7. Caiet de Sarcini

S.C.IPROCHIM S.A. BUCUREŞTI

CLIENT: S.C. MIZARA IMPEX S.R.L. CONTRACT:

100/29

SECŢIA C. I.

LUCRAREA: Proiect de investiţii „STRUCTURA DE SPRIJINIRE A AFACERILOR LOGISTICS EURO DANUBE Brăila”

PROIECT NR. C – 180.100 – PT

Activitatea: CONSTRUCŢII

Obiect: Ob. 3 – Rampă încărcare / descărcare produse lichide în / din vapor, Ob. 11 – Rampă încărcare / descărcare produse lichide în / din cisterne CF, Ob.12 – Rampă încărcare / descărcare produse lichide în / din cisterne auto, Ob. 13 – Staţie pompe produse lichide, Ob. 14 – Parc rezervoare produse lichide

CATEGORIA: CONSTRUCŢII

Ediţia 0 R 1 2 3 4 5 Data 30 11 10 e

Elab. CŞ v Verif. MG i Aprob. MG z

Titlu document: Document nr. (cod) Revizia nr. Data reviziei Pagina Instrucţiuni tehnice/Caiet de sarcini C – 180.100 – PT 1/22

S.C.IPROCHIM S.A.

INSTRUCŢIUNI TEHNICE / CAIET DE SARCINI

PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR -REZISTENŢĂ-

A. LUCRĂRI DE TERASAMENTE 1. GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru lucrările de executare a terasamentelor, exclusiv cele subterane (tunele, galerii). 2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ STAS 1242/1-89 Terasamente. Prescripţii generale STAS 1913/13-83 Terenuri de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare STAS 1913/14-74 Terenuri de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare Încercarea prin rulare în laborator STAS 1913/15-75 Terenuri de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren STAS 1913/3-76 Terenuri de fundare. Determinarea densităţii pământurilor STAS 1913/4-86 Terenuri de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate STAS 1913/ 1 -82 Terenuri de fundare. Determinarea umidităţii STAS 6054-77 Terenul de fundare STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii generale STAS 9824/1-87 Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi

agrozootehnice C 169-88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru

realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale C 83-75 Îndrumător privind executarea trasării de detaliu în construcţii C 169-75 Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru

realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii C 167-77 Norme pentru cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi

păstrare a cărţii tehnice a construcţiei C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente Ordin M.L.P.A.T. 9/N/15.03.1993 “Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” (B-dul Construcţii nr. 5-6-7-8/93)

3. MATERIALE ŞI PRODUSE Se vor utiliza materialele şi produsele specifice tipului de lucrare indicat prin proiect ce vor fi însoţite de certificate de calitate. 4. MANIPULARE, DEPOZITARE, TRANSPORT



100/29

SECŢIA C. I.






Titlu document: Document nr. (cod) Revizia nr. Data reviziei PaginaInstrucţiuni tehnice/Caiet de sarcini C – 180.100 – PT 2/22

Aceste operaţiuni se vor face pe tipuri şi sortimente de materiale necesare lucrărilor indicate prin proiect având în vedere instrucţiunile din standarde, prescripţii şi eventuale cerinţe indicate de către producător. 5. EXECUŢIA LUCRĂRILOR Pe tot parcursul execuţiei se va verifica corespondenţa naturii terenului cu prevederile din studiul geotehnic, pe baza căruia s-a întocmit proiectul. Lucrările se vor executa de către formaţii specializate de muncitori. Înaintea începerii lucrărilor de terasamente se vor examina reţelele existente de: apă, gaze, canalizare, electrice din zona amplasamentului obiectului de construcţii proiectat, pentru a se putea lua măsuri de protecţie a acestora pe parcursul desfăşurării lucrărilor. Umpluturile se vor executa respectând cu stricteţe standardele şi normativele în vigoare precum şi indicaţiile din proiect. În cazul lucrărilor pe timp friguros se vor respecta indicaţiile din normativul C 16-84. Pentru evitarea pierderilor, precum şi a accidentelor de muncă săpăturile se vor executa numai atunci când există premize pentru continuarea imediată cu următoarele operaţiuni de construcţii (fundaţii, izolaţii hidrofuge, etc.), în condiţiile în care sunt create drumuri provizorii şi rampe de acces cu pante şi îmbrăcăminţi adaptate utilajelor ce se vor utiliza şi sezonului, taluzele nu prezintă pericol şi se asigură sistemul de colectare şi evacuarea apelor pe toată durata lucrărilor. 6. VERIFICAREA ÎN VEDEREA RECEPŢIEI La atingerea cotei de fundare se va întocmi proces verbal de lucrări ascunse privind natura terenului de fundare şi corespondenţă cu prevederile din studiul geotehnic. În cazul lucrărilor de consolidare a terenului de fundare se vor face verificările specifice prevăzute în standarde şi prescripţii, metodei de consolidare prevăzută în proiect. Toate buletinele de încercări şi rezultatele verificărilor se vor consemna în procese verbale. În cazul în care se constată abateri de la proiect şi/sau de la normativele şi standardele în vigoare se va dispune, după caz, remedierea sau refacerea lucrărilor. B. LUCRĂRI DE BETON 1. GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru executarea lucrărilor de beton simplu şi armat (monolit sau prefabricat). 2. STANDARDE ŞI PRESCRIPŢII NE–012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton

armat C 11-74 Instrucţiuni pentru alcătuirea şi folosirea în construcţii a

panorurilor din placaj pentru construcţii C 162-73 Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor

metalice plane pentru pereţi din beton monolit la clădiri C 28-83 Instrucţiuni tehnice pentru executarea prin sudură electrică a

îmbinărilor şi înădirilor la armăturile din oţel-beton



100/29

SECŢIA C. I.







STAS 438/1-89 Oţel beton laminat la cald STAS 438/2-91 Sârmă trasă pentru beton armat NP 112-04 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii

directe la construcţii P 73-78 Instrucţiuni pentru proiectarea şi execuţia recipienţilor din beton

armat şi beton precomprimat pentru lichide P 100/1-2006 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor P 130-88 Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor C 16-84 Normativ pentru executarea lucrărilor pe timp friguros C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor STAS 790-84 Apa pentru mortare şi betoane STAS 1667-76 Agregate naturale pentru betoane SR 388-1995 Ciment Portland STAS 1759-88 Încercări pe betonul proaspăt STAS 1275-88 Încercări pe betonul întărit STAS 1799-88 Frecvenţa încercărilor pentru verificarea calităţii mortarelor şi

betoanelor STAS 3519-76 Verificarea impermeabilităţii la apă P 118.99 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind

protecţia la acţiunea focului Ordin MLPAT 9/N/15.03.1993 Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii 3. MATERIALE - apa pentru betoane; - agregate naturale, silicioase, de balastieră 31 mm; - ciment conform tipului prevăzut în proiect; - aditivi pentru betoane; - armături oţel-beton; - cofraje. 4. MANIPULARE, TRANSPORT, DEPOZITARE Cimentul vrac sau ambalat în saci va fi însoţit de certificat de calitate. Se vor respecta cu stricteţe perioada maximă şi condiţiile de depozitare specificate în prescripţiile legale. Cimentul vrac se va transporta numai cu vagoane sau autovehicule fizico-chimice în celule tip siloz. Cimentul ambalat în saci se va transporta în vagoane sau containere închise. Depozitarea se va face în încăperi ferite de umezeală, cu verificarea caracteristicilor fizico-chimice şi a perioadei de depozitare. Înainte de utilizare se va verifica îndeplinirea condiţiilor tehnice din normative pentru: agregate, apă, aditivi. Oţelul–beton livrat sub formă de bare, colaci sau pachete de plase sudate se va depozita, pe sorturi (mărci, diametre) platforme betonate pentru a se evita contaminarea cu noroi, diverse unsori, etc. precum şi ruginirea excesivă. Materialul va fi însoţit de certificate de calitate. Este indicat ca înainte de debitare să se facă probe mecanice şi de sudabilitate.



100/29

SECŢIA C. I.







Elementele prefabricate, însoţite de certificate de calitate, se vor transporta şi depozita în condiţii care să asigure evitarea apariţiei degradărilor. 5. EXECUŢIA LUCRĂRILOR Execuţia lucrărilor se va face, pe faze, numai de către echipe specializate. Montarea elementelor prefabricate se va face conform prescripţiilor din fişa tehnologică. Cofrajele, executate conform proiectului tehnologic elaborat de constructor, trebuie să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare prevăzut în proiect, să fie etanşe, să fie stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor ce apar la turnarea betonului. Montarea armăturilor se poate face numai după recepţia calitativă a cofrajelor. Armătura se va menţine la poziţie cu diverse dispozitive (ex.: capre, distanţieri) acordându-se o atenţie deosebită asigurării stratului de acoperire prevăzut în proiect. Piesele înglobate vor fixa numai pe cofraj, iar atunci când este necesar vor fi poziţionate cu dispozitive speciale. Se va urmări ca distanţa dintre armături să permită atât trecerea agregatelor minerale cât şi a dispozitivelor utilizate la turnarea betonului (furtune, pervibratoare), fiind absolut interzisă dirijarea jetului de beton pe armătură. După recepţia armării se trece la turnarea betonului. Se va verifica suprafaţa pe care se va tura din punct de vedere a umidităţii, rugozităţii, temperaturii (minim +50C, maxim +180C), atât condiţii impuse prin proiect. Betonul va fi preparat în staţii centralizate şi va fi livrat cu autobetoniere. La locul de turnare, ca şi la staţia de preparare se vor prleva periodic, conform Normativului C 140-86, probe necesare lucrabilităţii, temperaturii precum şi a caracteristicilor mecanice pe beton întărit. Turnarea se face continuu până la rosturile prevăzute în proiect sau fişa tehnologică. Pentru asigurarea condiţiilor favorabile de întărire şi pentru a se reduce deformaţiile datorate contracţiei se va asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile la elemente obişnuite şi 28 zile la rezewrvoare pentru lichide. C. RECEPŢIA LUCRĂRII Recepţia se face prin examinarea directă. Se verifică: - certificate de calitate ale materialelor utilizate; - existenţa şi conţinutul proceselor verbale de recepţie calitativă pentru: cofraj, armare, piese înglobate, etc., precum şi a celor încheiate la fazele determinative; - constatări efectuate pe parcursul execuţiei; - aspect, dimensiuni, cote de nivel; În cazul constatării unor deficienţe se vor stabili măsurile de remediere sau de refacere a lucrării.



100/29

SECŢIA C. I.







CAIET DE SARCINI CONFECŢII METALICE

A. CONSTRUCŢII METALICE Prezentul caiet de sarcini cuprinde următoarele capitole: CAP. I - Reglementări privitoare la execuţia şi controlul structurilor metalice. CAP. II - Reglementări pentru execuţia şi controlul execuţiei unor elemente de construcţii speciale din metal. CAP. III - Instrucţiuni privind protecţia muncii. CAP. IV - Instrucţiuni P.S.I. CAPITOLUL I REGLEMENTĂRI PRIVITOARE LA EXECUŢIA ŞI CONTROL STRUCTURILOR METALICE. 1. Generalităţi. Prezentul caiet de sarcini se aplică la execuţia în uzină şi pe şantier a structurilor metalice. La execuţia acestei structuri se vor respecta integral toate reglementările şi prevederile în vigoare privind execuţia, verificarea calităţii execuţiei şi recepţia obiectivelor de investiţii în construcţii. Întreprinderile executante care contribuie la execuţia structurii metalice, răspund direct de buna execuţie şi de calitatea lucrărilor ce le revin în conformitate cu planurile de execuţie, cu prevederile standardelor, normativelor şi instrucţiunilor tehnice în vigoare şi cu prevederile prezentului CAIET DE SARCINI. Elementele, subansamblele şi structurile metalice se vor executa conform planurilor de execuţie predate de proiectant. Execuţia structurii metalice, verificarea calităţii, ca şi recepţia lucrărilor, se vor face în general pe baza următoarelor standarde, instrucţiuni şi normative: a) - STAS 767/0-88 - Construcţii civile, industriale şi agricole. Condiţii tehnice generale de calitate; b) - STAS 767/2-78 - Construcţii civile, industriale şi agricole. Îmbinări nituite cu şuruburi de construcţii din oţel. Prescripţii de execuţie; c) - STAS 10108/0-78 - Calculul elementelor din oţel (Capitolul: Indicaţii constructive); d) - SR EN 95817: 1993 - Îmbinări sudate cu arc electric din oţel. Ghid pentru nivelul de acceptare al defectelor; e) - C 133/82 - Instrucţiuni tehnice privind îmbinările elementelor de construcţii metalice de înaltă rezistenţă pretensionată; f) - C 150/99 - Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel construcţiilor civile, industriale şi agricole; g) - Normativ C 56/2002 pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente; h) - STAS 9532/1-74 - Examinarea sudorilor. Prescripţii generale. Responsabilul C.T.C. cu problemele controlului uzinării va trebui să cunoască prevederile CAIETULUI DE SARCINI.



100/29

SECŢIA C. I.







Organele C.T.C. ale uzinei vor fi examinate şi autorizate, conform prevederilor pentru maiştri sudori, în ce priveşte condiţiile şi cerinţele de control specifice execuţiei structurii metalice. Lucrările de montaj pe şantier vor fi conduse de un inginer cu experienţă în asemenea lucrări, ajutat de maiştri montatori, având şi ei o bogată, recunoscută activitate în acest domeniu. Pe fiecare schimb va fi permanent pe şantier un maistru montator care va cobduce şi supraveghea lucrările de montaj. Pentru execuţia îmbinărilor cu SIRP se va apela la un Institut de specialitate (eventual laboratorul M.C.Ind.), care va instrui personalul pentru executarea acestor lucrări şi va urmări pe parcurs, prin sondaj, calitatea lor. Verificarea curentă pe şantier a calităţii elementelor şi îmbinărilor cu SIRP se va face conform cu prevederile din Instrucţiunile tehnice privind îmbunătpţirile elementelor de construcţii metalice cu SIRP - Indicativ C 133/82, cap. 3, cu excepţia calităţii şuruburilor şi piuliţelor, care trebuie să corespundă cap. 5, din aceleaşi instrucţiuni. 2. Condiţii de execuţie. 2.1. Uzinarea va fi începută după ce unitatea de execuţie va elabora documentaţia tehnică prevăzută la pct. 1.4.2 din STAS 767/0-88. 2.2. Materialele folosite pentru execuţia construcţiei metalice sunt cele prevăzute în proiect. Mărcile şi clasele de calitate ale oţelurilor, precum şi caracteristicile mecanice ale şuruburilor, piuliţelor şi şaibelor nu pot fi schimbate fără acordul scris prealabil al proiectantului (vezi STAS 767/0-88). 2.3. Toate materialele trebuie să fie marcate şi să fie însoţite de certificate de atestare a calităţii, conform standardelor de produs. În caz de dubiu asupra unor certificate sau lipsa acestora, unitatea de execuţie va face verificările necesare pentru determinarea calităţii materialelor puse în operă, întocmind şi eliberând certificate de calitate, conform standardelor de produs. 2.4. Dacă proiectul nu prevede altfel, se admit pentru materialele folosite defectele de suprafaţă, defecte interioare şi abateri limită de la formă şi dimensiuni, conform pct. 2.2 şi 2.3 din STAS 767/0-88. 2.5. Pentru execuţia îmbinărilor sudate vor fi folosiţi numai sudori atestaţi, conform STAS 9532/1-74 - Examinarea sudorilor - Prescripţii generale. 2.6. Îndreptarea, îndoirea, trasarea şi tăierea pieselor se vor face în conformitate cu prevederile pct. 3.1, 3.2 şi 3.3 din STAS 767/0-88. 2.7. Marginile şi feţele laminate ce urmează să se îmbine prin sudură vor fi uscate şi curăţate de impurităţi sau de oxizi până la luciu metalic. 2.8. Sudarea construcţiilor metalice se va executa la o temperatură de peste 0oC, în general în ateliere şi în spaţii închise. În cazul executării lucrărilor de sudură în aer liber, trebuie luate măsuri pentru protejarea locului de sudare şi a sudorului, de vânt, ploaie şi zăpadă. 2.9. La asamblarea pieselor se va ţine seama de deformaţiile ce rezultă din sudură, cotele prevăzute în planurile de execuţie fiind date pentru piesele gata sudate.



100/29

SECŢIA C. I.







2.10. Verificarea şi încercările sudurilor se vor face corespunzător clasei stabilite prin proiect, în conformitate cu STAS 9398-83 - Îmbinări sudate prin topire a oţelurilor. Clase de execuţie. Sudurile care nu au clasa de calitate stabilită prin proiect se vor executa corespunzător clasei IV din STAS. 2.11. În cazul când proiectul nu prevede altfel, găurile pentru îmbinările cu şuruburi se vor executa cu toleranţele din SR ISO 273: 1994 - Găuri de trecere pentru organe de asamblare filetate. Este interzisă ajustarea găurilor cu pila sau lărgirea lor cu dornuri sau cu flacără oxiacetilenică. 2.12. În final, construcţiile metalice trebuie să corespundă formelor şi dimensiunilor din proiect, respectându-se când este cazul toleranţele prescrise. 2.13. Protecţia anticorozivă la uzinare se va executa conform pct. 3.6 din STAS 767/0-88. 2.14. Marcarea, recepţia, depozitarea, livrarea şi transportul construcţiilor metalice se vor face conform pct. 5 şi 6 din STAS 767/0-88. 2.15. Controlul uzinării se va face pe faze şi final în conformitate cu Legea 10/91, cap. II - Sistemul calităţii în construcţii., Legea calităţii produselor şi serviciilor şi cu prescripţiile corespunzătoare menţionate mai sus, urmând ca unitatea de execuţie să elibereze certificate de calitate pentru produsele executate, la care va anexa obligatoriu copii de pe buletinele de încercări pentru toate încercările efectuate. Întreprinderea ce uzinează piesele metalice, are obligaţia ca înainte de începerea uzinării să verifice planurile de execuţie. O atenţie deosebită se va da verificării tipurilor şi formelor cusăturilor sudate prevăzute în proiect. În cazul constatării unor deficienţe sau în vederea uşurării uzinării (de exemplu alte forme ale rosturilor îmbinărilor sudate, precum şi poziţia joantelor de atelier suplimentare), se va proceda după cum urmează: a) - Pentru deficienţe care nu afectează structura metalică din punct de vedere al rezistenţei sau montajului (neconcordanţa unor cote, diferenţe în extrasul de materiale, etc.), uzina efectuează modificările respective, comunicându-le în mod obligatoriu şi proiectantului; b) - Pentru unele modificări care ar afecta structura din punct de vedere al rezistenţei sau montajului, comunică proiectantului propunerile de modificări pentru a-şi da avizul; c) - Orice modificare de proiect se va face numai cu aprobarea prealabilă, scrisă a proiectantului; d) - Modificările mai importante se introduc în planurile de execuţie de către proiectant; pentru unele modificări mici acestea se pot face de uzină după ce primeşte avizul în scris al proiectantului. După verificarea proiectului şi introducerea eventualelor modificări, uzina constructoare întocmeşte documentaţia de execuţie care trebuie să cuprindă: a) - Toate operaţiile de uzinare pe care le necesită realizarea elementelor începând de la debitare şi terminând cu expedierea lor; b) - Tehnologia de debitare şi tăiere;



100/29

SECŢIA C. I.







c) - Tehnologia de sudare, conform procedeelor omologate de sudare; d) - Procesul tehnologic de execuţie pentru fiecare subansamblu în parte, care trebuie să asigure îmbinărilor sudate cel puţin aceleaşi caracteristici mecanice ca şi cele ale metalului de bază care se sudează, precum şi clasele de calitate, prevăzute în proiectul pentru cusăturile sudate. Înainte de debitare şi tăiere, marcajele privind calitatea materialului şi numărul şarjei se vor transmite pe fiecare element rezultat. 3. Condiţii de montaj. 3.1. Montajul construcţiei metalice va fi început după ce unitatea de montaj va elabora documentaţia tehnică de montaj prevăzută la pct. 1.4.3 din STAS 767/0-88. 3.2. Înainte de începerea montajului construcţiei metalice se vor verifica obligatoriu: a) - Exactitatea axelor principale ale construcţiei; b) - Axele principale ale fundaţiilor şi cotele de nivel în raport cu proiectul; c) - Amplasamentul buloanelor de ancoraj ale construcţiei metalice şi cota de nivel a acestora în raport cu proiectul. 3.3. La montaj, în cazul când proiectul nu prevede altfel, se vor respecta corespunzător prescripţiile de la paragr. 1, admiţându-se toleranţele şi abaterile prescrise în acesta. 3.4. Pentru sudurile de montaj se vor respecta corespunzător toate indicaţiile referitoare la sudură de la paragr. 2. 3.5. Vopsirea finală se face conform prevederilor din memoriu tehnic şi deviz. 3.6. Controlul montajului se face prin C.T.C.-ul constructorului şi prin delegaţii beneficiarului, în conformitate cu Legea 10/91, privind asigurarea durabilităţii siguranţei în exploatare, funcţionalităţii şi calităţii construcţiilor şi cu Normativul pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii-montaj C 56-85. Pentru lucrările cu caracter ascuns se vor întocmi procese-verbale de lucrări ascunse, în conformitate cu instrucţiunile pentru verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor ascunse la construcţii. 4. Materiale. 4.1. Materiale de bază. Materialele de bază sunt indicate în planurile de execuţie, pentru fiecare reper în parte. În caz de dubiu, întreprinderea executantă va cere avizul proiectantului. Eventualele schimbări ale mărcilor şi claselor de calitate ale laminatelor prevăzute în proiect, nu sunt admise decât cu aprobarea scrisă a proiectantului. Toate laminatele folosite trebuie să corespundă prevederilor din standardele de produse. Laminatele din oţel trebuie să fie însoţite de certificate de calitate uzinale şi să fie marcate de către uzina producătoare. Întreprinderea de uzinare verifică la fiecare lot de produse laminate de acelaşi tip, aprovizionate de aceeaşi oţelărie, calitatea laminatelor prin analize chimice şi încercări mecanice. Încercările mecanice şi tehnologice sunt: a) - Încercarea la tracţiune, conform STAS 200-87; b) - Îndoirea la rece, conform STAS 777-88;



100/29

SECŢIA C. I.







c) - Încovoierea prin şoc pe epruvete cu crestătura în V sau U, dispusă perpendicular pe suprafaţa tablei (la laminate cu grosimea t = 10 mm), conform SR EN 10045-1: 1993. Extragerea epruvetelor se va face conform prevederilor STAS 7342-89. Laminatele livrate din bazele de aprovizionare trebuie să fie însoţite de certificate de calitate, conform prevederilor standardelor de produse. Defectele de suprafaţă şi interioare ale laminatelor trebuie să corespundă punctului 2.2 din STAS 767/0-88. În caz de dubiu uzina constructoare este obligată să facă toate verificările din prezentul capitol. Şuruburile obişnuite folosite la montaj pentru prinderi provizorii vor fi şuruburi grosolane , conform STAS 920-91, cu piuliţe, conform STAS 922-89. Pentru îmbinările de rezistenţă cu şuruburi obişnuite, prevăzute ca atare în proiectele de execuţie, se vor folosi şuruburi semiprecise sau precise, conform STAS 4272-89, cu piuliţe, conform STAS 4071-89, din grupa de caracteristici mecanice 4.6, pentru piese din OL 37 şi 6.6, pentru piese din OL 52, confom STAS 2700/3-89, cu piuliţe, conform SR EN 20898-2: 1997. Pentru îmbinarea cu şuruburi a profilelor U şi T se vor folosi şaibe, conform STAS 2242-80. 5. Organizarea controlului calităţii. Controlul calităţii se va face conform prevederilor din STAS 767/0-88, din fişele tehnologice şi procesele tehnologice de execuţie, conform proiectului pe fiecare execuţie în parte (sortarea laminatelor şi pregătirea lor, trasarea, debitarea, asamblarea provizorie în vederea sudării, prinderea provizorie, sudarea, remedierea defectelor, prelucrarea cusăturilor, etc.). În vederea urmăririi controlului execuţiei, uzina va întocmi şi completa fişe de urmărirea execuţiei şi fişe de măsurători. În fişe se vor trece pentru fiecare piesă, marca şi clasa de calitate a oţelului, precum şi şarja şi numărul certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa debitată. În mod analog, pentru fiecare cusătură sudată, în fişă se va trece poansonul sudorului şi numele maistrului care a supravegheat şi controlat execuţia. Pe schiţe se vor însemna şi locurile unde s-au făcut eventualele remedieri ale cusăturilor sudate (defecte interioare), însoţite de note explicative scrise pe schiţă. Fişele de urmărire şi măsurători întocmite pentru fiecare piesă şi subansamblu sudat, vor fi semnate de C.T.C.-uzină şi prezentate la recepţia subansamblelor, odată cu restul documentelor de recepţie. 6. Execuţia cusăturilor sudate. Toate cusăturile sudate se execută conform prevederilor procesului tehnologic de sudare întocmit de uzină. Cusăturile sudate trebuie să corespundă dimensiunilor din proiect sau celor prevăzute în procesul tehnologic, dacă acestea din urmă sunt diferite. Aspectul cusăturilor trebuie să rezulte neted şi uniform şi lipsit de defecte.



100/29

SECŢIA C. I.







La sudarea unui rest, hafturile se vor tăia polizându-se locul lor sau ele se vor topi parţial şi îngloba în cusăturile respective, după cum este prevăzut în procesul tehnologic de sudare. În ultimul caz locul hafturilor se curăţă de eventualele cuiburi de rugină, etc, hafturile se vor examina cu atenţie încă o dată în ceeace priveşte lipsa fisurilor, cele cu defecte tratându-se prin polizare şi resudare. La înglobarea lor prin sudură în cusături, se va asigura o perfectă legătură între ele şi restul materialului depus ulterior. Arcul electric va fi amorsat numai pe plăcuţele terminale tehnologice în rosturi de sau pe piese speciale de amorsare. Se vor lua măsuri ca să nu se producă deteriorări ale pieselor în timpul sudării sau stropirea lor cu metal topit. Zgura de pe cusături se îndepărtează numai după răcirea normală a acestora. Craterele neumplute se vor îndepărta prin crăiţuire, polizare şi resudare. La sudurile prevăzute cu resudarea rădăcinii, completarea cu sudură la rădăcină se face după crăiţuirea şi polizarea rostului. La sudarea în mai multe straturi suprafaţa stratului anterior va fi curăţată de zgură, după care va fi examinată de sudor cu ochiul liber şi la nevoie cu lupa. Nu se admit fisuri, lipsa de topire, nepătrunderi sau alte defecte neadmise de elementele de calitate ale cusăturii, prevăzute în proiect, conform Instrucţiunilor tehnice C 150-1999. Dacă se constată fisuri sau în caz de dubiu sudorul va anunţa maistrul sau inginerul sudor pentru stabilirea cauzelor şi măsurilor de remediere. Se recomandă ca acolo unde este posibil, sudura săse facă în poziţie orizontală. Sudurile de poziţie (verticale, peste cap în cornişe) pe şantier sau la montaj, vor fi executate numai de sudori cu experienţă în asemenea lucrări, instruiţi, verificaţi şi autorizaţi. Se interzice sudarea elementelor de oţel la temperaturi sub +50C fără aplicarea de măsuri speciale prevăzute în procesele tehnologice executate. 7. Condiţii de calitate ale cusăturilor sudate. Indiferent de tipul îmbinărilor şi forma cusăturilor, calitatea cusăturilor sudate se verifică dimensional, vizual prin examinarea exterioară şi cu lupa, prin ciocănire, cu lichide penetrante, excepţional şi prin sfredelire. Cusăturile cap la cap vor fi de clasa 2 de calitate. Abaterile dimensionale şi de formă ale cusăturilor sudate, cât şi defectele de suprafaţă neadmise sunt cele din tabelul 7, pentru clasa de calitate indicată în planurile de execuţie din Normativul C 150-99. La examinarea exterioară şi cu lichide penetrante nu se admit: a) - Fisuri sau crăpături de nici un fel; b) - Crestături de topire (şanţuri marginale) mai adânci de 5% din grosimea pieselor sudate, dar cel mult 1 mm la piese mai groase de 30 mm; c) - Cratere; d) - Cratere iniţiale şi finale; e) - Supraînălţări sau adâncituri neadmise;



100/29

SECŢIA C. I.







f) - Suduri cu solzi pronunţaţi sau rizuri perpendiculare pe direcţia longitudinală a cusăturilor; g) - Scurgeri de metal sau stropi reci înglobaţi în cusătură. La verificarea prin ciocănire cu ciocanul uşor (de 250 g) prin care se determină compactivitatea sudurii, sunetul trebuie să fie clar. Dacă există dubiu asupra calităţii sudurilor de colţ se admit şi găuri de control şi anume maxim o gaură de 812 mm diametru, la 24 m lungime de cusătura sudată, după care aceasta se umple cu sudură. La examinarea prin găurire nu se admit ca: a) - Lipsa de pătrundere la rădăcină sau între straturi; b) - Incluziuni de zgură în filoane la rădăcina cusăturii; c) - Lipsa de topire pe margini sau între straturi. 8. Îmbinări cu şuruburi. Îmbinările cu şuruburi obişnuite se execută şi se controlează, conform pct. 4 din STAS 767/2-78, iar cele cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate (SIRP), conform STAS 9330-84 şi Instrucţiunilor tehnice C 133-82. Găurile pentru îmbinări cu şuruburi şi SIRP se dau după terminarea lucrărilor de sudare a eventualelor remedieri şi îndreptări ale pieselor. Pentru îmbinările de montaj, găurile se vor da cu 12 mm mai mici, urmând ca ele să fie aşezate la diametrul definitiv după asamblarea de probă în uzină a subansamblelor şi prinderea provizorie a tuturor pieselor ce se îmbină. 9. Control de autor. 9.1. Pentru exercitarea controlului de autor, unitatea executantă a construcţiei metalice va anunţa obligatoriu proiectantului data începerii uzinării. Controlul pe parcursul execuţiei are drept acoperire respectarea calităţii execuţiei, a prevederilor din prezentul CAIET DE SARCINI şi din procesul tehnologic de uzinare cu toate fazele de execuţie. Controlul permanent se face pentru fiecare fază de execuţie de maiştri, de inginerul sudor, organul C.T.C. al uzinei, conform metodologiei proprii. Delegatul întreprinderii de montaj şi beneficiarul fac controale prin sondaj. Toate organele care efectuează controlul permanent sau prin sondaj vor fi instruite şi autorizate în vederea efectuării acestui control. Pe parcursul execuţiei, prin sondaj se vor efectua şi controale de către comisii de delegaţi ai beneficiarului şi proiectantului. În vederea urmăririi efectuării controalelor în timpul execuţiei, se va înfiinţa un registru de control ce va fi ţinut în biroul secţiei sau atelierului ce execută lucrarea. În acest registru se vor trece următoarele: a) - Data controlului; b) - Cine a efectuat controlul; c) - Constatările făcute; d) - Semnătura persoanelor care au efectuat controlul. În continuare se vor trece, de către întreprinderea executantă, măsurile luate şi apoi semnătura coordonatorului tehnic al colectivului de uzinare.



100/29

SECŢIA C. I.







9.2. Reguli generale privind montajul şi recepţia pe şantier. Controlul de autor în şantier se va executa de către proiectant la fazele de execuţie indicate în memoriu, faze la care beneficiarul şi constructorul sunt obligaţi să anunţe proiectantul. Întreprinderea care execută montajul va întocmi documentaţia tehnică de montaj, conform pct. 3 din prezentul CAIET DE SARCINI, care trebuie să cuprindă şi: a) - Tehnologia de montaj; b) - Tehnologia de asamblare-sudare a îmbinărilor sudate pe şantier; c) - Tehnologia de execuţie a îmbinărilor cu SIRP. Toate aceste tehnologii trebuie să ţină seama de prevederile prezentului CAIET DE SARCINI şi de standardele, normativele, instrucţiunile şi reglementările în vigoare şi trebuie aduse la cunoştinţa proiectantului şi beneficiarului. Descărcarea, manipularea şi depozitarea pieselor, elementelor şi subansamblelor pe şantier, se va face în aşa fel încât să se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau deformarea acestora, precum şi să fie uşor identificate la montaj. Grinzile cu zăbrele trebuie rezemate numai la noduri pentru a nu se deforma. Recepţia pe şantier a elementelor structurii metalice se va face, conform pct. 5.2 din STAS 767/0-88. La ridicarea şi manipularea elementelor în timpul montajului, acestea vor fi prinse de cârlige, lanţuri sau cabluri cu ajutorul ghearelor cu şurub sau altor piese asemănătoare. Se interzice sudarea la temperatura de sub +50C. În cazul în care va fi necesară sudarea la temperaturi mai joase, întreprinderea de montaj, cu acordul proiectantului, va întocmi o tehnologie de sudare specială pentru acest caz. Se interzice sudarea de piese auxiliare de montaj (urechi, cârlige, etc.), de piesele şi subansamblele de rezistenţă ale structurii sau găurirea acestora fără aprobarea scrisă a proiectantului. Înainte de montarea unei piese în poziţia din proiect, se va face o măsurare corectă a distanţei dintre piesele între care trebuie montată sau de care trebuie fixată şi se va compara cu aceea a piesei ce se montează. În caz de nepotrivire, întreprinderea de montaj poate face ajustările necesare, dacă acestea nu afectează rezistenţa piesei sau structurii şi la nevoie va cere avizul proiectantului. Poziţia corectă a pieselor ce se montează ca şi dimensiunile structurii se verifică în timpul montajului prin măsurători repetate. Lucrările de sudare pe şantier vor fi conduse şi verificate permanent de un inginer pe schimb şi un număr de maiştri, proporţional cu volumul lucrărilor de montaj ce se execută simultan. Inginerul sudor trebuie să aibă experienţă în executarea lucrărilor de sudură. Sarcinile inginerului sudor sunt conform Anexei A. Maiştrii sudori vor fi instruiţi, verificaţi şi autorizaţi pentru tipul de lucrări de sudare ce se folosesc la structura metalică, ţinând seama de tipul îmbinărilor şi poziţiilor de sudare. Sarcinile maiştrilor sunt cele din Anexa B ale prezentului CAIET DE SARCINI.



100/29

SECŢIA C. I.







Sudorii ce vor executa îmbinările sudate la montaj pe şantier, trebuie să fie în măsură să execute în bune condiţii cusăturile sudate în orice poziţie de sudare şi pentru orice tip de suduri, precum şi să lucreze la înălţime pe schele. În acest scop, şi ţinând seama de importanţa lucrării, se recomandă ca sudorii să fie recrutaţi dintre cei mai buni sudori care au sudat construcţii cu suduri în poziţie. Sudorii trebuie să fie verificaţi şi autorizaţi pentru procesele de sudură aplicate, indiferent dacă execută suduri pe şantier sau în uzină. Condiţiile de calitate ale cusăturilor sudate sunt acelea de la pct. 8 din prezentul CAIET DE SARCINI. Verificările calităţii lucrărilor se vor face pe fiecare fază de lucru, conform tehnologiei de asamblare-sudare, întocmită şi avizată, conform pct. 6 din prezentul CAIET DE SARCINI. Instrucţiunile de şantier cu SIRP se vor executa şi verifica, conform cu Instrucţiunile tehnice C 133-82. Recepţia structurii metalice se va face, conform reglementărilor în vigoare privind efectuarea recepţiei obiectivelor de investiţie, ţinând seama şi de prevederilor pct. 5.3 din STAS 767/0-88. 10. Prescripţii de exploatare. 10.1. După darea în exploatare, construcţia metalică nu va fi supusă altor solicitări în afara celor înscrise în memoriu tehnic. 10.2. În timpul exploatării nu se va schimba destinaţia construcţiei şi nu se va modifica structura constructivă. 10.3. Beneficiarul va face revizii periodice ale construcţiei metalice, verificându-se cu această ocazie în special îmbinările de montaj. În afara reviziilor periodice normate sunt necesare revizii şi verificări suplimentare şi anume: a) - În primele 6 luni de la darea în exploatare; b) - În caz de accidente la utilajele sau elementele montate pe construcţia metalică; c) - În caz de supraîncărcări, explozii, cutremure, incendii, tasări de fundaţii, vânturi puternice, etc. Defectele constatate la verificări revizii se înscriu într-un proces-verbal şi se remediază. Lucrările de reparaţii şi consolidări se vor face în conformitate cu art. 11 din Legea 10/91. Întreţinerea curentă a construcţiei metalice, constă în menţinerea în stare bună a protecţiei anticorozive înscrisă în proiect. CAPITOLUL II REGLEMENTĂRI PENTRU EXECUŢIA ŞI CONTROLUL EXECUŢIEI UNOR ELEMENTE DE CONSTRUCŢII SPECIALE DIN METAL. În prezentul CAIET DE SARCINI s-au considerat construcţii speciale următoarele: 1. Şuruburi pentru fundaţii. Şuruburile grosolane sunt cuprinse în STAS 2350-92 - Şurub pentru fundaţii, unde se stabilesc dimensiunile şi calitatea şuruburilor de ancoraj.



100/29

SECŢIA C. I.







Sunt menţionate STAS-urile 2700/1,2,3-89; 2700/5-88; 2700/6-92; 2700/7,8-82; 2700/9-78; 2700/10-92; 2700/11-84; 2700/12-86; 2700/13-89; 6564-84; 4924-89; 3508/1-80; 8152-82, unde se dau date privitoare la filete, dimensiuni, organe de asamblare, condiţii de calitate şi execuţie. În capitolul Execuţie se dau date despre realizarea tijelor, filetului (prin aşchiere sau rulare) sau forma vârfului. În manualele de specialitate sunt date prin tabele Dimensiunile normale ale buloanelor din oţel rotund (filet metric), tip KTIS şi Date de execuţie pentru ancorajele stâlpilor care sunt introduse în găuri de ancoraj lărgite, umplute cu beton. 2. Învelitori şi pereţi din tablă profilată, a căror execuţie este reglementată în Instrucţiuni tehnice pentru prinderea şi montajul tablelor la rece, profilate, la executarea învelitorilor şi pereţilor - Indicativ C 172-88, publicate în Buletinul Construcţiilor vol. 10/87. În prima parte a normativului sunt prevăzute detalii şi instrucţiuni comune învelitorilor şi pereţilor din tablă, şi anume: a) - Materiale (tablă cutată, tablă ondulată); b) - Organe de asamblare (şuruburi autofiletante, nituri oarbe, agrafe, şuruburi obişnuite fără piuliţă, bolţuri împuşcate, şuruburi obişnuite cu piuliţă, etc.); c) - Protecţie anticorozivă pentru tablă neagră şi pentru cea zincată (STAS-uri 10166/1-77; 10702/1-83; 10702/2-80; 7221-90; 10128-86); d) - Unelte, scule, dispozitive şi utilaje pentru executarea lucrărilor de închidere cu tablă profilată; e) - Tehnologie de montare a tablelor profilate pe elemente de rezistenţă. La executarea învelitorilor se vor avea în vedere principalele operaţii de execuţie, şi anume: a) - Operaţii preliminare; b) - Montajul tablelor; c) - Executarea petrecerilor; d) - Asamblarea prin organe de asamblare; e) - Indicaţii pentru diferite sisteme de prindere (prinderea tablei profilate pe pane, prinderea tablelor între ele, folosirea niturilor oarbe, folosirea schelelor de lucru, etc.). La executarea pereţilor se vor avea în vedere următoarele: a) - Procedee şi condiţii de execuţie (condiţii pentru scheletul de rezistenţă, controlul tablei profilate, protecţia anticorozivă suplimentară înainte de montaj, depozitare, montaj îmbinări, organe de asamblare pentru table, etc.); b) - Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor (STAS 767/0-88 - Verificarea profilelor de rezistenţă a tablei profilate şi a elementelor de asamblare); c) - Măsuri privind tehnica securităţii muncii sunt cuprinse în Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, dat de Ministerul Industriilor, din 1993. CAPITOLUL III Instrucţiuni privind protecţia muncii. Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii-montaj în condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.



100/29

SECŢIA C. I.







La execuţia lucrărilor de constructii-montaj, se vor respecta Normele Generale de Protecţia Muncii, elaborate de Institutul de Cercetări Ştiintifice pentru Protecţia Muncii (I.C.S.P.M.), în colaborare cu specialişti din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (M.M.P.S.) şi ai Institutului de Igienă, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate. 1. Obligaţiile Executantului. Art. 208. Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii în condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. În acest scop este obligat: a) - Să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punct de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni, solicitând proiectantului modificările necesare conform prevederilor legale; b) - Să aplice prevederile cuprinse în legislaţia şi normele de securitate a muncii, precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază, de serviciu şi auxiliare necesare realizării constructiilor; c) - Să execute toate lucrările prevăzute în documentaţia tehnică în scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrarilor de construcţii-montaj în conditii de securitate a muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul când constată că măsurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzătoare, să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesare; d) - Să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică în vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii în cazurile deosebite apărute la executarea lucrărilor de constructii; e) - Să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor, precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţii. 2. Obligaţiile Investitorului. Art. 209. Investitorul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj în condiţii care să asigure securitatea muncii. În acest scop are obligaţia: a) - Să analizeze proiectul din punct de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi în cazul în care constată deficienţe, lipsuri sau neconcordanţe fată de prevederile legislaţiei în vigoare, să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate, completarea documentaţiei tehnice sau punerea în concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislatie; b) - Să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a muncii pentru lucrările prevazute la art. 207, lit. g; c) - Să colaboreze cu proiectantul şi executantul, dupa caz, în scopul rezolvării anumitor probleme de securitate a muncii; d) - Pentru lucrările de construcţii ce se execută în paralel cu desfaşurarea procesului de producţie, să încheie cu executantul un protocol-anexă la contract, în care se va delimita suprafata pe care se execută lucrările, pentru care răspundarea privind asigurarea măsurilor de protecţia muncii revine executantului, şi se vor specifica condiţiile necesare a fi respectate de executant, astfel încât desfaşurarea procesului de producţie în conditii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitent cu acesta; e) - Să controleze cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii-montaj, realizarea de către executant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute în documentaţia



100/29

SECŢIA C. I.







tehnică, refuzînd recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punct de vedere al securităţii muncii; f) - Să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci când determinările privind microclimatul, zgomotul şi vibraţiile, iluminatul efectuate în timpul probelor tehnologice, nu corespund documentaţiei tehnice. CAPITOLUL IV INSTRUCŢIUNI P.S.I. Se vor respecta normele P.S.I. specifice: a) - Decretul 232/1974, art. 13, privind prevenirea şi stingerea incendiilor; b) - Decretul 290/1077, privind aprobarea normelor generale de protecţie la acţiunea focului, P 118-1983; c) - Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului, P 118-1999; d) - Normele de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul nr.30/1981-M.I.Ch.şi Ordinul nr.43/1981 al M.I.M.U.E.E., cap.1.2.7. Notă! Investitorul va solicita executantului şi va verifica întocmirea proceselor-verbale de recepţie a materialelor şi a proceselor-verbale de lucrări ascunse. B. PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII METALICE 1. Generalităţi. Acest capitol cuprinde specificaţii pentru protecţia anticorozivă a tuturor elementelor metalice montate suprateran, confecţionate din profile (laminate la cald sau formate la rece), ţevi cu secţiuni circulare, pătrate sau dreptunghiulare. Clasificarea mediilor agresive în funcţie de acţiunile exercitate de acestea asupra oţelurilor pentru elementele de construcţii metalice este dată în STAS 10128-86. Proiectul precizează clasa de agresivitate în care este amplasată construcţia, precum şi soluţia de protecţie ce se va realiza. Acoperirea protectoare s-a stabilit de către proiectant, în funcţie de durata de folosinţă a elementului ce se ptotejază, de clasa de agresivitate a mediului sau de durata de viaţă a protecţiei, în conformitate cu STAS 10702/1-83, precum şi cu prevederile instrucţiunilor, Indicativ C 139-87 - Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii metalice. Pentru fiecare clasă de agresivitate, corespund 3 (trei) categorii de protecţie, în funcţie de durata acoperirii protectoare: I) - Pentru durată lungă; II) - Pentru durată medie; III) - Pentru durată scurtă. În piesele scrise şi desenate ale proiectelor sunt menţionate materialele şi numărul straturilor componente ale acoperirilor protectoare, precum şi grosimea totală a acestora. Sistemele de acoperire protectoare pot fi: a) - Vopsire cu uscarea peliculelor la aer (AVa); b) - Vopsire cu uscarea peliculelor la cuptor (AVc);



100/29

SECŢIA C. I.







c) - Metalice (termice, electrochimice sau prin metalizare) (AT, AE, AM); d) - Combinate (metalice şi vopsire). Condiţiile tehnice generale pentru acoperirile protectoare sunt cuprinse în STAS 10702/1-83. Menţionăm că sistemele de acoperire protectoare, cu uscarea peliculelor la cuptor (AVc), se vor aplica numai la construcţii noi din oţel, conform unor tehnologii specifice de aplicare. 2. Materiale şi produse. Materialele de bază ale diverselor sisteme de acoperire, grosimea acestora, indicaţii de utilizare, în funcţie de clasa de agresivitate a mediului şi de categoria de protecţie a acestora (durata de viaţă a protecţiei), pentru medii neagresive, slab agresive şi cu agresivitate medie, sunt precizate în STAS 10702/2-80. Materialele de bază ale sistemelor de acoperire prin vopsire cu uscarea peliculelor la aer, grosimea totală a sistemelor şi indicaţiile de utilizare, sunt date şi în Instrucţiunile C 139-87, astfel: a) - Pentru elementele de construcţii din tablă neagră, tablă subţire în foi, laminate la rece, benzi late din oţel, laminate la rece şi tablă din oţel RCA 37, RCA 52, pentru clasa de agresivitate 3, la categoriile de protecţie II şi III, în tabelul 1; b) - Pentru elementele de construcţii din profile groase, laminate la cald, situate în medii cu clasa de agresivitate 4, în tabelul 2. Pentru elementele de construcţii cu pereţi subţiri (grosime până la 4 mm), situate în medii cu clasa de agresivitate 3, materialele de bază şi sistemele de acoperire se vor stabili pentru o categorie de protecţie imediat superioară celei care rezultă din prevederile pct. 2.11, din Instrucţiunile C 139-87. Sistemele de acoperire prin vopsire cu uscarea peliculelor la aer sau combinate (metalice şi vopsire), pentru clasa de agresivitate 3 (medie) sau 4 (puternică) şi pentru diferite tipuri de elemente de construcţii, sunt date în anexele IV, ale Instrucţiunilor C 139-87. În STAS 10702/2-80, anexele IV, sunt precizate pentru diverse sisteme de acoperire: a) - Clasa de agresivitate; b) - Categoria de protecţie (durata de viaţă); c) - Materialele de bază; d) - Gradul de curăţare minim al suprafeţelor; e) - Componenţa straturilor (denumirea produsului şi numărul de straturi); f) - Grosimea totală a acoperirii. 3. Execuţia lucrărilor. 3.1. Pregătirea suprafeţelor metalice. Pregătirea suprafeţelor metalice are drept scop îndepărtarea impurităţilor (grăsimi, oxizi de metal, alte impurităţi rezultate în timpul prelucrării, asamblării, sudării, transportului, etc.), care să permită o bună aderenţă a protecţiei. În cazul elementelor preuzinate, pregătirea suprafeţelor şi protecţia reperelor şi subansamblelor, se va realiza obligatoriu în cadrul secţiilor unităţilor furnizoare, unde este



100/29

SECŢIA C. I.







posibilă folosirea mijloacelor mecanizate de pregătire a suprafeţelor şi de aplicare a straturilor de protecţie. Suprafeţele pe care se aplică acoperirile protectoare se vor pregăti după cum urmează: a) - Conform STAS 10166/1-77, cap. 2, pentru sisteme de acoperire prin vopsire cu uscarea peliculelor la aer; b) - Conform STAS 7221-90, SR EN 22063: 1995 şi STAS 7222-90, pentru acoperiri metalice. Curăţarea suprafeţelor de murdărie este obligatorie şi se va realiza prin periere cu perii de sârmă, de paie şi spălare cu apă. De preferinţă, curăţarea se va face cu mijloace acţionate mecanic. Pentru situaţii în care murdăria (impurităţile) nu se poate îndepărta, se va folosi opreraţiunea de sablare. După spălare, elementele metalice vor fi şterse cu cârpe, bumbac sau câlţi sau vor fi uscate cu aer cald. Nu este permis a se lăsa suprafeţele metalice neprotejate să se usuce în mod natural. Curăţarea suprafeţelor de grăsimi şi uleiuri se va face în funcţie de genul acestora: a) - Cu solvenţi organici (white-spirt); b) - Cu soluţii alcaline (pe bază de sodă); c) - Cu soluţii de detergenţi. În cazul degresării cu soluţii alcaline sau detergenţi, este necesară spălarea cu apă până la neutralizare şi uscarea cu aer cald. Observaţie! Sudurile vor fi controlate înainte de începerea efectuării protecţiei anticorozive. Pentru asigurarea unor suprafeţe uniforme şi netede în zona sudurilor, se va folosi uniformizarea prin polizare, frezare, etc. Pentru îndepărtarea oxizilor, tunderului sau a altor corpuri aderente la metal, se va folosi sablarea, răzuirea, şlefuirea sau polizarea. Când suprafeţele de protejat prezintă porozităţi, denivelări, defecte de laminare, etc., acestea vor fi îndepărtate prin şlefuire sau acoperire cu metal (sudură şi şlefuire). Gradul de curăţare a suprafeţelor elementelor aflate în exploatare se stabileşte funcţie de gradul de deteriorare potrivit cu prevederile din STAS 10166/1-77, cap. 3, pct. 3.1.3. Pregătirea suprafeţelor de construcţii cu protecţia deteriorată în timpul exploatării, se va face pe baza unei documentaţii speciale, ţinând seama de gradul de deteriorare a elementelor de construcţii metalice, conform prevederilor din C 139-87, pct. 4.154.20. 3.2. Lucrări propriu-zise. Protejarea suprafeţelor metalice se va face după maxim 3 ore de la terminarea curăţării fiecărei porţiuni de suprafaţă a pieselor. Sistemele de protecţie prin vopsire se vor aplica cu pensula sau cu pistolul de vopsit, conform indicaţiilor date de producătorul de vopsele. Pentru aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire, trebuie respectate condiţiile de mediu ambiant specificate în C 139-87, pct. 4.21.



100/29

SECŢIA C. I.







Tehnologiile de preparare ale materialelor de protecţie şi de aplicare ale straturilor componente ale sistemului de acoperire prin vopsire, trebuie să corespundă cu prescripţiile stabilite de producătorii acestor materiale. Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se vor aplica numai pe suprafeţe curate, lipsite de apă, de praf sau de impurităţi. Culoarea fiecărui strat trebuie să fie uniformă şi nuanţa culorii să difere de la strat la strat, pentru a permite verificarea numărului de straturi aplicate. Fiecare strat al acoperirii trebuie să fie continuu, lipsit de încreţituri, băşici, exfolieri, fisuri, neregularităţi. La elementele noi de construcţii, aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se face de regulă înainte de montaj. Se poate accepta ca ultimul strat să se aplice după montare. În unele cazuri, se pot aplica înainte de montaj numai straturile de grund şi cel puţin un strat de vopsea din componenţa sistemului de acoperire, iar pe zonele ce nu se suprapun, se va aplica numărul total de straturi ale sistemului de acoperire. Acoperirile termice de zinc (acolo unde sunt prevăzute) se vor aplica conform tehnologiilor specifice, ele putând constitui în condiţiile STAS 7221-90, acoperiri protectoare de sine-stătătoare. Acoperirile prin metalizare cu zinc sau aluminiu se vor aplica conform tehnologiilor specifice, în condiţiile SR EN 22063: 1995. Acoperirile electrochimice de zinc şi cadmiu se vor aplica conform tehnologiilor specifice, ele constitiund acoperiri protectoare de sine-stătătoare, în condiţiile STAS 7222-90. 3.3. Verificări în vederea recepţiei. Verificarea realizării protecţiilor anticorozive se va face în conformitate cu prevederile din C 139-87, cap. 5 - Verificarea condiţiilor specifice pentru realizarea protecţiilor anticorozive a elementelor de construcţii metalice din oţel, supuse mediilor agresive şi/sau prevederile Normativului C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente, Caietul XX, pct. 4. Prevederile din capitolele susmenţionate se referă la modalităţile de verificare ale calităţii lucrărilor de protecţie şi de întocmire ale proceselor-verbale de recepţie pe diversele faze ale execuţiei. Sunt specificate de asemenea modalităţile de remediere ale eventualelor defecţiuni constatate pe diferite etape de execuţie. Verificările se vor efectua pentru următoarele faze de lucru: a) - Verificarea pregătirii suprafeţelor elementelor; b) - Verificarea aplicării stratului de protecţie temporară (grund); c) - Verificarea în timpul execuţiei sistemului de protecţiei. La verificările din timpul execuţiei, specificăm: a) - Verificarea aspectului stratului de protecţie (protecţia continuu, uniformă, fără încreţituri şi băşici), verificarea se face vizual; b) - Verificarea aderenţei sistemului de protecţie pe suportul metalic, se face conform SR ISO 2409: 1994; c) - Verificarea grosimii stratului de protecţie;



100/29

SECŢIA C. I.







d) - Verificarea aplicării întregului număr de straturi prevăzute în proiect, se face prin sondaj. 4. Standarde şi Instrucţiuni. a) - STAS 10128-86: - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane de oţel. - Clasificarea mediilor agresive. b) - STAS 10166/1-77: - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane de oţel. - Pregătirea mecanică a suprafeţelor. c) - STAS 10702/1-83: - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane de oţel. - Acoperiri protectoare. d) - STAS 10702/2-80: - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane de oţel. - Acoperiri protectoare pentru construcţii situate în medii neagresive, slab agresive şi cu agresivitate medie. e) - STAS 2850-80: - Verificarea grosimii. f) - SR ISO 2409: 1994: - Aderenţa. g) - STAS 7221-90: - Acoperiri termice de zinc. h) - SR EN 22063: 1995: - Acoperiri prin metalizare cu zinc. i) - STAS 7222-90: - Acoperiri electrochimice de zinc şi cadmiu. j) - C 139-87: - Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii metalice. k) - C 56-85: - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.



100/29

SECŢIA C. I.







ANEXA A

SARCINILE INGINERULUI SUDOR

Inginerului sudor îi revin următoarele răspunderi şi sarcini: • răspunde de buna calitate a lucrărilor de sudură; • admite la lucru numai sudori autorizaţi pentru procedeul de sudură şi categoria de

material utilizat în execuţie; • verifică sudorii pe parcusul execuţiei, ori de cîte ori considera ca este necesar; • verifica permanent starea de funcţionare a utilajelor şi agregatelor de sudură şi ia

măsuri pentru reglarea şi buna lor funcţionare; • verifică buna funcţionare a aparatelor de control şi execuţia contactelor de masă; • se încredinţează că materialele de bază şi cele de adaos folosite corespund

condiţiilor prevăzute în Caietul de sarcini si tehnologia de sudare; • controlează ca materialele de bază şi de adaos să fie păstrate şi uscate conform

prevederilor instrucţiunilor de folosire şi Caietului de sarcini; • ia măsurile necesare pentru respectarea întocmai a prevederilor din Caietul de

sarcini, a prescripţiilor din STAS 767/0 - 88, a normativului C 150 - 99, a proceselor tehnologice de execuţie şi a fişelor tehnologice pe care trebuie să le cunoască perfect, dând în acest sens instrucţiuni şi maiştrilor sudori;

• verifică pe parcursul execuţiei respectarea întocmai a planurilor de execuţie, a proceselor tehnologice pe faze de execuţie, a prevederilor din Caietul de sarcini şi a standardelor şi normativelor indicate mai sus;

• verifică pe parcursul execuţiei şi la terminarea fiecărui subansamblu sudat, calitatea lucrărilor de sudare;

• ia măsuri de prevenire a eventualelor defecte în cusătura şi stabileşte procedee de remediere a acestora; pentru cazurile mai dificile va cere avizul unui for competent;

• se convinge că fişele de urmărire a execuţiei sunt în conformitate cu prevederile din Caietul de sarcini, sunt completate şi ţinute la zi;

• controlează dacă pe piesele debitate sunt notate marca si clasa de calitate a oţelului şi numărul lotului conform Caietului de sarcini;

• controlează înainte de recepţie, fiecare subansamblu sau ansamblu sudat din punct de vedere calitativ şi dimensional şi se convinge că eventualele abateri se încadrează în tolerantele admise;

• ia masuri ca toate normele şi prevederile de protecţia muncii sa fie integral respectate.



100/29

SECŢIA C. I.







ANEXA B

SARCINILE MAISTRULUI SUDOR Şl PROGRAMUL DE EXAMINARE PENTRU AUTORIZAREA MAISTRULUI SUDOR

• lucrările de sudare vor fi conduse şi supravegheate permanent de un maistru sudor; • maiştrii sudori sunt subordonaţi inginerului sudor, repartizat pentru această lucrare; • sarcinile si răspunderile maiştrilor sudori se stabilesc de către un inginer sudor şi li

se transmit acestora în scris. Sarcinile principale ale maistrului sudor sunt: • verificarea calitativă a materialelor ce urmează a fi sudate (laminate); • verificarea materialului de adaos (flux, sârma, electrozi) privind condiţiile de păstrare

a acestora conform prevederilor din norme şi din Caietele de sarcini; • verificarea înainte de începerea sudării a rosturilor pregătite pentru sudare; • verificarea aparatelor şi agregatelor de sudare; • verificarea reglării regimului de sudare; • repartizarea sudorilor pe tipuri şi feluri de suduri, conform aptitudinilor şi autorizării

acestora; • verificarea normelor de protecţia muncii la sudare; • verificarea pe faze de execuţie a cusăturilor sudate şi a subansamblurilor sudate. Pentru îndeplinirea sarcinilor menţionate, maistrul sudor va trebui să aiba cunoştinţe

generale de metalurgie, construcţii metalice, metode de sudare, metode de verificare a cusăturilor sudate. Ei vor fi şcolarizaţi şi instruiţi de către un inginer sudor pentru genul de lucrări ce urmează să le execute.

7. Caiet de Sarcini

Documents

Transcript of 7. Caiet de Sarcini