de igor bauersima

traducereaCiprian Marinescu si Antal Ildiko

teatrulnaţional timişoarastagiunea 07/08

cop.I

69Bărbatul CĂTĂLIN URSUFemeia SABINA BIJAN

SCENOGRAFIA VELICA PANDURULIGHT DESIGN & ANIMAŢII CHRIS JAEGERSOUND DESIGN DAN SIMIONVIDEOPROIECŢII LUCIAN MOGA

UN SPECTACOL DE ALEXANDRA BADEADrepturile de reprezentare aparţin S. Fischer Verlag GmbH, Frankfurt am Main

cop.II

văd tineri cu Che Guevara pe piepttatuaţi cu Che Guevaralideri politici cu Che Guevara pe tricourioligarhi cu Che Guevara pe portofelcîntăreţi Che Guevarapoeţi Che Guevarace de-a Che Guevaraveneam la lucru şi un bătrîn aurolac dormea dus

sub o bancă din parcul de alăturiiar Che Guevara de pe tricoul lui îi veghea somnulîi liniştea viseleîi pregătea gînduri limpeziamintiri frumoase pline de viaţăsperanţe mincinoasetineri tineri tineri cu Che Guevaraîn capChe Guevara care omora copii

decît Che mai bine Lenindecît Hitler mai bine Lenindecît Stalin mai bine Lenindecît Lenin mai bine Jim Morrisondecît Jim mai bine Jerrydecît Jerry mai bine Henry Millerdecît Henry mai bine uită-te în jurla părinţii tăi la prietenii tăi la colegii tăi la ţara în care trăieşti la oraşul în care eşti

uită-te în jurul tăuşi gîndeşte-te la tinegîndeşte-te un pic mai mult la tinegîndeşte-te la tine

Mihai Vakulowski1

Igor Bauersima s-a născut în 1964, la Praga. În 1968, părinţii lui emigrează la Paris, apoi în Elveţia. Din 1989, începe să lucreze ca arhitect, dar şi ca muzician şi autor şi realizator de spectacole în teatru şi în cinematografie. In 1993 fondează, împreună cu actorii Pascal Ulli, Alexander Seibst şi Ingrid Sattes, compania de teatru OFF OFF-Bühne, pentru care scrie nouă piese pe care le şi pune în scenă. În 1998, primeşte premiul pentru cea mai bună producţie teatrală independentă la Festivalul Impuls din Renania de Nord-Westfalia pentru piesa Forever Godard. La Mülheimer Theatertage, ediţia 2001 (reputat festival de teatru de la Mülheim, Germania), un alt text al său, Norway.Today primeşte premiul publicului. Bauersima a fost nominal-izat, în 2004, la premiul Nestroy pentru cel mai bun regizor şi pentru cel mai bun scenograf (în 2002 şi în 2004). În sfîrşit, Igor Bauersima este desemnat ca fiind cel mai promiţător dramaturg al stagiunii 2001-2002, premiu decer-nat de prestigioasa revistă germană Theater Heute. În afară de textele scrise pentru compania sa, Bauersima a creat aproxima-tiv douăzeci de piese pentru marile teatre din Zürich, Düsseldorf, Hanovra, Hamburg şi Viena. Începînd cu anul 2000, Igor Bauersima este dramaturgul cel mai jucat în teatrele de limbă germană din lume, şi devine din ce în ce mai popular în dramaturgia europeană. Această celebritate în ascensiune se explică perfect în contextul în care curentul teatral care se impune din ce în ce mai mult în ultimii ani presupune un stil minimalist, conceptual; într-o lume a maximului de informaţie impune un teatru de idei, un teatru care propune teme, un teatru profund care simplifică forma în favoarea concep-tului, a emoţiei asumate intelectual.

Igor Bauersima are o poziţie unică printre dramaturgii şi regizorii contem-porani. Piesele şi montările lui sînt tot atîtea poveşti care presupun o critică radicală a societăţii. Strălucesc prin analizele lor precise şi ţintesc drept în inimă. Deşi sînt adesea poveşti lineare, textele lui Bauersima nu pot fi încadrate în vreun curent literar. Eterogenul subiectelor şi al modalităţii de a le povesti are un caracter special: un fel eficient şi îndărătnic de a nu se lăsa dus de ceea ce Schiller numea „modă”. E mai ales o manieră de a pune în joc cele două elemente primordiale ale teatrului: povestea şi actorul.

Deutsches Schauspielhaus Hamburg

2

Alexandra Badea. Regizoare. Doctorandă sub îndrumarea lui George Banu la Universitatea Paris III-Nou-velle Sorbonne. Cu cîţiva ani înainte, licenţiată în Ştiinţe Economice. Multe rezidenţe şi specializări la Paris, Avignon, Quebec etc. Jurnalistă la Radio France International. Fondatoare a Companiei de teatru Europ’Artès. Montează în Franţa şi în România. Spectacole: 4.48 Psychosis de Sarah Kane (Paris, 2007); Welcome in Romania de Matei Visniec (Paris, 2007); Femeia ca un câmp de luptă de Matei Vişniec (coproducţie Studioul Pathe Albatros Paris, Teatrul Foarte Mic, 2006), Norway.Today de Igor Bauersima (performance multimedia, Castilioncello, Italia, 2005); Poveşti de familie de Biljana Srbljanovic (Paris, 2005); Blaubart de Dea Loher (coproducţie Compania FLASH & Teatrul Act Bucureşti, 2003), Lebensraum - Spaţiul Vital de Israel Horovitz (Studioul de Teatru Casandra, 2002); Dramaturg de limbă franceză. Texte: Mode d’emploi (2006); Controle d’identité (2007); Burnout (2007).

3

Despre. cu Alexandra Badea

Despre Bauersima şi noile tehnologii Sînt foarte sensibilă la tot ce înseamnă instalaţie foto-video. Pentru mine, a avea filmări live în spectacol e foarte important, deloc ilustrativ; practic, spectacolul se construieşte în jurul lor.De Bauersima m-am apropiat printr-un alt text al lui, Norway. Today, con-ceput exact în jurul noilor tehnologii. Igor Bauersima nu scrie prea mult despre internet, ci îl aduce, pur şi simplu, în scenă.Şi eu fac asta în 69, respect structura. Camera video e al treilea personaj în spectacol.

Despre camera video şi realitatea intermediatăCamera video e mult mai mult decît un obiect ce reţine realitatea, camera video este o armă, dar parcă, mai mult decît atît, pune o barieră. Este o barieră. Camera video realizează o distanţare faţă de subiect, o detaşare care, că tot vorbeam de arme, duce la manipulare, la dezumanizare.

4

Despre de ce 69E ciudat, intrigant şi mai ales important să vezi cum un incident mediatic poate influenţa viaţa reală. Textul lui Bauersima pleacă de la un caz real, care a zguduit Germania nu de mult; un tip a dat un anunţ pe internet că e în căutarea unui bărbat pe care să-l devoreze, un alt tip i-a răspuns ime-diat, şi au făcut-o. Ba chiar au înregistrat pe video cum ăla îl omoară şi îl face bucăţi. Canibalul s-a justificat la modul abstract, poetic, iar dezbaterea despre vinovăţia lui, în situaţia în care a fost vorba de un act acceptat, continuă. Iată cum mediatizarea unui caz te repune în discuţie ca individ, descoperind zone obscure şi nu întotdeauna uşor de acceptat.Despre Metavers (= Meta-Univers, universuri paralele, universuri virtuale)Mă fascinează tema supravegherii; supravegherea se întîmplă atît în cel mai vizibil mod, cît şi într-un fel abscons, obscur; efectiv mă fascinează „jocu-rile” virtuale, lumile şi societăţile astea de pe internet care fac tot mai mulţi adepţi. E o formă uimitoare de control al minţii.

Second Life, de pildă. E un nou univers, cea mai puternică manifestare de schizofrenie colectivă pe care am întîlnit-o. Userii se ascund în spatele avatarelor pe care şi le creează; astfel dau o formă dublului lor - îl „îmbracă” cu toate complexele, frustrările, neîmplinirile lor şi îi dau posibilitatea de a face toate acele lucruri pe care şi le interzic în mod normal, în Real Life.

Despre falsa libertateDreptul de a vota este cel mai bun exemplu. În toate societăţile, fie ele democratice sau totalitare, se prespupune că oamenii au dreptul să aleagă. Votul este deschis, ai dreptul de a-ţi exprima o opţiune. O opţiune din cele două sau trei prestabilite. Cu un deznodămînt previzibil, indiferent de rezul-tat. Şi atunci ce mai rămîne din „libertatea cetăţeanului exprimată prin vot”? Este doar o expresie a felului în care sîntem manipulaţi prin însăşi iluzia de echitate a votului.

5

Despre manipulareDin punctul meu de vedere, lucrurile sînt foarte clare. Manipularea se realizează pe trei căi: prin video, TV, mass media în general; prin mediatiza-rea falsei libertăţi; şi, în sfîrşit, prin religie. Toate sînt forme de spălare pe creier, o manipulare intensă împotriva oricărei modalităţi de autoconstruire.

Despre propria libertateMă lupt să fiu liberă. Este un proces în care încerc să fiu mereu atentă la ce sînt eu. E important să spui doar ce gîndeşti, dar e imposibil. Întotdeauna eşti limitat de cel din faţa ta.Poţi gîndi liber, dar e foarte greu să trăieşti liber. În primul rînd, e impor-tant să fii consecvent cu tine însuţi, să fii conştient ce e al tău, ce eşti tu, şi ce e influenţă din afară. În ce mă priveşte, faptul că am plecat din ţară a declanşat în mine procesul de a mă găsi, accepta şi învăţa să departajez ceea ce sînt eu de ceea ce mi-e indus.

Despre frica de părerile celorlalţi ca frică de tine însuţiE mult mai simplu să accepţi limitările. Importanţa dată felului în care sîn-tem percepuţi ţine de teama că cei din jur pot avea dreptate. Da, frica de părerile celorlalţi chiar asta înseamnă: frica de tine.Despre esenţa teatruluiMi se pare că eu fac mai mult performing art decît teatru. Pe de altă parte, ce are teatrul cel mai mişto e că actorul e în faţa ta. De la distanţă se pierde

6

esenţa teatrului. Simt din ce în ce mai mult nevoia să fac spectacole pen-tru 30 de oameni. 30, dar care să poată ţine actorii sub lupă, fiind, în egală măsură, efectiv în mijlocul acţiunii. Gros-planul cinematografic, zoom-ul, mi se par fascinante. Le folosesc în spectacolele mele.

Despre textul de teatru şi shortcut-uriCuvîntul-cheie e ermetism. Societatea nu are cum să nu influenţeze modul de a scrie. Nu mai poţi scrie la fel, cînd foloseşti un anumit tip de limbaj, de ritm, de convenţii cu care operezi pe internet. Aşa că textele încep să fie influenţate de noile tehnologii – net, imagini vizuale, shortcut-uri: lol, brb - cum sînt cele de pe yahoo messenger, de pildă. E un cu totul alt fel de raportare la text, şi, în primul rînd, o maximă fragmentare.

Despre opţiuni ca regizorEu mă cam îndepărtez de textele pre-scrise. Îmi place să construiesc un text din situaţiile create de un pre-text. Work-in-progress. Asta e direcţia mea: să construiesc un spectacol care îşi creează textul.

Despre opţiuni ca dramaturgÎmi place să scriu. Scriu în franceză. În limba română nu am destulă liber-tate. Faţă de limba franceză am un fel de distanţă, nu am „obligaţii” faţă de ea; pot s-o reinventez cum vreau eu.

7

Velica Panduru. Scenografă.Realizează decorurile şi/sau costumele pentru mai mult de 30 de spectacole.În România, în multe dintre cele mai importante teatre – Bulandra, Teatrul de Comedie, Teatrul Mic, Teatrul Naţional Timişoara, Teatrul „Maria Filotti” Brăila, Teatrul de Stat Arad, Teatrul Dramatic Constanţa etc.: Visul după M. Cărtărescu, Turandot de Carlo Gozzi, Mutter Courage de B. Brecht, Levantul după Mircea Cărtărescu, Frumoasa Komachi de Yukio Mishima, Hamlet – al-bum de familie de H. Müller, W. Shakespeare, Lolita de V. Nabokov, Marlene Dietrich de Pam Gems, Trei femei înalte de E. Albee, Bent de M. Sherman, Odiseea 2001, Scandal la Palermo de Carlo Goldoni, Lecţia de Eugen Iones-cu, Mediterana de Panait Istrati, Penthesileea, Peer Gynt de H. Ibsen, Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea de I.L. Caragiale.În lume, lucrează în teatre celebre, cum ar fi Piccolo Teatro din Milano sau Teatrul Lliure din Barcelona.Semnează scenografii în Ungaria: Rococo War de G. Gábor, Trei surori de A.P. Cehov, Şase personaje în căutarea unui autor de L. Pirandello; Spania: Orestia-Mania, Visul de A. Strindberg, Don Quijote de la Mancha după Cer-vantes; Italia: Angajare de clovn de Matei Vişniec; Franţa / Noua Guinee La legende d’une vérité de W. Sassine.

8

„Georgică Graves” a intrat în Second Life în urmă cu aproape o lună. Cînd a apărut, avea înfăţişare de puştan şi plutea imobil la cîţiva metri de sol, tăcut, insensibil la saluturile şi interpelările tastate. Şi asta nu fiindcă Georgică nu ar fi dorit să le răspundă… ci fiindcă nu ştia cum să o facă. Abia după ce i s-a explicat, Georgică Graves a început să “vorbească” Ne-a spus că are 72 de ani, e fost deţinut politic cu cinci ani de puşcărie la activ şi a intrat în SL din curiozitate, după ce a citit în ziar…. Dar oare este Georgică septuagenar? Sau sînt eu femeie? Nimeni în afară de noi nu cunoaşte adevărul… Second Life a ajuns un spaţiu foarte popular, în care opt milio-ane de oameni şi-au creat pînă acum propriul lor univers. În Second Life nu există limite de creativitate, business şi interacţiuni sociale.

Gîndul, 4.08.2008

9

Statul NSK este un stat virtual fără teri-toriu fizic. Nu există în spaţiul real. A fost înfiinţat în 1984, prin asocierea grupurilor Laibach, Irwin şi Noordung, cărora li s-au alăturat şi alte grupări artistice din Slovenia, depăşind în cele două decenii de existenţă toate fron-tierele geografice.Teritoriul său este fixat exclusiv pe axa temporală.

Art is fanaticism that demands diplomacy

Noi o numim perioada avatarului. Putem să interacţionăm cu ceilalţi în timp real şi ne putem prezenta pe noi înşine aşa cum vrem să ne vadă ceilalţi.Reuben Steiger, avatar în Second Life

Avatarele sînt imagini de dimensiuni mici (50x50, 96x96, 100x100) folosite de utilizatorii de Yahoo Messenger, MSN, MySpace sau forumuri, pentru o reprezentare grafică personalizată a persoanei în cauză. „Avatar” derivă din cuvîntul sanscrit „avatara”, care înseamnă “încarnare” şi, în general, implică o coborîre deliberată pe tărîmul morţii. Termenul este utilizat mai ales în textele hinduse. Folosit ca reprezentare pe computer a unui utilizator, termenul „avatar” a fost introdus în jocul Ultima IV (1985).Folosirea termenului cu semnificaţia de corpuri virtuale a fost popularizat de Neal Stephenson în romanul său cyberpunk Snow Crash, apărut în 1992.10

Second and third lifeCîteva zeci de avataruri din lumea virtuală Second Life şi-au manifestat nemulţumirea faţă de felul cum a evoluat locul în care trăiesc. Li se pare prea comercializat, prea reglementat şi, în esenţă, prea “First Life”. “Începe să semene tot mai tare cu lumea din care ne refugiem în Second Life”, a declarat unul dintre nemulţumiţi. (…) Soluţia? Cîteva avataruri revoltate au decis crearea unei lumi alternative la Second Life. Va fi un fel de Third Life, în care avatarurile vor avea ele însele avataruri. “Dar de data asta vom avea grijă ce fel de societate construim acolo”, ne-au mai declarat nemulţumiţii din Second Life. “Nu vrem ca avatarurile noastre să simtă ceea ce simţim noi, avatarurile de-aici”. (…) Lumea virtuală a lumii virtuale nu se va numi însa “Third Life”. Cel mai probabil i se va spune “Better Life”. Scep-ticii spun că soluţia aleasă de avataruri ca să scape de rutina din Second Life n-o să rezolve mare lucru. “În curînd o să avem şi un Fourth Live, un Fifth Life şi aşa mai departe. Oamenii nu sînt niciodată mulţumiţi cu viaţa pe care o duc, dar cînd li se oferă ocazia să şi-o reorganizeze, o iau de la capăt în acelaşi fel. Iar avatarurile sînt şi ele oameni. Sîntem noi”, a spus un reputat psiholog american, care are şi el un avatar în Second Life. Acciden-tal, e chiar unul din avatarurile nemulţumite. Alţii spun chiar că o asemenea iniţiativă ar trebui interzisă, fiindcă proliferarea evaziunii în lumi virtuale - iar acum în lumi virtuale ale unor lumi virtuale - va duce la decuplarea umanităţii de la realitate. În fine, cei mai răutăcioşi ridiculizează întreaga construcţie a lumilor virtuale. “Dacă nu ţi-a fost bine în lumea reală şi nu eşti mulţumit nici în Second Life, ce te face să crezi că o să fie mai bine în Third Life... sau Better Life?” zic ei. Cine vrea să trăiască, trăieşte de-adevăratelea. Get a life! A Real Life!

Radu Pavel Gheo11

Pagina lui Baldovin

Nu simulaţi democraţia ! Eu nu votez. Votul mi se pare un pact cu sistemul actual, o recunoaştere şi o acceptare a rolului redus pe care cetăţeanul îl are în treburile statului. Cu cît acest rol este mai redus, cu atît democraţia e mai diluată cu dictatura.

Respect pentru sinucigaşi şi drogaţiFrate! Dacă te simţi persecutat sau deprimat, dacă nu te poţi împăca cu tine însuţi, dacă eşti fragil şi ai un complex de inferioritate faţă de anutraj, nu te mai chinui. Viaţa ta oricum e varză. Orice psihoterapie e tardivă pentru tine. Trebuia făcută de cînd erai mic. Dacă o să munceşti să ajungi un şef şi să avansezi social aşa cum ţi se bagă obsesiv în cap, tot nimic n-ai să faci. O să strici şi vieţile altora cu megalomania ta corporatistă. Aşa că… lasă pe altu’… Dacă nu eşti destul de puternic să-ţi zbori creierii, fă-o lent, cu droguri şi alcool. Mulţi din cei pe care puteai să-i distrugi îţi vor mulţumi şi specia umană va fi mîndră de tine pentru că, distrugînd în tine ceea ce educaţia a semănat prost timp de secole, ai şansa să purifici specia umană de gunoai-ele civilizaţiei. Fii responsabil!

În apărarea proscrişilor socialAm mare respect pentru sinucigaşi. Şi pentru dependenţii de droguri, chiar dacă ei sînt cumva nedecişi, se sinucid doar parţial. Într-o lume în care unii sînt predestinaţi („educaţi”) să fie sclavi, iar alţii să îi paraziteze, tre-buie să fii cu adevărat imbecil să respecţi legile societăţii şi să asculţi de „învăţăturile” ei. Poţi comite infracţiuni şi ajunge la închisoare, ceea ce înseamnă o sinucidere lentă, fricoasă. Sau o poţi face direct, fiind sigur că nu profită nimeni de pe urma ta. Poţi arăta că nu eşti animalul de abator al nimănui, că nu eşti dat exemplu negativ pentru alţi imbecili.

Gabriel Baldovin_artist plastic_a publicat mai multe lucrări teoretice despre artă şi psihologie_realizează grafică pe calculator şi artă urbană/stencils

12

regia tehnică Valentina Cotinschisufleor Ildiko Antal lumini Gerhard Crăciun, Laurenţiu Marin, Cătălin Tomescu, Ilie Mateescusonorizare Peter Szaboproiecţii Eugen Obradcoordonator scenă Adrian Iancu

secretariat literar Codruţa Popovcoordonator PR Mirela Iacobmarketing Nicoleta Vlasecoordonator tehnic ing. Horaţiu Nica

scenărecuzită Mariana Doboşan, Alin Tofancostume Monica Grandcoafură Dana Genigmachiaj Lucia Moisemaşinişti Iosif Toth, Ştefan Crâsta, Gheorghe Pataki, Traian Oneţ, Szábo Zoltan, Marius Crăciunesc, Ioan Ilia, Iosif Bălteanu, Ionel Lazărpersonal sală Niculina Morar, Maria Manolache, Alina Avram, Carmen Trifan, Ana-Maria Bengulescu, Bogdan Socaciu, Johann Antoniac, Ciprian Prune

producţieşef producţie ing. Radu Berzescuaprovizionare Adriana Băran, Liviu Corneacroitorie femei Ana Bengulescu, Rafila Giuchicicroitorie bărbaţi Ion Vulpe, Toth Petrucizmărie Gheorghe Cozmapictură Traian Abrudatîmplărie Ion Bledea, Nicoale Cârstea, Ovidiu Moldovantapiţerie Peter Farkasmecanică Nicolae Jivcu, Vasile Onofraşbutaforie Silvia Ilie

redactor Codruţa Popovfoto Adrian Pâclişan concepţie şi design popljubo

mulţumiri dlui Stefan Milotă [www.faneholds.com] pentru contribuţia adusă la realizarea afisului

parteneri

la acest spectacol au contribuit:Alin Tofan, Iosif Toth, Adrian Iancu, Laurenţiu Marin, Marius Crăciunesc, Johann Antoniac,Niculina Morar, Maria Manolache, Carmen Trifan, Ana Maria Bengulescu, Ciprian Prune

cop.III

cop.IV