69948227-Dimensionarea-instalatiilor-electrice-2

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL

PROFESIONAL ŞI TEHNIC Proiectul Phare TVET

A project funded by the

European Union

CNDIPT

AUXILIAR CURRICULAR PENTRU DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE

PROFIL TEHNIC

LICEU TEHNOLOGIC CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN INSTALAŢII ELECTRICE

NIVELUL: 3

2008

MODULUL: DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE Clasa a XII-a liceu

Profilul: TEHNIC Calificarea: TEHNICIAN ÎN INSTALAŢII ELECTRICE

2

AUTORI:

DĂNILĂ CRISTINA

Prof. grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE LEONIDA”, IAŞI

CIŞMAN AMELIA Prof. grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE LEONIDA”, IAŞI

CONSULTANŢĂ CNDIPT: POPESCU ANGELA, EXPERT CURRICULUM ASISTENŢĂ TEHNICĂ: WYG INTERNATIONAL

IVAN MYKYTYN, EXPERT COORDONATOR: CAZACU REMUS – expert local



3

CUPRINS 1. Introducere pag. 4 2. Competenţe şi obiective pag. 6 3. Informaţii pentru profesori pag. 9

3.1. Tabel de corelare a competenţelor şi obiectivelor modulului cu activităţile de învăţare pag. 9

3.2. Sugestii metodologice pag.11 3.3 Sugestii pentru activităţile de învăţare propuse 3.4. Fişe de lucru pag.13 3.5. Adaptarea materialelor pentru elevi cu CES pag.18

4. Glosar de termeni pag.20 5. Informaţii pentru elevi pag.22 6. Activităţi de învăţare pag.24 Fişă evaluare pag.25

Activitatea 1 –Componente ale instalaţiilor electrice pag.26 Activitatea 2 –Careu -Componente ale instalaţiilor electrice- pag.27 Activitatea 3 –Fişă de lucru -Corpuri de iluminat pag.28 Activitatea 4 –Fişă de lucru-surse de lumină pag.29 Activitatea 5 –Componente ale instalaţiilor electrice pag.31 Activitatea 6 –Joc de rol pag.32 Activitatea 7 –Fişă de autoevalure pag.34 Activitatea 8 –Fişă de lucru-Cerinţele instalaţiilor electrice pag.36 Activitatea 9 –Fişă de lucru –Conductoare şi cabluri pag.37 Activitatea 10 –Miniproiect-Dimensionarea instalaţiilor electrice pag.38 Activitatea 11 –Instalaţii de iluminat şi prize pag.39 Activitatea 12 –Machetă-Instalaţii de iluminat şi prize pag.41 Activitatea 13 –Simbolizarea în instalaţii de iluminat şi prize pag.43 Activitatea 14 –Miniproiect-Conductoare şi cabluri pag.44 Activitatea 15 –Alegere-aparate de conectare pag.45 Activitatea 16 –Cubul-Instalaţii de iluminat şi prize pag.47

Activitatea 17- Studiu de caz-Aparate de protecţie pag.49 Activitatea 18- Prezentare-Power-Point pag.50

7. Soluţiile activităţilor de învăţare pag.51 8. Bibliografie pag.67 9. Anexe – Fişe de documentare pag.69



4

Acest auxiliar se adresează pregătirii elevilor, pentru calificarea Tehnician

în instalatii electrice, domeniului TEHNIC de nivel 3. Modulul pentru care a fost elaborat acest material auxiliar de învăţare este Dimensionarea instalaţiilor electrice, pentru clasa a XII-a ruta directă şi face parte din „Curriculum în dezvoltare locală” (aria curriculară "Tehnologii").Instruirea la acest modul, care are alocată 1,5 credite, se desfăşoară în 74 de ore din care teorie 43 ore şi laborator tehnologic 31 ore.

Informaţiile cuprinse în acest auxiliar didactic se adresează elevilor şi profesorilor din învăţământul tehnic şi permit dezvoltarea abilităţilor teoretice şi practice privind alegerea variantei optime pentru instalaţia electrică,alegerea aparatelor şi a celorlalte componente ale schemei electrice,precum şi a etapelor de execuţie a instalaţiilor electrice de joasă tensiune.

Prezentul auxiliar este structurat astfel încât pentru îndeplinirea fiecărei competenţe, sunt concepute mai multe activităţi de învăţare pentru a căror realizare, în anexe sunt prezentate fişe de documentare, fişe de progres a activităţii, sugestii metodologice, precum şi un glosar de termeni de specialitate.

Programa modulului trebuie utilizată împreună cu Standardul de Pregătire Profesională pentru a corela criteriile de performanţă ale competenţelor agregate în modul cu conţinuturile incluse, rezultate din condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă respective.

Parcurgerea conţinuturilor incluse în programă se va realiza în integralitatea lor.

Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin curriculum profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare şi în special cele cu caracter aplicativ.

Înainte de aplicarea materialelor de învăţare propuse, profesorul trebuie să cunoască particularităţile colectivului de elevi şi, îndeosebi, stilurile de învăţare ale acestora, pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv; el poate adapta materialele în raport cu cerinţele clasei.

Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru formarea abilităţilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare. Prin activităţile propuse elevilor, exerciţiile şi rezolvările lor se urmăreşte atingerea majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în Standardele de Pregătire Profesională. Pentru rezolvarea

1. INTRODUCERE



5

activităţilor propuse se pot utiliza informaţii din diferite surse (manuale, documente,cataloage cu produse de la diverse firme de profil, pagini Web) Întocmirea unui portofoliu conţinând toate exerciţiile rezolvate şi activităţile desfăşurate permite evaluarea cât mai adecvată a competenţelor profesionale. Auxiliarul curricular poate fi folositor în predarea modulului Dimensionarea instalaţiilor electrice conţinând activităţi diverse, fişe de documentare, fişe de lucru fişe de evaluare şi autoevaluare, activităţi bazate pe metode moderne. Activităţile propuse sunt în concordanţă cu stilurile de învăţare ale elevilor: vizual, auditiv şi practic iar aceştia vor fi capabili să realizeze scheme de montaj ale instalaţiilor electrice, să îndeplinească sarcini cu caracter tehnic de montaj, punere în funcţiune, întreţinere şi reparare a instalaţiilor electrice.

Enunţurile sunt formulate într-un limbaj adecvat,accesibil,la alegerea activităţilor ţinându-se cont de nivelul de cunoştinţe al elevilor de clasa a-XII-a.

Activităţile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici şi instrumente de evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea activităţii şi comportamentului elevului. Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor, colectate atât de profesor cât şi de elev, trebuie strânse şi organizate astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă; profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului înregistrat de elev şi ca dovezi de evaluare iar elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea, pentru reluarea unor secvenţe la care nu au obţinut feed-back pozitiv.

Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardelel de Pregătire Profesională pentru care a fost realizat. Prin urmare, el poate fi folosit în procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor. Însă, pentru obţinerea Certificatului de calificare, este necesară validarea integrală a competenţelor din S.P.P., prin probe de evaluare conforme celor prevăzute în standardele respective.



6

În acest modul sunt agregate două unităţi de compentenţă: - unitatea de compentenţă tehnică specializată Dimensionarea instalaţiilor

electrice(1 credit) - unitatea de compentenţă cheie Procesarea datelor numerice(0,5 credite)

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul 26. Dimensionarea instalaţiilor electrice

26.1.Alege varianta optimă pentru instalaţia electrică. 26.2.Determină elementele componente ale instalaţiei electrice. 26.3.Precizează etapele de execuţie a instalaţiilor electrice. C 7.2.Prelucrează datele numerice. 7.Procesarea datelor numerice 7.2.Prelucrează datele numerice.

2.Tabelul de corelare a competenţelor şi obiectivelor Unitatea de competenţe Competenţe Criterii de performanţă

Dimensionarea instalaţiilor electrice

1. Alege varianta optimă pentru instalaţia electrică.

• Identificarea cerinţelor impuse instalaţiei electrice.

• Analizarea valorilor parametrilor caracteristici ai instalaţiei electrice, în scopul optimizării variantei de instalaţie selectate.

• Utilizarea surselor de informare şi documentare pentru alegerea schemei finale a instalaţiei electrice.

2. Determină elementele componente ale instalaţiei electrice.

• Efectuarea calculor de dimensionare şi de verificare, utilizând relaţii specifice proiectării instalaţiilor electrice.

• Alegerea componentelor din schema instalaţiei electrice, pe baza documentaţiei tehnice şi în limita performanţelor impuse prin sarcina de lucru.

3. Precizează etapele de execuţie a instalaţiilor electrice.

• Reprezintarea grafică a schemei instalaţiei electrice.

• Specificarea etapelor de execuţie a instalaţiei electrice.

• Analizarea prin simulare pe calculator

2. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI OBIECTIVE



7

funcţionarii instalaţiei electrice.

Prelucrează datele numerice.

• Utilizarea formulelor de calcul. • Efectuarea calculelor în mai multe etape

cu numere de mai multe mărimi. • Reprezentarea grafică a datelor

obţinute. • Citirea graficelor.



8

3.1.Tabel de corelare a competenţelor si obiectivelor cu activităţile de învăţare Competenţa Obiectivul Activităţi de

învăţare Rezolvat

1.Alege varianta optimă pentru instalaţia electrică.

Identificarea cerinţelor impuse instalaţiei electrice .

Activitatea 6; Activitatea 8; Activitatea 9; Activitatea 16

Alegerea componentelor din schema instalaţiei electrice, pe baza documentaţiei şi în limita performanţelor impuse prin sarcina de lucru.

Activitatea 3; Activitatea 6; Activitatea8; Activitatea9; Activitatea 14.

Utilizarea surselor de informare şi documentare pentru alegerea schemei finale a instalaţiei electrice.

Activitatea 1; Activitatea 14

2.Determină elementele componente ale instalaţiei electrice.

Efectuarea calculor de dimensionare şi de verificare, utilizând relaţii specifice proiectării instalaţiilor electrice.

Activitatea 10; Activitatea 14; Activitatea 15; Activitatea 16

Alegerea componentelor din schema instalaţiei electrice, pe baza documentaţiei tehnice şi în limita performanţelor impuse prin sarcina de lucru.

Activitatea 1, Activitatea 2; Activitatea 4, Activitatea 5; Activitatea 11; Activitatea 12; Activitatea15; Activitatea 16.

3.Precizează etapele de execuţie a

Reprezintarea grafică a schemei instalaţiei electrice.

Activitatea 13;

3.INFORMAŢII PENTRU PROFESORI



9

instalaţiilor electrice.

Specificarea etapelor de

execuţie a instalaţiei electrice.

Activitatea 7; Activitatea 11; Activitatea 12; Activitatea 16 Fişă de autoevaluare

4.Prelucrează datele numerice.

Utilizarea formulelor de calcul.

Activitatea 10; Activitatea 14; Activitatea 15;

Efectuarea calculelor în mai multe etape cu numere de mai multe mărimi.

Activitatea 10; Activitatea 14; Activitatea 15;

Bifaţi în rubrica „Rezolvat” sarcinile de lucru pe care le-aţi rezolvat!



10

3.2 Sugestii metodologice. Auxiliarul propune diverse activităţi care au rolul de a forma la elevi

abilităţile cheie specifice şi de a-i ajuta să-şi însuşească cunoştinţele de specialitate necesare dobândirii competenţelor tehnice specializate. Prin conţinuturi, auxiliarul curricular doreşte să realizeze o mai bună motivare a elevului şi o creştere a interesului acestuia pentru cunoştinţele şi abilităţile ce se formează în domeniul tehnic.

Profesorul trebuie să cunoască particularităţile colectivului de elevi şi stilurile de învăţare ale acestora pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv –educativ . Învăţarea centrată pe elev este cea mai bună armonizare între nevoile individuale ale persoanei care învaţă si prevederile / modul în care se răspunde acestor nevoi. În proiectarea activităţilor de învăţare trebuie avute în vedere cerinţele educaţionale speciale ale elevilor. Formularea de obiective de învăţare diferenţiate va da profesorului o imagine clară asupra a ceea trebuie să fie capabili să realizeze toţi elevii,angajând astfel toţi elevii în activităţile de învăţare. Stilul de învăţare

Caracteristicile stilului de învăţare

Auditiv

Elevului îi place să asculte cursuri, casete, persoane care citesc sau vorbesc. El îşi aminteşte ceea ce spune sau aude, repetă cu voce tare informaţiile, ideile învăţate. Zgomotul este un element de distragere a atenţiei Nu se descurcă întotdeauna cu instrucţiunile scrise

Vizual

Elevului îi place să înveţe cu ajutorul graficelor, hărţilor, casetelor video, afişelor . El preferă să vizualizeze cuvinte, concepte, idei decât să vorbească sau să treacă la acţiune şi va scrie informaţiile învăţate pentru a le verifica vizual. Observă detaliile, îşi aminteşte ce vede, este bine organizat Întâmpină dificultăţi la concentrarea asupra unor activităţi verbale



11

Practic

Elevului îi place să scrie repetat ideile şi faptele învăţate, întocmeşte fişe de studiu şi ia notiţe la cursuri. Elevul are nevoie să se implice fizic în activitatea respectivă, De obicei, învaţă prin îndeplinirea unei activităţi practice. Îşi pierde interesul când nu este implicat în mod activ

Materialele de învăţare prezentate sunt uşor de citit şi de înţeles, cerinţele şi informaţiile sunt prezentate într-un limbaj adecvat nivelului elevilor.



12

3.3. Fişe de lucru

Acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a

progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului, acestea permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, furnizând în acelaşi timp informaţii relevante pentru analiză. Modulul (unitatea de competenţă) ______________________________________ Numele elevului____________________________ clasa__________________ Numele profesorului ________________________ Competenţe care trebuie dobândite

Data

Activităţi efectuate şi comentarii

Evaluare

Bine Satis-făcător

Refacere

Comentarii:

Priorităţi de dezvoltare

3.3.1. Fişa pentru înregistrarea progresului elevului



13

Competenţe care trebuie dobândite Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua, în mod separat, evoluţia legată de diferite competenţe. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţe pentru abilităţi cheie, care trebuie dezvoltate şi evaluate. Activităţi efectuate şi comentarii Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev, materialele utilizate şi orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feedback. Priorităţi pentru dezvoltare Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma.



14

Modulul (unitatea de competenţă) Numele elevului __________________________ Numele profesorului _________________________ Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le îndepliniţi) Cu cine vei lucra? Ce anume trebuie făcut?

Cine va face acest lucru? De ce fel de materiale, echipamente, instrumente şi sprijin va fi nevoie din partea celorlalţi?

Ce anume vei face tu? Organizarea activităţii: Data/Ora începerii: Data/Ora finalizării: Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

Unde vei lucra?

„Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi:

• s-au asigurat că au înţeles obiectivele • au stabilit ceea ce trebuie făcut • au sugerat modalităţi prin care pot

ajuta la îndeplinirea sarcinii • s-au asigurat că au înţeles cu claritate

responsabilităţile care le revin şi modul de organizare a activităţii”

Martor/evaluator (semnătura): (ex.: profesor, şef catedră)

Data:

Această fişă stabileşte sarcinile membrilor grupului de lucru, precum şi modul de organizare a activităţii.

3.3.2.Fişa pentru lucrul în echipă(în pereche sau în grup de 3-4 elevi)



15

Acest tip de fişe sunt utile elevilor şi profesorilor deoarece oferă un mijloc

de înregistrare a progresului elevilor. Elevii vor fi încurajaţi să îşi evalueze propria învăţare prin comentarii cu privire la aspectele care le-au plăcut, respectiv nu le-au plăcut..Comentariile elevilor oferă profesorilor informaţii asupra dificultăţilor pe care le întâmpină elevii în procesul de învăţare. Modulul : Sistemul energetic Numele elevului Data începerii Data încheierii Competenţe Activitatea de învăţare Data realizării Verificat

1.Identificarea cerinţelor impuse instalaţiei electrice

Denumirea activităţii de învăţare

Data realizării obiectivului de învăţare

Semnătura profesorului

2.Analizarea valorilor parametrilor caracteristici ai instalaţiei electrice, în scopul optimizării variantei de instalaţie selectate.

3.Utilizarea surselor de informare şi documentare pentru alegerea schemei finale a instalaţiei electrice.

3.3.3. Fişa rezumat



16

Pentru fiecare activitate de învăţare se poate completa o astfel de fişă care va cuprinde comentariile elevului şi ale profesorului. Comentariile elevului pot scoate în evidenţă ceea ce ia plăcut acestuia, ce i s-a părut interesant sau ce crede că ar trebui făcut pentru a se atinge obiectivul de învăţare. Comentariile profesorului se vor referi la aspectele pozitive ale activităţilor elevilor, la ceea ce va trebui îmbunătăţit în activităţile viitoare sau la ceea ce trebuie să facă elevii împreună cu profesorul pentru a ţine seama de ideile pe care le au elevii. Competenţa

Activitatea de învăţare

Obiectivul de învăţare

Finalizat

Detalii despre competenţa dezvoltată

Denumirea activităţii de învăţare:…………………………………………………………………… ……………………………………………………

Obiectivul activităţii de învăţare:……………………….. ………………………………….. …………………………………… ……………………………………..

Data la care s-a realizat obiectivul: …………..

Comentariile elevului:

o

o

Comentariile profesorului:

o

o

3.3.4. Fişa rezumat pentru fiecare activitate



17

CES - cerinţe educaţionale speciale Cea mai bună predare centrată pe elev ia în considerare diferenţele şi nevoile individuale. Elevii cu nevoi speciale trebuie să reprezinte o parte normală a unei comunităţi, iar şcolile deservesc o comunitate. Acordarea unei atenţii speciale nevoilor individuale aduce beneficii tuturor elevilor iar sprijinul suplimentar este un drept, nu o favoare.Elevii cu cerinţe educaţionale speciale au acelaşi drepturi la o educaţie de calitate ca orice alt elev. Toate activităţile din acest auxiliar pot fi adaptate, transformate, astfel încât să corespundă, să satisfacă şi cerinţele educaţionale speciale ale unor elevi. Sarcinile de lucru ale activităţilor sunt aranjate ca pe o scară a cărei dificultate creşte. Unii elevi urcă mai repede scara decât alţii. Câteva adaptări ce se pot face rapid şi cu uşurinţă activităţilor din acest material:

• Împărţiţi activităţile complexe în etape mai mici • Pregătiţi fişe de ajutor „tip-reţetă” pentru a ajuta elevii mai slabi • Informaţiile pot fi transformate electronic şi prezentate într-un format cu

spaţii adecvate • Informaţiile pot fi transformate electronic şi organizate în secţiuni mai

scurte care pot fi uşor de utilizat • Când transformaţi materialele ţineţi seama de: claritate, simplitate, o bună

aşezare în pagină • Este posibil ca unele adaptări mici să răspundă unei game întregi de nevoi • Nu vă gândiţi la „special”, gândiţi-vă la “drepturi” Este foarte probabil ca elevii cu dificulţi emoţionale şi comportamentale să fi

avut în mod obişnuit relaţii negative cu adulţii. Pentru a schimba acest lucru e nevoie să alegeţi strategii adecvate, astfel:

• Fiţi politicoşi, pregătiţi şi punctuali. • Comunicaţi non-verbal într-o manieră pozitivă. • Folosiţi-vă abilităţile de ascultare activă. • Fiţi corect şi rezonabil. • Rezovaţi cu fermitete problemele, dar fiţi blânzi cu elevii. • Ţineţi elevii sub control, deplasându-vă prin clasă. • Aşezaţi-vă lângă elevi; • Evitaţi confruntările de tipul „pierde+cîştigă”. • Negociaţi şi faceţi compromisuri.

3.5 Adaptarea materialelor pentru elevii cu CES



18

• Implicaţi-i pe elevi în luarea deciziilor. • Consemnaţi eforturile şi realizările elevilor. • Apreciaţi-i pe elevi.



19

Receptor electric

ansamblul electric care absoarbe energia electrică şi o transformă în alte forme de energie (luminoasă, termică sau mecanică) .

Instalaţie electrică interioară

instalaţie electrică a unui consumator situată în aval faţă de punctul de delimitare cu reţeaua furnizorului de energie electrică ce serveşte la alimentarea cu energie electrica a receptoarelor electrice.

Branşament partea dintr-o instalaţie de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între reţeaua electrică şi bornele de ieşire ale contorului de energie electrică.

Tabloul general de distribuţie

tabloul electric racordat direct la reţeaua furnizorului de energie electrică, care distribuie energia electrică la alte tablouri de distribuţie sau direct la anumite receptoare ale consumatorului.

Circuit electric calea de curent ale cărei echipamente şi materiale electrice sunt alimentate de la aceeaşi origine şi sunt protejate împotriva supracurenţilor prin aceleaşi dispozitive de protecţie.

Coloană electrică partea de branşament prin care se realizează legătura dintre firida de branşament şi instalaţia electrică a consumatorului.

Tablou de distribuţie

ansamblul aparatelor de protecţie şi măsură montate pe un suport izolant, folosit pentru distribuţia curentului electric la consumatori.

Puterea instalată a unui consumator

suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile ale consumatorului.

Putere instalată a unei coloane sau a unui circuit

suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile alimentate din coloana sau circuitul respectiv.

Curent nominal curentul admisibil prin conductor pentru care este dimensionată instalaţia electrică.

Curent nominal de sarcină (In)

curent pe care îl suportă aparatul în funcţionare normală şi care este stabilit în general de producător.

Curent de scurcircuit

supracurentul produs de un defect de impedanţă neglijabilă între puncte aflate la potenţial diferit în condiţii de funcţionare normală.

Întreruptor automat de joasă tensiune

aparat mecanic de comutaţie capabil să stabilească, să suporte şi să întrerupă automat curenţi în condiţii normale de funcţionare şi curenţi de scurt circuit sau suprasarcină pentru circuit.

Supratensiune tensiune care depăşeşte valoarea nominală a unui dispozitiv.



20

Echipament de joasă tensiune

aparat sau echipament proiectat să fie utilizat la o tensiune nominală cuprinsă între 50 V-1.000 V în curent alternativ şi 75 V-1.500 V în curent continuu.

Doza cutie folosită în instalaţiile electrice pentru legături între conductoarele trase prin tuburi sau între conductoare şi aparate electrice.

Legare la pământ conectarea la priza de pământ a părţilor metalice ale unei instalaţii electrice, pentru protecţie în cazul unei atingeri accidentale între părţile sub tensiune şi pământ.

Siguranţă fuzibilă

aparat construit dintr-un fir metalic cu temperatură joasă de topire, care se topeşte la trecerea curenţilor electrici intenşi



21

Acest auxiliar curricular conţine activităţi care să ajute elevul în atingerea competenţelor din unităţile de competenţă. Metodele active / interactive (a învăţa prin a face) prezentate în material , oferă multe avantaje. Elevul este mai implicat şi are oportunităţi de a dobândi experienţă practică prin practică. Această experienţă poate fi îmbogăţită mai mult în situaţii de grup, unde elevul poate învăţa şi poate modera învăţarea prin interacţiune cu colegii.

PENTRU A REZOLVA CU SUCCES SARCINILE DE LUCRU ...

Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini de lucru, înainte de a începe să le rezolvaţi!

Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o neclaritate la una din cerinţe, aduceţi acest lucru în atenţia profesorului înainte de a începe proba.

Înainte de a vă apuca de lucru, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele, ustensilele, utilajele şi echipamentele necesare petru rezolvarea sarcinilor de lucru.

Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi sprijinul profesorului care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei.

Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca sarcina de lucru să fie încheiată !

Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi problemelor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat.

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV

ascultă cu atenţie pe cel care îţi explică lucrurile discută ideile noi şi explică-le cu cuvinte proprii discută ideile şi problemele cu o altă persoană roagă pe cineva să îţi explice din nou lucrurile pe care nu le-ai înţeles ascultă noţiunile înregistrate pe bandă citeşte cu voce tare învaţă, repetă cu voce tare înregistrează-ţi observaţiile şi gândurile pe un casetofon înregistrează principalelor aspecte ce trebuie recapitulate, folosind propria ta voce

5. INFORMAŢII PENTRU ELEVI



22

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL

priveşte cu atenţie materialul tipărit pus la dispoziţie de profesor; verifică notiţele, pentru a vedea dacă sunt scrise corect; utilizează culori, ilustraţii şi diagrame ca ajutoare pentru învăţare; subliniază cuvintele cheie; converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată; utilizează imagini pentru explicarea unui text

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC

efectuează activităţi practice scrie lucrurile în ordinea lor, pas cu pas. scrie ideile folosind cuvinte proprii converteşte notiţele într-o imagine sau într-o bandă desenată urmăreşte cu degetul titlurile, cuvintele cheie, apoi rosteşte cu voce tareacele

cuvinte, apoi de scrie-le din memorie, de mână sau pe calculator ajută alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă



23



24

FIŞĂ EVALUARE A. Alegeţi răspunsul corect: 1.Siguranţele fuzibile sunt aparate de: a) comandă; b) protecţie; c) conectare; d) reglare. 2. Releul termic este un aparat de protecţie, utilizat pentru a proteja circuitul

electric împotriva: a. temperaturii; b. supratensiunilor; c. scurtcircuitelor; d. suprasarcinilor.

3.Contactoarele şi ruptoarele:

a. sunt aparate pentru comandă automată; b. au o singură poziţie stabilă; c. sunt aparate de protecţie; d. sunt aparate pentru comandă manuală.

4.Siguranţele fuzibile, protejează circuitele electrice dacă sunt montate în:

a. serie cu circuitul; b. paralel cu circuitul; c. serie sau în paralel – dar dimensionate corect; d. paralel cu circuitul – dar dimensionate corect.

5. Aparatele care realizează conectarea şi deconectarea circuitelor sub tensiune fără sarcină sunt:

a. întreruptoarele; b. separatoarele; c. releele d. contactoare B.În coloana 1sunt redate aparate electrice de joasă tensiune. În coloana 2 sunt descrise denumirile acestor aparate electrice. Găsiţi asocierile dintre cifrele din coloana 1 şi literele corespunzătoare din coloana 2.



25

Coloana 1 Coloana 2

1.

a. Fişă

2.

b. Întreruptor cu came

3.

c. Releu termic

4.

d. Priză – fişă trifazată

5.

e. Siguranţe fuzibile

f. Comutator dublu

C.În tabelul de mai jos sunt trecute date pentru motoare asincrone trifazate.Indicaţi datele corespunzătoare motorului M3.

D.Explicaţi semnificaţia simbolizării AFY pentru conductoare electrice.

Simbol P [kW]

η cosϕ Ul [V] n

p

pI

Ik =

M1 16 0,85 0,76 380 6 M2 7,5 0,83 0,76 380 6 M3 32 0,87 0,78 380 6,5



26

ACTIVITATEA 1

COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR ELECTRICE

FIŞĂ DE LUCRU

Competenţa vizată: Determină elementele componente ale instalaţiei electrice.

Această activitate vă va ajuta să identificaţi componentele instalaţiei electrice şi să utilizaţi surse de informare şi documentare în vederea realizării unei sarcini date.

Numele şi prenumele elevului: ................................ Data: ................................... Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru înainte de a le rezolva ! Dacă întâmpinaţi greutăţi cu înţelegerea sau rezolvarea sarcinilor de lucru, cereţi sfatul profesorului. Sarcini de lucru

Indicaţi ce elemente componente ale unei instalaţii electrice sunt reprezentate în desenul de mai jos numerotate cu 1,2,3,4,5;

Studiind normativul I7/2002 completaţi în pătratele colorate de pe desen distanţele indicate prin săgeţi.Argumentaţi soluţia aleasă.

Activitatea se desfăşoară în laborator elevii fiind împărţiţi în grupe de câte

3 elevi. Fiecare grupă de elevi studiază extrase din normativul I7-2002 şi notează răspunsurile pe foaie. La sfârşitul activităţii grupa îşi alege un reprezentant care va prezenta soluţia finală a activităţii, aceasta fiind discutată împreună cu elevii.

15minute



27

ACTIVITATEA 2

COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR ELECTRICE FIŞĂ DE LUCRU


Această activitate vă va ajuta să alegeţi componente unei instalaţii electrice. Numele şi prenumele elevului................................ Data: ................................... Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru înainte de a le rezolva ! Dacă întâmpinaţi greutăţi cu înţelegerea sau rezolvarea sarcinilor de lucru, cereţi sfatul profesorului. Activitate individuală Căutaţi 10 componente ale instalaţiilor electrice ascunse în careul următor. Scrieţi lângă tabel cuvintele găsite. Datorită caracterului ludic al activităţii, aceasta se poate aplica şi elevilor cu CES. M C I R C U I T P C O M U T A T O R A N P R E L C Z I B D O Z Ă F M L Z L U K L Z G B A Ă U C F I C E X M L X T V F I Ş Ă P U C O N T O R M Ă P P R C O L O A N Ă

Soluţia finală se scrie pe flip-chart si elevii se pot autoevalua,fiecare răspuns corect fiind 1 punct(1 punct din oficiu).

20minute



28

ACTIVITATEA 3 FIŞĂ DE LUCRU CORPURI DE ILUMINAT

Competenţa vizată: Alege varianta optimă pentru instalaţia electrică

Această activitate vă va ajuta să analizaţi valorile parametrilor caracteristici ai instalaţiei electrice. Numele şi prenumele elevului/elevilor................................ Data: ................................... Rezolvaţi sarcinile de lucru împreună cu colegul de bancă. Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru înainte de a le rezolva ! Dacă întâmpinaţi greutăţi cu înţelegerea sau rezolvarea sarcinilor de lucru, cereţi sfatul profesorului. Priviţi cu atenţie imaginile următoare şi pentru a le completa potriviţi în locurile libere din desen cifrele de sub corpurile de iluminat corespunzătoare amplasării corpurilor de iluminat (alegerea se face în funcţie de tipul corpului de iluminat)

Pentru rezolvarea activităţii puteţi consulta fişa de documentare nr.3 – Corpuri de iluminat.

20minute

1.

2.

3.

4.

5. 6.

7.



29

ACTIVITATEA 4 SURSE DE LUMINĂ

FIŞĂ DE LUCRU


Această activitate vă va ajuta să alegeţi componentele din schema instalaţiei electrice.

Numele şi prenumele elevului................................ Data: ...................................

Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru înainte de a le rezolva ! Dacă întâmpinaţi greutăţi cu înţelegerea sau rezolvarea sarcinilor de lucru, cereţi sfatul profesorului. Activitate individuală Pentru încăperea cu destinaţie birou de proiectare din figură sunt necesare 6 corpuri de iluminat fluorescente, echipate cu 2 lămpi cu puterea de 58W. 1. Alegeţi din catalogul de produse a unei firme de profil corpurile de iluminat şi ataşaţi fişa tehnică a corpului de iluminat aleasă. 2. Indicaţi şi alte utilizări ale corpului de iluminat ales. Pentru rezolvarea activităţii puteţi consulta fişa de documentare nr.2 - Surse de lumină.

20minute



30

ACTIVITATEA 5 COMPONENTELE INSTALAŢIILOR INTERIOARE


Această activitate vă va ajuta să alegeţi componentele instalaţiilor interioare. Numele şi prenumele elevului................................ Data: ................................... Activitate cu întreaga clasă Desenaţi un cerc pe tablă şi scrieţi în centrul lui „Componentele instalaţiilor interioare”. 1. Aşezaţi în jurul cercului cercuri mai mici în care vor fi trecute componentele necesare executării instalaţiilor interioare.

20minute

Componentele instalaţiilor interioare



31

2. În jurul acestor cercuri ataşaţi,,sateliţi” (cercuri mai mici) în care să scrieţi 1 exemplu din fiecare componentă. Pentru rezolvarea activităţii se va consulta fişa de documentare nr.1




32

ACTIVITATEA 6 JOC DE ROL

Competenţa vizată: Alege varianta optimă pentru instalaţia electrică.

Această activitate vă va ajuta să identificaţi cerinţele impuse instalaţiei electrice şi să alegeţi componentele din schema instalaţiei electrice.


Activitate în perechi În acestă activitate trebuie să jucaţi un rol în cadrul unei situaţii imaginare în care o persoană este reprezentată de executantul instalaţiei electrice şi a doua persoană este beneficiarul instalaţiei realizate. Rolul beneficiarului: Sunteţi viitorul beneficiar al unei case compusă din trei camere, baie şi bucătărie. O firmă de proiectare vă va realiza instalaţia electrică a casei. Cereţi informaţii referitoare la: Materialele utilizate în execuţia instalaţiei electrice.

Numărul de circuite ce urmează a fi executate. Amplasarea întreruptoarelor, a prizelor, a tabloului de distribuţie, urmărind şi criterii estetice.

Tipurile de prize, întreruptoare şi corpuri de iluminat utilizate în realizarea instalaţiei electrice .

Beneficiarul trebuie să furnizeze informaţii despre: Consumatorii cu puteri mai mari de 2 KW pentru a se prevedea circuit separat pe fiecare acest tip de consumator (conform mormativului I7/2002).

Dacă se doreşte altă repartiţie a circuitelor electrice decât cea clasică (alimentarea fiecărei prize pe circuit separat sau alte cerinţe de confort).

Eventualele automatizări pe care doriţi să le realizaţi în viitor.

Rolul proiectantului : În urma discuţiilor purtate cu viitorul beneficiar proiectantul oferă informaţiile cerute şi culege informaţii ce sunt utile în proiectarea instalaţiei electrice, ţinând cont şi de opţiunile clientului. În urma desfăşurării activităţii fiecare persoană ce asistă va completa o foaie de observaţie (inclusiv profesorul) în care va acorda un punctaj de la 1 la 10 pentru fiecare întrebare (10 minute) din fişa de observaţie.

20minute



33

Părerile expuse vor fi discutate cu participanţii la activitate, insistându-se pe punctajele cele mai mici. Fişa de observaţie va fi păstrată în portofoliul personal. FIŞĂ DE OBSERVAŢIE ACTIVITATEA: JOC DE ROL

NUMELE ELEVILOR PARTICIPANŢI: 1....................................................................................................... 2....................................................................................................... NUMELE ELEVULUI CE ÎNTOCMEŞTE FIŞA ...............................................

ÎNTREBĂRI PUNCTAJ

*INFORMAŢIILE OFERITE AU FOST CORECTE? *ÎNTREBĂRILE AU FOST CORECT FORMULATE DE AMBII PARTENERI DE DISCUŢIE? *RĂSPUNSURILE OFERITE AU FOST SUFICIENTE PENTRU A LĂMURI PARTENERUL DE DISCUŢIE? *FIECARE PARTICIPANT LA DIALOG A DEMONSTRAT CĂ ŞTIE SĂ ÎŞI ASCULTE PARTENERUL DE DISCUŢIE? *TONUL VOCII FOLOSIT A FOST BINE ALES?

ELEV 1 ELEV 2

Care credeţi că au fost cele mai mari greşeli făcute de colegi?



34

ACTIVITATEA 7

FIŞĂ DE AUTOEVALUARE ETAPE DE EXECUŢIE A INSTALAŢIEI ELECTRICE

Competenţa vizată: Precizează etapele de execuţie a instalaţiilor electrice

Această activitate vă va ajuta să specificaţi etapele de execuţie ale instalaţiei electrice.


1.Se dau cartoanele din figură,pe care sunt srise etapele de realizare o unei instalaţii electrice.

Aranjaţi-le în succesiunea logică realizabilă din punct de vedere practice. .

20minute

1. Montarea corpurilor de iluminat şi a prizelor

2.Transpunerea schemei electrice după proiect

5.Dimensionarea circuitelor dintre tablourile electrice secundare (TS) şi receptoare. 6.Montarea conductoarelor

4.Montarea tuburilor de protecţie

7.Montarea aparatelor de conectare, comandă şi protecţie

8. Punerea sub tensiune a instalaţiei.

9.Dimensionarea coloanei generale dintre cofretul de branşament (sau un post de transformare) şi TG.

11.Montarea prizei de pământ şi a reţelei generale de legare la pământ.

10.Dimensionarea coloanelor secundare dintre tabloul general (TG) şi tablourile secundare.

12.Executarea legăturilor la tablourile electrice şi la priza de pământ

3.Montarea tablourilor electrice



35

2. Specificaţi ce etapă de execuţie a instalaţiei electrice este reprezentată în imagine :

3.Transcrieţi pe foaie litera corespunzătoare fiecărui enunţ (1, 2, 3, 4, 5) şi bifaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals

Enunţ Adevărat Fals 1. Fiecare corp de iluminat se alimentează pe

circuit separate.

2. În grupurile sanitare cu duş nu se montează nici un fel de aparat electric.

3.

În locuinţe, puterea maximă la care se poate utiliza circuitul de priză, fără a-l deteriora este de 2000W.

4. Într-un tub de protecţie se introduc numai conductoarele ce aparţin unui singur circuit

5. Prizele monofazate şi trifazate se montează pe acelaşi circuit.

Fişele de autoevaluare urmăresc formarea la elevi a capacităţii de autoevaluare a propriilor competenţe. Ele se rezolvă individual după parcurgerea temei Etape de execuţie ale instalaţiilor electrice,fiind necesar studiul Fişei de documentare nr. 11,dar se corecteză prin schimbarea lucrării cu colegul de bancă aplicând baremul de corectare şi notare.



36

ACTIVITATEA 8

FIŞĂ DE LUCRU

Competenţa vizată: Alege varianta optimă pentru instalaţia electrică.

Această activitate vă va ajuta să identificaţi cerinţele impuse instalaţiei electrice şi să utilizaţi sursele de informare şi documentare pentru alegerea

schemei finale a instalaţiei electrice. Numele şi prenumele elevului................................

Data: ................................... 1. Reprezentaţi în planul încăperii circuitele de alimentare a motoarelor şi a prizelor, ţinând cont că instalaţia electrică se va realiza aparent şi parţial îngropat în pardoseală (alegeţi voi grupul de motoare ce vor fi alimentate în fiecare din moduri). 2. Indicaţi cerinţele impuse instalaţiilor de alimentare pentru motoarele electrice pe care le respectaţi în realizarea activităţii.

Pentru rezolvarea activităţii se poate consulta fişa de documentare nr.8 şi extrase din normativul I7-2002(fişa de documentare nr.14).

15minute



37

ACTIVITATEA 9

FIŞĂ DE LUCRU CONDUCTOARE ŞI CABLURI

Competenţa vizată: Alege varianta optimă pentru instalaţia electrică

Această activitate vă va ajuta să identificaţi cerinţele impuse instalaţiei electrice şi să utilizaţi sursele de informare şi documentare pentru alegerea

schemei finale a instalaţiei electrice. Numele şi prenumele elevului................................ Data: ................................... Activitate individuală Sunteţi proiectantul instalaţiei de alimentare cu energie electrică pentru blocul operator din imagine.

1. Specificaţi materialul conductor ce trebuie ales pentru conductoarele instalaţiei de alimentare cu energie electrică a blocului operator. 2. Studiind cataloagele firmelor de profil daţi exemplu de 3 tipuri de conductoare ce pot fi utilizate. Pentru rezolvarea activităţii se poate consulta fişa de documentare nr.10(tipuri de conductoare şi cabluri utilizate în instalaţii electrice) şi cataloagele firmelor de profil.

15minute



38

ACTIVITATEA 10

DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ALIMENTARE


Această activitate vă va ajuta să efectuaţi calcule de dimensionare şi de verificare, utilizând relaţii specifice proiectării instalaţiilor electrice.


Dimensionaţi circuitul de alimentare a unui motor de c.c., ştiind că, căderea maximă de tensiune admisă pe linie în cazul funcţionării normale este de 5% şi la pornire ∆U%p = 12%. Motorul are

caracteristicile: Pn = 10 kW, Un = 220 V, η = 0,86, 3==n

p

I

Ik .

Lungimea liniei este de 60 m iar rezistivitatea conductorului (cupru) cablului este ρCu = 0,017 Ωmm2/m. Cablul este pozat aparent iar temperatura mediului ambiant este de 250C. θmax = 700C. Pentru temperatura de 250C secţiunile standardizate şi curenţii maximi admisibili sunt daţi în fişa de documentare nr.14.

Secţiunea [mm2]

1,5

2,5

4

6

10

16

25

35

50

70

95

120

150

Imax. [A]

19

27

38

46

70

85

115

135

185

225

275

315

360

Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişelor de documentare 5 şi 9.

15minute



39

ACTIVITATEA 11

LABORATOR TEHNOLOGIC INSTALAŢIE DE ILUMINAT

Competenţe vizate: Precizează etapele de execuţie a instalaţiilor electrice. Determină elementele componente ale instalaţiei electrice.

Obiective: Specificarea etapelor de execuţie a instalaţiei electrice.

Alegerea componentelor din schema instalaţiei electrice, pe baza documentaţiei tehnice şi în limita performanţelor impuse prin sarcina de lucru.

Activitate pe grupe Numele şi prenumele elevilor................................ Data: ................................... Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru înainte de a le rezolva ! Activitatea se desfăşoară în laboratorul de instalaţii electrice, elevii fiind împărţiţi în grupe de 4-5elevi .Fiecare grupă va realiza o machetă după schema din figura de mai jos, parcurgând etapele 1,2,3,4.

1. Alegeţi aparatele, materialele şi SDV-uri necesare realizării schemei din figură, din materialele de pe masa de lucru. 2. Scrieţi aparatele selectate în tabelul de mai jos:

100minute



40

Aparate, materiale Cantitate

SDV

3. Specificaţi etapele de lucru pentru realizarea machetei. 4. Scrieţi principalele norme de sănătate şi securitate în muncă pe care le-aţi respectat în timpul realizării machetei. Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişei de documentare nr.11.



41

ACTIVITATEA 12

LABORATOR TEHNOLOGIC

INSTALAŢIE DE ILUMINAT

Competenţe vizate: Precizează etapele de execuţie a instalaţiilor electrice. Determină elementele componente ale instalaţiei electrice. Obiective: Specificarea etapelor de execuţie a instalaţiei electrice. Alegerea componentelor din schema instalaţiei electrice, pe baza documentaţiei tehnice şi în limita performanţelor impuse prin sarcina de lucru Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru înainte de a le rezolva ! Dacă întâmpinaţi greutăţi cu înţelegerea sau rezolvarea sarcinilor de lucru, cereţi sfatul profesorului. Numele şi prenumele elevului................................ Data: ................................... Activitatea se desfăşoară în laboratorul de instalaţii electrice, elevii fiind împărţiţi în grupe de 4-5elevi .

Se dă schema din figură :

100minute



42

1.Alegeţi aparatele şi materialele necesare realizării schemei, completând tabelul următor : Simbol aparat

Denumire aparat

Rol funcţional

L1, L2

I1, I2

e1, e2

2.Realizaţi practic schema şi verificaţi funcţionarea sa.

Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişelor de documentare 11.



43

ACTIVITATEA 13 SIMBOLIZĂRI

Competenţe vizate: Precizează etapele de execuţie a instalaţiilor electrice. Obiective: Reprezentarea grafică a schemei instalaţiei electrice. Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru înainte de a le rezolva ! Numele şi prenumele elevului................................ Data: ................................... Sarcini de lucru: În figura de mai jos este reprezentată schema unei instalaţii interioare.

1. Identificaţi tipul de circuit reprezentat în figură. 2. Indicaţi semnificaţia a 5 simboluri utilizate în schemă.

3. Identificaţi numărul de circuite reprezentate. Algeţi un circuit pentru care să specificaţi numărul aparatelor de conectare utilizate şi tipul lor.

Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişelor de documentare nr.13.

30minute



44

ACTIVITATEA 14 CONDUCTOARE ŞI CABLURI

Competenţe vizate: Alege varianta optimă pentru instalaţia electrică. Determină elementele componente ale instalaţiei electrice. Prelucrează datele numerice. Obiective: Analizarea valorilor parametrilor caracteristici ai instalaţiei electrice, în scopul optimizării variantei de instalaţie selectate Utilizarea surselor de informare şi documentare pentru alegerea schemei finale a instalaţiei electrice. Efectuarea calculelor de dimensionare şi de verificare, utilizând relaţii specifice proiectării instalaţiilor electric Utilizarea formulelor de calcul. Efectuarea calculelor în mai multe etape cu numere de mai multe mărimi. Conţinut: Alegeţi tipul şi secţiunea conductorului de alimentare pentru motorul din figură, având puterea nominală de 2,2KW, tensiunea de alimentare de 400V şi turaţia de 1000 rot/min. Caracteristicile motoarelor sunt date în tabelul de mai jos:

Specificaţi modul de realizare a instalaţiei electrice. Pentru realizarea activităţii puteţi consulta fişele de documentare 4 şi 9.

Puterea nominală

Pn [kW]

Turaţia

[rot/min]

Randamentul

η

Factorul de putere

ϕcos

Raportul

In

I p

1,1

1,5

2,2

7,5

1500

1500

1000

1500

0,73

0,76

0,77

0,855

0,78

0,79

0,74

0,84

6

6

5,5

6,5

30minute



45

ACTIVITATEA 15 ALEGEREA APARATELOR ELECTRICE

Competenţe vizate: Determină elementele componente ale instalaţiei electrice. Prelucrează datele numerice. Obiective: Efectuarea calculor de dimensionare şi de verificare, utilizând relaţii specifice

proiectării instalaţiilor electrice. Alegerea componentelor din schema instalaţiei electrice, pe baza documentaţiei tehnice şi în limita performanţelor impuse prin sarcina de lucru. Efectuarea calculelor în mai multe etape cu numere de mai multe mărimi. Utilizarea formulelor de calcul. Numele şi prenumele elevului................................ Data: ...................................

Lucraţi în perechi Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru înainte de a le rezolva ! Dacă întâmpinaţi greutăţi cu înţelegerea sau rezolvarea sarcinilor de lucru, cereţi sfatul profesorului vostru. Se dă schema din figură.Analizând schema rezolvaţi următoarele sarcini de lucru:

30minute



46

1.Indicaţi aparatele care lipsesc din schema circuitului de forţă (în dreptunghiurile 1 şi2).

2.Realizaţi calculele de dimensionare a acestor aparate .Precizaţi rolul lor.




47

ACTIVITATEA 16 CUBUL

INSTALAŢII ELECTRICE DE ILUMINAT ŞI PRIZE

Competenţe vizate: Alege varianta optimă pentru instalaţia electrică. Determină elementele componente ale instalaţiei electrice. Precizează etapele de execuţie a instalaţiilor electrice Obiective: Identificarea cerinţelor impuse instalaţiei electrice . Efectuarea calculelor de dimensionare şi de verificare, utilizând relaţii specifice proiectării instalaţiilor electrice. Alegerea componentelor din schema instalaţiei electrice, pe baza documentaţiei tehnice şi în limita performanţelor impuse prin sarcina de lucru Specificarea etapelor de execuţie a instalaţiei electrice. Numele şi prenumele elevului................................ Data: ...................................

Activitate individuală combinată cu activitate pe grupe de câte 5 elevi.

Studiind imaginea din figură răspundeţi la cerinţele date.

Activitatea se desfăşoară sub forma unui concurs între echipe astfel:

se formează grupe de cate 5 elevi;

30minute



48

se împart sarcinile între membrii grupului, fiecare elev având de realizat o,,faţă” a cubului (prin tragere la sorţi din 5 bilete cu sarcinile de realizat);

fiecare elev din grup primeşte o foaie de hîrtie pe care îşi va scrie cerinţa de lucru ;

hârtia de formă pătrată ce constituie în final o “faţă” a cubului ; când membrii grupului termină activitatea se asamblează cubul ; se alege un lider care să prezinte la sfârşitul activităţii cubul realizat; la finalul activităţii se va alege cubul câstigător.

faţa 1 – cerinţe ce sunt respectate la execuţia instalaţiei electrice de iluminat şi prize din figură (se vor studia extrasele din Normativul I7-2002) faţa 2 – etape de dimensionare a instalaţiei electrice de iluminat şi prize

faţa 3–etape de execuţie a instalaţiei electrice de iluminat şi prize.

faţa 4–materiale şi aparate folosite în execuţia instalaţiei electrice

faţa 5 – norme de protecţia muncii ce trebuie respectate la execuţia instalaţiei electrice.

Profesorul este moderatorul şi arbitrul activităţii.

Această activitate poate fi adaptată şi pentru elevii cu CES, profesorul împărţind sarcinile de lucru în grup, în funcţie de gradul de dificultate.

Pentru rezolvarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea Fişelor

de documentare 4,6,11,14.

4.

2.

3.

5.

1.

INSTALAŢII DE

ILUMINAT ŞI PRIZE



49

ACTIVITATEA 17

APARATE DE PROTECŢIE STUDIU DE CAZ

Competenţa vizată: Determină elementele componente ale instalaţiei electrice. Obiective: Alegerea componentelor din schema instalaţiei electrice, pe baza documentaţiei

tehnice şi în limita performanţelor impuse prin sarcina de lucru. Numele şi prenumele elevului................................ Data: ...................................

Conţinut:

Realizaţi o comparaţie între siguranţele fuzibile şi întreruptoarele automate de

joasă tensiune monopolare; găsiţi avantajele şi dezavantajele fiecărui tip de

aparat.


30 minute



50

ACTIVITATEA 18

PREZENTARE POWER – POINT

Având ca sursă de informare fişele de documentare şi nr. 12, folosind calculatorul realizaţi o prezentare POWER – POINT cu tema „Aparate de protecţie utilizate în instalaţiile de joasă tensiune”. SARCINI DE LUCRU:

1) Aparate de conectare manuală 2) Aparate de conectare automată

3) Aparate multifuncţionale-de conectare şi protecţie.

Această activitate vă ajută să vă documentaţi despre tipurile actuale de aparate de conectare;

Timp de lucru 60 de minute; Pentru acest exerciţiu formaţi grupuri de câte trei elevi; Fiecare elev din grup este răspunzător de rezolvarea unei sarcini de lucru la alegere din cele trei ;

Pentru a rezolva acest exerciţiu studiaţi cu atenţie fişele de documentare şi accesaţi siturile firmelor de profil

Folosiţi computerul în programul POWER – POINT; După expirarea timpului de lucru , expuneţi prezentarea în faţa clasei pentru a cunoaşte şi opiniile colegilor voştri;

Ataşaţi exerciţiul la portofoliul personal.



51

Rezolvarea fişei de evaluare 1 A.25 puncte-5puncte fiecare răspuns corect.

1 2 3 4 5 b d a c b

B. 25 puncte-5puncte fiecare răspuns corect 1 2 3 4 5 e b a d f C. 25 puncte-5puncte fiecare răspuns corect M3:Pn-puterea nominală Pn=32 KW η-randament;η-0,87 cosφ=0,78 Ul-tensiune de linie; Ul=380 V Kp=Ip/In D.Conductor din aluminiu rigide pentru instalaţii fixe cu izolaţie de PVC.

Rezolvarea activităţii 1

1-priză 2,4-doze derivaţie 3-corp de iluminat 5-tub de protecţie

7. SOLUŢIILE ACTIVITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE



52

Prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului până la nivelul pardoselii finite:

peste 2,0 m, la şcoli, în clase; peste 1,5 m în camere de copii din creşe, grădiniţe, cămine, spitale de copii şi

alte clădiri similare; peste 1,0 m, în alte încăperi decât grupuri sanitare, duşuri, băi, spălătorii şi

bucătării, indiferent de natura pardoselii.

Soluţia aleasă este conformă cu Normativul I7-2002


CIRCUIT COMUTATOR DOZĂ CONDUCTOR CABLU PRIZĂ LAMPĂ COLOANĂ FIŞĂ

Soluţia finală se scrie pe flip-chart si elevii se pot autoevalua,fiecare răspuns corect fiind 1 punct(1 punct din oficiu).

M C I R C U I T P C O M U T A T O R A N P R E L C Z I B D O Z Ă F M L Z L U K L Z G B A Ă U C F I C E X M L X T V F I Ş Ă P U C O N T O R M Ă P P R C O L O A N Ă



53


Rezolvarea activităţii 4 1. De exemplu se pot alege corpuri de iluminat model F-258B (echipat cu 2lămpi fluorescente cu puterea de 58W) corpurile fiind echipate cu ecrane de protecţie care pot dirija fluxul luminos în direcţia dorită.



54

Specificaţii tehnice : Denumire Proprietati

Tensiunea de alimentare 230V/50Hz Puterea sursei de iluminat F-258B:2x58W Tipul sursei de iluminat lămpi fluorescente liniare T8 Tipul soclului sursei de iluminat G13 Tipul materialului tablă de oţel Gradul de protecţie IP 20 Clasa de protecţie I Masa produsului 0,7kg - 4,1kg 2.Aplicaţii : iluminatul halelor de producţie, depozitelor, atelierelor, a spaţiilor comerciale, a coridoarelor şi a magazinelor.

Rezolvarea activităţii 5 1.


Corpuri de iluminat

Tuburi de protecţie

Doze Tablouri electrice

Prize Întreruptoare

şi comutatoare

Conductoare

Aparate de protecţie



55

2.

Rezolvarea activităţii 7 FIŞĂ DE AUTOEVALUARE

1. 60 puncte Etapa de dimensionare a instalaţiei : 5-10-9 60 puncte Etapa de realizare practică : 2-3-4-6-7-1-11-12-8 Pentru fiecare etapă aranjată corect se acordă 5 puncte 2. 10puncte Montarea tuburilor de protecţie 3.20 puncte-pentru fiecare răspuns corect se acordă 4 puncte 1-F; 2-A; 3-A; 4-A; 5-F. 10 puncte din oficiu.


Corpuri de iluminat

Tuburi de protecţie Doze

Conductoare

Întreruptoare

Aparate de protecţie

Prize

Derivaţie Tablouri electrice

PEL

plafonieră


De apartament

FY

cruce Cu contact de protecţie



56


Traseele circuitelor se reprezintă : - pe lângă pereţi, în cazul montării aparente a tuburilor de protecţie; - pe pardoseala încăperii în cazul montajului îngropat în pardoseală, traseele fiind paralele cu pereţii. 2.Cerinţe impuse instalaţiilor de alimentare pentru motoarele electrice: - fiecare motor trebuie să fie alimentat pe un circuit electric separat - pentru fiecare tip de circuit (monofazat, trifazat, de tensiune redusă) se prevede circuit separat.



57


1. Folosirea cuprului este obligatorie la alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită : în acest caz bloc operator. 2. Tipuri de conductoare ce pot fi utilizate pentru circuitul de alimentare a blocului operator: FY : Conductor unifilar cu izolaţie PVC pentru instalaţii electrice interioare; CYY : Cablu de energie cu izolaţie şi manta din PVC tensiune nominală 0.6/1KV; CYY-F : Cablu de energie cu izolaţie şi manta din PVC cu întârziere la propagarea flăcării pentru tensiune nominală 0.6/1 KV.

Rezolvarea activităţii 10 a) Se determină secţiunea în funcţie de căderea de tensiune admisă.

A52,852200,86

10000UηPI

n

nn =

⋅=

⋅=

∆U% = 5% - căderea de tensiune maximă (în procente). ∆U%=∆U/Un

∆U=2ρlIn/s

2

n

n mm9,82205

5,85600,017200UΔU%Il200ρs =

⋅

⋅⋅⋅=

⋅

⋅⋅=

Se alege secţiunea standardizată sn = 10 mm2 cu Imax = 70 A.

b) Se verifică căderea de tensiune, pe linie, la pornire:

V26,422010012U

10012ΔU npmax =⋅=⋅=

V32,34106020,01752,853

s2lρIkU np =

⋅⋅⋅⋅=⋅⋅=∆

∆Up > ∆Upmax (32,34 V > 26,4 V). Se măreşte secţiunea la sn = 16 mm2.

V20,22166020,01752,853

s2lρIkU np =

⋅⋅⋅⋅=⋅⋅⋅=∆

∆Up < ∆Upmax (20,22 V < 26,4 V). Cablul se verifică la pornirea motorului. Secţiunea conductorului este s = 16 mm2.

MA

l, s

I



58


Aparate, materiale Cantitate

- Conductor FY 1,5 mm 3 m

- Întreruptor dublu de lumină 1 buc

- Siguranţe fuzibile 2 buc

- Bec 100 W 2 buc

- Dulie 2 buc

- Doză ramificaţie 1 buc

- Placă pal melaminat 1 buc

- Conector 1 buc

- Tub de protecţie 1,5 m

SDV-uri

- Cleşte de tăiat conductor

- Şurubelniţă cu mâner electroizolant

- Patent

- Cuţit pentru dezizolat

- Maşină portabilă de găurit

- Ohmmetru

3. Tăierea plăcii de pal melaminat

Trasarea schemei; Găurirea plăcii pentru montarea aparatelor şi accesoriilor instalaţiei

electrice; Montarea dozei; Montarea siguranţelor fizibile; Montarea întreruptorului dublu; Montarea duliei şi a becului;



59

Tăierea, dezizolarea şi modelarea conductorului Executarea conexiunilor conform schemei; Verificarea continuităţii circuitului; Verificarea funcţionalităţii montajului.

4. NSSM la executarea lucrării: - Se va verifica prezenţa mânerelor electroizolante la patent, şurubelniţă; - Mânerele sculelor nu vor fi crăpate, fisurate sau aşchiate deoarece pot provoca răni în palme; - Nu se va lucra sub tensiune; - Se utilizează echipament de protecţie; - Alimentarea maşinii de găurit se va face de la o priză cu contact de protecţie; - Se va da atenţie manevrării cuţitului pentru dezizolarea conductorului; - Punerea sub tensiune a montajului se va face sub supravegherea şefului de laborator.


Simbol aparat

Denumire aparat

Rol funcţional

L1, L2 surse de iluminat

Asigură iluminarea încăperii în care se montează.

I1, I2 întreruptoare

e1, e2 siguranţe fuzibile

Protejează circuitul electric la scurtcircuit şi suprasarcină.

D1,D2

doză de ramificaţie

Permite realizarea ramificărilor în circuitul electric.

Un model al montajului realizat va arăta ca în figură :



60

Rezolvarea activităţii 13 Identificaţi numărul de circuite reprezentate. Algeţi un circuit pentru care să specificaţi numărul aparatelor de conectare utilizate şi tipul lor.

Soluţie : 1.Circuit de lumină 2.

Comutator cruce Comutator scară Corp de iluminat Comutator unipolar

3. Circuitul 1-2 întreruptoare Circuitul 2-2 întreruptoare

Rezolvarea activităţii 14 1.Din scemă lipsesc siguranţele fuzibile(dreptunghi 1) şi releul termic(blocul2)

2.Se calculeaza In :

ϕUηηco3PI n

n =

Corespunzător datelor nominale ale motorului se aleg din tabel η şi cosφ :

15.09A

0.8550.844001.737500

ηcosU3PnIn

n

=⋅⋅⋅

=⋅⋅⋅

=ϕ



61

Din fişa de documentare nr.14 se alege secţiunea conductorului ce îndeplineşte condiţia :

Ima≥ In.

18A ≥ 15,09A deci se alege cablu CYY 2,5mm2

Secţiunea aleasă se verifică la densitatea de curent la pornire (Jp), care trebuie să fie:

2p mmA35J ≤ pentru cupru.

Densitatea de curent la pornire se calculează cu relaţia:

s

IK

s

IJ np

p1== =6,5x15,09/2,5=39,23A/mm2 35A/mm2 (impus de normative)

Se măreşte secţiunea conductorului la 4 mm2

s

IK

s

IJ np

p1== =6,5x15,09/4=24,52A/mm2<35A/mm2

Secţiunea aleasă se verifică (la pornirea motorului) deci cablul de alimentare este CYY4.


Curentul nominal al motorului este dat de relaţia:

ϕη cos3U

PI i

n =

unde:

Pi - puterea instalată a motorului (W);

U - tensiunea nominală (V);

η - randamentul motorului;

cosφ – factorul de putere.



62

AI n 58,574,077,04003

2200=

•••=

Alegerea contactorului de acţionare se realizează impunând ca valoarea

curentului nominal al contactorului să fie mai mare sau egală cu curentul nominal al

motorului:

AII nnC 58,5=≥

Se alege contactorul TCA 6A.

Alegerea siguranţelor fuzibile din circuitul de forţă se realizează impunând

condiţiile:

c

II

AII

p

F

nF

≥

=≥ 58,5

unde IF este curentul nominal al fuzibilului, iar Ip curentul de pornire,

c - coeficient de siguranţă dependent de condiţiile de pornire;

2,5 pentru pornire uşoară (timp de pornire între 5-10 secunde);

1,6 – 2 pentru pornire grea (timp de pornire între 5-10 secunde) şi pornire stea -

triunghi;

1,6- pentru pornirea motoarelor cu reostat de pornire.

Se defineşte coeficientul de autopornire :



63

K1=Ip / In

Ip=K1In

K1 - se alege din tabel, corespunzător puterii şi turaţiei motorului (K=5,5)

Deci : Ax

I F 27,125,2

58,55,5=≥

Se aleg siguranţe fuzibile LF-16 A

Alegerea releului termic se face impunând condiţia:

SnS III .16,0 ≤≤ (13)

unde IS este curentul de serviciu al releului termic. Prin construcţie releul termic

permite un reglaj al curentului între (0,6 – 1)IS.

Se găseşte:

81,786,0 ≤≤• (14)

Se alege blocul de relee termice TSA 10 A, având curentul de serviciu IS=8A.


Faţa 1 Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se vor monta numai pe conductoarele de fază;

Alimentarea corpurilor de iluminat şi prizelor se face prin circuite electrice de la tablourile secundare de lumină;

Corpurile de iluminat sunt receptoare monofazate care se leagă la conductorul de fază, după ce în prealabil acesta a trecut prin întreruptor;

În grupurile sanitare cu duş nu se montează nici un fel de aparat electric. De asemenea nu se prevăd circuite electrice cu altă destinaţie şi nici doze;

Corpurile de iluminat se alimentează în paralel pe circuite electrice;



64

În locuinţe, pe un circuit se pot monta până la 12 corpuri de iluminat, dar care să nu depăşească puterea de 1000W;

În practică, circuitele de lumină nu se încarcă până la puterea maximă. Pe un circuit se prevăd corpurile de iluminat din 2-3 încăperi alăturate;

Prizele electrice se alimentează pe circuite separate de cele pentru corpurile de iluminat;

Pe un circuit de priză în locuinţe se pot monta până la 8 prize simple sau duble;

În locuinţe, puterea maximă la care se poate utiliza circuitul de priză, fără a-l deteriora este de 2000W;

Într-un tub de protecţie se introduc numai conductoarele ce aparţin unui singur circuit;

Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de minim 10 A.

Faţa 2 1.Se calculează curentul nominal al circuitului cu relaţia :

Pi este puterea instalată pe circuit (suma puterilor receptoarelor circuitului)

U =230 V cos φ factor de putere al circuitului.

2. Se dimensionează siguranţa fuzibilă pentru protecţie la suprasarcină şi scurtcircuit din condiţia :

Se alege siguranţa fuzibilă (cu legături în faţă LF - cu legături în faţă sau tip disjunctor) din cataloagele firmelor de profil.

3. Se calculează secţiunea conductoarelor electrice şi se alege tipul conductorului(în general FY) :

Secţiunea conductorului electric trebuie să se aleagă de cea mai mică secţiune pentru care se respectă relaţia :

ϕcos⋅=

U

PiIn

IF>In



65

Ima -intensitate maximă admisibilă

4. Se alege dimensiunea tubului de protecţie pentru conductoare : se alege natura tubului de protecţie în funcţie de condiţiile de montare (pozat pe materiale combustibile sau incombustibile) diametrul nominal al tubului se alege în funcţie de numărul şi secţiunea conductoarelor ce trebuie montate în el.

Faţa 3 Trasarea schemei; Găurirea plăcii pentru montarea aparatelor şi accesoriilor instalaţiei

electrice; Montarea corpurilor de iluminat (tip spoturi); Montarea dozelor; Montarea întreruptoarelor şi prizelor; Montarea tuburilor de protecţie; Tăierea şi dezizolarea conductorului; Montarea conductoarelor; Montarea tabloului electric; Montarea aparatelor de protecţie (tip disjunctor) pe şină; Executarea conexiunilor în doze şi izolarea cu bandă izolatoare; Executarea conexiunilor în tabloul electric; Montarea canalului de cablu pentru ,,mascarea” traseului instalaţiei electrice

(instalaţia fiind realizată aparent); Verificarea continuităţii circuitului; Verificarea funcţionalităţii montajului.

Faţa 4 Aparate şi materiale folosite :

corpuri de iluminat (tip spoturi); întreruptoare monopolare şi bipolare PT, prize cu contact de protecţie PT; tub de protecţie; conductor izolat FY; doze derivaţie; disjunctoare pentru circuitul de iluminat şi pentru circuitul de prize; canal de cablu din plastic; tablou electric; bandă izolatoare.

Ima IF/0,8



66

Faţa 5 Se va verifica prezenţa mânerelor electroizolante la patent, şurubelniţă; Mânerele sculelor nu vor fi crăpate, fisurate sau aşchiate deoarece pot

provoca răni în palme; Nu se va lucra sub tensiune; Se utilizează echipament de protecţie; Alimentarea maşinii de găurit se va face de la o priză cu contact de

protecţie; Se va da atenţie manevrării cuţitului pentru dedizolarea conductorului;


Din analiza comparativă a celor două aparate reiese că fiecare prezintă atât

avantaje, cât şi dezavantaje, pe baza cărora se pot stabili situaţiile în care folosirea lor se recomandă cu precădere.

Siguranţele fuzibile prezintă următoarele avantaje: - au o construcţie simplă şi un cost scăzut; - au efect limitator, întrerupând curentul de scurtcircuit înainte ca acesta să

atingă valoarea maximă (curentul prezumat ip) în prima semiperioadă din acest motiv, instalaţiile protejate cu siguranţe fuzibile nu se verifică la stabilitatea termică. - -îndeplinesc şi un rol de separator, patronul cu elementul fuzibil fiind amovibil.

Dezavantaje ale siguranţelor fuzibile: - necesitatea înlocuirii patronului cu element fuzibil la fiecare defect, ceea

ce, pe de o parte, diminuează avantajul costului scăzut şi, pe de altă parte, conduce la timpi mari de repunere în funcţiune a instalaţiei după eliminarea defectului;

- „îmbătrânirea” termică a elementului fuzibil, ca urmare a suprasarcinilor din reţea sau a unor scurtcircuite care au fost eliminate prin topirea altor siguranţe conse-cutive de curenţi nominali mai mici;

- posibilitatea întreruperii unei singure faze, producând funcţionarea motoarelor în două faze şi, deci, suprasarcini ale acestora;

- imposibilitatea unui reglaj al curentului de acţionare, realizându-se o protecţie „brută”;

Avându-se în vedere avantajele prezentate, precum şi faptul că o

protecţie „brută” este suficientă în reţele, siguranţele sunt folosite în majoritatea instalţiilor existente de iluminat şi forţă, în special dacă curenţii de scurtcircuit sunt mari, iar suprasarcinile sunt rare.

Întreruptoarele automate de joasă tensiune au următoarele de avantaje:



67

- sunt echipate cu declanşatoare de supracurent (termice şi electromagnetice), îndeplinesc simultan funcţia de aparat de protecţie (atât la suprasarcină cât şi la scurtcircuit) şi funcţia de aparat de comutaţie;

- permit repunerea rapidă în funcţiune a instalaţiilor după defect; - asigură întreruperea simultană a celor trei faze; - permit comenzi spre şi de la alte aparate (inclusiv interblocaje, comanda de

la distanţă). Ca dezavantaje, se remarcă: - construcţia complicată şi mai scumpă; - lipsa efectului de limitare a curentului de scurtcircuit Întreruptoarele automate se recomandă în următoarele situaţii: - când este necesar ca instalaţia să fie repusă rapid în funcţiune după

defect, să se execute comenzi da la distanţă sau să se prevadă comenzi de la alte aparate sau interblocaje;

- când instalaţiile funcţionează frecvent în regim de suprasarcină; - când se impune deconectarea pe toate fazele; - în circuitele motoarelor de putere mare.



68

Lucian Ciobanu-Calitatea proiectării şi execuţiei instalaţiilor electrice de joasă tensiune- Editura Speranţa 1999 Rodica Dromereschi,V.Gavril,L.Ionescu-Instalaţii electrice-Editura M.A.S.T. 2007 Instalaţii electrice industriale- Manual pentru licee cu profil de electrotehnică şi matematică-fizică, clasa a XI –a şi şcoli profesionale, EDP, Bucureşti, 1980. Instalaţii electrice industrial-Întreţinere şi reparaţii- Manual pentru licee industriale şi de matematică-fizică cu profil de electrotehnică clasa a XII –a şi şcoli profesionale, EDP, Bucureşti, 1989. Florin Mareş,J.Popa,I.Conţ-Auxiliar curricular pentru clasa a XI-a-Editura Aura Mundi,2007 http://www.mtn-education.eu/Materiale/ http://www.cs.ubbcluj.ro www.comtec-int.ro www.electroaparataj.ro/ http://www.agenda-electrică.ro http://www.moeller.ro/industrie_aparataj_contactoare.html www.ganzkk.hu/roman/dil.pdf www.siemens.ro www.schneider.ro www.hager.ro www.moeller.ro www.comtec-int.ro



69



70

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.1

COMPONENTELE INSTALAŢIILOR INTERIOARE

COMPONENTELE INSTALAŢIILOR

INTERIOARE

CONDUCTOARE

APARATE DE PROTECŢIE

ÎNTRERUPTOARE

PRIZE TUBURI DE PROTECŢIE

TABLOURI ELECTRICE

DOZE

CORPURI DE

ILUMINAT



71


SURSE DE LUMINĂ

1.Lămpi cu incandescenţă Lămpile cu incandescenţă de uz general - LIG au : puterea nominală între 15 ... 2000 W, majoritatea fiind între 25 ... 200 W ; Caracteristici de funcţionare.

foarte bună redare a culorilor; aprinderi şi stingeri repetate la scurte intervale de timp nu afectează durata de viaţă a lămpii;

reglajul (diminuarea) fluxului luminos este posibil fără restricţii (dar o lampă alimentată cu tensiune scazută va avea eficacitate redusă);

variaţia tensiunii de alimentare influenţează puternic caracteristicile lămpii. Alimentare. Se conectează direct la reţea, fără aparataj special. Utilizare. Avantajele LIG (construcţie simplă şi preţ de cost scăzut, puteri mari la gabarite reduse, lipsa unui aparataj suplimentar) îi asigură o largă răspândire şi aplicabilitate :

locuinţe iluminat local încăperi cu rol de divertisment încăperi auxiliare iluminat de siguranţă.

LL În ultimul timp există tendinţa de utilizare a lămpilor fluorescente compacte - LFC, deoarece este o alternativă mai economică în utilizări generale. 2. Lămpi fluorescente Lămpile fluorescente au puterea nominală cuprinsă între 4 W pâna la 215 W.

Lămpile fluorescente sunt lămpile cu vapori de mercur de joasă presiune la care descărcarea electrică între doi electrozi emite radiaţii ultraviolete absorbite şi transformate în radiaţii vizibile de pulberea fluorescentă depusă pe peretele interior al tubului de descarcăre.



72

Lămpi fluorescente compacte LFC - Pentru a obţine o formă compactă, asigurându-se şi lungimea necesară coloanei luminoase a descărcării electrice, tubul de descărcare este îndoit în forma de U sau dublu U, ori este fracţionat în două sau patru segmente paralele scurte, unite la capete.

LFC au apărut ca o sursă de lumină eficientă, pentru a fi utilizate în locul lămpilor cu incandescenţă.

Tipuri constructive de LFC Tipuri constructive: a,b,c,d,e - cu balast încorporat d. - cu balon exterior de reducere a luminanţei e. - modular circular. f. – cu balast separat

Tipurile de corpuri de iluminat cele mai frecvent utilizate în instalaţiile electrice de iluminat interioare de joasă tensiune le puteti găsi cu ajutorul motoarelor de căutare sau pe site-urile firmelor de profil.

Avantajele LFC: eficacitate luminoasă ridicată. consum scăzut de energie electrică. durată de viaţă mare (în medie 8000 ore faţă de 1000 ore pentru LIG).



73


CORPURI DE ILUMINAT

Corpul de iluminat conţine toate componentele necesare pentru fixare şi protejare a surselor de lumină şi realizează conexiunea la circuitul electric de alimentare. Corpuri de iluminat uzuale pentru interior sunt echipate, în cea mai mare parte a cazurilor cu lămpi fluorescente tubular (LFT), lămpi fluorescente compacte (LFC) sau lămpi cu incandescenţă .

Tipuri de corpuri de iluminat: a) Pendulul – este un corp suspendat. Cel mai folosit este pendulul cu glob opal

şi lustrele cu unul sau mai multe braţe.

b) Plafonierele – la acestea corpul de iluminat este fixat direct pe plafon. Pot fi metalice şi din porţelan. Becul este protejat cu un glob din sticlă opală sau striată.

c)Aplicele –corpul de iluminat este fixat de perete.

d) Corpuri de iluminat etanşe la praf sau vapori de apă. Acestea se racordează cu ajutorul conductoarelor montate în tuburi etanşe. e) Corpuri de iluminat portabile – de tip veioză, lampadar, lampă de birou au cordon pentru alimentarea cu energie electrică de la o priză.

Corpul de iluminat este dispozitivul în care se montează sursa de lumină şi care asigură distribuţia convenabilă a fluxului luminos.



74

Avantajele corpurilor de iluminat cu LF: distribuie lumina spre suprafaţa de lucru astfel încât activitatea vizuală să poată

fi desfăşurată cu un înalt grad de confort. se asigură o ambianţă plăcută. eficienţă energetică ridicată.

Montarea corpurilor de iluminat: în tavan fals pe tavan suspendate de tavan.

Aparatele de iluminat destinate a fi montate în tavane false au forma şi dimensiunile adaptabile sistemelor modulare de tavane şi pot fi echipate cu o gamă largă de accesorii optice, în conformitate cu distribuţia dorită a luminii. Pentru iluminatul decorativ sau de evidenţiere a unor detalii se utilizează corpuri de mici dimensiuni de tip ‘’spoturi”. Ele sunt echipate cu:

Lămpi cu incandescenţă de uz general Lămpi fluorescente cu halogeni Lămpi fluorescente compacte.

corpuri de iluminat de tip “spoturi”

În mediul industrial, datorită înălţimii mari (de obicei, între 6 ... 13 m) a tavanului şi a atmosferei încărcate uneori cu praf, fum sau vapori se impune utilizarea unor lămpi de putere unitară cât mai mare .

Pentru încaperi cu înălţimea sub 6 m se utilizează de preferinţă corpuri de iluminat echipate cu lămpi fluorescente tubular - LFT

În cazul corpurilor de iluminat cu lămpi fluorescente tubulare sunt necesare dispozitive auxiliare de amorsare şi stabilizare a descărcării electrice şi pentru îmbunătăţirea factorului de putere al lămpii şi creşterea randamentului energetic.



75

Pentru încăperi înalte se folosesc corpuri de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări :

cu vapori de mercur de înaltă presiune cu balon fluorescent cu vapori de sodiu de joasă presiune cu vapori de mercur de înaltă presiune cu halogenuri metalice.

Cataloagele producătorilor cuprind datele referitoare la diferitele tipuri constructive şi caracteristicile corpurilor de iluminat. Amplasarea corpurilor de iluminat în încăperi se face astfel încât să se asigure nivelul de iluminare optim şi uniform pe planul de lucru. Amplasarea corpurilor de iluminat se poate face simetric - corpurile de iluminat se dispun în vârful unor triunghiuri sau dreptunghiuri, ca în figură :

În încăperile de lucru în care este necesară o eficacitate luminoasă ridicată şi consum scăzut de energie electrică se utilizează corpuri de iluminat echipate cu lămpi fluorescente care se amlasează ca în figura de mai jos:

Parametrii cei mai importanţi la alegerea a unui corp de iluminat sunt: destinaţia încăperii (activitatea care se desfăşoară în încăpere); distribuţia intensităţii luminoase dorite (limitarea orbirii directe şi a orbirii indirecte);

eficienţa în asigurarea iluminării planului de lucru; acces uşor la componentele şi la echipamentul corpului de iluminat (lampă, balast, dispozitive de comandă);

rigiditate, aspect regulat; siguranţă în exploatare; estetica - aspect general, forma şi dimensiunile, finisare; costul - preţul de cost iniţial/durata de viaţă, costul dispozitivelor de control al iluminatului;

poziţia de montare; caracteristici de întreţinere.



76

Amplasarea corpurilor de iluminat în încăperile de lucru

Amplasarea corpurilor de iluminat pe culoare



77

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 4

CONDUCTOARE ŞI CABLURI

Din punct de vedere tehnic, se pot folosi: - conductoare izolate, montate în tuburi sau ţevi de protecţie, cu accesoriile aferente pentru derivaţii (doze, cutii) şi îmbinare (manşoane, mufe, coturi, curbe); - cabluri; - bare neizolate. Principalele tipuri de conductoare şi cabluri utilizate în execuţia instalaţiilor

interioare de iluminat şi de forţă sunt:

Conductoare : monofilare, cu secţiunea formată dintr-un singur fir multifilare, cu secţiunea formată din mai multe fire răsucite sau împletite.

Cabluri - unul sau mai multe conductoare izolate învelite într-o manta etanşă,

Tipuri de conductoare şi cabluri

Conductoarele şi cablurile utilizate în instalaţiile electrice asigură alimentarea receptoarelor sau a punctelor de distribuţie (tablouri electrice) de la sursa de energie electrică.

FY - Conductor rigid izolat cu utilizare generală MYF - Conductor flexibil izolat cu PVC pt. utilizare generală CYY - Cablu cu izolaţie şi manta PVC 0,6/1KV CYYAbY - Cablu cu izolaţie şi manta PVC 0,6/1KW armate CSYY - Cablu semnalizare izolat cu manta PVC 0,25/0,5 KV MYYM - Cordoane flexibile manta PVC MYYU - MYYUp - Cordoane flexibile manta PVC MYUp - Cordoane flexibile fără manta de PVC ş.a.



78

Tipuri de conductoare şi cabluri utilizate în instalaţiile de joasă tensiune



79

CONDUCTOARE DE CUPRU RIGIDE (monofilare) CU IZOLAŢIE PVC-FY

Exemplu: FY 2,5 mm2 – conductor din cupru, cu izolaţie din PVC pentru instalaţii fixe 2 AFY 2,5 mm2 – două conductoare din aluminiu, cu izolaţie din PVC pentru instalaţii fixe

CONDUCTOARE DE CUPRU MULTIFILARE CU IZOLAŢIE PVC - MyF

Valorile standardizate ale secţiunii conductoarelor. Secţiunile conductoarelor (mm2)

L1,L2,L3 1 1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150

185 240 300 400 N,PE, PEN

1 1,5 2,5 4 6 10 16 16 16 25 35 50 70 70 95 120 150 185

CABLURI PENTRU INSTALAŢII Tipuri de cabluri:

TIP conductor-secţiune (mmp)

Utilizare

FY-1,5 Conductor cu înveliş din PVC utilizat pentru instalaţii interioare.

FY-2,5 FY-4 FY-6 FY-10

TIP-secţiune (mmp) Utilizare MyF-1,5 În instalaţii electrice

interioare unde se cere o flexibilitate mărită, în tuburi aparente sau îngropate, pentru circuite de comandă şi control, în instalaţii de iluminat cu o tensiune nominală de până la 450/750.

MyF-2,5 MyF-4 MyF-6 MyF-10

CYY CYYAbY ACYY ACYYAbY CYYAbzY ACYYAbzY

CYY-F CYYAbY-F ACYY-F ACYYAbY-F CYYAbzY-F ACYYAbzY-F



80

CABLURI PENTRU APARATURĂ ELECTROCASNICĂ ŞI ECHIPAMENTE MOBILE

Conductor flexibil de cupru (clasa 5) conform SR CEI 60228, SR HD 383 - Izolaţie din PVC - Manta de PVC.

CABLURI DE ENERGIE

CYY

TIP-secţiune (mmp)

Utilizare

CYY 2x1,5 Cabluri electrice de joasă tensiune nearmate, cu izolaţie şi manta de PVC - pentru instalaţii.

CYY 2x2,5 CYY 2x4 CYY 3x1,5 CYY 3x2,5 CYY 3x4 CYY 4x1,5 CYY 4x2,5 CYY 4x4 CYY 4x6

CYAbY

Pentru transportul energiei electrice, montate în încăperi, canale de cablu, în exterior (aer liber), în pământ, în apă (cu excepţia apelor contaminate care atacă mantaua de PVC) şi sub acţiunea directă a razelor solare.

CONSTRUCŢIE : 1. Conductor de cupru unifilar (clasa 1) sau multifilar (clasa 2) conform SR CEI 60228(C) 2. Izolaţie din PVC(Y) 3. Înveliş comun 4. Manta interioară de PVC(Y) 5. Armatură din bandă de otel (Ab) 6. Manta exterioară din PVC(Y).



81


ALEGEREA CONDUCTOARELOR ŞI CABLURILOR

La alegerea şi montarea conductarelor electrice şi accesoriilor trebuie respectate condiţiile specificate în normativele I7-2002 şi PE107,

specificaţiile producătorilor şi cele din agrementele tehnice.

La instalaţiile de forţă şi iluminat se pot utiliza conductoare, cabluri sau bare din cupru sau aluminiu.

Folosirea cuprului este obligatorie la alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită : - bloc operator şi similar, iluminat de siguranţă de tip 1 sau 2 - instalaţii de prevenire şi stingere a incendiilor - în spaţii cu mediu coroziv - pe utilaje mobile, supuse vibraţiilor permanente sau şocurilor - la instalaţiile de protecţie contra şocurilor electrice

- la circuitele de comandă, automatizare, măsură şi semnalizare - în spaţii cu pericol de explozie .

În interiorul clădirilor pot fi utilizate: conductoare electrice izolate protejate în tuburi, ţevi, plinte, sau

instalate în goluri ale elementelor de constrcucţie. conductoare punte (INTENC) :

- înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor elementelor din beton

- aparent pe trasee ferite de deteriorări mecanice - sub pardoseli peste planşee incombustibile, protejate cu mortar de ciment împotriva deteriorărilor mecanice.

pentru curenţi mai mari de 60 A se utilizează bare electrice Cablurile electrice se aleg în concondanţă cu PE107 Cordoanele flexibile sunt utilizate pentru instalaţii electrice.



82

Etape în alegerea secţiunii şi a tipului de conductor sau cablu :

Se calculează curentul nominal pentru instalaţia electric ( instalaţii de iluminat sau instalaţii de forţă).

Se alege tipul de conductor în funcţie de:

tipul instalaţiei electrice (în funcţie de tipul de consumator)-conductor, cablu

modul de pozare sau modurile de montare (aparent,îngropat)

influenţele externe:

condiţii de mediu (temperatură, şocuri mecanice, vibraţii etc.)

condiţii de utilizare (activitatea desfăşurată în încăpere)

materialul de execuţie a zidurilor încăperii (material combustibil sau incombustibil).

Cataloagele firmelor de profil sau siturile acestora prezintă diferite tipuri de conductoare şi cabluri, şi recomandările de utilizare ale acestora.

Se alege secţiunea conductorului respectând condiţia: Ima se alege din fişa de documentare nr.14(pentru condiţiile specificate în anexă) în funcţie de tipul de conductor:

cabluri individuale

conductoare izolate montate în tub

bare

1

2

3

Intensitate maximă admisibilă Ima este curentul pe care îl poate suporta un timp infinit conductorul fără ca izolaţia să se încălzească peste o limită admisibilă.

In ≤Ima

Alegere tip de conductor

Alegere S Verificare S Calcul In



83

tipul de material (cupru, aluminiu)

Pe baza studiilor teoretice şi a verificărilor experimentale, s-au întocmit tabele care dau valoarea curentului maxim admisibil Ima, în funcţie de: - secţiunea conductorului (separat pentru cabluri individuale, conductoare izolate, montate în tub de protecţie şi bare), - pentru un anumit material (cupru, aluminiu), - modul de montare. Aceste valori sunt valabile în anumite condiţii ( condiţii de referinţă) privind mediul (aer, pământ), temperatura mediului, condiţiile de răcire şi modalităţile de montaj. Valorile curentului Ima la temperatura mediului ambiant de 25°C sunt date în normativul I7/2002 şi le găsiţi în fişa de documentare nr.14.

Pentru funcţionarea în alte condiţii decât cele de referinţă, curenţii maximi admisibili, pentru aceeaşi secţiune a conductorului, vor avea valori diferite de Ima, mai mari sau mai mici (corespunzători unor condiţii mai favorabile sau mai nefavorabile). În acest caz, pentru calculul Ima se vor calcula factori de corecţie pentru fiecare variabilă (temperatura, montarea conductoarelor, etc). Coeficienţii de corecţie sunt daţi în tabele în normativul I7-2002.

Se calculează şi verifică secţiunea aleasă la căderea de tensiune (ΔU) pe linie pe circuitul cel mai lung şi cu puterea instalată cea mai mare în condiţii normale de funcţionare.

Pentru instalaţiile de forţă se calculează şi se verifică densitatea de curent la pornire (Jp) şi căderea de tensiune la pornirea motorului (ΔUp).

La cablurile polifazate, cu conductor neutru şi/sau de protecţie, secţiunea conductorului respectiv se adoptă:

- egală cu secţiunea conductorului de linie, pentru s ≤ 16 mm2; - valoarea normalizată cea mai apropiată de jumătate din secţiunea conductorului de linie, pentru s ≥ 25 mm.

4

Secţiunea conductorului sau cablului se alege din Anexa X ca secţiunea cea mai mică care îndeplineşte condiţia de mai

5



84


APARATE ELECTRICE DE CONECTARE

A închide sau deschide circuitele electrice manual sau automat.

APARATE DE CONECTARE

PENTRU INSTALAŢII DE FORŢĂ

PENTRU INSTALAŢII DE ILUMINAT

ÎNTRERUPTOARE

CONTACTOARE ŞI ÎNTRERUPTOARE AUTOMATE

COMUTATOARE

PRIZE ŞI FIŞE

De curenţi slabi

ÎNTRERUPTOARE TRIPOLARE

PRIZE ŞI FIŞE TRIPOLARE

SEPARATOARE

ROL



85

La alegerea aparatelor de conectare trebuie să se ţină cont de : A. Concordanţa între caracteristicile nominale de lucru ale aparatelor (indicate

de producator) şi cele ale instalaţiei electrice (rezultate din calculul de dimensionare a instalaţiei electrice).

B. Corespondenţa între regimul de funcţionare al receptorului instalaţiei şi regimul de funcţionare pentru care a fost construit aparatul (regim indicat în prospecte sau în instrucţiunile de exploatare care însoţesc aparatul).

C. Utilizarea unui aparat cu tipul de protecţie corespunzător pentru mediul de lucru existent în instalaţie.

Întreruptoarele şi comutatoarele pentru instalaţii interioare se folosesc pentru instalaţiile electrice din locuinţe, birouri şi alte clădiri. Se pot utiliza variantele moderne de aparataj electric modular (ce se pot configura în funcţie de necesităţile utilizatorului). Acestea sunt formate dintr-un ansamblu compus din suport de montare, întreruptoare şi prize, montate în doze specifice, corespunzător numărului de întreruptoare sau prize încorporate .

a) b)

c) d)

a) ansamblu 3 întreruptoare (din care un întreruptor cap scară); b)priză dublă cu contact de protecţie;c)ansamblu format din 2 prize duble cu contact de protecţie, prize TV şi prize telefon.

Alte tipuri de întreruptoare şi aparate electrice puteti gasi pe www.casa.schneider-electric.ro Tipuri de întreruptoare utilizate în instalaţiile de iluminat: Tip întreruptor (comutator) Utilizare unipolar comanda unei sigure lămpi electrice sau a unui grup de lămpi

care se aprind simultan, fără a depăşi sarcina admisibilă. bipolar comanda unei singure lămpi electrice utilizând două

contacte (unul montat pe fază şi altul pe nul) astfel încât lampa poate fi complet separată de sursa de tensiune, asigurând protecţie sporită.

dublu comanda independenta a 2 lămpi.



86

tripolar comanda iluminatului în halele de producţie, unde numărul mare de lămpi permite conectarea echilibrată pe fiecare fază.

comutator pentru lustră comanda corpurilor de iluminat cu mai multe lămpi pentru a permite aprinderea selectivă a acestora.

Comutatorul de scară comanda din două puncte a unei lămpi. Comutator cruce comanda dintr-un număr nelimitat de puncte a unei lămpi

sau grup de lămpi. Se poate utilize şi asociat cu 2 comutatoare de scară.

Scheme ale întreruptoarelor şi comutatoarelor Tip întreruptor Simbol Schema de conexiuni la reţea Schema monofilară Întreruptor unipolar

Întreruptor bipolar

Întreruptor dublu

Întreruptor tripolar

Comutator de capăt (de scară)



87

Comutator cruce asociat cu comutator de capăt (de scară)

O instalaţie electrică în care se utilizează combinaţia comutator cruce asociat cu comutator de capăt (de scară) este dată în figură :



88


Etape de realizare a unei instalaţii de iluminat şi prize:

DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI ELECTRICE

Dimensionarea circuitelor dintre tablourile electrice secundare (TS) şi receptoare.

Se determină : secţiunea

conductoarelor electrice secţiunea

tuburilor de protecţie

aparatele necesare pentru acţionare, protecţie sau măsură.

Dimensionarea coloanelor secundare dintre tabloul general (TG) şi tablourile secundare. Dimensionarea coloanei generale dintre cofretul de branşament (sau un post de transformare) şi TG.

EXECUTAREA INSTALAŢIEI ELECTRICE

Transpunerea schemei electrice după proiect Lucrări pregătitoare :

- Verificarea pieselor desenate ale instalaţiei electrice - Identificarea traseului instalaţiei pe elementele de construcţie - Executarea străpungerilor în elementele de construcţie

Montarea tablourilor electrice Montarea tuburilor de protecţie Montarea conductoarelor Montarea aparatelor de conectare, comandă şi protecţie Montarea corpurilor de iluminat şi a prizelor Montarea prizei de pământ şi a reţelei generale de legare la pământ Executarea legăturilor la tablourile electrice şi la priza de pământ Punerea sub tensiune a instalaţiei

INSTALAŢII ELECTRICE DE ILUMINAT ŞI PRIZE



89


Instalaţiile electrice pentru alimentarea motoarelor electrice asincrone

sunt cele mai reprezentative dintre instalaţiile de forţă. Etapele principale pentru realizarea schemelor şi a planurilor instalaţiilor de forţă sunt:

Motoarele se amplasează la o distanţă suficientă între ele, sau între ele şi perete, pentru a permite montarea sau demontarea, şi pentru a permite accesul în timpul lucrărilor de verificare şi întreţinere.

Amplasarea receptoarelor într-o încăpere

Fiecare motor trebuie să fie alimentat pe un circuit electric separat şi să fie prevăzut cu:

relee pentru protecţia la suprasarcină; siguranţe fuzibile pentru protecţie la scurtcircuit;

aparat de acţionare (manual sau automat).

1.Amplasarea în plan a motoarelor electrice

REALIZAREA SCHEMELOR ŞI A PLANURILOR INSTALAŢIEI DE FORŢĂ



90

Se stabileşte metoda de pornire pentru fiecare motor, în funcţie de puterea acestuia:

motoarele cu puteri mai mici de 5,5KW se pot porni prin cuplare directă la retea;

motoare monofazate (cu tensiunea de 220 V) cu puteri până la 4 kW inclusiv;

pentru motoarele cu puteri mai mari decit 5,5KW este necesară reducerea curentului de pornire.

Se stabilesc poziţiile prizelor electrice (de forţă, monofazate şi trifazate, de curent continuu sau de tensiune redusă). Pentru o identificare uşoară, atunci când astfel de prize se gasesc împreună, ele se execută de forme diferite sau de culori diferite şi sunt prevăzute cu plăcuţe pe care este înscrisă tensiunea de utilizare.

• •

Tabloul de forţă se prevede pentru alimentarea unui grup de receptoare care se află într-o unitate funcţională (dintr-un laborator de încercări, dintr-un atelier mecanic etc. ). Numărul de receptoare ce pot fi alimentate dintr-un tablou de forţă este

variabil, fiind limitat de dimensiunile pe care le poate avea tabloul electric. De aceea tablourile de forţă pot avea puterea instalată de valori de la câţiva kW până la zeci şi chiar sute de kW.

Se stabileşte schema generală de distribuţie pentru instalaţia de forţă stabilindu-se : poziţia în clădire a tablourilor secundare TL(pentru iluminatul normal) ; poziţia în clădire a tabloului general (TG)-cuprinde partea de forţă şi de iluminat) ;

poziţia cofretului de branşament (CB) pe verticala clădirii. Poziţia tabloului de iluminat de siguranţă(TLS)

2. Stabilirea schemei de distribuţie a fiecărui tablou de forţă din clădire

3. Stabilirea schemei generale de distribuţie a instalaţiei de forţă.



91

Pe un circuit se alimentează un singur motor.

Circuitele se reprezintă ştiind că se pot executa: aparent, montarea circuitelor făcându-se pe pereţii încăperii;

Deoarece tuburile de protecţie sunt mult mai expuse la lovituri mecanice, în astfel de încăperi acestea se execută de regulă din metal (PEL sau teavă) ;

îngropat în elementele de construcţie. Soluţia îngropat se alege atunci când motoarele se află departe de pereţii încăperii, sau când distanţele de la tablou la acestea de-a lungul pereţilor este mare. În acest caz, circuitele electrice se montează îngropat în pardoseala încăperii;

Circuitele de forţă nu trebuie să străbată elementele de rezistenţă ale construcţiei şi trebuie să se găsească la distanţe corespunzătoare de celelalte conducte metalice pentru apă rece, caldă, pentru încălzire, gaze etc (specificate în Normativul I7-2002).

Traseele conductoarelor se stabilesc pe drumul cel mai scurt dintre punctele pe care le uneşte, în condiţiile respectării distanţelor minime admise între elementele instalaţiei electrice şi elementele altor instalaţii sau elemente de construcţie (Normativ I7-2002).

4. Se reprezintă în planurile încăperii schemele elaborate



92

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.9 DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI ELECTRICE DE FORŢĂ

Etapele dimensionării elementelor instalaţiei electrice de forţă sunt:

Calculul circuitului pentru pornirea directă a motorului

1. Pentru motoare asincrone trifazate:

Se calculează curentul nominal cu relaţia: (1) U = 400 V este tensiunea de linie Pi este puterea instalată a motorului (în W) ϕcos este factorul de putere al motorului

η randamentul electric al acestuia.

Caracteristicile η şi ϕcos se aleg în funcţie de puterea Pi şi de turaţia motorului din STAS

2.Pentru motoare asincrone monofazate:

A. Determinarea secţiunii conductoarelor de fază şi a tuburilor de protecţie B. Alegerea contactorului pentru acţionare C. Alegerea releului termic pentru protecţie la suprasarcină D. Alegerea siguranţelor fuzibile pentru protecţie la scurtcircuit.

ϕη cos3U

PI i

n =

1.Determinarea secţiunii conductoarelor de fază şi a tubului de protecţie.

ϕη cosU

PI i

n =



93

U = 230 V este tensiunea de alimentare

Pi este puterea instalată a motorului (în W) ϕcos este factorul de putere

η randamentul electric almotorului.

3.Pentru motoare de curent continuu:

U- este tensiunea de alimentare a motorului

Se alege tipul conductorului din cataloagele firmelor de prolil sau de pe siturile acestora, cu repectarea condiţiilor din Normativul I7-2002 şi PE107 (selecţii din normative veţi găsi la Anexe). Tipuri de conductoare utilizate în instalaţiile electrice veţi găsi în fişa de documentare X.

Se alege secţiunea conductorului de fază respectând condiţia:

(2) Ima este curentul maxim admisibil al secţiunii alese.

Se verifică secţiunea conductorului în condiţii de pornire a motorului : Densitatea de curent la pornire se calculează cu relaţia:

unde raportul n

p

I

IK = este dat în STAS

s - secţiunea aleasă

Secţiunea aleasă se verifică la pornire (Jp), care trebuie să fie:

220

mm

AJ p ≤ pentru aluminiu (3)

235

mm

AJ p ≤ pentru cupru.

Dacă condiţia (3) nu este îndeplinită, se măreşte secţiunea până când condiţia (3) este îndeplinită.

nma II ≥

U

PI i

n =

s

IK

s

IJ

np

p ==



94

Se calculează căderea de tensiune (ΔU) pe linie, pe circuitul cel mai lung şi cu puterea instalată cea mai mare în condiţii normale de funcţionare:

Pentru instalaţiile de alimentare a motoarelor asincrone trifazate :

ΔU= RcIncosφ

Pentru instalaţiile de alimentare a motoarelor de curent continuu şi a motoarelor asincrone monofazate :

In - curentul nominal al motorului calculat anterior ρ - rezistivitatea materialului conductor (cupru,aluminiu) s - secţiunea aleasă l - lungimea conductorului de alimentare a motorului

Se verifică dacă căderea de tensiune (ΔU) rezultată din calcul se încadrează în

prescripţiile normativului I7-2002 (pentru consumatorii alimentaţi direct de la reţeaua de distribuţie - prin branşament)

(4)

Dacă condiţia (4) nu este îndeplinită, se măreşte secţiunea până când condiţia (4) se verifiă.

Se verifică secţiunea aleasă la căderea de tensiune (ΔUp) pe linie, la pornire ( pe circuitul cel mai lung şi cu puterea instalată cea mai mare) :

Pentru instalaţiile de alimentare a motoarelor de curent continuu şi a motoarelor asincrone monofazate ΔUp se calculează cu relaţia

∆U≤5%

∆Up≤12%

∆U(%)= 100

∆U=2ρIn

∆U== Incosφ



95

n

p

I

IK = se alege din tabele corespunzător puterii nominale a motorului şi a turaţiei

acestuia In - curentul nominal al motorului calculat anterior ρ - rezistivitatea materialului conductor (cupru,aluminiu)

Pentru instalaţii de alimentare a motoarelor asincrone trifazate :

n

p

I

IK = se alege din tabele corespunzător puterii nominale a motorului şi a turaţiei

acestuia In - curentul nominal al motorului calculat anterior ρ - rezistivitatea materialului conductor (cupru,aluminiu)

Alegerea diametrului tuburilor de protecţie se face în funcţie de :

- tipul tuburilor de protecţie

- secţiunea nominală a conductoarelor

- numărul de conducte din tub

- numărul de conductoare ale cablului

Alegerea contactorului pentru acţionarea circuitului se face respectând condiţia :

unde Inc este curentul nominal al contactorului.

2.Alegerea contactorului pentru acţionarea circuitului

nnc II ≥

3. Alegera releului termic pentru protecţie la suprasarcină

∆Up=2KρIn

∆U= Incosφ



96

Releele termice trifazate sunt carecterizate prin :

curentul nominal al echipamentului (In)RT curentul de serviciu (Is). releul termic permite un reglaj al curentului între (0,6 – 1,0) Is.

Alegerea releului termic se face prin alegerea curentului de serviciu, respectând condiţiile :

Releul ales se exprimă prin denumirea lui şi mărimea curentului de serviciu de exemplu: TSA 10 A (Is =8A); TSA 32 P (Is=10 A) etc.

Alegerea siguranţelor fuzibile pentru protecţie la scurtcircuit. Valoarea fuzibilului (IF) rezultă din condiţiile :

C - coeficient de siguranţă dependent de condiţiile de pornire :

2,5 pentru pornire uşoară;

1,6 – 2 pentru pornire grea;

0,8 – 1 pentru pornirea motoarelor cu rotor bobinat.

Ip - curentul de pornire al motorului ce se calculează cu relaţia : In - curentul nominal calculat în etapa 1 K - se alege corespunzător puterii nominale şi turaţiei motorului Reţineţi - În orice etapă de dimensionarea instalaţiilor electrice se consultă prevederile normativului I7-2002 şi se verifică valorile maxime admisibile.

nIFI ≥

c

pI

FI ≥

ma

IF

I ⋅≤3

Is≥In

IRT ≈ In (In)RT >In

Ip=KxIn



97


DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI ELECTRICE DE ILUMINAT

1.Pe planul de arhitectură al construcţiei se amplasează :

corpurile de iluminat întreruptoarele prizele (indicându-se dacă sunt cu sau fără contact de protecţie, simple sau duble).

2.Se stabilesc grupele de corpuri de iluminat care vor fi alimentate pe acelaşi circuit. Asemănător se procedează cu circuitele de prize. 3.Se întocmeşte schema secundară a tabloului electric de nivel (indicând numărul circuitelor şi puterea fiecărui circuit). Repartizarea pe faze (în cazul circuitelor trifazate) şi respectiv pe circuite de alimentare a receptoarelor electrice, trebuie să se facă astfel încât să se asigure o încărcare cât mai echilibrată a acestora (puterile instalate pe fiecare circuit să fie aproximativ egale). 4.Se stabileşte schema generală de distribuţie pentru iluminat şi prize stabilindu-se :

poziţia în clădire a tablourilor secundare poziţia în clădire a tabloului general (TGL) poziţia cofretului de branşament (CB) pe verticala clădirii.

5. Se amplasează tablourile electrice, întreruptoarele şi prizele (pe aceleaşi planuri pe care s-au amplasat corpurile de iluminat).

A. Etapele întocmirii schemelor şi planurilor instalaţiilor de iluminat şi prize



98

6.Se desenează circuitele şi coloanele electrice.

Traseele acestora urmăresc elementele de construcţie (pereţi, tavan, grinzi, stâlpi);

Dozele se prevăd în locurile în care este necesară tragerea sau ramificarea conductelor electrice (doze de trecere sau doze de ramificaţie);

Circuitele electrice se pot duce : - aparent pe elementele de construcţie (caz în care se pune pe traseul instalaţiei electrice canal de cablu din considerente estetice) - ca în figură.

Această soluţie este preferată în clădiri administrative, laboratoare etc.

- îngropat în elementele de constructie în placa plafonului (sau peste aceasta în pardoseala

nivelului superior)

1.Se calculează curentul nominal al circuitului cu relaţia:


U = 230 V cos φ factor de putere al circuitului. Dacă circuitul este trifazat, curentul nominal se determină cu relaţia :

B.Etapele dimensionării circuitelor de iluminat şi de prize

ϕcos⋅=

U

PiIn

ϕcos3 ⋅=

U

PiIn



99


U = 400 V cos φ factor de putere al circuitului.

2.Se dimensionează siguranţa fuzibilă pentru protecţie la suprasarcină şi scurtcircuit din condiţia :

Se alege siguranţa fuzibilă (cu legături în fată LF, tip industrial LFi, sau cu mare putere de rupere MPR). 3.Se calculează secţiunea conductoarelor electrice. Secţiunea conductorului electric trebuie să se aleagă de cea mai mică secţiune pentru care se respectă relaţia : Ima -intensitate maximă admisibilă 4. Se alege dimensiunea tubului de protecţie pentru conductoare.

se alege natura tubului de protecţie în funcţie de condiţiile de montare (pozat pe materiale combustibile sau incombustibile);

diametrul nominal al tubului se alege în funcţie de numărul şi secţiunea conductoarelor ce trebuie montate în el.

1.Se calculează curentul nominal al coloanei cu relaţia:

În cazul coloanei monofazate :

Pi este puterea instalată pe coloană U = 230 V cos φ factor de putere al circuitului.

IF>In

Ima IF/0,8

C.Dimensionarea coloanelor secundare

ϕcos⋅=

U

PiIn



100

În cazul coloanei trifazate :

Pi este puterea instalată pe coloană (suma puterilor receptorilor instalaţi pe coloană)

U = 400 V cos φ factor de putere al coloanei.

2.Se dimensionează siguranţa fuzibilă pentru protecţie la suprasarcină şi scurtcircuit din condiţiile : şi

De exemplu, dacă pentru un tablou de lumină siguranţa maximă (pentru circuite) este de 10 A, este necesar ca pe coloana acestui tablou să se prevadă o siguranţă mai mare sau cel puţin egală cu 20 A. 3.Se calculează secţiunea conductoarelor (sau cablului) coloanei. Secţiunea conductorului electric trebuie să se aleagă de cea mai mică secţiune pentru care se respectă relaţia : Ima - intensitate maximă admisibilă 4. Se alege dimensiunea tubului de protecţie pentru conductoare.

se alege natura tubului de protecţie în funcţie de condiţiile de montare (pozat pe materiale combustibile sau incombustibile);

diametrul nominal al tubului se alege în funcţie de numărul şi secţiunea conductoarelor ce trebuie montate în el.

5.Alegerea întreruptoarelor electrice se face respectând condiţia :

IF>In

ϕcos3 ⋅=

U

PiIn

Ima IF/0,8

IF trebuie să fie mai mare cu cel puţin două trepte (din gama de valori standardizate a siguranţelor) decât valoarea maximă IF prevăzută pe circuitele tabloului secundar.

Ini In



101

Ini - curentul nominal al întreruptorului In - curentul nominal al coloanei calculat în prima etapă

Pentru întreruptoarele manuale tip pârghie :

Ir - curentul de rupere al întreruptorului

Ir In



102

FIŞĂ DEDOCUMENTARE NR.11

ETAPE DE EXECUŢIE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE

ETAPE DE EXECUŢIE

SCULE ŞI MATERIALE NECESARE

OPERAŢII EXECUTATE

LUCRĂRI PREGĂTIOARE

Verificarea pieselor

desenate ale instalaţiei electrice

scheme de distribuţie planurile instalaţiilor

electrice detalii de execuţie.

Se verifică dacă corespund cu modul de executare al construcţiei:

schemele de distribuţie (principale şi secundare; monofilare şi multifilare)

traseele coloanelor şi circuitelor poziţiile tablourilor şi receptoarelor se corelează cu detaliile de execuţie

Identificarea traseului

instalaţiei pe elementele de construcţie

cretă, cărbune nivelă cu bulă de aer metru, ruletă.

marcarea cu cretă a traseului instalaţiei pe elementele de construcţie (la 30cm de tavan)

marcarea cu cretă a locului de montare a tablourilor electrice, prizelor, întreruptoarelor, astfel încât acestea să corespundă condiţiilor prevăzute de proiect (locurile se marchează cu semnele conventionale pentru aparatele respective) .

Executarea străpungerilor în elementele de construcţie

daltă lată, daltă cu vârf

ciocanul pneumatic sau maşini electrice de găurit şi frezat şanţuri.

executarea străpungerilor în planşee şi pereţi pentru traversări ale tubului de protecţie

realizarea golurilor în care se vor monta dozele de ramificaţie şi dozele de aparat.

Executarea şanţurilor în pereţi (în

zidărie) pentru montarea tuburilor de protecţie

daltă lată şi ciocanul sau

maşină electrică universală pe care se aplică o daltă în loc de burghiu.

executarea şanţurilor în pereţi (în zidărie) pentru montarea tuburilor de protecţie

adâncimea şanţului este cu 8-10 mm mai mare decât diametrul maxim al tuburilor

lăţimea este cu 10-20 mm mai mare decât suma diametrelor tuburilor ce se montează împreună.



103

ETAPE DE EXECUŢIE

ETAPE DE EXECUŢIE

SCULE ŞI MATERIALE NECESARE

OPERAŢII EXECUTATE

Montarea tuburilor de protecţie

menghină ferăstrău de mînă pile coturi, curbe, teuri

tăierea tuburilor filetarea tuburilor-pentru tuburile

metalice (IPE, PEL şi ţevi) îndoirea tuburilor îmbinarea tuburilor montarea tuburilor în şanţurile executate.

Montarea conductoarelor electrice

cleştele universal (patent)

cleşte de dezizolat tilă (pentru

conductoarele de cupru)

tăierea conductorului la lungimea dorită (se adaugă la lungimea tubului de protecţie o lungime suficientă pentru a permite legarea în doze şi la receptoare)

capetele conductelor se dezizolează pe 2 — 3 cm

introducerea conductoarelor în tubul de protecţie

montarea conductoarelor INTENC se face direct pe zidărie înainte de a fi tencuită.

Montarea tablourilor electrice

şurubelniţă dibluri maşină electrică

universală

montarea tablourilor electrice în locurile prevăzute în proiect

fixarea tablourile de marmură cu console pe perete

echiparea tablourilor cu aparatele de protecţie prevăzute în proiect.

Montarea receptoarelor electrice

şurubelniţă dibluri maşină electrică

universală

fixarea tălpii corpului de iluminat (pe plafon, grinzi, pereţi, stâlpi)

executarea conexiunilor la corpul de iluminat

asamblarea corpurilor de iluminat montarea prizelor electrice şi a aparatelor

de conectare (întreruptoare, comutatoare).



104

Executarea legăturilor la tablourile electrice

se dezizolează conductoarele pe 1 — 1,5 cm se execută conexiunea la şirul de cleme.

Executarea legăturilor la priza de pământ

platbandă de 20x3 mm2 din oţel zincat

şuruburi piuliţe şurubelniţă

se verifică dacă receptoarele sunt corect legate la nulul de protecţie

se execută legăturile la reţeaua generală de legare la pământ aparent pe elementele de construcţii (cu platbandă de 20x3 mm2) din oţel zincat

legătura la reţeaua generală de legare la pământ se face prin sudare sau prin prindere cu şurub şi piuliţă

reţeaua generală de legare la pământ se leagă la priza de pământ în două sau mai multe puncte (cu ajutorul unei piese de separaţie).



105


APARATE DE PROTECŢIE

Sesizează modificările parametrilor electrici ai instalaţiei protejate şi dacă acestea depăşesc valori periculoase acţionează prin scoaterea instalaţiei de sub tensiune, pentru a evita posibile avarii.

Tipuri de aparate de protecţie

Sunt utilizate pentru protecţia instalaţiilor electrice împotriva scurtcircuitelor. Ele se montează în serie în circuitul protejat şi întrerup circuitul prin topirea unui fir metalic sau lamele denumit fir fuzibil (sau lamelă fuzibilă), atunci când intensitatea curentului din circuit depăşeşte o anumită valoare pentru care a fost construit fuzibilul.

Siguranţele fuzibile gI (de folosinţă industrială, generală) protejează contra suprasarcinilor reduse şi mari, şi contra scurtcircuitelor.

Siguranţele aM (asociate motoarelor electrice) protejează contra suprasarcinilor mari şi scurtcircuitelor; ele sunt calculate să reziste la curenţii de pornire ai motoarelor electrice. Aceste siguranţe trebuie asociate în mod obligatoriu cu un dispozitiv de protecţie termic contra suprasarcinilor reduse.

Tipurile constructive uzuale sunt date în figurile de mai jos:

ROL

Regimuri anormale de funcţionare

Regim de supracurenţi

Regim de tensiune scazută

Scurtcircut(6-10)In

suprasarcină (1,05-1,5)In

Siguranţe fuzibile

Supratensiune Punere la pământ



106

Fig.1 Siguranţă fuzibilă cu filet : 1 – borne, 2 - soclu, 3 - disc colorat, 4 - fuzibil,

5 - capac metalic, 6 -carcasă porţelan, 7 - nisip,

8 - patron

Fig.2 Siguranţă MPR : 1 - borne, 2 - nisip, 3 -fuzibil, 4 - carcasă

porţelan sau răşini, 5 -contact tip cuţit, 6 -contact elastic soclu

Fig.3 Separatoare cu fuzibili cilindrici

b) separator de sarcină cu fuzibil c) separatoare tripolare cu manetă cu fuzibil

Parametrii nominali ai unei siguranţe fuzibile sunt : - curent nominal - al soclului (portfuzibil); - curent nominal al elementului de înlocuire (fuzibil) - IF; - curentul limitat tăiat – Ilt, valoarea instantanee maximă a curentului prin elementul de înlocuire (fuzibil), atinsă în cursul funcţionării unei siguranţe; - capacitatea de rupere Ir - curentul prezumat al unui circuit pe care o siguranţă îl poate întrerupe - caracteristica timp - curent se da figura:



107

Alegerea aparatelor de protecţie : ⇒ Alegerea siguranţelor fuzibile constă în determinarea curentului nominal al

curentului nominal al elementului fuzibil Inf şi stabilirea curentului nominal al soclului corespunzător din datele de catalog.

= + IF- curent nominal al fuzibilului In- curent nominal al instalaţiei Ima-curent maxim admisibil al conductorului Ip-curent de pornire al motorului C=2,5 pentru pornirea directă a motorului C=2 pentru pornirea stea - triunghi a motorului Curentul nominal al elementului fuzibil se alege din îndeplinirea simultană al următoarelor condiţii : Siguranţa să nu funcţioneze în regimul normal de funcţionare al instalaţiei

electrice - IF≥In; Să asigure protecţia conductoarelor reţelei (conductorul să nu se încălzească

peste limita admisă) - IF≤3Ima; - condiţia de nefuncţionare la curenţii de vârf (de pornire a motoarelor) - IF≥IP/c.

Releele termice sunt aparate de protecţie care întrerup un circuit electric de comandă la depăşirea unei anumite valori a curentului electric. Aceste aparate sunt utilizate pentru protecţia motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor.

Standardele în vigoare impun următoarele condiţii releelor termice : o să nu declanşeze în timp de două ore la un curent egal cu 1,05 Ir (Ir-

curentul reglat); o să declanşeze în timp de două ore la un curent egal cu 1,2 Ir; o să declanşeze la un curent egal cu 6 Ir într-un timp mai mare de 2

secunde.

Alegere siguranţă fuzibilă

Alegere curent nominal al fuzibilului

Alegere curent nominal al soclului

IF≥In IF≤3Ima IF≥Ip/c

Relee termice



108

Tipuri de relee termice:

a)releu termic cu montare pe minicontactor

b)releu termic cu montare pe şină

releu termic cu montare pe contactor

Alegerea releelor se face prin alegerea curentului nominal al lamelei (curentul de serviciu Is) în funcţie de curentul maxim admisibil al receptorului şi conductorului circuitului.

Pentru motoare este acea valoare a curentului de serviciu în a cărui plajă de reglaj se încadrează curentul nominal al motorului.

Alegerea releelor/declanşatoarelor termice se face respectând condiţiile :

(In)RT - curentul nominal al releului : 10A;32A;63A;400A; Is - curentul de serviciu (0,19;0,29;0,4……400A); releul termic permite un reglaj al curentului IRT între (0,6 – 1,0) Is..

Declanşatoarele termice sunt uzual încorporate în întreruptoarele de putere (disjunctoare).

Sunt utilizate în schemele de distribuţie ce alimentează consumatori importanţi (circuitele motoarelor de mare putere, coloanele tablourilor generale) în care trebuie realizată o protecţie sigură şi selectivă. Releele electromagnetice pot realiza protecţia la :

suprasarcină scurcircuit

Releele electromagnetice pot fi :

Is≥In IRT ≈ In (In)RT >In

Relee electromagnetice



109

elemente distincte montate într-un circuit ce comandă acţionare unui întreruptor automat;

încorporate în întreruptorul automat. Alegerea releelor electromagnetice

Pentru circuitele de alimentare a motoarelor de putere mare :

IREM- curentul de reglaj al releelor Ip- curentul de pornire al motorului Ima- curent maxim admisibil a conductorului de alimentare

Pentru coloanele tablourilor generale :

Ic max – curentul maxim pe coloană

Asigură protecţia circuitelor şi a conductorilor la scurtcircuit şi suprasarcină.

Au încorporate două declanşatoare separate : • un declanşator termic pentru protecţia la suprasarcină; • un declanşator electromagnetic pentru protecţia la scurtcircuit. Alegerea întreruptoare automate de joasă tensiune se face :

În funcţie de caracteristica de protecţie: Caracteristica de declanşare B :

Utilizare preponderentă a disjunctoarelor pentru protecţia cablurilor şi a conductorilor în instalaţiile de uz casnic (circuite de curent de lumină, prize).

Caracteristici de declanşare C : Utilizarea disjunctoarelor pentru protecţia cablurilor şi a conductorilor, mai ales pentru aparatele cu un curent mare la conectare (grupe de lămpi, motoare, etc.).

Caracteristici de declanşare D :

IREM ≥1,2Ip IREM ≤4,5 Ima

IREM ≥1,2Ic max IREM ≤4,5 Ima

Întreruptoare automate de joasă tensiune



110

Utilizare pentru protecţia cablurilor şi a conductorilor, mai ales pentru aparatele ce solicită un curent mare la conectare (aparate de sudură, motoare, etc.).

În funcţie de curentul nominal prin circuit (pentru protecţia conductoarelor) :

Iintr- curentul nominal al întreruptorului

Iintr ≥ In



111

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.13-SIMBOLURI ŞI SEMNE CONVENŢIONALE UTILIZATE ÎN SCHEME ELECTRICE Semnul convenţional

Semnificaţia Semnul

convenţional Semnificaţia

Legare la pământ

Priză bipolară cu contact de protecţie

Defect

3 Priză tripolară cu contact de protecţie

Grup de conductoare

Contor de energie activă

Conductor ecranat

Motor asincron trifazat în scurtcircuit

Borne

Motor asincron monofazat

Derivaţie de circuit

Branşament

Priză şi fişă monopolare

Ampermetru

Priză şi fişă tripolare

Transformator monofazat cu 2 înfăşurări


Transformator trifazat cu 2 înfăşurări

Paratrăsnet

Tablou de distribuţie

Element de comandă – semn

general

Cutie de distribuţie

Contact normal deschis

Lampă de semnalizare

Contact normal închis

Contact comutator

Wh

M 3 ~

3

M 1 ~

A

BA



112

Întreruptor manual -monopolar -bipolar -tripolar

Releu termic -elem.de comandă -contact N.Î.

Buton comandă a-contact normal deschis (N.D.)

b-contact normal închis(N.Î)”T1”

Releu de timp cu temp.la acţionare - Bobine - cotact N.Î - contact N.D.

Contactor (releu) Electromagnetic -bobină -contact normal deschis -contact normal închis

Siguranţe fuzibile

Transformatoare

Lămpi semnalizare

Avertizoare Acustice

Motor asincron trifazat

M



113

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.14 EXTRASE DIN NORMATIVUL I7-2002

Condiţii pentru alimentarea corpurilor de iluminat şi prizelor

Alimentarea corpurilor de iluminat şi prizelor se face prin circuite electrice de la tablourile secundare de lumină. Pentru formarea circuitelor electrice,trebuie respectate prevederile normativului I-7-78(privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori,cu tensiuni pâna la 1000V). Cele mai importante dintre acestea sunt:

Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină trebuie montate numai pe conductoarele de fază,la 0,6.....1,5 m de la pardoseală şi la 0,8 m de elemente sau instalaţii metalice aflate în contact direct cu solul(ţevi pentru apă rece,pentru încălzire etc.);

Prizele electrice se montează:

- la 1,5m de la pardoseală în camerele pentru copii din creşe,pentru grădiniţe,spitale şi cămine; - la 2,0m de la pardoseală în clasele din şcoli; - la 0,1m de la pardoseală în locuinţe,instituţii,clădiri social- administrative; - la înălţimea necesară din punct de vedere funcţional în industrie, în laboratoarele din învăţământ etc; - în pardoseală, în încăperile cu suprafeţe mari şi unde este necesară racordarea unui număr mare de receptoare(în atelierele de proiectare,în industrie).

In aceste cazuri se prevăd obligatoriu prize cu gradul normal de protecţie IP 54* şi rezistenţe la lovituri mecanice; prizele se prevăd obligatoriu cu contact de protecţie(ce se va lega la conducta de nul de protecţie)în încăperile cu pardoseala bună conductoare de electricitate;

când se montează pe acelaşi perete mai multe aparate electrice, ordinea de aşezare a lor de sus în jos este:

- întreruptoare,comutatoare,butoane pentru lumină; - butoane pentru sonerii; - prize pentru lumină; - prize pentru telefoane,antenă colectivă,difuzoare;



114

în grupurile sanitare prevăzute numai cu lavoare, se pot monta numai întreruptoare si prize speciale pentru racordat maşina electrică de bărbierit. Nu se montează prize electrice obişnuite;

în grupurile sanitare cu duş nu se montează nici un fel de aparat electric. De asemenea nu se prevăd circuite electrice cu altă destinaţie şi doze;

corpurile de iluminat se alimentează în paralel pe circuite electrice. Pe un astfel de circuit monofazat se pot monta până la 30 de corpuri de iluminat ,dar care să nu depăşească puterea de 3 Kw.

Pe un circuit trifazat se pot monta până la 30 de corpuri de iluminat pe fază,dar care să nu depăşească puterea totală de 8 kw.

În locuinţe, pe un circuit se pot monta până la 12 corpuri de iluminat, dar care să nu depăşească puterea de 1000W.

În spaţiile comune din clădirile de locuit,pe un circuit se pot monta 15 corpuri de iluminat cu puterea până la 1000W.

În practică ,circuitele de lumină nu se încarcă până la puterea maximă. Pe un circuit se prevăd corpurile de iluminat din 2-3 încăperi alăturate. Dacă încăperea este foarte importantă ca destinaţie(cum suntclasele,laboratoarele din şcoli etc.) corpurile de iluminat din aceasta se prevăd pe un singur circuit.

Corpurile de iluminat din casa scării sunt alimentate pe un circuit separat(de regulă,acesta face parte din iluminatul de siguranţa),ca şi corpurile de iluminat de pe culoarele principale din clădire(mai ales atunci când pe aceste culoare se află şi tablourile electrice);

Prizele electrice se alimentează pe circuite separate de cele pentru corpurile de iluminat.

Pe un circuit de priză se pot monta până la 15 prize simple sau duble în clădirile social-administrative şi 8 în locuinţe.

Puterea de calcul pentru un astfel de circuit este de 800W. Dacă se cunoaşte puterea receptorului racordat la priză(cum este cazul în industrie sau în laboratoarele din învăţământ),aceste se ia în calcul.

În locuinţe,puterea maxima la care se poate utiliza circuitul de priză,fără a-l deteriora este de 2000W.

Pentru receptoarele cu putere mai mare(cum sunt sobele,plitele şi boilerele electrice) trebuie prevăzute circuite separate(monofazate sau trifazate);

într-un tub de protecţie se introduc numai conductele ce aparţin unui singur circuit

În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit cel puţin două prize. În dependinţe (bucătărie, vestibul, culoar, oficiu, boxa etc.) se prevăd prize după necesităţi.



115

Prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului până la nivelul pardoselii finite:

- peste 2,0 m, la şcoli, în clase;

- peste 1,5 m în camere de copii din creşe, grădiniţe, cămine, spitale de copii şi alte clădiri similare;

- peste 1,0 m, în alte încăperi decât grupuri sanitare, duşuri, băi, spălătorii şi bucătării, indiferent de natura pardoselii.

Prizele dintr-o instalaţie electrică utilizate pentru diferite tensiuni, intensităţi de curent sau scopuri, trebuie să fie distincte ca formă sau să aibă culori diferite sau să se marcheze distinct în mod vizibil.

Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protecţie în încăperi cu pardoseală conductoare electric (mozaic, ciment, gresie, etc.), în încăperi din clasa AE 5 (PC) şi în încăperi în care se utilizează aparatură de calcul.

La montarea aparatelor de comutaţie pe verticală, unele sub altele, (aparate individuale sau complete de aparate), ordinea de montare începând de sus în jos trebuie să fie următoare: întrerupător, comutator sau buton de lumină, buton de sonerie, priză de curenţi tari, priză de curenţi slabi (telefon, antenă, etc

Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutaţie pentru montaj îngropat în elemente de construcţie, se montează în doze de aparat care trebuie să asigure protecţia împotriva şocurilor electrice.



116


ETRASE DIN NORMATIVULI7-2002

ANEXA 1

CURENŢI MAXIMI ADMISIBILI ÎN REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE IZOLATE

Temperatura mediului ambiant: + 250 C

Temperatura maximă admisa pe conductor:

+ 700 C, la izolaţie de PVC

+ 600 C, la izolaţie de cauciuc

Sect. nominală a cond. [mm2]

Intensităţile curenţilor, A

Conductoare de cupru cu izolaţie de PVC sau de cauciuc

FY, FcTi

Conductoare de aluminiu cu izolaţie de PVC sau cauciuc

AFY

Montate în tub Nr. conductoarelor în tub

Libere în aer

Montate în tub Nr. conductoarelor în tub

Libere în aer

2 3 4 5,6 2 3 4 5,6

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 14 12 11 10 20 - - - - -

1,5 17 14 13 11 25 - - - - -

2,5 24 20 18 16 34 18 16 15 13 27

4 31 26 24 21 45 23 20 18 16 35

6 40 34 31 27 57 30 27 25 21 45

10 55 49 45 39 78 41 38 33 29 61



117

16 73 64 58 51 104 55 47 43 38 82

25 100 84 76 67 137 74 66 60 53 107

35 125 108 98 87 168 95 83 76 65 132

50 150 135 123 109 210 118 103 94 82 165

70 200 171 156 137 260 155 131 119 104 205

95 241 218 198 174 310 187 166 151 133 245

120 272 250 228 196 365 217 191 174 153 285

150 310 280 255 224 415 238 214 195 171 330

185 - - - - 475 - - - - 375

240 - - - - 560 - - - - 440

300 - - - - 645 - - - - 510

400 - - - - 750 - - - - 605

OBSERVAŢII:

1. Intensităţile curenţilor pentru trei conductoare în tub sunt valabile şi pentru circuite trifazate (echilibrate sau nu) cu patru sau cinci conductoare (3L + N, 3L + N + PE).

2. Pentru conductoare punte cu două conductoare, respectiv trei conductoare, se folosesc valorile intensităţilor date pentru două conducte, respectiv trei conducte în tub.



118

ANEXA 2

Curenţi nominali maxim admisibili pentru alegerea siguranţelor şi a întrerupătoarelor automate mici pentru protecţia la suprasarcină şi scurtcircuit a conductoarelor şi

cablurilor din Cu şi Al cu izolaţie din PVC

Secţiunea nominală a

conductoarelor

Curenţi nominali pentru siguranţe şi întrerupătoare, [A]

Conducte electrice în tub (max. 3 conductoare)

Cabluri şi cordoane cu mai multe

conductoare, în aer

Cabluri şi conducte cu un

singur conductor, în

aer

[mm2] Cu Al Cu Al Cu Al

1 6 - 10 - 10 -

1,5 10 - 10 - 20 -

2,5 16 10 20 16 25 20

4 20 16 25 20 35 25

6 25 20 35 25 50 35

10 35 25 50 35 63 50

16 50 35 63 50 80 63

25 63 50 80 63 100 80

35 80 63 100 80 125 100

50 100 80 125 100 160 125

70 125 100 160 125 200 160

95 160 125 200 160 250 200

120 200 160 250 200 315 200

150 250 200 250 200 315 250

185 - - 315 250 400 315

240 - - 400 315 400 315

300 - - 400 315 500 400



119

Curenţi maximi admisibili pentru conducte electrice şi cabluri din Cu şi Al cu izolaţie din PVC, la temperatura aerului +30oC


conductoarelor

Curenţi maximi admisibili în regim permanent, [A]

Conducte electrice în tub (max 3

conductoare)

Cabluri şi cordoane cu mai multe

conductoare, în aer

Cabluri şi conducte cu un

singur conductor, în

aer

[mm2] Cu Al Cu Al Cu Al

1 11 - 14 - 19 -

1,5 13 - 18 - 24 -

2,5 19 15 25 21 32 26

4 25 19 34 27 43 33

6 32 25 44 34 54 43

10 46 34 60 47 74 58

16 60 44 80 63 98 78

25 79 62 105 82 130 101

35 101 78 130 100 159 125

50 127 97 160 125 198 156

70 161 124 200 155 246 194

95 206 157 245 190 293 232

120 236 180 285 230 345 270

150 264 202 325 250 392 312

185 - - 370 285 449 355

240 - - 435 340 528 416

300 - - 500 390 610 485

Notă: Valorile curenţilor maximi admisibili pentru alte temperaturi se calculează folosind coeficientul de corecţie



120

ANEXA 3

ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR IPEY Şl ŢEVILOR PVC TIP 1 (PVC-U) ÎN CAZUL CONDUCTELOR FY, AFY SAU SIMILARE

Mărimile diametrelor nominale ale tuburilor înscrise în anexele 4,5sunt valabile în următoarele condiţii:

• în medii de orice tip; • pentru montare aparentă sau îngropată; • pe trasee cu lungime de maximum 15 m, cu cel mult 3 curbe între două doze

pentru cabluri, care este valabilă pentru trasee drepte sau cu lungimi până la 4 m, cu o curbă;

• pentru curbe executate conform prevederilor prezentului normativ tragerea conductelor în tub sau ţeava se face folosind talc pentru lubrefierea conductelor, tuburilor şi ţevilor şi cu ajutorul unei sârme de oţel.

Diametrele exterioare şi interioare corespunzătoare diametrelor nominale ale tuburilor şi ţevilor se dau în table:


conductorului [mm2]

Numărul conductelor în tub

1 2 3 4 5 6 7

Diametrul nominal (exterior) al tubului [mm]

1 12 12 16 16 16 16 16

1,5 12 12 16 16 16 20 20

2,5 12 16 16 20 20 25 25

4 16 16 20 25 25 25 32

6 16 16 20 25 25 25 32

10 16 25 25 32 32 40 40

16 16 25 32 40 40 50 50

25 20 32 32 40 40 50 63



121

35 25 40 40 50 50 63 63

50 25 40 40 50 63 75 75

70 32 50 50 63 75 75 -

95 32 50 63 63 75 - -

120 40 63 75 75 90 - -

150 40 63 75 90 - - -

185 40 75 90 90 - - -



122

69948227-Dimensionarea-instalatiilor-electrice-2

Documents

Transcript of 69948227-Dimensionarea-instalatiilor-electrice-2