, B.56

Datele analitice au fost sintetizate fo- losindu-le la Entocmirea normei de calitate, la fixaren parametrilor in vederea omologgrii produsului.

Siropul realizat - ,,APITONW - a fost testat din punct de vedere farmaco-di- namic in cadrul laboratorului de farmaco-dinamie a1 Facultktii de Farmacie din Bucurevti.

S-a verificat toxicitatea siropului, in care scop a fost administrat la voareci, repartizati uniform in loturi de cite 5 a n i d e , in doze cuprinse intre 500 $i 5000 mgkg corp, per oral, sub form5 de suspensie apoasg. Nu s-a Enregistrat nici o mortalitate, fapt ce dovedevte lipsa de toxicitate a produsului realizat.

Actiune terapeutics. Extractul total de polen, prin compozitia sa complex& : proteine, aminoacizi esentiali, vitamine li- po $i hidrosolubile, enzime, lipide, glu- cide, substank minerale etc., poate fi considerat o polivitamin5 naturalk. Aso- cierea substan$elor din formul5, reali- zeazri un sinergism cu actiune energizatZ, permit id o stirnulare rapid5 a metabolismului general, o actiune profilactic5

$i curativ5, in procesul de pastrare a in- tegritfttii 'functionale a membranelor ce- lulare la nivelul structurilor vasculare.

Indicafii. Avitaminoze, sBri anemice, in convalescente dup5 afectiuni hepatice $i cronice.

CONCLUZII

1. Tn cadrul cerceklrilor intreprinse, a fost realizat un sirop cu efect tonic $i antianemic, prin asocierea extractului total de polen cu anumite substante auxiliare.

2. S-au realizat experimental in faza de laborator, mai multe loturi de sirop, stabilindu-se metodele adecvate de preparare. 3. Produsul obtinut a fost supus andi- zelor fizico-chimice ~i biochimice, stabilindu-se calitatea $i stabilitatea acestuia in timp.

4. S-au efectuat determin5ri calitative $i cantitative asupra unor principii ac-

(conttnuare in pag. 15)

POVESTEA UNUI MARE APICULTOR - A. I. ROOT 1839-1924 -

A fost odatd, nu de mult, cdci dnt ceva peste 125 ani, un modest ceasornicar american numit Root, care avea un mic atelier g i care Egi intretinea cu greu familia compusd d in sofia $i doi bdieti. El trdia 5n provincia Medinu d in Ohio - S.U.A.

In vara anului 1865 pe cind lucra lint$- t i t in atelier, EnPimplarea face ca prin dreptul ferestrei atelierului sdu sd treacd On zbor u n roi de albine. Colegul sdu de lucru vdzintdu-1 mirat g i chiar impresio- nut de zumzetul g i multimea albinelor, 91 intreabd ce-i dd dacd prinde acest roi 7 Avfnd convingerea cd nu-1 va putea prinde Root 9i promite un dolar. Peste un timp, spre surprinderea lui Root, lucrdto- rul se intoarce cu roiul intr-o cutie de lemn, satisfcicut cd a &$tigat un dolar. Necunoscfnd nimic d in viata albinelor dar incintat de zumzetul g i neastimpdrul acestor micute insecte, Root il instaleazd in livada de lingd casa lui gi grcibit se duce la nigte vechi stupari pentru a le cere primele sfaturt. Acegtia riserd gi-1 sfdtuird sii se ocupe rnai bine de me- seria lui deoarece din apiculturd nu v a trage nici u n folos. Neobtinfnd informatii prea multe, in dimineata urmdtoare a fnceput sd caute prin librdrii ceva cdrti de apiculturd dar nici acestea nu se prea gdseau. Dupd ce a cutreierat mai multe librdrii gdsegte i n sfirgit o carte bun6 de apiculturd scrisd de Langstroth. Bucuros se intoarce acasd gi o citegte cu atentie in timpul sdu liber. h primdvara urmdtoare Pgi rnai con-

s truie~te citiva stupi g i cumpdrd citeva familii de albine astfel cd peste doi ani ajunge la 20 iar in vara urmdtoare, prin inmultire, la 35 famili ide albine. I n iarna urmiitoare Znsd are o deceptie fiindcd i-au murit rnai mult de jumdi?ate d in familiile de albine iar apicultorii care-1 cu- nogteau i i ziceau : ,,Nu-ti spuneam noi cd aga ai sd pdtegti". El n-a spus nimic g i hotdrit s-a pus cu rnai multci ambitie pe muncd, ajungfnd On scurt t i 5 p la 48 familii de albine.

La numai patru ani de la prinderea roiului, cele 48 familii de albine refdcute, au iernat bine g i in anul 1869 fiind u n an favorabil a extras 2,465 kg miere, realizind u n frumos ventt $i obtinind o deo- sebitd satisf actie.

Aceastd realizare a produs o mare sen- zatie prin imprejurimi, determinind nu- meroSi apicultori sd vinZ la el s& ceard sfaturi. Ei voiau sd $tie ce model de stup este rnai convenubil $i de unde i1 pot procura. Root era mereu preocupat de a perfections stupii care pe atunci nu erau chiar aga de sistematici.

Modul de perfectionare a stupului .$ a extractorulut de miere precum g i toate observatiile lui apicole le publica din t imp in t imp in singura revistd apicolci ce apd- rea atunci ,,American Bee Journal". Pri- mind numeroase scrisori g i tntrebdri de la apicultorii din toate piirtile, la care el nu rnai putea face fatd prin coresponden- f d , se hotdrdgte $i intemeiazd On 1873 o revistd lunar6 proprie de apiculturd pe care o denumegte ,,Gleanings i n Bee Cul- ture". fn scurt t imp aceasta devine cu- noscutd g i apreciatd i n toatd lumea. Din veniturile stupinei a Onceput sd pun6 ba- zele unui mic atelier de confectionat stupi. Comenzile se Onmulteau g i pen tm a putea pune in functie circularul de td- iere a scfndurilor care era actionat de o instalatie eolian6 ce nu avea continuitate gi-a cumpdrat u n motor cu aburi de 4,5 cai putere. Cu aceastd ocazie 1-a instalat pe fiul lui de 15 ani conduccitorul acestei magini japt care 1-a .bucurat g i Oncintat mutt pe tindrul Root care va deveni in viitor ajutorul lui de bazd.

Atelierul fiind suprasolicitat de nume- roasele comenzi devine neincdpdtor g i se rnai ridicd o clddire ~i Pncd o baracii, se cumpdrd u n nou motor, rnai puternic, de 40 cai putere, astfel cd in anul 1880 En- treprinderea se intinde pe 3 ha. Afacerile progreseazd g i aceastd industrie ia noi proportii realizind alte constructii cu noi magini cu mai multe echipe de muncitori organizati in trei schimburi petru a putea face fat6 numeroaselor comend. fn anul 1898 intreprinderea ocupa o suprafa- tci de 7 ha cu hale moderne, uscdtorie de cherestea, depozite gi noi instalatii tehnice actionate de motoare puternice de 400 cai putere Si instalatii electrice, cu fluxu- r i tehnologice diversificate. Prin incinta intreprinderii a fost instalatd gi o linie de cale fezat& pentru a permitc accesul vagoanelor care aveau de transportat enorme cantitciti de cherestea precum g i

livrarea numeroasetor comenzi de stupi, Tame g i tot felul de unelte $i utilaje apicole. Aceastii mare $i modernd intreprin- de te ,,Casa Albinelor" cu multe sute de muncitori proprietatea lui A. I. Root g i E. R. Root, fondatd fn anul 1865, a potnit - iatd - cu un rot pliitit de biit15nul Root cu un singur dolar g i a devenit cen- t m l cel mai impo~mtant d in America $i din lume pentru producfia ' de stupi, Tame, unelte g i instalatii apicole moderne precum $i pentru comertul de miere g i ceard. Secfiile gi atelierele specializate ale acestei industrii apicole On procesul de fabricatie au tinut mereu pasul cu ultime- le realizd~i gi fmbundtdtiri tehnice con-

tribuind la avtntul dezvoltdrii apiculturii americane g i mondiale. Semnificativ este cd Root a elaborat g i tipdrit g i o mare enciclopedie apicold ,,ABC and XYZ o f Bee Cultureu o lucrare completii, de mare prestigiu apdrutii Cn numeroase edttii $i care a fost tradusii 2n multe limbi de circulatie mondialii. f n aceastd lucrare cititorul are posibilitatea sd citeascd personal aceastd poveste reald in cuvintul introductiv. Iatd cum, Ontr-o meserie fru- moasii, pasionantd, un o m s-o flaiiltat pe culmi nebdnuite la inceput prin puterea muncii, perseverentd, riibdare $i vointii.

prelucrare ing. Traian VOLCINSCHI

CERCETARI PRIVIND REALIZAREA SIROPULUI TONIC ,,APITON6' (continuare din pug. 13)

tive de baz5 din produs $i anume : proteine totale, vitarnine hidrosolubile (B?, B6, C), sorbitol, pigmenti etc.

5. Produsul realizat experimental a fost testat farmacodinamic pe loturi de animale d e laborator, stabilindu-se lipsa de toxicitate a acestuia $i calitiitile sale terapeutice.

6. Siropul APITON a fost avizat terapeutic de cgtre Ministerul SBntitStii, ur- mind a f i introdus i n fabricatia curenkl.

E I B L I O G R A F I E

FICA CORNELIA, - Indreptar practic p0ntn.I @repararea medicamentelor,

Edit. MedicalB, Bucurevti, 1983.

HRISTEA C.. IALOMITEANU M.. -

P A L O ~ ELENA, POPESCU FILOFTEIA, VILSANESCU THEODORA, OITA N., - Congresul International de Apicul- tu1-5, Acapulco - Mexic, 1981.

SCHMIDT S., - Polenul o minune a vietii. Valoarea dietetic5 a polenului, Edit. Apimondia, Bucurevti, 1977.

STANESCU V., - Incompatibilitgti me- dicarnentoase, Edit. Medicalg. Bucu-

revti, 1980.

STBNECU V., - Tehnica farmaceuticli, Edit Medicalg, Bucure~ti, 1983.

* ' * Cerceari noi in Apiterapie, Edit. Apimondia, Bucurqti, 1976.

Produsele 'albinelor i n sprijinul sing- a t i i omului, Edit, Apimondia, BUCU- * * * Farmacopeea RomPn5, ~ d i t i a a I X , revti, 1972. Edit. Medical& Bucure~ti. 1977.

INTEPATURILE ALBINELOR (continuare din pug. 10)

albinii t e neciijegte, ttage-te incet la umbrci sau intr-un t u f i ~ . Dacii nu e riiu fntii- ritatd, stai pe loc, lasii capul En jos - semn de supunere - $i dupd un minut, doud, t e sldbepte cu dragostea. Dar sd nu crezi c6 te-ai scdpat cu totul de e a ; sd

o a~ tep t i , ciici se relntoarce peste putin. Ncvala ei pare cii vrea numai s6 te fnspiii- minte $i sd te sileascd sii t e duci. Dacii intdritarea cu- prinde mi multe albine, e mi cuminte sii asculti de prevestirile bfzfitului ; iar dacd t e gdsegti $n lucru $i

n-ai mascd sau pdldrte cu voal, amin5 lucrarea pentru altci datii. (continuare Ontr-un numdr viitor)

Fext reprodus d i n lucrarea ,,CALAUZA STUPARULUI",

Editura Victoria, Bucuregti. 1948.

Lauda firanului roman - lauda apicultorului roman-, Ioan M U

Acest titlu a intrat in istoria literar5 prin discursul de receptie rostit de Liviu Rebreanu la 29 rnai 1940 la primirea sa in Academia Rom~n5.

Sint fiu de tgran, am purtat, port gi voi purta cit voi tr5i un adinc respect pentru toti acei care, asemeni tatilui meu sint truditori ai p5mfntului.

Tot acelasi respect $i pioasi recunov- tin@ le port tuturor stuparilor @rani care, invingind greutgtile $i dep5gind vicisitu- dinile unor conjuncturi nefavorabile, au gtiut gi au reu$it s5 asigure continuitatea unei preocup5ri milenare care s-a impletit organic cu istoria poporului romln.

Ag dori s5 v5 prezint in citeva cuvinte biografia unui om care prin APSCULTU- RA fgcut8 cu d5ruire, continuitate, corec- titudine, cinste $i competent$, a realizat mult rnai mult decit alti cons5teni ai s5i din Rebrivoara - comun5 situat5 in nor- dul muntos a1 judetului Bistrita- N k i u d . Datorit5 terenului muntos - impgdurit, insuficient pentru nevoile populatiei destul de mari, comuna a r5mas necooperati- vizat5. CBl5torind intre NBs5ud gi Sin- georz-Bgi, v5 veti convinge de ceea ce in- seamn5 o comun5 de oameni harnici intr-o zon5 necooperativizat5 unde comu- nismul nu $i-a pus Pn totalitate amprenta asupra tgranului, unde dorinw de A AVEA rnai mult, rnai bun, rnai frumos, conjugat5 cu eforturi permanente au f5cut ca sufletul acestuia s 5 r8min5 nealterat, devotat pin5 la sacrificiu gliei $i datine- lor strsbune.

Din mogi-str5mo$i, cei din neamul BURDUHOS - ai lui HAUCA, au avut pe ling5 casele lor citeva ,,borte cu bonde" adic5 nigte scorburi de copac, - de re- gul5 din fag - cu albine.

Strabunicul meu TOADER BURDUHOS- HAUCA, o namil5 de om de vreo doi metri, cu o fort5 herculean5 (despre care bgtrinii satului zic c5 ar fi mutat cu for@ bratelor un car inchreat, gi a r fi dus in spate - pentru un pariu - un cal) a dat fiec5rui fecior la chiltorie dou5-trei scorburi cu albine.

Bunicul meu VASILE BURDUHOS $i-a crescut cei patru feciori in dragoste $i a tapment pentru mbuntele vietuitoare. In plus, i-a inv5tat construirea in lungile nopti de iarnfi a coqnitelor bud~~roaie) din salcie gi canpen de m5rimea doritg, pe

care s5 le ,,tencuiascEiU cu un amestec de argil5 $i b5legar de vit5 - un excelent termoizolator.

I-a invgtat cum se prind roii, cum s&-i dirijeze pentru a se lega de un anumit copac Wor accesibil pentru recuperare, cum sti stoarcg ceara fierbind $i presind fagurii printr-o pin28 d e sac.

Acestea erau activit5ti ,,de pl5cere" $i pentru a obtine ,,miere $i cear5 de leac", principalele lor indeletniciri fiind cele clasice - cre$terea animalelor gi cultiva- rea putinului $i zgircitului p5mint.

Bunica, EUGENIA, fiic5 de preot din PRISLOP (azi Liviu Revreanu) - o fe- meie mic5 de statur5, nespus de harnic5 $i aprig5 la minie, a murit tin5-5, lovit5 de un cal n5r5va$, l5sind in urma sa patru b5ieti - cel rnai mic - NICOLAE, in virst5 de numai vase luni.

Tat51 meu IOAN BURDUHOS - astEizi avind aproape 73 de ani - la virsta cPnd trebuia s5 mearg5 la $coal5 ,,ln sat" adic5 la vreo 18 km - s-a trezit orfan, in pos- tura de ,,fat5 in cas5". A r5mas acolo sub munte in PICIORUL URSULUI s 5 aib5 grij5 de cei trei frati rnai mici $i de gos- pod5rie. N-a avut copil5rie. Au venit apoi dictatul de la Viena, rgpirea Ardea- lului de nord, r5zboiul frontul in linia intii fscut in armata maghiar5. A inv5- g t limba maghiar5, f5r5 dictionare, lectii sau cuvinte scrise intr-un an dar a invatat jocul de carti ,,21". Cu banii cig- tigati $i-a cump5rat rnai tirziu 10 oi.

S-a c5sStorit in 1946 cu ONdTA RO$U descendent5 prin linia matern5 din nea- mu1 MURESENILOR (IACOB, IOACHIM, ARTENE, IACOB jr.). Era o fat5 frumoa- s5 gi ~tiutoare de carte. La $coal5 fusese premianta clasei.

L-a invlitat gi pe tata s5 citeasc5 gi s5 socoteasc5. Nu v-a$ sf5tui s5 v5 luati la intrecere cu tata pentru a vedea cine so- cotevte rnai repede cit fac 18X 15. Om cu un simt practic deosebit, bun meserias lucrind cu migal5 gi precizie de metronom, a incercat gi a reu$it aproape intotdeauna sil-$i depaSeasc5 mentorii. A invatat la perfectie tehnica altoirii pomilor, realizind o livad5 de toat5 frumusepa dintr-un teren neproductiv. A inv5tat sk constru- iascEi singur case din lemn, intentions s5-gi construiasc5 o moar5.

Au venit apoi anii de c u m p b i . In 1954 s-a imboln5vit grav gi in urma unei sinuzite complicate a suportat o operatie grea care i-a afectat intreg organismul.

Dup5 putin timp s-a imbolngvit gi mama, de inim5. Tata nu rnai putea s5 lu- creze la sap5 $i coas& cu acela~i randa- ment ca rnai hainte. De mic copil am crescut printre albine, invgtind s5 le cunosc gi s5 le iubesc.

fn acei ani grei, fiind la rindu-mi cel rnai mare dintre cei cinci copii, am in- v5Wt cum se face o co$nit5, cum ,,cintg" m5tcile inadntea roitului. Aunci am inv5- Wt tehnica ,,b5rcuitului" adic5 a cgut5rii $i g5sirii stupilor din p5dure. AU fost niste experiente fantastice ! Atunci am Pn- v5bt c5 de albine trebuie s i te apropii cu dragoste, calm, respect, cu sufletul curat, far5 minie $i ur5, aga cum te apropii gi intri Pntr-o biseric5.

Aveam pe atunci vreo 10-15 stupi cu albine. f n 1960, toamna a venit la noi unchiul IOAN RO$U - pe atunci secretar la $coala Silvic5 din Nh5ud. S-a stins rnai tirziu, s5rmanu1, inainte de pensie ; prea multe indurase boala lui de inim5 de preot greco-catolic, interogat (gi adeseori b5tut) s 5 p t h i n a l la securitate pentru refuzul de a se lep5da de credint5.

I-a spus lui tata c5 incepe un curs de apicultur5 la N5s5ud. I-a dat o carte in care, printre altele - scria c5 ,,o stupin5 bine ingrijit5 poate aduce un venit rnai mare decit o gospod5rie t5r5neas- ~ 5 ' ~ . Aceast5 idee a fost c515uza $i crezul t a w u i meu in anii care au urmat.

fn acest drum anevoios trebuia plecat de la CUNOASTERE. A te hazarda in a investi sume mari in procurarea de familii de albine gi utilaj apicol, in conditiile biologice grele din prezent (pentru albine gi nu numai) far& o asistent5 tehnic5 de specialitate este un risc nejustificat ce duce in majoritatea cazurilor la egecuri.

L-am insotit, agadar, pe tata la aceste cursuri de apicultur5. F5ceam in fiecare joi 5 km pe jos pin5 l a Nh5ud unde se prezentau intre orele 17-20 lectii, se pro- ieotau, diafilme se comentau problemele curente din apicultur5. Eram singurul p u ~ t i printre cursanti.

Majoritaka lor erau elevi ai $colii Sil- vice - oameni cu armata f5cut5 gi inc5 7-8 stupari - rnai mult sau rnai putin initiati in tainele apicultufii - care d0- reau s5-$ parfectioneze cunogtintele de specialitate.

Eu luam notite, iar tata asculta. Acas5 ii citeam din ,,CARTEA STU-

PARULUI" gi din notitele luate, o dat5, de dou5 ori, de zece ori pin5 se convin- gea cii a fnkles perfect mesajul necesar. Concentrarea personal5 la citit, ritmul redus gi sl5birea intr-o oarecare m5sur5 a

v5zului de aproape il enervau. Practic, aproape memora ceea ce ii citeam. La sfir$it am sustinut examenul de absolvi- re. Am fost vedeta cursului. Doctorul OV81DIU OPREA m-a ,plimbat" prin toate bolile cunoscute pe atunci far5 sS mi3 poat5 ,,Pnfundal'. La 13 ani absolveam cu diplom5 cursul de apiculturg.

Apoi, tata a cumpkrat 4 stupi in care farniliile de albine muriser5 de loc5. Am fricut o desinfectie ,,ca la carte" : levie cu sod5 caustics, sp5lare cu rnai multe ape, uscare, flambare cu lampa de benzin5.

In anii urm5tori boala nu a rnai ap5rut. Am transvazat primele patru familii din stupii primitivi, in cele 4 l5zi de tip, LAYENS de 24 rame stupi care - dup5 p5rerea mea - dau cel rnai bun randa- ment in zonele de munte in conditiile stupgritului stationar. Pentru prima data in anul 1961 am recoltat prin centrifu- gare vreo 50 kg de miere.

Tata a luat lectii de In un timplar despre modul cum se construiegte un stup.

$i-a procurat ,,po$tel' adic5 scinduri de 3-3,5 cm, $i $-a construit siilgur stupii necesari.

Trecind la dezvoltare extensiv5 a stupinei in ritm rapid, aplicind pricipiile eco- nomiei de material pur gi simplu nu a m a i confectionat capace. Din rnaterialul destinat acestora a realizat cite un magazin pentru fiecare stup, pentru 112 ram5 LAYENS.

A folosit cartonul asfaltat drept acope- rig, aplicat direct peste corp sau magazin. De asemenea, lungimea l5zilor nu era uniform5 fiind diferit5 in functle de ma- terialul avut la dispozitie - astfel cB stupii aveau de la 15 la 40 rame.

Sistemul de distantare a ramelor printr-un cui (deci nu ram5 HOFMANN) $i sprijinirea acestora nu pe falt practicat in peretele stupului ci pe o stinghie apli- cat5 pe fata interioar5 a peretelui, lipsa capacelor, nu i-au permis s5 poat5 depla- sa stupii dintr-un loc in altul sau la pastoral. A regretat acest lucru, dar era prea tirziu. Sistemul adecvat de rams, ingrijire exemplars, num5rul relativ mare (in medie 60-80) dispunerea lor in doua vetre cu caracteristici geografice diferite, au compensat aceste deficiente.

fn anul urm5tor am transvazat toate familiile in stupi construiti de tata. Pen- ru crevterea rapid5 a numgrului de familii, roirea artificial& era insuficient5, cea natural5 considerat5 doar accident.

Baza a constituit-o recuperarea, toamna, a albinelor de la cet5tenii care urmau sii valorifice produsele albinelor - alese intotdeauna cele rnai puternice - prin sa- crificarea acestora cu bioxid de sulf. Pentru recuperare foloseam fumul $i b5ta- ia cu bete in cowite. 0 asemenea opera-

tiune dura intre 20-40 minute. Familiei recuperate i se d5deau 4-5 rame cu p h - tur5 $i miere $i i se completau cu pin5 la 70-80°/0 rezervele necesare iernlrii cu sirop de zah5r 1 : 1.

Dup5 stoarcerea mierii $i a cerii prin mijloace primitive, tata cumpgra $i bo$- tina. $i-a construit o pres5 pentru extras ceara, simp15 $i eficient5 $i-a cump5rat o pres5 pentru construit faguri artificiali. Din aceast5 fa25 a trecut practic la profesionism. Dedicindu-se aproape in ex- clusivitate crzgterii $i ingrijirii albinelor, renuntind la majoritatea muncilor grele @-a protejat via@ lui $i a mamei mele, astfel $i-au permis un trai decent $i mult mai lipsit de eforturi fizice. Cu certitudine, consumul de produse apicole le-a prelungit viata. Atit prin ramura patern5 cit $i prin cea matern8, p5rintii mei sint reprezentantii cu cea rnai lung5 durat& a vietii din familiile lor.

Nimeni din partea mamei nu a ajuns ia 60 de ani $i nimeni din partea tatei nu a dep5git 70.

Tata a renuntat la arat, &pat, pr5$it, cosit.

0 socoteal5 simp15 ar5ta c5 o zi pier- dut5 la pr&$it, care la vremea respectiv5 se plhtea cu 25 lei, prin neefectuarea lu- cr5rilor in stupin5 insemna o pierdere de cel putin 250 lei. A preferat s5 pliiteasc5 eilieri pentru a putea sB execute la timp lucrkile in stupins.

In 1963 a vindut statului 10 familii. Din banii obiqnuiti, am beneficiat $i eu de primul costum de haine.

S5 ai cinci copii la $coal5 nu este prea u$or.

$i-a propus s5 ajungl la 100 de stupi. Nu a reu$it.

A ajuns o dath la 96 $i o &ti5 la 98. Dacl a avut $i pierderi ? Bineinteles c5 au fost ! Atita timp cit tratamentele au

fost fgcute corecte $i la timp executate, hrana suficientl $i de calitate, impache- taj bun pentru iarn5 pierderile au fost minime. fn schimb intr-un an datorits unui tratament cu naftalina fScut incorect (pentru BRAULA COEGA) pierderea s-a ridicat la 50 familii.

Trecerea anilor, lipsa mijloacelor de transport la stupina de sub munte, i-au Pngreunat munca. I a u slabit puterile, dar nu $i dragostea pentru albine.

A ajuns la productia maxim5 de miere de aproximativ 1000 kg in anii buni $i 600-700 in anii rnai slabi. $i-a aranjat casa, $i-a purtat cei copii la $coli, $i-a pus de-o parte ceva bani pentru zile rnai grele. Are frigider, aragaz, televizor, lem- nele ii vin acas5 t5iate gat . , laptele $i piinea la fel. E adev5rat c5 este un cum- p5tat. Astiizi de$i au trecut atitea neca- zuri peste ei nu le dai dup5 fizionomie anii pe care ii au.

Tata este cunoscut in imprejurimi $i chiar rnai departe pentru produsele apicole de calitate.

Nici nu se rnai obosevte sh mea~g5 la piat5. Are cump5rltori suficienti care vin acas5. Oricine ajunge in comun5 este suficient s5 fntrebe : Unde locuie$te IOAN BURDUHOS-STUPARUL $i ii va spune oricine. $i, pentru ca s5 r5mfn5 pentru posteritate Snsemnat5 in piatr5 dragostea lui pentru albine - inc5 in viat5 flind - $i-a construit cavoul, iar pe crucea din marmura de Ru$chita este acris : ,,Aici odihnesc intru Domnul BURDUHOS IOAN - STUPARUL $i BURDUHOS ONITA, n5scut5 Rovu. L5udat s5 fie Domnul".

Aceasta e viata unui om care a pus in aceast5 fndeletnicire, inainte de orice, dragostea pentru albine. $i ca sB inche- iem, s5 ne gindim mereu la albine tr5ind cuvintele lui Marin Preda : ,,Dac5 dragoste nu e, nimic nu e".

0 NOUA MEl!ODA 81 UN DISPOZITIV PENTRU CRE~TEREA PRODUCTIEIPRIN RECOLTAREA CERII DE PE FAGURI

(continuare dtn pug. 7 )

zilele premerggtoare $i proportional cu aceasta albinele crew fagurii in avans pentru 1,542 zile de cules.

Acest aspect il poate constata fiecare apicultor prin aceea c5 la intreruperea brusc5 a culesului (ploaie, inreruperea se- cretiei de nectar etc.) multi faguri sint crescuti far5 s5 contin5 deloc nectar sau celulele sint complet crescute $i contin nu- rnai partial nectar.

Utilizarea metodei $i a dispozitivului dau

apicultorulul .safdsfac@a de a putea conduce direct $i sigur prin mijloace simple $i cu efort minim productia de cear5, un produs atit de deficitar $i important pentru stupinl $i apicultor in special $i pentru economia apicol5 in general.

N.R. Pentru date tehntce suplimentare $t tn- teresul be a utiliza metoda $1 dota stupina cu dispozttivul prezentat relatfi direct la autor la adresa : Bucuregtl, str. Pictor Romano nr. 22 . sector 2. tel. 15 11 76.

DIN VlATA APlMONDlEl

SlMPOZlON INTERNATIONAL biolog Mihaela SERBAN - di

Zagreb, or- a c5rui existent5 ca reve- dint& episcopal5 este confirmat5 d e h anul 1094, Zagreb, o r w montan (1035 m virful Sljeme) traversat la sud de Sava care se transform5 aici in riu lat de cimpie, Zagreb ora$ul lui Ivan MestroviE, ca- pitala Croatiei bintuit5 in aste zile d e patima anticomunist5 dar $i de cea natio- nalist& a fost timp de trei zile gazda Sim- pozionului international organizat de Co- misiile de biologie $i de patologie ale APIMONDIEI in colaborare cu organis- mele apicultorilor croati. Dr. Duro Suli- manovie (prevedintele de altfel, a1 Comite- tului national iugoslav de organizare a Congresului XXXIII a1 APIMONDIEI Split, 1991) $i Dr. Nikolaj KeziE au fost principalii animatori ai evenimentului ~tiintific. Iar din punct de vedere a1 or- ganizirii, ~jecosla; MimiCa (vicepre~edin- te a1 mentionatului comitet de organizare) a asigurat conditii optime participantilor.

Lucrgrile au fost imp5rtite in trei $e- dinte. $edinb I - Istoria apiculturii, a reunit aproape rapoartele lui 0. Van Lae- re (Muzeul de A~icul turg a1 APIMONDIEI). I. ~ u n g - ~ o f f m a k n (Colectia ~ rmbrus te r j , B. Stromle (Istoria aviculturii in Slovenia). M. Jenko (Anton aha $i alti importanti apicultori ai sec. a1 18-lea), Z. LaktiE, T. BrenEe-Lazarus, K. Marjnaric (Apicultura in Republica CroatEi), M. Gavrilovii: (Des- pre apicultura din sudul Sloveniei), V. DomacinoviE (Tipuri de stupi din I U ~ O S - lavia), M. KarloviE, Lj. Zeba (Leggtura dintre serviciile veterinare $i apicultur5 in Croatia), N. Fijan (Cea mai veche unitate de apicultur5 in inv5@mintul univer- sitar croat), J. Poklucar (Exportul de albine carnica in fostul teritoriu Carniolia, intre anii 1858 $i 1922.)

f n ~ e d i n t a a 11-a - Biologia albinei, au fost Prezentate lucr5rile lui P. Pehhacker (Model de program de ameliorare in Aus- tria), J. Poklucar (Indicele cubital a1 ari- pii la albinele lucrgtoare in Slovenia), M. Lodesani, A. Nanetti, E. Carpana (Efec- tele ins5mint5rii instrumentale a m5tci- lor), D. A. Zhuang (Genetica ,,difuz5" $i aplicarea ei la albine), F. GorsiE. J. Pok- lucar (Pretul sc5zut d m5tcilor in 1990), F. Nazzi, A. Basiolo (Analiza morfometric5 $i acid-alozimic5 a populatiilor d e A ~ i s mellifera dintr-o zong de ' hibridare). ' J. GreguriE (Caracterizarea morfometricg a albinelor din zona Zagrebului), D. BarsiE, S. LuliE, N. KeziE, S. KapitanoviE (137 Cs in flori, polen $i miere de pe teritoriul

:ctor a1 I.I.T.E.A. APIMONDIA

Croatiei, la 4 ani dup5 accidentul de la Cernobil), S. Kezar, #I. ModriE, M. SeSa, N. KeziE, G. Kniewald, M. Bran ih (Urme de plumb, cadmiu, cupru $i zinc in miere $i alte produse ale stupului in Croatia), D. SulimanoviE (Crevterea $i selectiit mgtcilor in Croatia).

fn vedinta a 111-a - Patologia albinei, V. Maul $i R. Buchner (fnregistrarea va- riatiilor En rsspindirea Varroa in stupine de verifcare a randamentului), 0. Boec- king, W. Drescher (Selectie $i Ameliorare a albinelor pentru rezistenta contra Var- roa jacobsoni Oud., rezultate preliminare), J. BoziE (Comportamentul social de curi- tire la albina (A. m. carnica), A. GrecerE, N. Fijan, J. Peklucar (Prezenta nosemozei in nucleii de imperechere, $i virsta albinelor din populatiile acestora (Apis mellifera carnica (Polm.), G. Y. Huang (Preve- nirea pierderilor la iernare En coloniile care folosesc ceaiul oleaginos ca surs5 d e cules), G. Y. Huang, J. P. Luo, T. C. Chen (Studiul imbstrinirii albinelor in timpul iernii $i a1 sliibirii in prim8var5 a coloniilor care au cules pe flori de ceai oleaginos) $i Lj. Zeba, D. SulimanoviE (Protectia sinitgtii albinelor in cresc5toriile d e mitci) .

A fost regretat5 absenb Prof. Ruttner, Prof. Van Laere $i Prof. Ritter. CU b a t e acestea gazde $i oaspeti de peste hotare au alc5tuit o familie activ5, eficientg $5 destinsi. S-a mers ping acolo, incit la sfir- qitul ~edintei a 11-a cineva a rugat-o pe d-na DemacinoviE s5 mai prezinte o dat5 cliveele cu care i$i ilustrase interesanta prezentare a evolufiei tipurilor de stupi in Iugoslavia. La ,,bissa-uri in $edint5 inc5 nu am mai asistat, dar a fost apreciat d e toti participantii.

Cu toat5 starea de lngrijorare fat5 de ziua de miine, stare care nici noui nQ n e este str5in5, oroatii sint increz5tori $i i$i v%d de treab5 cu seriozitate. Vizita f k u t 8 la Facultatea de Medicin5 Veterinara $i cea la trei dintre vetrele familiei de apicultori PlaSiE din Slovenia (26 vetre a 70 stupi ; productie anual5 20.000 mgtci impe- recheate) sint dovezi concrete c5 viata merge fnainte. Jar la revista ,,PEelaU, fon- dat5 in 1887, medaliat5 de patru ori (pe cind se numea ,,Hrivatska pcela". Albina, croat5) - in 1882 la Bec $i la Triest, i n 1888 la Praga $i in 1889 la Bruxelles -, caietul nr. 5 - 1991 era deja difuzat (ere ziua de 9 mai).

S-a stins fulgRritor din viatlS seeretarul filialei Braqov a Asociatiei Cres? cgtorilor de Albine, s-a stins un om de mare omenie gi un caracter deosebit de ales. pentru el raporturile dintre sameni se bazau pe cnvint $i solufionarea ori- clrui diferend trebuia s5 fie rezultatul unei intelegeri. Aga invgfase in copilgrie de la tat51 s8u prcotul Varlaam Constanli~~.

Nu atvea Ioau Varlrcam studii prea inalte : nici nu avea cum sg le faci, pentru cg a fost unul din persecutatii fgrg mil& ai dictaturii comuniste. Avea ins5 atita omenie care valora cit toate doctoratele obfinute prin obliduirea ,,partidului".

S-a nsscut in anul 1932, la 5 ianuarie in comuna Adam, fostul judet Tu- tova, copilul cel mai marc a1 preotului Constantin gi a1 sotiei sale Eufrosina, oa- men8 instiirifi, gospodari aleqi, respectati in satul lor $i nu mai p*ln in judetul Tutova. Nici starea materialL $i nici respectul de care se .bucura familia preotului nu convenea regimului. Aga se face cfi intr-o noapte securitatea I-a ridicat de acas;i gi nu s-a mai vtiut nimic de el. Tot atunci a fost ridicats din casa ei gi preoteasa cu cei doi copii $i dugi in ora$ul Sf. Gheorghe, unde li se fixeazg domiciliu obligatoriu. Incepe calvarul : o copilirie tristg gi chinuit& o iinerete a suferinfei mute $1 apgsgtoare, o maturitabe obsedall de intrebarea: ce s-a in- timplat cu tata. A aflat tirziu cum gi cine a impugcat preotul ; I-a cgutat pe u d - gag nu pentru a se rgzbuna ci pentru a afb cum gi d e ce a murit in asemenea condifii tatijl. Destinul nu i-a rezervat nici aceas6 bucurie. Ucigagul murise cu doi ani inainte ; i se refuzase gi bucuria de a face studii superioare.

A urmat doar gcoala medie tehnicg veterinari din Sibiu pe care a absol- vit-o in 1957. Dupi ce face serviciul militar timp de trei ani la o unitate d e muncg se angajeaz5 ca tehnician veterinar la Sfatul Popular Agnita $i apoi vine prin transfer, l a x martie 1964, la Asociafia Cresdtorilor de Albine, cu a d r e i activitate se identifies $i ridicg filiala Brqov in rindurile filialelor fruntage. Dc numele lui se leagg arima initiativg a stupZiritului pastoral la mare distant5

I precum $i folosirea stupgritului pavilionar. Ioan Varlaam a probat din piin faptul c i omul d i n f q t e locul; CA nu o

WoalEi, oricit de inalti, este unicul criteriu de stabilire a competentei ci dragostea pentru o anumiG profesiune gi o continuri autoperfectionare.

Asociatia Cresciitorilor de Albine il regret& profund, Varlaam mai avea ceva de spus viefii, mai avea incfi mulfie de fgcut pentru familia lui $1 pentru apiculturg. De aceea moartea lui ne-a surprins gi ne-a durut. Amintirea lui va diiinui pentru c& s-a impus printr-o inalll tinut& civic5 $i o competent& apicolg de necondestatil valoare.

prof. Emflia $1 Marin POPLSCU-DICULESCU

,,Dacd ,,miere@ este o esentii a ceea ce este mai suav in flord", ceara ne Enctntd privirea prin lumina ei, care ,,produce o betie asemiindtoare adierii fmbiilsdmate a florilor Ense~i". I

,,De multe ori mi s-a piirut cd albinele sint fiicute chiar d in luminii" miirturisegte Z. Stancu fn ,,Ce mult te-am i ~ b i t " . ~

Urmiirind ideea poetic6 ajungem la T. Arghezi care este $i mai t ran~ant , conclu- zionfnd : ,,Cred cd va-ncdpea/fntr-un stup pi-o stealCare a venit/$i s-a rdtdcitJDin- tr-un roi de sus.1 $i care diseardjE miere g i ceard". 3

,,Florile aleseu ale' colindelor strdbune au retinut ca pe-un balsam sufletesc urd- rile ce se fac in anumite ocazii gazdelor primitoare : ,,Bine sd le spui/Cii noi le-am trimisjlumini d in stupini/$i flori d in grd- dini".

Era de mare fala boierul care se mtn- drea cd palatul sdu este luminat cu fiiclii ,,din asemenea cearii, verzuie la culoare, cu nicdieri pe lume, ci numai la Moldova, $i mai ales in Valea Siretulut se aventu- Tau in lume @nd tocmai la noi cu speran- ta gdsirii agorei apicole. ,,In palatul cel mare a1 dogelui $i la sala sfatului celui mare a1 senatorilor mici n u se cuvenea sd ardii astfel de fdclii. Asemenea cearci se pliite~te de douiizeci de ori mai mult decit cealaltii $i nici n u se arde curat d... 9 chiar nici nu-i siiniitos sii se ardii curata, deoarece are o mireasmd prea tare, de t e doare de ea capul, ca de venin". 5 Por- niti ca grecii dupd lina de aur, negutiito- rii venetieni ajugeau pin& ,,dincolo de co- d m , la Siret", unde se aflau niqte ,,fins- turi fericite, in pdli~tea soarelui, de unde s-ar putea ridica pind la trei sute de ocii de cearii verzuie". ,,Lumina de cearii cu- rat6 Onsote~te tainic omul pe ultimul drum lumesc. Piticii d in pddurea fermecatii Ei rezervii Floritei d in codru o inmormfntare pe potriva delicatetei $i frumusetii ei fizice $i morale : ,,agezard pe Florita i n co~ciug $i-i aprinserd la cap o luminii de cearii curatd topitd tocmai d in fagurele i n care a fost sii fie matca albinelor".G

I n petrecerea pe ultimul drum piimin- tesc, rudele fac u n colac de cearii de albind pe care-l aprind la plecarea d in curte. I n plinsul general se mai aude : ,,Turtitd de ceard/Fie-i de vedealii".

De ,,luminita de cear6 ... n-avusese parte bdtrina" MEia, din povestirea lui I . Agir- biceanu. Singurd, atEt de singurd cd n-a

avut nici miicar cine-i tine luminarea, ea s-a stins asemenea unei lumfndri, sub binecuvintarea Dumnezeului i n care a cre- zut gi care i-a trimis pe razele lui ,,prin cele trei ferestrute pulberea de lumind a1 bd", fnviiluindu-i trupul ,,ca u n giulgi". 7

Dacii En luminii giisim nirvana stingerif noastre, fn albind a f ldm iubirea pentru noi pim? la sacrificu. Sd ne oprim o clipa" la paginile de adfnc lirism $i meditatie scrise de Z. Stancu : ,,lmi aduc Endat& aminte de furnicile $I de albinele d in si- criul mamei. Albinele acelea au fost in- gropate odatd cu mama... Ele, cdrora le. pldcea atit de mult lumina. .. au murit in intunericul greu a1 unui mormint. Tdrtna mamei se v a face una cu tiirfna albinelor $i vor hrdni impreund riiddcinile plante- lor ce vor riisiiri gi Znflori pe mormintul mamei".

$i tot d in pdtima$d iubire albina se sacrificii de multe ori pentru ,,stropul cer curat de miere ...I Ca in faguri sd se-adunel $i mireasmii $i lumind".

,,Hamice, de dimineatd,/I$i fncep o m u & via@ ...I fntre frunze si lumini". "ncdrcate. cu dulceafd ...I Se intorc aga greoaie,/$i-n lumina zilei zboariilCu praf galben sub- suoarii". Chiar $i ,,stupulU lor ,,En mar- gini de griidindlSt6 cu fata la l ~ m i n i i " . ~ ~ ' ,,In lumina soarelui ... prietena mea albinau mi-a oferit prilej unic de desfiitare $i fn- cintare sufleteascii $i trupeascd". I'

Pentru cii triiiesc On atOta lumind, albinelor li se cuvin ,,cercei din raze de soare", drept multumire pentru ,,mdrgdrita- rul diiruit noud". 11 ,,Grddina lor fermeca- t d " i 2 este tesutd aidoma covorului olte- nesc, din flori, parfumuri $i-culori, gingd- $i pldcere, trudd $i mEngEiere, iubire $i lumind.

I n lumina verii, albinele s fn t ,,piclituri de soare" Endreptate ciitre flori. 13

Totul va fi frumos atita t imp ,,tit curge. miere din flori, d t tine bucuria luminii $i a cdldurii ..." i4

Retras din Bucureqti ,,Entr-un fud a1 tiirii", Sadoveanu primepte vizita unui' amic curios sd af le ce-i oferd ,,sihiistria". Bucuria sufleteascd a inceputului de veac i se prezintii: ,,In lumina de deasupra prisiicii se teseau mii $i mii de gtngdnii de acestea aripate. Suna i n livadii u n zu- zuit monoton $i adinc, dulce $i linigtit cintecul muncii ..." l4

h locul ce se cheamd Brani$teu se lu-- mina un loc desmierdat a1 albinelor ...

Acolo, On poiana de la merigor, era soare gi murmur abia auzit de albine $i toate gingdniile foiau $i susurau, aducind slavd luminii $i Domnului-Dumnezeu". iG

,,Hrdniti cu dulceata luminii g i a florilor", Genoveva g i Mdrta sa Puiul Pddurii stdteau ... i n mingfierea soarelui auriu". ,,Avea parfum g i gust de floare de tei p i era cdldutd: avea incd in ea soare..." Aveau in trup ,,o odihnd deplimi, un echi- Eibru pe care nu-1 mi simtise pin6 atunci". l7

Rdminind En perimetrul sc~~ierilor sado- veniene, ddm citire unui pasaj liric gi-n acelagi t imp edenic din capodopera sa is- toricd ,,Nicoard Potcoavd" : ,,Meri, gtiube- i e gi staul au pdrut a se fnveseli in tdce- r e sub pulberea de argint a soarelui de iulieu. *

0 pagind din M. Maeterlinck de-am En- toarce a m f i pdtruwi de o adincd poezie, cdci insiigi ,,vista albinelor" este o imen- s d poezie ce se decortificd dour initiatilor : ,,Albinele sint sufletul verii, ceasornicul clipelor de belgug, aripa plinii de sErg a parfumurilor care se revarsd, inteligenta razelor ce plutesc, murmurul luminilor ce clipesc, dntecul vdzduhului care se odih- negte g f se alintd. Pentru cine le-a cunoscut, pentru cine le-a iubit, o vard fdrd albine i se pare tot atit de tristd g i searbddd ca o primdvard fdrd ciripit de pdsdri $i fdrd flori". Ig

,,In IivaddlSe joacii lumina amiezii/tn prunii cu frunza sdracd,/ $bun zvon amor- $it pe prisacd/Plutegte deasupra livezii" Marea dilemd a poetei Otilia Cazimir se ~ e z u m d intre lumind g i sufletul luminii : ,,Zumzet viu prin zarzdri oare/Cintd flori- l e la soare ?/Cd pe crengt de floare plinel N u gtii : f lori sint, ori albine ? *O

Ne mai trebuie ceva pentru a n e convinge cd ,,a iubi e primdvarii ?" 2i

,,Albinele aduc primdvara En faguri, a l eg ind -o dntEnd d in floarea zarzdrilor, d i n a piersicilor, d in a teilor, d in a sal- cimilor ...u 2a

Pind g i ,,razele soarelui pra filtrate prin miere". *

,,Vdzduhul e un fagure incins, d in care s e revarsd mierea soarelui in valuri calde cu sclipiri bdlaie ..."%

,,Soarele este cea rnai minunatd flourel Din visul nostru" g i ,,Florile sint un fel de cdrti mici l fn care scrie Soarele cu razele". Corespondentele se poartd rudimentar g i natural. ,,0 pinzd d in cea rnai find,/ 0 pinzd de lumimiu se agterne-n calea ,,feti?elor cu coarne de argint" 25 g i sufle- t e de pomi fnfloriti. Frumul lor e cind ,,spre soare apune", cind ,,spre soare rdsa- re", dar mereu e spre soare spre lumind. Chia t p i zborul lor e ca un cintec de lumindu $i noi ,,trup >ngd trup, ca-n faguri h porfi de galaxie restltuim lumina mai purd g i ma f vie6'.* Atunci ,,Ce poate ft

fe~ici~ea,/Dacd nu aceastd plutire,/Printre fructe g i frunzelln raza de miere prd- f oasd ? !"

,,Un fagure din care lumina zilei sugi/ ... ne este mult mai dragu, fiindcd e ,,cules i n zori, pe roud, din guri de butur~gi ' '2~ e de pdrere l on Pillat in volumul ,,Pe Argeg i n sus", unde el Egi gdsise linigtea, la Florica. Acolo g i aiurea ,,zumzdie viiz- duhul clar,/zumzdie in dulce-alint/Ca o cobzd de argint", $i ,,fiece albindle-o su- veicd de luminiiu.

,,Din lumind, d in tdcere,/Se Oncheagd-a trudei miere". 31

,,Inima mea e plind de v f s g i de iubire" d n d albina se-ntoarce grdbitd, En zbor../ Cdtre prisaca ei, de miere @ lumin&". 32

I n .,Plaiuri", 2. Stancu se simte ,,urn cu pdmEntu1,l cu soarele, cu cerul g i cu v3n- tul .../ Cu-albinele ce string lumina-n stup1'.3=

Pentru frumusetea lui ref inem integral catrenul scris de acelaai poet : ,,Dac-ai veni-n grddina cu steme g i medalii !/ Al- binele se roagd acolo g i se-nchindlPe fiecare dintre molatlcele dalii/Ca-ntr-o bise- ricutd de zumzet +i lumind". 32

,,Zburind prin grddkd/Pe ciirdrd de um- brd/$i de lumin&,/Muncegte mica albind,/ Pornitd d in zori/Sd adune/Polen gi nectar/ De prin flori". a

,,De cind s-a ivit lumina/A iegit d in stup albinaU gi-a gdsit tout6 grddina/Infloritd, g i verbina .../ Fetele, albinele,/Au furat sul- finele,lTdrina de soare,/De pe flori u$oare,/ Pulberea de lunli,/De pe mdtrdgu &...I So- iuri de lumind/Fdcutd fdind". 34

,,Cintecul diminetii" ne adund-n jU1vt mesei, ling6 ,,mierea de albind", care ,,stringe-n ea lumindU. 35

,,In marea trecereu, Blaga mu5 avea o mingiiere, singura poate palpabild d in aceastd viatd: ,,AM e casa mea. Dinco- lo soarele g i grlidina cu ~ t u p i ' ' . ~ ~

La fez gindea g i V . Alecsandri cind evo- ca feri& noptilor, ,,cind prin rediuri $i 976- dinitprintre razele de stele ce zboard 70-

iuri de lumini". " ,,Prin frunze, lumina-i ca mierea'', iar

noaptea este luminatd de pdduri de f d - clit mari de ceard". Erau pe-atunci timpu- r i de legend6 gi ,,getii cei nemuritoriu std- pineau peste tinuturi binecuvtntate. Te- melia cuvintuluiu era dragostea de $a;& ~i orice erou era ,,luminat ca o albimi de povara mierii gi-a ei". 38.

,,Lumtna cea de ceard/De-o punea tai- ca-n pahard" ne-a luminat cu pilpdirile ei veacurile Ontunecatei istorii. ,,Pe la aprinsul. stelelor de seard" striibunii se simteau En siguranfd gi-n pace sufleteascd". 39 De aceea in cintecele noastre de dragoste g i de doru se mdrturisegte adesea cii ,,dragostea de turdu e ca ,,lumina de cearllU. 4

,,Luminarea de cearii aruncd u n cerc pilpiit de lumind" $i-n creatia poeticd a lui M. Sorescu.

f n casa piirintelui Ermolachie Chisdlitd ,,luminile subtiri gi incovrigate de ceard galbend ardeau cu mucuri mari, lungi, viorie, gi ceara curge topitd pe podele".

Ajungind la ,,mdnlistirea $i peytera Polovragiu, in timpul peregrinririlor sale prin turd, Al. Vlahutd observii cd bdtri- nu1 ciilugdr ce-1 fnsotea ,,aprinde-o lumi- nare de ceard y i pd$e$te fncet ..." cdci slaba lumilui ce joacd pe pereti" e micd pe lingd ,,bogdtia uimitoare" a interioru- Zui a f lat tn tntune~ic. 42

Dar de unde $i cum a fost adusd lumi- rea f n stupini ? Sd ascultdm povestea : ,,A fost odatd, de mult tare, o albind". $i fiindcd era cea mai mititic& decft altele, Ei spuneau Albinita. Truda ei era perma- nentd. Cu toate acestea nu le-ajungea timpul pentru toate florile cimpiei. Miti- tica indrdznegte a se aventura pEnd la soare sd-1 foage ,,sd nu plece-n orice zi/ A$a iute la culcarelU Mfndrul soare o indrdgegte pe Albinitd qi-i aprobd cere- rea, uitindu-se %n verile fierblnti pe cerut senin, ingliduind hdrnicutelor ca timpul sd fie mi indurdtor cu ele. ,,$i tot de-atunci, cicd, albinele au r d m 8 cu mijlocul vdrgat, de la raza pe care soarele a pdm-o pe Albinuta s-o tragii spre el !" "

Dintr-o altd legendd rom&neascd af,!dm c6 ,albina aduce bn dar lui Dumnezeu miere duke q i ceard eu niros de fzori, p i Dumnezeu o blagoslovi ca cu mierea ei sd Ondulceascd masa omului, iar cu ceara sd lumineze bisericile la sfinta slujbd". 44 De aici pEnd la ,,jurdmintuZ rom6nuId" nu mai este decit u n pas. Futind de la u n turc ,,un ulei plin cu miereN, romffnul lanseazd u n ,,teribilu blestem pentru cel care-a fdptuit ru$inoasa: ispravd : ,,-A& !" Cine a furat mierea, s-o mdnince cu mu- ierea, cu ceara sd-gi lumineze seara ; ho- dorogul sd-1 arzd focul !... Dracii-n pdgu- bag cd howl st6 de fat6 I"45

?n dl-umul ei cdtre ~eginii, o altd albini- t d aventurierd gi negtiutoare are multe de invdtat. 0 carte fntreagd ti dedicii Stefan Tita, iar u n capitol este intitulat chiar ,,Fagutif din luminig". Spicuim din ggndu- n ie ei : ,,JUT fmprejur, in tot luminigul se aflau faguri ...'I Pe regin& a gdsit-o tocmai intr-un tirziu ,,spre luminig" prinsd-n ho- ra cea mare a nuntii. Dacd ea va cule- ge ,,mierea iubirii" albinele vor aduna mierea ,,luminiil' pentru zilele fntunecatei ierni ce va veni. 46

Dar, a m uitat sd vd spunem ce-am pb- tit, fie gi numad i n vis de s-ar fi intim- plat: ,,In grddind mi-a intrat u n tflharl Mi-a furat uleiele, albinele, fericirea ...I Viata, moartea iubireac'. 3a Mi-a luat lumina. Lumina din s tupid , lumina din su-

flet. Lumina pe care-o cerka in ultimo clip6 g i Goethe : ,,Luminti, mci multd lumind !" fn aceleagi imprejuriiri, Liviu Re- breanu murmura : ,,Dati-mi mai bine miere, de la albinele mele Lumina spe- rantei tot de la stupi ii venea.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. G. Cdltnescu, prefata la vol. ,.M. Sadoveanu r RoKianR 81 povestirl istoriceu, I , Editura pentru Ltteratur&. Bucuregti, 1961, p. 24 ; 2. Z. Stancu, ,,Ce mult te-am iubit", Editura Albatros, 1983; p. 177-178 ' 3. T. Arghezf ,,VersuriU, Editura Cartea ~ o r ; t ~ n e a s c d . 1980, d. 171 : 4. ..Flori alese din poezia popdarAU; ~ d i t u r a penGu ite era- turd, 1967, p. 246, 235, 180 ; 5. M . Sadoveanu, ..Fratii Jderi". vol. I . D. 198-199. 200-201 : 6. ~ o a n ' Slavid, .,,zina zorilor g i i t e povestlri, Editura Dactcr, 1982, p. 74 ; 7. ,,Luminitau, re- produsd i n .,Ceasuri de searti cu I. Agirbicea- nu", de Mircea Zaciu, Editura Dacio, Cluj-Na- poca, 1982, P. 190 ; 8. Vlctor Tulbure. ,,A trela carte a RalucAiu, Editura 'l'ineretului, p. 35 : 9. Adrian Muntlu, ,,Circul", Editura Ion Crean- gd, 1971, p. 17 ; lo. Ion Horea, ,,Florl de papa- dieU Editura Tineretulut, p. 14-15 ; 11. Tit& ~on;tantinescu, Omul de zapadg, Ed. I. Crean- gd, 1971, p. 19 ; 12. Alexandra Ioachim, CiilBto- rie far& escala, Ed. I . Creangd, 1980. p. 111 ; 13. Otllia Cazlmir Baba iarna intrA-n sat, Edi- tura I . Creangd, 1972, P. 109 ; 14. B I . Sadoveanu, Opere, vol. 9, p. 562, 553 ; 15. M . Sadooeanrc, Opere, vol. 7, Editura de Stat pentru Literafur& qi Artd. P. 538 ; 16. hf. Sadoveanu, Opere, vol l 11, Ed. de Stat pentru Literaturd gt ~ r t d , p, 131 ; 18. M. Sadoveanu, NicoarA PotcoavA, Edt- tura Tineretului, p. 268 ; 1s. Maurfce Maeter- lanck, ,,VlaW alblnelor", 20. Otilia Cazimir, Poe- zii, Editura pentru Literaturd, 1964. p. 140 ; al: L. Blaga, i n ,,Poezia rornanA contemporanti, EcU pentru Literaturd, 1964, p. 59 ; 22. Ionel Teodo- reanu, La Medelenl. vol. 11, Edttura Minew@= BUCute$ti, 1971 ; 23. Geo Bogza, manualul de remand, d e clasa a VII-a ; 24. I. Teodoreanrr, 0 toamnH i n manr~olul de romdnd, cl. a V-a, 1985 ; 25. Silvia Chitimia. Albinita sau f e t i w care zbura deasupra oragului, Ed. I . Creanqd, p. 30-35 - 26. Mihat1 Cosma, 30c de fluturi. Ed. ~ inere tu lh t , p. 26 ; 27. Horfa Zilieru. f n ,,Alma- nahul Iiterar", 1970, p. 16 ; 28. Ana Blandbna. ce le ma1 frumoase poezlt, Editura LQlbatrog 15.78. p. 203 ; 29. Ion Pillat, Pe Argeg i n sus. Edttura Tineretului, p. 164 ; 30. Valerta Boicn- lcsi. Zburati hulubeii mei, Editura n n e t e t u l u ~ p. 32-33 ; 3 i . Toma Biolan, Cartea care zlm- begte, Edttura I . Creangd. 1987, P. 15 : 32. z'. Stancu, Poezii, Editura Minerva, BuCUreSti. 1987;. U. 14. 11-12. 66. 94 : 35. Ellsabeta Preda, h t f m - $l,iari ' din patru. zAr1, Edttura I . Crenngd, Bucu- re$tl. 1986, P. 40 ; 34 T. Arghezl, Prisaca, Edf- tura Tineretului, p. 4, p. 12-13 : 35. Ion Calo- via. Clntecul diminetii, Ed. Tineretului, v 59, 36. L. Blaoa. Poemele luminil. p. Ell : 37. V.. ~ i e c s a n d r i , . ,,Doine. ~5crAmioare. Suvenire.. M~rg2rltarele", Ed. Minerva, 1984, o. 219 : 38. Vasfle Diaconescr~, Getii cei nemuritori, Editu- +a Albatros. Brlcuregti. 1981, p. 127. 146 ; 39, Cicerone Teodorescu, Povestea Ioanei, Ed. !Rne-. retului, p. 174 ; 40. Marin Sorescu, Cele rnai frumoase poezii. Ed. Albatros. 1976. p. 132 ; 41. M. Eminescu. Proz5 Hterara, Edttura pentru Li- teraturd, 1964, p. 297 ; 42. Al. Vlahutd. Scrierf alese. vol. III. Bucurestf. Editura nentru Lite- . . ratsrd. 1964, p . 260-261 : 43. Nina '~ fdnculescu , . Glze, flori g i multi copii, Editura Tlneretuluf, p. 33-58 ; 44. Legende populare romlne$ti. Edi-. tura Minewa. Bucure$tt, 1981. p. 743 ; 45. Le- eende oooulare romlnesti. Editura oentru Lfte- ;attrrd,- 1966. o. 74 ; 46.' Stefan ~ i t a . Aventull le Tapirului. Edftura I. Creanafl. 1970. p. 27-30 : 47. Puia Florica Rebreanu. Zile care au Dlecat.

Secvente din apicultura bucovineanG

APICULTURA IN MUZEUL ETNOGRAFIC DIN RADAUTI

Muzeul etnografic din Ridsuti a atras atentia oamenilor de culturs de foarte mult timp. Profesorul Leca Morariu inc5 din anul 1934 aprecia c5 este denumit prea modest ,,Muzeu judetean" $i c5 me- r i t i a fi calificat drept Muzeu al Bucovi- nei. Acest muzeu este fondat de sotii Eu- genia $i Samoil Ionet, iluqtrii reprezentanti a i invgt5rnintului primar din Riid5uti. CO- lectia de piese muzeistice adunat2 din Bucovina i~ltr-o viat5 de acevti doi dascgli, a fost distins5 cu o medalie de aur in cadrul unei expozitii in anul 1921, muzeul fiind recomandat de ministerul de resort tuturor $colilor din tara noastr5. Vizitind recent acest a~ezrimint, prin amabilitatea d-lui Drago$ Cusiac, am putut constata

intre colecpi ~i o serie de vechi unelte apicole din zona Bucovinei. Exist5 diferiti stupi prirnitivi subo forms de buduroaie $i cqnite, prese de lemn pentru extractia cerii, un teasc din lemn pentru presarea $i stoarcerea mierii dintr-un singur fagure, o press turnat5 din ciment pentru confectionarea fagurilor artif iciali $i alte diverse unelte apicole. Consider c5 aceast5 colectie de unelte $i utilaje apicole poate fi inmultit5 prin contributia apicultorilor din zon5 $i o mai activ5 colaborare cu filiala A.C.A. Suceava pentru t a in viitor prin punerea lor, in valoare s5 putem or- ganiza un stand muzeistic al apiculturii traditionale din Bucovina.

APICULTOR OCTOGENAR FRUNTAS

La noul sediu a1 filialei A.C.A. Suceava de la 22 familii de albine 600 kg miere 1-am cunoscut pe apicultorul Chima Dumi- marf5, 40 kg polem, 17 kg ceari, realizind tru din Vatra Dornei. lnv5tiitor pensionar totodat6 un numar de 20 roi artificiali din $i vechi apicultor in virst2 de 85 ani el care 5 roi i-a valorificat prin filiala A.C.A. detine En prezent 30 familii de albine, lu- Pentru apicultorul Chima Dumitru api- creaz5 in atelierul apicol propriu, fiind activ $i practicind chiar stupgritul pasto- cultura a fast $i e s k poate mai putin o ral in zona Dornelor. Anul trecut a extras necesitate cit o mare pasiune.

ALBINE MA1 MARI, MA1 VIGWROASE $1 MA1 PRODUCTIVE

In comma Fr5Gutii Vechi ling5 R5d5uti lier apicol propriu realizindu-$i singur in- jud. Suceava locuie~te apicultorul LupS$- ventarul apicol necesar. teanu Ghedrghe care are 54 familii de al- Obtine an de an o productie medie pe bine, practica stuparitul pastoral, a re ate- stup de 30-40 kg miere $i 0,6-0,7 kg

cears. Apiculbrul LupH$teanu Gheorghe $i:a

confectionat singur stupii, un pavilion apl- col mobil pentru 70 stupi $i alt inventar apicol m5runt.

Tot singur $i-a cofectionat o press pentru producerea de faguri artificiali pe care a realizat-o prin turnare, din beton, cu bazin de ap8 (in care se introduce aps fierbinte pentru psstrarea c5ldurii necesare in timpul lucrului, presa avind celulele u$or marite (fiecare rind are cu 3 celule mai putin fat5 de fagurii artificiali nor- mali). Cu ajutorul acestei prese apicultorul confectioneaz5 $i folose~te de mai multi ani acevti faguri artificiali cu celule putin mirite pe care le aplics in rame mai late cu 4 mm. Celulele marite si l5timea ramelor permite dup5 ptirerea ' a ~ i d u ~ t o - Presa pentru p~oducerea fagurilor urtificialt t.u

c~~~~~ usor mClrtte realizatd de apicultorul rului dezvoltarea $i obtinerea unor albine LupdSteanu Gheorghe p+ln turnare din beton mai mai vigurOase Si mai produc-

(foto T. v.) tive.

UN NOU SEDIU A.C.A. DE PREZENTARE $1 DESFACERE LA SUCEAVA

Nu de mult timp a fost dat in folosint5 gazi'nului. pentru atitudinea receptiv5 $i noul sediu a1 filialei A.C.A. Suceava ctt binevoitoare a gestionarului care este me- magazin de prezentare $i desfacere. Ma- reu dispus s5 acorde cu r5bdare un sfat gazinul este modern mobilat (mobilierul bun apicultorilor incepltori. realizat de ISSA R5d5uti) $i dispune de un spatiu comercial de 200 mp $i spatii corespunztitoare de depozitare. Sediul $i magazinul A.C.A. sint amplasate central. pe str. Petru Rare? bloc 14 Suceava. Aceast5 nous constructie reprezint5 pe tar5 cel de a1 36-lea nou sediu judetean cu magazin de prezentare $i desfacere realizat din investitii proprii, fiind proprietatea A.C.A. Filiala A.C.A. Suceava mai dispulie in centrul orqului de un magazin apicol specia' lizat unde functioneazg $i o ceain5rie in care se pot consurna ceaiuri din diferite plante medicinale. In cuprinsul judetului Suceava mai functioneazti magazine apicole fn orqele RZidSuti, Fslticeni, Vatra Dornei, Cimpulung, Gura Humorului $i Si- ret. Asffel, magazinul din o r q u l Rgdsuti, amplasat intr-o constructie nous $i avind ca gestionar pe apicultorul Aurel Grigo- rav merit5 a fi evidentiat pentru preocupa rea gestionarului En buna aprovizionare $i Noul sediu AC.A. Suceaua, c u ma-

gazin de prezentare $1 desfacere pentru aspectul comercial civilizat a1 ma- (toto T v.)

ASOCIATI APICOLI

La exploatarea de gospodgrie comunal5 care 50% prin folosirea ramelor cl5di- $i locativ5 din orasul R5d5uti un num5r de toare. In ultimul timp a inceput s5 recol- patru colegi apicultori s-au asociat $i prac- teze polen $i propolis. tic5 in comun stupgritul pastoral. Apicul- inn. T. VOLCINSCHI torul Olinici Viorel cu cea mai mare ex- perient5 $i practic5 apicol5 are 60 familii de albine, ing. Paninopol Benone are 24 familii de albine, Tof5nescu Gheorghe - 14 familii albine iar noul asociat Costea Iosif apicultor incep5tor are 2 familii de albine.

Toate familiile de albine au iernat in a- cest an in bune conditiuni $i asociatii se pregitesc de acum s i plece En pastoral. Apicultorul Viorel Olinici are o practicg de 13 ani in apicultur5 $i in ultimul an efectufnd stup5ritul pastoral a obtinut rezultate bune realizind o productie medie de 20 kg miere marf5 pe stup $i 1 lrg cear5 de la fiecare familie de albine din

Apicultorul Ollmici Viorel din W d b u t In stupina sa. (foto T . V . ) .

Stimate domnule etersn Sarkozi, pentru a r2spunde rnai documentat unei scrisori adresate dumneavoastrii am solicitat sprijinul doamnei cercetator far- macist Filofteia Popescu de la Sectorul de apiterapie a1 Institutului de Cerce- tare gi Produqie gentru Apiculturti din Bucuregti. Problema folosirii pe scar5 rnai l a g 5 a polenului in realizarea unor prepamte apiterapeutice. in special forti- fiante se afl5 in atentia permanent& a cercetlitorilor din acest sector. Dupg cum ati putut vedea, chiar in n u m h l de fa@ publicHm un material privind asemenea preocupAri. Putem ins5 sil v5 spu- nern c5 polenul nu contine obligatoriu aceleagi principii active ca $i partea vefae, s I i d n b mu fructul plantei res- pective. Sigur, el poate fi mai bogat in unele componente dar rnai s5rac in altele. In acela.$ timp, se poate ca aceste principii active sii fie mai u$or depus in evident& din parka verde a plantei sau alta component.5, decit in gr5uncioa- rele de polen. Este cazul infuziilor $i decocturilor a caror preparare la fndemina oricui dar a cgror utiliZXe bine sH fie avizata de medic in boli $i cazuri rnai speciale decit o m a 1 5 1-5- ceal5 sau durere de git ori stomac. Ne bucur5 c5 v5 preocupg $i pe d u m e a - voastrg dezvoltarea apiterapiei ca meto- d5 de profilaxie $i tratare a unor su- f a in te omenesti. Trebuie s s v5 rnai spunem c5 la ora actual5 orientarea din intreaga lume este spre reconsiderarea unor metode traditionale de tratament pe baz5 de plank, produse ale stupului, ape minerald, acupunctur&, presopunc-

tura etc. In legaturli cu separarea diferitelor sorturi de polen, sigur, este interesanta propunerea dumneavoastr5 de a realiza aceastg operatie dup5 ora dife- r i a de colectare de cltre albine a aces- t s a dar nu sintem convin~i c5 s-ar realiza o separare absolutii. $i, apoi, acest lucru fl privevte pe fiecare apicultor in parte. Este neewar5 mull5 bunfvoinw, rsbdare, prezent5 permanent5 in stu-

pin5 $i, bineinteles. cointeresare in a- ceast5 problem& Cam mult nu ? Adresa so1icitat.S este : Plltineanu Viorel, str. Rovine nr. 31, ap. 35, Cluj, cod 3400, judetul Cluj. A~teptiim sh ne m i scrieti.

Ne pare r5u domnule Stefan Enache, din comuna Poenari, judetul Neamt cB stupii dumneavoastr5 nu au mers prea bine in ultirnii doi ani. Sigur, nu au fost ani prea buni pentru multi dintre stu- p s i . 0 ingrijire rnai atent.5, Fratamente efectuate la timp $i conform prescripti- ilor pot ins5 s& stopeze bolile contrac- tate de albinele dumneavoastrH, boli care credem c5 au stat $i la baza depo- pul5rii stupilor. VZi referiti in scrisoare la un articol publicat de revista noastr5 privitor la dezvoltarea timpurie a familiilor de albine prin Wzarea stupilor deasupra unei a$a-zise ,,rHsadniteN . Am consultat in aceastA problem5 specialivti din serviciul tehnic al A.C.A. $i concluzia pe care o inser5m este c& cel rnai bun lucru a r fi s5 aveti la intrarea la iernat f h i l i i puternice, hran5 de calitate, in cantitate suficiena $i atunci rezultatele nu se vor lass asteptate. Orice incercare de a forta natura pare sH nu dea rezultatele scontate. Sigur s-au fli- cut mulk experimentari, noi public5m uneori & revisffl gi astfel de aspede. Concluziile le trageti ins6 dumneavoas- trA. VB dorim s5 aveti un an apicol tit rnai bun.

Cititorului Maria Ruaev Rusanov din comuna Tar Samuil - Bulgaria ii multumim pentru promisiunea pe care ne-o face de a deveni colaborator a1 revistei noastre al Grei cititor asiduu este. A$tep%m materiale domnule Rusanov. In privinta abonamentului care in ulti- mu1 timp nu v-a pamenit nu sintem vi- novati. deoarece, dupH o perioad5 de greuGti inerente in aceast.5 situatie de prefaceri intense ce au looc la ,noi in tar&, am intrat in normal cu aparitia revistei. V5 transmitem salutul nostru $i a1 apicultorilor r o m h i $i avteptiirn s5 ne scrieti.

Domnule Dumitru Pop, sperPm cH pin5 acum ati intrat in posesia numerelor resbnte pe anul 1990 $i in continuare a abonamentului pe anul 1991. Sintern bu- curo$i c5 revista a intrat in normal cu aparitia. Sigur rnai sint greut5ti cu di- fuzarea in teritoriu dar sper5m c5 toate se rezolv3. Am primit materiaIele dum- neavoastr5 dintre care ,,Fixarea foilor

de faguri artificiali" $i a aparut in nu- Teleorman ; Arhip Petm Sinion, set Mul 3/1991 iar celelalte dou5 sint in Sadoova, raion CUra$i, Republics Mol- preg5tire pentru a f i eventual inserate dova; Marin Ghitoiu, Orggtie, jud. Hu- h alte numere de revistZi. Vg multumim nedoara ; Panaite Sima, B a a u , jud. Ba- pentru colaborare $i qtept5m de la durn- cfiu ; Gheorghe Bocsnidu din Cluj-Na- neavoastrii $i alte materiale interesante. poca; Orezanu Iulian, com. F&rca$, jud.

Dolj ; Mihai Cristescu, com. Plopii Slg- vitesti. .iud. Teleorman : Gheorghe Hor-

Dornnule Gheorghe Ursache din comuna Vama, judetul Suceava, pe interio- rul coperfii I a revistei noastre este trecut numele redactorului $ef - Elisei Tarta - algturi de care sint trecuti $i ceilalti membri ai colegiului. lntre acegtia se af& gi binecunoscutul publicist Petre Mihai Bacanu care ins2 este redactor gef la cotidianul ,,Romania liberii" $i nu la revista noastr5. Vg rlspundem noi deci la scrisoarea dumneavoastrg. Spergm cH ati primit pin5 acum toate revistele restante $i cA pgstrati buna pgrere despre continutul acesteia in ansamblu. Sincer, ne-ar mihni s5 aflgm cg nu mai tineti la revista noastrs, iar cuvintele grele pe care credeti cg ni le-ati putea adresa in caz c5 nu primiti revista nu le meriEm. Credeti-ne pe cuvint. IncercAm sg h e m fat5 tuturor greuatilor datorate schimb5rilor ce au loc azi in toate sectoarele vietii din tara noastr5. Incercati deci $i dumneavoastrg s5 ne intelegeti. Dorim s5 firnineti acela$i statornic cititor a1 revistei $i s& ne rtrimiteti chiar $i materiaye interesante transmitem urir i de sgngtate $i succese pe care s5 le inser5m in paginile ei. Vri Pn activi-a apicol5.

V5 mulmmim domnule Nicolae Pro- dan din ZalBu, judetul S l a j pentru a- precierile frumoase pe care le faceti in scurta dumneavoastr5 scrisoare asupra revistei $i asociatiei. Adresa solicitatii este : Toader MEiricq, comuna Stefan cel Mare, judetul BacEiu.

Cititorilor no$tri Ion Stgnescu din Cimpulung Muscel, jud. Argeg ; Gheor- ghe Mih%il&, sat Tescani. jud. Bac5u ; Caragea Barbn, Turnu Msgurele, jud.

nea; oman an. jud. ~ e b t ; Constantin Popescu, com. Stoic lnqt i jud. O l t ; Gheorghe Ianucu, com. Glodeni, jud. Dimbovita ; Dobrics Mihalcea, com. $ufu, jud. Brriila ; Iordache Tepeg, com. Bicaz Ardelean, jud. Neamt ; Stdan Szabo, com. Sinpetru de cimpie, jud. Mure$ ; Eugenia Popp, Tirgu Ocna, jud. Baclu ; Ion Ursulescu, sat Valea Ursului, corn. Timna, jud. Mehedinfi ; Ioan Moldovan, com. Suseni, jud. Murev ; Cornel Secarii, com. Perjtera, jud. Bihor ; Ioan Spanache, Hu$i, jud. Vaslui ; Traian Nicolau, loc. Boc$a, jud. Carq-Severin care ridicZi problema unor numere ale revistei ,,Rom2- nia apicolP din anul 1990 sau 1991 ce nu le-au parvenit, le comunidm pe a- ceastri cale cg redacfia nu dispune d e un numgr de reviste din care s5 acopere omisiunile Directiei de Difuzare a Pre- sei, deci nu putem satisface cererile d e completare a colec~ilor dumnehvoastr5i decit contra cost. Deci d a d dorib colectia intreagri a revistei pe 1990 sau nurnere disparate scrieti-ne. Vg vom trimik prin pogtri numerele solicitate iar dumneaboas- tr5 veti achita prin ramburs contravaloa- rea coletului gi taxele de expediere. Ne exprimgm regretul pentru incurc&tu- rile care au survenit pe reteaua de dis- tributie $i v5 sfiituim sii vii adresati ofi- ciilor povtale de care apaeineti sau. in continuare, Oficiului judemn de po$t5 ~i telecqmunicatii - sectorul de difuzare a presel. Pentru bunele aprecieri la a- dress continutului revistei multumim c5l- duros. Este pentru noi un stimulent puternic. Pentru crltici multumim d e asemenea. Vom cButa s5 ne insu$im observatiile atunci cind ele surprind veri- dic aspecte negative ale adivit5tii noastre. A$tep%m s5 ne scrieti din nou $i v& dorim un sezon apicol bogat.

Rubric& realizatP de Sorin BODOLEA

Stimafi cititori Incepind cu numiirul 111991 v5 puteti abona direct l a sediul Institutului International de Tehnologie $i Ekonomie

ai revistei Apicoli APIMONDIA din Bucurevti, bd. Ficusului 42, sect. 1, cod 71544. Costul unui abonament pe un a n este

APlACTA de 100 lei f 25 lei cheltuieli de povtii. Abonamentele se pot face direct la sediul nostru sau prin mandat pogbl. I

Cu multumirf On vederea unei bune colabordri I Redactis revistei APIACTA

Documentar apicol

INTELIGENTA SI ALBINELE Emile RABIET

Societatea uman5 se refer5 adeseori la perfecta organizare social5 a unei colonii de albine. Albina este ea inteligent3 ? P5- rerile sint impgrtite. Dar iat5 aici cele ale lui Emile Rabiet.

In prima parte a stud!ului s5u autorul se refer5 la inteligenw animalelor in general, in cea de a doua, pe care o relu5m aici, se refer5 la albine.

In scara inteligentei albinele se plaseaz5 foarte jos $i aceasta este evident pentru cine consider3 dimensiunea creierului s5u sau a ceea ce tine locul acestuia : esentialul pentru sistemul lor nervos este constituit din citiva ganglioni minusculi, din care cel mai mare cu o greutate mult inferi- oar6 unui miligram.

De asemenea, la albin3 nu vom avea re- g3si situatii intilnite Pn cazul altor animale, cum ar fi unele probleme de comunicare in special, ceea ce ne arat& dife- r e n b dnitre psihismul lor $i cel a1 animalelor superioare.

Limbajul

Au ele un limbaj ? Da, dac5 se consider& acest cuvint intr-un sens foarte larg ; acest limbaj este constituit din diferite semnale pe care animalulu le emite, la care reactioneazg in mod automat $i la care uneori nu este sensibil psihic. S5 le trecem repede in revist5 : - Mirosuri, mai ales cele emanate de

glanda lui Nassanof, gland5 situat5 in partea superoiar3 a extremitstii abdome- nului ; emisia se produce cind albina igi ridic5 abdomenul $i ii incling extremitatea En jos, astfel incit glanda s5 fie degajat5 dintre dou5 inele, in acela$i timp cit insects noastr5 bate puternic din aripi, ceea ce face ca mirosul s5 fie dus departe.

Dup5 p5rerea unor autori, glanda lui Nassanof este utilizat5 de albin5 pentru a-$i atrage surorile c5tre o surs5 impor- tant5 de cules sau pentru a indica ampla- sarea scindurii de zbor cind albinele tinere irji efectueaz5 zborul de orientare. Pen- tru mine, pin5 la proba contrar5, este vor2 ba de o eroare din partea acestor autori : niciodat5, in timpul a numeroase observa- tii, nu am remarcat astfel de fapte (1).

Din contr5, este foarte evident c5 aceast3 gland5 este utilizatg de fiecare datH cind colonia este dislocat3 : cind un roi se introduce in stup, cind se transvazeaz s....

Se observ5 atunci c5 este utilizaG apa- rent in mod neindeminatec : albinele ,,bat apelul" cum se spune, nu numai la urdi- ni$, dar putin peste tot acolo unde se afl5 ele ; am vgzut albine care aflate pe capul apicultorului pentru a le vedea pe celelalte, efectuau puternic aceast5 operatie : nu cred c5 era vorba atunci de un loc considerat surs5 de nectar sau loc potrivit pentru a$ezare. Dar trebuie avut in vedere c5 interventiile apicultorului creaz5 situatii anormale care determinti perturba- tii chrora albina le face fat3 cum poate.

De fapt, pentru mine, glanda lui Nassa- nof este o gland5 sexual5 destinat5 s5 asigure adunarea roiului in deplasare, s3-1 dirijeze (cind mirosul m5tcii asigur5 coe- ziunea pe loc) ; aceast5 gland&, prin ex- tensia utilizarii sale este folosit& de fiecare datg cind roiul este dislocat din alt3 cauz5 decit voiajul intre colonia mam3 $i noul s5u ad3post.

Acest organ este folosit astfel ca un semnal disperat cum a r fi s5 zicem : ,,Ve- niti repede la mine", dar m5 intreb : emi- t3toarea i$i d5 seama de aceasti semnifi- catie ? $i caracterul foarte special a1 acestei utilizari o exclude pe oricare alta. fn special, in ceea ce privevte marcarea unei surse de cules pe care emitatoarea a r p5- rgsi-a imediat, nu v5d cum mirosul, emis in aer, a r putea r5mine pe loc suficient de mult timp pentru a f i util servind ca reper ; pentru a fi eficient, a r trebui ca produsul mirositor s5 fie depus pe surS5 $i nu trimis ca o und5. - Produsele absorbite pe cale bucalii

sint transmise sau schimbate. Hran3, nectar trec de la o albin5 la alta, de la doic3 la larv5, sau la matc5 etc, invers diferite substante de la ou sau larv5 linse de doic5, de la matc5 la albing, de la aceasta la celelalte etc.

Printre aceste substante, ,,feromoniil', ,,hormoni externi", aduc modific5ri a m - tomice sau ($i) fiziologice, sau ($i) compor- tamentale la albinele care le absorb. Subs- t a n b regal5 de exemplu (a nu se confun- da cu 15pti$orul de matc5) este emis5 (f5r5 qtirea ei, dup5 cEt se pare) de matc5 $i culeas5 (f5r5 a i se cunoavte natura) de albinele care o ling, de cele care schimbi hrana cu acestea din urm5 etc. Aceast5 substant5 impiedic5 dezvoltarea ovarelor (embrionare) ale lucr3toarelor. Se vede c5 nu se pot include aceste fenomene in limbaj ; la fel organele corpului nostru schim- b5 hormoni : nu s-a spus niciodatg c5 ele i$i vorbesc $i c i s-a conversat vreodat5 cu ele ... - Dansurile. Se $tie de la Von Frisch c3

o ,,exploratoare" care a g5sit o surs5 de cules (sau un refugiu pentru roi) efectueaz5 o rotatie ale c5rei caractere variaz5 in functie de distant%, directie $1 m5rimea

numitei surse. Aceasta pare extraordinar, desigur, dar nimic nu spune c5 albina in chestiune $tie exact ceea ce face ; este cazul s5 afirm5m deci c5 aceste mirjc2lri sint pur instinctive. La fel este aproape evident c5 albinele care asist5 la dans nu-1 decodific5 realmente ci reactioneaz5 din instinct ; in plus, nu exist5 conversatie ci comunicare in sens unic, transmisiune uni- lateral5 a unei ,,inregistr5ri4'. - Ad5ug5m c5 unii doresc sii vad5 de asemenea semnale in contactele dintre an- tene, cind albinele se intilnesc, schimbk hrana ... Ei merg uneori mai departe in acest sens. Asffel, J. -M-Philippe ne spune, in ,,Ghidul apicultorului" : ,,Aceastg atingere constituie un schimb precis de semnde codificate". Qr, dup5 cunoaqterea mea, sint doar ipoteze privind semnifica- tia acestor contacte, nu s-a dovedit nimic !

Aspectul stereotip a1 acestor comunickri (cind ele exist5 efectiv), faptul c5 ele nu par convtiente, absenta retroactiunii, potrivit oric5rei verosimilit&ti, de ajustare a ideilor pe scurt, acest limbaj care nu este un limbaj, duc la ideea c5 albinele nu la- s& s5 se intrevad5 c& a r poseda 0 inteli- gent5 deosebit5.

Acest a$a numit limbaj explici, prin existenta sa, un mare num5r de acte care p5reau inainte obscure, misterioase, ca ponta lucr5toarelor cind nu exist5 matc5 in colonie ; s-ar crede c5, in mod convtient, inteligent, ele depuneau ou5 pentru a in- locui matca in absenta sa ; se $tie acum c5 ele depun ou5 pentru c5 functionarea ovarelor lor nu este inhibat5 prin substanta regal5 (de matc5).

Automatismul actiunilor (actelor)

Caracterul automat a1 actelor apare de altfel in putine variante pentru a le constata.

La culesul efectuat pe flori cu tub de exemplu, c5 acesta este rnai mult sau rnai putin perfect (petale sudate intre ele rnai mult sau mai putin) lucr5toarele, dac5 tu- bul este lung, caut5 s5 adune nectarul prin partea lateral& Reflectind, ajungem la concluzia c3 exist5 aici doar un instinct redus : neputind sg ajung5 la surs5 cum dorerjte, culegstoarea caut5 En jur $i, aju- tatti de mirosul acesteia, ajunge s5 o atin- g5 printr-un spatiu situat intre piesele florale sau printr-un orificiu practicat de alt5 insect5 ; g5sind locul propice ea con- tinu5 pe celelalte flori. (C5ci ea are me- morie, dar, cum am spus rnai inainte, nu vreau s5 o confund cu inteligenta).

De altfel este remarcabil c5 ea nu ,,gin- de$teU s5 g5ureasc5 singur5 florile dac5 este nevoie : piesele sale bucale i-ar permite, cel putin in privinta celorlalte care sint rnai mici $i fragile.

Variatiile de comportament de cules ceva rnai ample se explic5 $i rnai uqor ; o albin5 de exemplu in loc s5 fac5 ghe- motoace in zbor le confectioneaz5 la opri- re, sau pom'pind nectar : este de ajuns s5 existe putin rnai mult polen rji (sau) s5 fie putin rnai activ5 decit celelalte. Nu exist5 variatii foarte rnari, variatii ierjind realmente din obirjnuit : nu se vede de exemplu o culegstoare amestecind polen cu ajutorul picioarelor sale din fat& $i f5cind bulg5ri pe care s5-i fixeze apoi pe picioa- rele din spate (se pare c5 anatomic a r putea ... ).

Nu se inregistreazs variatie de comportament in timp din partea albinelor noastre. Este adev5rat c3 nu s-a ajuns nicio- data la modificarea acestui comportament (nu rnai mult decit anatomia sau fiziologia lor) in ciuda milenarelor ,,domes- ticiri". In mod obligatoriu s-a adaptat la aceasta ; de exemplu nu s-au utilizat rame in stupi numai pentru ca, de pl5ce- re, ele s5 construiasc5 de fiecare dat5 cind se putea faguri drepti rji paraleli. NU s-ar fi putut face nimic asem5n5tor dac5 ele le-ar f i construit pe acestea din urm5 in spiral5 !

Tehnicile folosite adesea alambicate pentru ggzduirea lor, inmultire, exploatare etc. respect5 obligatoriu regulile de via@ ce le au din timpuri imemorabi- le ! Nu ar f i fost la fel dac5 un acces la inteligent5, chiar rudimentar5, ne-ar fi permis s5 actionim asupra lor $i s5 le indep5r th cit de putin de instinctul lor ...

Credinta, care rnai exist3 uneori, in inteligenta albinelor este cu atit mai di- ficil d e 'comb5tut cu cit ea este foarte veche. Omul a fost cu sigurant5 fasci- nat de ele cind le-a cunoscut ; activitatea lor, apoi organizarea lor, care par inc5 stranii azi, 1-au incitat s5 se intrebe asupra lor. Ce explicatii putea s5-$i dea despre existenta lor $i despre comportamentul lor ? A invocat f5r5 indoial5 mai Cntii, ca $i pentru tot ceea ce nu putea s5 explice, magia, zeii ... Ne-au r5mas din Antichitate numeroase povestiri in care acevtia din urm5 se ocup5 de albine $i legenda lui Aristeu este bine cunoscuti?i intre altele.

Umanizare ?

Foarte devreme, faptul c5 aceste insecte tr5iesc in societate a cerut, prin asimilare cu cea a omului, singura cu- noscut5 bine, explicatii antropomorfice. Nu se putea concepe o organizare social5 diferit5 de organizarea uman5 rji cum aceasta era potrivit oric5rei aparente ba- zat5 esential pe relatii inteligente, nu se putea decit s5 se acorde acelarji caracter

raporturilor care existau intre membrii coloniei apicole.

Cel mai mare dintre ace~t ia $i unicul a fost denumit foarte devreme rege ; se credea evident c5 el guverna societatea. Mstote l considera c5 colonia, datoria existentei unui anumit num5r de insecte rnai mari, era condus5 de o adev5rat.5 aristocratic. Mai tirziu, s-a observat c5 regele era matca : a fost suficient ca regele s5 fie transformat in regin5, ink- atit nu se puteau debarasa de antropo- morfism. Masculii au fost numiti. ,,trintori", dar mult rnai tirziu (de c5tre R&u- mur). Cit prive~te colonia ins%.$ care odi- nioafi era regat s-a f5cut din ea apoi re- public&, dar eu cred c5 era-" intotdeauna condus5 de o ,,persoan% regala .

Aceasti4 asimilare a societgtii albinelor la cea uman5 a dus la multe discutii, la polemici cu caracter politic, unii repro- $ind altora c5 v5d aici o societate avind imaginea uneia pe care o visau sau din care f5ceau parte din nefericire.

Aceast5 traditie antropomorficl, aceste conceptii au l5sat urme, ilustrate prin unele titluri de lucr&ri despre albine (,,Cetatea minunat&" de Hurpin - ,,Po- porul albinelor" de Mathis - ,,Cetatea albinelor" de Marcellin Lassalle - ,,Rega- tul albinelor" de Lahondes) $i de unele texte a c5ror form5 era destinat5 s5 se- duc5 cititorii.

Totuvi, treptat, multe fenomene apicole care p5reau putin misterioase, multe acte apicole care p5reau motivate $i care din aceast.5 cauz5 erau puse pe seama inteligentei acestor insecte au fost elucidate, explicate de manierl inversg tuturor acestora. Nu le putem enurnera aici. Vom evo- ca doar unele exemple. - Au fost v k u t e intr-o zi albine ave-

zindu-se pe un sicriu a1 defunctului lor stipin ; s-a tras concluzia c5 ele il cunov- teau, il iubeau $i il insoteau deci pe ulti- mu1 drum. Apoi, mult rnai tirziu, s-a re- v5zut cazul $i s-a constatat cli ele se str5duiau s5 ia de pe acesta putinul lac care era incti proasp5t. Fiind obi~nuite cu adunarea rbinei de pe plante, ele g5- siser5 o surs5 interesant5 pentru un produs asem5n5tor. - Observatori atenti au constatat c5

pufin timp dup5 moartea mgtcii, colonia era putin efervescentg, se conducea cu putin5 incoerent5 etc ... S-a concluzionat c5 albinele erau la curent de decesul acesteia care le demoraliza pentru c5 ele i$i comunicaser5 informatia printr-un limbaj ca cel uman. Se cunoaste acum c5 matca secret5 o ,,substant& regal&" pe care albinele din apropierea ei o absorb lingind-o, o transmit celorlalte prin schimbul de hran5 $i in final o primesc

toate. Cind ea moare, fntreaga colonie nu intirzie s5 fie 'lipsit5 de aceastg substan- t&. Se poate deci evident considera c5 prezenta sau absen@ substantei regale constituie acolo un semnal, deci un limbaj rudimentar (in sensul larg pe care 1-am v5zut mai sus). Cit prive~te caracterul rudimentar, el este, nu se poate ne- ga ; el nu este deloc, in orice caz, semn de inteligent5. - Referitor la aceasti5 materie : ea in-

hib5 functionarea ovarelor rudimentare ale lucr5toarelor. Altlidatg, constatid c5 in caz de disparitie a mgtcii, lucrgtoarele depuneau ouli, se considera c5, in mod inteligent, ele c5utau s5 o suplineasch pe aceasta. Se $tie acum c5 aceast5 activitate este spontan5, fiziologic5 : substanta regal5 lipseqte, fbnctionarea ovarelor lucr5toarelor nu rnai este inhibats, de unde ponta.

R5min evidente astgzi, in viata albinelor, multe fapte care nu se explic5 sau se explic5 f5r5 certitudine.

Exists de asemenea fapte care .nu se dorevte s 5 fie explicate pentru cli exist5 inchp5tinarea de un aspect misterios sau antropomorfic.

S-au descaperit astfel unele specializari $i chiar diferente de faze in via@ lucr5- toarelor. Roesch a stabilit cfi ele erau rnai intii clocitoare, apoi doici, apoi con- structoare, curstitoare, ventilatoare, gar- diene inainte de a f i culeg&toare, functiile din interior fiind legate de dezvoltarea unor glande (cele de culeggtoare putind fi de asemenea : glanda lui Am- hart) ; apoi, el $i-a nuanpt judecata (ra- tionamentul), $i altii au descoperit in comportamentul albinelor diferenp sen- sibile cu schema pe care el a stabilit-o ; de aici la a concluziona c5 acesta era g re~ i t nu era decit un pas. Aceastg dezvoltare a diferitelor faze ale vietii lu- cr5toarelor este foarte supls, supus5 cum este conditiilor mediului, necestigtilor : dar se prefer5 s5 se spun5 c5 schema nu este adev5rat5 pentru a considera cB ele i$i aleg obligatia (sarcina) sau c5 un oarecare ,,spirit a1 stupului" le alege ; in mod inteligent, aceasta actioneazg f&r& s5 spun5 ?

M-am lovit la inceput de dificultilv de acela$i ordin (sau de altele qi mai sup&- r5toare $i injuste) cind am evidentiat le- gile culesului pe care l e a m descoperit. M-am lovit in special de spusele unora potrivit cirora albinele ,,alegl' ,,polenu1 cel rnai bun" ; aceast5 tezl este evident susceptibil5 de a pleda in plus faw de a mea c5ci ea permite s5 li se atribuie o anumit5 inteligentg in timp ce reguliele imuabile o pot respinge (,,dup5 aceasta, nu rnai exist5 poezie" mi-a spus cineva).

Super organism 1

S-a ajuns la a se imagina cii a r fi colonia un adev5rat organism ale c5rui or- gane 1-ar constitui albinele, caz extrem c5ci atunci albinele a r fi adevgrate au- tomate. Cind se consider5 c5 reactiile lor se datoreazfi influentei feromonilor, r5s- pund la stimulatii de ordin fizic aceast5 conceptie nu este lipsit5 de argumente. S5 lu5m cazul corpului uman ; ansam- blul organelor, complex, depinde in principal de secretiile hormonale foarte diferite care se adaugfi, se resping, se anu- leaz5, se succed, se echilibreaz5 etc. Nu se cunosc toate, se descoper5 altele noi de Ta un moment la altul (exemplu : s-a observat, cu putin timp in urm5, cH ,,mu$- chiul" cardiac $i unele celule nervoase secret5 astfel de produ~i) ; la fel, albi- mele, membre ale coloniei, reactioneaz5 la feromoni, ,,un fel de hormoni externi" ; ele se supun $i altor semnale dar nu li se las5 mult5 initiativii.

Aceastti concepfie imi aduce ap5 la moar5. Sii lu5m cazul ficatului meu de exemplu. Functiile sale sint complexe ; sfi e v o c h pe una dintre ele (ar fi la fel pentru toate) : functia glicogenicii ; el mentine constant5 cantitatea de glucozH conti- nut5 in singele meu : de la 1 la 1,3 grame pe litru (cel putin cind se afl5 in stare normal5). Dac5 exist5 mai mult5, o pune la pastrare transformind-o in glicogen, dacii este insuficientfi, el reface glicoge- nu1 din glucoz5 $i il deverseaz5 in siste- mu1 circulator. Despre o albin5 care lu- creazii in acest mod (ea o face cind ia apa din nectar pentru a face miere $i cind o adaug5 pentru a o consuma) se spune usor c5 ea este inteligent5 ; nu-i va veni nim5nui ideea cfi ficatul meu este inteligent ; de altfel, nimeni nu incearc5 s5-i vorbeasc5.

Deci, aceast5 vedere m-ar satisface. Da, dar misterul $i antropomorfismul trebuie s5 reinvingii. Exists fapte colective apicole care par s5 scape explicatiilor noastre ; cind ele construiesc de exemplu, faguri cine decide ?), cind ele refac un fragment de fagure care s-a stricat (cine o cere ?) etc ... Ingenioass solutie : colec- tivitatea este inteligents, fiecare albin5 are doar un creier minuscul, dar cu cincizeci de mii de albine asta inseamn5 mai multe zeci de grame de substant5 nervoa- s5. Problema este de a $ti cum se pot regrupa cincizeci de mii de ganglioni pentru a functions impreun5 ; se invoc5 contexte, leglturi, o conversatie ... secret&, se ,,explic5" aratie unui amestec de antm- pomorfism ~i science-fiction.

De fapt, cdonia este ca $i albina : se descoperii treptat ' felul act~vitiitilor sale $i aceasta las5 sfi se presupunfi pentru restul : ne vom da seama c5 este

vorba $i de automatism, cum este cazul actelor colective care s-au explicat : instinctul $i nu inteligenta regleaz5 problemele intilnite.

Pentru construirea fagurilor de exemplu, albinele sint in mod exceptional in contact o anumitg perioad5 ; ele se tin de picioare, formind perdele de-a lungul ciirora ele construiesc ; aici se afl5 cheia afacerii : ,,ele comunicfi prin tarse sub efectul tractiunilor $i astfel coordoneaz5 munca". Se uit5 atunci adev5rata proble- m5 : cine a decis prinderea de picioare ? Chestiune prealabil5 ; dac5 reflect5m asupra acestei chestiuni, ne d5m seama c5 exist5 o suprainc5rcare de hrang care de- bine pline cu nectar sau miere nu mai pot distinge in principal dou5 cazuri ; ele conduc la acelaqi rezultat.

1) Colonia roiegte ; inainte de a pleca, exist5 un fel de nebunie (agitatie) gene- rals, albinele se umplu de miere pe care trebuie s5 o p5streze in a$teptarea unui refugiu ; glandele lor ceriere sint astfel gata sfi functioneze, mai ales la cele care sfnt in plin5 dezvoltare ; de asemenea, avezarea in perdele se face imediat ce s-a investigat o cavitate ; $i dac5 un refugiu nu s-a descoperit destul de repede, impinse de 0 nevoie irezistibils, se con- struie~te pe loc, in plin aer, acolo unde s-au oprit.

2) Colonia tr5ie~te de azi pe miine, celulele se umplu $i se golesc, de puiet, de polen, de miere ... dar iat5 cii culesul se amplific5, fagurii ,,debordeaz&" ; multe albine pline cu nectar sau miere nu m i pot sfi-1 depunii ; sub aceast5 suprainctircare, albinele, mai ales cele cu glande ceriere dezvoltate, simt nevoia de a le desc5rca ; ele se grupeaz5 Pn perdele, paralele cu fagurii deja constmiti dacii exist5 spatiu, sau completeaz5 unde pot.

In cele dou5 cazuri procesul este deci identic : suprainc5rc5tur5 de hran5 = nevoie de determinare a function5rii glan- delor ceriere. Acesta este declan~atorul de la care actele de constructie sint pur instinctive. Ele sint complicate, desigur, dar aceasta nu trebuie s5 conduc5 la a invoca o inteligentfi misterioas5: qtim c5 instinctul conduce adesea animalele la realizarea a ceea ce nouii ne apare ca un ansamblu de bravuri (vezi constructia cuiburilor de exemplu).

Explicatiile mele nu vor place unora : o dat5 in plus m5 opun tezei simple, ma- terialiste unor comentarii subtile $i con- structorilor de mistere, poetilor $i dema- gogilor. Evident, pe m5surii ce se de- monteaz5 subiectul nostru, se elucideazl, I$i pierde atractivitatea $i nu mai r5s- punde gustului de insolit, de secret. S5 ne consol&m, misterul este in alt5 parte $i mai mult el nu este lipsit de autori pentru a-1 reface.

Planiflcare 7 mutelor mari c8ci ei nu voiau. la acest Ni se spune acum c5 Albinele i$i ,,pla-

nificSil munca lor de cules. Am demon- strat contrarul, dac5 era necesar : ele caut8 materii dulci $i simultan culeg polen dac5 este posibil - $i daca astfel ele nu g5sesc polen, unele se deplaseaz5 special pentru a-1 g5si. Ce determin5 aceste operatiuni ? Culegiitoarele de nectar ($i de polen, simultan) sint albine in virst5 ; far5 inddal5 ele manifest5 o mare nevoie de hrang proaspat5 dup5 ce s-au hr5nit cu miere care este un produs conservat. Cit privevte albinele care se consacra re- coltei ,,speciale1' de polen, este vorba apa- rent de subiecti tineri c5rora le lipseqte aceast8 materie c5ci ele sint obivnuite s5 consume mult pentru a se hr5ni.

Orice ar fi acest sistem este utilizat fn permanen@ oricare ar fi circumstantele traversate ; intr-un mediu normal el este cel mai bun, $i lipsurile sale - adesea excesul de miere, ceea ce nu este jenant, sau excesul de polen (ceea ce este mai grav) cind caractere ale florei determin5 aceast5 situatie - ar dovedi dac5 mai este necesar, c5 nu exist5 planificare.

Se deceleaz5 cu sigurant5 in cules ($i in alt5 parte) caractere care ne duc la considerarea unei organizhri umane. Chiar eu am vorbit de organizarea muncii, de munca in serie etc. dar m-am grabit s5 arat c& era vorba de rezultatul selec- tiei naturale (2) ceea ce exclude orice asem5nare cu un mod de actiune rational, inteligent. Albinele procedeaz5 dup8 metoda cea mai bun5 pentru c5 ele in- sele au actionat astfel $i au supravietuit, s-au inmultit. $tiu, exist5 adversari in- vervunati ai acestei conceptii a evolutiei ; unul din argumentele lor este c5 nimic nu vedem evoluind. Consider c5 nu putem constata aceasta in perioade de stabilita- te ; perioadele de bulversari geologice sint desigur cele mai adecvate favorizarii schimbgrilor (mutatii - disparitia speci- ilor victim&, concurente, predatoare etc.).

Sti fim rationall

Consider deci c5 trebuie s5 dnsist asupra punctului esential, numkrul de acte inexplicabile (rational) diminueaz5 pro- gresiv, ele sint clar fapte ale albinelor sau par imputabile ansamblului coloniei. De fiecare dat5 cind survine o explica- tie definitivg, ea face ape1 la fapte materiale (anatomie, fiziologie) $i la instinctul care decurge de aici, $i nu la inteligent8, logic fiind locul acestei insecte pe scara animal5 unde ea se situeaz5 jos prin organizarea sa gi dimensiunile reduse ale

capitol, s5 se g5seascg la egalitate cu acestea din urm5 ; atunci de ce s-ar in- ciip5tina s& le acorde ratiune albi-1 nelor, aceste fiinte ,,inferioare6' atit de indepartate de ei, dac& intr-adevfir aceste fiinte nu ar avea ? Am spus-o, este de dragul misterului, a1 poeziei, sau... pentru a o predica, ceea ce este intotdeauna interesant, seducator, important ; $i antropomorfismul exist5 in acest caz din aceleavi motive, $i pentru c5 pe drept, pr5- pastia este atit de mare intre albine $i noi incit nu ne temem de asimilare ; se cornpat% omul cu maimuta dar nu se do- sevte a$ezarea ,,in acelavi sac", ceea ce se crede c5 ar deprecia fiinta uman5, dar exist5 o astfel de distant5 intre insec- t5 $i om, astfel de diferente de aspect, de natur5, de comportament incit nu exist5 teama c5 acelavi fenomen se produce in ceea ce ne privegte.

Efectiv nu exist5 motiv de temere : albina rgmine la partea inferioar5 a sc5rii unde nu ne putem atinge de psihicul s5u, ea este in totalitate guvernati5 de instinctul sau, $i nu se poate g5si la ea aceas as^“ guvernare a spiritului" care, am vgzut, poate pgrea s5 existe udeori la animalele ,,superioare".

Dar se continu5 dorinta de a o aveza pe un piedestal $i oameni eminenti caut5 aceasta. Totu$i Swammerdam scria deja : ,,Nimic nu este comparabil cu zelul acestor animale mici in crevterea familiei lor, zel care nu se reduce, cind i$i pierd matca. Multi oameni, ca urmare a acestei fandreti $i chiar $i grijilor lor ingenioase au acordat albinelor inteligent5 intelepciu- ne $i toate virtutile morale $i politice; dar eu nu v5d in toate acestea altceva decit legea naturii care tinde la propaga- rea speciei" (3).

Cit prive~te miraculosul nu exist3 4 pretutindeni in naturh oricare a r f i aria-

tomia, fiziologia, comportamentul fiintelor vii ? De ce ~ 5 - 1 cSut5m in alts parte decit acolo unde el exist5 ?

Deci s5 fim rezonabili ; s5 acordgm, dac5 tinem la aceasta, albinei beneficiul indoielii, $i s8-i a c o r d b cum faces $i Fabre pentru insecte in general, o foarte redus5 dozg de inteligentli (,,discernamin- tul") .

(1) Revue francaise d'apiculture, no. 490, nov. 1989.

(2) ,,Plantes mellif8res, plantes agricoles - rapport entre les plantes et I'abeUles domesti- que" - Ernlle Rabiet.

(3) Citat in ,,L'organisation sociale des abeil- les" de John Free, adaptat de Bernard Dumor- tier.

creierului s8u. A$ putea fi acuzat de a m8 contrazice !Craducere de Liliana BRETOTEAN din

singur ; ,am avansat ideea c5 oamenii nu Revue franeaise d'apiculture, martie 1991, doresc s5 acorde o mare inteligent8 Inai- Pag. 124-128.

76310489-Romania-apicolă-1991-nr-7-iulie

Documents

Transcript of 76310489-Romania-apicolă-1991-nr-7-iulie