Profil Cultural nr.69

20
profil anul I , nr 69 VI . septembrie 2014 anul I , nr 69 VI . septembrie 2014 CULTURAL .ro COVERSTORY C baletul „Lacul Lebedelor“ oregraful rus Andrei Litvinov se întoarce la Sibiu în această toamnă pentru a realiza Teatrul Gong - 65 de ani de la înfiinŃarea institutiei. Primul spectacol din noua stagiune: ”Vrăjitorul din Oz” „C ul olors Of Maria - spectacol inspirat de muzica Mariei T nase ă ajunge la Sibiu în 29 septembrie Teatrul de Balet Sibiu: „Lacul Lebedelor” premiera începutului de stagiune 2014-2015

description

septembrie 2014

Transcript of Profil Cultural nr.69

Page 1: Profil Cultural nr.69

profilanul I , nr 69V I .

septembrie 2014

anul I , nr 69V I .

septembrie 2014

CULTURAL .ro

COVERSTORY ‐ C baletul „Lacul Lebedelor“oregraful rus Andrei Litvinov se întoarce la Sibiu în această toamnă pentru a realiza

Teatrul Gong - 65 de ani de la înfiinŃarea institutiei.Primul spectacol din noua stagiune: ”Vrăjitorul din Oz”

„C “ ulolors Of Maria - spectacol inspirat de muzicaMariei T naseă ajunge la Sibiu în 29 septembrie

Teatrul de Balet Sibiu:

„Lacul Lebedelor”premiera începutuluide stagiune 2014-2015

Page 2: Profil Cultural nr.69
Page 3: Profil Cultural nr.69

PROFIL 4CULTURAL / SEPTEMBRIE201

Măria sa: Publicul!

Editoria L

Lauren!iuSTR" U#directoreditorial

Tendin"a generală în ceea ce privește

actul cultural, privit din prisma organizatorilor,

este aceea de a intra pe tărâmuri virgine și de a

face tradi"ie. Nimic mai benefic pentru un oraș

cultural, așa cum este Sibiul. Identitatea urbei, în

aceste vremi în care toată lumea vorbește de

pericolul sau, după caz, avantajele globalizarii,

este evident una culturală. Lucru care nu poate

decât să ne bucure. Multitudinea de evenimente

poate fi însă și un cal troian pentru oraș. Copleșit

de prea multe evenimente, simplul spectator a

ajuns să aleagă. Fapt ce a dus la o împăr"ire a

publicului pe criterii de gusturi, proximitate sau

valoarea artiștilor. Și astfel catapeteasma

culturală a Sibiului se vede sfâșiată de către

propriul public. Evenimentele nu mai au același

impact grandios ci doar un impact pentru

publicul " intă. Nu spun că este rău. Ba

dimpotrivă! Cu cât o diversitate mai mare deevenimente/artiști, cu atât mai bine. Însă

operatorii culturali ar trebui să conștientizezefaptul că publicul a început să migreze către ce îiplace și nu către ce i se oferă. Este de fapt omaturizare culturală a măriei sale publicul.

redac"ia

cuprins

parteneri

• Casa de Cultură a Municipiului Sibiu• Teatrul de Balet Sibiu• Teatrul pentru Copii şi Tineret Gong# $

• Centrul Cultural German Sibiu• ăComplexul Na íonal Muzeal “Astra$

• Muzeul Naăional “Brukenthal”• ăiTeatrul Na onal “Radu Stanca”

• Filarmonica de Stat Sibiu• Centrul Cultural “Junii Sibiului”• ş a Studenăilor SibiuCasa de Cultur• Biblioteca JudeŃeană Astra

• Teatrul Gong Sibiu( p.6)Aniversare 65

• Patru spectacole noi( .7)Teatrul Radu Stanca p

• Calendarul cultural( p.10/11)septembrie

• !Elena Mo uc la Sibiu(Festivalul Artei Lirice p.12)

•Concertul "Colors of Maria#(pe muzica Mariei T! nase p.13)

• România la Astra Film Fest(între 6 #i 12 octombrie p.16)

• Aparitii editoriale(p.18)

• Evenimente culturale(recomand! ri p.19)

Arta lui Ovidiu Simionescu dorește să

păstreze sensul concretului, materialitatea,prezen"a fizică a obiectului, distan"ându‐seastfel de conceptualismul contemporan și dearta care cultivă, adesea într‐un mod facil,efemerul și virtualul. În grafica și sculptura sa, alecărei motive se situează între figurativ șiabstract, între organic și geometric se potrecunoaște ecouri ale artei primitive și aleartelor tradi"ionale ale popoarelor din diferiteregiuni ale planetei, inclusiv ale artei populareromânești, toate atât de bogate în simboluri, darși eforturi de a pune în eviden"ă frumuse"eaformelor și de a sugera mișcarea cu mijloaceinspirate de pictura și plastica minoică iș

grecească, trecând însă prin marile experien"ede la sfârșitul secolului al XIX‐lea și din secolul alXX‐lea.

Director editorial:Laurentiu STRĂUł

Redactor şef:Florina BADEARedactori:Bogdan FELDMAN, Veronica CIUNTU,Teodora CÎRCIUMARU, Cristina BrînzăPR: Claudia BUIDAN

Colaborator:Roxana PEPELEA

e mail redacŃie:[email protected]

$Ovidiu Simionescu:gravur% , desen &i sculptur% $la Palatul Brukenthal

facebook.com/profilcultural

COVERSTORY p. 9

Page 4: Profil Cultural nr.69

PROFIL 4CULTURAL / SEPTEMBRIE201

$tir

i cul

tura

le

4

Filmul "Dracula: Povestea nespus% " deschide a doua

edi ie a $Dracula Film: Horror and Fantasy Festival$'

Filmul "Dracula: Povestea nespusă"(Dracula Untold) în regia lui Gary Shore vafi proiectat, în avanpremieră în România,p e 1 o c to m b r i e , l a Te a t r u l " S i c ăAlexandrescu" din Brașov, după Gala deDeschidere a Dracula Film: Horror andFantasy Festival.Pelicula explorează originile legendei carebântuie imaginarul colectiv de sute de aniși ne duce în călătoria la capătul căreia Vlad

Dracul, un om cu puteri uluitoare, dar și cudefecte pe măsură, ajunge Dracula. O povestede iubire tragică a unui erou ca nimeni altul, oluptă dramatică în care numai Diavolul puteaoferi for"a și armele celui care a rămas cunoscutlumii întregi sub numele Dracula. Protagonistulepopeii "Dracula Untold" este Luke Evans,alături de el putând fi recunoscu"i actorii SarahGadon, Dominic Cooper, Diarmaid Murtagh șiSamantha Barks.

Dracula Untold este prezentat în avanpremierăîn România și va fi lansat în cinematografeledin toată "ara pe 3 octombrie, informează

organizatorii. În competi"ia de scurtmetrajromânesc a celei de‐a doua edi"ii a DraculaFilm: Horror and Fantasy Festival, care va avealoc între 1 și 5 octombrie, în Brașov, au fostselec"ionate 7 filme: Dispăru"ii, Pui de somn,Lumină firavă, Gloria, LAG, Șah și Kazimir.În competi"ia de lungmetraj a celei de‐a douaedi"ii a Dracula Film: Horror and FantasyFestival au fost selec"ionate 6 filme, toateputând fi urmărite în premieră în România:Killers, Aux Yeux des Vivants, At the Devil’sDoor(Home), Norway, The Canal și Vineriseara. Competitia de lungmetraj va avea loc laTeatrul Sica Alexandrescu Brasov in zilele de joi2 octombrie si vineri 3 octombrie.Dracula Film: Horror and Fantasy Festival esteun festival competi"ional — în cadrul căruiav o r f i p r o i e c t a t e f i l m e h o r r o r, S F,supranaturale, thriller sau fantasy — și are treisec"iuni: competi"ie lungmetraj interna"ional,competi"ie scurtmetraj interna"ional șicompeti"ie scurtmetraj românesc.Evenimentul are loc anual în luna octombrie înBrașov și este organizat de Asocia"ia CulturalăFanzin și prezentat de Viasat History, parteneriinstitu"ionali fiind Primăria MunicipiuluiBrașov, Centrul Na"ional al CinematografieiRomânia, Teatrul "Sică Alexandrescu",Cinemateca Patria.

CibinFEST își așteaptă fanii și anulacesta în Pia#a Mare. Re#eta care i‐a asiguratsuccesul rămâne neschimbată: parc dedistrac# i i , hectolitri de bere, produseautohtone, muzică de inspira#ie bavareză șimii de oameni care sărbătoresc împreună

venirea toamnei. Ca în fiecare an, evenimentulva avea loc în ultimul weekend al luniiseptembrie, în perioada 25—28 septembrie.Ciocanele, Caracati#a, Montagne russe‐ul pe

două niveluri vor asigura senza#ii tari tinerilor,

iar pista de mașinu#e și alte jocuri pentru

oameni mari și mici, vor “decora” și în acest an

Pia#a Mare din Sibiu și vor contribui la crearea

atmosferei si a momentelor de neuitat.

Muzica bună dă tonul distrac#iei. Die Spatzen

2000, forma#ie deja cunoscută sibienilor și

îndrăgită de aceștia va da tonul distrac#iei în

fiecare seară pe scena din cort.

Vizitatorilor le este pregătit un program variat,în care se vor regăsi concerte, show‐uri defanfară și reprize de muzică antrenantă mixatăde DJ. Pentru a accentua specificul local alevenimentului show‐urile de fanfară suntsus"inute de sibienii de la Sunetul Muzicii și H‐

Musikanten, care ne vor surprinde plăcut cuniște momente inedite, create special pentruCibinFEST. Pentru a completa atmosfera de

voie bună, la căsu#ele din Pia#a Mare vizitatorii

vor găsi dulciuri delicioase, jucării, bijuterii,

suveniruri și diferite lucruri amuzante. Pentru

a savura din roadele toamnei, la mustăria de la

CibinFEST mustul se prepară pe loc.

CibinFEST readuce parcul de distrac ii în Pia a Mare!' '

Page 5: Profil Cultural nr.69

PROFIL 4CULTURAL / SEPTEMBRIE201

5

Centrul Cultural German Sibiu îșid e s c h i d e d i n n o u p o r " i l e ș ipregătește un program culturalvariat și creativ. Concerte jazz şi de

muzică clasică, seri de jocuri pentru

adulŃi, un maraton de filme şi

programe lunare pentru copii sunt

doar câteva dintre proiectele pe

care Centrul Cultural German Sibiu

le va organiza în a doua jumătate a

acestui an.

În data de 24 septembrie 2014 de laora 16:00 institu"ia îi învită pe copiiicu vârsta de la 5 ani la prima după‐

amiază de jocuri după vacan"a devară. Și de această dată pe cei mici îiva așteapta un joc captivant, undetrebuie să fie foarte agili. ”Doar așave"i putea pune pălărioarele înmișcare cu ajutorul catapultelorpentru a câștiga jocul Hüpf meinHütchen” au declarat organizatorii.

”Oare leneșul mănâncă numaiplante? Este ratonul un animal pecale de dispari"ie? Au pinguiniipene? Câteodată nu este ușor să nedăm seama de caracteristicilefiecărui animal în parte. Însă jucândKönnen Schweine fliegen? vom facecunoștin"ă cu șaizeci de animălu"e șivom afla prin ce se disting ele.Distrac"ia este garantată!În data de 30 septembrie 2014 de laora 16:00 are loc primul programcreativ pentru copii preșcolari dinacestă toamnă. Când frunzelecopacilor devin maronii, galbenesau roșii și încep să cadă, știm cu to"iică a sosit toamna. Natura setransformă încetul cu încetul într‐unpeisaj de basm, iar noi ne‐am dori să

ne putem bucura de farmecula c e s t u i a n o t i m p ș i c â n d n epetrecem timpul în casă”.

Toamn% cu programe culturale &i

creative la Centrul Cultural German din

Sibiu

Orașul bulgar Plovdiv va fi capitalaeuropeană a culturii în anul 2019,conform unui comunicat de presă alComisiei Europene publicat pe site‐

ul europa.eu.J u r i u l c o m p u s d i n e x p e r " iindependen"i, care au evaluat maimulte orașe bulgare intrate în cursapentru a deveni capitală europeană

a culturii în 2019, a recomandatatribuirea acestui titlu orașuluiPlovdiv. Celelalte orașe candidate,după o selec"ie preliminară realizatăîn decembrie 2013, au fost Sofia,Varna și Veliko Tîrnovo.Orașul Plovdiv va fi desemnat oficialcapitală europeană a culturii încadrul Consiliului de miniștri al UE înmai 2015."Felicit Plovdiv, nu doar pentrusuccesul candidaturii sale, dar șipentru că va fi prima capitalăeuropeană a culturii din Bulgaria.

Concuren"a a fost dură, pornind dela opt orașe nominalizate dintre careau fost selectate cele patru orașefinaliste", a declarat AndroullaVassiliou, comisarul europeanp e n t r u e d u c a " i e , c u l t u ră ș imultilingvism.Plovdiv este al doilea oraș ca mărimedin Bulgaria după Sofia. Este centruladministrativ al Provinciei Plovdivdin sudul Bulgariei și al trei obștine(Plovdiv, Mari"a și Rodopi), precumși cel mai mare și mai important oraș

din regiunea istorică Tracia.Plovdiv se află în partea de sud aCâmpiei Plovdiv pe cele două maluriale Râului Mari"a. Orașul s‐adezvoltat pe șapte dealuri, dintrecare unele au aproximativ 250 maltitudine. Din cauza aceasta,Plovdiv este denumit uneori înBulgaria „orașul celor șapte coline”.

Ora&ul Plovdiv, din Bulgaria, va fi capitala

european% a culturii în 2019

Page 6: Profil Cultural nr.69

PROFILCULTURAL / SEPTEMBRIE2014

Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong”

Sibiu deschide stagiunea teatrală de la Sibiusâmbătă, 13 septembrie, ora 18:00, cuspectacolul „Vrăjitorul din Oz” după LymanFrank Baum.

Florina Badeacontact profilcultural.ro@

Stagiunea 2014 / 2015 marchează 65 de ani del a î n f i i n "a re a te at r u l u i ca i n st i t u " i eprofesionistă de spectacole în data de 21decembrie 1949. „Suntem mândri să

continuăm tradi"ia unui teatru care aducebucurie. Pu"ine orașe din "ara noastră au otradi"ie teatrală atât de veche ca Sibiul, unde s‐

au organizat spectacole de teatru încă dinsecolul al XVI‐lea.” a declarat Adrian Tibu,managerul Teatrului Gong. Primele patru lunidin noul sezon teatral vor pune accent pereluarea celor mai valoroase produc"ii dinrepertoriu prin refacerea decorurilor șiînlocuirea actorilor lipsă, acolo unde este cazul.Mai mult decât atât, actorii teatrului vorpregăti două noi produc"ii pentru copiii cuvârsta între 3 și 8 ani. Primul spectacol înpremieră este o crea"ie originală ce poartăsemnătura regizorului Robert Bălan, iar cea de‐

a doua premieră este o adaptare după „Făt –

Frumos din lacrimă” în regia lui Marian Râlea.Finalul anului acesta va aduce, de asemenea, oserie de ateliere pentru copii i actori, precumș

și o microstagiune cu spectacole de anima"ie șiteatru cu păpuși din Europa.Agenda de evenimente a lunii septembrieaduce pe scena Teatrului pentru Copii și Tineretde la Sibiu șase spectacole fascinante,prezentate atât cu păpuși i marionete, cât și cușactori la vedere. Maratonul teatral propus îndeschiderea stagiunii reprezintă o călătoriefermecătoare în lumea poveștilor universale, încătarea unor eroi ca Dorothy sau Omul deTinichea, prin"ese și cavaleri, Puiul de Lebădă

sau câinele, pisica, cocoșul ș i măgarulmuzican"i din Bremen.Accesul publicului la aceste evenimente se facepe baza biletelor puse în vânzare la sediulteatrului de luni până vineri între orele 10:00 –

16:00 sau cu 30 de minute înainte de începereaspectacolului, la intrarea în sala de joc, în limitalocurilor disponibile. Pre"ul unui bilet este de 7lei, tarif unic.

Programul lunii septembrie:sâmbătă, 13 septembrie, ora 18:00”Vrăjitorul din Oz”

după Lyman Frank Baum

duminică, 14 septembrie, ora 11:00”Frumoasa și Bestia”

după Giovanni Francesco Straparola

sâmbătă, 20 septembrie, ora 18:00”Muzican"ii din Bremen”

după Fra"ii Grimm , traducere din lb.germană

Zoltán Kalmár

duminică, 21 septembrie, ora 11:00Spectacol în limba germană

„Die Bremer Stadtmusikanten / Muzican"ii dinBremen”

după Fra"ii Grimm , traducere din lb.germană

Zoltán Kalmár

sâmbătă, 27 septembrie, ora 18:00„Pinocchio”

după Carlo Collodi

duminică, 28 septembrie, ora 11:00„Puiul de lebădă”

după Hans Christian Andersen

Teatrul Gong - 65 de ani de la înfiin area institutiei'Primul spectacol din noua stagiune: $Vr! jitorul din Oz$

.

6ex

po z

iie

!

foto

: Seb

astia

n M

arco

vici

Page 7: Profil Cultural nr.69

PROFIL 4CULTURAL / SEPTEMBRIE201

După trei avanpremiere care voravea loc în luna septembrie, programulTeatrului Na&ional Radu Stanca Sibiu vacontinua cu microstagiunea premierelor înperioada 1‐4 octombrie.

Veronica [email protected]

„Marat /Sade” după Peter Weiss, regia CharlesMuller, „Amadeus” de Peter Shaffer, regiaGavriil Pinte (la Sec"ia Germană), „Lec"ia” deEugène Ionesco, regia Mihai Măniu"iu și „De ceHecuba?” de Matei Vișniec, regia Anca Bradu,un proiect cultural finan"at de Administra"iaFondului Cultural Na"ional sunt cele patruspectacole pe care institu"ia sibiană lepregătește în această toamnă. Pe 5 octombrieva avea loc prima reprezenta"ie din aceastăstagiune a spectacolului „Oidip”, regia SilviuPurcărete.Conducerea teatrului a mai anun"at deasemenea și turneele stagiunii 2014‐2015,precum și alte proiecte stabilite până la finalulanului 2015. „Teatrul Na"ional Radu Stanca sepregătește să‐și întâmpine publicul începânddin 14 septembrie cu un program extrem debogat și atractiv, ce include nu mai pu"in de 14premiere până la finalul anului viitor, la care seadaugă numeroase proiecte în colaborare cualte teatre europene, proiecte cu finan"areeuropeană, turnee na"ionale și interna"ionale.

Sunt încântat să vă anun" că deja am stabilit șiprogramul Festivalului Interna"ional de Teatruși curând vom începe să facem cunoscutepunctele de atrac"ie maximă ale edi"iei din2015”, a declarat Constantin Chiriac, directorulTeatrului Na"ional Radu Stanca.Regizorul luxemburghez Charles Muller va fiprezent la Sibiu pentru montarea spectacolului„Marat /Sade” după Peter Weiss. ”Textul piesei„Marat /Sade” este de o actualitate uluitoare,punând aceleași problematici sau întrebări înEst, ca și în Vest, oriunde există situa"ii politicetensionate, dar primind probabil răspunsuridiferite” a declarat Charles Muller.Radu Afrim va veni și el la Sibiu pentru primaoară în cariera sa, pentru a monta spectacolul„Tatoo” de Igor Bauersima și Réjane Desvignes,cu premiera pe 25 octombrie la Sec"iaGermană, urmat de un alt spectacol înpremieră la Sec"ia Română.Unul dintre cele mai interesante proiecte aleanului 2015 va fi spectacolul „NathanÎn"eleptul” după Gotthold Eprhaim Lessing, ocoproduc"ie între TNRS, Schauspiel Stuttgart șiOslo National Theatre, în regia lui Armin Petras.Kushida Kazuyoshi (Japonia) revine la Sibiu cu opunere în scenă a piesei „Stafia e aici” de Kōbō

Abe. De asemenea, Alexandru Dabija, AlexaVisarion și Andriy Zholdak au răspuns invita#ieidirectorului general Constantin Chiriac de amonta spectacole pe scena TNRS până lafinalul anului 2015.

La Sec"ia Germană, actorul și regizorul DanielPlier va monta un spectacol în premieră până lafinalul anului. Pentru 2015 Șerban Puiupropune o adaptare după Dave Freeman cutitlul „Un pat plin de oaspe"i” (premiera înmartie 2015), iar Cristi Popescu va montaspectacolul „Cu mul"umirile firmei” de LutzHübner, premiera fi ind programată îndecembrie 2015.În cadrul unei colaborări a Sec"iei Germane cuTeatrul Ecce din Salzburg, spectacolul „Ulciorulsfărâmat” de Heinrich von Kleist, regiaReinhold Tritsche se va juca în premieră la Sibiuîn aprilie 2015.Teatrul Na"ional Radu Stanca va sus"ine turneeîn "ară la Festivalul Interna"ional de TeatruOradea, la Festivalul Eurothalia din Timișoara,la Iași, la Festivalul Na"ional de Teatru de laBucurești, dar și în străinătate, la Minsk,Shanghai, Madrid, Bruxelles, Tokyo, Stuttgart,Bochum, Weimar, Bruchsal, Copenhaga, Tbilisi,alte turnee fiind în discu"ie și urmând a ficontractate.

Programul spectacolelor este afișat pe site‐ulwww.tnrs.ro. Biletele sunt disponibile laAgen"ia Teatrală din Bdv. Nicolae Bălcescu nr.17 și online prin eventim.ro și în re"eauana"ională a magazinelor Domo, Germanos,Orange și Vodafone, librăriile Humanitas șiCărturești.

7

Teatrul Na! ional Radu Stanca Patru premiere în deschiderea stagiuni: noii

Primul spectacol se joac! în 14 septembrie

teatru

Page 8: Profil Cultural nr.69

PROFIL 4CULTURAL / SEPTEMBRIE201

Expozi"ia: ”Ovidiu Simionescu: gravură, desenși sculptură”

Palatul Brukenthal, Cabinetul de Stampe3.09 – 31.10.2014

Arta lui Ovidiu Simionescu dorește să păstrezesensul concretului, materialitatea, prezen"afizică a obiectului, distan"ându‐se astfel deconceptualismul contemporan și de arta carecultivă, adesea într‐un mod facil, efemerul șivirtualul. În grafica și sculptura sa, ale căreimotive se situează între figurativ și abstract,între organic și geometric se pot recunoașteecouri ale artei primitive și ale artelortradi"ionale ale popoarelor din diferite regiuniale planetei, inclusiv ale artei populareromânești, toate atât de bogate în simboluri,dar ș i eforturi de a pune în eviden"ă

frumuse"ea formelor și de a sugera mișcarea cumijloace inspirate de pictura și plastica minoică

și grecească , trecând însă prin marileexperien"e de la sfârșitul secolului al XIX‐lea șidin secolul al XX‐lea, inspirate din aceleașisurse străvechi, reprezentate de operele luiPaciurea și Brâncuși sau ale unor rebeli precumBrauner, Picasso și Giacometti. Desenul esteforma esen"ială de expresie pentru artistul cares‐a manifestat ini"ial ca gravor și care, casculptor, transpune în spa"iu ideile care, dinzborul, au coborât pe hârtie, în desene și,uneori, revin ca subiecte ale altor desene, într‐un univers aparte, diferit de cel al lucrărilor desculptură, chiar dacă viziunea grafică rămâne

predominantă. Tematica lucrărilor, axată pemarile puncte de interes ale artei moderne,este de o mare divers i tate: t ipur i ș icomportamente umane, situa"ii conflictualeori ipostaze ale dialogului, aspecte de via"ă

cotidiană, episoade mitologice, animalele,iubirea, medita"ia asupra mor"ii, condi"iaumană, efortul elansării spirituale etc.Artistul, a cărui operă a fost prezentată înexpozi"ii interna"ionale în Brazilia, Italia,Ungaria, Germania, Spania, Belgia și România șieste prezentă în colec"iile Muzeului Na"ional deArtă al României, Muzeului Na"ional de ArtăContemporană i Muzeului Interna"ional alșGravurii din Curitiba (Brazilia), recurge latehnici diverse, uneori dificile și mai rarabordate: acvaforte pe placă de o el, gravură#cu acul pe plastic sau placă de o"el inoxidabil,acuarelă, ceară i guașă pe hârtie, ceramică,șsculptură în ceară, os, piatră, bronz, alamă sauchiar argint. Așa cum sugerează însuși atât defrecventul simbol al păsării sau al aripii, derivatdin acesta prin esen"ializare, ca pars pro toto,crea"ia lui Ovidiu Simionescu este rezultatulunor reflec"ii profunde și continue, al voin"ei deautoprovocare și autodepășire, al unor eforturimaterializate cu tenacitate.[Text oferit de curatorul expozi"iei: Dr.Alexandru Sonoc]

Expozi"ia: InterstiŃiu plastic. NemŃeni la Palatul

Brukenthal

Artiști: Dumitru Bostan, Ștefan Potop, LucianTudorachePalatul Brukenthal, Să l i le de Expozi" i iTemporare5 – 30.09.2014

Galeriile de artă ale Muzeului Na"ionalBrukenthal găzduiesc în spa"iile dedicateexpozi"iilor temporare, o expozi"ie a trei artiștiplastici, membri ai UAP Piatra Neam". Atât dediferi"i ca mod de comunicare de la tehnică

până la expresia artistică, pictorii DumitruBostan și Ștefan Potop, alături de sculptorulLucian Tudorache vin să împărtășească

publicului sibian un summum reprezentativ alcrea"iilor proprii. La o primă vedere etalareapare frântă în trei capitole diferite, dar ocercetare atentă poate duce la descoperireasubtilei unită"i ce leagă operele acestorplasticieni, acel „glas al pământului moldav”, altradi"iei artistice a acestui areal cultural cucaracteristici diferite fa"ă de celelalte provinciiale României, deosebiri clar consemnate înistoria artei românești, care persistă, într‐oanume măsură, până în contemporaneitate.[Text oferit de curatorul expozi"iei: Dr. IuliaMesea]

$Ovidiu Simionescu: gravur% , desen &i sculptur% $Intersti! iu plastic. Nem!eni la Palatul Brukenthal

exp

ozii

e!

8

Page 9: Profil Cultural nr.69

PROFIL 4CULTURAL / SEPTEMBRIE201

Teatrul de Balet Sibiu, cea mai tânără institu&iepublică de cultură din orașul nostru, începenoua stagiune 2014‐2015 cu unul dintre celemai apreciate spectacole realizate recent:„Anotimpurile“. Noua stagiune va aduce însă șispectacole noi, prima nouă produc&ie, „LaculLebedelor“ fiind programată în luna noiembrie.

Cristina Brînză

[email protected]

“Anotimpurile lui Vivaldi în deschiderea”

stagiunii la Teatrul de Balet Sibiu

Miercuri,17 septembrie 2014, Teatrul de Balet

Sibiu deschide stagiunea 2014 – 2015, cu

spectacolele Anotimpurile , spectacol de“ ”

balet contemporan, realizat de Aleisha

Gardner (Noua Zeelandă) şi Concert en bleu ,“ ”

spectacol de balet clasic, realizat de RussellHewey (SUA). Spectacolele vor avea loc pescena Casei de Cultură a Sindicatelor Sibiu, dela ora 19:00.

Optsprezece noi balerini la Teatrul de Balet

Sibiu

Începând din această stagiune Teatrul de BaletSibiu a înnoit componenŃa corpului de balet cuoptsprezece noi dansatori, veniŃi la Sibiu dintoată lumea. Astfel, alături de balerinii dejacunoscuŃi publicului, sibienii îi vor putea vedeape scenă, în această stagiune, în spectacolelebaletului sibian pe Yuri Yoshida (Japonia), Arisa

Mori (Japonia), Abigail Cockrell (SUA), ElenaCanali (Italia), Aina Sanxo (Spania), Marija Rakic(Serbia), Leonor Campillo (Spania), YvonneSlingerland (Spania), Florette Jager (FranŃa),Agnes Kiehl (Germania), Nicolle Fedorov(SUA), Sara Previtali (Italia), Florent Operto(FranŃa), Eisho Suzuki (Japonia), KenichiMurata (Japonia), Igor Guth (Serbia), ManuelDi Pietro (Italia), Ronnie Thomas (SUA).

Un regal al baletului clasic şi contemporan

până la finele anului

Stagiunea 2014 – 2015 a Teatrului de BaletSibiu are o durată de unsprezece luni, începe înseptembrie 2014 şi se va încheia în iulie 2015.“ “Anotimpurile (balet contemporan), Concert”

en Bleu (balet clasic), Nota, vă rog! (dans” ”“

contemporan), Impetus (balet neoclasic),“ ”

“ “Giselle (balet clasic), Spărgătorul de nuci” ”(balet clasic) şi premiera de balet clasic Lacul“

Lebedelor sunt titlurile pe care Teatrul de”

Balet Sibiu le propune publicului în perioadaseptembrie – decembrie 2014.

“Lacul Lebedelor premiera toamnei la”

Teatrul de Balet Sibiu

Coregraful rus Andrei Litvinov, care a realizat laTe a t r u l d e B a l e t S i b i u ş i c o re g ra f i aspectacolelor Frumoasa din pădurea“

adormit i Corsarul se întoarce la Sibiu înă ş” ”,“

această toamnă pentru a realiza coregrafiaspectacolului de balet clasic Lacul Lebedelor .“ ”

Cu o distribuŃie impresionantă de treizeci şişapte de balerini, premiera spectacolului vaavea loc miercuri, 12 noiembrie 2014, la Casade Cultură a Sindicatelor Sibiu. Decorurile şicostumele pentru spectacolu l Lacul“

Lebedelor vor fi realizate de scenografa”

Anastasia Spătaru din Republica Moldova.

Biletele pentru toate spectacolele Teatrului deBalet Sibiu au fost puse în vânzare şi pot ficumpărate de la Casa de Cultură a MunicipiuluiSibiu, Parcul Tineretului nr. 1, de luni până joi înintervalul orar 8:00 – 16:00, respectiv vinereaîn intervalul 8:00 – 13:30 şi de la agenŃia debilete a sălii de spectacol, Casa de Cultură aSindicatelor Sibiu, strada Emil Cioran, nr. 1A, deluni până vineri, în intervalul orar 11:00 –16:30. Costul unui bilet este de zece lei, elevii,studenŃii şi pensionarii beneficiind de cincizecila sută reducere.

.

9evenim

ent

Teatrul de Balet Sibiu: Lacul Lebedelor premiera începutului de stagiune" #-Primul s din noua stagiune are loc în 17 septembriepectacol

foto

: Ovi

diu

Mat

iu

Page 10: Profil Cultural nr.69

6 august - 28septembrie

EXPOZI# IE

!Afi"ul

polonez. Sec.

XXI!

Palatul Brukenthal

17 septembrie

BALET

! !Anotimpurile

Casa de Cultur!a Sindicatelor

! !Casa Magicianului

Cinema Arta

12 - 18 septembrie

FILM

29 septembrie

MUZIC$

!Roots Revival.Colors of Maria!

C ! aasa de CulturSindicatelor

EVENIMENTELE

Page 11: Profil Cultural nr.69

10 - 28 septembrie

FestivalulInterna"ional al

Artei LiriceDiverse loca"ii

18 septembrie

MUZICA

!Media MusicAwards!

Pia"a Mare

20 septembrie

TEATRU

! #Oscar i buni

roz!

Sala Studio dinspatele Casei deCultur! aSindicatelor

$Cibin Fest%

Pia"a Mare

FESTIVAL

25 - 28 septembrie

EVENIMENTLUNII SEPTEMBRIE

ALEGEREA

EDITORULUI

Page 12: Profil Cultural nr.69

PROFILCULTURAL / SEPTEMBRIE2014

12

Sala Thalia a găzduit miercuri 10 eptembrie2014 primul eveniment din cadrul celei de‐a 13‐

a ediŃii a Festivalului InternaŃional al ArteiLirice. Spectacolul “OperFado” i‐a avutprotagonişti pe soprana Elena Moşuc,cântăreŃul de fado Gonçalo Salgueiro şiOrchestra Simfonica a Filarmonicii de StatSibiu, condusă de dirijorul Gabri l Bebeşelea.e

Florina [email protected]

Prima parte a spectacolului a avut un programaxat în principal pe muzica fado, o premierăatât pentru festival cât şi pentru orchestrasibiană. Publicul, aflat şi el în faŃa unui momentinedit a aplaudat îndelung prestaŃia artiştilorde pe scena Sălii Thalia. După pauză, opera şi‐areluat rolul principal, programul fiind punctatde compoziŃ i i semnate A. Ponchiel l i ,W.A.Mozart, G. Verdi, G. Donizetti. Finalulconcertului a fost rezervat musical‐ului ThePhantom of the Opera interpretat cu oacurateŃe şi fineŃe vecină cu perfecŃiunea, atâtde solişti cât şi de mult‐apreciata Orchestr aă

Filarmonicii de Stat Sibiu.“Aseară am participat la un spectacol unic, încare coordonata principală a reprezentat‐os e n s i b i l i tate a ş i p e r fe c ta a r m o n i e aconŃinutului muzical. Această provovcarelansată muzicienilor şi publicului s‐a bucurat deo realizare excepŃională, protagonişitii s‐au

implicat cu dăruire in actul artstic. Publicultânăr şi mai puŃin tânar a fost fascinat deaceastă incursiune cu totul unică i originală înş

universul teatrului liric” a declarant dupăspectacol muzicologul i compozitorul Irinaş

Hasnaş.Programul festivalului continu vineri 12ă

septembrie tot la Sala Thalia cu începere de laora 19, cu un spectacol de operă pentru copii, oadaptare după “Don Pasquale” de G. Donizetti.Opera NaŃională din Timişoara revine la Sibiucu un spectacol nou: “Faust”, un spectacol deopera în 5 acte realizat după drama omonimăde Goethe, muzica fiind compusă de CharlesGounod.Opera Faust, de Charles Gounod, a cucerit celemai importante trofee în cadrul Galei PremiilorVIP pentru Artele Spectacolului Muzical:premiul pentru “cea mai bună regie”, premiulpentru “scenografie&design costume”, “ceamai bună coregrafie” şi titlul de “Cel mai bunspectacol”. Spectacolul cu opera Faust a avutpremiera pe scena Operei NaŃionale Românedin Timişoara în 10 octombrie 2012, îndeschiderea stagiunii 2012/2013.Festivalul InternaŃional al Artei Lirice, organizatde Filarmonica de Stat Sibiu are ca scoppromovarea Municipiului Sibiu ca centrumuzical de nivel european pentru cultivareaartei lirice precum şi dezvoltarea gustuluipentru genul liric în rândul publicului melomansibian ş i mai ales în rândul t ineri lor.

Participarea unor solişti lirici şi dirijori derenume din Ńară şi străinătate, precum şi a unoransambluri ale teatrelor lirice şi de baletromâneşti au f Festivalul InternaŃional alăcut caArtei Lirice de la Sibiu să devină una din celemai importante manifestări de gen din Ńară.Festivalul s‐a bucurat de un interes deosebitdin partea publicului, aproximativ 40.000 despectatori participand la cele peste 40 despectacole de operă şi operetă în cadrul celor12 ediŃii.Manifest rile Festivalului Interna ional al Arteiă Ń

Lirice ‐ edi ia a XIII‐a, Sibiu 2014 se vorŃ

desf ura în perioada 10‐28 septembrie 2014,ăş

cuprinzând spectacole de oper , operet , fado,ă ă

oper pentru copii, recitaluri de lieduri i galeă ş

de oper ‐ realizate în colaborare cu institu iiă Ń

muzicale din Romania i str in tate, arti tiş ă ă ş

lirici, dirijori, soli ti invita . In aceea i perioadaş Ńi ş

vor avea loc o serie de flashmob‐uri în spaŃiineconvenŃionale din Sibiu.

Programul complet al festivalului poate ficonsultat pe pagina www.filarmonicasibiu.ro .Biletele pentru toate evenimentele din cadrulfestivalului se pot procura de la casa de Bilete aSălii Thalia, de luni până vineri între orele 12‐16.

Festivalul Artei Lirice: Elena Mo uc aplaudat$ îndelung pe scena sibian$!Festivalul se desf" # r la , în #i s toa ! Sibiu tre 10 28 ep embrie

muz

ic%

.

foto

“C

orne

l Mo”

neag

Page 13: Profil Cultural nr.69

PROFILCULTURAL / SEPTEMBRIE2014

Roots Revival Romania aprindespiritul Mariei în noi culori, cu un turneu demuzică improvizată în 10 orașe. Proiectulmuzical reunește artiști din 7 # ri într‐un melanjă

unic de culturi și interpret ri, inspirat de Mariaă

T nase. Pe scena Roots Revival, folclorulă

românesc devine unul universal, iar cânteculMariei o limb pe care o putem în#elege cu to#iiă .În Sibiu spectacolul va avea loc în 29septembrie la Casa de Cultură a Sindicatelor.

Florina [email protected]

Incursiunea Roots Revival aduce împreunăimproviza#ia de jazz, temele folclorice din # rileă

de origine ale muzicienilor și compozi#iioriginale. Totul într‐o c l torie dus‐întors întreă ă

Est și Vest. Instrumentele lor tradi#ionale – ney,duduk sau oud – trasează tușe puternice înculori de pe alte continente, iar vocile Monic iă

M daș și Mariei Casandra H uși semneaz ună ă ă

peisaj românesc nemaiv zut.ă

Creatorul proiectului muzical, artistul iranianMehdi Aminian, spune că România are oidentitate unică a muzicii. „Sper ca românii săpoată vedea prin ochii mei ce bogă#ie au aici.Uneori, un str in poate aborda lucrurile maiă

proasp t. Și poate câteodat , ai nevoie s veziă ă ă

cum altcineva apreciaz ce ai, ca s po#i vedeaă ă

altfel lucrurile tale minunate.”Roots Revival Romania este un proiectmulticultural sus#inut de Sensiblu și care a

ajuns acum la a doua edi#ie. Primul episod afost dedicat muzicii din Maramureș și finalizatcu înregistrarea unui prim disc: Chapter One:Maramureș.Turneul Roots Revival va include muzica MarieiTănase într‐o călătorie muzicală, aflată subinfluenŃa temelor folclorice din Ńările de originea l e m u z i c i e n i l o r, to t u l î m b i n at c u oimprovizaŃie de jazz. Concertele vor include, deasemenea, şi instrumentele lor tradiŃionale,ney, duduk şi oud, sub semnătura vocilorMonicăi Mădaş şi Mariei Casandra Hăuşi. Deasemenea, turneul promovează cel de‐aldoilea disc Roots Revival, intitulat “Colors ofMaria”, înregistrat live la Sala Radio înprimăvara acestui an.Pe scena Roots Revival Romania vor urca:Mehdi Aminian (IRAN) – Ney; Mehmet Polat(TURCIA) – Oud; Leila Renault (FRAN,A) – Bas;Emmanuel Hohvannisyan (ARMENIA) –

Duduk; Hristina Beleva (BULGARIA) – Gadulka;Monica Mădaș (ROMÂNIA) – Voce; MariaCasandra Hauși (ROMÂNIA) – Voce; AleixTobias Sabater (SPANIA) – Percu#ie.Despre ”Roots Revival Romania”

Tradi#iile sunt cele care ne definesc, de aceeaeste crucial să le păstrăm și să le transmitemmai departe către genera"iile care ne succed.Altfel, viitorul ar fi fără identitate, iar inova"ia ardeveni imposibilă. Proiectul ”Roots RevivalRomania” a fost ini"iat și coordonat de MehdiAminian, artist iranian pasionat de combina"iainedită între diferitele tradi"ii muzicale și

improviza"ia jazz. A implementat această ideealături de Peter Hurley, un prieten din Irlanda,care s‐a mutat în România în urmă cu 20 de aniși care a organizat proiecte etnografice desucces în Maramureș.Biletele pentru turneul Colors of Maria pot fiachiziŃionate prin reŃeaua Eventim (magazineleGermanos, Orange Shop, Vodafone, Domo,librăriile Cărturesti şi Humanitas) şi online pewww.eventim.ro Biletele au preŃuri cuprinseîntre 40 şi 60 de lei în Ńară şi între 40 si 80 de leiîn București, în funcŃie de categorii. Mai multedetalii despre turneu şi cd pe www.roots‐

revival.com şi pe pagina de facebook RootsRevival Romania.

Programul turneului:

Craiova: 23 septembrie‐ Teatrul Marin SorescuTimișoara: 25 septembrie‐ Teatrul Na#ionalOradea: 26 septembrie – Casa SindicatelorCluj‐Napoca: 28 septembrie‐ FilarmonicaTransilvaniaSibiu: 29 septembrie‐ Casa SindicatelorBrașov: 01 octombrie‐ Centrul RedutaIași: 03 octombrie‐ Teatrul LuceafărulGala#i: 04 octombrie‐ Casa Studen#ilorConstan#a: 06 octombrie‐ Casa SindicatelorBucurești: 11 octombrie ‐Sala RadioBucurești: 12 octombrie ‐Sala Radio

.

" # %Colors Of Maria - spectacol inspirat de muzica Mariei T naseProiectul îmbin! muzica traditional! %i jazz-ul într-o armonie perfect!

muzic%

13

Page 14: Profil Cultural nr.69

PROFIL 4CULTURAL / SEPTEMBRIE201

14

Luna viitoare, Clujul va deveni centrul na#ionalal comediei, al filmelor bune și al întâlnirilor cuprofesioniști din industria cinematografică. Înperioada 10‐19 octombrie va avea loc cea de‐aVI‐a edi&ie a celui mai important evenimentcinematografic al toamnei din Transilvania,Festivalul Interna&ional de Film Comedy.

Florina [email protected]

Evenimentul va prezenta publicului peste 150de produc " i i , workshop ‐ur i ded icatepasiona"ilor de film și nu numai, precum si uncocktail de evenimente conexe în doze de jazz,teatru și dans. Peste 100 de invita"I suntaștepta"i la Cluj de‐a lungul celor 10 zile defestival.Pe lângă sec"iunea principală a festivalulului,Competi"ia Interna"ională, Comedy Cluj dedică

o ate n " i e d e o s e b i tă s c u r t m et ra j e l o rstuden"ești. Anul acesta vom savura umorulnem"esc și olandez în cadrul programuluiFocus. Ca în fiecare an, festivalul onorează opersonalitate a cinematografiei. Premiul deExcelen"ă Comedy Cluj 2014 va fi decernat și înacest an unui mare actor al scenei românești.Principalele loca"ii ale Festivalului vor ficinematografele din centrul orașului: FlorinPiersic și Victoria. O serie de evenimente se vordesfășura și în Sala Mare a Casei TIFF precum șila Universitatea Sapien"ia. Celebra Sală Reduta

a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, loculunde a avut loc prima proiec"ie cinema‐

tografică din istoria orașului, va găzdui anulacesta unul dintre workshop‐urile festivalului.Așa cum și‐a obișnuit publicul, Comedy Cluj vaprezenta o serie de evenimente conexe înparteneriat cu festivaluri de gen din lume.Opera Maghiară din Cluj și Teatrul Na"ional vorgăzdui Serile Speciale din cadrul celei de‐așasea edi"ii a Festivalului Interna"ional de FilmComedy Cluj 2014.Harta Comedy Cluj va prinde culoare prinintermediul altor două loca"ii, acolo undedistrac"ia și buna dispozi"ie vor energizainvita"ii și publicul festivalului: cluburileCharlie’s Pub și The Soviet.

În primul week‐end al Festivalului, clujenii suntaștepta#i și la Opera Maghiară, nu doar în sălilede cinema. Duminică, 12 octombrie, va avealoc o Seară de Jazz și Comedie pe piesele luiFrank Sinatra, alături de Gabriel Farkas & His

Band (Budapesta). Actor și muzician de succes,Gabriel Farkas readuce în lumina reflectoarelorfarmecul muzicii secolului 20 supranumit“Secolul American”. Spectacolul său este untribut adus lui Frank Sinatra într‐un mix de jazzși stand‐up comedy armonios orchestrate.Evenimentul este organizat în colaborare cuTransilvania Jazz Festival.Un alt moment special în agenda Comedy Clujeste originalul spectacol de dans contemporan

Carmina Burana. Produc" ia companieiisraeliene Kamea Dance propune într‐o nouă

interpretare o experien"ă vibrantă ș iextravagantă, printr‐un limbaj personal,colorat și unic, bazat pe tehnici clasice șimoderne.Așa cum și‐a obișnuit spectatorii, Comedy Cluj dedică o seară specială ș i teatruluiromânesc. Joi, 16 octombrie, savurosulspectacol “Carpathian Garden” ajunge lacinema Victoria pentru premiera clujeană. Ocomedie tăioasă realizată de doi actori: TudorAaron Istodor și Radu Iacoban care vorprezenta un “act social comic” sus"inut depersona je contemporane de l i c ioase .Prezentatori de știri, parcagii, preo"i, moguli depresă, politicieni se vor succeda în fa"aspectatorului. “Carpathian Garden” pariază peumor inteligent , iar cei doi actori stăpânescfoarte bine interac"iunea cu publicul.

Ș i în acest an pre"ul biletelor rămâneneschimbat: 9 lei pentru un ticket standard și 7lei pentru un bilet cu reducere pentru elevi,studen"i și pensionari.

Peste 150 de produc! ii la Festivalul Interna! ional de Film Comedy Cluj 2014Evenimentul se afl" la a #asea edi! ie #i va avea loc între 10 #i 19 octombrie

.

film fo

to: S

ebas

tian

Mar

covi

ci

Page 15: Profil Cultural nr.69

PROFIL 4CULTURAL / SEPTEMBRIE201

15

Fotoclubul ORIZONT și Casa deCultură a Studen&ilor Sibiu au plăcerea de aanun&a că juriul Salonului Interna&ional de ArtăFotografică de la Sibiu, organizat sub ÎnaltulFedera&iei Interna&ionale de Artă Fotografică

(FIAP), a Photographic Society of America(PSA), Royal Photographic Society (RPS), aI m a g e s S a n s F r o n t i e r e ( I S F ) , U n i o nPhotographic International (UPI) și a Asocia&ieiArtiștilor Fotografi din România (AAFR), adesemnat câștigătorii celei de‐a 16‐a edi&ii arenumitului eveniment cultural.

Lauren&iu Strău&

[email protected]

Ca și în edi"iile anterioare, juriul Salonului a fostformat din personalită"i ale lumii fotograficena"ionale și interna"ionale. Din juriu fac parteBernardo Federico Neumann (Argentina),Olivier Mauffrey (Fran , Louis Guermond"a)(România/FranŃa), Balási Csaba – EFIAPg(Rom nia) (România).â şi Fred Nuss ‐ AFIAPJuriul a avut o muncă titanică pentru că înconcurs au fost înscrise 1601 de imaginifotografice din 38 de "ări. Toate lucrărileselec"ionate de juriu vor fi prezentate în Salonal cărui vernisaj este programat în data de 5octombrie 2014 la Centru de Informare pentruTuriști situat în incinta Primăriei MunicipiuluiSibiu.Autorii a căror fotografii au ob"inut cele mai

mari punctaje vor fi medalia"i de federa"iileinterna"ionale de specialitate. Astfel lasec"iunea Abstract, medalia de aur FIAP a fostatribuită lui Lauren"iu Mărgineanu dinRâmnicu Vâlcea ‐ România pentru imaginea“Rana”, iar la sec"iunea Open cel mai marepunctaj l‐a ob"inut Elek Papp (Ungaria) pentrufotografia „Why ”. La sec"iunea Abstract?medalia de aur PSA a fost atribuită lui JianzhenChen (China) pentru lucrarea „Fishermen“, iarla sec"iunea „Open“ aurul pleacă în Luxemburgla Jean‐Luc Brausch pentru lucrarea „TheWolfman“.La sec"iunea OPEN concuren"a a fost extremde mare, punctajele foarte strânse îngreunânddecizia juriului. Printre cei medalia"i cu aur senumără: Gabriel Tudosescu (București) pentrulucrarea Angel 30” – Aur Royal Photographic“

Society UK, Majid Alamri (Oman) „Fisher7” –

A u r I m a ge s S a n s F ro nt i è re , B h a s ka rMukhopadhyay (India) „Artiste with clay” – AurUnited Photographer International, Zee KekHeng (Singapore) ‐ Workers pouring salts – AurAAFR, Saikat Maity (India) ‐ Kites – Aur Orizont.Conform tradi"iei Placheta „Gh. Lăzăroiu”‐

premiu in memoriam pentru cel care a pusbazele Salonului Interna" ional de Artă

Fotografică de la Sibiu și a Fotoclubului Orizontse acordă lui Lauren"iu Mărgineanu pentrulucrarea „În (a)Murg”.Din cele 65 de medalii, premii speciale șimen"iuni ce vor fi decernate celor mai buni

artiști fotografi, 15 (cincisprezece) rămân înRomânia.„Gra"ie înaltei "inute artistice, SalonuluiInterna"ional de Artă Fotografică de la Sibiu i s‐

a acordat de către Federa"ia Interna"ională deArtă Fotografică pe lângă patronajul edi"iei dinacest an și 5 stele pentru edi"ia precedentă.După 30 de ani de continuitate Salonul de laSibiu continuă să stârnească interesul artiștilorfotografi din întreaga lume. Ne bucură înprimul rând prezen"a lucrărilor de calitate din"ară precum și numărul relativ ridicat de premiiacordat artiștilor români și mai ales a celor dinSibiu. Sibienii Dan Șușa a ob"inut medalia debronz PSA pentru imaginea Humanity la“ ”

Sec"iunea Abstract, iar Ionu" Alexandru Maior aob"inut la sec"iunea Open medalia de Argintdin partea Asocia"iei Artiștilor Fotografi dinRomânia pentru lucrarea Storm ”, declară“ “

Liliana POPESCU, coordonatorul SIAF 2014..

38 de ' % ri participante la Salonul Interna' ional de Art% Fotografic% de la Sibiu

Autorii lucr! rilor câ#tig! toare vor fi premia& i la deschiderea oficial! a salonului

eveniment

Page 16: Profil Cultural nr.69

PROFILCULTURAL / SEPTEMBRIE2014

Astra Film Festival 2014 prezintă oselec&ie a celor mai recente documentarefilmate în România, de autori români și străini,reprezentând o radiografie a societă&iiromânești din perioada comunistă până înprezent. Filmele abordează subiecte sensibileactuale și episoade istorice controversate.

Bogdan [email protected]

Efectele migra"iei, istoria comunită"ilor etnicedin România, povești inedite despre oamenideosebi"i; sunt subiecte transpuse pe marelee c r a n s u b f o r m ă d e d o c u m e n t a r eobserva"ionale, filme de autor, eseuri sauproduc"ii de televiziune. La finalul proiec"iilor,subiectele sunt discutate în sala de cinema, iarpublicul interac"ionează direct cu autorii,producătorii sau chiar cu personajele filmului.În premieră absolută la AFF 2014 va fi proiectatdocumentarul Alyiah DaDa (regia: OanaGiurgiu), care prezintă soarta comunită"ii deevrei din România pe o perioadă de 100 de ani.Cum a câștigat Ceaușescu un miliard de mărcidin vânzarea în secret a 246.000 de etnicigermani?; aflăm din Pașaport de Germania(regia: Răzvan Georgescu), o produc"ie HBO,de asemenea, în premieră absolută la Sibiu.Waiting for August (regia: Teodora Ana Mihai)urmărește cotidianul a 7 copii din Bacău caretrăiesc singuri, mama lor coordonându‐i prin

skype și telefon din Italia, unde se află lamuncă. Filmul a luat Marele Premiu la Hot Docs2014 din Toronto și la Festivalul de Film de laKarlovy Vary și este prezentat în premieră înRomânia la AFF. Rezolu"ii 2014, premieră

absolută, (regia: Mihai Cristian Tranca)surprinde frământările unui tânăr antreprenorcare încearcă să‐și men"ină afacerea într‐unmoment de cotitură.Les Fleurs de l' (regia: Olivier Magis)ombreintră în culisele unui concurs de frumuse"ededicat femeilor nevăzătoare din România,organizat în fiecare an la Brăila. Cum estep r o m o v a t ă l i t e r a t u r a î n R o m â n i apostmodernă?; aflăm din documentarul CDPLStory (regia: Vlad Rotaru). Breadtime (regia:Bjorn Reinhardt) este o colec"ie de portrete alebătrânilor din Roșia Montană.Majoritatea activită"ilor lucrative pe timp denoapte, în Londra, sunt desfășurate de migran"ivulnerabili și predispuși la abuzuri și neglijen"ă;subiectul este reflectat în documentarulInvisible Lives : Romanian night workers inLondon (regia: Timothy Marrinan). OurCurrency is Information (regia: MarekTuszynski) prezintă metode de investigare acorup"iei si crimei organizate prin prisma luiPaul Radu, fondatorul Centrului Român deJurnalism pentru Investiga"ii.Experimentul București (regia: Tom Wilson)a m e ste c ă te o r i i c o n s p i ra " i o n a l e a l ecomunismului despre tehnici de manipulare

prin frecven"ă vibratorie, o poveste dedragoste nimicită de acest experiment șireeducarea prin tortură de la Pitești. Pădurea(regia: Sinisa Dragin), premiat la Visions du reelși Festivalul Interna"ional de Film de laSarajevo, spune povestea unui tablou dăruit destatul român în 1947 liderului iugoslav Tito,care câ"iva ani mai târziu a fost parte a uneiafaceri de spionaj care ar fi putut afecta seriosrela"iile dintre cele două state. Revision (regia:Philip Scheffner) reconstituie cazul neelucidata doi români împușca"i întâmplător în 1992 lagrani"a cu Germania, într‐o perioadă în carenumărul mare al imigran"ilor români ilegali din"ările occidentale ale Europei stârnea reac"iiviolente din partea extremiștilor rasiști.

”An de an ne bucurăm să constatăm că înRomânia se fac filme documentare. Produc"ialor este într‐o continuă ascensiune, iarsubiectele și abordările cinematografice sunttot mai variate și aduc la lumină o Româniediferită decât cea pe care o cunoaștem noi.Chiar dacă în România există pu"ine medii înafara festivalurilor și proiec"iilor dedicate princare filme documentare ajung la spectatori,interesul publicului pentru acest gen de cinemaeste și el în creștere.”, a declarat DumitruBudrala, director fondator Astra Film Festival.

Documentare filmate în România, prezentate la Astra Film 2014

A XXI-a editie a Astra Film Festival va avea loc între 6 %i 12 octombrie 201,4 la Sibiu

.

16fi

lm

Page 17: Profil Cultural nr.69

17

S pt m na 18‐25 septembrieă ă â

Escape From Planet Earth (Cum sa evadezi

de pe Pamant)

Ruleaz :s la ora 1 ,00ă âmbătă și duminică 2Pe planeta Baab, Scorch Supernova

(Brendan Fraser), astronaut, este un erounaŃional pentru populaŃia de extratereştri cuch ip a lbastru . Maestru a l mis iun i lorspectaculoase de salvare, Scorch reuşeşte să

facă fapte de un curaj nemaivăzut cu ajutorultăcut al fratelui său tocilar, Gary (Rob Corddry),şef peste controlul misiunilor de la BASA. Cândşefa cea mare de la BASA, Lena (Jessica Alba), ofemeie care nu‐şi pierde timpul cu prostii, îiinformează pe cei doi fraŃi că s‐a primit un SOSde pe o planetă faimos de periculoasă, Scorchnu ia în seamă avertizările lui Gary şi porneştede îndată într‐o nouă misiune care se anunŃă

palpitantă. Dar când Scorch realizează că esteprins mişeleşte în capcana întinsă de diaboliculShanker (William Shatner), e rândul pirpiriuluiGary, care urăşte confruntările, să executemis iunea de salvare. Pentru că mizainterplanetară creşte astronomic, Gary e lăsatsingur să‐şi salveze fratele, dar şi planeta, şi pesoŃia lui iubită, Kira (Sarah Jessica Parker),precum şi pe fiul lor, Kip, mereu dornic deaventuri noi.

America, Venim!

Ruleaz zilnic la ora 14,00 şi 18,00ă

PlecaŃi tocmai din micul Târgoviştecinci actori, regizorul, un băieŃel şi ursul săuimens de pluş traversează oceanul pentru asusŃine un spectacol la New York. Nu totulmerge conform planului şi actorii hotărăsc,pentru câŃ iva bani în plus, să înceapă

colaborarea cu un impresar local, tot român şistabilit în SUA de ceva vreme, care le promiteun turneu de amploare. Iau problemele lorsfârşit sau doar încep?

Life of Crime (Schimb de dame)

Ruleaza zilnic la ora 16,00Cu douăzeci de ani înainte de JACKIE

BROWN, Ordell Robbie şi Louis Gara ajung să

se cunoască la puşcărie, unde sunt amândoiînchişi pentru furt de maşini. Când Louis eeliberat, lui Ordell îi vine ideea să şantajeze undezvoltator imobiliar corupt din Detroit, FrankDawson, care deŃine milioane de dolari ascunşiprin conturi off‐shore. În poveste ajunge să fieimplicată Mickey Dawson, soŃia frumoasă a luiFrank, care suferea de plictiseală în căsnicia einefericită şi care trecea printr‐o criză deidentitate. Louis şi Ordell îşi închipuie că, dacă orăpesc pe Mickey şi cer un milion de dolarirăscumpărare, Frank Dawson n‐o să aibă

curajul să meargă la poliŃie să‐i denunŃe,pentru că ei, răpitorii, ar putea să‐i dea în vileagafacerile ilegale. Un plan perfect, deci ce arputea să meargă prost?

The Maze Runner (Labirintul: Evadarea)

Ruleaza zilnic la ora 20,00Thomas se trezeşte într‐un lift care

urcă încet. Când liftul se opreşte şi uşile sedeschid, ajunge în mijlocul unei colonii debăieŃi care îl întâmpină în Luminiş ‐ un vastspaŃiu deschis înconjurat de ziduri uriaşe debeton. Mintea lui Thomas este pustie. Nu ştieunde este şi de unde a venit; nu îşi aminteştecine sunt părinŃii lui, ce trecut a avut sau măcarcum se numeşte. Thomas şi ceilalŃi nu ştiu cumsau de ce au ajuns în Luminiş. Ştiu doar că înfiecare dimineaŃă se deschid uriaşele uşi debeton care dau spre Labirint. Uşile se închid înfiecare seară, la apusul soarelui. La fiecare 30d e z i l e , l i f t u l a d u c e u n n o u b ă i a t .omportamentul Labirintului fiind previzibil,sosirea lui Thomas era aşteptată. Dar, cu maipuŃin de o săptămână după aceea, se produceun eveniment neaşteptat: uşile liftului sedeschid din nou, scoŃând‐o la iveală pe Teresa,prima fată care ajunge în Luminiş.

Program casierie

Z ncep nd cu ora 13:30ilnic, î âS mb t i Duminic ncep nd cu ora 11:30â ă ă ș ă î â

Anima' ie, Comedie, aventuri &i SF ...

Filmele lunii septembrie, Sprogramate la Cinematograful Arta ibiu

.

PROFIL 4CULTURAL / SEPTEMBRIE201

film

Page 18: Profil Cultural nr.69

ed. H

UM

AN

ITAS

APARI! II EDITORIALE. RECOMAND" RI

“Nop"ile

Cenușăresei”

de Isabel Camblor

Ed. Rao

Bestseller internaŃional, apărut în peste 30 de Ńări, acum unfilm de succes, având titlul Război în bucătărie (2014), cu HelenMirren, Om Puri, Manish Dayal şi Charlotte Le Bon, în regia lui LasseHallström, printre producători numărându‐se Steven Spielberg şiOprah Winfrey. Crescut în atmosfera îmbibată de arome exotice arestaurantului familial din Mumbai, aparŃinând bunicului său, HassanHaji porneşte, după moartea mamei lui, împreună cu restul familiei,într‐o călătorie prin lume, stabilindu‐se în cele din urmă într‐un orăşeldin Alpii Francezi, Lumière. Aici îşi vor deschide un restaurant cuspecific indian, peste drum de exclusivistul relais al lui MadameMallory, Le Saule Pleureur. Dar, la scurt timp după ce Madame Mallorydeclanşează un adevărat război gastronomic, în care îşi antrenează

vecinii, Hassan îşi descoperă pasiunea pentru haute cuisineeuropeană, devenind, printr‐un complex de împrejurări nu tocmaiplăcut, discipolul celebrei chef. Treptat, trecând prin mai multeaventuri şi cunoscând în sfârşit şi dragostea adevărată, Hassan vadeveni un chef parizian foarte apreciat.

„Madame Mallory şi

micul bucătar indian“

Richard C. MoraisEd. Humanitas

„Jucat pe via#ă și pe moarte, șahul încetează să mai fie unconflict abstract. El devine efectiv anticamera nebuniei și a infinitului.Autorul o spune mai pompos: . Lupta primește o fascinantă proiec"ieîn estetic. Scufundat în reveriile unor combina"ii dramatice, Davpercepe în explozii de culoare mișcările de pe eșichier, așa cumodinioară geniul lui Rimbaud acorda valori corespunzătoarevocalelor.“ Mircea Opri"ă

„Prima partidă a avut loc în uriaşa sală a întrunirilor de pe .Sute de spectatori se înşiruiră în fotoliile amfiteatrului. În mijloculacestuia, Dav trebuia să joace cu cel mai bun şahist al piraŃilor: unindivid cu o mutră nu prea simpatică. Arbitru era însuşi Larn al III‐lea.Imaginea combatanŃilor era reprodusă tridimensional la dimensiuniînzecite, astfel încât toŃi cei de faŃă aveau o viziune perfectă. “

Adrian Rogoz

”Pretul secant al

genunii”

de Adrian Rogoz

Ed. Nemira

„Consumatorul de

suflete“

de Codin Maticiuc

Ed. All

ed. R

AO

„Am citit manuscrisul, la început pe o diagonală, apoi pealta, și din nou pe prima. Nu din comoditate sau lipsă de interes, ci dedraci... Sunt, cumva, prea aproape de temă. Dar tema îmi place, esteadânc integrată în epiderma modei care ne bântuie. Îmi place minteaascu"ită brici care încearcă să se elibereze tăind în stânga și‐n dreaptafără a măsura altfel decât cu privirea rece, înghe"ată de atâtaconștien"ă de sine.“ Florin Chilian „Există oameni care nu așteaptă să lise dea. Ei doar întind mâna și iau. Iau întâmplări, iau fiin"e, iau senza"ii,sentimente, obiecte, anotimpuri, locuri. Codin Maticiuc e unul dintreoamenii de genul ăsta. Consumatorul de suflete este felul lui de a daceva înapoi lumii din care ia cu atâta nesa". O carte care se citește penerăsuflate, mai ales după ce renun"i să te mai întrebi dacă povestea efic"iune sau realitate.“ Lia Bugnar

Maria ‐ o tânară mizantropă, ipohondră şi care aproape că nua mai ieşit noaptea din casă din adolescenŃă ‐ a reuşit să obŃină unangajament ca profesoară de istorie într‐un liceu din Madrid şi împarteun apartament cu prietena ei Blanca, de fapt mai mult decât o prietenă,adevăratul catalizator al vieŃii ei. Dar, într‐o bună zi, şi fără ca Blanca să‐

şi dea seama, o descoperă pe prietena ei într‐un bar, vorbind cu unnecunoscut care o ameninŃă cu moartea. Şi după puŃin timp, Blancadispare fără urmă. Din acel moment, Maria începe o căutare frenetică şirocambolescă în noaptea madrilenă, încercând să reconstituie ultimiipaşi ai prietenei sale, însoŃită tot timpul de Amina, o menajeră altfeldecât toate menajerele din lume, care în timpul său liber face peghicitoarea în cărŃi de tarot, la telefon.

ed. N

EM

IRAed

. ALL

Page 19: Profil Cultural nr.69

EVENIMENTE CULTURALE. RECOMAND" RI

Page 20: Profil Cultural nr.69