7 Turism Urban

7/22/2019 7 Turism Urban

1/32

1

TURISM URBAN

SUPPORT CURS ANUL III ID SI IFR

Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie

Copyright DEPARTAMENT ID 2010


2/32

Acest material este destinat uzulului studenilor Universitiidin Bucureti, forma de nvmnt la distan.Coninutul cursului este proprietatea intelectual aautorului/autorilor; designul, machetarea i transpunerea nformat electronic aparin Departamentului de nvmnt laDistanal Universitii din Bucureti.

Universitatea din Bucureti

Editura CREDISBd. Mihail Koglniceanu, Nr. 36-46, Corp C, Etaj I, Sector 5Tel: (021) 315 80 95; (021) 311 09 37, 031 405 79 40, 0723 27 33 47Fax: (021) 315 80 96Email: [email protected]://www.credis.ro




3/32

2

TURISMUL IN SPATIUL URBAN

Pornind de la faptul ca dezvoltarea economica si socio-culturala a oraselor s-a reflectat inarhitectura acestora, si ca orasele, privite ca centre economice si culturale, sunt detinatoarele unorvariate atractii determina ca acestea sa constituie destinatie pentru numeroase categorii de vizitatori.

Pe masura ce numarul acestora a crescut si s-a conturat o forma distincta de turism, au aparutsi preocupari privind amenajari specifice destinate diferitelor categorii de vizitatori cat si grija pentruarmonizarea acestora cu exigentele functionarii in cele mai bune conditii a asezarilor urbane.

Turismul urban forma distincta de calatorie. De-a lungul timpului, orasul s-a dovedit unreper in desfasurarea calatoriilor in sensul ca fie dotarile acestuia au fost utilizate ca locuri de popas inderularea circuitelor fie prin arhitectura cladirilor si ansamblurilor, monumente, sculpturi sibasoreliefuri utilizate in decorarea pietelor, a edificiilor publice si private, elemente ale arteidecorative, arta peisagistica, atractiile pe care le adaposteau s-au dovedit a fi ele insele apreciatedestinatii turistice.

Dezvoltarea si modernizarea oraselor pe de o parte cat si varietatea ofertelor acestora pe dealta parte au condus in timp la conturarea unei forme specifice de turism turismul urban. Pe masuraamplificarii caatoriilor, aceasta forma de turism a capatat tot mai mult consistenta beneficiind astazide caracteristicile unei forme distincte de calatorie cu motivatii foarte diverse.

Avand in vedere necesitatea adaptarii orasului la cerintele turistilor, se impune clarificareacatorva aspecte legate de continutul, detreminantii si evolutia turismului urban dar si evaluareaimpactului acestuia asupra vietii economice si sociale si in consecinta a cadrului optim de desfasurare.

Scurt istoric. Dorinta de cunoastere a unor locuri noi, ingrijirea sanatatii si odihna, pelerinaje,razboaie sau descoperiri, au constituit tot atatea motivatii de calatorie ale oamenilor inca din cele maivechi timpuri. Turismul urban isi are originea inca din antichitate, cunoscuta fiind afluenta calatorilorcarefrecventau tarmurile Mediteranei si insulele egeene.

Epoca Renasterii se detaseaza prin aparitia proprietatilor aflate la marginea oraselor, a vilelorcu parcuri si belvedere din preajma oraselor cetati. Calatoriile si explorarile geografice din aceaperioada au favorizat schimburile de idei prin preluarea din Orient si Bizant a acelor forme, sistemetehnice si elemente decorative exotice, contribuind astfel la innoirea artei si stiintei.

Caracteristice pentru zona orientala erau caravanseraiurile, cladiri destinate negustorilorcalatori sau pelerinilor, ale caror vestigii se regasesc in Asia Mica si in Persia, pe coastele de nord aleAfricii, in

Spania sau in Peninsula Balcanica. Ulterior, obiectivele calatoriilor se diversifica, pastrand insa incentrul atentiei asezarile urbane si operele arhitecturale. arhitectura cladirilor si ansamblurilor,sculpturi si basoreliefuri utilizate in decorarea pietelor, a edificiilor publice si private, elemente aleartei decorative folosite in interiorul si exteriorul edificiilor, arta peisagistica, Incepand cu secolul al-XVI-lea, scrierile din acea perioada mentioneaza elementele urbane apartinand unor orase ca Roma,Paris, Segovia, Karlsruhe, Dresda, Leipzig, Edingburg etc, si care se constituiau ca obiective deinteres turistic: zidurile si fortificatiile oraselor, biserici, manastiri, porturi, ruine, palate, gradini,spatii comerciale, etc. In toata aceasta perioada, asezarile urbane europene cunosc importantetransformari prin realizarea de castele, palate, catedrale, gradiniparcuri, amenajari de importantaedilitara (pavaje, iluminat, transport intern).

Mai tarziu, orasele premoderne au cunoscut o ascensiune mult mai evidenta ca urmare adezvoltarii economice, a exploziei demografice, cresterii comertului mondial, progresului inregistratin domeniul transporturilor. Se dezvolta astfel orasele metropola si cele predominant industriale,

urbanisti si arhitecti de renume ca Le Corbusier, R. Unwin, E. Henard, O. Gerson, J. Haussmanincercand sa schimbe peisajul citadin. Punerea in valoare a multor resurse economice va conduce laaparitia oraselor mici si mjlocii, cu o arhitectura noua, care imbina unele traditii locale sau regionalecu elementele urbanismului modern.

In secolele al-XIX-lea si al-XX-lea se inregistreaza cele mai noi cuceriri ale tehnicii pentrumodernizarea structurilor edilitare, indeosebi prin realizarea de noi materiale de constructie maiusoare si fiabile.

Societatea contemporana se confrunta cu o explozie a spatiului urban mai ales dupa cel de-aldoilea razboi mondial, scolile de urbanism preocupate de dezvoltarea si modernizarea sistemelor




4/32

3

urbane cunoscand o deosebita amploare. Numerosi arhitecti si urbanisti sunt preocupati de realizareaunor noi stiluri arhitecturale, in multe orase europene, alaturi de centrele vechi istorice, dezvoltandu-se cartiere moderne. S-a conturat chiar si o tipologie a oraselor culturale care include urmatoareletipuri de asezari urbane: orase capitala (Paris, Londra, New York), orase istorice (Oxford, Cambridge,Venetia, Canterbury), orase industriale traditionale (Bradford), orase de cultura si arta (Roma,Florenta, Salonic, Avignon), orase revitalizate (portul vechi si docurile Londrei), etc.

Unii specialisti considera ca turismul urban se poate desfasura si in orasele care au statut de

orase balneare, montane sau de litoral, elementul cultural distingandu-se in plan secundar.Conceptul de turism urban. Clarificarea notiunii de turism urban nu poate fi realizata decat

in contextul intelegerii statutului si a functiilor oraselor, demers ce presupune abordarea intercorelataatat a notiunii de oras cu semnificatiile sale cat si a conceptului de turism in spatiul urban.

Modul de organizare spatiala a oraselor si etapele istorice de evolutie si dezvoltare au condusla extinderea sau suprapunerea unor curente arhitectonice si a unor stiluri artistice care conferaacestora statut de orase patrimoniale cu reale valente turistice punandu-si amprenta asadar si asupraturismului, fie ca se refera la vizitarea oraselor sau numai la utilizarea acestora ca locatii pentru alteforme de turism. In majoritatea tarilor europene, incepand cu anii 80, s-au remarcat o serie de mutatiiin practica turistica in sensul diversificarii si internationalizarii destinatiilor turistice, diminuariiduratei sejururilor precum si unui puternic fenomen de fragmentare a concediilor, toate aceste evolutiiexplicand amploarea crescanda a deplasarilor de scurta durata si cresterea fluxurilor turistice inspatiile urbane sau imprejurimile acestora. Intr-o acceptiune foarte larga, turismul urban reprezintapetrecerea timpului liber in orase, avand la baza motivatii dintre cele mai diverse, de la vizionarea despectacole, vizitarea unor obiective culturale, pana la efectuarea de cumparaturi sau vizite la rude si

intalniri cu prietenii.In prezent, literatura de specialitate nu inregistreaza o definitie unanim acceptata pentru

turismul urban, punctele de vedere diferite avand totusi unele elemente comune referitoare lacuprinderea notiunii de turist si excursionist, pe de o parte cat si la delimitarea spatiului urban, pe dealta parte. Astfel, se precizeaza ca turismul urban se refera atat la circulatia turistilor in orase sauaglomeratii urbane, in afara resedintei principale, cu conditia ramanerii pentru cel putin o noapte lalocul de destinatie cat si la deplasarea excursionistilor pentru mai putin de 24 de ore in spatiul urban.Potrivit opiniei specialistilor (Cazes, F. Potier,Le tourisme urbain, Que sais-je, Presses Universitairesde France, 1996, pag.10), turismul urban se desfasoara in localitati cu cel putin 20000 de locuitori,avand drept caracteristica principala sejururile de scurta durata, prin acestea intelegandu-se, potrivit

definitiei OMT, deplasarile de 1-3 innoptari in afara resedintei. Asadar, singurul criteriu de delimitarefata de celelalte forme de turism ramane cel demografic, desi, in unele tari (de exemplu, Franta),statistica oficiala indica limita de 2000 de locuitori pentru definirea unei aglomeratii urbane.O alta abordare (Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000, pag.83) serefera si la respectarea conditiilor privind durata si motivul calatoriei, in sfera turismului urban fiindacceptate si deplasarile de o zi, avand in vedere distanta de deplasare care, potrivit opiniei unor autori,ar trebui sa fie de cel putin 100 km.

Prin organizarea sa functionala, spatiul urban reprezinta locul de desfasurare pentru o serie deactivitati turistice, municipalitatile fiind preocupate permanent in organizarea spatiilor de agrement,conservare si protejare a obiectivelor turistice in vederea atragerii unui numar cat mai mare de turisti.

Oferta turistica a unui oras este extrem de variata si cuprinde elemente de ordin cultural,recreativ si uneori balnear acolo unde in perimetrul orasului exista izvoare minerale si infrastructuraadecvata (cazul Budapestei). Dezvoltarea infrastructurii generale si specifice au condus la

transformarea orasului intr-un adevarat pol de atractie pentru o serie de forme de turism (afaceri sicongrese, turismul tehnic si stiintific, turismul de cumparaturi). Asadar, turismul urban reprezinta uncamp de interferenta pentru mai multe tipuri majore de turism.(Gheorghilas A., Turism urban siturism cultural, Editura Credis, Bucuresti, 2004, p. 12).

Factori care influenteaza turismul urban. Treptat, evolutia turismului urban a fostinfluentata de o serie de factori economici, sociali, demografici, juridici si tehnologici. Dintre acestia,un rol important il detine interesul manifestat pentru valorile culturale si istorice, tendinta ceinregistreaza o continua crestere, indeosebi ca reactie la amplul proces de modializare si globalizareprin afirmarea identitatilor culturale, protejarea si conservarea patrimoniului national pentru




5/32

4

generatiile viitoare. Nu in ultimul rand, de mentionat eforturile municipalitatilor in directiarevitalizarii centrelor istorice ale oraselor, reabilitarii si renovarii cladirilor si locuintelor, innoiriiechipamentelor urbane, actiuni ce au contribuit la imbunatatirea imaginii si cresterea atractivitatiidestinatiilor turistice urbane.

Alte elemente insemnate in cresterea sejururilor l-au avut evolutia timpului liber pe bazadiminuarii timpului de munca, urbanizarea, cresterea duratei medii de viata, diversificarea produselorturistice, cresterea mobilitatii persoanelor, dezvoltarea tehnologiilor, a informatiilor si a

transporturilor, sporirea atractivitatii spatiilor urbane, cresterea interesului pentru obiective culturale,dezvoltarea relatiilor sociale interne si internationale, a turismului de afaceri.

a) cresterea timpului liber este determinata de reducerea progresiva a timpului de munca,cresterea duratei alocate studiilor, scaderea varstei de pensionare, sporirea duratei concediilor, etc.,fiind totodata realizata si pe seama dezvoltarii unor servicii care contribuie semnificativ la reducereatimpului alocat activitatilor casnice;

b) sporirea mobilitatii persoanelor se datoreaza in principal, progreselor inregistrate indomeniul transporturilor in sensul cresterii vitezei de deplasare si al reducerii costurilor de calatorie,dar si unor factori de natura sociala, cum ar fi: scaderea varstei de pensionare si, pe aceasta baza, adisponobilitatii persoanelor de varsta a treia, la care se adauga o serie de facilitati oferite acestora,cresterea numarului celibatarilor si a familiilor fara copii;

c) dezvoltarea transporturilor, a retelelor rutiere si feroviare, a mijloacelor de transport demare viteza, dereglementarea transporturilor aeriene si deschiderea catre noi destinatii, introducereaunor tarife tot mai diferentiate contribuie, de asemenea, la cresterea preferintelor pentru sejururile descurta durata;

d) atractivitatea oraselor detine, de asemenea, un rol important in formarea fluxurilor devizitatori ai spatiului urban; de mentionat in acest sens, eforturile municipalitatilor de a diversificaagrementul urban prin reamenajarea centrelor istorice, a centrelor comerciale, cresterea calitatiispatiului urban printr-o mai buna dezvoltare a infrastructurii generale si specifice.

De-a lungul timpului, acesti factori au contribuit la crestera importantei sejururilor de scurtadurata in spatiul urban, amploare manifestata ca urmare a unor caracteristici definitorii pentrudeplasarile in orase.

Dintre acestea, pot fi enuntate: lipsa sezonalitatii, deplasarile urbane petrecandu-se pe toatadurata anului, indiferent de anotimp, imprevizibilitatea, datorata faptului ca de cele mai multe oridecizia este luata spontan, fara o planificare anterioara, acest fapt fiind incurajat si de progresele

realizate in domeniul tehnologiei informatiei si care dau posibilitatea cunoasterii, in orice moment, aposibilitatilor de deplasare si de rezervare a locurilor in spatiile de cazare. Adesea, deplasarile descurta durata sunt realizate de catre turistipe cont propriu si sunt asociate unor evenimente: expozitiide pictura, festivaluri,concerte, seri distractive, targuri profesionale, etc. De aici si faptul ca aceste deplasari antreneazavenituri financiare semnificative, turistii efectuand o serie de cheltuieli culturale, cumparaturi,agrement, deloc de neglijat pentru cresterea economica a orasului.

De asemenea, sejururile de scurta durata influenteaza in mod semnificativ crestereaatractivitatii orasului, eforturile realizate in directia promovarii patrimoniului cultural, a ospitalitatii,a elementelor cadrului natural si de agrement contribuind la imbunatatirea imaginii in plan extern si laatragerea fluxurilor turistice. Cunoasterea particularitatilor cererii pentru turismul urban reprezinta undemers extrem de dificil datorita sistemelor statistice nationale de inregistrare a numarului devizitatori in spatiul urban precum si a motivatiilor acestora de calatorie, sisteme deosebit de eterogene

si care evidentiaza indeosebi sejururile de peste 4 zile in detrimentul sejururilor de scurta durata si avizitelor ocazionale.Mult timp, fluxurile urbane au fost neglijate, neexistand nici in momentul de fata statistici

care sa permita o analiza comparativa a acestora.Toate aceste neajunsuri pot fi insa corectate prin adoptarea unui sistem omogen si unitar de

inregistrare si observare a fenomenului urban, permitand astfel identificarea mai riguroasa asegmentelor de consumatori, a motivatiilor de calatorie, a cheltuielilor efectuate inspatiul urban.




6/32

5

Avand in vedere aceste particularitati, actiunile intreprinse la nivelul organismelor publicelocale vor trebui concentrate in directia dezvoltarii unei oferte turistice globale si coerente, prelungiriiduratei sejurului, diversificarii serviciilor turistice, turismul urban reprezentand un element potentialmajor al dezvoltarii economiei locale si, pe aceasta baza, o modalitate de crestere a nivelului de trai sia durabilitatii spatiului urban.

Forme de turism urban. In privinta motivatiilor de calatorie, ponderea cea mai mare odetine turismul cultural si agrementul urban (aproximativ 40%), urmat de intalniri cu familia si

prietenii (30%), afaceri si motive profesionale (10-15%) la care se mai adauga vizitele gastronomice,cumparaturile, participarea la evenimente, etc. Avand in vedere aceste motivatii, o analiza acomportamentului vizitatorilor in orase conduce la identificarea unor particularitati ale cererii si, peaceasta baza, la conturarea unor forme ale turismului urban, astfel:

a) Turismul cultural reprezinta acele calatorii care se refera la: vizitarea obiectivelorpatrimoniului istoric (vestigii arheologice, istorice, monumente, castele, edificii religioase, parcuri sigradini, etc), vizitarea muzeelor (de arheologie, istorie, stiinte naturale, pinacoteci, gradini botanice,parcuri zoo, etc), participarea la evenimente culturale (spectacole de opera, balet, teatru, festivaluride muzica, dans, film, sarbatori traditionale, etc), turism industrial si tehnic (vizitarea unor obiectiveeconomice, constructii specifice, ansambluri arhitectonice urbane, etc). Astfel de vacante detinponderea cea mai mare in circulatia turistica urbana (40%) cu valori diferite de la o tara la alta:Germania (31%), Anglia (23%), Olanda (46%), Belgia (25%), Franta (45%), Italia (51%), etc.

Studiile intreprinse arata ca turistii care se afla in oras la prima vizita sunt interesati demonumentele, muzeele, cartierele istorice cuprinse in ghidurile turistice, spre deosebire de cei carerevin si care prefera plimbarile in parcuri, animatia culturala in aer liber, in general, locurile mai putinmediatizate, incercand astfel integrarea in viata culturala a locuitorilor orasului.

In acest context, in tarile europene cu centre urbane culturale a fost stabilita o politica pentruvalorificarea prin turism a bunurilor culturale existente, orientata spre dezvoltarea componentelormajore ale produsului turistic oferit, si anume: dezvoltarea tipurilor de transport intern si extern, cuasigurarea unei circulatii fluente, fiind incurajat transportul in comun, mai putin poluant; astfel au fostsustinute actiunile de crestere a numarului de taxiuri, a masinilor de inchiriat, extinderea zonelorpietonale, a micilor spatii comerciale; asigurarea cu echipamente si servicii de primire, prindiversificarea hotelurilor de lux, a unor lanturi hoteliere, a echipamentelor pentru cazarea tineretului sia celor cu venituri modeste;diversificarea echipamentelor de alimentatie publica si a gastronomiei, accentul fiind pus pe servicii

de servire rapida si a unor restaurante traditionale; asigurarea unor servicii publice adecvate careinsotesc pe cele turistice: servicii de igiena urbana, de securitate-pompieri, politie, urgenta medicala.Tot in aceeasi directie se inscriu o serie de actiuni vizand crearea unor centre de interesmulticulturale, cu posibilitati de informare multipla a vizitatorilor; prin asemenea centre in MareaBritanie au fost create programe de actiune pentru dezvoltare turistica care sunt sprijinite de Biroul deTurism Britanic iar in Franta au fost create studii de stabilire a zonelor protejate pentru monumenteleistorice, in scopul valorificarii durabile aacestora, prin intermediul Comitetelor regionale de turism; sprijinirea initiativelor culturale careinclud spectacole, festivaluri expozitii temporare, si care sporesc durata de sejur in orase, animatiafiind la baza unor manifestari traditionale din cartiere, serbari religioase, teatru in aer liber, plimbaride seara; cercetarea clientelei turistice care capata importanta tot mai mare deoarece ea dadimensiunile de dezvoltare si promovare a produsului turistic cultural; astfel, alaturi de vizitatoriiinteresati de obiectivele culturale, mai exista si o clientela pentru afaceri, care la randul ei poate

beneficia de activitatile culturale citadine; pastrarea si dezvoltarea in permanenta a legaturilor si acolaborarilor cu administratiile publice locale - prefecturi si primarii - in scopul asigurarii unorservicii urbane de calitate, de care beneficiaza si turistii.

De mentionat totodata si preocuparile Comisiei Mondiale pentru Cultura si Dezvoltare(CMCD), constituita de UNESCO si ONU in 1992 si alcatuita din specialisti reuniti cu scopul de acontribui la intarirea relatiilor culturale dintre tari, la imbogatirea patrimoniului cultural si istoricuniversal printr-o serie de actiuni stabilite cu ocazia Conferintei interguvernamentale de la Stockholmasupra politicilor culturale119: dezvoltarea relatiilor dintre diferitele organisme culturale siregionale, alcatuirea unei baze de date privind politicile culturale apartinand diferitelor natiuni;




7/32

6

oferirea asistentei intelectuale in vederea elaborarii politicilor si programelor de dezvoltare culturala,sprijinirea atelierelor nationale si regionale de formare privind gestiunea si administrarea institutiilorculturale, etc.

Din 1990, cu sprijinul Consiliului Europei, un numar de unsprezece orase au statutul decapitale culturale ale continentului: Paris, Atena, Amsterdam, Anvers, Berlin, Copenhaga, Dublin,Glasgow, Lisabona, Luxemburg, Madrid, Salonic, lista ramanand deschisa si pentru alte oraseeuropene, in conditiile in care multe din centrele culturale ale acestor atrag un numar impresionant de

turisti: Centrul Pompidou cu circa 7-8 milioane turisti anual, Albert Dock - Liverpool cu 4-5 milioane,Luvru si Versailles din Paris cu 2-3 milioane fiecare, Centrul cultural din Glasgow cu 8-9 milioane,Festivalul de la Edingburg (3 saptamani) cu aproximativ un milion de vizitatori, etc. Pemasura cunoasterii mai detaliate ale valorilor culturale si din tari ale Europei Centrale si de Est, siunele orase din aceste state se vor putea inscrie in randul marilor capitale culturale ale continentului.

Toate aceste preocupari demonstreaza interesul manifestat fata de fenomenul cultural la nivelnational, regional si mondial in directia elaborarii unor noi politici culturale care sa aiba in vederelargirea accesului la cultura, participarea activa a cetatenilor, o mai buna recunoastere a diversitatiiculturale si lingvistice, incurajarea creativitatii, gasirea unor solutii de finantare pe baza de parteneriatintre sectorul public, privat si societatea civila, etc.

Ca urmare a suprasolicitarii marilor orase patrimoniale ale Europei, in ultimul deceniu alsecolului XX, a fost sustinuta ideea de sprijinere a micilor orase cu forme de cultura alternativa pentrua se reduce fluxul turistic din aceste mari metropole. In acest sens, pot fi valorificate anumite activitatitraditionale (ateliere de prelucrare a lemnului, a textilelor, jucarii, produse alimentare) sau pot fi pusein valoare obiective tehnice deosebite (apeducte, poduri, instalatii tehnice din domeniul naval,aeronautic).

b) O alta forma a turismului urban este reprezentata de agrement definit prin ansamblulmijloacelor, echipamentelor, evenimentelor si formelor oferite de unitati, statiuni sau zone turistice,

capabile sa asigure individului sau unei grupari sociale o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea

senzatia unei satisfactii, unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire favorabile.

Turismul de agrement detine, de asemenea, o pondere importanta in deplasarile catre spatiileurbane, un loc aparte in categoria mijloacelor de agrement, deosebit de apreciate in randul turistilor,fiind ocupat de parcurile de distractie. Potrivit unui studiu realizat de IAAPA (Asociatia Internationalaa Parcurilor de Distractie si Atractii), europenii prefera sa-si petreaca din ce in ce mai mult din timpulliber in complexele de agrement, parcurile de distractii, carnavalurile, manifestarile traditionale,

sarbatorile religioase constituind tot atatea modalitati de petrecere a timpului liber in spatiul urban.In privinta numarului de vizitatori, pe primul loc122 se situeaza Disney-World-Epcot(Orlando, SUA) cu aproximativ 22 milioane de vizitatori anual urmat de EuroDisney (Paris, Franta)cu 10,7 milioane vizitatori, Blackpool Pleasure Beach (Blackpool, SUA) cu 6,5 milioane vizitatori,Futuroscope (Poitiers, France), Phantasialand si Europa Park (Germania), Astrix (Franta) cu cate 2-3milioane de vizitatori fiecare.

In ceea ce priveste tipologia parcurilor tematice (de loisir), este dificil de realizat o clasificarea acestora data fiind diversitatea lor conceptuala si functionala. Cu toate acestea, in 1988, Dr. HeinzRico Scherrieb realizeaza cea mai completa prezentare a functiilor parcurilor de loisir si, pe aceastabaza, o delimitare a acestora, astfel: parcurieveniment (Disneyland, parcuri urbane, safari,ecomuzee, parcurigradini, muzee stiintifice si de tehnologie, etc.); parcuri de odihna (naturale,forestiere, gradini botanice, expozitii horticole, etc.);parcuri acvatice (piscine de loisir, bai termale side distractii, etc.); parcuri de joaca si sport (gradini pentru copii, complexuri sportive, etc.);

complexurile de loisir urbane sau rurale; alte categorii (baze de agrement situate in spatii periurbane,terenuri de golf, tenis, case de cultura, etc.).Preferintele vizitatorilor se indreapta, de cele mai multe ori catre spectacolele cu caracter

cultural si distractiv in aer liber, parcuri tematice, festivaluri, evenimente sportive, cafenele,restaurante, viata nocturna, etc. De un interes deosebit se bucura spectacolele populare, desfasurate pestrazi, bulevarde sau in parcuri care, de cele mai multe ori sunt gratuite, permitand astfel o largaaccesibilitate si libertate de miscare spectatorilor. Totodata, turistii pot opta pentru spectacole deteatru, opera, muzica clasica, religioasa, circ, expozitii de arta, vizitarea unor muzee, case memoriale,ansambluri monahale, situri arheologice, unitati economice, plimbari prin oras cu mijloace de




8/32

7

locomotie traditionale sau de plimbari in importante parcuri si gradini ale oraselor, in cartiereoriginale pentru atmosfera si cumparaturi. In ultimii ani de o larga audienta se bucura spectacolele demini teatru si pantomima in aer liber.

c) Turismul de afaceri si activitatile profesionale se refera la congrese, colocvii, seminarii,targuri, conferinte, expozitii, reuniuni, intalniri cu parteneri de afaceri, stagii de pregatire, etc. Ingeneral, preferintele oamenilor de afaceri se indreapta catre servicii de inalta calitate, vizitareacentrelor comerciale si animatie traditionala; spre deosebire de acestia, participantii la congrese si

reuniuni manifesta interes catre plimbarile in centrele istorice, muzee, expozitii, in general, preocuparide natura intelectuala. Turismul de afaceri concentreaza in prezent circa 20% din totalul calatoriilorinternationale si aproape 1/4 din totalul incasarilor din turism127, inregistrand valori diferite de la otara la alta, in functie de echipamentele turistice si nivelul general de dezvoltare economica.

Referitor la tipologia calatoriilor de afaceri, acestea se structureaza in: turism general deafaceri care se refera la activitatea persoanelor care lucreaza in afara locului de munca obisnuit(delegatiile), reuniuni si intruniri (intalniri, conferinte, simpozioane, colocvii, congrese, etc.), targurisi expozitii, calatorii-stimulent oferite anumitor categorii de angajati ca recompensa pentru rezultateleinregistrate in activitatea profesionala.

Potrivit statisticilor internationale, cele mai multe congrese si reuniuni au loc in Europa careconcentreaza circa 60% din actiuni, iar clasamentul pe tari indica pe primul loc SUA urmata deFranta, Marea Britanie, Germania, Olanda, Italia, Elvetia, Belgia Spania si Japonia.

Targurile si expozitiile inregistreaza anual cheltuieli de peste 27 mld. USD luandu-se inconsiderare cheltuielile directe ale expozantilor si vizitatorilor, neincluzand volumul afacerilorinregistrate ca urmare a participarii la astfel de manifestatii si nici cheltuielile indirecte ale agentilorparticipanti, extrem de dificil de cuantificat.

Reusita manifestarilor de acest gen depinde atat de capacitatea organizatorica a organismelorde profil din tara gazda cat si de gradul de dezvoltare a economiei nationale.

Datorita rolului polivalent al targurilor si expozitiilor, organizatorii cauta permanent solutiipentru atragerea unui numar cat mai mare de vizitatori si expozanti, constatandu-se crestereapreocuparilor pentru manifestari care prezinta noutati intr-un domeniu sau altul si pentru crearea denoi centre expozitionale si de afaceri. In acest context, "intalnirile pe mare" constituie noutati indomeniu, congresele si reuniunile organizate pe nave de croaziera atragand anual circa 120000participanti. Exista, in prezent, peste 130 vase de croaziera dintre care, Royal Caraibbeans NordicPrince, Chandris Meridian si Horizon Closter Cruises Westward insumeaza peste 5000 de sali de

conferinte.O alta noutate in domeniu o reprezinta conceptul de "BOARDINGHOUSE" reprezentand ocombinatie intre o camera de hotel si un apartament drept birou de lucru. De exemplu, in SUA acestconcept (de dormitor si camera de lucru) a fost introdus la Residence Inn, Embassy, ocazie cu carecifra de afaceri a crescut cu peste 20% ajungand ca, in prezent, sa reprezinte 5% din piata hoteliera aSUA.In prezent, turismul de afaceri a devenit o componenta importanta cu rezultate semnificative ineconomiile multor tari. In acest context, dezvoltarea turismului va avea in vedere atat posibilitatile catsi limitele unor tari in gazduirea si organizarea diverselor tipuri de reuniuni in conditiile in carecresterea numarului oamenilor de afaceri este evidenta si are multiple implicatii politice, economice sisociale asupra dezvoltarii generale a destinatiilor gazda.

d) Turismul sportiv reprezinta, de asemenea, o motivatie importanta a circulatiei turisticeurbane, cele mai multe posibilitati oferindu-le, in domeniul sportului, manifestarile de tipul

olimpiadelor, turneelor de tenis, campionatele mondiale care, in afara scopului cultural si educativgenereaza semnificative fluxuri financiare, reprezentand un puternic impuls spre dezvoltareaeconomiilor oraselor in care se desfasoara astfel de activitati.

Volumul investitional alocat unor astfel de competitii se ridica la sume de ordinul miliardelorUSD. De exemplu, cu ocazia Olimpiadei de la Atlanta, sumele alocate pentru derularea in buneconditii a acesteia s-au ridicat la aproximativ 2 mld. USD, investitie la care au contribuit alaturi deorganizatori, firme si corporatii din intraga lume, volumul afacerilor derulat cu aceasta ocaziesituandu-se la nivelul unor dimensiuni impresionante.




9/32

8

e) Efectuarea de cumparaturi este considerata, de catre unii specialisti, ca o importanta sursageneratoare de venituri financiare si se realizeaza, de regula, in marile centre comerciale, situate fie incentrul orasului fie la periferia acestuia. Includerea cumparaturilor in sfera turismului urban esteacceptata cu rezerve de catre majoritatea specialistilor, controversele fiind legate de dificultateasepararii fluxurilor de turisti de cele ale locuitorilor orasului, neexistand posibilitatea cuantificariivolumului serviciilor comerciale si a marfurilor achizitionate de catre turisti.

In general, interesul pentru cumparaturi este insotit si de dorinta de distractie, multe dintre

centrele comerciale oferind si servicii de agrement. Marile centre comerciale multifunctionale auconstituit, incepand cu anii 80, adevarate puncte de atractie in peisajul urban prin asociereaactivitatilor comerciale, sportive, de alimentatie si hotelarie, agrement, etc. in acelasi perimetru. Unexemplu in acest sens il constituie West Edmonton Mall din Canada care imbina functiile comercialecu cele de petrecere a timpului liber prin prezenta a 828 de magazine si spatii destinate serviciilor pe osuprafata de 451 ha, avand circa 10 milioane de vizitatori anual129. Un alt exemplu il constituie TheMall of America, situat langa Minneapolis care este format din 4 magazine universale si 800 demagazine specializate.

f) Vacantele gastronomice sunt planificate din timp, organizarea acestora presupunandconsultarea unor specialisti din domeniul culinar, si au ca obiectiv participarea la anumite evenimentedin domeniul gastronomic, degustari de vinuri, expozitii, etc.

g) Vizitele la rude si prieteni se caracterizeaza printr-o durata mai mare de ramanere in oras(4-5 zile) si sunt practicate de 2-3 ori intr-un an. Tot in aceasta categorie sunt incluse si calatoriileefectuate in interes familial care nu presupun un consum turistic si care se refera, de regula, ladeplasarile membrilor familiilor care locuiesc separat, in orase diferite sau la vizitele persoanelor devarsta a treia (indeosebi a bunicilor) si care prefera spatiile verzi si locurile linistite pentru odihna sirecreere.

Delimitarea acestor componente ale turismului urban, asociate motivatiilor de calatorie inorase a fost posibila ca urmare a unui context economic si social favorabil referitor la imbunatatireamijloacelor de transport si, pe aceasta baza, a accesibilitatii in spatiul urban, diversificarea ofertei deproduse si servicii turistice, amploarea evenimentelor culturale, sportive si de afaceri. In acest context,preocuparile edililor, a organismelor publice locale se indreapta catre asigurarea unor modalitati catmai variate de petrecere a timpului liber contribuind astfel, la cresterea atractivitatii destinatiilorurbane si a imprejurimilor acestora.

Principalele coordonate ale turismului pe plan mondial . Inca de la aparitie, turismul

urban s-a confruntat cu o serie de obstacole legate de costul ridicat al transporturilor, nesiguranta sidurata calatoriilor, lipsa de confort a sejururilor, neajunsuri care limitau posibilitatile de dezvoltare acirculatiei turistice pentru cele mai multe categorii ale populatiei. Treptat, turismul urban s-a dezvoltatca urmare a progresului economic, a dezvoltarii stiintei si tehnologiei, a cresterii nivelului de trai,devenind, in prezent, un adevarat factor dinamizant al economiilor urbane.

In prezent, asistam la reconsiderarea valorilor urbane ce dau continut atractivitatii turistice sicare motiveaza semnificative fluxuri turistice in sensul cresterii ponderii turismului de afaceri,congrese si reuniuni precum si a calatoriilor destinate cumparaturilor sau petrecerea timpului liber inspatii destinate agrementului si divertismentului.

In Europa, turismul urban reprezinta circa 30% din totalul calatoriilor si aproximativ 20% intotalul innoptarilor, multe dintre orase avand multiple posibilitati de petrecere a timpului liber, de lavizitarea obiectivelor culturale si istorice pana la efectuarea de cumparaturi, activitati sportive sirecreative, vizite la rude si prieteni, etc.

Avand in vedere toate aceste valente ale oraselor turistice, au fost delimitate trei categorii sianume: marile metropole, ca destinatii principale pentru turismul de afaceri si cultural; orase de taliemijlocie specializate in anumite domenii ale turismului urban; orase mici, cu un pronuntat caracteristoric, in aceasta categorie fiind incluse si statiunile termale (Vichy, Vittel, Karlovy Vary, etc.) saucele situate in apropierea unor obiective turistice cu caracter de unicat.

Potrivit unui studiu referitor la obiceiurile de vacanta ale europenilor, vizitarea oraselorconcentreaza 25-30% din totalul calatoriilor internationale, inregistrand valori diferite de la o tara laalta. In privinta locului de provenienta al turistilor in spatii urbane, pe primul loc se situeazaDanemarca (47%) urmata de Irlanda (41,5%), Finlanda (41%), Spania (41%), Belgia (30%), Marea




10/32

9

Britanie (25%), principalele criterii de alegere a oraselor ca destinatii de vacanta fiind legate inprincipale de interesul pentru siturile istorice (32%) si vizitele efectuate la rude si prieteni (18%).

Primul loc in totalul sosirilor il ocupa Paris urmat la mare distanta de Berlin iar in privintainnoptarilor, se detaseaza capitala Frantei urmata, cu valori sensibil mai scazute, de Dublin, Praga,Madrid si Berlin.

Este evident faptul ca orasele care concentreaza cea mai mare parte a circulatiei turisticeurbane si detin ponderea cea mai mare in privinta numarului de unitati si a locurilor de cazare apartin

unor tari cu un bogat patrimoniu cultural si istoric, reprezentand totodata importante destinatii pentruturismul de afaceri dar si pentru activitati de agrement si divertisment. Intre tarile cu traditie indomeniu, veritabile centre culturale si economice ale Europei se numara Franta, Italia, Spania,Olanda, Belgia, Germania, Marea Britanie, principalele motivatii de calatorie in aceste tari fiindreprezentate de potentialul cultural si istoric, centrele de afaceri si conferinte precum si deposibilitatile de petrecere a timpului liber.

Repere ale turismului urban in Romania. Dincolo de functiile lor sociale, economice,administrative, orasele Romaniei exprima in mod plastic evolutia arhitecturii romanesti. In acest sens,evolutia istorica a provinciilor istoriceromanesti a condus la aparitia unor diferenteri in apectul si valoarea obiectivelor turistice prezente,in principalele orase romanesti. Astfel, in arhitectura acestora apar elemente ale artei orientale,musulmane, bizantine, gotice maghiare si germane, renascentiste precum si prezenta baroculuigerman si francez. Aceste curente s-au intrepatruns si au asimilitat si elemente ale artei traditionaleromanesti. Mai tarziu, epoca premoderna precum si cea moderna au adus noi elemente aleclasicismului, romantismului, eclectismului francez, german, italian, ulterior conturandu-se si un stilnational, ca urmare a scolii de arhitectura romanesti.

Multe din vechile cladiri din principalele orase au devenit sediile unor institutii culturale,administrative, publice, comerciale sau simple locuinte. In unele situatii, concentrarea in teritoriu amai multor monumente si cladiri vechi a condus la aparitia unor zone urbanistice valoroase. Acestezone construite (strazi, cartiere, centre de localitati sau localitati in intregime) reprezinta valorispecifice pentru o anumita epoca si un anumit spatiu cultural. Dupa 1950, in multe localitatiromanesti, arhitectura traditionala a fost inlocuita treptat cu cladiri colective, cu un stil neadecvat,aproape fara nici o legatura cu trecutul, multe monumente istorice rmnnd izolate, nepuse invaloare, sau acoperite prin noile edificii. Cele mai multe transformari au avut loc in perioadacomunista, prin aplicarea Legii sistematizarii. La sfarsitul anului 1989, cel putin 29 de orase au suferit

importante interventii cu efecte ireversibile asupra fondului construit, dintre care pot fi amintite:Suceava, Botosani, Iasi, Roman, Pascani, Husi, Barlad, Targoviste, Galati, Ramnicu Valcea, Giurgiu,Baia Mare, etc.

O analiza a potentialului cultural si istoric al Romaniei demonstreaza existenta unui valorospatrimoniu cu valente culturale deosebite in formarea circulatiei turistice din centrele urbanetraditionale. In acest sens, deosebit de apreciate sunt vestigiile arheologice preistorice care atestaprezenta omului inca din paleoliticul inferior, cu marturii aflate in diferitele muzee din Craiova,Slatina, Bucuresti, Deva, etc., vestigiile antichitatii de mare valoare pentru istoria civiliatiei poporuluiroman - ruinele cetatilor grecesti de la Constanta (Tomis), Mangalia (Callatis), Istria (Histros), cetatilesi vestigiile daco-romane, vestigiile si cetatile medievale, intre ansamblurile urbane medievale maibine pastrate fiind cele din Sighisoara, Sibiu, Brasov, Targu-Mures, Medias, Cluj-Napoca, in mareparte restaurate, vestigiile cetatilor din Oradea, Alba-Iulia, Arad, Timisoara, vestigiile fortificatiilor siansamblurilor voievodale din vechile capitale (Curtea de Arges, Targoviste, Bucuresti), monumentele

istorice si de arta medievala, monumente de arta si arhitectura in stil romanic (Sighisoara, Reghin),gotic si neogotic (Brasov, Cluj-Napoca, Bistrita, Sighisoara, Targu-Mures, Miercurea-Ciuc, etc.),renascentist (Alba Iulia, Bistrita, Brasov, etc.), baroc (Oradea, Sibiu, Timisoara, etc.), brancovenesc(Craiova, Bucuresti, Ramnicu-Valcea, Targu- Jiu, etc.) precum si o serie de muzee si case memorialede importanta nationala situate in renumite centre urbane, monumente de arta plastica, institutii decultura si arta, elemente de etnografie sifolclor.

La toate acestea se adauga o serie de manifestari cultural-educative care atrag, in fiecare an,semnificative fluxuri de vizitatori in spatial urban romanesc: Festivalul de muzica usoara - Brasov,




11/32

10

Festivalul de Teatru Medieval din Sighisoara, Festivalul de folclor si obiceiuri de iarna-Suceava,Festivalul de jazz de la Sibiu, etc.

In ceea ce priveste oferta Romaniei pentru turismul de afaceri, in ultimii ani inregistrandu-seprogrese remarcabile in domeniul centrelor de afaceri, al echipamentelor electronice pentru asigurareaunui sistem comunicational si informational operativ precum si patrunderea pe piata romaneasca aunor lanturi hoteliere care pot furniza serviiciile necesare derularii calatoriilor de afaceri. Dintre toatecentrele urbane ale tarii, orasul Bucuresti constituie principalul polarizator al turismului de afaceri

indeosebi datorita ofertei specifice pentru organizarea de conferinte si reuniuni. De mentionat in acestsens, Centrul International de Conferinte situat in cladirea Palatului Parlamentului, facilitatilenecesare fiind pe masura cerintelor internationale amplasate in sali cu 20, 100, 400 sau 900 de locuri,cu echipamente de traducere simultana pana la 9 limbi straine, asigurand astfel derularea congreselor,seminariilor, meselor rotunde organizate de Parlament, Guvern si Presedintie dar si de catre alteorganisme internationale sau persoane juridice din Romania, World Trade Center insumand 6 sali dereuniuni modulabile cu o capacitate de pana la 300 de locuri, Sala Palatului cu aproape 8000 delocuri, Romexpo, hotelurile Marriot, Intercontinental, Bucuresti, Hilton, Lido, Helvetia, ComplexulHotelier Turist, Centrul de Conferinte Snagov, etc. In ceea ce priveste oferta zonei montane pentruturismul de afaceri, aceasta este concentrata indeosebi pe Valea Prahovei (Sinaia - Hotelurile Mara,Palace, Caraiman, International, etc.), Poiana Brasov (Complexul Favorit, Sala Polivalenta,Complexul Turistic Sport-Bradul, Hotel Alpin, etc.) si Baile Herculane iar echipamentele destinateintalnirilor si reuniunilor situate pe litoralul Marii Negre sunt concentrate cu precadere in Mamaia,Mangalia, Neptun- Olimp. Nu in ultimul rand, se contureaza si alte cateva centre importante deafaceri situate in imediata apropiere a unor zone cu un potential economic ridicat (Cluj, Timisoara,Brasov, Iasi, Sibiu, etc.) Nu trebuie insa omise limitele existente referitoare la amplasarea centrelor deafaceri, de cele mai multe ori, la mare distanta de hotelurile cu grad de confort ridicat, absentainstalatiilor de aer conditionat, a serviciilor de secretariat, informare rapida etc.

Referitor la valorificarea potentialului turistic al oraselor din Romania, arealul constituitdin Bucuresti, orasele resedinta de judet precum si celelalte localitati urbane reprezinta zona dedesfasurare a turismului cultural precum si a calatoriilor de afaceri si concentreaza aproape 64% dinturistii romani si 36% din cei straini. Din punctul de vedere al gradului de inzestrare cu echipamentede cazare, zona urbana detine circa 29% din totalul locurilor de cazare si 57% din totalul unitatilordeschise in luna decembrie 2004, reprezentand un grad satisfacator de valorificare turistica. Datoritaneomogenitatii datelor statistice, pentru analiza de fata au fost cumulate informatiile referitoare la

baza tehnico-materiala si circulatia turistica pentru zonele Bucuresti, celelalte resedinte de judet cucele din alte localitati si trasee turistice, considerandu-se ca acestea acopera in totalitate zona urbana.In privinta echipamentelor de cazare, zona urbana detine ponderea cea mai mare in totalul

unitatilor, urmata de litoral si statiunile montane si ocupa locul al doilea dupa litoral in ceea cepriveste numarul locurilor de cazare.

Destinata in principal turismului cultural si de afaceri dar si altor forme de petrecere atimpului liber prin agrement si divertisment, zona urbana primeste 64% din circulatia turistica totala,din care, cea mai mare pondere o detin turistii romani.

Indicatorul cel mai reprezentativ pentru caracterizarea dinamicii circulatiei turistice in spatiulurban este numarul turistilor sau al persoanelor cazate in unitatile turistice si, asociat cu acesta,numarul innoptarilor si durata medie a sejurului.

Analizat in dinamica, numarul turistilor cazati in unitatile turistice din zona urbana a cunoscutin perioada analizata o tendinta descrescatoare a turistilor romani ca urmare a deteriorarii nivelului de

trai si a calitatii serviciilor si o evolutie ascendenta, inregistrand ritmuri anuale lente de crestere, aturistilor straini, evolutie datorata, in principal, cresterii ponderii calatoriilor de afaceri si apreferintelor pentru centrele istorice si culturale urbane.

Un alt aspect al circulatiei turistice este ilustrat de durata medie a sejurului care inregistreazavalori de pana la 2 zile pentru turistii romani si intre 1,99 si 2,25 zile pentru turistii straini, situatiecomparabila cu cea existenta pe plan mondial.

In structura, analiza circulatiei turistice evidentiaza o scadere continua a ponderii turistilorromani atat in ceea ce priveste numarul de turisti cat si numarul innoptarilor, situatie complet diferitafata de turistii straini a caror pondere inregistreaza valori in continua crestere.




12/32

11

Valorile prezentate accentueaza amploarea caracterului de tranzit al circulatiei turisticeurbane; cu toate acestea, deoarece informatiile statistice nu releva si structura circulatiei turistice pemotivatii de calatorie, este dificila separarea fluxurilor turistice de cele de tranzit care, alaturi decazarea in spatii neomologate limiteaza analiza turismului in spatiul urban.

Corelarea analizei circulatiei turistice din zona urbana cu gradul de ocupare al capacitatilor decazare existente in orase (care inregistreaza in anul 2001 o valoare de 30,6% apropiata de ceainregistrata pe total tara de 34,9%) aduce in discutie aprofundarea analizei comparative a bazei

materiale ceea ce va determina conturarea unor solutii si directii de actiune in sensul cresteriiimportantei ofertei turistice existente in spatiul urban si, pe aceasta baza, o apropiere de tarileeuropene cu traditie in acest domeniu.

Astfel, in ceea ce priveste dinamica echipamentelor de cazare existente in zona urbana, atatnumarul de unitati cat si capacitatea in functiune au inregistrat o evolutie oscilanta, cu usoare cresteriincepand cu 2001, diferita de dinamica numarului de locuri care a inregistrat scaderi continue.Aceasta situatie se datoreaza intr-o buna masura gradului de avansat de deteriorare a unor capacitatide cazare si scoaterea lor din circuitul turistic

Concomitent cu scoaterea unor unitati din circuitul turistic, au aparut si altele noi dinnecesitatea completarii ofertei turistice hoteliere cu unitati avand grad superior de confort.

Perspectivele turismului urban. In ultima perioada, fenomenul turistic a cunoscut oimpresionanta evolutie datorata, in cea mai mare parte, deschiderii unor noi piete de turism si gazduiresi extinderii calatoriilor spre locuri de neimaginat cu cateva decenii in urma: Antarctica, paduriletropicale ale Amazonului, Marele Zid Chinezesc, insulele Scotiei, etc. Din cele 178 de tarireprezentate in Organizatia Natiunilor Unite, pentru mai mult de jumatate dintre ele, turismulreprezinta unul din sectoarele economice cele mai importante, Franta detinand pozitia conducatoareurmata de SUA, Spania, Italia, Austria, Marea Britanie, Germania, Canada si Elvetia

Pe piata internationala au avut loc, in ultima perioada, o serie de transformari in structuraobiceiurilor de calatorie dar si a duratei de ramanere la locul de destinatie, proces ce a determinatamplificarea concurentei, acest fenomen manifestandu-se, de cele mai multe ori decisiv pentru viitorulzonelor turistice, eforturile investitionale devenind o preocupare majora in patrunderea pe piata a unornoi atractii turistice sau in modernizarea celor existente. Totodata, turismul de evenimente devinedin ce in ce mai mult o componenta esentiala a strategiilor de atragere a segmentelor de turisti,localitatile de mici dimensiuni incepand sa se dezvolte, de regula, prin lansarea unui festival sau aunei manifestari-eveniment care sa le consacre identitatea. Aceste eforturi sunt dublate, in mod

obisnuit, de actiuni ale oficiilor de turism locale in directia mediatizarii evenimentelor, festivalurilorsi sarbatorilor specifice, pe de o parte, precum si asigurarii unei infrastructuri adecvate (stadioane,sisteme de tranzit, centre de conferinte, etc) luand in considerare faptul ca localizarea accesibila princoncentrarea elementelor de atractie, a spatiilor amenajate si serviciilor reprezinta o conditie de bazapentru crearea magnetismului unei destinatii turistice.

O deosebita amploare o inregistreaza, in ultimii ani, piata serviciilor de gazduire a activitatilororganizate de firme. Exista, in acest sens, cinci categorii de activitati care definesc piata reuniunilor:expozitiile comerciale, intrunirile, congresele, conferintele si expozitiile de consum. Competitia indomeniul serviciilor de gazduire genereaza o adevarata cursa exponentiala, existand o dinamica indublu sens: interna si externa. Dinamica interna se refera la extinderea capacitatilor hoteliere pentru aputea satisface cererea potentiala in materie de intruniri si expozitii comerciale. Atunci cand gradul deocupare a hotelurilor inregistreaza valori mai mici de 60%, se intensifica actiunile in directiaextinderii spatiului expozitional si de conferinte, ca metoda de crestere a ocuparii in spatiile de cazare.

Turismul si piata gazduirii manifestarilor de afaceri au fost intotdeauna prezente in strategiilede dezvoltare locala, fie ca beneficiaza sau nu de mai multe optiuni de echilibrare a strategiilor degazduire a manifestarilor cu alte tipuri de activitati, in cadrul unui plan general dedezvoltare economica. Pot fi enumerate, in acest sens, o serie de tendinte legate de sectorul turismcalatorii:- planurile de dezvoltare economica ale oraselor vor pune tot mai mult accentul pe contributiaturismului si a sectorului de calatorii;- o mai buna informare de marketing va avea ca rezultat o mai mare segmentare a pietei, iarmarketingul si managementul strategic din domeniul turismului vor detine un rol tot mai important;




13/32

12

- calatorii vor combina mai frecvent deplasarea in interes de serviciu cu cea in interes personal,preferintele lor indreptandu-se spre activitatile culturale si de recreere, ceea ce va determina orasele-gazda sa adopte un marketing combinat;- gradul sporit de interes pentru activitatile sportive si de recreere vor antrena eforturi investitionale inamenajarile in aer liber si recreative.

In conditiile cresterii fenomenului concurential, factorii de decizie de la nivelul oraselor vortrebui sa-si indrepte atentia catre auditarea elementelor de atractie ale zonelor turistice si, pe aceasta

baza, identificarea pietelor-tinta, pe de o parte si ierarhizarea segmentelor de potentiali turisti sitrecerea la elaborarea unor politici de marketing de investitie, pe de alta parte, acesta din urmaconstand in alocarea de fonduri in directia imbunatatirii infrastructurii turistice si fabricarea unorelemente care sa atraga noi segmente de consumatori tinand cont de faptul ca preferintele pentru oforma sau alta de turism sunt extrem de variabile in timp. Un exemplu pozitiv in acest sens ilconstituie Festivalul shakespearian de la Stratford care a demarat ca o mica atractie regionala si aajuns sa aiba in prezent o anvergura internationala. Pe de alta parte, atractivitatea unui loc poate fidiminuata de instabilitatea politica, dezastrele naturale, factorii de mediu nefavorabili sisupraaglomeratia. Grecia si Thailanda reprezinta doua exemple clasice unde investitiile ininfrastructura au ramas in urma dezvoltarii turismului. Drept urmare, rezultatul a fost scadereanumarului de turisti datorita poluarii, salubrizarii neadecvate si congestionarii accentuate a traficului.

Un alt aspect al concurentei in turism il reprezinta si intregul proces de formare a imaginii,destinatiile turistice fiind adesea puternic influentate de reprezentarile plastic-imaginare, de regulaprin cinematografie, televiziune si uneori, prin muzica. India a inregistrat o crestere cu aproape 50% anumarului de turisti in urma difuzarii filmului Ghandhi, orasul Atlanta si-a imbunatatit imaginea inurma filmului Pe aripile vantului, turismul australian a inregistrat cresteri bazandu-se pe imagineaactorului Paul Hogan din Crocodile Dundee, Compania British Airways l-a angajat pe actorul RobertMorley, orasul Manchaster a utilizat denumirea formatiei Beatles iar Chicago isi promoveaza numeleprin baschetbalistul Michael Jordan. Sunt astfel exploatate evenimente, vedete sportive, actori, filme,etc. pentru a stimula interesul turistilor si a transmite o anumita imagine a locului. Odata creata oimagine, este deosebit de dificil de modificat. Un exemplu semnificativ in acest sens il ofera orasulLas Vegas care este vazut drept o capitala a viciului, avand ca principala atractie jocurile de noroccare continua sa detina 60% din economia locala. Pe de alta parte insa, Las Vegas este si un orasuniversitar important, un centru de servicii de inalta tehnologie care a atras intr-un timp foarte scurtaproape 90 de firme in acest domeniu precum si o atractie pentru sport, divertisment, recreere si

spectacole artistice.In tarile dezvoltate, turismul local se bazeaza tot mai mult pe parteneriatul public-privat inactiunile de planificare, finantare si implementare. Autoritatile publice se preocupa de eliberareaterenurilor, sistematizare, evaluarea costurilor precum si realizarea investitiilor de infrastructura, iaracordarea stimulentelor fiscale pentru investitiile private in turism, realizarea sistemelor de tranzit,actiunile de restaurare, etc. revin in sarcina administratiilor locale. In tarile Europei Centrale si de Estprecum si in cele in curs de dezvoltare, guvernele sunt cele care raspund de planificarea si controluldezvoltarii turismului, expansiunea activitatii turistice fiind dependenta aproape in totalitate deinvestitiile publice, adesea neadecvate. Exista insa si incercari de promovare a investitiilor private prinintermediul asocierilor in participatie, al dreptului de proprietate acordat strainilor precum si alinchirierilor in sistem colectiv (time sharing). Un exemplu pozitiv in acest sens il reprezinta statiunilePuerto Vallarta, Cancun, Ixtapa (Noua Riviera Mexicana) prin combinarea cu succes a investitieimixte in turism, in care investitia statului in infrastructura este dublata de investitia privata in dotari

turistice.O alta preocupare a organismelor publice locale pentru revitalizarea zonelor turistice oconstituie dezvoltarea patrimoniului, conservarea istoriei locurilor, a cladirilor si a obiceiurilor.De exemplu, Winterset (statul Iowa), locul de nastere al actorului John Wayne, este vizitat in mediede 300000 de turisti in fiecare an, Seymour (statul Wisconsin), locul de origine al primului hamburgergazduieste in luna august a fiecarui an Zilele Hamburgerului, existand numeroase exemple de locuride nastere ale unor personalitati celebre sau pe teritoriul carora s-au desfasurat batalii istorice si careau devenit astfel, importante atractii turistice.

Sintetizate, principalele tendinte inregistrate in turismul urban se prezinta astfel:




14/32

13

- orientarea preferintelor vizitatorilor catre forme ale turismului activ: sport, aventura, distractii,asimilarea unor cunostinte despre istoria si cultura zonelor pe care le viziteaza;- cresterea turismului cultural si de aventura, a ecoturismului si a turismului religios;- diversificarea produselor turistice;- sporirea interesului catre mentinerea si imbunatatirea starii de sanatate si, pe aceasta baza, stimulareainteresului pentru tratamente medicale traditionale;- fragmentarea vacantelor pe parcursul unui an;

- cresterea ponderii turistilor experimentati al caror nivel de asteptare este tot mai ridicat;- extinderea turismului de afaceri;- accentuarea problemelor legate de calitatea mediului;- utilizarea pe scara tot mai larga a instrumentelor moderne de informare si marketing.

In concluzie, marketingul turistic si al serviciilor de gazduire va trebui integrat in celelaltestrategii de marketing urban, atragerea agentilor economici prin politici de marketing integratdeterminand atragerea de turisti sositi in scop de afaceri cat si promovarea destinatiei respective ca locde amplasament pentru o firma sau unitate componenta a unei firme. Astfel, prin integrareaarmonioasa a strategiilor de marketing cu celelate actiuni de dezvoltare se va reusi consacrareaimaginii unui loc si transmiterea mesajelor adecvate.




15/32

14

ORASUL - CENTRU DE RECEPTIE TURISTICA

Atractiile turistice ale oraselor. Analizand motivatia fluxurilor de calatorii in spatiul urban,se poate desprinde concluzia ca atractii precum istoria si personajele celebre, elementele culturale,recreerea si divertismentul, evenimentele si ocaziile festive, cladirile, monumentele si ansamblurilesculpturale precum si frumusetea naturala se situeaza printre preferintele vizitatorilor si constituieelemente definitorii in alegerea destinatiei de calatorie. Dintre acestea, un rol important il au atractiileculturale.

Muzeele - prin functia lor, aceste institutii care se ocupa cu strangerea pastrarea si expunereaobiectelor care reprezinta un interes istoric, stiintific, artistic, etc, se incadreaza in grupa edificiilorculturale. Valoarea si marimea muzeului este strans corelata cu posibilitatile de colectare,sistematizare si conservare ale organizatorilor. Astfel se pot diferentia:a) muzeele nationale ce grupeaza obiecte de patrimoniu national precum si anumite piese din exteriorintrate in patrimoiunl tarilor respective;b) muzeele regionale ce dispun de exponate adunate dintr-o regiune data;c) muzeele locale, de dimensiuni mult mai mici, ce concentreza exponate colectate indeosebi dinperimetrul asezarii gazda.

Lucrarile de specialitate, si ghidurile turistice fac prezentari ample ale acestor obiective de

maxima importanta care atrag anual milioane de turisti. In multe dintre produsele turistice lansate demarii turoperatori se regasesc inserate in programele turistice, vizite la aceste inedite obiective.(British Museum, de exemplu, cuprinde 12 sectii - paleontologie, antichitati, manuscrise, etnografie,monezi, istorie orientala, greaca , romana etc- , museul Ermitage din St Petersburg se desfasoara pe osuprafata de circa 9 ha si este ocupata de 1057 de sali expozitionale, etc.

Casele memoriale - pot inmagazina referinte (obiecte si marturii) privind personaje artistice,culturale, politice, etc. Valentele turistice ale acestui tip de obiective se materializeaza in fluxurile devizitatori, dornici sa cunoasca marturii despre viata si personalitatea celui care sa nascut sau a locuit inacel loc. Dintre casele memoriale vizitate anual de un numar foarte mare de turisti amintim, pot fiamintite: casa in care s-a nascut Mozart, din orasul Salzburg, numeroase imobile care amintesc delocurile unde s-au nascut sau au creat o parte dintre operele lor marii pictori ai lumii: casa lui Rubesndin Anvers, casa lui El Greco din Toledo; personaje din lumea literara: casa natala a mareluidramaturg englez William Shakespreare din Stratford-Upon-Avon, casa lui Goethe din Frankfurt pe

Main, etc.Teatrele si Operele - pastreaza functia culturala initiala care, prin ea insasi, devine o sursapentru desfasurarea actului turistic. In unele cazuri, valoarea turistica a acestor obiective sporeste prininsusirile arhitecturii lor. Renumite in acest sens sunt cladirea Operei din Paris, a carei constructie ainceput in 1861, Reduta din Budapesta construita pentru gazdui concertele si ceremoniiile oficiale instilul romanic ungar, Teatrul Globe al lui Shakespreare cu o capacitate de 1600 de locuri. Totodata,vechimea constituie alt element ce transforma aceste institutii in obiective turistice de maximaatractivitate. In Antichitate, acestea erau reprezentate de amenajari specifice practicarii actului culturalin aer liber, cu o forma impusa de topografia terenului ( liniare sau curbate). Teatrele se impun caelemente de cultura si civilizatie in majoritatea polisurilor grecesti, si, ulterior, in orasele anticeromane.

De asemenea, valoarea turistica a edificiilor religioase este data de arhitectura proprie cultelorreligioase universale (catedrale si biserici pentru crestini, moschei pentru musulmani, sinagogi pentru

mozaici) si stilul constructiv ( romantic, gotic, rococo, baroc, clasic, neogotic). Ca exempleedificatoare in acest sens pot fi mentionate: Catedrala Sf. Petru, Catedrala Sf Sofia, Bazilica SanMarco din Venetia, Westminter Abbey din Londra, Catedrala din Edinburgh, Domul din Milano,Catedrala Santiago de Compostella din Spania, etc.

De asemenea, bisericile si manastirile atrag vizitatori printr-o serie de atribute comune si altoredificii antropice (vechime, grandoare), dar si prin insusiri particulare, specifice, cum ar fi stilularhitectonic sau decoratiile.




16/32

15

Alte edificii de natura religioasa si care constituie elemente atractive sunt moscheile ale carorelemente specifice sunt mozaicurile si minaretele, sinagogile, etc avand o larga raspandire in intreagalume.

In ceea ce priveste obiectivele istorice, deosebit de interesante sunt vestigiile antice (AcropolaAtenei, Templul lui Apolo din Delfi, Templul lui Zeus din Olimpia, Insula Rodos). Din perioadaEvului Mediu s-au pastrat castelele fortificate, resedinte ale seniorilor feudali ale caror elemente defortificatie (zidurile, turnurile de aparare, crenelurile etc.,) constituie un potential atractiv ridicat.

Deosebit de interesante sunt, sub aspect turistic, palatele si castelele regale care sunt intalnitein multe dintre marile metropole ale lumii. Reprezentative sunt: palatul Buckingham din Londra,Palatul Regal din Praga, Palatul regal din Madrid etc. In categoria obiectivelor istorice pot fi incadratesi monumentele, mausoleele, statuile, coloanele ridicate in cinstea unor importante figure istorice, etc.

O alta atractie a oraselor o constituie realizarile tehnicii contemporane, noile materiale simetode tehnice, stand la baza aparitiei unor cladiri spectaculoase. De exemplu, stilul constructiv darmai ales materialele utilizate au facut din muzeul Guggenheim din Bilbao una dintre cele mai vizitateinstitutii de acest tip. Cladirea a fost constuita in 1997 din blocuri de calcar acoperite cu titaniu iarperetii din sticla. De asemenea, in marile metropole ale lumii se regasesc cladirile impresionante careatrag atentia prin arhitectura si grandoare (sediile BMW din Munchen, General Motors din Detroit,marile complexe expozitionale din Hanovra, Osaka, Montreal, institutii finaciare din Paris, Londra,Amsterdam, New York).

Manifestarile culturale constituie sursa a interesului turistic doar in anumite intervale aleanului. Astfel de activitati si manifestari umane, specifice marilor centre urbane, sunt: carnavalurile,festivalurile artistice, targurile si expozitiile. Marile metropole ale lumii gazduiesc anual asemeneamanifestari, un motiv in plus pentru turisti avizati de a alege ca destinatie turistica aceste locuri.

Interesante sunt si expozitiile internationale cu specific, cum sunt saloanele auto, targurile deturism, targurile de carte, etc.

De asemenea, in cadrul destinatiilor turistice urbane, pot exista si alte elemente precumfrumusetea cadrului natural, parcurile si gradinile publice, vechile cartiere ale oraselor, arterelecomerciale, etc. care sa motiveze deplasarea in spatiul urban dar care, capata o pondere importanta incirculatia turistica doar in masura in care acestea sunt completate si cu alte atractii de natura celorprezentate anterior.

Vizitatorii. Dezvoltarea economica a reprezentat, dintotdeauna, una dintre prioritatileurmarite in procesul de guvernare/gestiune urbana. Cu toate acestea, cresterea concurentei intre orase

in directia atragerii unor noi segmente de vizitatori, firme si investitii a determinat reorientareaautoritatilor locale catre dezvoltarea unor politici urbane axate pe elaborarea de strategii care saconduca la construirea unor piete competitive orientate astfel incat sa raspunda cererilor, tot maiexigente, ale cumparatorilor. Acestia din urma, pot proveni, in principiu, din patru piete-tintaprincipale: a) vizitatorii, b) locuitorii, rezidentii si lucratorii, c) afaceri si industrie, d) piete de export.

In ceea ce priveste piata vizitatorilor, aceasta este alcatuita din doua grupuri majore: vizitatoriicare calatoresc in interes de afaceri pentru a participa la intruniri si conferinte sau pentru incheiereaunor tranzactii si vizitatori fara scopuri de afaceri care pot fi reprezentati de catre turisti sau calatori intranzit.

Una dintre strategiile cel mai adesea intalnite pentru atragerea de vizitatori se refera lainfiintarea unor birouri de turism si de organizare a conferintelor. In general, aceste birouri isi disputafondurile destinate promovarii turismului in regiunea pe care o reprezinta. De exemplu, in SUA, inPennsylvania, un numar de 54 de astfel de birouri concureaza pentru alocarea unor subventii in valoare

de 7 milioane de dolari. O alta directie de actiune urmarita o reprezinta imbunatatirea centrelor si aspatiilor amenajate pentru conferinte si intruniri precum si promovarea acestora in randul firmelor siasociatiilor patronale si profesionale vizate.

Pe de alta parte, toate masurile de atragere a unor noi segmente de vizitatori si, pe aceastabaza, de sporire a atractivitatii oraselor pot genera nemultumiri in randul locuitorilor confruntati cu oserie de probleme legate de: deteriorarea mediului inconjurator, cresterea ratei infractionalitatii precumsi supraaglomerarea destinatiilor turistice indeosebi in perioadele de sezon. Un rol important inrezolvarea acestor probleme il va avea procesul de proiectare urbanistica ce trebuie sa tina seama deprofilul vizitatorilor in construirea infrastructurii specifice turismului.




17/32

16

In acelasi sens se inscriu si preocuparile de a contura profilul vizitatorilor in functie de zonelede provenienta, caracteristicile demografice, nivelul asteptarilor, frecventa calatoriilor precum si decuntumul veniturilor. Astfel, in practica identificarii de noi piete-tinta se intalnesc urmatoarelevariabile de segmentare: elementele de atractie cautate, zone de piata sau localizari, caracteristici aleclientului si avantaje cautate.

Din analiza variabilelor de segmentare pot rezulta mai multe piete-tinta decat sunt estimate si,in acest caz, revine sarcina birourilor pentru turism de a stabili profitul pe care l-ar aduce fiecare

segment in parte, in conditiile in care profitul potential al unui segment turistic vizat reprezintadiferenta dintre suma pe care segmentul de turisti urmeaza a o cheltui si costul atragerii si serviriiacestui segment. In ceea ce priveste costul atragerii, acesta este o variabila in functie de planul demarketing iar costul servirii ia in calcul conditiile de infrastructura.

In final, biroul pentru turism va ierarhiza segmentele potentiale de turisti in ordineaprofitabilitatii si va proceda la elaborarea de masuri care sa vizeze segmentele ce ocupa primele locuriin aceasta clasificare.

Adaptarea la modificarile inregistrate in stilurile de viata si nevoile consumatorilor reprezintao preocupare continua la nivelul autoritatilor locale in contextul tendintelor demografice si almutatiilor produse in materie de venituri dar si al concurentei turistice pe o piata in continuaexpansiune.

Turismul factor de dezvoltare a urbanismului. Asa cum s-a mai aratat, multe dintre orasedetin un important potential turistic, fapt ce se reflecta in mod direct in dezvoltarea functiei turistice lanivel urban. Astfel, turismul contribuie la cresterea atractivitatii oraselor prin politica de amenajare dartotodata, evolutia oraselor, extinderea lor, contribuie in mod hotarator la amplificarea calatoriilorturistice, destinatiile urbane devenind tot mai atractive pe masura ce fenomenul turistic capataamploare. Aceasta evolutie a condus la conturarea si afirmarea oraselor ca motivatie de calatorie incontextul extinderii functiilor acestora. Pe aceasta baza, s-au conturat orase turistice avand oidentitate bine definita in functie de patrimoniul cultural universal astfel:

Orase muzeu. Exista orase care isi datoreaza atractia lor in mod deosebit valorilor artistice.Orase ca Florenta sau Dijon sunt vizitate pentru muzeele lor, Reims pentru catedrala, Versailles sauFontainbleau atrag prin castelele lor. Exista orase care sunt ele insele adevarate muzee, cum ar fi deexemplu, orasul croat Dubrovnik sau vechiul oras al dogilor Venetia - remarcabil prin canalele sale.

Centre de pelerinaj. Orase cunoscute ca centre de pelerinaj sunt situate in diverse zone alelumii si atrag fluxuri importante de vizitatori cu prilejul unor sarbatori religioase. Dintre acestea pot fi

exemplificate: Mecca, Medina pentru lumea islamica sau Fatima, Vaticanul, Santiago de Compostellasau celebra Grota a Miracolelor de la Lourdes pentru lumea crestina.Orase universitare. Dintre acestea, pot fi amintite orasele mici care gazduiesc mari

universitati: Cambridge si Oxford in Marea Britanie, Uppsala in Suedia, Princetown in SUA, etc.Totodata, in multe cazuri, universitatea poate constitui un oras in oras.

Orasele festival si orase congrese. In aceasta categorie pot fi incluse orasele consacratepentru organizarea unor manifestari culturale internationale. Forma manifestarilor culturale din ce ince mai mult este cea a congreselor, orasele detinand spatii generoase special amenajate cu amfiteatreincapatoare. In acelasi timp exista si tendinta ca orasele mai mici, dar bine amplasate si amenajate sarevendice organizarea manifestarilor internationale de acest tip. Exemple in acest sens pot fi amintite:Liege, Cannes,Monte Carlo, etc.

Reflectarea functiei turistice in organizarea si amenajarea oraselor. In contextul

intensificarii preocuparilor tuturor celor implicati in gestiunea urbana in directia asigurarii unui mediude viata adecvat locuitorilor, planificarea urbana detine un rol central in strategia urbana; totodata, asacum reiese din cele prezentate, orasele pot constitui destinatii turistice atractive pentru un segment devizitatori in continua crestere. Avand in vedere rolul turismului in dezvoltarea comunitatilor locale,este esential ca in cadrul procesului de planificare urbana, dezvoltarea urbanismului turistic sareprezinta o optiune prioritara asigurandu-se in acelasi timp o concordanta intre exigentele impuse deactivitatea turistica si satisfacerea nevoilor interne ale locuitorilor.

Planificare urbana premisa a dezvoltarii urbanismului turistic. Planificarea, constructia,modelarea, renovarea, amenajarea spatiului urban sunt preocupari care trebuie sa intre in sfera de




18/32

17

interes a municipalitatilor, componenta umana si sociala a activitatii de planificare urbana referindu-sela aspecte problematice ale vietii comunitatilor urbane: locuinte constructia de locuinte, consolidarealocuintelor degradate, amenajarea ansamblurilor de locuit; drumuri amenajarea, repararea acestora;transport fluidizarea traficului, acoperire teritoriala; salubritate; servicii de educatie, de sanatate,culturale accesibile populatiei; dotari pentru petrecerea timpului liber, infrastructura turistica, etc. Inacest context, a amenaja spatial urban inseamna a regasi la nivelul structurilor teritoriale functionareasi impletirea optima a tuturor acestor aspecte.

In conditiile justificarii actiunilor de modelare a orasului, trebuie precizate care sunt motivelecare stau la baza restructurarii, renovarii, amenajarii urbane si care vizeaza aspecte distincte ale vietiiurbane:

a) Motivul utilizarii mai eficiente a terenului. Este vorba, in special, de teritoriul periferic alorasului, dar aflat in perimetrul construibil, ocupat de locuinte si amenajari realizate din resursemaimodeste. Aprecierea gradului de eficienta in utilizarea teritoriului unei zone se afla in relatie cucaracterul si problemele cu care se confrunta orasul respectiv.

b) Motivul imbunatatirii conditiilor de viata intr-o anumita zona (salubrizare), al crearii unuianumit standard de confort in ceea ce priveste fondul construit existent. Aceasta inseamna, de fapt,inlaturarea tuturor constructiilor si amenajarilor insalubre ce nu pot fi refacute, a surselor de nocivitatedin zona si reamenajarea interioara si exterioara a celorlalte dotari astfel incat ele sa-si poata indeplinioptim functia pentru care au fost create. Zonele considerate insalubre se caracterizeaza si printr-undeficit de servicii pentru populatie; de aceea scopul fundamental de salubrizare este insotit si deincercarea de a dota suplimentar zona cu o serie de servicii.

c) Motivul reevaluarii istorice, artistice si arhitecturale a orasului. Orasul detine o anumitavaloare cu caracter istoric iar cadrul de actiune reprezinta, in acest sens, o posibilitate de cunoastere atrecutului istoric. Procesul de planificare porneste de la existenta unei valori a obiectului si una aansamblului. Altfel privind lucrurile, o constructie noua, de exemplu, trebuie sa corespundanecesitatilor actuale, sa reflecte posibilitatile de realizare si sa se poata invecina cu cladirile existente.

Procesul de planificarea urbana este axat in primul rand pe identificarea scopurilor concreteale orasului, pe determinarea resurselor disponibile pentru atingerea acestor scopuri precum si peevidentierea constrangerilor ce le blocheaza realizarea. Planificarea urbana reprezinta ansamblulmasurilor de dezvoltare controlata a regimului constructiilor si investitiilor in orase. Planificareaurbana nu inseamna, insa, doar amenajare fizica ci si amenajare sociala, un ansamblu de activitatiorientate spre realizarea unei actiuni sociale sau spre rezolvarea unor tensiuni sociale, a unor situatii

critice din prezent sau de perspectiva (ex: reducerea delincventei urbane, cresterea gradului deintegrare etnica in comunitatile urbane mixte, organizarea serviciilor publice si private pentru varsta atreia, etc).

Modelarea unui oras are in vedere conceperea acestuia ca pe o structura fizico-spatialacomplexa si concreta prin asamblarea mai multor unitati componente care redau o realitate sociala prinluarea in considerare a urmatoarelor elemente:

a) conceptia despre viata si oras a unei societati intr-un moment al evolutiei sale (ansamblu dereprezentari despre societatea urbana si modul in care trebuie sa se desfasoare viata intr-un oras,despre felul in care trebuie sa arate orasul in acord cu acestea);

b) gandirea urbana reprezinta acel ansamblu de idei si doctrine care exprima conceptia despreoras si viata urbana intr-un moment al evolutiei sale;

c) modelul urban este reprezentat de organizarea spatiala a formei fizice urbane cu ajutorulcareia se pot studia fenomenele urbane, relatiile intre ele, procesele de transformare ale acestora;

d) instrumentele de aplicare a modelului urban reprezinta mijloacele prin care se transpune inpractica un model urban.Avand in vedere aceste aspecte de ordin general-valabil pentru spatiul urban, pot fi conturate

cateva aspecte referitoare la dezvoltarea turismului si implicatiile acesteia in procesul de planificareurbana.

Adaptat particularitatilor fenomenului turistic, procesul de planificare urbana presupuneconturarea unui nou concept, acela al urbanismului turistic, in masura sa solutioneze aspecte legate deamenajarea spatiului urban potrivit exigentelor vizitatorilor dar si ale locuitorilor.




19/32

18

Astfel, in sens larg, conceptul de urbanism turistic reprezinta un ansamblu de principii simetode de amenajare a spatiului urban avand drept obiectiv general dezvoltarea turismului siafirmarea acestuia ca factor de crestere a competitivitatii oraselor turistice .

Una dintre trasaturile fundamentale ale urbanismului turistic o reprezinta crearea unei imaginifavorabile a orasului atat in randul vizitatorilor, cat si in randul localnicilor si comunitatilor locale inansamblul lor. In acest context, un rol important revine marketingului urban al carui principal scoptrebuie sa fie acela de a crea o legturputernicntre politicile publice i exigenele consumatorilor

contribuind la stabilirea viziunii de ansamblu a strategiei.Imaginea unui oras turistic cuprinde nu doar elemente legate de potentialul natural si antropic

ci este compusa din numerosi alti factori legati de stabilitatea economica, serviciile publice,infrastructura, nivelul de trai al locuitorilor, etc., care, impreuna, contribuie la afirmarea identitatiidestinatiei urbane.

Asadar, urbanismul turistic este in mod direct legat de existenta unei imagini favorabile inrandul vizitatorilor fiind rezultatul unui complex de activitati care determina unicitatea destinatieituristice urbane. Pe de alta parte insa, crearea unei imagini favorabile este legata, inainte de toate, degarantarea furnizrii serviciilor de bazi ntreinerea infrastructurii n beneficiul cetenilor, firmelori al vizitatorilor, conceperea de noi elemente de atracie care sducla o mbuntire a calitii vieiisi promovarea acestora prin programe de imagine si comunicare. In sens restrans, urbanismul turisticcuprinde un ansamblu de solutii si actiuni specifice care vizeaza organizarea, amenajarea saureabilitarea spatiului urban menite sa contribuie la cresterea rolului turismului in economiile locale,integrarea armonioasa a acestuia in randul celorlalte functii urbane si, pe aceasta baza, la sporireaatractivitatii orasului turistic. In acest context, actiunile specifice vizeaza amenajarea peisajuluinatural, dezvoltarea si diversificarea infrastructurii turistice, promovarea evenimentelor,fundamentarea design-ului urban pe principii estetice, reabilitarea patrimoniului construit si a centreloristorice.

In conditiile in care necesitatea asigurarii unui echilibru intre exigentele turistilor, pe de oparte, nevoile comunitatilor locale si protejarea mediului, pe de alta parte este mai mult decat necesara,urbanismul turistic va urmari imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor prin asigurareaaccesului la servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii, utilizarea eficienta aterenurilor in concordanta cu functiile urbanistice ale fiecarei zone, extinderea controlata aimplantarilor turistice, protejarea si valorificarea patrimoniului natural si a celui cultural-istoric, etc.




20/32

19

MANAGEMENTUL ORASELOR TURISTICE

Continutul si particularitatile managementului in cazul oraselor turistice. In procesul dedezvoltare a oraselor, ritmul accelerat al schimbarilor ce se produc in contextul global, economic,politic si tehnologic, evolutia si degradarea spatiului urban, multiplicarea numarului de concurenti pepiata ofertei urbane precum si necesitatea valorificarii propriilor resurse locale in fata intensificariiconcurentei constituie argumente in cadrul politicii de gestiune a zonelor urbane careia ii revine

sarcina de a gasi solutii pentru toate aceste categorii de probleme.Un demers important in acest sens il constituie stabilitarea unei conceptii strategice pentru a

face fata marilor provocari ale mediului turbulent, integrarea conceptului de calitate in programele siserviciile oferite precum si diversificarea activitatilor economice si crearea de mecanisme de adaptareflexibile la conditiile in permanenta schimbare.Avand drept suport identificarea resurselor, a oportunitatilor si cunoscand nevoile, si perceptiilecomunitatile urbane, municipalitatile trebuie sa acorde o mai mare importanta planificarii strategice depiata precum si integrarii conceptului de calitate in programele si serviciile oferite, apreciereaperformantei si calitatii vietii pe care o asigura un oras rezultand din intreaga politica de gestiuneurbana. Totodata, aceste aspecte cu caracter general sunt valabile si in cazul oraselor turistice. In plus,urmare a dezvoltarii functiei turistice la nivel urban, managementul oraselor trebuie sa raspunda uneiarii mai largi de probleme cu care se confrunta acestea.

In sens larg, managementul oraselor turistice poate fi definit ca un ansamblu de instrumente

si politici de natura sa contribuie la o mai buna valorificare a resurselor turistice in conditiileasigurarii unui echilibru intre interesele comunitatilor locale, pe de o parte si nivelul de asteptare

(fluxurile de vizitatori) al vizitatorilor, pe de alta parte.

In aceste conditii, elaborarea deciziilor legate de politica turistica a unui oras trebuie sa seinscrie in principiile generale ce stau la baza oricarei guvernari, referitoare la:- asigurarea transparentei deciziilor si informatiilor si a accesului tuturor factorilor implicati indezvoltarea activitatii turistice si participarea acestora la punerea in practica a deciziilor contribuindastfel la cresterea eficientei politicilor, strategiilor si programelor turistice;- stabilirea responsabilitatilor ce revin celor implicati;- asigurarea coerentei in elaborarea planurilor de actiune.

In sens restrans, managementul oraselor turistice cuprinde un ansamblu de strategii legate deplanificarea si controlul activitatii turistice, asigurarea infrastructurii generale, valorificarea

resurselor turistice in concordanta cu cerintele mediului inconjurator dar si elaborarea unor principiisi norme de amenajare turistica a spatiului urban. Astfel, toate aceste preocupari vor putea contribui

(vor fi in masura) la stimularea investitilor in turism, la dezvoltarea armonioasa a oraselor turistice,si, pe aceasta baza, la cresterea atractivitatii si competitivitatii acestora.

Principalele probleme cu care se confrunta autoritatile oraselor turistice sunt legate de:- Proiectarea urbanistica are in vedere cresterea atributelor de amenajare turistica a unui

loc: arhitectura cladirilor, spatiile deschise si gradul de utilizare a terenului, traseele strazilor sicirculatia, gradul de curatenie si calitatea mediului inconjurator. Mai mult decat atat, unii proiectantiurbanisti propun, dincolo de simpla modernizare a spatiului exterior al orasului, o tema vizuala care saaiba ca element central remodelarea urbanistica a orasului. In SUA, printre cele mai popularemodele urbanistice se numara: oraselul de munte elvetian, oraselul cowboy situat langa granita sioraselul de provincie tipic american. In ultimii ani, proiectantii urbanisti au inclus si consideratii demediu in modul lor de gandire si planificare luand in calcul consecintele de ordin ecologic ale cresterii

densitatii si inaltimii cladirilor asupra congestionarii traficului si spatiilor de parcare, asupra poluariiaerului asupra intregului spatiu urban. In aceste conditii, accentuarea imbunatatirii calitatii vietiireprezinta o evolutie pozitiva in dezvoltarea spatiilor urbane. Cu toate acestea, proiectarea urbanisticanu include si probleme globale referitoare la refacerea economica a orasului in conditiile in care estefoarte posibil ca respectiva comunitate sa nu detina resursele materiale necesare remodelarii spatiuluiurban.

- Sistematizarea urbana are in vedere, in general, aspecte legate de utilizarea terenurilor,zonarea urbana, densitatea cladirilor si controlul traficului rutier. Odata cu aparitia si dezvoltarea pescara larga a sistematizarii teritoriului se poate vorbi de realizarea unor mutatii importante in gandirea




21/32

20

si practica organizarii habitatului. S-a adus astfel in prim plan conceptul abordarii sistemice,promovandu-se teoria potrivit careia localitatile nu mai constituie entitati singulare in concurenta cuspatiile vecine ci trebuie ca acestea sa fie apreciate ca apartinand unei grupari de asezari invecinateaflate intr-o continua interconditionare.

- Cresterea economica In general, specialistii in dezvoltare economica se concentreaza pecresterea competitivitatii unui oras analizand atuurile precum si ocaziile si amenintarile cu care acestease confrunta din partea fortelor externe, contribuind astfel la determinarea modalitatii optime de

integrare a economiei locale in contextul dinamicii regionale, nationale sau globale tinand cont derolul deosebit de important pe care il are exportul pentru orice comunitate. Institutul de cercetareStanford adopta o viziune mai generala asupra dezvoltarii economice, definita astfel: Dezvoltareaeconomica este procesul prin care comunitatea noastra isi va imbunatati capacitatea de crestere sidezvoltare in plan economic, educational, social si cultural. Astfel, este imbinata filosofiadezvoltarii comunitare cu cea specifica dezvoltarii economice, pornind de la premisa ca atractivitateaunui loc depinde de patru factori comunitari (calitatea vietii, imagine pozitiva si marketing pozitiv,capacitatea de dezvoltare economica si infrastructura) si trei factori de infrastructura economica(tehnologie accesibila, resurse umane calificate, motivate si adaptabile, capital disponibil).

- Dezvoltarea comunitatii - aceasta are la baza ideea de a creea si dezvolta un mediucorespunzator locuitorilor fiecarei comunitati in parte caracterizat prin siguranta publica sporita,capacitati adecvate de asigurare a serviciilor de invatamant si sanatate punand accentul pe rolulinstitutiilor publice cu un impact deosebit asupra calitatii vietii. Filosofia dezvoltarii comunitare a avutinitial la baza ideea de activism cetatenesc transformandu-se ulterior intr-un concept general valabildezvoltarii urbane. Este cunoscuta importanta calitatii vietii intr-o comunitate ca factor de crestere aatractivitatii unui oras insa, pe de alta parte, dezvoltarea comunitatii ca proces izolat, singular, nu poatecontribui la imbunatatirea viabilitatii unui oras din cel putin trei motive: posibilitatea ca respectivuluioras sa-i lipseasca resursele necesare in realizarea investitiilor, cresterea tensiunilor in randulcomunitatilor locale care si-ar putea disputa fondurile de relansare a comunitatii si nu in ultimul rand,ignorarea conjuncturii ce caracterizeraza economia mondiala in conditiile in care abordarea dezvoltariicomunitare ar avea loc din interior spre exterior si nu invers.

O abordare corecta ar trebui sa tina seama de integrarea concurentiala in contextulmetropolitan, regional, national sa

7 Turism Urban

Documents

Transcript of 7 Turism Urban