PAULIN LECCA

D€ LR MORRT€ LR VlnTn

Postfala de Valeriu Cristea

a

' -

!..- *. .g

a._"" ."

, lJ

- '&. .r

*1. ! i . i l

PAIDEIA1997

l ' ; rrrnlt ' l t 'arhinrandrit Paulin Lecca s-a nascut la 24 iui iel ' t l . l , in comurla Babcle, jude{ul ismail ; p.1rin{i Grigore giNIlria [-ccca; tatdl a fost mai intii invAtator, iar mai tArziu preotirr jrrclcful l]Alli. Pnulirr Lecca a absolvit cursurile Seminaiului'l'cokrgic qi ale Facultatii de Teologie din Chigindu; apoi a intratc;r frate novice in mSnistirea Frisinei-Vdlcea; a mai I'ietuitvrcmelnic in mhnhstirile Govora, Cozia, Antim-Bucuregti,Rariu, Gologanu, iar in centrele eparhiale din Galagi qiBucuregti a funclionat ca exarh.

Acum, pistreazi aprinsi sfAnta candeld a smereniei qiiubirii de Dumnezeu la min6stirea Rogozu-Vrancea.

PREAMBUL

Scara de piatrA urca in serpentina. Locul era strAmt giintunecos. Parintele Varahil Lupu, bibliotecarul mdnds-tirii Frasinei, mA conducea. Odat6 ajuns sus, cdlugarulr it l icir o uSa cu capll l gi-mi zise:

- Iata, aici sunt carlile care n-au incdput in rafturilelribliotecii.

lntr-adevar, intr-o micd odaita din podul bisericii, se,r llau aruncate la intAmplare multe car$ scrise, in cea mainlarc parte, cu litere chirilice. Am rasfoit cateva dintrer.k'. Contineau adevarate comori de inva{dtura duhov-rriccasch. Ca gi in bibliotecd, aici se gaseau traduceri -rrncle tipdrite, altele scrise de mana - din Sfinfii Pdrinfirrr rlirr Cuviogii Pustnici.

Vedefi, ma lamuregte parintele Varahil - acester',tr'{i scrise cu mana, pe literd veche, au fost aduse de lal ' l l trrtul Munte de starelul Porfir ie.

(-ercetdnd aceste carti prafuite gi rivaqite, intAm-

l)l,1tor ochii mi-au cdzut asupra unui caiet gros cu:lrxrr'(c coqcovite qi gdlbejite. L-am luat in mdini gi amr'rl i t primele rAnduri.

Pllrinte Varahil, il intrebai pe bibliotecar cu multrrrlt 'r 'cs gi cu mirare - ce-i cu caietul asta?

Sa vcde[i, imi r6spunse pdrintele - cu mulgi ani inur'r'u.l, il trait in mdnastirea noastri un frate teolog. CAt

5

a stat in Frdsinei, a tot citit qi a scris. Iar cAnd a plecat

definit iv a l irsat aici acest caiet.Caietul era un fel de jurnal, insa fara date' Nu erau

numerotate zilele. Nici chiar lunile- Era mai degraba un

caiet cu memorii.- $i cum il chema pe fratele teolog? md informai'- Fratele Victor Moldovanu, rdspunse parintele

Varahil care il cunoqtea destul de bine.L-am rugat pe pArintele bibliotecar sa-mi lase caietul

ca sd-l citesi. Lectura m-a antrenat atdt de mult incit am

inceput sd-l transcriu. Am aflat din acest caict o cxPe-

rienia unica in felul ei qi nu m-am lAsat pina rrtr l-am

copiat in intregime.Textul a ra-mas acelagi, eu insa i-am gitsit t ln t it lu

generai, l-am impargitin trei par[i ctr sul't i t l trri lc rcspec-

t*ive qi, in interircrul celor trei par(i, anr l l( 'attrit mici

capitole pentru a ugura lectura.Din datele gasite in caiet, se poatc s1.l lrrrt ' t tr r; i l i t tran[A

cd amintiri le lui Victor Moldovatrtr itrtt 'p 111' l 'r 2tt sep-

tembrie 1940 qi se termini in tt lamtra ittttt l tt i l() ' l ' l '

in cele ce urmeazd, redau tcxt t r l i r r t t '11'r l , ' r ; l cum

l-am g5sit in caiet.

I

FUGA DIN EGIPT

,,fineli mitrte ziua aceasta hr care afi iegit dinpdmfintul Egiptului, din casa robiei, caci curnhnd tare v-a scos pe rtoi Domnul de acolo.... giteua duce Domnul Dumnezeul tau tn [araCatnnnului..."

Iegirea 13,3-5.

,,Strigat-am cu toatd inima mea cdtre tndu-ratul Dumnezeu Eim-a auzit din iadul cel maide jos gi a scos din strbdciune aia{a mea."

Canonul de pocdinla.

,,Ferbit gi sffrnt este cel ce are parte de inaiereacea dintdi. Peste acegtin moartea cea de-a douanu are putere."

Apocalipsa 20,6.

1. UN VIN MAI BUN...

Se inserase. Studentii refugiafi se adunau, gAlagioEi,in Caminul Studcntcsc care se afla Ia o mici distan{a destatuia lui Pache Protopopescu din Bttcuregti. Utlii -inveselili de bautura, aliii: entuziasma{i de vreo aven-turd amoroasd, urcau cu totii la etaj ca sd se odihneascddupa o zi de petreccri gi de plimbari, pri lejuite Ei oferitecu htAta darnicie de acel septembrie 1940 care prevesteao toamna lunga gi frumoas'4, molcoma gi cu cer senin.

IntrAnd buluc pe uqi, studenlii teologi gi agronomidin Chigindu au dat de mine tocmai chnd imi faceambagajul, pregatindu-md pentru un drum lung.

- Ce faci, Victore? Pleci undeva? md intrebi unul dincolegi.

- Da, plec, i-am rdspuns binevoitor gi cu zAmbetul pebuze, de$i in sufletul meu se dadea o luptd teribila intreomul vechi qi cel nou care abia se infiripase

* Pleciin concediu sau ne pdrdsegti de tot? md intrebialtul.

- De tot!...- $i nu te mai intorci pe la noi? Pleci pentru tot-

deauna?- Nu md mai intorc. Plec pentru totdeauna, i-am

respuns, rimdnAnd mereu surAz6tor.- Dar ce-ai ficut cu serviciul de la Minister?- Am demisionat.- Mei, si qti i ca Nichifor Crainic i-a gasit lui Victor un

serviciu mai bun in regiunile petrolifere, pe la CAmpina,unde e Hdbiqescu, igi dadu cu phrerea un altul.

- Ba nu, md, - interveni ut't student care tAcuse pAndatunci - pariez cA Victor a adulmecat un vin mai bun,undeva piin podgorii lc f ir i i .

Eu ficeam haz impreuna cu colegii, dar nu le spu-neam unde merg. Mi-am umplut valiza cu cdrfi nemlegtigi franfuzeqti, mi-am luat trenciul, mi-am indesat pAlaria

9

pe ca.p Si, IuAndu-mi ramas bun de la prietenii mei, ampornlr la orum.

Dar colegii nu m-au lasat sEr plec singur. M-au petre-cut pAna la tramvai, insistAnd gi rugAnEu-mi mereu sdspun unde ma duc. Erau curioqi din cale-afarA. Eu insAmd descotoroseam cu c6te o gluma gi pdgeam totinainte.

-Aj_ung in stafie, m-am urcat in tramvai qi - in momen-

tul cAnd tramvaiul iqi migcase rolile - Nicolae Grosu,c9!equ.l cel mai galagios, care era in fruntea grupului,srrga tare:

- Spune, md Victore, unde te duci?- La mdndstire, i-am rdspuns tot atit de tare qi apAsat.La auzul acestor cuvinte, colegii au rimas conster-

nali. Pe fefele lor se zugrAvise spaiina. Iar Crosu, facAndcunoscutul semn de fidneala la idmpla drcapta, strigd inurma mea:

- Ma.. . tu nu eqt i?! . . .Acesta a fost ultimul cuvAnt cu carc m-am dcspartit

de colegii .mei, de trecutul meu gi dc pacatt ' lc t in'ereii imele zbuclumate.

.. Prietenii gi c-olegii mei_nu,cunoEteau, c-lcsigur, nimicdin lupta mea launtrica. $i chiar dacir lc-ag fi lpus-o, einu m-ar fi in(eles. Pe-ntru tofi coiegii, cu eiam un baiatd_c viata, simpatic Ai glume!, caruia i i plact'arr pctrccerile.Nici nu ma porecieau altfcl dccdt cu cpitt ' tcfc lceate deBacchus. Habaqescu, (.are cra un btrn caricaturYst, madesenase intr-o zi pe tabla, c6larc pc bukri si cu furtunulla gura. Cand bdieti i se duceau li scratc Ai chefuri, maIuau neapArat gi pe mine ca sd-i irrvcsek'sc, sa spunglume gi sa rdd. Fetele imi turnau vin i lr pahar, Eti indprea bine cd, dacd mai beau un pic, imi dcsfac indatisacul glumelor, incep sa cAnt gi sa dansez, revArsAndveselia peste tofi cei din jur.

$i acum, auzjnd din gura mea cd plec la manhstire, civreau sd ma calugdresc, asta - fara hici o indoiala - nuputea fi decAt vofoa unui smintit.

De fapt, colcgul care mi-a spus cd am adulmccat u tr vitrmai buri a avut-dreptate. Eu nu eram niciodata mulpnritde vinul pe care il Sorbeam la petreceri, nici de fetelc cucare dan-sam. nici de mine insumi. A doua zi erammahmur mai mult din cauza mustrdrilor de conqtiin(A.Mi-era scArbd de mine insumi. Adulmecasem, intr-adeviir,un vin mai bun gi acum pornisem in cdutarea lui...

2. SPRE LUMINA DE SUS

Ajuns in Gara de Nord, mi-am scos un bilet pentruRimnicu-VAlcea qi, la ora doudzeci qi trei, m-am Llrcatin tren.

CAnd am fdcut acest pas, mi-am dat seama pAnd incele mai mici amirnunte'de infricogatoarea luptd ce-mistdtea inainte. Aveam mereu sentimentul omului carese arunci cu capul in jos intr-o prapasiie intunecoasA qifara fund, cu o singura speranfa totugi: cA acolo - jos detot - voi f i prins in plasa Domnului I isus, aq.a.cu.m, princircurile marilor orage, cei ce fac exhibigii la mariinAlfmi, cAnd se prdbuqesc, cad intr-o plasd care iisalveazd de la moarte sau fracturi grave.

Dar aceasta sperantd uneori se risipea. O spulberavAntul deznadeidii. Atunci mi se parea cA nu mai nime-resc in plasd, ci 'cad alaturi Ei m:r zdrobesc. $i cu toatcacesteaichiar cAnd nAvileau asemenea gAnduri negre,nu aveam decAt un singur drum de ales: inainte. Nimicgi nimeni nu ma mai pulea re[ine in lyTgo pacatelor dincare volam sa scaP/ cnlar cu PreEul vlertr.

Uraganul launtric imi rdscolea sufletul pAnA in stra-funduiile lui cele mai tdinuite. Deqi pasag-erii de lAngamine adormisera, eu - departe de a aqipi macar - eramtreaz qi vioi ca dupi un somn buu. Pentru miue, zgomo-tul rifmic si infu^ndat al ro[ilor de tren, nu-mi Ie.,uuaclrept cdniec de leagan, i i mai degraba drept un

1110

depanirtor al unui lung fir de amilrt ir i care imi treceauptin fata ochilor mei la-untrici precum un film'^ in saiul in care am copilarit, hm vazut odata un pruncin bralele mamei. Copilul nu dormea, nici nu plAngea.Era liniqtit. Iar ochiqorii lui larg deschiqi urmareau ne-curmat lumina lampii. Ori incotro l-ar fi intors mama sa,in orice pozifie s-ar

-fi aflat, pruncugorul igi intorcea ochii

candizi numai spre lumina lampii.O luminl invizibila mi-a atras privirile inca din copi-

larie. Cu toate cA nu eram congtient de acest lucru, ochiimei sufleteqti nu se opreau in ungherele intunecoase aleviefii, ci urmAreau - fara sd-mi dau seama - o lumindcare venea de sus qi care nu era din lumea aceasta. Astfel,simleam o mare bucurie cAnd md duceam la biserica, iarnoaptea Invierii - cu lumAniri aprinse, cu fele vesele,cu lume multe - mi-a ramas intiparita in suflet pentrutoath via{a. Chiar de m-ar fi finut cineva cu forfa, ag fifdcut tot ce mi-ar fi stat in putinta Ei m-aq fi dus la bisericasi aud cum zice preotul, cu crucea Ei cu lumdnarea inmAnS: ,,Hristos a-nviat!" gi cum credincioqii rispundintr-un glas,,Adcvarat c-a-nviatl"

in saiul meu - de' Pagti - copiii tragcau clopoteleintr-una, cAt era ziua de mare, iar o data cu undelesonore, simleam in sufletul meu de copil cum ,,DuhulSfAnt prin aer zboard" . De ziua Invicrii, gi chiar in ziuade duminica, mi se parea ca cerul e mai senin, iarba maiverde, bucuria mai mare, - in jurul meu era numaifrumusete gi fericire.

Dar pe mine nu md atrigea numai frumosul; inaceeagi masura md captivau binele gi adevarul. Aveamo nesfArgite mili pentru cei suferinzi. Imi placea si alindurerile altora, iai cAnd invAlitorul m-a intrebatin clasdce vreau sa fiu cAnd voi fi mare, i-am rhspuns: ,,doctor!"Pe atunci, micut fiind, nu qtiam ca sunt multe dureri girdni sufletegti, nu gtiam cA pot fi tot atat de bine gi undoctor al sufletelor.

CAnd mama mi trimitea la bacdnie, imi spunca ttucori:

- Baga de seami, daca te-ointreba lipo,vanca dc miue

sa-i spil i ca nu-s acasd, auzi tu? mA dascalea manla'

"e"t ir ca aveam datorii neachitate. Eu insd, fara sa

"i"""

iiliti sa-i fac mamei in ciuda, spuneam adevArul

intr-un mod cu totul spontan; iar mama, fara sa sc

supere, rAdea gi ficea hiz Pe seama mea pentru ch uu

Duteam mlnu.La scoala, adica la Seminar, aceeaqi Lumind cereascd

i*i"i is"i 'priviri le' Am citit multc romane, dar nici

odata nu"mi-iu placut scricrile pornograficf' Inainte de

a citi un roman,ii intrebam pe Colegii care il cunoqteau'

iiii in" ce conlinut are. Ciieam apoi recenziile de prin

revistele literare qi numai dupd aceea mi apucam sA

citesc romanul. Iar cAnd citeam vreun roman cu con[lnut

moiat, inalgator, in care slsii l-rrptau pentru idei supe-

rioare'qi, *hi al"s, pentru ide^aluri creqtine, mi si parea

ca nu mai sunt pe'pamAnt. intr-o vacanla de Crdciun

iit"u* pe neras^uflite ,,Crima 9i pedeaps^a" de Dos-

toievski. Eram cu totul absorbit de lectura' ln asemenea

cazuri, fratele mai mare imi zicea:

- Mai las6, Victore, cititul ca ai sh moril

- Ce bine ar fi sd mor, raspundeam entuziasmat - ca

sa trec in lumea frumoash de dincolo!- l-auzi, mama, zicea fratele pe jumatate rdzAnd' pe

iumdtate alarmat - Victor zice cA vrea sd moara'

Dar mama - bund qi inlelegatoarc ca intotdeauna -

," ritu la mine cu simpatie' SJmanam leit cu ea, motiv

pentru care iEi exprim'ase dorinla ca la batrAnete sa se

ictraga la mine, ca sa moara ln bratele mele'

3. UN REAZEM LAUNTRIC

in romanul ,,Plecat fara adresi" , Cezat.Petrescu de-scrie un tAnir care moqtenise puternice inclindri sprc

1372

befie gi desfrAu de la tatal sdu. Ajuns student, tAnArul sehotdri sA se lupte pe viafA gi pe moarte cu aceste douApatimi. CAt i-a stat in putinfd, eroul lui Cezar petrescu aevitat bdutura qi a ocolit femeile. Dar intr-o zi, a intrat incamera lui o studenta ca sa imprumute ull curs. A maiveni t o datd ca sd studieze impreuna. Apoi , impr ie-tenindu-se, tAnarul n-a mai putrit rezista pdftei trupegti.A cazut in pdcatul desfrAna-rii qi, in celc'din urmh, i-asinucis. I-a lipsit, scrie Cezar Petrescu - reazemul launkic.

Ma apuca groaza cAnd ma gAndeam ca s-ar putea saarn acelagi sfdrEit, ch aq putea sa cad alaturi de piasa. imirimdsese ultima nddeide: harul gi ajutorul iui Dum-nezeu pe care nu l-a cerut eroul ltri Cezar petrescu. Cdciel nu s-a .lygut, nu s-a imphrtaqit pentru ca SAngeleDomnului I isus sA-i regenerezc sangclc putrcd translmisprintr-o nenorocitir ereditate.

TAnarul din ,,Plecat fard adresa,, nu s-a bizuit decAtpe propriile sale puteri, a plecat fara adresa pe un drumnecunoscut,_gi de aceea- s-a prabugit. Eu insa alergam ingoana-trenului mAnat de nAdejdea ci-mi voi gasireaze-mul de care aveam nevoie. Fugcam aga c"um fugeaMoise, in fruntea israelienilor] sprc Mnrea Roiie.Faraon, cu oastea lui, il ajungea din urma, Marea Rogieera de netrecut, dar - in ciuia tuturor potrivniciiloi_nidejdea in Domnul l-a salvat.,,Acelasi'Dumnezeu mava salva qi pe mine", ma gandeam qi ma intAream inintunericul vagonului, al nopfii gi al viefi i._ Degi crescut intr-o familie de preot, n-am avut parte

de o. educafie in spirit cregtin. CAnd ii auzeam p'c atlicopii wocAnl

3 {rug atmosfera de evlavie, de pice, d-egum.pljar-e gi de dragoste cu adevdrat creqtineisca dinfamiliile lor, mi se perea ci e vorba de- o lume dinpove$n.

Criticii afirml cd tragedia din ,,Fra[ii Karamazov,,este tragedia pe care a trait-o insugi Doitoievski in casaphrinteascA. Feodor Karamazov, iatal fralilor Karama_

74

zovi, a fost omorAt - cu inten{ia gi cu fapta - de irrqii;ifiii lui, iar tatal lui Dostoievski a fost atAt de rdu incit afost lingat de farani pe cdmp. Starile de revolta prin caretrec Ivan Karamazov, Mitea qi Smerdeakov, impotrivaunui tata beliv qi desfrAnat, nu sunt decAt stArile dcrevoltd ale autorului insuqi impotriva propriului sdutatd. Avocatul lui Mitea Karamazov a subliniat pe bunadreptate cd nu numai copiii au anumite datorii fala depdrin[i, ci 9i parinlii au anumite datorii fala de copii.Daci tAndrul din ,,Plecat fara adresS" s-a sinucis, vino-vatul nu este numai el, ci gi tatal shu care i-a ldsai dreptmogtenire un sdnge infectat de pAcat, pe care fiul, inciuda eroicei sale lupte, nu l-a putut birui. Eu insa, de-aqfi avut putere, ag fi strigai - ca qi Dostoievski - ca sd mdaudA toli parinlii din lume cd raiul copilariei nu trebuiepdnghrit cu faptele lor imorale.

Imi dadeam prea bine seama cd am de luptat nunumai cu mine insumi, ci qi cu parinlii gi bunicii mei.Dar cAnd ma gAndeam ca e posibil sd cad qi eu infrAnt,atunci iaragi md apuca deznadejdea.

Propriu-zis, nu-i osAndeam pe pdrin{ii mei, insd vo-iam parcd sa-i opresc - mAcar cAt de cAt - pe alli pdrinlisi nu faca ce-au fAcut parinlii mei. Voiam s6-i convingpe parinfi si aiba mil6 de acele suflete nevinovate gifragede in care primele impresii, bune sau rele, se im-prima ca pecetea pe ceara.

Cu ani in urm6, un student teolog, bolnav de tuber-culozd, se afla intr-o salS de agteptare din clddirea unuidispensar unde se faceau injectii cu tuberculind. Printrecci prezenli era un tAndr care igi blestema parinti i,zicAnd cd, dacA ei au gtiut ca sunt tuberculogi, de ce s-aumai cdshtorit ca sa-gi nenoroceascd Ei copiii. Auzindaceste cuvinte, studentul teolog s-a hotdrAt sa nu se maicnsatoreascd. Mai tdrziu, a imbraliqat viala monahala,tlcvenind apoi episcopul Chesarie Paunescu.

IJ

Inair-rtc dc a-gi da sfArqitul, Prea Sfin[itul Chesariel'iunescu mi-a povestit ca avea un bunic, mog Piun,care era desfrAnat din cale-afara. Umpluse satul cu copiidin flori.

- Norocul meu, imi spunea bunul Vladica - e ca nusemanam cu moq Paun, ci cu celalalt bunic pe care ilchema mog Gheorghe. Am constatat acest lucru de cAnderam copil. Caci mereAnd odata pe ulitele satului m-aintilnit,ln om care, uYtandu-se luhg h mine, m-a intre-bat: - ,,Md, tu nu egti nepotul lui mog Gheorghe?" M-aghicit dupa trdsaturile fe[ei ca sunt nepotul acestui bu-nic care era foarte inlelept gi cumpAtat.

- Prea Sfin(ite, l-am intrebat atunci pe pirintele meuduhovnicesc, - dar ce-ati fi fdcut dach i-afi fi semanatlui moq Paun qi i-a(i fi mogtenit naravurile?

- Cred cA nici nu md faceam cdlugar, zAmbi octo-genarul episcop.

- Eu insd am mogtenit asemenea ndravuri qi totugi amindr?rznit sA ma cAlugaresc...

Desieur, eu nu mi-am blestemat parintii ca tAnarultubercu'ios, dar nici n-am renungat li calea monahala.Nu m-am gAndit la rdzbunare ca Flamlet, ci am fostinlelegator mai ales cu mama, care s-a luptat cu ea insdqigi, mai t|rziu, qi-a schimbat via[a printr-o profundapocainla.

Cei mai mulfi parin(i igi inchipuie ca biefi i lor copiinu vad qi nu in[elcg nimic. Dar Dostoievski, ca unul cea fost victima acestor mogteniri nefaste, spune: ,,llu as-cundeli de copii nimic, cdci ei gtiu totull". $i aga este.Pdrinlii trebuie sa inteleaga cA cinstea ce li se cuvine dinpartei copiilor tr.t ,ri." n"umai din simplul fapt ca i-atinAscut qi ca ii cresc. Daca ar fi numai pentru atAt, maimulte cinste l i s-ar cuveni animalelor - mame care nu-qiarun_cd, puii nici inainte, nici du.g.a.naqtere. Ba ii cresc Aiii apara uneori cu mai mult sacrificiu decAt oamenii. Darceea ce nu pot da animalele este educalia morali, edu-

76

r ' i r { ia c luhovrr iccasca. iudrut- t rarca l r t l t 'a l t ' i t t t t i l t t t t t l t i : ; t t

l l t ' tu l r , r i pc carc par i r t f i i s t r r r t r lb l igaI i s-o t l t ' i t t opi i lot t , r

r ; , r ' i scapc dc prapast ia pacatuiui . . .

. . , ( ) l t rmina ptr tcrrr icA naval i pc fcrcastra v l t r iotr t t l t t i ,

r r r t lcrupAndu-mi medita[ i i le. Imi art tucai pr iv i r t 'a i t l , r r ' . r :( ' r ' i r gara Pi tc.qt i .

4. MEFISTOFEL - BINEFACATOR

( 'ancl ro(i le vagonului se miqcara, coutirrtrAndu-1r,lr.trrrtrl dc fier, mi-am innodat firul amintiri lor qi alrn i 'd i ta[ i i lor .

...Ctr t impul, mi-am dat seama, c.1, pentru unii oa-nrt'ni, pini qi intAmplarile rele se petrec spre binele lor'.| )r, aici, probabil, vorba romiueasca: tot rdul e spre bine,

1i vorba ruseasca: cu cAt e mai rau cll atat e mai bine.fvli la gi inlelepciunea lui Dumirezcu iutorc spre birretrxrtc re'leie pricinuitc de diavolul.

Cind Faust l-a intrebat pe Mefistofel: ,,Cinc egti ttr?",rtr. 'sta i-a raspuns: ,,Eu sunt acela care mereu vrcaLl sal ; rc rau gi mereu icse bine."

$i de bunh seama, prin cele vAzutc in casa pAriuteasci,rl iavolul a vrut sa-mi faca nurnai rau, dar - sprc necazult t ' lrr i viclean - Domnul I isus lc-a intors toate sprc binc.

Aqa, de pilda, cAnd in Seminar citc'am literaturh spiri-t isti, cl iavolul voia sA md ducA la ratacire, dar Bunull)umnczeu mi-a intors spre bine qi lectura spirit istA, cacispirit ismul mi-a ofcrit primul gi cel mai puternic pilorrlI crcdin[ci creqtine: realitatea lumii spirihralc, existcn(art'ala a demonilor, - deci gi a irrgc'ri lor, dc'ci Ei a luil ) r rmrrezeu.

l-ot in Seminar, cit ind merelr romane, c-l iavolul ar f ivnrt sA mA innamolcasca itr i i tcratura pornografica, clar

l7

| )onrrrul nri-a scos in fafa,,Fra{ii Karamazov" cu frumo-sul chip al stare[ului Zosima, care m-a ctrccrit gi m-ahotarit sd iau calea calugAriei. $i astfel, pc ciucl cram inclasa a qasea de Seminal m-am gandit pcntrtr primaoard la via{a monahala. in vacan1"a, i-arri sptrs mameiacest gAnd. Dar, mama, care spera sa-gi sfargcasca zilelein casa mea de preot c5sdtorit, mi-a raspuns cu durereca, daca fac acest pas, ea iqi ia lumea in cap. Etr am ticut,desigur. N-am mai contrazis-o. Dar idcca gc.rnrina.Pentru nimic in lume n-aq fi vrut sA se repctc in viitoareamea familie ceea ce vdzusem in casa parintcasca.

La gcoalA aveam trei colegi .r, .nt" mA irrlelegeam gidiscutam aceeaqi problemA. Pierdeam nopgi intregi, indormitor sau in garderoba, cAutAnd o portifa de ielire.

- Ma, decAt sd fiu popa aqa cum sunt popii de astdzimai bine nu md fac popa deloc, glasuia Georgc C. cumulte hotarAre.

- Sublata cousa, toll i tur eft 'ectus. irr via{a trnui preot,cauza tuturor nenorocirilor, de cele mai multc ori, estepreoteasa. Sa inlaturam, deci, aceasta catrza gi vomscdpa de urmdrile nenorocite pe care le aducc fcmeia inviala urrui preot, sus(ineam eu cu aceeaEi tarie.

DupA mai multe dezbateri, ne hotArArAm cu tolii sAne cdlugarim. Dar intre timp, cAtegi patru, citcam, medi-tam, studiam, intrebam, urmarind acelaqi gAnd al cA-lugariei.

- Bine, ne cdlugdrim,zicea Ion C. - dar calugaria esteo viafi egoista. Nu ne este ingaduit sa unnarirn tlumaimAntuirea noastrA personala.

Atunci ne-a venit ideea sA ne facem preoti dc mircelibatari, ca parintele Toma Ghcrasimc.scu sau ca parin-tele Gheorghe Paschia din Bucureqti.

La Facultatc ne stipAnea acelagi gand. Nc-am Ei dusla Cala Galaction gi i-am marturisit gdndul.

18

- Iroarte bine, dragii mei, ne-a rAspurrs ,,Moqul" ve-:;r '1. Vom avea inca o armata de voluntari.

l)ar pe mine mA chinuia - in mod special - o altaplolrlcma. Ma gAndeam: oare, ca preot celibatar, imi voiptrtca stirpAni patimile? Begia gi desfrAul, care Puseseratlt ' t impuriu stApAnire pe mine, nu mA vor duce la pieire?gi irr aiest caz cum il voi mai putea ajuta pe aproapele?Ntr voi pleca qi eu fara adresd ca eroul lui CezarI't ' trcscu? Nu voi compromite Evanghelia lui Hristos?

intr-o bunA zi, m-am intAlnit pe strada cu fostul meupcdagog Irimi!a. BatrAnui trAise toata viala lui nechsAto-rit. l lra celibatar.

- Domnule pedagog, eu aq vrea sA mA fac preot, dar /(-rrccasitorit. Dupa cum prea bine qtili, sotia 9i copiiicorrstituie pentru preot un balast care il trage pe pastorultlc suflete spre cele trupeqti. Preoteasa gi copiii sunt catlorri l greutafi de plumb atarnate de aripele unei

l)isarele. $i ori de cdte ori un preot este pus in dilema sdalcaga sau pe Hristos sau familia, intotdeauna sacrifici

Pt' I{ristos in profitul familiei. Dumneavoastra afi traitsingur toatd viala. Ce pArere avefi? Ag putea 9i eu sd fiu ,-.rr rr'irrcot celibatar?

' j<

- Draga Moldovanu, rdspunse barrdnul pedagog -('u am trait intr-adevdr singur, dar am triit ca un pd-t'iltos. Dacd nu laEi natttra si intre pe u$a, ea intrd peIcrcastrd. Nu vezi? $i preolii catolici sunt celibatari, darlit 'care din ei are cAte o menajerd.

Omenegte vorbind, Irimifa avea drepiate. Totuqi, ris-

1'trrrsul fostului meu pedagog nu m-a mullumit. Ba-tlinul vorbea in duhul lui Cezar Petrescu.

MeditAnd mereu qi cautAnd solu[i i, incepeam sa ma

lii indcsc la castrare. Voiam si urmez exemplul lui( )r ' igcn. Cu acest gdnd m-am dus din uou la Gala Galac-t t ( ) l l .

19

- Nu, nu, asta-i dezertare, md contrazicea ,,Moqul,, .Apoi scoase reped_e din raft o carte, scrisA ir.r nemiegte,dovedindu-mi ca Origen s-a cait pentru cA s-a automu_tilat.

- Bine, Prea Cucernice, dar in situafia me.a ce-i defAcut?

- SA te lupli cum se lupta soldafli pe front.

, , PnI..:* a$ putea sA mA lupt c6nd ma simt atAt deslaD lncat rnsa$l arma, prin greutatea ei, ma doboari lapamAnt?

^ Ma gAndeam ca poate Gala Galaction nu m_a inleles.

fr atunci, mergArrd irrainte, am ajuns la medici. Auzisemde la colegi ci undeva la CIui existi i urr scaun electriccare, pdstrindu-{i integritatea corporala, if i anihileazapofta sexualA numai dupA cAteva qedinge. Fa.a sa sto,,mult p9 gAnduri, m-am-gi dus la un doctor specialist,crezAnd^c.1 acesta gtie tot ce este in legitura .., orgurrrrisexual. Singurul rezultat a fost cA am ieqit din cibinetfara ultima sutA de lei pe care o mai aveam in buzunar-

.Ca omul disperat care se agafa gi de un fir de pai,mi-am spus gAndul gi unei doamne.

- Daca te vei castra, eu voi fi prima care te voidisprefui, zise ea hotarAt.

- De ce?- Pentru cA, in acest caz, dumneata nu vei mai avea

nici un merit. Omul numai in lupta capita decorali i gidistinc!i i.

Acest rispuns mi-a dat mult de gAndit; informAndu_mI despre_scape{i, am aflat ca qi cei ce se castreazi igimenfin pofta sexuala, cu singura deosebire cA rimAnneputincioqi. Mai mult decdt atAt: unul din famenii dinnaEtere, care s-a calug;irit de nevoie, s-a exprimat fa{Adc un pr icten al sAu din manast i re ast fc l :

Mlr, de-ag avea eu ceea ce ai tu, sd qtiu cd ma aqteapta

, r nrit 'dc iaduri, eu tot aq s6vArgi pacatul numai ca sA-mi

l,rt pofta gi sd qtiu ce fel este aceasta placere.'liratc acestea m-au fdcut sd renun!, incetul cu incetul,

l,r 1;andul castrari i, cici- dupa cum mi-a sPus un medic

pofta pornegte din glanda hipofiza.

5. SFATUL MONSENIORULUI

Iiram totugi curios sI aflu cum traiesc preolii catolici'

l't' atunci, in Chiqindu se afla monseniorul Glazer' im-

prcuni cu George C. m-am qi prezentat in fa{a preotului

t irtolic, intrebAndu-l cum trdiesc ei qi cum a9 putea sa

st'ap dc patimile care ameninlA viala unui celibatar'

Monseniorul a fost sincer.Sunt qi cideri printre preo{ii noqtri, a recunoscut

:;lirrlia sa - dar sunt 9i cazuri laudabile Pe care le cunosc

pt'rsonal.CrczAnd ca mi-am greqit cariera, monseniorul spuse

in c<lntinuare:- Mi-aduc aminte cd unul din colegii mei din Fran[a

rr(, spunea mereu cd nu simte nici o chemare pentru

1,''",iqi". Noi, colegii, am comunicat acest lucru duhovni-

. rrlui qi profesorilor. Aceqtia au fost foarte inlelegitori

, tr colegul nostru gi l-au intrebat ce facultate ar vrea sa

,,,r."r*. El a rdspuns cd ar vrea sA urmeze medicina'

Attrnci corpul didactic, impreund cu coiegii tAnarului

r'trrdcnt, i-au dat toati libertatea, tot ajutorul moral qi

rnatcrial ca sa se inscrie la medicind, suslinAndu-l pAna

t'r. qi-a terminat studiile. Iar astazi face pentru Domnul,

r',r mcdic, mai mult decAt ar fi facut ca preot'

2720

Iline, dar eu vreau sa ma fac preot. Nu vreau shirrrbra[igez alta cariera, Cum ag putea face ca sd scap gide femeie gi de patimile care mi stApAnesc?

- Trebuie sa iegi negregit din cercul prietenilor careteatrag spre pdcat gi 9i te retragi, pentru o perioada decel pulin trei ani de zile, intr-uilot singuratic.

- Dar despre castrare ce pdrere aveli?- Asta s-ar admite numai dupa ce ai incercat tot ce ifi

sta in putinfa.- Cu alte cuvine, dupa ce voi incerca tot ce imi sta in

putinla gi, totugi, nu voi izbuti sa mi birui, am voie s6mA castrez?

- Nu, nu, nici atunci! reveni rnonseniorul, vrAndparca sa repare o gregall. Lupta-te, lupta_te mereu!

Acesta a fost uitimul cuvAnt al ultimului meu sfdtui_tor.

Monseniorul mi-a dat o idee minunatA: sA md retragpentru trei ani de zile intr-un loc singuratic, sa ma smul[din pdcdtoasa prietenie, din cleiul cdrcului vicios in carEeram prins. Chiar daca monseniorul facea o uqoard alu_

1i,e Ja vreun_colegiu catolic, ideea era totugi cAi se poate

dc frumoasa Ei mAntuitoare. Ca ortodox, imi ziceim _unde m-ag putea retrage decAt intr-o pravoslavnicd ma_ndstire din gara noastrA? Voi sta acolo trei ani de zlle,mitvoi birui - cu ajutorul Celui de Sus - pe mine insumi giapoi rnd voi reintoarce ca preot de mir celibatar in vreunsdtuc unde sd lucrez la ridicarea materiali gi morald aenoriaqilo: c-a PgRa Tanda sau ca Chiril al lui Fotapenco.

CAnd Gala Galaction m-a sfatuit sa mA calugaresc,

511 lgfuzal propunerea pe motiv cd este un ego"ism sA

l,lii"$r] o vialA inrreagi. intre perefii unei chilfi, ingri_

Jlnctu-te numai de propria-1i mAntuire. Acum ins5 sfa*tulmonseniorului era mult mai acceptabil. Timp de trei anite fortifici, te cdleqti, te arzi in foiul Duhulu'i SfAnt, a5a

'))

| iln'r s(',,trde un vas de lut in cuptor, qi apoi - inthrit -

polr sil icgi in lume ca sA-i intAreEti qi pe alfii''

i lnr, Doamne, cAt e de grea lupta cu tine insuli! Ca sa

rr,r1r cic befie, i-am dat l i i Geoige C'.un bilet, in care

,,, 'r ' i ' i tnr ca, de se va mai intAmpla vreodatA sa ma imbAt,

vor nrunca tot disprelul asupra propriei mele persoane'

Mr sc parea ca, o iati cu acest biiet, am pus o piatra de

lrol,rr cu o voin[ir de fier. N-am mai baut nimic cAteva

zilt, in gir. Darintr-o zi md intAlnesc nas in nas cu colegul

rrrr.tr Scobici, care m-a qi invitat la bodega'

Draga Scobici, ii zic - ili mullumesc pentru in-

vitn(ic, dlr m-am hotarAt s?r nu mai beau'

l)c cdnd?tjite sunt cAteva zlle de cAnd am luat aceasti ho-

tirr arc qi vreau sd ma {in de ea.

- lline, mh Victore, eu te infeleg, clar de ce sE exa-

1,,t,r{\m? Be{ia este rea, intr-adevhr, dar ca sd guEti un

1',rhar de vin nu e nici un Pacat.- Dar dupa primul pahar vine al doilea, apoi al

t l t ' i lca. . .Nu, se linea Scobici de capul meu - bem numai un

slt 'r ' t dc'vin qi ne ridicAm de la masi.

$i cu aceste cuvinte m-a induplecat' Am intrat la('ovalscl'ri, ne-am aqezat la o mesuta, iar Scobici a co-

rnandat, dupA cum-a sPus, numai un sfert de vin' La

r.irrdul *",r, ^-um

simlit dator sd mai comand un sfert '

I't'stc cAteva mimrte, intrara alli doi colegi pc'rrqA 9i se

lqcz.arA la mesula noastra. Cei doi mai comandarA Lln

ui,',, "u

cu Scobici incd unul 9i astfel beliile au fost luate

r l t ' la capdt.infrant, ruginat, mustrat de conEtiinfi, md intAlnii din

ru)u cu Georfe C. qi atunci, plimbAndu-ne in fala Cate-

rlrir lci, am exclamat plin de durere:

23

- De ce oare Dumnezeu aprinde idealuri atit defrumoase intr-o inimd care nu poate sA le implineascd?

- . M-am convins - pentru a cAta oarA? - ci nu ma pot

birui prin propriile mele puteri. $i ce rezulta de aici?Sa-mi pun capat zilelor? Nu! Tocmai asta e dezertare.Dar, atunci, Doamne, cine poate sA se mai mAr.rtuiasca?TrecAnd peste veacuri qi milenii, rAspunsul mi-a venitca un ecou: ,,Ceea ce la oameni este cu neputinfa este cuputin{A la Dumnezeu" . $i tocmai spre acest Dumnezeuaiergam in noaptea de 27 spre 28 septembrie. Ldsamgirile una dupa alta, fara sa mA intereseze nici lumea depe peroane, nici cdlitorii din vagoar-re. Era ultima meanadejde. Ochii mei erau [inta spre mAna strapunsa decui pe care MAntuitorul mi-o intindea ca sd ma scoatddin prApastia pacatelor.

Incd o data am sim{it cA, pe misuri ce diavolul mdimpingea spre intuneric, in aceeagi misuri mi se aprin-dea dorul de luminA, gi cu cAt necuratul mA afundi maiadAnc in noroi, cu atAt mai sus ma avanta cineva sure oviald mai curat5.

6. DIN ADANCURI...

La Chiginhu, in toiul unei petreceri, cAnd prinhe fetegi baie[i, era numai veselie, am exclamat cu glas tare gideznadaiduit:

- Sunt un om pierdut!Mi-aduc aminte cd in acest moment tofi s-au intors

mirali spre mine. Se mirau - mai ales fetele - de ce ziccd sunt pierdut tocmai eu care eram cel mai vesel, celmai optimist, cel mai fericit. Ca sa dreg lucrurile, farasi-i spun cuiva durerea pe care nimeni nu mi-o in{e-

24

legea, am inceput din-nou cu glumele, cu cAntecele' 9i

totul a intrat in normal.Da, in adAncul inimii mele md vedeam-pierdut' Sfa-

turile lui Gala Galaction erau minunate, dar pentru ca

sa le pot pune in practicd aveam nevoie de o minune' de

o pri"."^*ui presus de fire. Omeneqte vorbind' eu nu

,ru'd"u* nici o scapare, aqa cum nu- vedeam nici mi-

""""u. $i atunci, ia sa implinesc dorinJa. parinJilor'

m-am gindit sa ma cdsdtoreJc ai sd renun! la idealul spre

care tiildea suflctul meu'

La Seminar avusesem un coleg tare sarac'-Tatil lui era

zid.ar, iar mama servitoare. Erau zile cAnd familia in-

tuuni nu avea nimic din ale mAncdrii' Atunci colegii

strAfigeau resturile de pAine de la masa, le adunau intr-o

traisti qi i-o dddeau seara Pe fereastrd'

Devenind student 9i neavdnd bursi, m-am vdzut

nevoit sa-mi aleg o gazd6'. M-am gdndit tocmai la acest

.ot"n tatu.. imiticEam ca, dAndu-i trei sute- de lei pe

i""a] ""1

aiuta intreaga familie' AtAt colegul cAt qi fa-

milia au aiceptat cu"bucurie ProPunerea' Dar cdnd

m-am mutat la noua gazda am cunoscut-o Pe sora mal

mici a colegului. Era o fiinga slabufa, plapAnda, nedez-

"ofiata noriral, probabil din cauza proastei alimentalii'

intr-o dupa-amiazA, steteam lungit.pe patul din odaia

scunda gi intunecoasa Pe care o inihiriasem'.MAnat de

mila mea pentru cei suferinzi, in mintea $t ln tnlma mea

r" ,a*itfi!"ra ginduri 9i sentimente altruiste: "Ce-ar fi'

mi-am zis in sinea mei - dacd m-aq chsdtori chiar cu

fetila asta? Ea este calita in suferin{a' CAnd s-ar ivi

ereutAti in via[6, n-ar cArti qi n-ar da vina pe barbat' aqa

:;; i"'; multe sotii. $i apoi, colegul meu, adica fratele

i"t"i, t" va preoli 9i-9i'ua lr'tu paringii la el acasd' iar eu

i-as iua pe parintii mei la mine, rezolvdndu-se astfel

a.,it^ pt,5uf"-e dLodata: qi familia colegului ar fi sal-

25

Iil?:l] parinfii,T"! T1i aies mama, isi va indeptini

dorlnta de a-gi sfArgi zilele in casa mea,, .In momentul c6nd cugetam astfel, fata intrd in odaia

llil ?-l "!"1.i pe un scaun lAnga fereastrd ca si_gi con_unue rmpletrtul pe care_l incepuse mai inainte.

Dupi ce schimbardm cAteva cuvinte, venii cu pro_Punerea:

- D_o_rina, gtii ca nu dupa multa vreme eu o sA fiupreot. N-ai vrea tu sh-mi fii preoteasi?

Propunerea a fost atAt rie neagteptatA incAt biata fatas-a pierdut cu desdvArgire. A lasat iucrul ain mana, s_ai?9i,,, ?

incepur sa respire din ce in ce mai des, se uitacand la mrne, cAnd la impletiturd, fara sa qtie ce sardspunda.De-.bunA seamA, fata s-ar fi aqteptat la orice, dar nicin-ar fi visat o asemenea propurl".u. Sora ei se m.lritase

cu un croitor, iar ea se gAndea cA o va lua, poate, vreuncizmar, insa nicidecum-un student teolot. '

- Dorina, eu nu glumesc. Vorbesc ru.Lr.- Bine, dar eu sunt siraca... qi... dintr_o familie de jos...- Pe mine mi intereseazA sufletul. Eu caut un prieten

cu care sd infrunt necazurile vielii, o lamurii.

._,oPoi i-am explicat.pe l-arg planul mcu. Mai tdrziu,

tata a stat de vorbi cu fiatele Ji $i.u parin[i i, care nu maiputeau dc bucurie.

- - In vacau{a mare, i-am adus pe amAncloi acasa, la fard.tr4ama, miloasa din fire, ia pi;m;t .r., *rita aiogort",

mai ales ca auzise de mizeriiin care trdiau acasa.

^^ lr^11"_,11, fost bune pAnd in ziua in care mama a infeles

ca lecrorul er vrea sa se casatoreasca cu fata.

* -.Cdsatorifi-v6, striga ea suparata. Faceli ce vrefi.

Treaba voastri.Am linut sd stau de vorba cu mama.

- Mamd, de ce egti supdratd? N-ai vrea s-o ai peDorina norA?

- O fiica de zidar sh fie nora mea?

Fie cA mama intuise de pe atunci anumite pAr{i nega-

tive ce s-au adeverit mai tArziu, fie cd Providen{a voia

totuqi sd ma scoata la Lumind, eu nu m-am impotrivit.Am cedat pe loc. N-am'contrazis-o pe biata mamA' Am

in!eles totul.Cdtre sfArqitul vacanlei ne-am intors cAtegi trei la

Chiginau, iar aici - impreunh cu colegii mei George C,qi Vitalie Z. - am intervenit la directorul bibliotecii

oragului ca s-o numeasca pe fata intr-un post mai po-trivit. Deqi Dorina nu avea studiile necesare, totuqi di-

rectorul , induplecat de rugamintea qi de avAntul

generos al celoftrei colegi, care veneau in ajutorul unui

iamarad sArac, a aprobat cererea qi a numit-o.- I-am luat o spcranta, dar i-am dat, in schimb, o

pAine, r6spundeam celor ce mh intrebau.-

Vladimir, fratele meu mai mic, se afla atunci prin

zona. CAnd l-am vizitat gi i-am povestit intAmplarea cu

Dorina, rAdea de se prapadea'- Ce-ai gasit, mai Victore, Ia sora lui Ababii? Tocmai

tu sd te cdsdtoreqti cu o astfel de fata?- Mai, frate-meu, adu-fi aminte ca qi Raskolnikov a

vrut sd se chsdtoreasca cu o biata fatA schiloadA. Mi-era

mild de ea gi de parinlii ei... Voiam si-i iau pe parin{ii

nogtri in casa mea...bar Vladimir, ca gi to{i ceilalli ai mei, nu m-a inleles

atunci. Dar mai tArziu, fratele meu a cunoscut-o, s-a

indrigostit de ea qi a luat-o de nevastd.

Acum, eram in cAutarea altei prietene, in cdutarea

altui suflet cu care sa pot trai, slujind lui Dumnezeu ca

preot de mir. Un astfel de suflet il gisisem in persoana

irnei fiice de cAntdre! care se afla in apropiere de satui

2726

meu. Fata se numea Liuba gi era in ultima clasi dingcoala normala de fete care purta ""^"t"

g""".;f ;;$coala Eparhiala. Ma infeleseJ"^ .ofuiu 9l intr_una dinscrisorile ei afirma cd,,ne_am ales un drum de la care nune poate abate nimenea,, . Darindata ce Liuba a terminatqcoala, tatal ei a miritat-o, zicAndu_i:

- V.ictor nu gi-a terminat inca studiile. CAt ai sd_l maiaqtep{i?

, Mi-am inabuqit durerea cu cititul, cu scrisul. Tra_quceam-nuvele qi schife de Tolstoi qi Ie publicam intr_orevistA din Chiginau.In iarna urmdtoare ma aflam intr_o familie dinChiginAu. Era un fel de serati. i" i"r"i pomului de

lraciurl b.aie$i qi fetele cAntau t.oa'ffioi"l ,,O bradrrumos' . Arcl am cunoscut o altd eleva care, dupd toateapare_nJele, se apropia mai mult de idealul meu. Era de: l i i :

bunitate.gi blAndefe. Nu era frumoasi, dar dinsuuerut er crrrat rradiau nigte calitati IAuntrice pe care l1ule aveau alte fete.

, inti lniri lc', prictcnia qi dragostea dintre noi au con_url^uat toata rarlta cu acceagi sinccritatc,.lntr-o zi de primavarA,

.dyel ce ne_am plimbat pealeile inflorite ite cimitirului ' i ip;;"*;;; 'pe inserate,ne-1m,lggzat.pe. o bancd singurhtica, destainuindu_neurlut altura tainelc sufletului.

,, lRTa.ir"^ iuna plinA. Cerul era senin, iar vizduhulnnlqnr era rmbalsamat de parfumul f lori lor.

. . _it-, seara asta, draga Lida, ii ziceam eu fetei _ natura

roara celebreaza logodna noastrd. Soarele qi luna ne fincul1ulla... stelele mii... ca ni5te facli i ...- Ah! Victore, l l-am sa trit niciodata seara aceasta...- Lida, daci ne vom cdsdtori, ag vrea sA fim mai mult

tTl:l d:.a!:rJi Aq vrea sA avem mai mulr o legarurasuueteasca, sa traim irr curafie. Am cititundeva ca pirin_

28

tele Ioan de Kronstadt a trait toatd via[a cu preoteasa lul

ca fratele cu sora.- Vai! Victore, zise Lida deceplionata - de ce sd nu

fim in rAnd cu toatd lumea' Mie imi plac aga de mult

copi i i . . . AE vrea sa am cAt mai mul l i ' s fArEi fata

emolionatd.PAna la urmd nu m-am cAsatorit nici cu Lida' Deqi

mama a cunoscut-o, aindragit-o, spunAndu-i,,fata noas-

tri" , totuqi Dumnezeu m-a iuzit cAnd skigam din adAn-

curi gi mija Pregatit o nunta in cer' Caci in iunie I940 eu

u* t.".ttt t't.ttirl, dar Lida a rdmas in Chiginau' Mai

tArziu a fost numitd invdlAtoare intr-un sat, unde s-a qi

mdritat.

7. SOARELE $I PFCURILE

Pe atunci nu gtiam ca de la Dumnezeu veneau toate

infrAneerile, toaie eqecurile, toate caderile qi loviturile'

Si nici" nu-mi dadeam seama cd Dumnezeu intoarce

ioate relele spre binele robilor sai'

Idealul meu de pe bancile qcolii 9i sfatul monsenioru-

lui ardeau ca o fla&ra in sufletul meu' Insd pe atunci nu

vedeam nici o ieqire, nici o scapare din situalia in care

md aflam. Mami era cu totul potrivnicA hotarArii mele

J" u ma cdlugdri. incercatea de a-mi birui patimile s-a

Jovedit a fi z"adarnica' $i totuqi, Cel de Sus - cu nepi--

i."*"f" Sale judeca{i - m-ascos din toate hagigurile qi

mi-a implinit cu prisosinla idealul'

Mai intai, prin cereqtile Sale sclipiri de Har, Domnul

Iisus mi-a luminat mintea care pAna atunci era pagAna

;i;i;", apoi mi-a miqcat inima care era impietrita fala de

Lrtfa Mdntuitorului qi, in sfArqit, mi-a induplecat voinfa

.n." - ajutata de Har - a inceput treptat, treptat' sa

)q

infrAnga obstacolele pe care nu le-a putut infrAnge tA_narul lui Cezar Petrescu.

InsA ca sd nu cred ca biruin{a vine de la mine, Domnulm-a idsat sd cad din ce in ce mai jos, sa md prdbuqescpAnd in fundul prdpastiei. M-a ldsat, ca pe fiul risipitor,sdrnd lovesc cu capul de to{i perefii pacitului p".tr., .u- la intoarcere - sa nu mai dau vina pe nimeni. sa numd osAndesc decAt pe mine insumi, sa-mi plang pacatelcgi neputin(ele pAna la moarte. Atunci mi-am

-dat mai

bine seama cd, dac6 ag fi fost in locul lui Adam, aq ficalcat gi eu porunca dumnezeiasci, iar dacd ag fi fosi inlocul parinlilor mei ag fi savArgit aceleagi pacate. CAtadreptate avea SfAntul Ioan ScArarul cAnd ii spunea fiuluisdu duhovnicesc: ,,Arata-i doftorului buba ta gi, fAra ate rugina, spune-i: pirinte, a mea este buba, a mea esterana aceasta; ea nu vine de la altcineva, ci numai de laIenevirea mea. Nimeni nu-i vinovatde ea, nici omul, niciduhul cel rdu, nici trupul, nici altceva, ci numai nepA_sarea mea."

Toate acestea m-au facut sd am o nesfArqita mildpentru bunicul meu paisie arhimandritul de la caremama mogtenise inclinarea spre pacat; pentru pdrinfiigi fralii mei gi pentru toatd lumea cu.e - ca si mine _ sezbAtea gi se ineca in valurile pircatelor. De atunci, md

lugam mereu pentru ei, cu toate cd, in lupta pe care oduceam impokiva poftelor trupegti, ma iazboiam dinrdsputeri cu toate moqtenirile nenorocite pe care le pri_misem, aga cum - la rAndul ior - parinfii gi bunicii meile primiserd de la algii. gi numai dupa cL m-am izbit depamantul pdcatelor, am sdrit - cu Jfintele mele doruri- ca o minge de cauciuc, sus, sus de tot spre sferelecereqti.

30

CAnd se face dimineala, soarele lumilreaza mai intAi

p;;;iT" J" *ui it'tott"' Harui ceresc mi-a luminat' in

brimul rind, mintea''- 1n u"uf trei d.e teologie inca nu eram convins cA Iisus

"rl" firrt lui Dumneze"u qi, in ace-laqi timp' Dumnezeu

;;;";;;i.^il;it"; pe Re'an qi il socoteam pe Hristos

un geniu, un mare ieformator religios' dar nu Puteamcrede ch e Dumnezeu' Aveam o idee vagd despre exis-

t"r,to .rr,"i puteri suPranaturale' Credeam' ca qi Satov

;t";;D;;;;ii; rui dostoievski, in Biserica- strAmoqilor

;;;#; j;;;a1e traaiilite religioase' dar dacd m-ar fi

i"ti"Uot cineva de cred i. Duir'ezeu qi in lisus Hristos

.u-Ma"t"itor al lumii, aq fi raspuns ca.Ei Satov: "nu"';;;.--; tt cred.'." 9i tiinaca eu prin raliune am rdtdcit'

Domnul m-a intors tot prin raliune'

La Facultate il studiasem Pe Descartes' Profesorui

Ioan Gh. Savin arata in prelegerile lui cum a ajuns

^"t"f" flozof francez la ionvingerea ca exista Dum-

nezeu.Filozoful Porneqte de 13 1n fapt sigur: in sufletul

o^.rlrri "tt"

^saditi ideea de Dumnezeu' (Jean jacclues

il;;; facuse - dupa cAte mi-aduc aminte - exP9-

;t;;i;; un copil, p"

"ut"

I-a izolat cu desavarqire de

;;;J;tt,"ati.,-t^intr-o padure qi aducAndu-i cele

necesare, numai ca sd nu au^da de la nimeni vorbindu-i-

se despre Dumnezeu' Dar mare i-a fost mirarea cAnd l-a

;;;;;;^* inchindndu-se Soarelui.pe care il consi-

;#;il;;zeu' Nu-importa ca se inchina Soarelui' fapt

.rt" .a intr-insul era sadita ideea de Dumnezeu' inainte

de a-i fi vorbit cineva despre o Fiinla supranaturald)'

$i atunci Descartes iqi Pune intrebarea: d" :"^**I]::

n.Juria ia"" de Dumnezeu pe care el o gasegte aPrlonc

..Jiia in sufletul sau? Aceaitd idee' rispunde tot el' nu

ila;;iJ".at ai" trei izvoare: ori din lumea incon-

31

Juratoare, ori din el insugi, ori inlr_adevar existd aceaFiinfa supranaturald care i-a sadit-o.

Descartes le analizeaza pe rdnd.

, Dirr lumea inconjurdtoare nu poate veni, fiindca zice

el - ldeea dc L)umnezeu sadita in mirre cste infinita pecdtd vreme lumea inconjurdtoare este fi"ita. 1"r.""^ iiriiinu poate sA-mi dea ceva ce este infinit. Din mine insumi,continuA filozoful _. iaragi nu poate veni, fiindca-gi lusunt marginit, in t imp ce ideea de Dumnezeu estenemdrginita. Cauza nupoate fi mai micd decAt efectul.

Daci aqa stau lucrurile, atunci ideea de Dumnezeunu poate veni decAt de Ia o Fiinfa supranaturald careintr-adevar existA gi care mi_a saait acJasii iaee.

Dar filozoful care s-a indo:t pAna qi de propria saexisterr fa (cogi to, crgo sutn; dubi io, , rg i ,u,n) a 'pus laindoiald pAni 9i accista concluzic.

- o -- '

- Dar daca, zice el - aceasta idee mi_a sadit-o un soiritr.1u? Nu cumva in locul lui Dumnezeu sta aiavofuiiarcmd minte gi-gi bate joc de mine?

-" ?f::1.::.:.],r3Ri"r 9i aceasta indoiala, bazat pe faptulca roeea unur L)umnezeu infinit implica in sir_re irer_fec(iunea. Iar o Fiinfa perfccta, a*rorSrEiin in toate pri_lr ' lnlete/ nu poate min[i. $i in acest caz, concluzia esti calqeea de Uumnezeu a fost sadita de insugi Dumnezeucare existd intr-adevar.

,-,*1!r1 :ine greutatea era sA mA convrng cd Iisus

flrlsros este El insusi-Dumnezeu. Voiam sa-gtiu dacaintr-adevAr Hr istos qi Total una sunt."""" '

.,,Dagi-mi un punct de reazem gi cu va r5storn pam.1n_tul" , zicea Arhimede. pentru

-irl" o."rif,Lnct de rea_

zem/ careputea sA_mi rdstoarne pamAntulbmului vechiqrn mrne insumi, era sA mi ir.rcrcdinfez cii MAntuitorullumii este gi Creatorul lumii.

De existenfa Lui istorica nu m-am indoit niciodata,cici dovada cea mai bund am gasit-o in cartea dugma-nilorSai de moarte, adicainTalmud. Fie c6-I spune,,fiulPandorei", fie cd-L numeqte ,,Tolo" (spdnzuratul), faptcert este ci Iisus a existat in timp gi spatiu. Iar in argu-mentarea Dumnezeirii lui Iisus m-am folosit tot de cu-vintele dugmanilor lui Hristos.

Popii, ziceam eu - cAnd vorbesc despre DomnulIisus, vorbesc in mod interesat. Nu sunt obiectivi. Totastfel md gdndeam qi la scriitorii bisericegti. De aceea, inargumentarea mea, i-am ales pe dugmanii lui Hristos, qinecredinciogi, ca sd vAd ce zic ei despre Iisus Hristos.Drept justificare, am luat un exemplu din timpul ul-timului rd,zboi mondial.

Cdnd nemlii mergeau biruitori gi infrdngeau larileuna dupi alta, au ajuns s5 se lupte gi cu grecii. Dar fiiiEladei s-au luptat atAt de eroic incAt germanii, dupa cei-au biruit, le-au lasat sabia ca semn al vitejiei cu cares-au luptat. Allii ar fi putut spune cd grecii sunt viteji,din interes, ori de frica. Lumea insi nu i-ar fi crezut intrutotul. Dar cAnd unpopor dugman, adica hitlerigtii, le lasasabia in semn de respect pentru eroismul lor, recu-noscAnd in fala lumii intregi vitejia grecilor, aici nu maiincape nici interesul, nici frica, nici linguqirea; ci in-seamne cd ei cu adevdrat sunt viteji.

La fel am procedat cAnd mi-am cules argumentele dincuvintele adversarilor lui Hristos. Dintre aceqtia i-amales pe Ernest Renan, pe B. Mussolini gi pe JosephKlausner.

Ernest Renan, care tAghduia dumnezeirea gi invierealui Iisus, dupa ce descrie convorbirea cu Samarineanca,minunAndu-se de cuvintele lui Iisus,,de acum nu vd veliinchina nici in muntele acesta, nici in lerusalim, ci inDuh qi in Adevhr" , adaugd: ,,Daci ar exista fiinfe rafio-

33cz

nalc Si in alte planetc, acest nlare adevar nici acolo nupoate fi intrc'cut". Iar cAtre sfArqitul carfi i ,,Via[a lui. l isus" Renan scrie: ,,De aci inainte, I isuse, intre Tine qiDumnezeu nu va mai f i nici o deosebirc.,,

Ce inseamnir aceste cuvinte? Mai intAi, acest adversarai lui l isus, atAt de detestat de preofi gi de teologi, i l aqazape Iisus mai presus decit f i ingele rafionale nu rrtrmai dincele ce au existat, exista qi vor exista pe planeta noastra,ci chiar mai presus decAt eventualele i i inie ralionale carear exista - poate - pe alte planete. Adica, pe scaraperfecliunii nici o fi in[a omenelsca nu-L depagegte. I isusse afla pe vArful sciri i de desavArgire. Mai mult: in cepriveqte perfec{iunea, I isus este ascmenea cu Dum_nezeu.

Mussoliui, - ateul Mussoliui care intr_o adunare pu_blica a scos ceasul din brrzunar gi a strigat cu voce- tarech, daca existA Dumnezell, i i da cirrci mirlute ca sii_ltrazneasca - stAnd de vorba cu Emil Ludwig gi apotco_zindu-i pe Iuliu Cezar, s-a pomenit cu urmitoarea in-trebare insinr.ranti:

- Nu cumva, dupa parerea c1v., Iuliu Cezar e maipresus decAt Iisus Hristos?

Atunci Mussolini, pentru care Iuliu Cezar reprczentaperfec{iunea ca fi inf; i pe pamAnt, a rcspins in modhotarAt insinuarea, raspunzhndrr-i cleschis _ Iisus Hris_tos este superior lui Iuliu Cezar incAt nici nu sufera vreoc,omparafic, cAci I isus Hristos a facut o revolufie care,departe dc a se stinge, cuprincle din cc in ce mai multerrrinri, iar Imparatia Lui se intinde qi se adAnceqte mereu.Pe cAta vreme Iuliu Cczar s-a stins pentru totdeauna, iarimparAlia lui a disparut.

De la acest al doilea adversar al lui I isus am trasconcluzia cd Iisus Hristos este o fiin{a perfecta deci,

34

supcrioar.l idolului sAu Irrl i tr Cezar, pe carc dinstrl i lsocotea cel mai clcsavir,sit dintrc fi i i oamcnilor.

Joseph Klausner - cvrL'Ll, profesor univcrsitar clinTel-Aviv - a scris o carte cr-r tith.rl ,,J6sr-rs de Nazarctl-r" .DupA cum se gtie, pcrltru evrei f i inla perfecta este Moise .Ei i l veuere.azA atAt de mult incAt un c.vrcu romAn -Mihail Scbastian - i l posteaza, in romanul sau,,De douamii de ani" ; mai prcsus chiar dccAt Dumr.rczcu. $i cutoate acestea, vorbind c-lespre Iisus, evreul Klausncrspune raspicat ca Hristos cstc mai presus nu uumaidecAt to[i proorocii, ci chiar dccAt Moise.

Cu alte cuvinte, pina Ei ul1 evreu, care tine la mozais-mul h-ri, rccunoaqte ca fi in[a perfecta nu cste Moise, pecarc cvreii habotnici i i posteaza mai presus dc Dum-nczcu, c i J isus Hr istos.

in concluzie, acesti trei dugmani ai lui Hristos, clcqis-au lupLat cu El, nu nrrmai ca I-au lnsat sabia per-fec(iunii, ci L-au declarat ca singura fi inla perfecta nunumai dirr cele ce au cxistat vreodath pc pamiut, ci Eidin ccle ce ar exista eventual pe alte planete

Iar dupa aceasta concluzic, cAre t1-a fost scoasa dinscrieri le popilor qi teologilor, mi-am pus intrebarca ca EiDescartcs:

- Oarc o Fiinfa atit de pcrfecti - rcclrnosclttR ca atarcqi de dugmani - poate minli?

- HcltArAt, nu! am raspll l ls imprcr-rna cu fi lozofulfrancez. $i daca Iisus nu miute, atunci trebuic sa creclemtot ce a spus El in Evanghciic. Dar cc--a spus Iisus inIcgatura cu propria Sa persoana? De vrc.o cinci ori a,rl ' irnrat ca Ei cste Fiul lui Dumneztu, ca c Llna cu Tatal,

I r r pr ima ecl ig ie c l i r r 1938; in ccl iq i i le ul ter ioare nu rnaiap)arc accstl ( 'x t .

35

cA e Dumnezeu insugi. A recunoscut acest lucru in fafaSamarinencii, in fala Martei, in fa[a lui Pon{iu Pilat, iarmotivul pentru care a fost condamnat la moarte a fosttocmai faptul cd El, om fiind, s-a ficut pe Sine Dum-nezeu. Dar toate aceste afirmalii au fost oare minciuni?A putut El oare sd mintd?

- Nu, de o mie de ori nu, chci perfec{iunea implicdadevhrul qi exclude minciuna.

$i daca acesta este adevArul, dacd prin metoda luiDescartes s-a dovedit cd lisus este Dumnezeu qi dacd totce a spus El in Evanghelie constituie cel mai mare ade-vdr, atunci - mi-am zis - trebuie sa implinesc tot ce sespune acolo, trebuie sa capitulez in fala adevdrului gi sazic o datA cu Pascal:

- De aci inainte, taci raliune imbecilal De acum incolofa-i loc credinfei, caci inima igi are ra{iunile ei pe carera(iunea nu le cunoaqte.

8. LACRIMILE

Dupd ce a capitulat mintea, s-a zdrobit qi inima.Acum, pentru intdia oard, am simfit dorinfa de a miruga cu adevdrat.

La capela Facultatii nu ma puteam ruga, pentru cd -aga mi se pdrea - era prea mult fariseism, prea multdrutind, impietrire qi, uneori, chiar bataie de joc de celesfinte. Preferam sd md duc la baptiqti sau la catolici undenu mA cunoqtea nimeni.

Baptigtii - La Chiginhu - aveau o cash de rugaciunenoua, cu banci qi scaune. Pe dreapta qedeau barba{ii, pestAnga - femeile. Era seari cAnd am intratin aceastd casdde rugdciune feeric luminatd de becuri electrice. Tolicredinciogii cAntau, slavindu-L pe Dumnezeu. StAnd cu

36

ei, mi-am adus aminte de cregtinii din primele veacuriqi m-au podidit lacrimile. Erau primele mele lacrimi careimi umpleau inima de o bucurie cereasca. Imi placeaugi predicile lor simple qi sincere care erau valabile Pentruorice bisericd. Nu aveau - in seara aceea - nimic sectar.

La catolici imi placeau mult de tot cAntdrile grave dintimpul Liturghiei gi, mai ales, orga.

StAnd in fundul bisericii, necunoscut gi singur, miuitam la rastignirea MAntuitorului din fala mea qi zi-ceam:,,Tu, Iisus, ifi vergi sdngele pentru mine, iar eu mat.lvdlesc in noroiul pdcatelor" . Lacrimile curgeauqiroaie. Nu le mai puteam stapAni. Mi se sfAgia inima demila lui Iisus. Mi-era ruqine de cei din jurul meu. Nu

Stiam pe atunci ca lacrimile de pocdinld sunt un dartrimis de Dumnezeu pentru spilarea pacatelor.

A doua zi, am intrat in biblioteca Faculta[ii. N-amcerut nici o carte de teologie savantd. Foamea nu veneadin partea minlii, ci din partea inimii. Am cerut Evan-ghelia. Cdnd m-au vAzut colegii ca citesc Noul Testa-ment, au ramas nedumerili; unii chiar rddeau. Aminccput s-o citesc aQa cum citesc romanele. Iar cAnd amajuns la Evanghelia lui Ioan, m-au podidit lacrimile.Mi-era mila de Iisus.

Lumina lui Hristos, luminAnd ca un bec in capul meu,mi-a aratat clar primejdiile pe care nu le vedeam maiinainte. Mi-a arAtat lamurit prapastia fari fund spre caremii trdgeau belia gi desfrdnarea. Iar inima, cuprinsi dedragostea lui lisus, nu voia sa mai iubeasca in duhulpatimilor diavoleqti. PAna gi voin{a, ajutata de harulceresc, s-a induplecat, mergAnd pe urmele noilor luminiale minfii qi ale inimii. Domnul Iisus, care iqi prisosegteharul acolo unde se inmultegte picatul, mi-a venit inajutorul tuturor gdndurilor qi intenfiilor bune.

Astfei, de pilda, ma gAndeam gi dorcam clin tot su-fletul sa scap de pAcatul desfrAnarii. insa, pentru a-miinfaptui aceasta inten[ie, trebuia sa nu mai stau in gazdain oraq, ci la intcrnat. Dar cum sd i lrtr i la intcmat cindla o suta cincizcci de candida!i nu erau decit treizeci deburse? Fiind slab la studii, nu mai nadajduiam sa capatvrco bursi cAt dc mica. Totuqi, ci l lcva imi spunea sa maprezint la examene.$i mare mi-a fost mirarc.a cAnd amreuqit printrc primii, obginind o bursa intreaga. Iar clinmomentul in care am paqit pragul internatului, am ter-minat-o cu femeile.

Daca intri in sfera de influen(a a lui Dumrrezeu, ili daiscama, cAnd te ui{i inapoi, cA eqti condlrs ca un copil decake Tatal ceresc, uneori chiar fara sa stii.

La examcnele de admitere in internat, de exemplu,Dumnezeu lumina mintea profcsorilclr ca sa ma intrebetocmai ceea ce qtiam mai birre. Iar mai tArziu, dupi ceabsolvisem Facultatea, tot Dumnezeu l-a inspirat pcfratelc mai mare ca sa mA invite cu multa insistenlA sa-lvizitez Ia parohia lui dir-r jude[ul Hotirr. Fara sa cunoscplanul lui Dumnezeu, mi-am luat bagajul, am trecut degara Perival unde coboram cind veneam acasa la pa-rinli, gi m-am tot drrs inainte. Iar in iunie 1940, eu cufratele mai mare am trecut Prutul, iar pnrirrl i i mei gi cuLida au ramas pe loc. Aceeaqi Pronie divina mi-a deschisdrumul spre manAstire, eliberAndu-mir de cele douhpiedici, mama qi Lida, care imi stiteau in cale.

Ajuns in Bucuregti, unde mi s-a oferit cAmin, calltinagi un serviciu la Minister, Domnul I isus continua si mapovAfuiascd, conducAndu-mh pe calea mAntuiri i prinmustrArile de conqtiinfh.

9. MAREA HOTARARE

VazAndu-mA singur, eliberat de piedici, mi-am zis cia sosit momentul sa-mi ptul in aplicare icicalul visat pebancile qcoli i. O putere nevdzuti ma impingea parcaspre manAstire, zicindu-mi: ,,du-te, du-te, utt mai sta cirte pierzi, te ineci!" Caci clc femei scapasem, dar de bcfie- ba. Aproapc in ficcare seara ma intorceam beat lacamin, vomitam in dormitor qi simleam dr,rreri in sto-mac. De aceasta patimA, ma gAndeam in sinca mc'a,l'rumai manastirea m-ar putea scaPa.

Nu dupa mult t imp, i-am anun[at pe cei trei sau patrucolegi - cu care de atAtea ori faceam planuri de calugirie- cd m-am hotar.lt sir plec Ia manAstire, Dar, lucru curios,in loc sd ma insoleascA sau, cel pufin, sh-mi aprobehotarArca, acum tocmai ci crau accia care ma oprcau safac acest pas, spunAndu-rni:

- Ma, Victore! I[ i dai seama ce faci? Te-ai gindit bir-re?- Poate cd ar f i mai binc sa te cisitoreEti! imi spultea

Nicanor B. care era cel dintAi ce voise sa se cilugireasca.Eu tAceam, pAqind aiattrri cle el pe strada.

- Ascuita sfatul meu, contiuua colegul - giisegte-fi ofata r;i ia-{i o parohie!

- Draga Nicanor, cum nu te ascultir caldarAmul pecarc cilcAm, a$a nu tc ascult uici ett. Piua acum rni-aivorbit numai de calugarie gi de manastire, iar cAndm-am hotirAt sa plec, ai sucit-o, dai bir cu fugi{i i , i-amraspuns ferm gi raspicat.

. Gcorge C., celalalt frate de idei, se mul{umea sA ex-clame:

- Extraordinar! Grozav!Ma agteptarn la asemenea piedici 9i ispite din partea

prictcrri lor mei. De aceea, am rimas in hotarArea meaneinduplccati i pAna la capat.

39

CAnd am demisionat din postul pe care il ocupam IaMinister, in Secfia cinematografica, qeful meu - Paila -imi spusese: ^

- Ma Moldovane, tu egti bdiat mare. Iti dai seama cefaci. Asculta ce-!i spun: lasd-mi doua cereri, una dedemisie gi alta de concediu, gi apoi du-te la mandstire.Dacd te vei impdca cu via(a de acolo, sd-mi scrii qi eu voiinainta cererea de demisie, iar dacd nu te vei impirca, voiinainta cererea de concediu.

Eu, care qtiam ce mi aqteapta la mandstire, am vrutsd-mi inchid in urma mea toate portilele de iegire.

Gala Galaction m-a sfdtuit ca mai intAi sA-mi suslinteza de licen{A qi apoi sa plec la mdnastirp, dar am refuzatqi aceastd propunere, din acelaqi motiv. In cele din urmd,n-am inaintat decdt cererea de demisie, mi-am luat rd-mas bun de la func[ionarii cu care lucrasem gi, in acestchip, am terminat-o cu Ministerul. Era incd o reddcinasmulsd din pamAntul lumii de aici.

La Facultate avusesem un coleg imbrdcat in hainamonahald, pe care il chema larahil VAlcu. Acum era giel printre refugiafi.

Afldndu-l la cantina studenleasca, m-am agezat pe unsciunel de la mesu{a unde se afla ieromonahul gi l-amintrebat direct:

- Parinte Varahil, vreau si imbrac haina sfinliei tale.

$tii cum sunt. Ce mdnastire imi recomanzi?- Frdsinei, judeful VAlcea, rispunse sfinlia sa fara sa

stea mult pe gAnduri.- Dar cum e acolo?- Acolo femeile nu intr6 niciodata. E regim vegeta-

rian. Carne nu se m6nAncd nici de Paqti. $i e un loc foarteretras, pustnicesc.

Parintele Varahil vorbise ca un om inspirat. Mi-arecomandat exact ceea ce cautam gi doream din tot

40

sufletul. Nu md indoiam deloc cd-prin gura acestul

caluear vorbise insugi Dumnezeu' $i de aceea am re-

i"ru? o.oo"nerea lui Gala Galaction care me sfatuia sa

;il.i; ii manastirea Neamlu, ori in alta parte' rrumai

la Frdsinei - nu.- E un regim Prea aspru la- Frisinei' imi spunea

,,Moqul" - di sh iazi in deznadejde 9i ai sa te intorci

ai" tio" in lume. Mai bine du-te la Neamgu' la pdrintele

Melhisedec.Binein[eles, n-am cedat deloc, iar in hotdrArea mea

imi ziceam:- O sa pldng, o sd urlu, dar pAni la urmd tot o sa ma

impac cu iegiriul aspru de la Frisinei'

irlu .roiam pentru nimic in lume sd mi intorc' ca

porcul, in noroiul din care ieqisem' Voiam sA merg tot

i.;itlt; pe drumul cel nou, sd merg tot mai repede spre

Frasinei....Acum eram departe de Bucureqti' Ochii mi se in-

.hii;;;i" oboseala 9i de somn' CAt am dormit' nu qtiu'

Jar o bubuitura puternica qi indelungata m-a facut sa

J"t.f,ia ochii speriat. Trenul trecea pe.podul de pes^te

Olt. Mi se parea ca am trecut Marea Rbqie 9i am intrat in

pustietatei infricoqatd, unde mA aqtePta cel mai teribil

iJ"i din lume; rizboiul nevdzut,lupta cu demonii' cu

ispitele lumii, cu ispitele trupului'

Trenul trecuse de Piatra Olt qi, apropiindu-se de RAm-

nicu-VAlcea, nu mi-a mai dat rdgaZul sa adorm din nou'

iliia"a"-^i pe fereastri, la oriiontul care se lumina de

,i.ra, i*i depa'nam mai departe firul amintirilor'

.-.ln Seminar qi la Facultate, doi pro{esori Pu.sqelastapanit" pe sufletul meu: Nichifor Crainic ai Gala

Gaiaction. bur r,r, amindoi deodatd, ci pe rAnd' Ca semi-

narist, citisem cursul lui Nichifor Crainic d."tp19 litera-

iura ieligioasi rusA. Era vorba de Dostoievski' Mi-a

47

p]ag"! mult de tot. Apoi, urmririndu-l pe NichiforCrainic ca poet, publicist, scri itor, cram din-ce in ce maiatras de simlirea qi cugetarea acestui profesor. Chiar caom era de o sensibil i tate gi de o bunatate rara.

Fiind student slrac, in primul an de stucli i aveamnevoie cle cAteva sute de lei pentru a-mi achita taxele.Nin'reni rru-mi venea in ajufor. Atunci i-am scris luiNichifor.Crainic,.iar peste citeva zile m-am pomenit cuun manclat pogtai in valoare de o mie de lei. Mai tArzitt.cincl am primit bani dc acasA, i-am rcstituit ciuci sutc deIei, urmAnd ca restul sa-i trinlit r-rlterior. Dar Nicl.riforCrainic mi-a raspuns: ,,Nu trcbuia sa-mi trimigi ccea cemi-ai trimis. Pe viitor sa nu-mi trimil i de.cAt diagosteata."

, MgrgAnd odata pe strada, insofit de un grup de stu_

ctellft/ o tetl(A cer$ctoare a intins mAua. Nichifor Crainics-a oprit gi i-a dat o suta de lei. profesorul Ioan Gh. Savin,care cra cu noi, i-a rcproqat: ,,De ce i i dai? Nu vezi cA ej i r loafca?" Dar Nichi for Crainic, I in iqt i t g i p l in de bu-natate, i-a rAspuns: ,,Suferinfa tlu cunoaEta nafionali_tate."

AltA data, calatorind cu autocarul, stuclenfi i faceauglume pe seama unui taxator care L.ra evreu. NichiforC-rainic a observatqi, cu o figura indurerata, i-a implorat:,,Va rog, lasagi-l! De ce i l j igni!i?,,

O recunogtinfa in plus o avcanl fala de Nichifor Crainicpentru ci, prin ei, l-am clescoperit pe Dostoievski. Fi_gura stareluiui Zosima din ,,Frafi i Karamazov,, m_acaptivat atAt dc mult incAt, atunci cind m-a intrebatcinc'va cine este duhovnicul care te-a indrumat pe calcacaiugariei, i-am raspuns:,,Stareful Zosima.,,

CAnd insa a inceput lupta launtrica, atunci cAnd aapArut conqtiinfa pacatului, cind a irrceput sa se des_parta lumina de intuneric qi apele de uscit, am inceput

A.)

sA mi departez de Nichifor Crainic qi sir ma apropii de

Gala Galiction. in acest stadiu evolutiv, din opera lui

Nichifor Crainic nu-mi placea decAt aurul curat, purifi-

cat de zgura nalionalisl-polit ica; cAci, in ciuda tuturor

sofismelor sale, Nichifor Crainic nu izbutea sd impace

creqtinismul cu nalionalismul.Mult mai aproaPe de Hristos era Cala Galaction, care

- in locul uri i de risa, in locul antisemitismului - adu-

cea dragostea creqtini, iertarea, blAnde{ea, bunAtatea,

iubirea ie vrajmagi, ce nu urmareqte nici moartea lui

Mahmud, nici'moartea evreilor, ci numai o infralire in

duh curat creEtinesc' Nichifor Crainic se dedubla: in

cursurile rostite de Ia catedri qi in poeziile lui era creqtin,

iar ca publicist aducea elemente pagAne; pe cAtir vreme

Gala Galaction era acelaqi atAt Ia catedra cAt 9i in

coloanele ziareior.De aceea,in ultima zi petrecuti la Bucureqti nu m-am

dus la Nichifor Crainic, ci la Gala Galaction'

in acea neuitatd zi, am luat tramvaiul, am coborAt in

stalia Mihail Cornea, am gAsit numirrul 51 9i am sunat'

Gaia Galaction m-a primit cu neincredere: banuia ca qi

eu - ca atAlia studenJi refugiagi - am venit sa-i cer bani'

Ca sa-i spulber din capul locului acest gAnd, i-am spus

lhmurit:- Am nevoie de ajutorul moral al sfinfiei voastre'

BAtrAnul profesor s-a inseninat.- Despre ce estevorba? m-aintrebatrepede,,Mogul"'- M-am hotarAt sd md fac chlughr.

O explozie de bucurie s-a intiparit pe fa{a bunului

duhovnic.- Mi-ai fdcut o mare bucurie, dragul meu'

Dupd ce m-a imbra{iqat, mi-a zis:

- Hai cu mine suslin camera lui de lucru a continuat:

+.)

- Dupa cum fi-am mai spus, toatA viala am regretatpentru cd n-am izbutit sd fac pasul pe care vrei sd-l facitu. Chiar numele de Galaction era sortit sa-mi fie numelede calugarie. Acum insd, in aceasti stare, mA silesc sd viimping macar pe voi dincolo de Iordan, in Canaanulvielii monahale, iar eu ma mul(umesc, ca Moise, sd-lcontemplez de pe muntele Nebo. Poate ca mai tArziu,cAnd voi iegi la pensie, md voi retrage qi eu in vreomindstire. $i atunci o sa va adun pe tofi ca sd facem omindstire de calugari intelectuali.

Dupa o pauzd,, batrAnul duhovnic md intreabd:- Ai bani pentru haine cilugaregti?- Am, prea cucernice.- Dar afunci sa-[i dau o scrisoare de recomandalie

pentru parintele Simeon, stare{ul mandstirii Frdsinei.Gala Galaction mi-a dat scrisoarea, m-a relinut la

mash qi apoi - la despartire - m-a imbrdfigat, m-a sarutatgi m-a petrecut cu aceeagi bucurie pdni in strada linigtitaunde se afla cAsufa lui primitoare.

M-am intdlnit din nou cu Gala Galaction la manis-tirea Antim din Bucureqti.

- Vino cu mine la stdrelie, mi-a spus batrdnul - ca sate prezint marelui meu stat major...

Erau acolo adunali calughrii intelectuali: NicodimIonila, Benedict Ghiug, Antim Nica, Ioil Babaca - tofi,ca gi mine ucenici de-ai ,,Moqului" .

Gala Galaction s-a aEezat in capul mesei, eu md aflamla celdlalt capdt, iar pe par{ile laterale era ,,marele sAustat maior."

Duhovnicul nostru a rostit atunci un cuvAnt extremde interesant qi plin de incurajare pentru acest alt,,Pafnutie" care doreqte sA imbraligeze viafa mona-hala.

44

Dupd cum am mai amintit, nici Gala Galaction nu era

a" u.Jta sd plec la sihastria din Frasinei' Eu ins6 i-am

e*pl,t, *otirrele qi atunci ,,Moqul" - cum-ii placea-lui

iniugi sa se numeasca - n-a mai insistat' M-a l6sat liber

si euam plecat cu scrisoarea in buzunar'' inaoi"ii de tot felul, nesiguran{e 9i temeri' incepurd

sa ma tortur ezepemdsurd ce mi apropiam de RAmnicu

Vaf."". ,,Ce ma fac, d'aci nu ma primeqte pArintele sta-

*ii-i".oot s-o aPuc, daci nu voi putea suferi priva-

ilu"ife la care voi fi supus? TotuEi' zicel^n in sinea mea

- otl." s-ar intAmpla, i'-napoi nu ma mai intorc'"

10. 1NTRE iNcEru 9I DEMONI

lspitele Qi incercarile au inceput chiar de la metocul

*t""tii.ii itrasinei din RAmnicu Vdlcea' Aici' cdnd m-a

vdzut pdrintele Arsenie-metocarul mi-a descris manas-

tirea Frdsinei in aqa fel incdt sd fiu nevoit sd fac calea

intoarsd.- La Fr6sinei e ger, iar dumneata eqti slab 9i n-ai haine

*.out". ei sa te iinbolndveqti' Mai bine'-du-te la vreo

ili"atirt" ae la qes! Du-te la mdndstirea NeamlulAcolo

te pune casier. Ai sa ai leafa''- tili;;;;a

cd diavolul vorbeqte prin gura parintelui

Arsenie ii, d" u.""u, o lineam mor{ig: Frdsinei'

Venind ca din partea unui duh intunecat' vorbele

metocarului md intristara' Deznadejdea se lasase din

nou, ca o umbrd neagra, peste sufletul.meu' Am iegit

afara din chilie 9i *-uit aqezat pe un stdlp de ciment de

io.upatrrt r.arii. Cerul erasenin' dar sufletul mi-era plin

de nori negri.45

Dar Ia un moment dat, portifa se descl"rise qi un calu_gAr blond, extrem de vioi, cu o fa{A vesela, se indreptadirect spre mine:

- A, bine ali venit! Vrefi sa ne vizita{i mdn.lstirea?- Nu numai s-o vizitez, ci sa mA gi caluS;aresc.

_ - Foarte biue, rAspunse calugArul gi mai bucuros. _Pcstc cAteva ore pleacA magina noasira spre Frasinci .Lamtol tu l ne va duce pana i r r satul Muiereasca, iar deo.:19 mai mergem puf in pe jos gi a jungem lanr inAst i re.

.Mare e purtarea de grija a lui Dumnczeul _ mhgAndeam in s inea mea.- focmai cAnd diavolul mAimpingea spre deznadc;'de, Domnul l-a trimis pe ingeruisau care, prin gura parintelui Nifou, mi_a dit cu"rajulnecesar pcntru a pAqi mereu inainte.

_ lntr-adevar, peste cAteva ceasuri, uu mic camion ho_dorogit, condus de un frate de la FrAsinei, ne_a luat peamAndoi gi r-re-a dus pAnA la metocui din Muiereasca,unde qoferul cu metocarul au descarcat cAfiva saci decereale. CoborAnd din camion, i-am mulfumit frateluiqofer, mi-am luat valiza qi am pornit cu pirintele NifonMarinescu (aqa il chema pe caiugarul cire rnd inso{ea),pagind incet pe poteca ce ducea li mAnastirt_.a de caie seingrozeau toli cci ce auzeau de asprimca vielii salepustniceqti. .

CAnd am intrat pe defi leul pArAului ce purta acelaEinume ca gi satul, nu gtiam ce'sA admir mai intAi. Ceruigi pamAntul infaligau o frumuscle nemaiintAlnita panaacum. Parca nicaieri cerul nu era mai albastru, mailnaltgi mai curat ca aici; padurea de fag igi vapsise frunzeleintr-o plAcutd culoare arAmie, iar apa argintie qerpuiaprirrtre pietre qi stAnci, - intr-un joc de-luminl gi deumbre, - de unde se auzeau murmurul parAului qi

+()

t ir ipitul dragalaqei codobature care-qi balansa codiga peprrrrrcli ls. Iar ca o completare, de undeva de sus, cobora

l)iu'ci Lln har ceresc peste sufletul calatorului, umplAn-tlrr-l cic o mingAiere gi de o bucurie negraite qi aruncAnd

Parca dinauntru, ca printr-un reflector, un curcubeu decrr krri minunate peste toata natura inconjuritoare.

CurAnd insa, de pe acest pisc de frumuseli, talazurilezbuciumate din sufletul meu, ma scufundari din nou.I)in nou mi se inchideau ochii dinspre cele din afara

l)crltru a se deschide in fa{a haurilor dinlauntru. Maiufioram cAnd ma gAndeam ce incercari ma aqteptauacolcl sus.

- Parinte Nifon, mai e mult pAna la mindstire?- Nu mai e mult. Uite, mai avem o cotitura 9i apoi

urcdm spre schi t , md incuraja pArintele Ni fon,ducindu-mi valiza doldora de carti. In realitate, dinMuicreasca qi pAna la mAndstire erau mai bine de gaptekilometri.

DupA cotiturA se zdri, intr-adevdr, o cdsu{h 9i apoi incAu l1a. . .

- Aici e schitul?- Nu. Aici e moara m6nastirii, raspunse vesei pirin-

tclc Nifon.Era o moarA de aph, care tacanea infundat, iar lAngA

casufir era un cilugAr din FrAsinei care avea ascultareadc morar.

Ultimul urcuq era cel mai anevoios. Paqeam incet qigifAind. Dealul era pieptig. CAnd am trecut de ultimuldAmb, am zArit schitul unde cei doi calugAri, retragi prinaccstc- pustieta{i, au intemeiat o micu{a chil ie. Acum, sevc..lca numai bisericula, iar iAngA ea - cimitirul. insAdirrcolo de schit, printre brazi, se vedea manastirea ceanrarc, ctitoria SfAntului Calinic, care a aqezat lAngA troila

47

de la moarA piatra cu inscrip$a blestemului privitor la

femeile care ir indrizni si intre in mlndstirea Frdsinei'Dincolo de dimb,lmi potolii setea la cele doud ciq-

mele de unde, pe doud fevi lungi, curgea o api rece 9ilimpede. Pulin mai departe, dincolo de schit,la umbra

unoi nuci rotafi, mai eia un izvor despre care pdrintele

Nifon spunea ci e fdcdtor de minuni.Dupi weo cincizeci de paqi, mi pomenii in fata por-

lilor mari ale mdndstirii care stateau mereu deschise 9iparca spuneau: intrl cine wea, rtrmAne cine poate''

Uirdeva, in Pateric, se sPune c6, atunci cAnd un frate

nou vine la mtrnistire, doi ingeri il conduc, de-a dreaptaqi de'a stAnga lui, cu doua faclii aprinse, ardtAndu-i

calea. Dar de indati ce fratele a trecut dincolo de poarta

mtrndstirii, fdcliile se sting 9i ingerii dispar.

$i de bun6 seama: dupl ce am trecut de poart6, mi se

parea ce am intrat intr-un tunel intunecos' Biserica me-

nastirii gi ctadirile erau albe qi curate, dar mie mi se pdrea

ci biserica e o pugcirie, iar dadirile - negre 9i murdare'

Citeva luniintregi, de aciinainte, m-am chinuitintreaceste doul puteri care rePrezentau lumina 9i intu-

nericul sufletului.

11. VAMILE PUSTIEI

ParinteleNifon m-a condus maiintAila stdretie' Arhi-

mandritul Simeon Combei a deschis uqa zAmbitor 9ibinevoitor. Avea o infiliqare plini de bunatate qi de

blAndefe. I-am sirutat mdna qi i-am dat scrisoarea de

recomanda$e din partea lui Gala Galaction. Starepl a

primit scrisoarea gi a zis:

48

- il cunosc pe pirintele Gala Galaction. M-a intAlnit

in llucuregti, mi-a s6rutat barba gi mi-a zis: ,,Nu piere

saminta noashdl"Apoi m-a cinstit cu un pAhArel de luicA. Cu hotArArea

pc carc o luasem in Bucureqti voiam sA-l refuz. Dar, ca

sa rr-o fac pe fariseul, l-am baut. A fost ultimul piharel,

circi timp de qapte ani n-am mai gustat nici un fel de

biuturi spirtoasd.Cobordnd de la starefie spre trapezd

tclc Victor.am deverrit fra-

Degi era ora cinci dupd-mash, totuqi bucdtarul -

parirrtele Neofit - deschise bucatdria gi ne servi pe

amindoi cu o foarte gustoasi ciorba de zatzavat gi cu o

delicioash mAncare scAzuta de morcovi. Intrasem, de aci

inainte, intr-o adevArata noapte intunecoasd, lipsith de

Iumina dumnezeiasca gi de aiutorul omenesc. Nu

aveam nici un prieten, nici un duhovnic care sa ma

ir-rfeleagd. Ma aruncasem cu capul in jos in abisul divin,

fara sa qtiu daca voi fi prins in bra[e de Domnul Iisus

sau ma voi prabugi zdrobi t . Auzisem de vamile

vazduhului, dar chinurile lduntrice, prin care am trecut

in primele luni in pustietatea Frasineiului, neaParat tre-

buie sh fie asemanAtoare cu vimile vhzduhului prin care

trece sufletul indata dupa moarte.Nici parintele stare!, nici ceilal[i calugAri nu credeau

ci voi rimAne in mAnistire. $i de aceea, ca oricdrui

musafir, mi-au dat o cameri ir-r arhondaric. in toati

clddirea, rece gi pustie, nu mai locuia nimcni. Dintr-o

datd, o mAhuire sfAgietoare imi cuprinse sufletul. Mi se

pdrea cd tofi demonii din iad au tabarat asuPra mea

intr-un rdzboi nev6zut. Iar in accste momente atAt de

grele m-au parasit gi starelul qi calugarii.

49

- Asta nu sta la noi, ziceau ei. _ invafafi i nu ramAnin manAstire. A fost la r.roi un invalator qi aplecat. O siplece gi asta. . .

,. Sl]rq.lt gi parAsit, mai citeam, mai scriam, mai icqearn

atarA, iramAntat de groaznica durere sufletcasc;i ce macuprinsese. UrAtul, dezolarca, deznadejdea qi plictiscaiaimi sfAgiau inima aga cum o haita c1e. cAini sfiqie un hoit.Nu mai qtiam ce sa fac.

- Ca nd s-arr aprins lampile, vcni la mine p;irintele Nj_

tol' l cu o carticica de rugaciutri. Mi_a aratat rugaciunilcde dimineafa 9i de seara, Acatistul MAntuitirului giParaclisul Maicii Domnului, apoi pleca. pentru primaoara in viafa puncam mina pc-o aitfel de carticica. Eraedl l la mol]ai iu l t r i Gamal i i l pavaloiu de la manast i reaNearn{u.

Rugaciunile mi se pareau prea lungi. Totugi, rruavealn incotro. Parcir o putcre nevazuta ma facea sa_miplcc genulchii gi sa-mi i i tesc rugacir.rnile cle sear.i. L)ar,Iucru ciudat, ca la comanda, o dita cu prima rugAciune,izbucnira lacrimiie care

-cLrrgealu gi sc rostogo"leau pe

obraz in zgudrritoare hohotidc pians. Oare"de ce E.{g_nesc gheizerele din maruntaic le pamAntului? i l l icumva gi acolo se pc.trcc slrAmtorari iumplite, piine dezbucium?

Aveam imprcsia cA altcineva sc rlrga inauntru cususpine negrAite. Cineva dinauntru ciirca gi impioraajr,rtortrl Domuului I isus, al Maicii Domnului, al sfAntu_iui lngcr Pazitor. $i intr-adevir, ajutorul venea fhraintirziere. Caci indaia dupA rugacii lr.r i le stropite cu la_crimi, care nu mi se mai pareau atAt de iurrgi, masir:rfeanr llesplls dc. uqurat. lnainte de a ingenui"rchca,sufletul mi-cra ca un pamAnt ars qi crapat d"e seceta, caun vazduh uscat de arqila unui soar" . logo.itor. Dardupa rugaciune, md simtSlm ca dr.rpa o l ioaie binc_

5U

l,i, ;r l()i i l '( ' , cu aer racoros, fara praf qi fara zApugealA, cur rr rPrl v1'5gl de pasdrele, cu cer senin, ce se oglindea il 'rr , r r r , r t l t ' pc f runzele gi f lor i le invesel i te. Uqurat q irrr,rrrl i i iat, md culcam linigtit. Dar cAnd ma fezeam,lrr|t i1 111."0"a din nou. Mai irrtdi mi tulburau viselerrr , r t t ' t l in t impul nop{ i i . imi veneau in v is tocmai ceea cerrr,rnr mai mult: beqia qi desfrAnarea. Ma pomeneam iat lr<'lrrri, la baluri, ma imbatam, pAcituiam cu femeile'l rn i parea rhu, in v is. Dar cAnd mA trezeam, i iurrrl lumeam lui Dumnezeu ca n-a fost decAt vis. Mailnl)rAcam qi ma pregateam pentru Utrenie, care se fdcealir rniczul nopfii. Toaca gi clopotele scoteau - aqa mi se

l)irrca - niqte sunete sinistre gi lugubre. iar cAnd cobo-r;rrn trcptele arhondaricului, biserica ce-mi statea in fa{Anlercu mi se pArea o temniga intunecoasd. Nici nu-mivt'rrca sd intru indur-rtru. Dar, ca in toate acliunile mcle,n1a fortam pe mine insumi, ma constrangeam cu ultimat'ncrgie, dAndu-mi seama ca aceasta senzatie necllrat.l $irrr.agra nu venea dccAt de la acela caruia i i declarasemrnzboi. $i apoi, mai presimleam ca, odatA Ei odatA, voiic'5i la l iman, la luminiq...

'l'otugi, in ciuda aspectului din afara, bisericula eratarc frumoasd iniuntru. Peste tot pAlpAiau candele mici,carc raspAndeau o lumina liniqtita qi blAnda. Figurile dinicoane pareau vii qi, mai aies, pAreau cA mA indeamnd larabrlarc gi smercnie, spunAndu-mi cir ei, sfinfii, au rAb-clat dc mii de ori. mai mult gi s-au smerit infinit mai mult.I)ar mai mult decAt toli sfinli i mA mAngAia Domnullisus, arAtAndu-mi cununa de spini, ranele, suferin{aiugrozitoare prin care a trecut.

In prima noapte, in noaptea aceea de neuitat, Ia strallast' citcau tropare in cinstea SfAntului Chiriac sihastrull.a strana dreapta citea pirrintele stare! care cu vocea luiplacuta gi cu barba mare, alba, umplea bisenca.

3t

Slujba m-a intdrit mult. Dar nu trecu multA vreme ginorul negru se l6sa din nou peste toata fiinla mea. DupaUtrenie, am mai dormit vreo dou5 ore, dar am visat nigteobscenitAfi pe care niciodati nu le-am facut gi pe care nule pot agterne pe hArtie.

Daci puterea intunericului md rizboia noaptea cuvise urAte, in schimbziua mi ataca cu stoluri de gAndurinegre.

il intrebam pe pirintele Nifon daci pArintele stare{md primegte sau nu in mdndstire, dar spre marea meadurere sfinlia sa nu-mi dadea nici un raspuns poziiiv.Imi raspundea mereu: ba ci n-a avut timp, ba ca nu I-agdsit acasi, dar adevdrul era ci parintele stare! credeacd nu voi putea birui greutalile vielii monahale qi md voiintoarce la Bucuregti de unde am venit. $i cu acest gdndm-a linut incordat o saptdmAnd intreagd.

in acest interval de timp, diavolul a scos din neagralui tolbd cea mai inveninata sAgeatS: gAndul sinuciderii.Fiindcd nu mai puteam merge inainte, iar inapoi nuvoiam sa ma intorc, imi apdrea in minte imaginea unuiom - poate chiar propria mea imagine - spAnzuratundeva in phdure, cu limba scoasa afard. Ceea ce insdmi relinea de la acest pas disperai era simteala pe careag fi provocat-o in sufletele celor ce ma urmau in luptape care am inceput-o. To{i colegii, prietenii gi chiarprofesorii ar fi zis ci este cu neputinld sa te birui pe tineinsuli, cd idealul evanghelic nu se p-oate implini qi ch aredreptate Cezar Petrescu in,,Plecat fdra adresa" . In acestcaz, prin mine s-ar fi hulit numele lui Dumnezeu. Deabia mai tdrziu mi-am dat seama ca ceea ce trebuia sdmd retind, in primul rAnd, de la acest gest disperat, eradesparlirea de Hristos, era iadul cel veqnic Ai infricoqat.Dar pe atunci incd nu cunogteam toate tainele credinleicreqtine'

a2

Parintele Nifon, vesel qi comunicativ, a mai venit cu

o carte intitulata,,MAntuirea pircatoqilor" ' Am primit-o

cu mAndria gi cu disprelul teologului cdrturar care a

vcnit la mandstire sd invele germana, sa citeascd

franluzeqte, iar in romAneqte - numai carli de teologie

savanti qi de filozofie cregtind. Cdnd insa am deschis

cartea qi lm citit primul capitol, am vazut,ca cele scrise

rAspund unei miri necesitafi lAuntrice' Mi se parea cd

am'descoperit pAinea de care eram fl imAnd qi ap1$9

.u." ".utt^it-,setit.

Mai tlrziu, cAnd mi-au cizut in mAini

Vie[ile Sfinflor, Patericul, Prologul, -scrierile

Sfintilor

Paringi, am iepadat car[ile nemleqti r;i fran{uzeqti, cdci in

carlite simple de la mindstire am gasit miezrllPe.care

nu mi-l daduse nimeni, nici la Seminar, nici la Facultate'

$i chiar daci mi le-ar fi dat poate ca era inci prea de

iimpuriu, pentru cd pe atunci inci nu mi se treziserir

aceasta foame qi sete.Dupd cdteva ore de lectura, inainte de a se insera, md

aflam^din nou intr-o mare strAmtorare. Sufletul meu,

presat din toate pErrfile, nazuia in mod firesc spre cele

in rut. in mod automat am deschis carticica de ruga-

ciuni, am g5sit Paraclisul Maicii Domnului, am cdzut in

eenunchi!i, ca la lovitura de toiag aplicata de Moise

stancii din pustie, de la primele rugaciuni au izbucnit

Eiroaiele deiacrimi. PlAngeam in hohote ca un copil, plin

de durere gi de primejdii, in faga mamei sale' Adaugam

gi cuvinte proprii princare o rugam pe Maica Domnului

ia aiba mlla de mine gi sa nlt ma lase pradd ghearelor

demonice. $i ca printr-un farmec divin, norii grei din

nou se risipeau, Cerul se insenina, soarele slobozea raze

blinde, florile zAmbeau mai fragede, iar pirsarelele cdn-

tau mai vioaie. incA o data m-am convins ci puterea

rugf,ciunii este extraordinara. E ca qi cum ai veni in

lcgltura cu uzina Duhului SfAnt de uncle, printr-un

cablu ncvazut, ti se transmite luminA, cAldurA, putere.CAnd mi-am dat seama de acest lucru, am inceput sAcitesc regulat rughciunile de dimineata, care nu mi semai pareau lungi qi multe, apoi Acatistul MAntuitorului,iar spre seari Paraclisul Maicii Domnului pi, inainte deculcare, rugAciunile

-celor ce merg spre sornn" . Noap-

tea eram nelipsit de la Utrenie. MA forgam sa intru inbiserici, aga cum te for[ezi sA inghifi un medicamentamar. DupA Utrenie, ma sim[eam linigtit, u$urat, incura-jat gi impAcat cu mine insumi.

- Dar, dupa ce m-am culcat, diavolui imi pregatise o

alta ispita. Mai intAi, am visat c?r vine llecuralul la mine.De frica, m-am Lrezit. Era intuneric beznA, iar in arhon-daric nu era nimeni. Uqa de afarA era incuiata. ir-rsa la unmoment dat, am auzit - in stare treazd - o puternicaiovitura in clanla ugii mele. PArea cA cineva vrea si irrtrein camera mea. Cuprins de spaima, m-am ghemuit cufafa la perete, cu genunchii la gura. Credeam cd cinevavine sir ma omoare. Dar n-a venit nimeiri. Nu s-au auzitnici paqi pe saia, nici uga de-afarA.

Diminea!a, dupa ce imi fAceam rugdciunile in camerd,mA duceam la Liturghie. DupA Liturghie m6 lua eco-nomul la lucru. La muncd, ma sim{eam parcd mai uguratsufleteEte. La amiazd,, suna toaca pentru masd, iar latrapez6, ocupam locul rezervat noilor incepAtori. CAtdura masa, un calugdr citea din Vielile Sfingilor, iarceilalli mancau in tdcere. Parintele stare!, cAnd vedea canu mai am pAine, ii dadea trapezaruiui o bucata de pAinedin propria sa por{ie gi-i spunea in goaptA sa mi-o deamle.

Dupd-masd gi dupa ora de repaus, cAlugarii ieqeauiarAsi ia lucru. Apoi sunau clopotele pentru Vccernie, iarpe inserate iaraqi coborau perdelele negre peste sufletulmeu. Scaparea gi refugiul nu le gaseam decAt Ia Maica

( l

| )orrrrrului. PAna la mAnAstire, md uitam de sus Ia Maica| )orrrrrului. in mAndria mea, o socoteam o femeie... ,, i tr-, rrlt;r" gi simpla. Dar acum imi era mai muit decit onr,rnri l. I)aca mi-ar f i spus cineva, in timpul cAt citeaml',rr. ircl isul, cAnd plAngeam ingenuucheat qi zdrobit: ,, in-lo,rrcc capul gi vezi cA Maica Domnului e Ia spa-telc taiur,r tc mAirgAie cu mAnu[a ei sfAnta", eu n-aq fi ir-rtorsr',rpul, pentru cd o simleam cr.r toatd fi in{a mea, i i,;rrir(t:am prezenta a$a cum simli prezenla focuiui caretr . t logoregte gi te lumincazA.

liugaciunea cu efectele ei pe care Ie simleam pe deplincr';r irrtr-adevar priza prin care velleam in contact currzina Duhului SfAnt. Caldura venitA de sus imi topeag,hca{a inimii mele impietrite, Iumina ii punea pe fugapc liliecii qi qerpii demonici, iar puterea divinA imi in-i,trca parfile slabe ale sufietului meu ca sd nu cad inrlcznirdejde, ca sd pot lupta mai departe cu ispitele qi sain.r intcz pe calea mAntuir i i .

Cirrd nu ma rugam, sim(eam cum se aduna din nounorii negri qi intunecoqi, incarcafi de toate n-riasmeletrlcutului meu, iar cAnd, presat de greutatea acestornori, cideam in genunchi gi incepeam sA mir rog, mi se

l)irL'a ca aceqti nori se sparg 9i, o datA cu lacrimile, seicrr.ge toatd murdaria din inima mea. Alteori mi sepirrc'a ca mi inec, mA asfixiez, iar rugaciunea ma ridicAiaragi la suprafaga ca s6-mi umplu plamAnii cu aer curat'

intr-o asemenea stare de shrman naufragiat, aga{at deo t pavir, m-a {inut pdrintele staret o saptamAn5 intreagailrri nici un rAspuns. Sfinlia sa credea, probabil, ch euunrlaresc, ca gi invafatorul, avansAri in gradele mona-lrir lc $i salari i. Dar cdnd a vdzut cA n-am de gAnd sa plec

li ('a rnA incapAlAnez sA ramAn pe loc, in prima duminici,t ltrpa Vc'cernie, cAnd iegisem din bisericir Ei ma apropi-;rs(.n1 sa-i sarut mAna, m-a oprit qi mi-a zis:

- Iart6-md ca nu ti-am dat nici un rispuns pAna acum.Am fost ocupat. Cum te impaci la noi? Vrei sd rdmAi laFrasinei?

- Da, prea cuvioase.- Bine, atunci sa-!i ddm o chilie qi ceva de lucru la

atelier.in sfArgit, scapasem de nesiguranla care mi chinuia.

Acum cel pulin gtiam cd sunt primit in mdndstire qi canu voi fi trimis inapoi de unde am venit.

12. SE INSNNNIE AZA

La atelier, la les6torie unde am fost repartizat, lucruls-a inceput mai tArziu, cdnd s-a lasat frigul. PAnd atuncilucrasem, impreund cu alli frali, la skAnsul recoltelor.Scoteam cartofii cu sapa, adunam fasolea qi - in timpullucrului - parcd md mai lasau gAndurile. Sim{eam omulfumire, o mdngAiere, mai ales cAnd, dupi incetarealucrului, intraminbiserica unde md inchinam la icoane,gustam din aghiazmi gi anaford, apoi mA duceam latrapezd.

Degi munceam impreuna cu alli calugiri gi fra{i, qi cutoate cd ei vorbeau zgomotos qi rAdeau, eu nu puteamnici si vorbesc, nici sd rAd. CAnd eram intrebat, rdspun-deam in aqa fel incAt sa nu md mai intrebe a doua oard.VazAndu-md astfel, fralii gi calugarii m-au ldsat in pace.Iar eu md retrageam la o oarecare distanJa qi ma luptampe viala gi pe moarte cu mine insumi. Imi inchipuiamc6-mi satisfac serviciul militar. ,,Aga cum colegul meuVictor Popescu, imi ziceam - rabda la regiment, tot aqatrebuie sd rabd qi eu trei ani de zile" .

Spre seari, cdnd inceta lucrul, alergam spre chilie cacerbul cdtre izvoarele apelor ca sa citesc Paraclisul Mai-

)o

t'ii Domnului. De indata ce ingeuuncheam, incepeam

si-mi vars focul inimii 9i sa plAng'

,,Norii scdrbelor au acoperit pe ticalosul meu suflet 9i

pc'inima mea qi intunecar:e imf fac mie FecioarS"'"

,,inconjuratu-m-au valurile vielii ca albinele pe fagu,r'

Fclioara gi, cuprinzdnd pe inima mea, o ranesc cu sa-

g,c[ile scArbelor'.."

,,MAngAiere intru necazuri te gtiu"' Nimenea dintre

cei ce ale"arga la tine nu este ruqinat"'"

$iintr-adevar, n-am fost niciodath ruqinatin nddejdea

mca. Mangaierea, pacea, bucuria - pentru untimp scurt

deocamda-td - erau rdsplata rugaciunilor mele'

NeavAnd nici duhovnic, nici prieten, am simlit ne-

voia, chiar din prima zi sh-mi scriu gAndurile Ei sim-

iat i"i"f" intr-u'n caiet. $i ce mare uqurare c5patam-!

i;;;;t";; ""

fel de spovedanie in fala duhovnicului' Md

simteam usurat ca un om ce-qi vomitd otrava din sto-

*o.. Iot crrtimpul, in acelaqi jurnal, incepeam sa notez

ideile frumoase ce-mi *'e.teh.t mai ales li biserica qi la

*.rr ',.a.ProblemelenerezolvatelaFacultate,intrebarilecare altidati rdmAneau fara raspuns, acum se rezolvau

printr-o neprevazuta strafulgerare de lumirrh' Ca sA

l"-*i uit iceste gAnduri frtimoase, purtam in buzu-

naragul de la piept"un creion qi obucata de hartle' 9i cAnd

imi venea ideea, puneam hArtia pe coada sapei gi-mi

notam eAndul. Tof aEa procedam, mai tArziu' Ei la atelier'

Fi.i"t"i" Varahil, .o.e e.a Eeful atelierului' imi zicea

rizind:

- Ai mai Prins ceva, frate Victore?

intr-adevir, am prins multe comori de gAndir" Ci 9!simtire pe care le ieciteam cu mult folos qi cu multa

;i;.';t;.'S" aflau aici adevdrate sclipiri de har' adunate

Li ae zi.Notam pdna 9i visele de noapte'

ct

_ Dar iata ca aj t r torul Domnultr i l isus gi mi la Maici i

uoml ' tu lur , pc care lc ccrcam irr f iecarc dimincafa giseara, n-au intArziat sh vina. Cam peste ,loua sal treiluui,. am simfit cl ugurare considerabilA. Negura se im_pragtia vazind cu ochii. Biserica uu mi se riai parea opugcar ie. GAndul s inucider i i d isparuse demult . Ma

3:::. l l :r]_9."g la Urrcrric, in f iece rniez cte ,lonpt.,.

l-aourea dcsf runzlta, agterlruta cu un,,covor de arama,, ,-. stropit adesea de lacrimile mele pline de amAreiciunegi durere - acum nu mi se parea trisia qi pustie. Calugariiqi frafi i, care se aflau pc o treapta morala mult 'mair id icata dccAt in cclelal tc manast i r i , pareau mai apro_piafi gi mai simpatici. pAna gi nrArrcaiea era parca maigustoasA decAt la mama acasa.

Inainte de a-mi da o chil ie aparte, parintcle stare! m_ada.tca uccnic Ia par i r r tc le loanichic Andone. Aic i aveamcaidura. I,arintele Ioanichie tlu era aspru, dar eu nu mAsimfeam la iargul

"r"y 4! fi vrut sa fil singur_singurel,

:i_:i T. pot ruga, sa plAngin voie si ncitingheiit denrmcnr qr sA crtcsc irr tAcere. Totugi, cAutam sifiu mui_{umit gi aqa.

Fiindca dimir-reafa nu gustarn niciorlata nrmic, min_carca la prarrz mi sc pircl deoscbit dc gustorsa. l\, lAn_cArl ' l cu mtrl ia plRccre clin bucatclc scrvilc Ia trapcza.

^ .lntr-o zi, dupa ce am mAncat, parintcle Ioanichie maintreabd:

- Ti-a plAcut mAncarea de astazi?

S,.:1rnd ca gi parinteh-ri loanichic i-au placui bu_

catele, r-am raspul.ls:- De buna seima, parintele Neofit s-a intrecut pe stne .- Cum? Ji-a placut mAncarea?- Mai mult ca oricAnd.

.- Mare dar Ei-a dat Dumnezcu! exclama pirintelemirat.

- Dar de ce ziccli aqa?

- Da n-ai b.1gat cle sealna ca mincarca era stricatA?

- Delocl- Eu numai cAt am Sustat-o,9i am Ei lasat-o '

O fi fost ori u-o fi fost la mine url dar dc la Dumuczc'u'

asta n-o qtiu. Dar ceea ce qtitt cste ca piir intcle Ioarrichie

nrinca intre mese, iar inainte de a mcrgc Ia trapeza maipunea ttn ,,agtertlttt" in stomacul lui pe carc i l socotea

i , . , lnarr . $ i atunci cra f i rcsc sa utr- i p laca mancarca 9i sa

sin-rta cA bucatele sr,rnt alteratc. In plus, f i ind mercu cu

stomacul incircat, nu-qi putca face canonul r; i pravila

tlccit gezAnd pe un taburet, rigiind qi scuipAnd pc

prodele.Duminica dupa-masii imi lttam Biblia la sub{ioara Ei

ma afundam departe in padurc ca sa pot cit i qi cAnta,

inal[Andu-rni asffcl sufletul la Dttmnczcu, intr-o l iniqte

ttcsivArgita. CAnd ispraveam cle cit it, ascultam ciripitul

pasarelelor, murmuiul izvoarclor 9i- clipocitul pirAia-qclor. Urmaream ctl privirea cintezelc zglobii, care si-

rcau sprintene din ram itt ram, iar uneori cite o veveri!A,

carc sc oprea gi mi Privea mirata.

CAnd caldura era mai mare, imi scoteam bocancii dinpicioare, i i legam unul de altul cu Eiretttri le, i i aqezam

It, ' u*n. Ei, -descul1, pa$cam prin apa. racclritoare a

pariiaqului pAna ajungcanl slls de. tot, la izvtlrtt l care

[aqt-tca din stinch ca dintr-o gaura dc Qoarece'Padurea ma atragea qi toamna qi iarna' Frunzelc ru-

girritc qi ramurilc pline dc chiciurA iEi aveatt frumuseli le

iirr. ContemplAndu-le, mintea se urca sus 9i pacea co-

lxrra iu suflet.Cand ir-rtri in sfera de influenfa a lui Dumnezeu, nimic

ruu cste intAmplator. $i daca nu ai povaluitor, I isus i l i

t 'stc Ei duhovnic, gi tata, gi mama, qi frate.

5958

Nu o simpla intAmplare l-a fdcut pe pdrintele Nifonsd-mi aducd - pe lAnga carticica de rugAciuni - gi,,MAn-tuirea pacAtogilor" . E prima carte pe care am citit-o inm6ndstire, dar e gi prima piatrA pe care am agezat-o iatemelia omului nou. Cu acest prilej, mi-am dat repedeseama cd aceste chrfi batrAneqti, unele scrise cu slovechirilice, vechi, prAfuite, mAncate de cari, imi dadeauadevArata hrana sufleteascd pe care in zadar o cAutamin cArfile ce le studiasem la qcoali. Acolo mi se dadeaunumai titlurile in greceqte, latineqte sau nemteqte, pecAti vreme aici gdseam sAmburele tuturor invdfdturilorlasate de Sfinlii Parin{i. Smerindu-mi mintea cea trufagA,n-am mai citiidecat bAtranegtile chrli pline de Duh Sfdnt.in pustie, Israel era povaguii ziua dL un stAlp de nor, iarnoaptea de un stAlp de foc; in pustietatea lduntrica, eueram povdluit ziua prir-r inspirafii sfinte, iar noaptea prinnigte vise foarte semnificative. Pdrea czi ir.r adAncul inimiimele se dezgropase un aparat de recep[ie care prindea- atAt ziua cAt qi noaptea - tot ce ii trimitea Duhul SfAntpe calea ceregtilor unde.

Tot in car{ile vechi ale minastirii am aflat cd viselesunt de trei feluri.

Unele care ne vin de la firea noastrd trupeasca qi decare se ocupa psihologia. Dacd, de exemplu, te culciflAmAnd visezi ca mdnAnci gi daca te dezvelegti ia pi-cioare visezi cd treci printr-o apa rece.

Altele care ne vin de la diavolul, de Ia duhul cel vicleangi rAu, care urmdregte, prin vise murdare gi ingeldtoare, sdne arunce in prApastia mAndriei, deznadejdii, desfrAnarii,bcfiei sau in diferite rAtacui in ale aedin{ei.

in sfArqii, cele care ne vin de la Dumnezeu qi care neindeamna la smerenie, la pocdin!6, la o via{i curatd,sfAntd, fara rataciri de ia dreapta credinfa. $i tocmai

6A

aceste vise m-au povifuit ori de cAte ori aveam nevole

de vreun sfat bun 9i sanitos'

13. STALP DE NOR, STALP DE FOC

inca de pe bancile qcolii imi puneam intrebarea: de ce

.,oi" ot*i"zeu a alei o planeti atAt de micd - PAmAntul

- unde sh-l creeze pe primul om qi, mai tArziu' si-L

trimitd pe Fiul Sau ca ti-l mat-ttttiosca pe Adam cu to[i

".*uiii lui? Sunt doar atAtea lumi, atAtea planete mai

*"iii"JipamAntul qi, totuqi, Atotputernicul n-a ales

,'ri.i rrnu din ele pentru a shdi acolo?aradisul primilor

oameni.

,,StAlpul de nor" al inspiraliei din stare de veghe mi-a

dat urmirtoarea exPlica[ie.Toamna tdrziu, cdnd vremea se rdcise simlitor' am

fost trimis impreuni cu algi frali la lucru in poiana Seci'

.itrruta la o distanga de vreo 3-4 km de mdndstire'P9 YlJ"uii"uft. Ziua erilinigtitd, clara, cu o puternica vizibili-

;i;. D; jur imprejur dbmina o maiestuoasd coroand de

munti irnpaddriti iar jos, in vale, Frirsineiul se vedea

;;;i.; ;'t;.ati" a" .oitil. Biserica, clopotni[a' corpurile

;;;; pir"un nigte mici cutiule de chibrituri' Muntii

uriaqi, pb .u.u creqteau nigte fagi inalli qi groqi' inconju-

.o.r ,i idaposteau mdndsiireala Pe un micu{ cuib de

;#;.'a;;ceqti cologi neinsufleli[i s-ar mai putea ada-

l*o, - mi gAndeam - ca nigte giganli insuflefifi' turme

;:;"-;ii:Je brontozauri . ' $iiu"toate acestea' in ciuda

tuturor aiestor uriaqi insufl"[igi qi neinsuflelili' SfAntul

i;li;i;,;; "xemplu,

care - iniompara!ie cu aceqti coloqi- cra mai mic decat o furnica, este in fala lui Dumnezeu

qi a oamenilor mai mare decAt to{i giganlii, d9c1t toti

coloqii insuflelifi sau neinsufle[i{i din jurul lui' StAnd Ei

67

rugandu-se intr-o chil ioari minuscula, SfAntul Caliniceste totuqi infinit mai mare qi mai insemnat decAt tot ce_linconjoarA. De ce? Pentru ca in sufietul unui om sfAnt sesalaqluiegte gi acfioneaza Duhul lui Dumr-rezeu, chit cael .e un fir de praf in comparafie cu namilele din jurullui. Tot astfel este gi cu planeta r-roastrA. pamAntul nos-tru, care este aga de mic in comparalie cu planetele dinrestul universului, este totugi infinit mai mare gi maiins-emnat decAt uriagul Jupiter sau Saturn pentru cA, inpofida imensitafii qi marimii lor, Duhul lui Dumnezeua binevoit sd-gi aleaga salaqul pe micuful pdmAnt, undesa creeze oameni cu rafiulte, voinla Ei sentiment, sisAdeascd Raiul gi - prin Domnul I isus - sa-l creeze dinnou pe Adam cel cazut. Iar ceilalqi sori, celelalte planc,tesa-i serveasca de luminatori ziua gi noaptea, sa despartAziua de noapte qi sa fie semne aie anotimpuriloi, alezilelor gi ale anilor, dupa cum spune SfAnta Carte. Saimpodobeasci cerul, iar bolta cereasci, plinA de stelemirrunate, sa-i ridicc cu mintca la Dumrrc2eu rru numaipe pfinfi, ci gi pe fllozofi.

, In c.e priveqte,,stAlpul de foc" , adicd visele de noapte,

ele mi-au servit drept indicatoare. Ori de cAte ori maaflam la vreo grea rAspAntie fara r-rici un duhovr-ric sauprieten, care sd-mi dea un sfat dupa Dumnezeu, veneavisul care imi ardta caiea, spunAndu-mi: ,,apuc-o pe aici!Asta-i poteca cea mai sigurd."

Ag.l, g.e exemplu, dupa ce am citit ,,MAntuirea pa-cAtogilor" , dupA ce am vAzut ca intr-o oglinda tot praca-tul, toata patima gi tot gunoiul din sufletul meu, piimulmeu gAnci a fost sA mA spovedesc. irrtrucAt insa l jFacul-tate ma certasem cu colegr"rl meu Mircea Diaconescu, eui-am scris o carte poqtala in care il rugam sa ma ierte,intenfionAnd ca, numai dupa ce voi primi raspunsul cuiertarea, sa ma spovedesc.-Dar Dumnezeu $tia ca ras-

6./

pLrnsul nu-mi va vcui niciodata qi - ca sa ntl ma lasc' cu

lasa nemiturata Ei neingrij i t i - mi-a trirnis urmitoareaindrumare aritAndu-mi ce trcbuie sh fac.

in vedenia visului de uoapte, se facea ca ett patrclnamun bal. Era mttzica, crau baic[i qi fete, panglici colorate

pe sus, rumeguq pe jos - ca Ia toate baluri ie. lvl i miram

in vis cum de tocmai cu Patroncz bah'rl qi cttm cie arc loc

balul in biserica m.lnastiri i . N4-am uitat la ccasr-rl de

perete: cra trecut de miezul nopli i. Publicul irrccpea sa

ie retrag.1, iar in urrnA ramanea o mAre nrurclarie'

Atunci, eu am desprins o scal'lLltlrica clirl strana 9i am

inceput si impine rumeguqul Ei gunoir-rl cl inspre altar

spre uga. Dar cAnd am aiuns in dreptr'r l icoauci Maicii

domnului i l vad pc N{ircea Diacotrescu, intinz"indu-mimana cu fala vesela. De indath ce l-am vazut, mi-am dus

mina la buzunarttl hainei (ulide sc afla cartca poqtala)

ca sA-i inmAnez scrisoarL.a prin care ccream iertare. Dar

cAnd am vizut ci Mircea imi zAmbeqtc atAt de birrcvoitorqi-mi intinde mAna in scmu de impacarc, mi-aln zis ca

nu mai e uevoic sA-i dau scrisoarea.M-am deqteptat ctt convingerea ca visul c trimis dc

Dumnezeu. Sfinti i Parinli uc inva[a ch vinul gi o{ctul nu

sc deosebesc la culoare, ciar ccca cc nu izbutcqte sa faca

vcderea, o face gustul carc arat;i i tr mod sigur care cste

vinul qi care este o[etul. Exista Lll l Sttst duhovuiccsc carc

i(i arata prccis care vis e de Ia Dttmuezc'u qi carc c' cic la

cliavoluf sau de la fire. Unii dintre Sfin[i i Parirrl i rte

iuva(a sa nu cre'dem in vise. $i bilrc fac. Caci ccl cc utt

;;t ic sa aleaga cir-rpercile se poate otravi' Dar trcbuic sa

rccunoaqtem ca sttut mulqi clamcui cluhovuiceqti carc

qtitr sa aicagA viscle trimise cle Dutnuczeu din puzderiatlc visc care vin dc la firc qi de la diavolul, aqa cum nrul(i

f. irarri Etiu sa alcaga citrpc'rcilc corncstibile dintre cclcotlavitoare. Atrtorul Biblici a facr'rt rnai biuc: a scris

deschis ca sunt foarte multe vise trimise de Dumnezeuspre mhntuirea oamenilor. La fel este scris gi in Vie{ileSfinlilor gi in Pateric.

- _ StapAnit de puterea qi semnificalia visului, precumNabucodonosor cAndva, am cAutat un talmaci in per-soana phrintelui Ioanichie. Dar bietul Ioanichie erade-parte de Danii l proorocul. N-a qtiut si-mi dea unrdspuns. Atunci, la ceasul Vecerniei, m-am rugat luiDumnezeu astfel: ,,Doamne, Tu mi-ai trimis visul, Tu samil tAlcuiegti!" $i iatd cd - la aceeaqi Vecernie - parcimi-a luminat cineva mintea gi mi-a aratat ca balul pe careil patronam in bisericd era tot trecutul meu, intreg omulmeu cel vechi cu care am intrat in mindstire, iai mur-daria, gunoiul gi rumegugul erau pdcatele mele nespo-vedite. Agadar, eu eram numai cr- trupul in mdnastire,iar cu sufletul mai petreceam inci in lume. ScAnduricape care o luasem din strana era hotarArea de a mdspovedi gi de a-mi curali templul sufletului de murdariapdcatelor. $i daca eu ii iert din toata inima pe Mircea giii cer iertare prin scrisoare, inseamnd ca nu mai estenevoie sA agtept rdspunsul, care - chiar daci nu maivine - nu mai este o piedici in calea mdrturisirii. Cdcimai tArziu am aflat ci Mircea se mutase din satul lui capreot in alta parohie.

Tot in aceeagi zi, la Vecernie, i-am spus preotului derAnd, p6rintelui Calist, ca vreau sa ma spovedesc. El insami-a raspuns cd ar fi mai bine sa-l aqlept pe parintelestare{ care era plecat la Rdmnicu VAlcea.

...$i iata de ce, ori de cdte ori citeam Acatistul SfAntu-lui AcoperdmAnt al Maicii Domnului meditam la cuvin-tele:

- ,,Bucurd-te, stAlp de nor, care ne acoperi pe noi cre-dincioqii, ferindu-ne de toate ispitele 91 deimintelelelumii;"

o+

,,Bucuri-te, stAlp de foc, care ne ardli noua tuturorcalea mdntuirii, chiar gi in mijlocul intunecimii paca-telor."

14. $ERPrrintre timp, ieromonahul Pahomie Predeqel mi-a po-

vestit urmltoarea intAmplare:Un frate, cu numele $tefan, venise cu un sincer dor

de mAntuire la mandstire. Dar din anumite pricini, pecare el nu le cunogtea, nu putea sta deloc in Frdsinei. Seintorcea mereu in lume. Apoi venea din nou la md-nAstire. Stareful Porfirie il primea mereu cu aceeaqidragoste pe care i-o ardtase de prima data.

Plecdnd gi intorcAndu-se astfel de mai multe ori,irrtr-o bund zi fratele $tefan il intreba - plin de rugine qicu mustrarea de cuget - pe staretul Porfirie:

- Prea cuvioase, de cAte ori o sa ma mai primi{i?- Frate $tefane, de o suti de ori daca ai sa pleci, eu de

o suta de ori am sd te primesc.- Prea cuvioase, se mira fratele $tefan - dar care sd

fic cauza? De ce nu pot sta eu in mindstire? Cum se faceca diavolul md scoate mereu in lume?

* Fii cu luare aminte la ceea ce ili spun, ii zise starelulcu bunitate - timp de trei zile te scutesc de orice ascul-tarc. Nu te pun la nici o treabd. Ia-!i o bucata de hArtieqi un creion, plimba-te toat6 ziua prin padure, adu-fiamirrte de toate pdcatele pe care le-ai fAcut din copilarie;i noteazA-le, chiar qi pe cele mai mici. Apoi sa vii sa tespovcdegti la mine.

I;ratelc $tefan a facut intocmai. A scris pe hdrtie toate

l)n('atL'le pentru care il mustra congtiinla gi, peste treizilt ' , a venit la pArintele staret Si s-a spovedit. Iar dupi

bJ

ce Si-a marturisit toatc picatele sub epitrahil n-a maiplecat niciodata din rnanastire. imbatrinise, iar eu, po-vestea parintele Pahomic - crAm pe atunci frate.

- Uita-te Ia mine, imi zise fostul frate $tcfan, apu-cindu-se cu nrAna de barba-i alba - mi-a albit barbi si.de atunci, n-am mai plecat din mAnastire.

- -Se vedo ca, pAna Ia spovedanie, facca qi fratele $tefar.rbaluri in biserica manaatiri i .

O altR piedicn in calea spovedanici era rugirrea. Mu-rea-m dc mgine la gindul ca trebuic sA spun in fa[aduhovnicului toate pacatele pc care le-am facut. Dar totintr-o carte batrincasca am l'.1zut o vinicta, in care crareprcze ntat uu tAuir, stAncl ir-r genunchi in faqa duhovn!cului, mirturisindu-qi pacatelc, iar cliavolul - cu coarlteEi coada - i i qoptea pe la spate: ,,Nu spunc, acest pAcatch c ruEine" .

- A! mi-am zis - tu egti cei cc-mi dai rusinea?l Dacae aqa, atunci inadins am sa spun tot, fara sa-mi fie ruqinede nimic.

SAmbatR seara, c.lnd a sosit parintele staret. toatepacatelc mele erau scrise pe hArtie. Dupa ce *-* p."-zentat, exprimindu-mi dorir.rla de a nra spovecli, amingenunchcat. Batr;inul Sirneon m-a primit iu toata bu-navoinla. $i-a luat vegmintele gi a inceput sA citeascArugaciunile cu un glas blind qi domol. Cind s-au termi-nat moliftele, l-am prevenit pe parintcle staret, zicAndu-ica poatc n-a mai auzit ascme.nca pacate gi, apoi, anrinceput sa lc spun clupa lista. O, Doamne, cit curaj i itrebuie unui om ca sA-gi dezgoleasca sufletul in fata aliuiom! Ctrrajul moral, ltrrait i l cle a-{i recur.roil i ;tc t()atcmirgavii le i ir.rtrtrice qi de a le scoate afara, in vizultuturor, este utr adevarat croism pe care nu-i au rrici ceice sc'l lunesc viteji pentrtr ca omoira oameni neviuovafipc c impul dc lupta.

66

Marturisinciu-mi pacatcic, avcam scuzafia ca arunclfarA toata otrava, tofi ,serpii venirrogi cuibari[ i c' l in co-pilarie in suflciui merr. La urma l-am scos $i pe balaurulccl^mare: aga numcam er.r pircatul mcu cel mai grc-u.

in tot t imptil spovcdanici plingeam in hohotc. inge'nurrchcat gi incovoiat sub epitrairi l , nri se p.' lrca cil rranflrr, ca qi f itr l r isipitor, la piciclarcleTatalui Cercsc, intorstl intre porci, pliu de ruqirre qi c-le zdrcn[e.

Dupa spovcdanie, m-am riclicat foartc uqtrrat. Parcattri sc luasc o piatra de moara clc pc slrf let. Iar parintclcstare!, cu br-rnatatca gi cu blindc.[ea lui cunoscuta, m-aliniqtit, spLrnalldu-nri ca a mai ar"rzit astfel de pacatc, iarclrcpt canon nu rni-a dat decAt cincizcci de metarri i pecarc cn - din rivn.I - lc-am clr-rblat. Firccam cincizcciirrairrtc dc Utrerrie gi cincizeci clupa Utrcnie.

Dar a doua zi mi-am adus amirrte clc altc pacate pccarc iarAqi le-am scris pc hArtic. L-anr rurgat pc parirrtclcstarc'{ sA l1u se supcre ca vreau sa le martr-rrisr'sc qi pcr'clclalte. Parintclc Simcorr rn-a primit cr-r acceaSi buna-voiu(a.

A trcia zi a nrai aparut o l ista. hni scrisescm cclc'mainlarull ' l tc pacate pc carc' mi le adtrcca conqtiinfa, ntus-t lit nc'l u-ma ncincctat.

Cind cram copil, faceam moriqca din carabr.rgi. Ru-pt'arn un picioruq al bictului carabug, infigeam itrtr-insulrrrr ac clc siguran[a, trcceanr prin gaura acuiui un bcligorsrrb[ire gi sarmantrl carabug - din caLlza ̂cun]plitclortltrrcri - incepea sa zboarc de jur imprcjur. Intr-o zi, ntavt'tlc tata Ei-n-ri zice:

Cc faci?Mn joc, i-am raspuns foartc' l irr iqtit, ca gi cum cara-

lrtrSul ar f j fost uu obicct neinsuflcfit.l)ar asta-i joaca? Daca [i-ag rupc {ie un picior gi tri-aq

lr , t1; , r un f ier pr in maduva osului , cc-ai z icc?

6/

Abia atunci mi-am dat seama de cruzimea actuluimeu. Iar acum am mdrturisit qi acest pacat sub epitrahil.

, ?up3 a treia spovedanie nu mai aveam nimic de spus.

Insa. ma gAndeam: oare mi-o fi iertat Dumnezeu ph_catele?

Cu acest gAnd m-am culcat, iar noaptea am visat caeram gol- pAnA la brAu. Pieptul, spateie, mAinile eraupline de bube, de nigte bube foarte mari si urAte. Lu_crurile se petreceau acasa, unde mama spdla rufe, fA_cAnd spumd de sapun. Eu m-am apropiatl am luat dinaceasti spuma, m-am spalat pAna la brAu qi toate bubeleau dispdrut.

Rugaciunile unei alte Mame, care m-a infiat la Frasi_nei, qi Harul Domnului Iisus coborAt prin phrintele sta_r-et la spovedanie mi-au spdlat sufletr.ri .., upu lacrimilorde pocainla, de lepra carb ma chinuia.

Cel dintAi simfamAnt care m-a cercetat dupa spo_vedanie a fost pacea dintre trup gi suflet, pacea dinheceie trei puteri: minte, inima qi voinfa. em simgit apoi omare ugurare care imi amintea CuvAntul Domnului:,,Veni1i la Mine toli cei impovArali gi ostenifi gi Eu vd voiodihni pe voi." Nici o mAngAierb,-nici o bucurie, nici oplacere pamAnteasci nu mi-ir fi putut da aceast6 odihnadupd care tAnjea sufletul meu.

^

_ Din cAnd in cAnd, imi mai venea norul negru gi tul_burdtor al gAndurilor demonice, dar de data aceastarolurile parcd se inversaseri. De unde pAnd acum incentrul inimii se afla tulburarea, iar paiea nu apareadecAt sporadic, la periferie, de aci inainte simfeam ca incentrul f i inlei mele se statornicise pacea Domnului I isus.impingAnd tulburarea spre periferie.

15. UN PIC DE RAGAZ

De abia acum am avut rigazul lduntric sa rdspund lascrisorile primite de la fra{i qi prieteni.

Mai intAi, i-am scris lui Nichifor Crainic care mhajutase gi-mi dhduse o slujba la Minister, dar de la careruu-mi luasem ramas bun la plecare. Mi-aduc aminte cd-idadusem un telefon, spunAndu-i ca plec la mdnistire.

- in vizita? m.1 intreba profesorul de la celalalt caDatal f irului.

- Nu, definit iv. Vreau sd imbrac haina monahald.- Vai, ce surprizd plAcuta mi-ai facut. De ce nu mi-ai

spus mai inainte ce ai de gAnd sa faci?Atunci nu i-am spus, intr-adevdr, dar acuma i-am

scris, mulgumindu-i pentru tot binele ce mi l-a facut gicxplicAndu-i motivul demisiei. Iar cdtre sfArqit, dAnd pefa[2t minciuna na{ionalista gi prapadul savArgit de aqar.isale ,,rdzboaie sfinte", am declarat cd nu mai cred incclc ce scriu ,,viclenii sofigti" in numele nafionalismu-lui. Mai tArziu am aflat ca Nichifor Crainic nu s-asuparat. Probabil ca era de aceeagi pdrere.

O scrisoare amuzantA sosise intre timp de la fratelerncu mai mare, Petru preotul, cu care trecusem Prutul.Accsta n-a qtiut nimic de plecarea mea la manastire.luti lnindu-se intr-o zi cu V.T. pe strAzile Bucureqtiului,fostul gazetar il intAmpini cu intrebarea:

Cc-a facut Victor?'Nimic.

Unde-i acum?- La Minister, rAspunse fratele liniqtit.

I)a' dc unde! A demisionat qi a plecat la mandstire.NcliniEti i de aceastA veste, pdrintele Petru s-a dus

r(,p('r lc la Minister, a urcat la seclia cinematografica, dar

69

- sprc durcrca lrri _. nu rn_a gasit. $i atr-rrrct, rrecajit, aIuat o cartc poqtala qi mi-a scri!:- .Cc te-a facut sa te duci Ia manastire? Oarc ntr qti i

cc sc pctrcct prin nranastiri? Nrr_fi acluci aminte deIoasaf 5i de Mt" lct ic: , ,Irrtr-aclevir, cind eram copii, am fost invitagi, impre_

'nA c' parin[i i, i .tr_o vacari(a cle vara, la

'ra^astireaCorrc-lri[a, u.dc era staref Arrrimarr.lr ihrf paisic, bu.iculmcu d.upa mama. Iar aici l_am vazut pe parintele Melcticcare, dtrpa urr chef clc zi^ua hramulLri, igi bigase colluri ledulameiirr buzurrare gi incirrse

" h;ri l ;r; ih in chil ia lujpli.R de barbagi gi clc fcmci ve'i1i di.,"t.,r

"". i.. i ,",-^i i^

fl j j ..:. l i l ,r vazut pe parirrtete Ioasaf_tAmplarut, carc

::-rur.: sub ur.r gard, bc,at mort. parra qi fragii dc nra,ra_

sr l rc laccau , ,ct_rmparr i i ' , pc Ia c l r i l i i lc lor .. Dcsigur, cu gtiarn toate acestca. $i tocmai de accea am

[irtrt nr.orfig sA rnerg Ia Frasinci, u,ia.-ui. inaatA rru s-aupomcult ascnlc l . tea Iapte qi ispravi calugareqt i . Dar cutoate aceste'a eLl ltu m_Aln scandalizat.lcZcle n"rrt", ogncum nu s-au scancializat Apostoli i de faptele lui lucla.Cu ochii lir-rta la Dommrl Iisirs qi fn

"inEn i" clincolo, mafoloseam de cadrul mirrunat ni

"lnr*rii.ii .i" frr.rr_r_,un_

sele shr jbe,de vlafa calugarilor brrni (la f.arin"i, majori_tatca erau buni), iar cirid.cra vorba dc pilae "egatiulqtian"r sa trag gi dc aici urr folos: ma fereair Ei ma silcamsa nu cad Ei cu in ascmcnca prapa.st i i .

--,h1tr-o 2,1 parintcle Ioanicli ie, . ierrdtr_qi searna ca malcalca pe aliturea, imi spune:

- Frafia-ta si nu tc, srnintcqti de cclc. ce vc.zi Ia mirre.-.Parinte, i-am raspur.ls _ eu imi ptrn plcopane ca lacai. Nu mA uit nici la dreapta,-nici tn ito"go. a* pc cineurma: pc'I isus Hristos gi pe sfingii Lui. ir icolo _ suntem

oameni pacatogi gi plini d-e slabicitrni.Ur"r coleg de clasa, Al.B., imi scria:

- ,,Eu gtiu de ce te-ai dus tu la mAnistire. Tu egti timidgi n-ai putut sh te insori. Vino la mine, cd !i-am gasit ofati buna. CAsAtoregte-te gi ia-!i o parohie!"

DupA spovedanie eram mai hothrAt pe calea calu-gariei, dar cu toate acestea in sufletul meu se skecurauanumite regrete pentru ca nu m-am casatorit ca sa fiupreot de enorie ca tata qi ca fratele mai mare. Ma gAn-deam cA m-ag fi ingrijit qi de mAntuirea altora, ag fipredicat, aq fi predat religia copiilor la gcoala, aq fi alinatdurerile altora... Regretam ca nu m-am casatorit, pentruca ideaiul meu de a ma face preot celibatar - dupA treiani de zlle - a fost prefhcut in tandari de cdtre pdrintelestare( care mi-a dat cea mai puternica lovitura, oprindu-ma - pentru un t imp nel imitat - de la SfAntalmpartAganie qi, implicit, de la hirotonie. In felul acestaterenul solid mi-a fugit de sub picioare, rdminAnd atAr-nat numai de nadejdea in mila lui Dumnezeu.

Uneori imi veneau gAnduri de r6,zvratire. Ma gAn-cicam:,,Cum? Numai eu n-am dreptul sa fiu preot? Oarecolegii mei - George, Vitalie, Ion - nu chefuiau impre-ulra cu mine? $i nu impreuni ne duceam la femei? Oarecci casatori{i nu se marltuiesc? Oare numai celibatarii git'it lu girii se mAntuiesc?"

ln aceasti stare de deznadajduita tulburare mi-a api-r rrt din nou sdgeata de la rdscrucile de drumuri. CAndrrimcni nu putea sA-mi dea un sfat in pustietatea print';rlc ratAceam, apirea din nou stAlpul de foc care con-tltrcca spre Canaan.

St' facea- invedenia visului de noapte- cama jucamcrr Vladimir in curtea bisericii din CatranAc, satul copi-lrtrit ' i rroastre. AmAndoi agezaserhm un semn pe iarbA gi

( u un avant puternic - siream cAt puteam mai de-

l),rltr ' . [)ar in acest moment apare o lacusta uriaqi, de: , l . r t l l ra mca. Se agaza gi ea la semnul facut de noi g i ,

7770

; ind a

:4.:!o dati, 9i a mai dat din aripi, a aluns tocmaila poarta. $i tocmai cAnd ma miram de^saritura fa""st"i,apare Maica Domnului lAnga mine gl _-buna, bhndacum era - imi spune:- Uite, vezi? qi-mi aratd.Cistanfa sdriturii mele _ ,,aqasare omul cdsitorit,, . Apoi uiata"ar*1i sdrituraIacustei, imi spune: ,,gi aga Ju." o*"i"J.luato.it.,,

.Am infeles pe loc ca omul necdsdtorit, neavAnd balas_tul sofiei gi al iopiilor, poate sari gi zbura mult mai ugorgi mai departe in cele &uhovnicegti A;" ;*r"rele maiputernice Ei e inzestrat cu aripile virtulilo'r. -

16. CUTREMURUL

Era intr-o sdmbat5.spre duminicd. Se ajunsese cuslujba pe Ia Evangheliel Dupa ;; ;;i";;retung a in_ceput marele curre"mur de lab "oi"*uij" i6+0.

in biserica,_ policandrete ," b"il;;; iuternic, iaruntdelemnul din candele se varsa pe jos. pdrintele starefcAnta la strand. Cdlugarii Ct flut i_ 'i"gr;ri$ _ iegeaubuluc p-e ugd afard. t"ero-or,ut rl lo;;i.# 9i ierodia_conul Varahil au iesit cu vegminte cu tol prin dosulaltarului. in cele din urma, parir,tele stuieg po..,ir" gisfinfia sa de la strana..AmdrAt de ilil;; lduntricd,ey st3te?m

-mereu in picioare, dar cAnd am vazut ci_mipierd echilibrul, m-am^apucat cu amAndoud mdinile destrand ca sd nu cad. in fafa mea ,,, ,i*ar"re decAtparintele Nichifor, unul dincei -"i

bilil;lugdri, care- in genunchi qi cu .uqul.Ju.p3Tant _ ifi atepta, pro_babil, moartea. Eu l-am imitatii nici r.,u *lu* i.,io., ip*uga.

-, CrezAnd cd eu nu gtiu despre ce este vorba, frateleNicolae cizmarul m-a apucat i" U*t,,rrlg*d speriat:

72

- Frate Victore, e cutremur!- $tiu, i-am rispuns, agteptAnd si-mi cadd zidurilein

cap gi sh trec dincolo.incetul cu incetul, cutremurul s-a linigtit. Preotul qi

diaconul s-au intors in altar, pArintele staref s-a apropiatde strand, continuAndu-gi cintarea, iar cdlugdrii gi fraliicare dormeau acasa, navalird - speriali gi imbracali ingraba - ca sd se inchine la icoane.

Dupa cutremur, in postul Crirciunului, vdzAnd cdfragii $i parinlii se impartaqesc, plAngeam gi ma gAn-deam cd poate a$ fi gi eu vrednic de Sfintele Taine ca qicolegii mei.

Dar Dumnezeu m-a ldmurit qi de data aceasta. Intr-onoapte visez cd md apropii, tot in biserica minastirii, deSfaritul Potir ca sa mi impartagesc. Dar cAnd m-am uitatla SfAntul Potir am v6zut doi pegtigori mici care pluteauqi erau rogii ca sAngele; eu nici nu m-am atins de SfAntulPotir cAnd deodata a inceput un cutremur, ca gi cel dinnoiembrie. O putere nevdzutS m-a aruncat in naosulbiser ic i i cu f iga la pdmdnt, unde aqteptam sa sepribugeascd zidurile peste mine gi sd ma omoare. Cu-ircmurul a incetat, zidurile n-au cdzut, iar eu nu m-ammai socotit vrednic de Sfdnta impartaqanie. MA uitamplAngAnd cum se impdrtdgesc allii gi cum numai eu, cair lepadaturd, nu eram vrednic sd primesc Trupul giSingele Domnului in gura mea cea sPurcata.

Mai tArziu, ii povesteam parintelui Gheorghe Paschialccst vis gi-l intrebam:

- De ce oare in SfAntul Potir s-au vazut peqtigori?- Ng gti i? Peqtele este acel ,, ihtis" al primelor

veacurl.

Literele cuvAntului ,,IHTIS" (pegte in limba greaca) aveau pen-tru primii cregtini semnificaJia:,,iisus Hristos Fiul lui DumnezeuM.lntuitorul."

73

Ma simfeam totugi inchis in aceastd frumoasa ma_nistire. Ardeam de dorinfa si fac ceva pentru Hristos.Sa-L binevestesc de pe amvory sa_L fac cunoscut copi_ilor, sa adun lumej la pocaingi. b"r-p"^t." aceasta:r.:b:rj^,:.

flu neaparat pieot. Fiind ""i,i*".,t

gi aftAn_ql-.ma la o noua raspAntie, degetul lui Dumnezeu mt_aarAtat calea pe care sa merg.

l" fi::i -^ iaraqi in vis _ ia *a afl., din nou in bisericamanasrrrlr. ln pronaog era parca o mocirla in care mitavdleam tlurnii in chilofl. Ei"*rfiUlpi+.air 9t pti,., a"rAie. in halul in care eram, m_am ridicat de jos gi _impleticindu-mi ca un om beat _

-_o^lrla."ptot;;."uqile imparAteqti ca sd intru in aftar.--nar ugile erauincuiate. Atunci m-am indreptat spre ugii" aiu.or.,"!ti.Dar gi acestea erau incuiat". i" ."t i aln'u._a, abia amintrat pe uga prin care intra paracllsierul.

-'

- Nu m-am indoit nici o clipa cd aceste vise veneau dela D_umnezeu. Viefile SfinEiior;i p;d;i ne stau do_vada ca diavolul ,,e irldeamna ;p.. i;;;;; 9i trepte decare l1u suntem vrednici ca sa ne arunce in prapastta

mAndriei, pe cAta vreme Dumnezeu, p.l" "ir"i"

p';.;;;ni lc trimit-e, ne indcamna la smerenid, la pocamgd, ceeace Satana nu poate face.

. P"pt cAfiva ani, l-am intrebat pe parinteie Maxim deIa Cozia:- Parinte, de ce oare Dumnezeu, care are nevoie de

1,atio pj"o^li penrru propovaduii"u E"o"gt eliei gipentru SavArqirea Sfinieloi Slujbe cu cele fapte Taine,

:y,:Sj::" atAta straqnicie, atAt prin Sfinlii faiingi, cat ji

Prln ctescoperiri directe, pe cei levrednici ae ta frir'_tonie?- Pentru ci, mi-a rispuns iscusitul duhovnic _ unpreot nevrc.dnic darAma atAta cAt patruzecl de preoqibuni nu pot zidi ia loc.

.7 .4

De buna seama, - ma gAndeam - spovedania mi-aspalat pFrcatele, dar lutul omului nou incA n-a fost trecutprin cuptorul smereniei, nu s-a intarit qi, deci, nu i sepoate di slobozenie sA circule prin lume. Iar un astfel devas, nears in focul Duhului SfAnt, nu poate purta niciSfAnta impartaEanie, nici harul preo{iei. Altminteri, va-sul sc sfarma, iar con[inutul se varsA.

in felul acesta planurile mele de viitor s-au transfor-mat in praf gi p.tib".". Lipsit de preofie, de SfAnta im-partAganie qi chiar de acel suflet cu care mi gAndeamia-mi duc jugul vieli i , am ramas singur pe darAmaturi 'AEadar, adio har al preo[iei cu care md vedeam sA-vArqind Jertfa pe Golgota Altarului bisericesc, adio Pre-dici de pe amvon, adio lec{ii de catehizare a copiilor,adio Trup qi SAnge al Domnului qi, in sfArqit, adio camincald al unei famili i pioase... Toate acestea s-au spulberatca floarea de papadie in bataia vAntului- All i colegi sevor bucura de aieste daruri naturale gi supranaturale,dar eu nu ma voi bucura de ele. RdmAsesem infiorhtorde singur, ca Israel in pustie, plecat din Egipt, dar farasa ajunga in Canaan, mereu ritacitor, trecdnd prir"r greleincercdri qi ispite, fare sa gtiu unde gi cAnd voi gasiodihr-ra din Jara FagAduin(ei.

17, ORGANUL DE RECEPTIE

Cei ce ratacesc prin padurile neumblate se conductlupA mugchiul copacilor, cei ce ratacesc Pe_mare set'oriduc dupA steaua polarA, iar eu nu aveam in fa{a decAtst.rlpul de nor qi stAlpul de foc.

l irarn sigur, ca gi Iov, ci ,,Dumnezeu vorbegte o datir:,r chiar de douA ori, dar omul nu baga de seama. In vis,rrr vcclcnie de noapte, cAnd somnul greu cade peste

/3

o-ameni qi ei dorm in patul lor, atunci El deschide ure_chea muritorilor"...

_ Acelagi Dumnezeu care i-a deschis urechea dreptuluiIosif ca sa fugd de urgia lui Irod gi apoi si se intoaica cupruncul Iisus din Egipt, deschide qi istdzi urechea muri_tortlor ca si-i scape de Irozii ucigagi gi sa_i conducd pecalea mdntuirii. ^

Aqa cum in lumea noastri fizici, multe sunete, multecuvinte, multe melodii pornesc din posturile de emisie,

9g ly s,Ylt prinse dec^6t de aparaiele Je recep6e, toiasttel rntlnlt mai multe cuvinte, neaseminat rirai fm_

T:u^r" inspirafii gi.melodii pornesc din Dumnezeire gi

1l=Tp"ratta,spiritelor.bune, dar cle nu pot fi prinsedaca Domnul nu deschide urechea muiitori lor. EuplAngeam de bucurie pentru c6, m6car aga, intr_omasurd mult mai mici,-Dumnezeu nu m_a trecut cuvederea, ci mi-a deschis urechea qi mi-a luat,,solzii,, dep-e ochi

-ca si aud Ei si vad c"eu ce n-am putut s6 aud gi

sd vdd in gcolile de teologie. Desigur, diavolul care el,-m-aimuta lui Dumnezeu,,-, trimite fi el visele gi vedeni_ile lui, dar Domnul a av-ut grija si ma smereascd in agafel incAt.si.pot.deosebi 61"t"t de vin gi ciuperciiecomestibile de cele otrivitoare.

De aceea, mi smeream in fala tuturor interdicfiilor.3.loliS": nu primeam emisiuniie,,posturilor strdine,,,qnlno blne

,ga. p.ltt gura pdrintelui staref vorbeqte^rtcela care odjnioara vorbisegi prinmdgirita lui Balaam.N-am cAutat si-mi schimb duhovnicul !u siopul de a_miscurta canonul, ci m-am supus intru toful, renuntAnd la

1.1::.:rl-: qi parere propiie. Mi hotirAsem sa merg

rnalnte, cu smerenie gi cu supunere, cu rdbdare de boi$r.cu tncapafinare de mdgar _ cum obignuiam sa spunadesea - numai sa gtiu cisunt pe drumul cel bun fl lapagesc pe urmele voii Domnului lisus.

Sfinfii Pirinli ne invald ca spovedania 9i pocainla

constituie al doilea botez- Cu ajutorul Domnuiui, tre-

cusem prin aceastd Mare Roqie, iar acrrm ma aqtePta

oustiui unde urma sa iau,,toate armele lui Dumnezeu"

ia sa-l pot birui pe balaurul cel cu trei capete: diavolul,

lumea gi trupul.indata ce a ieqit din Marea Roqie, Israel s-a luptat

patruzeci de ani cu elinsuqi pAna cAnd a intratin odihna

banaanului. insuqi Iisus Hiistos, indata ce a ieEit din

Iordan, s-a luptat cu diavolul in Carantania, conti-

nuAndu-gi apoi lupta pAna pe vArful Golgotei'

invdlasem repede sd citesc pe litera chiriljce' Mai intAi

citeam cu glas tire, cdci aqa-i plac"a parinteiui Ioanichie:

eu sd citesc, iar sfinlia sa si-gi gdteasca mAncarea sau sa

se ocupe cu rucodelia. Dar dupa ce am invalat sa citesc

bine, arn inceput sd citesc in trapezA din Vielile Sfingilor'

Fie cd citeam din Prolog, la chilie, fie cA citeam dinVielile

Sfinlilor, la trapeza, mEteu gaseam dovezi care imi ard-

tau iamurit cAi este de necesard Carantania pentru iofi

cei ce vor sd meargd, ca oilele, in urma Pdstorului ceresc'

CAta dreptate a avut monsenioruMncepdnd de la

SfAntul Antbnie cel Mare gi sfArqind cu SfAntul Serafimde Sarov, to{i marii cuvioqi s-au luptat pe viala qi pe

moarte cu ei inqiqi, cu diavolul qi cu lumea' Pentru

MAntuitorul au fost suficiente patruzeci de zile, dar

pentru bie{i i oameni lupta dureazd zeci de ani, iar

uncori o viaga intreagd.

,,FacA-se voia Ta, Doamne" !- ziceam adesea' ,,Dacho fi sA rdmAn toata viala in FrAsinei, facd-se voia Ta,

numai sd nu mai cad iaragi in prapastia din care cu atAta

gr('u am ieqit" .Lupta cu mine insumi se imparlea - i" _.-" ma priveqte

irr doua: lupta cu patimile legate de suflet 9i iupta cu

lxrtimile legate de trup. Cele legate de trup Pareau cA

76

cedcaza mai uQor, aga cllm ccdeazA fierul in mAna fic_rarului. Caci nu dupA multa vreme ,l; ;; mai strparaunici lacomia, nici desfrarrarca, nici beiin, "i. i

iubirca tleargint" Pe cata vrcnle ce-le legate a., rr:if"t _ minc_lria,mania, inviclia _ erau tari ca"oqcluf, n"^...anu nici strblovituri le grele ale barosului.De data aceasta

T am convins diu experienla ca ui_Ti : .1". i r la igreu dcci t sa te supr-r i ,sa- iscuiEi de al f i i ,l l-! i

,"j. voite qi parcri lc proprii, i";_;;, cuvinr sd ie_smereqti. $i tocmai acc,st lt icru imi cra mai neccsar. Cacisuptrn.l.clu-te unui om ca gi t ine qi ascultand .ie semc,.i itai, i( i va fi.mai uqor sa te supr.ri lui Dumnc.zcu gi sa_Ll.t^lllt],.-lr:d

ifi graicAie prin iur,,intr.,f Si.,. Iar raindu_[ivor-le gr parcrirc proprii dcvii o pasia mareabira i. carcDrrhul Sfant isi boaic imprirl ln'.., ;., i ; i ' ; lulta rrgurinfavirtufi lc ni attevar.trri le saie ";$lr;.;; ' .;;;o.", caurarnsa ma rlrasc in tot ce arn mai rau gi sa_i iubc.sc pc cei ceeraLl colrtra mca, asa. cLln Lln pom fructifc. i_oi i.,tl i"horticultorul care i l taie fara

^ila .o.r*rlfc parazitare,cura fincltr-l de vlas tarele nctrebnicc qiva ia*n tun rc. Aga

Lo-i_.-.1.t*" sfinfii cele trci puteri-Jtrff"i"irt _ minrca,tntma qi voin[a - c-le zgura omtrlul uechi, icirenind astfelorgalte cie reccpfie ale Dtrhuh_ri Sfint. '

18. FRATELE VTCTOR $r BorrParintele Ioanichie era om grijuliu. Iarrra sc apropla

:i f iAi repe.zi,9i, deci, era.,rg"uia ,r"r,oie sa rrc aprcivi_zronim cu lcmnc r_ic foc. $i irrincica acum-capatase Llrlttt"tll: - aciica o sluga - trinlio ro igi it,;gn"bAse ,,urrcArut" pe care cu tretuia sa_l trag pc dcalirl pieptig ccLt:ca s^Prq padure qi, ap<.ri, sa-l co6t,, irrc.ircat cle lcr.nncp.lna in dosui casei .,,.,d.- arr"an, . i" i ln. C^..,. iorul eri i

/6

destul de greu, iar dealul atit clc abruptincit, tragandu-ldin rAsputeri, dcseori cacleam in genunchi ca vitele, apoimd ridicam in tacere qi-l tr igeanr ditt nou, mai c{eparte.

P;irintele Ioanichic rlu rra ajttta deloc, Iru impingeacAtuEi cle pulin din urnta, ci dimpotriva igi aga{a gitoporul ca sa mcarga mai t rgor. Par intc le Cai ist ,cconomul manastiri i , privca scena din vale Ei-i spLtncafratelui Petru, ajr-rtorului s;iu: ,, lJietul fratclc Victor! Cumil chinuiegte parintclc Ioanichic!"

Cu toate ca taccam gi nu-i ziccanr nimic parintcluiIoanichic, totu$i in sufletul tnc-u cloctttcau mAndria meade tecllog carc se afla strb comatrda ur-rui incult, Prcctrmgi ura impotriva cclui ce-gi batea joc dc mirrc. Iar aceastatacere plina de ciuda qi aceasta incapir[Anare c1e a utt-iraspundc Ia intrebari erar-r iutiparite pe fa(a mca atit deputcrnic incit parirrtclc Ioanichic nu numai cir lc vedca,ci chiar imi spunea ca rnii sim[e'a ca pe urr talhar care avrut sa- l omoarc in pirdurca clc lArrga manast i rcaNeam!u.

Mai cli inuitor de'cit oricc pcntrtt miuc cra aturrci cindma lua cu ,,cint[tt l" Ia pi. lurc clupa tl iczul nopfii,indata dupa Utrcnie. Nici nu nla lasa sa rna odihnesc, cirna lua direct spre paciure. Aturrci rcgretam ca nu m-amnascut intr-o fanril ie dc larani, cA sa l iu deprilrs cumuncqfizica, regretam ca l lu m-a iuzestrat Dtulttezcucu un trup mai pr.rtcrrric ca sir pot facc fa{a mr.tucii la carccrarn suPus.

Nclaptea ma impicclicam mai ratt, dar cu - in citrdatrraganului din suflct- uu ziceam niciodata ca t1u vreatrsa fac ccea ce imi poruncca sALl ca ltu vrcau s;i merg. Inascn-lenca monrcrrte,,frali i" mci cci mai apropia!i crau...boii. Dc abia atunci an"r iu(elc's soarta lor nespus tlc grc'a.i i compatimeam pe bic{i i boigori, caci crau mai nefcricil it l in toate punctcle dc vedcre.

79

- Eu, imi ziceam - am cel pufin nadejdea intr-o altaviafd, dincolo de mormAnt, iar voi, fraqii mei bouleni,nici nadejdea aceasta n-o avefi.

Eu, la un moment dat, puteam sd pun piciorulin prag,puteam sa spun ca nu mai vreau, eu ma bucdr delibertate, dar voi va ducefi jugul in robie totald, fara nicio posibilitate de a vd dezrobf.

. Eu am gura gi pot spune cA mi-e foame Ei mi-e sete,rar vol, nenoroci[ii, nici aceastd putin{a n_o avefi.

Eu, orice aq fi facut, nu eram batut, iar pe voi v6 batoamenii fara mila, chiar cAnd suntefi istovigi gi bolnavi.

Am constatat atunci din proprie experienfd ci unnefericit igi gasegte mAngAierea in cel^ care este mainefericit decAt el. De aceea-, togi nefericifi pAmAntului iqivor gdsi , pAnA la sfArgi tu l veacur i lor , marea lormAngAiere in Persoana Rastignitului care a suferit maimult decdt noi to{i gi pentru noi toti.

Dar, lucru curios, pe cAt de amar6 era dezlipirea devola mea proprie pe atAt de dulce era pacea gi man_gAierea pe care o sim{eam cAnd md intoiceam la chiliecu conqtiinla impacata cd totugi n-am rdbufnit, cA numi-a cripat rdbdarea, ci n-am rAspuns obraznic si cdm-am luptat cu mine insumi pAna li ultima limita.

Ziua,in orele libere, o luam iaragi pe poteculele dinpddure, urcam pe culmile cele mai inaite ie unde admi-ram mAndstirea micufd ca o jucarie gi contemplam cerulalbastru de toamni tdrzie. in aceste clipe de singuratatecAntam spre slava lui Dumnezeu c6n^tari bisericegti gi,mai ales, cAntari din repertoriul Oastei Domnului.

Pulin mai tArziu, cAnd pArintele staref mi-a dat bine_cuvAntarea sd md mut slngur in alta chilie gi cdnd,pentru prima oarA in viafa, mi-am varuit odaia cu mAnamea, apoi mi-am spalat podelele, gAndul meu s-a in_dreptat cdtre biata mea mama. De abia atunci i_am

inteles munca, din zori gi pAna in rroapte' intr-o casa

;;;;; ";;

, i ,tgrru fcmeie'i.tre patru barba[i ' Nimcni

n-o aiuta, iar baiUalii - tata qi cei irei feciori - de multe

ori "r1-l

aduceau niii macar o cAldare de apa' Iar mama'

obosita qi bolnava, nu spunea uimanui nimic' O mila qi

o dragoste nesfArqita sjau aPrins atunci in inima mea

pentru sarmana mama' O iocoteam mucenich' PlAn-

I""t i" ".rla

ei. Doream sa zbor la ea ca sir-mi exprim

ioati recunogtinla, sd-i mulgumesc qi- sA-i cer iertare'

pentru ca n-am aiutat-o cu nimic, lasand-o sa mul' lceasca

linsura, pAna cand cAdca frAnta de oboseala'"^-8".

n,jtatit lucru, suferinla boulenilor 9i suferin(a

mamei imi explicau, intr-o mAsurd oarecare' suferlnta

ti"tt"ta, u.."ptota de bunavoie, indurata pe Golgota'

i;J"; parte, ia sa fie un izvor de mAngAiere pentru toli

r"f"titlil pamAniului, iar pe de alta pale. sh inmoaie'

,a ,d.ob"utcd piatra din coqul pieptului ' din care sA

oJrart"ur.a miia, dragostea, recunoEtin[a pentru jertfa

mam"i gi - mai p."t.tt de ea - pentru.iertfa lui Iisus'

Dar, din pdcate, iroi nu ne dam seama de toate acestea

au.it ut.tit.i cand sufcrim la rAndul nostru' O' ce binecu-

vAntatd este Crucea atunci c ind cadc pe umcrele

noastre!

19. SiNGUR!

ln noua mea chiliufh, clipele fericite sporeau din zi in

zi. Noaptea, cdnd bateam matanii, nu mal nlmeream cu

;;i l iJl" t;uipatul parintelui Ioanichie' care intotdca-

una iqi proiectiexpeitoraliile pe po9:1": Iar ziua nu mal

. '.n*'d"ro^jat 9i incomodat de obiceiuri le lui extra-

rnonahale, ci ma rugamin voie qi citeam dinminunatele

scrieri ale Sfinlilor Phrinli'

8180

Oclata terminat striusul legumelor, trecusem cu as_cuttarca la atclier. Facc.arn t""ft;,ii;;, ;aziotul de (csut.Facind insa feviie, i l l l l dc?ananr gatrdurile care urcaumcreu spre celc de s^tr1, Can.l mil ,,prir.,a"o*; ."rro]:::]:: ' lTg-ionul Ei hartia, notAud pc'dcurt ideea, ca s_iscrlu pe larg acasa.

Nici la atelicr rru vorbeam cu nimeui. $i cr_r cit taccammai mult cu atAt ma sim[cam ,noi n.lrrln't, mar plin, maii.::1::l],:yaj mult:

-rlllt."n* (, p19er o mAngAic.re. qi oDlrclrrre pe care rrumai tacerca g'i l lnlEtea o fot cla. Ntivorbearn nici in cu.te. Erau-;ii"";;,-'d;;; )iceam ctccit,,Domrrul" frafi lor m.ai mici .n." i_l-)i.""., ,,fr l" j"r_lovi f i " .sau,,b. lagoslovi( i , , cand ma-r i . , ,nr , . , . ,o,_,_, . . ,calrrgarii mai in va"rstA. On. sp." s...a, .erj in aiciier scintuneca, suflctul m

i:l:,,.:l:;-;;;tbil;.:fi::Li:?i::''il?"ff :;,:,1:1:lacnntoge)tLr/ aqa cum se incarca norii cle pioaie. Atuucilasanr lucrul, nra ducearn intins spre cf-ti l l !, .n sa nu marc[rna nimc.r'r i pe cale,,rngcnuncheam gi incepcam sacitesc Paraclisul, iar o,,jatI cu prirne.lc .iiga.i"."i p"..isc proclucca o mpcrc dc uori: la'crinri lc nau?l"n, $rroale.$i rnr mai erau lacrimi amarc, . i l ;;*"i; in c" in cc maidr.rlci. Parc-ag fi vrut sa plAng'ovi;i; t,;t*Aa, sa nu mair.id nicioc'lata.irrtr-o searir s-a auzit o bataie ir-r usa:- Fratc Victorcl rasuna o v()cc in t incla.Eu uu gtiarn ce sa fac: dragostea, care e mai mare cleciitrugAcir-rnea, imi spurca si.-resciri. ' l , iar smercnia imizicea sa nu-rni arat umilinfa- qi lacrimile in fa!a

"it"r".{1i gra apoi qi eg,oismui Airf,t""i""...o." ,-l" mii liisasa l l l trentp starea dc bcatitucline in care rna aflarn.

, - Fraic.Victorc, c lcschidc ca aln sa_[ i spurr ccval _DatcA ntal uts lstc l . l t nccrrrr t rscrr tu l .Eu nu faccam nici o nrigcare, nici un zsomot.- Frate Victorc, te-am vazut cind ai inirat. Dcschiclel

82

Uqa insa a rimas ilrcuiata irr coutirtttarc, pirra cand

mi-am termlnat dc cit it Paraclistrl '

- De ce utt mi-ai clcschis, fratc Viciorc? m-a intrcbai

fraiele Voicu cilrd l lc-an1 inti lr l i t Ia trapczA, tl l ' l t lc ctl-

rafam cartofi Pcntrtl a dotta zi '

- IartA-ma, frate, dar ma afiam intr-o starc atit dc

nepotrivita iucit tru ptttcatl sa-[i deschicl, am r'spuns

cu citttAnd cl indrePtalire.

Printrc fra(i era unul pu{intcl la nrintc, urr fc' l dc idiot

din naqterc. i irsa era pagiric qi sirnpatic' La ascttltarc i-am

spr"rs o vorba ironica, aqi ctttn i i spr-lneau to[i ccilal[ i fra{i '

Fara sa-i dau vrco importanlA accstui fapt maruut' sprc

,"o.o n* luat-o iaraqi sprc ciri l ic ca sa citesc I 'araclisul-

Dar c{e indata ce am lLtgcnttnchcat 9i anr rostit: ,,Slavii

Tie. Dumnczeui ttostrtt, slar' 'a l ' ic", rni-r aparut lnlagl-

nea iui Pitica (aqa il cherna pe iciit l t), impicclicanclr'r-nra

sii-rni coutir-ruu rugacittnea. Attl l lci, atrr inchls carticica

de rugaciuni, m-ai ridicat qi am ieqit i lr ctrrtc ca sa-lcaut

pe Pa"tica qi sa-i ccr iertare' Sprc norocttl ntcu, Paticit

iocmai .c,boro clc la atclicr. ̂ Am lncrs i^ iutar-rrpirlarca

ir-ri. Paticir nu gtia cc-i iertarca qi, cle acc'ca, i-arn zimbit

qil-an bntut prictcrreqtc pc umar' La randr-rl l tr i ' Paiica

mi-a raspuns ctl Lll l suris iuoccrrt, ditr toata inima' lara

umbri de suparare pc care, proltabil, t l ici rr-a avttf-cr

vreodatA. Oupa accaitA, m-am intor"s ttqurat qi am citit

Paraclisui cu acccagi bucurie ca qi alt lclata' Dcci, iuca o

datA am sim[it ca sfera clragostci c mai mare clecit sfc'ra

rugaciunii.

20. ASCULTARI]A DI] DUFIOVNIC

Pc'ntru mine era l impcde ca, prin accste intinrplari

mArttnte, tot Domnul era Acela carc l l la ctluducca gi rna

83

povepia. Acesta era, agadar, Duhovnicul de care ascul_tal in primul rAnd. Am cautat din tot sufletul Ei unduhovnic pamAntesc. Ba chiar ziceam in sinea *"u .afara un duhovnic rAnduit de biseric5 nu md mdntuiesc.Dar n-am gAsit un pdrinte duhovnicesc care _ potrivitduhovnicilor de demult - sd md primeascd in sAnul siugi apoi sd md nasch a doua oarA.

Departdndu-se de izvoare, monahismul nostru a su_ferit influenfe hinduse gi pagAne in aga mdsurd incAtNichifor Crainic a afirmat de la catedra cd monahismulnostru de astazi este cadavrul monahismului dealtadata. lnsugi pdrintele Silvestru de la FrAsinei, careera atAt de venerat, nu ieqea nici cu sufletul din cei patruperegi ai chiliei sale. pentru el, un apostolat ,u, ,rr.misionarism prinke cei ce nu-L

"rr,ora p" Iisus era ceva

de neingeles. El nu se gAndea decAt la mdntuirea sufletu_lui siru. Iar ceilalgi starefi gi duhovnici pe care i_amintAlnit te obligau, sub cuvAnt de ascultare necondi_{ionata, sd faci interesele gi poftele lor personale. Deaceea/ eu ii ascultam in mdsura in care qi ei ascultau deHristos. Ce fericit ag fi fost dacd ag fi avut un duhovnicca awii de altadata sau chiar ca stare{ul Zosima care,fiind plini de Duhul Sfdnt, nu po.rr.,."irl nimic in afaradecele cuprinse in Evanghelii Domnului Iisus. N_ag fiiegit nici cu o cirti, nici cu o iota din cuvAntul lbr,deoarece cuvAnful lor era CuvAntul lui Dumnezeu. Darin lipsa lor, m-au condus Domnul Iisus gi Sfintii parin(i.Desigur, spoveditori am gasit mulEi gi buni, cum a fostparintele Simeon de la Frdsinei sau parintele Maxim dela Cozia, dar duhovnici in sensul patristic al cuvAntului.aga cum ii descrie SfAntul Ioan Siararu de pilda, n_amgasit nici unul. Ca qi pentru paisie Velicikovski sauAntonie de la Pecerska, pentru mine povdluitorul gi

84

duho".,nicul meu a rdmas Domnul lisus prelungit in

Sfinlii Parinli.in acest sens, Patericul vine cu o parabola care ne

lamuregte. Doi cAini, sPune un batrAn, alergau dupa un

iepure. biinele din fali era cu privirea afintita la-ieput'e'

iui.ai""f" din spate eia cu ochii lintd la cAinele din fafa'

Cand ""t

din faia s-a oprit sd miroasa ceva, s-a oprit 9i

cel din spate, iar iepurele a dispnrut'

Potrivit acestei minunate pilde, nu mi-am luat nicio-

data ochii de la Domnul lisus. Duhovnicul din fala mea

Dutea sa se opreasca, putea sa se impiedice, eu insA nu

l'ta op."u- o duta cu spoveditorul meu' ci nzrzuiam

*"t"i spre lisus. in oriie imprejurare, m6 intrebam:

,,Ce-ar fice Iisus in locul meu? Pentru mAntuirea su-

?f"t"i"i am venit la mdnAstire, deci spre Mdntuitorul

tr"U"l" sd fie afinti{i mereu ochii mei' Iar cdnd era vorba

J" ur"rrltu." in cele duhovniceqti, spuneam: ,,ascult de

rio.ut qi de duhovnic in mdsura in iare 9i ei asculta dep"t t'"-"r""" . De altfel, la tunderea in monahism' Molit-

felnicul zice ca monahul sd faca,,ascultare dupa Dum-

nezeu",in cartea SfAntului Ioan Scdraru se spune cd un trate

incepitor trebuie sA-l incerce pe duhovnicul sau ca nu

."*"i ia mcarga la noian ca I.a liman 9i la bolnav ca la

doctor, ca nu cumva - adauga SfAntui S.imeon Noul

Teolog - ,,sa urmam Iupului ca Pastorului" ' De aceea'puiliJv"ii.ikovski a incercat peste patruzeci de du-

hovnici gi, vazAnd ca 9i ei erau-bolnavi, a rimas toatd

"lat" ""t.f,ii linte la Iisus 9i la Sfin{ii Parin{i' $i n-a dat

8re9'" in cartea ,,Amintiri din ministire", Damian Stdnoiu

scrie ci a venit la mAndstire nu pentru mAntuirea su-

n"t"f"i, ci pentru mAntuirea de mizerie, pentrri a-qi ghsi

un adaposi. Daca aqa stau lucrurile, nu e de mirare cd

85

Damian Stanoirr a fost tot t impul cu ochii l iuta nu laDomuul I istrs, ci la ,,cAinelc" din faqa lui, culegind -a,sL-rncnea paiarrjerrultri- uumai otrava ciin accleaqi f loric l i r r carc albiua ctr lcgc nt icrc.

Venit la manastire nnmai pentru mitrtuirea sufletu-hri qi ascultind mai ir-rtai rle Dunrnezcu, rru mi impicdi-cam gi nu mi opream, cind alqii, mergind pe acceaqicale, sc oprcau gi sc impie'dicau. $i in loc sa ma scandi-lizez Ei sa-i osAncie'sc pe cei cAzttfi, calrtam - pe c.1t imistatca in.putinla - sa scot o invir{atura pcrrtrt i propriulmclr suflct gi sa mA rog pentru ei, admirArrd pargilc, lorfrumoase.

.O poveste-t1e spulte ca l isus cr_r Mahomed mergcauoclata pc trn drum. Alaturi dc calea lor zacea un hclit dcciine. Mal-romed a intors capul cu multa scArbi, du-cindu-gi batista la nas. Iar l istrs, dimpotriva, privea cumulta placerc Ai ac-imira{ic la cadavrul impugif.

Contrariat, Mahomccl i l intreba:- Cunr de nu fi-e scirba? De cc te ui; i cu atAta ad-

nr i ra[ ie la c l?- Dar tu rrlr vezi ce din[i frumogi are cAiucle?Cel pornit pc calc.a mintuiri i sufletului vede ceva bun

gi-n suflctul omului pacatos.{.Jn ou cu ,,bauu[" - meclitam in continuare - stind

rrlereu sub clogca, scoate pni, iar Ltn ou l impede, farabirnu{, cu cAt sta mai mult sub aripcle caide-cu atit sestrica mai riu. Acesta cstr. caztrl l t i i Damian StAnoir.r gial atitor calugari care tri icsc prin marrastiri fArA nici uirduh de pocirinla in sufletele lor. De obice'i, cer ce l1-auacest birutrf al pocain(ei viu la marrirstire cu ideca camanastirea e rai gi caiugarii sunt ingcri. Iar cAnd constataca nu c aga, l i sc niruie inchipuiri le gi inccp sa dca cubarda in Dumnezeu. Dar claca ar avea ,,barru1ui,,, dacaar vedea dinfi i frumogi, ar veclea atat in ruanistire, cAt

86

qi in l"rme-a intrcaga, partca !.111-Ci frutmoasa, Pe cllc

iauf Ei urAtui nu o p"otinaUuEi. Niciin viata t ' le toatc zilelc

parti ie uratc 5i mollstrt loase llu sll l l t scoasc la ivcaln'

b^Ja Ont't ' , inri Starroiu ar f i avut duhul pocain{ei ar f i

zugravi t - ca 9i Dostoievski sau Cala Galact iou -

figiri lc pozitivc alc tnonahismului nostru ortociox'

CAntl mai vcnea vrcull frate uou la mdnastire' ca-

luearii i l tr imitcar.r la minc ca sa-i dau sfaturi, ca unul ce

"ii^ ,,*ni inva(at" - Eu itrsa, cunoscand toate cele de

mai sus, i i spuneam deschis:

- Dacii tciai hotarAt sn imbraliEczi via{a morlahala, sa

nu-!i inchipui cA manastirca este rai gi calugarii, h-r.geri'

Dimpotrivh: sA-{i irrchipui cir manirstirca estc iad, iar

chlugiri i , draci.-

-Vai de mine! sarea mirat noul venit ' - Cum pot

sa-mi incl'riptti una ca asta?

- $i totuqi, trebuic sa-[i inchipui, pentru ca printrc

cdlugiri ai sh vezi t lra, riutatc, inviclie, clugrniinic, dcs-

frinire, lacomie, carc pc cei slabi i i srnirrtegte' Dar dacir

vii dinainte pregadt, r 'r ir vei strfcri nici o dezamagirc' Eu'

cind am venit l i Frhsir.rci, ma a$tcPtam sa vad aici toate

pacatcle lurnii qi, iotttEi, urare mi-a fost bucr'rria cincl

ir-am aflat aici dc'cAt pacate mici Ei obignuite' $i chiar

tlaca ag fi vazut pacatc mari, l l l l m-a$ fi eicccplionat, caci

veniscir-r prcgatit pcutrtt uucle ca acestea' Iar cazttri le

negative,^chiXr cirici se dau in vilcag, imi 'scrvcsc drcpt

.tr ' , l tatp de sare in care s-a prefircut fcmeia lui Lot; imt

,". 'u"ri- ca gi sarca - ca un mijloc pentrLl impicclicarea

descompuncrii gi prutreziciunii moraie, ca o pilcla carc

imi spur-rc sir nu fac ceear cc fac el.

in felul acesta, cu plcopanc Ia ochi, cr'r privirca [intala l isus, adrnirind mcrcu ,,dirrgii frtrmoqi" pc carc i i arc

cinul monahal, mergcam linigtit pe calea mirrtuiri i '

Cind se ivcau obstac6lc qi potrivnicii cautam, niai irrt i i '

87

sA ma intAresc launtric prin rugaciune, smerenie, rab_

lye r,uU1e de vrajmagiAl, apol, sd le ir-rtorc toate spre

tolosul mAntuiri i sufleteqti.Din scurta, dar profunda mea experienfA launtricd

am observat ca, atunci cAnd ai inceput sa traieqti inHristos qi cu Hristos, nu existd nici un rdu venit

-de la

dugmanii vazuli sau nevdzufi care s6 nu poatA fi intorsspre bine. Ma gAndeam uneori cA, daci tudor Arghezi- pe cAnd era ierodiacon la mdnastirea Cernica _"ar fiintors spre bine umiliref pe care a suferit-o ir-r public del^-^P.fl

Ilpa, ar fi ajuns la un mare grad de deJavarqire.MAndria lui insa nu l-a lasat sa se simereasca. $i atunci,a fhcut ceea ce Etie toatA lumea.

Ca si nu ajung intr-o asemenea situafie, Dumnezeum-a intdrit, mai intdi, in adevdrata ascultire care vine dela El qi, apoi, m-a intarit in nevoinfa rugdciunii, una dincele.mai puternice arme impotiiva"diavolului, im_potriva patimilor gi impotriva ispitelor lumii.

intr-o seard, intors de la lucru, am uitat si-mi citescrugAciunile celor ce m-erg. spre somn. Am stins lampa,m-am urcat in pat gi, cAnd am intrat sub pAturd, mi_imadus aminte ca nu m-am rugat. Atunci, mi^_am zis:,,Oaresd mA las batut de diavolu-i?,, in ciuda oboselii,

^_u*sculat, am aprins lampa, am ingenuncheat gi mi_am citit,rara graba, toate rugaciunile pAnA la capAt. Ochii mi sell lcnldeau, somnul ma dobora, dar cu toate acestea num-am lAsat batut. Dupa ce mi-am citit rugdciunile deseari, am stins lampa gi m-am culcat din n5u.

In vedenia visului imi apare diavolul in chip de om.!,1T,.l"grc,rrt

dupa.fricaipecifica ce mi_o irispira deoblcet. La intdligare, diavolul era mult mai voinii gi maitare decAt mine. La un moment dat ne-am luat la iupti,iar de jur-imprejur erau spectatori de toate vArstele. EuIllnd mar slab, dar mai sprinten, il loveam cu mai multa

88

repeziciune qi dibicie, iar diavolul, flind mai greoi' d-e

ab'ia se intoriea gi, inainte de a-mi aplica lovitura' eu il

contracaram. Lumea din jur, care se grAmAdise ca la

bAlci, se mira qi zicea: ,,uite, mdcar cd e slab' dar il

biruiel" $i intr-adevAr, dupa ce i-am mai dat cAteva

lovituri, l-am doborAt la pamint qi, apoi, l-am rostogolit

intr-o groapa adAnca.in biserlca, in timpul Utreniei, mi rugam Ei meditam:

oare lupta din vis n-a fost lupta mea de-aseard cu dia-

volul care nu voia cu nici unthlp sd-mi citesc rugacitt-

nile inainte de culcare?

21. SPRE CANAAN

CuvAntul monah inseamnir singur qi, tocmai cAnd egti

singur, egti cu Dumnezeu care - in aceste mbmente -

iqi ievarsa toata boga{ia harurilor sale peste cel ce re-

nunla la poftele pacitoase ale vie{ii 9i, in acelaqi timp' se

intriripeiza cu dumnezeiescul dor' In aceastir privinla'

pe lAnea rugAciune, ceea ce m-a aiutat sA gust din via{a

?ericitia p,.titt i.ilo. a fost tAcerea' Parea ca in inima mea

salaqluieqte porumbelul Pacii cereqti qi, de aceea' ticeam

*"r".r. Chnd e.a nevoie vorbeam in qoapta 9i nu fdceam

.,i.i .tn zgomot lAuntric ca sd nu zboare Porumbelul

Duhului 5fat',t' 9i cu cAt taceam mai mult cu atAt parcd

apa tulbure a sufletului se limpezea, iar. murdaria se

aieru la fund. Iar in momentul in care sufletul devenea

striveziu, parcd se limpezeau il jY-"I meu toate: qi

natura, gi Lamenii qi chiar carlile' Natura pdrea fer-

mecdtoare, oamenii buni, iar car[ile iqi descopereau nigte

inlelesuri tainice Pe care pAnd atunci nici nu le ghiceam'

lntr-o zi, frarcle Vasile Surugiu imi aduse o carte'

89

- V-am adus, frate Victore, o carte ca s-o citegti, - qio scoase de sub haina lui calugireascd.

- Ce fel de carte? Cum ii zice?- ,,Spre Cattaan" .- Bine, las-o aici, i-am zis cam cu dispref, gAndindu-

ma s-o citesc altadata.Dar cum stateam la masa de lucru, am deschis cartea

aqa, din curiozitate. Era scrisd de parintele Iosif Trifa.Primele pagini md captivaseri, pot si spun dintr-o data.Interesul cregtea pe misura ce intorceam foile. $i Ia unmoment dat uitasem de mine insumi, de lumea incon-jurhtoare, devorAnd pur gi simplu cartea ca un om fla-mAnd gi insetat. $i, ceea ce nu mi se intAmplase niciodatdin via(a, duph ce am intors ultima fila, am luat-o de lacapAt, citind-o pe nerdsuflate a doua oari. Alta data,inainte de Frisinei, o asemenea carte nu m-ar fi interesat.Acuma insd am citit toate car[ile phrintelui Iosif Trifa,culegAnd - ca albina - mierea qi din spini, nu numai dinflorile SfinIilor Parinti.

Toamna era pe sfArgite. Primii fulgi veneau, lega-ndndu-se, ca nigte fluturi cereqti, acoperind, cu puritatealor alba, murdaria pamAntuiui. In ceasurile l ibere, maaqezam pe un sciunel de lAnga soba cu o carte de SfAntulIoan Gura de Aur in mAna. Cdnd urmaream scrisulacestui SfAnt Parinte, o bucurie de nedescris imi cuprin-dea sufletul, aducAndu-mi lumini gi mAngAieri ceieqti,iar cAnd ridicam ochii gi urmaream, pe fereastrd, cumcad fulgii peste brazi gi fagi, un alt val de veselie laun-trica imi inunda inima, care altd data era atAt de sfAEiatagi de trista.

In ajunul zilei de 2l noiembrie, fratele Petru, ajutorulde econom, m-a chemat qi pe mine la Seci ca sir culegemvarza peste care cdzuse un mic strat de zapada. Eu incanu eram imbrAcat in haine calugaregti. Imi crescuscri

90

barba Ei parui, dar umblam imbrdcat tot cu trenciul cu

.o." """it"*

de la BucureEti ' Spre seara, cAnd- inghe-

for"* a"-u binelca, fratele Petru s-a milostivit de mine

ii *i-u spus ca pot sa plec, elibcrAndu-ma inaintea celor-

la lq i .Ca de obicei, trecAnd sir-rgur prin padure' nu mal

puteam de bucurie. Ajuns l i chil ioara mea plina de^mAngAieri cereEti, m-am sphlat qi m-am Pregatit pentru

p.itJghc.ea caie incepea pe la ora opt seara qi se termina

i" f^?.". dupa miezul iropli i ' Dupa cum imi era obi-

leiul, rermAneim singur in- fundul bisericii' in partea

,tur"tna. NeavAnd, pe"atunci, reumatism, stateam in pi-

. iooi", nemigcat, oii.at o. f i durat slujba'Nu ma duceam

sA citcsc la itrana, pentru cd, mai intAi, imi R\ac51.saui.r-rtt, sh meditez, ia *a tog in tdcere, iar in al doilea

ia"J*l-"to frica de rutini, de mecanizare, de risipire qi

de mAnclrie de care cu greu scapi cei ce cAntA Ei citesc Ia

strana.Trecuseri Pavecerniga qi Vecernia, cAntate rar 9i p.e

fure. -il

.ititera psalmii Utreniei Ei catis-mele dc rAnd'

i; i f i"t i idc Ia celddoua stane aiunsesera la canoane' Cei

." ".u,

mai obosili qi mai neputincioqi plecasera acasa'

iar al{ii adormiseri in strane.

in faga mea, la vreo trei metri distanfA, pe.Peretele ce

a"tpatt"u pronaosul de naos, se afla tocmai icoana In-

t.arii Maicii Domrrului in Bisericd ce se prdznuia in acea

,i. l"-"" moment dat, fiind cu mintea tieaza Ei cu ochii

deschigi, vAd ca apare deasupra icoanei o luna micA' ce

s" *iqio de sus iri ios qi apoi de la-drcapta sprc Stanqa,

umbrirrd icoana cu scmuul crucii ' Lurra mica' cat podul

palmei, cAt Jupiter vdzut la telescop, luminoasA qi g.1l-

i l ;;,-.; l";n'rr,o." dc pe ccr, dispirea ca sa aparA din

nou,'facand acelaqi scmn al Crucii pcste icoana.Intrari i

Maicii Domnului in Biserica' Insi semnul crucll nu se

91

Il:"i,I," l"l^mplar-e, ci numa.i atunci cAnd parintele Ni_ron zlcea la stran5: ,,prea SfAntd Nhscatoire de Dum_nezeu mAntuiegte-ne pre noi,, .

VazAnd cd semnul cruc.ii se repeta mereu, m_am gdn_dit, mai intAi, ca in fundul biserlcii este vreun frate carese joaca cu lanterna. M-amintors 9i m_am uitat atent printoate stranele: cei cAgiva batrAni care mai rAmdseserapicoteau. Atunci, vdzAnd cd semnul crucii se ,"p"tamereu, am dat vina pe miopia mea. Mi_am scos ochejariidrn buzunar, i-am fixat gi am agteptat sd vad daca serepeii. Spre marea mea mirare, aceeagi lund micA a1l]]rt

din lou, repetAnd semnul crucii. De data aceasta,

m-am speriat gi am inceput sd_mi fac semnul crucii oride cAte ori.aparigia insbgea cuvintele Nascatoarei deuumnezeu la strana. Dupd ce a mai durat aga un timp,Crucea nu s-a mai vAzut.

$tiam ca diavoiul nu poate sa arate in vis sau invedenie SfAnta Cruce. in aceasta privinii, in cartea Sfin_li lor Varsanufie qi loan se spunb cla, t i ,,diavolul nulnorazneEte a unclti Sf6nta Crucc, penfru cA intru dAnsas-a s_urpat puterea lui gi printr-insa a primit ,ur.,u ."upurtatoare de moarte. Deci, zic acegti'sfingi, cAnd veivedca in vis chipul crucii, inva[d_te.i ., iJ"ra.at de laL.,umnczeu cste visul sau vedenia.,,

Dar aceastd vedenie.mi s-a aratat nu pentru ci ag fil*lr l

alcs, ci.dimporriva pcntru .i "", [ icatosut, dis_

prelulsem multa vreme.pe-Maica Domnului. Iar acum,cdnd am vizut cu ochii SfAnta Cruce incftlpulnau_ieasupra icoanei praznicale in momentul cdnci la striniera lnvocata NiscAtoarea de Dumnezeu, am inceput s_ovenerez a9a cum ne invafi Biserica de llasarit.

Multa vreme n-am gtiut care este taina micului globgalben care-mi aducea aminte de sateiiiul pa*antrl.ri.Dar odatd, cum stateam la strarra areaptatsl admiramfrumoasa catapeteasma, ochii mi s_au ,f. it Jsupra un"i

92

icoane din centru care reprezenta pe Maica Domnului

gi care dvea, pe pieptul Ei, zugravitd luna cea micd ce mi

ie aratase liprlveghere. Era de aceeaqi mdrime qi cu-

loare, purta iirscriplia IS.HR. qi simboliza.sAnul Maicii

Domnului in care i-a zamislit Domnul Hristos.Tot singur, cu mAinile bagate in buzunarele reci ale

trenciuluii ma plimbam inti-o seara pe lAnga stAna'

Necajit, ma gAndeam la iupta grea Pe care o duceam cu

mine'insumi la viitorul n6cunoscut ce ma aqtepta qi la

oamenii din jurul meu care nu-mi in[elegeau dorurile

mele sfinte. Deodata ma izbi un miros puternic de cea

mai find mireasmd de smirni. Ridicai ochiiinsus: deasu-pra capului nu erau decdt ramurile desfrunzite ale unei

ialcli l iatane. intorsei capul spre stAnga, dar Cin partea

stAnei nu putea sd vina decAt miros de baligar' Facui doipasi spre dreapta, mirosul de smirnd se linea de mine'

bri,t.^a" m-aq^fi intors mirosul de tamAie cereascd std-

ruia mereu iri jurul narilor mele' Desigur, pe vreme de

iarnir si lAnqa baliearul oilor nu putea fi vorba de parfu-

mul fl'oriloi. Motdvilov, ucenicul SfAntului Serafim de

Sarov, a simlit qi el aceastd mireasmd cereasci 9i prin

aceasta s-a intdrit in slaba lui credinta de incepitor'

Ma gAndeam la un text paulin: unde s-a inmultitpacatuI a prisosit harul. Intr-adevdr, un cal care merge

tine qi'cunoaqte drumul n-are nevoie sd fie tras de

hapri. Dar cei care nu qtie unde e stdnga-sau dreapta

tretuiegte condus cu zdbale 9i cu frAu' Ba, uneori e

nevoie ia-l mai mdngAi gi sd-i mai dai cAte o bucalica de

zahar.DacA nu erau-zdbalele cu frAul viselor qi vedeni-

iior. m-as fi eAndit mereu ca sunt vrednic de SfAnta

impartaginie"qi de treaPta preoliei' Daci n-ar fi fost

halurile-descoperirilor iereqti aq fi apucat-o pe ca.lea

cdsdtoriei cu toate complicaliile ei. Dar ca si nu cad in

deznadejde, MAntuitorul gi Maica Domnului m-au in-

tarit prin revirsdri de har, dAndu-mi siguran{a cd Dum-

93

nezeu este cu mine, de-a dreapta mea, ca sA nu mA clatin;cA este intArirea, scaparea qi MAntuitorul meu.

Recunoqteam in adArrcul inimii mele ca sunt pacatosqi slab, dar tocmai cAnd eram slab atunci eranr tire orinharul cc mereu prisosea mai aies in vremea rugacirlnii.Iar descoperiri le qi mAr-rgAierilc harice in loc sA mA scme-teasca, mi smercau mai mult, caci pldngeam ori de cAteori irni dadeam seama ca sunt o biita frlnza pe valurilcinfuriate alc lumii sau ca un caldtor ce ritAccste prinpustiu nazuind spre Patria cereasca.

22. LA tsORDEIUL HOTILOR

. .Din septembrie, de cAnd intrasem pe poarta manas-t i r i i , auzcam parca un_ztomot dc caruie alcrgAud pe uudrum batut de [ara. Eu insa Etiam prca bile ca prinimprejurimi nu era nici un drum, nici gosea, nici caleferata. De unde dar vcnea acest zgomot de ciru!e?

intrebAndu-i pe calugari, aceglia mi-au spus cA inpadure lucreazA o echipa de ,,ho[i", iar zgomotul vinede la scocul uns cu paraiina pc caie luncca"rnetrii la valespre_rAu, unde un alt scoc, cu apa, mAna metri i pind insatul Muiereasca.

-Printre altele, calugArii mi-au mai spus ca, in acecaqi

echipa de ,,ho!i", iuireaza qi ur-r ,,po^cait,, care a fostccurdamnat pentru ci n-a vrut sa puna mana pe arma.$icum pe mine mh preocupa den-rult aceasta piobiema,mi s-a trezit curiozitatc-a.

Mi-adusesem aminte cum, in anul r ratru de teolo-gie, am ci t i t - spre marea nedumeri ie a decar-rr , r lu iN. Popcscu-Prahova - o lucrare de Seminar in care, petemeiuri biblice qi patristice, am combatut uciderea jnrAzboaie gi jurAmAntul. Degi, pe atunci, inca nu-i cit isempe Tolstoi cu privire la ideiie ce mA interesau, totu$i

91

convingerile mele erau aceleaqi, in afarh - bineinleies -

de erJr i le romal lc ierului care erau potr ivnice

Evangheliei qi ortodoxiei noastre'

Coirdus de un frate, intr-o duminica dupA masa am

aiuns la bordeiul ho{ilor. ,,Pocditul" nu era impreuna cu

ll,ltotgi holi care taiau fagii in pAdure, caci. meseria Iui

"ru ,i ascutd ,,joagdrelen , cum lltlmeau oltenii fierhs-

traiele. Dar nici in bordei nu i-am gasit'

- Cred cA se roagh undeva, in dosul vreunui tufig' ma

informA un sergent.

intr-adevar, dupa ce sergentul il striga Pe nYTg'

,,pocaitul" ieEi ae'dupa un t-ufiq cu o micd Ev-anghelie

ii mAna. Sectantul avea o fire blajina, un suflet curat'

r-i*"i gi plin de nevinovilie. CAnd vorbea de Domnul

i i r . r r , d" ' l " t t fa, ,Dumnealui" , cum se expr ima el ' i i

curgeau lacrimile.

Reintors la mhnAstire, am meditat mult in cazul

acestui ,,Pocait" . Deseori, noi i i consideranl-pe sectari

.i p" "iii"

duqmani, ca pe niqte antihrigti, dar - scrie

f'.W. Foerster undeva - ,,[u trebuie sa ne miram ca nu

arareori devin antihriqti, din neinlelegere, tocmai cei cu

vAdite inclinari spre un adevdrat creqtinism' Acest fcl de

anticreqtinism insa s-a dat de Providenta rePrezentan-

illoicreqtinlsmului anume p€ntru.ca ei, prin critica ce Ii

ie face de acolo, sh-qi deschida ochii tot mai mult asuPra

oricArei confuzii dintre invagatura creqtinA gi ceea cc estc

r:AgAnesc, indic, evreiesc, modern, sau orice ar banaliza

luri u. falsifica sensul genuin Ei spiritul creqtinismului'

$i nimic nu este mai pcriculos perltru pastrarca inva-

iaturii in toatA curA{eiria ei, decAt daca creqtinii nu re-

l.r.or. rostul providenlial amintit mai stts al aceior

"ui-ttif-riigti" qi-rivrajmaqii lor nu vor sd vada-pc tainuitul

((Dro)), ci numai pe <attt i ' , in loc si se-ntrebe daci aici

vtrbeste irrtr-adevhr vechca ura fala de creqtinism' sau

qq

dacd.nu cumva se apara qi se afirma chiar un elementde adevar creqtin - un element pe care creqtinii oficialil-au jertfit incongtient, ori l-au deplasat pe pianul dinurmd."

Citind Viefile Sfinlilor gi scrierile Sfintilor parinti.cercetAnd cirfi, canoane, duhovnici, oameni cu inimdcuratd, am ajuns la convingerea ca, dupA cum afirmdmarele pedagog cregtin, aiest adevai marturisit de,,pocaitul" din bordeiul hofilor a fost jertfit incongtientsau.deplasat pe planul din urmd de iatre cregtinii ofi_ciali, caci tocmai noi, ortodocgii, trebuia sA mArturisim- in primul rAnd - aceste adeviruri, iar nu sectarii.Nenorocirea insa este ca fariseii gi carturarii NouluiTestament au alcdtuit o invdfdturA pebaza cAreia, vea_curi de-a rAndul, binecuvAntau tunurile, organizau cru_ciade qi rAzboaie ,,sfinte", admi(And tot felul de crimein masd. De aceea sectarii, care nu cunogteau adevArultAlcuit de Sfinlii Parinti gi care credeau ia ortodoxia seconfunda cu erorile fariseilor, plecau din sdnul Bisericiiortodoxe, cdutAnd lumina in alta parte. Dar dupa cumafirma Foerster in cartea sa ,,Hristos gi viaEa ome_neasci",.fara sa jertfim adevdrul gi fara sa-l deplasampe pianul din urmh, trebuie sA rdmAnem pe loc, ia aamla o parte straturile strAine care s-au ageiat pe temeliaortodoxiei qi sa-l marturisim pe Hristos nu^numai petemeiul Evangheliei, ci gi pe temeiul Sfinfilor paringi, petemeiul sfintelor Canoane.

O data cu venirea iernii,,,ho!ii,, au plecat din pddure,iar eu imi imparteam timpul intre atelier qi chilie. wumairroaptea veneam regulat la bisericd. CAr-rd ma intorceamin chil ie gaseam o cAldurA Ei pentrusuflet qi pentru trup.LaJereastri {ineam o cutiuliplina de firimituri de pAiriegi de mamaliga unde ciuguleiu pigigoi, cinteze, ciocini_tori gi nelipsitele vrabiule. Erau tire flamande gi mAncau

96

sdrmanele de parca n-ar fi mAncat cu saptamAnile. Nevi-novate qi zglobii, bietele pdsdrele imi trezeau sentimentede fericire in suflet. Imi erau dragi gi nu ma saturamprivindu-le. Md umileau pAna la lacrimi, gAndindu-macA numai din pricina p.lcatelor noastre suferd qi ele defoame gi de ger. Daca primii oameni n-ar fi pacatuit,pdsarelele s-ar f i bucurat in continuare de fericirearaiului. $i chiar astazi, dacd oamenii ar vrea sh aducaiubirea qi pacea pe pamint, n-ar mai suferi nici pasa-relele. Cu toate ci zipada se agternusc peste tot, clipelemele cele mai linigtite tot in padure le aflam. Ca deobicei, acolo cAntam, ma rugam gi pldngeam.

Momentele de deznadejde, de tristele sfAgietoare,care mi torturau alta data, rimiseserd acum in urmamea ca niqte insule. Manastirea imi era din ce in ce maidrag6, bisericu[a mai frumoasd, ascultarea mai placuta.Dar, mai presus de toate, SfAnta Liturghie revarsa asu-pra sufletulgi meu cele mai mari bucurii gi mAngAieriIduntrice. CAnd plAngeam, lacrimile nu-mi ntai erauamare/ ci pline de o dulceafA harici. $i, fie cd plAngeamsau nu, in timpul Utreniei, dar mai ales in timpul SfinteiLiturghii, simleam cum se revarsd de sus o ploaie delumini ceregti, de idei gi de gAnduri luminoase, de mAn-gAieri qi bucurii nespuse.

CAnd iegeam din biserica, mergeam repede inainteatuturor, ca sa nu ma tulbure cineva cu niscai vorbeomenegti. Odata ajuns in chilie, aqterneam tot ce sim-

feam qi gAndeam pe hArtie.Aceasta viafa noud, care imi devenise atAt de plicuta,

era presdratA, desigur, qi cu intAmplari neplacute. Iatauna dintre ele.

intr-o zi destul de friguroasd, in curtea mhndstirii auapdrut o mulgime de jandarmi in frunte cu cipitanul lor.Toli calugarii gi fralii au fost scoqi in mijlocul cur[ii. Eram

97

amenintati ca vorn fi impugcali dacA nu vom dcciaraarmele ce se afld ascunse in mAnastire. Erau informa{i -ziceau ei - ca avem arme nedeclarate. PAnA la urmA insas-au convins ch la noi nu se afla nici o armA in toatAmAnAstirea. in timpui percirezi{iei, n-au gAsit dec6t nigtedinamita cu care au fost aruncate in aer stAncile pentrua croi un drum de care gi caru{e.

La urmh de tot, din grupul intreg de calugari am fostchemat eu. Mi s-a ordonat cu voce aspra sa deschidchil ia. CAnd ie-am spus ca chil ia mea este descuiata, s-aumirat. M-au intrebat ce carli am. Dar carfi ie mele -Biblia, carticica de rugaciuni qi un volum din SfAntulIoan GurA de Aur - erau de fa{a, pe masa. Dupa ce auciocAnit cu patul armei in podele, au plccat.

Ei credeau cd, fiind student, e imposibii sd nu fiulegionar qi sh nu am arme gi carli iegionare. Dar ei nuqtiau cA la Facultate legionarii hotarAsera intr-o qedinlade,,cuib" ca sd md batd pentru ca nu eram de acord cucrimele lui Codreanu.

La desparfire, cdpitanul de jandarmi m-a intrebatdacA am fdcut armata. I-am raspuns ca am fost amAnatpebaz6,de dispens6 de studii. Dansul a luat notd, ame-ninlAndu-m5 cd de astA dat5 nu voi scApa.

23. RASOFOR

Dar au trecut gi necazul gi iarna. Primavara sc apropiacu paqi repezi. Codrul infrunzea treptat, incepAnd dinvale, de la mAnastire. Sus, pe munqii inalqi, fagii erau incagoi, dar in vale erau acoperi[ i de frunzc vcrzi qi bogate.Pe la Bunavestire sosi codobatura, ciripind, ciugulind gibatand mereu din codila pe iarba.

98

Calugarii au iegit la muuca priu poier-re 'si

l ivezi' Mi-

erau a$a cle dragi locurile gi - f i ind, pe atttuci, sall i1t()s- mi-cra atAt de placuta mtlnca in acr i iber, incit mi-crateama ca nu cunlva cconomttl sa ma trL'aca ctl vcclcrcagi sa nu rna chcme Ia lucru. Ca dc obicei, dttminica dttpamasa o luam incetiqor sprc padurc, cu Riblia la sub-

[ioara, pierzanclu-ma printrc' frtrnziqul vertlc qi ascttl-

t incl ciripitul pasarclclor. Unde gaseam o buttrrugA maipotrivita, ma a;ezam, clcschicleam Bilrl ia 9i mai citeam

iete un capitol sau mai intouam citc o cintare dtt-hovniceasca. Cind ajungcarn iu vrc'cl poiana, rna iutin-dc.am pe iarba verdc, la urnbra, privincl lrori i albi carc

pltrtcau pc intinsul certt lui albastrtr ca lrigtc sloiuri clc

gheaqa pc ocearl. Ascultam [ipatul jalnic al crofi lor qi rna

gandcam ca ttu ulitr, de pilcla, zboara l ibc'r urrdc vrca,pc cata vremc cu sLltlt incli is dc bunavoie in marrastircqi nu sunt l iber sa-l propovadtlicsc Pe Dtlrnrrul I istts

copii lor clirr Ucraitra, bttuaoarA. Ila irrir-o nonptc aIn gi

viiat ca niEte larani ciirr Ucrairra rna chctn;iu sa-L binc-vestesc pe Domuul Hristos Ia ei acasa.

Se apropia Pagtilc, iar bttctrria fra{i lor era sa fie im-

braca[ i , ,calugarc9te". La sosirc, i -am dat l t r i Pat ica pr-lar i r , rar cAttd par i r r tc lc cc() t lonl t t r i -a procurat part ta lor t ide dimie qi vcsta blanita, i-am dat - tot lui Paticn - qi

pardesiul; pe cap pttrtam ttn fes ca qi ccilalqi fra(i. FIai-

nele civile-cu circ vcuisem i le dadlrscm untri baiiat

cuminte din Muicreasca Pe care i l chcma Vasilc Fuiorca.

Deqi umblam cirri l , ntt ura ncliniqtcam deloc ca ceilal{ifra[i ncimbraca[i in r.rniforma m.onaha]a. $tiam prca bir"rc

cir acccagi vecirc minclrie sc strect.rara qi in iraina caltl-gnrcasL'4.-

intr-o trorpte, dupa Uircnic, fratclc Chcorgire care

era imbrircat cAlugaregtc, a vctrit la minc ca sA Ina col' l-solcze'

qq

- Frate Victore, imi zicea - nu te mdhni. Vei fi im-

brdcat gi frdlia ta. Dumnezeu ii va da pirinteiui stare!un gAnd bun, in timpul noplii, qi te va imbraca'

- Frate Gheorghe, i-am rispuns - eu nu ma inftistez

deloc. $tiu c6 nu haina ne mdntuieqte. Pot sa fiu imbracat

cdlugdregte gi sA ma duc in iad. $i invers. Aqa cd eu sunt

linigtit.Dar iatd cd inainte de Florii, parintele stare! md chemd

la stdrelie gi md intreb6:- Ce zici, frate Victore, vrei sd te faci c5lugar?- Da, prea cuvioase.- Atunci sd te imbracdm in haine calugareqti.- Dacd gasili de cuviin!i'..Dar inainte de Pagti, adica de Florii, nu au fosthainele

gata. Eu insi nu md grirbeam, deqi alfi doi frali mereu

E"r"u.r, cu insisten{d q-i cu nerabdare, ca sa fie imbracaliin haine calugareqti. Nici de Paqti n-au fost hainele gata.

Am fost amAnat pentru duminica Tomii. Dar nici deduminica Tomii nu m-au imbricat. A trecut gi inallareaqi Cincizecimea, iar eu tot civil umblam. $i tocmai de

Sfinlii Apostoli, cdnd imi praznuiam ziua onomasticd,am iost imbracat impreuni cu fratele Nicolae, croitorulcu care venisem in aielaqi timp la mindstire. Ceilalli doi

frafi, care erau mai vechi qi care cereau cu atAta insistenfd

si fie imbracali n-au dobAndit haine cdlugdreqti, iarunul

dintre ei a qi plecat din mdnistire.

$i ce bucurie de copil aveam cAnd am imbrdcat pentruprima oard dulama de calugar! Mi se parea ci sunt un

bm nou. M-am deprins greu cu ea. C6nd urcam scarileatelierului, calcam^pe drilama qi ma impiedicam'

Tot cu dulama ieqeam la strdnsul fAnului. Era vara

anului 1941, cAnd ucrainenii cereau preo{i, iar Patriarhiagi Mitropolia noastra trimiteau mereu preoti misionariin Transnistria. Se faceau apeluri 9i la fralii de manastire,

100

care erau utilizafi ca secretari Ei colportori pe la Pro-toieriile de dincolo de Nistru.

Pe poiana Locugoare, greblam fAnul in tacere aleturide pirintele Pahomie.

- Frate Victore, imi zise phrintele, sprijinindu-se ingrebla - frafia ia ai fi bun de misionar in Transuistria,fiindca qtii ruseqte gi ai face treaba bunii pe acolo.

Acelaqi lucru mi-l spuneau qi algi parin{i. Eu insaraspundeam tuturor ca m-ag duce numai in cazul cAndag gti cu siguranth cd asta-i voia lui Dumnezeu. ,,Altmin-teri, ziceam - mi-e frica sA nu cad din nou in pdcateledin care de abia am iegit."

Rugdciunea mai savArgise o minune in sufletul meu:imi restabilise pacea, fara de care nu mai puteam trai.Acum eram hotirAt ca - dacd nu-mi vine o chemare desus - sd nu mai ies deloc dintre zidurile mdndstirii.

A doua zi, tot la strAnsul fAnului, calugarii vorbeaudespre grozAviile pe care le faceau nemlii pe fronturilede lupta. Se vorbea ca dAdeau foc la sate intregi, iar bieliioameni, cu copiii lor, iqi faceau hrube in pAmAnt, undese adaposteau flamAnzi gi goi.

Pirrintele Nicanor, care era socotit cel mai bun chlu-gAr, pentru ch iqi facea pravila qi canonul, gtia Psaltireape de rost qi mAnca o datd in zi, auzind aceste ve$ti triste,zise indiferent:

- Ce ne pasa noue de mireni! Bine cd noi avem cemAnca!

M-am ingrozitin inima mea. Iatd unde te duce, mi-amzis - via{a inchisd ir-rtr-o mAnhstire gi iatn de ce starefulZosima i-a spus lui Alioga sd plece din manastire, sasufere in lume qi apoi sd se intoarci.

Tot despre pArintele Nicanor se spunea cd, intr-onoaptc, cAnd pArintele Trifon cu care locuia uga in ug6,pe aceeaqi said, avea o grea criza de amigdalita gi dis-

101

perat de clurere, batea in uEa Qi-l ruga pe parintelei'Jicar-,t,. si-l chcmc pe pArintclc Ciherasim carL- cra sani-

tarul manirstirii, aceita nici u-a raspuns, nici n-a cleschis'

Un frate, care locttia ceva mai cleparte, l-a auzit Ei l-a

chemat pe parintele Gherasim. A doua zi, parintele

Trifon l-a intrebat:- Parintc Nicanor, u-ai anzit cArrd te strigam ast-t

noapte?- Ba da. Am auzi t .- $i dc ce n-ai deschis?- Pentru cA imi faceam canonul'- $i m-ai lAsat aqa, fara nici un ajutor! Nu-[i era mila

de mine?- $tiarn c-o sa vinfr altul, rispunse Nicanor crt acecaqi

incliferen!a.Acest dgoism, acoperit Ei ascuns sub masca postului,

a matanii l,or qi a pravilei este uua diu cele mai mari

primejdii pe care i intuit-o genialul Dostoievski gi dc

care rna pazeam ca de foc.

II

,,VAI MIE,DACA NU BINEVESTESC!"

(I Cor. 9,16)

,,Doamne, Tu nrni nprhrc gi inta stutt irr-

f lncarat; Ttr egti rnsi tarc dec1t milrc 9i rtr-nib i ru i t . . .CAtd r.t i-am .1ttLs in.girt.d: "Nu-L, u.oi rtrnipotnctri Si rrici nu uoi moi proltttztridui irr trtr'trrcle Lui!", gfrrdul acestl s-n pret'ncut irt irLirtromco itt foc i lrzrttor, dc ttu crarn irt stsre tt icistt-li lnbug gi t t ic isa- l nni [ r tdt t r . "

Icremia 20,7-c).

1. CHEMAREA DE SUS

in luna august 1941 am primit cdteva scrisori de la

colegii mei de"gcoala care mi invitau sa vin Ia Bucureqti,

iar ie acolo sd ne intoarcem pe la locurile natale' Tot pe

atunci am primit gi o scrisoare de la Chiginau in care

fratele meti Vladimir, care se cdshtorise intre timp cu

Dorina, imi aducea vestea cd atAt pdrinlii nogtri cAt 9i ei

sunt sAndtoqi qi ca mi aqteapta sA md intorc acasd'

Aceste vegti au corutituil Pentru mine cele mai teri-

bile ispite in sensul demonic al cuvAntului' Pe de o parte,

dorul^de pdrinli, de meleagurile copilariei, de fratele

meu, era tispui de mare, iaipe de alta parte manastirea

md lega de bomnul Iisus, d-e mAntuirea sufletului, de

cer gi-de rai. Mi-era fricd sd mi intorc acasd, pentru ca

,'r.r ".r^.r"

sd cad din nou in mocirla din care de abia

iesisem.Nu voi uita niciodata acea zi de duminicA in care

tristetea sfdqietoare clzuse din nou asuPra inimii mele

intocmai ca dracul cel de miazizi.- Et"'alpa-r"uta. O l,r"t"tn spre pidure' in poiand,

--u* ug"iut pe o piatrd gi- ca o eruplie de vulcan- mi

s-a revaisat dirrerea prin lacrimi, vaiete 9i suspine' PlAn-

eeam de sarea haini de pe mine. Durerea era atAt de

lumplita incAt ag fi preferat o durere fizica' Mi se Parea.a uq fi suportat maiugor o fracturd sau un culit in spate'

em smgii atunci, pe propria mea piele, adevdrul pe care

l-a spus Dostoievski: ,,inima omului este terenul de

lupti dintreDumnezeu giSatana" . Ziceaminsinea mea:

da'ca durerea iadului veqnic este mai groaznicd, atunci

vai gi amar de noi, pacdtoqii' Dar tocmai cAnd suferinla

era mai atroce, s-a auzitsunetul argintiu al clopotelor de

Vecernie. M-am ridicat automat de pe piatra qi m-am

indreptat spre bisericd. Acolo, in timpul cdnd se cAnta

Paraciisul Maicii Domnului, m-am rugat cu tot focul

105

inimii mele ca sa mi se ridice aceasta insur:ortabiladurere. CAnd parintele stare{ cAnta: ,,Prea Sfanta Nas-catoare de Dumnezeu mAntuieqte-lte pre rroi" , eu repe-tam aceleaqi cuvinte in inima mea. Le rosteam cu toatatAria sufletului meu, ca omui disperat. $i iata cA dupaVecernie m-am simlit uqurat. Lupta trecuse. BiruiselaIisus gi Maica Domnului. Iar de atunci niciodatA n-amsimtit asemenea sfAqieri launtrice. Am mai avut durcride alta naturi, dar ca asta niciodatA.

Iegind din biserica, o pace gi o liniqte dumnezeiascAau coborAt peste sufletul meu care din nou s-a resemnat,s-a impAcat cu el insuqi. M-am hotarAt sA rAmAn - dacaa$a va fi voia lui Dumnezeu - pAna la moarte in acestfermecAtor Iocaq de rugdciune Ei de bucurii duhov-nicegti. DacA imi mai spunea cineva de Transnistria,rispundeam mereu: cum va fi voia Domnului. Nr-r voipleca fara o chemare de Sus.^

pi chcmarea mi-a venit.intr-o noapte de august, tot irr 1941, visez cd md duc

la gara din RAmnicu VElcea ca'sa plec urrdcva cu trenul.StAnd pe peronul garii, vad cd se apropie un tren pe carescria:,,Bucuregti" , dar cAnd am vrut sA mi urcin el n-amizbutit, pentru ch trenul nu s-a oprit deloc, ci a mers maideparte. Peste pufin timp apare un alt tren. Pe acestascria: ,,Galafi" , dar nici acesta nu s-a oprit. In sfArgit, vineal treilea tren pe care scria: ,,Chiginau" . Acesta s-a opritqi eu m-am urcat in vagon. Fiind insa vreme de rizboi,cAldtoream intr-un vagon-platformA. La un moment dat,imi scapa biletul din mAnA gi se rostogolegte printretraverse. In vis, biletul avea parca infaliqarea rotunda giroqie ca o bomboanA.

Citind mereu Vielile Sfinfilor, Patericui qi scrierileSfin(i lor Parjn!i, ma gAndeam, zi gi noapte, ca nu cumvaaceasta chemare si-mi vind de la diavolul care ne ingalA,prefacdndu-se chiar in chip de irrger luminat. $i atAt de

106

rrrrr l t ma l ) rcocupa accst gAnd, inci t mi-a rasar i t q i i r r vts '

t ,rt-i atrrn'ci cancf bilctul a cazui iutrc travcrse/ nll-am zls

rrr t inrrrul accluia5i v is: , ,daca trcr t t t l sc v ' r opr i 5 i cu i r t t i

vt,r ga'si bilt ' tul, i tr.scamua cir vislrl este de la Dttmnczctt '

' . ,r ' i ..-n trcnul't ' tu sc va opri gi ctr nu-nri voi gasi bilctu-l

i l rscarnl ta ca v isul cstc dcla diavol t r i " ' Cr ' rgct ; t l t t l ast tc l '

trcnul se opreqte, eu cobor dirl vagoll, irtr i gasesc biletul

s i rnt ' rs mi i de-partc, sprc ChiEinal , dc r ' tnclc i r t r i ve t r isc

, . . i . t . , i .ea f ratc iu i mct l Vladimir '

M-am trczit din somn fcrm couvins cit voia lt l i Dum-

,rczctr cste sir plcc ia Chiqinau' Fara sa ridic pcrdeaua dc

i., i"*ittt." ir ir i factri mictrl bagai, ma dusci la p.ar intclc

ii lvcstru, care era lc-rc{i itor de star. 'q;i, dr'rpa ce i i sarutai

mina, i i zisei:- Va rog sa-nri dati blagoslovenia qi bilctul de voic ca

sa plcc din nranast i re.

- Unde vrei sa te duci?

- Misionar in Translristria'

- Pai, gtiam eu ca n-ai sa stai iu mauasttrc'

Cu biletul dc voie in buzunar, am luat-o prin padure

ca sA uu mh mai intAlrrcsc cu vreun calugirr carc sa nlA

intrebe, sii ma descoase qi sa md opreasia din clrumul

mcu.Plecam imbracat caitrgarcqtc. Plccam c-lin tnatrastirc

nu ci sa ma dczbrac d6 haina monahala - fercasca

O.rt ."r"t l- ci dimpotriva sir ma t-rcvoiesc maimult pe

calea mAntuiri i proprii qi a scmcnilor'^Oare Alioqa n-a

plecat, din ascultare, sir sufcre in lurne?

IcAind din padurc, am trccut pr i r r Muicrcasca' am

intiai in BuiorLni gi acun'r ma aprbpiam dc qosca' La cr

cotitura, din dosui unui gard impletit, atn attzit o voce

de copil:,,Be-hc-hc-he!"Era pentru prima oarA cAnd, imbricat cdiugareqtc qi

cu bar6a, prinicam - in bataie de loc - porccla clc tap'

707

imi venea cam greu. Pdna atunci nu-gi batuse joc nimenide mine. Acumimi venea s6-i zic copilului:

- Ce rdu !i-am facut? De ce-{i bafi joc de mine?Dar n-am zis nimic gi am mers mai departe. Pdgind

insd pe Sosea/ mi-am adus aminte cum, pe cAnd eramstudent, am rAs gi eu de un biet preot nevinovat. Atunci,eram amelit de biuturd gi nu credeam cd voi ajungevreodatd in situalia preotului, care gi-a plecat capulruginat gi a mers mai departe.

Ajuns in RAmnicu VAlcea m-am intdlnit pe stradd cuparintele Sachelarie, un calugdr teolog pornit tot de laFrdsinei.

- Ce mai faci, frate Victore? md intreba phrintelevesel.

* Sunt in drum spre Transnistria, am rdspuns ferm.- Foarte bine! Fra{ia ta eqti cel mai indicat. Cunogti

limba rusd qi o sd fii de un real folos pentru credinciogiide acolo. Ai obtinut aprobarea?

- Inci nu.- Vino cu mine, ma apuca parintele Sachelarie de

bra!, conducAndu-mi in camera unde poposise. Aicimi-a dat o coala de hArtie ca sd-mi scriu cererea qi, dupice am iscdlit-o, a luat-o ca sA se ducd personal cu ea laMinisterul Cultelor.

Trebuia sd mai agtept vreo zece zile. Pdrintele Simeonpe care il glsisem la metoc, ma sfatuia sa ma intorc laFrdsinei, dar eu am luat-o spre Cozia, gAndindu-ma catrebuie si iau trenul ce duce spre copiii care md agteptau.Aici l-am citit cu mult entuziasm pe SfAntul IoanScdraru. Mi se pdrea cd Dumnezeu imi scoate anumitecdrli in cale tocmai in momentul cAnd am mai multanevoie de ele. ,,Scara" era cartea cea mai potrivit6 care- ca un ghid - imi ardta drumul mai departe. Poatetocmai pentru SfAntul Ioan ScAraru am qi luat-o spreCozia.

108

CAnd m-am reintors dupA zece zile'.raspulrsul inca

r',u venise. La metoc il gas^isem pe parintele Ioanichie

A;i;;;l^ care imi facu;em ucerricia' AEeza[i pe. iarba'

ii "^U.o

unui pom, i-am povestit toata lupta tertbtla pe

."['"t" a"t-o'..t *in" insumi atunci cAnd imi faceam

,"rr"i""]" i" .t,i6o t.rl. De abia acum a inleles p.iri'rtele

i"""";.'hi" a;." ta."u^ mereu gi de ce eram inciudat ca

Aii;;;;i dil pidurea Neamlului' La desphrlire' pirin-

i"i"-fou"i.nii qi-a cerut ieriare, spunAndu-mi cd m-a

,,oropsit", adicd m-a chinuit'La metoc nu mai puteam sta' Trebuia sd-mi vhd de

drttm. Ca sh nu am prea mult bagaj, Tl-T Iasat vesta

ui*iia, i u* dat unrii calugar rasi de.lAna in schimbul

;;i;i;;;; doc, iar boca'Eii Pe care ii cumpAras:* dq

la Mociornila, qi care ma cam strAngeau' r-am dat urlul

?tui"1" t.nii"'Uil unor pantofi laraner;ti cu talpa groasa

de cauciuc.CAnd mi-am luat rirmas bun, atat Parinte.le Simeon cdt

ri "ati"t"f"

Ioanichie mi-au dat ceva bani de drum gi'

Irir"i^"*l"ol-o tpt" gara' 9i cum mergeam cu traista iu

ip"t", "

doamna^.ot? --u

vazut, le-i spus celor doi

barball care o insoleau:- Ce-i cu popii aEtia? Eu de-aq fi in locul Maregalului

Antonescu rjc toti i-a$ trimite pe front'

Mai tArziu, un preot din Oltenia imi povcstea ca

multa vreme a staf Ia indoiala, dacir e cazul stt-Ql lasc

r".tiii^ si sa plece misionar in Transnistria' $i iatd cit

i; 'tt-;;;ot" Jlt"ota cum uu aviou zbura spre.Rusia' Pc

r itioa a ivionului era chipul MAntuitorulu^i' iar pe alta

chipill Maicii Domnului. Iar uu glas de sus lI sPulle: //vInoimctgem sa luPtim" '

Desisur, si eu mergeam la razboi, dar la razboiul

ne'uarui ca sa lupt pc frontul duhovnicesc'

La garir, in aEteptarea trenului, ma plimbam.Pe pero-

nul ca"re era apioa^pe pustiu' Niqte fetb, ca sd-qi bata joc

109

i l( ' r ' l1ir1c, s-au prins toate cot Ia cot qi mi-au barat iocultlr. trcccrc, rAzAnd pe infundate. O data cu rusinea,a,supra sufletului meu se abatu o triste{e piinA dedcz-nadejdc. Atunci mi-a venit gAndul sA ma rbg. $i tota coio, pe peron, am inceput sA zic in mintea mea psalmui5(1. CAnd am ajuns la stihul: ,, lnima curata zide$te intruminc, Dumnezeule" ,,,Duhul tAu cel SfAnt nu-l lua de lamine" , ci cu ,,Duh stApAnitor ma intareqte" , mi-a I'enitcle sus atAta mAngAiere qi tarie, atAta bucurie qi puterelncAt mi se parea cd m-am inalgat deasupra tuturor celorde pe peron, zburAnd ca o pasAre prin sfereie ceregti.Atunci mi-am adus aminte de cuvAntul SfAntului lVIa-carie Egipteanu care zice cA cei ce s-au urcat in corabiaDuhului celui bun qi de via!a facator trec peste putcri ledugmAnoase qi rele, cAci sufletele creqiiniior zbbarA pedcasupra oricarei rauth{i.

In sfArqit, sosi trenui. Vagoanele erau exact ca in vis,adica nigte vagoane-platforme cu care se cara pietriq dela cariera manastirii Turnu. Aqa arn calatorii p.1nA laPiatra-Olt, unde, schimbAnd frerrul, m-am Llrcat irrtr-unvagon de pasageri.

In Gara de Nord am fost nevoit sA aqtept rnai multeore. in sala de agteptare era o mare for:foia. Militari gicrvil i , femei gi copii se imbulzeau grabiqi Ei ingrijorafi.Cu greu mi-am gAsit loc pe o banci,singur ca de obicei.

Un tAr-rar cu barbigon qi cu pardesiu ncgru treccamereu prin faga mea gi, din cdnd in cAnd, se ulta lung lamir-re. La un moment dat, tAnirul se opreqte, ma intrcibadin ce mdnAst i re sunt qi apoi se reiomanda, spunAn-dtr-mi cA gi el este un calugar de Ia SfArrtul Munte qi caa 'r.cnit in fara ca sa-gi arall jezc situafia rnii i tara.

Stapanit mereu de gAndul mAntuiri i sufletului qi decclc cit ite in Vie{i le Sfin(i lor, l-am intrebat:

- La SfAntul Munte mai surrt cAlugari sfinli aqa cumau fost odata?

110

Mai sunt, raspllnse calugdrul atonit. Surrt pustnicir r r o inal ta v ia[a duhovniccasca qi p l in i dc Duh Sfant.f ' t , r 'sorral , z isc c l - cunosc urmatorul caz:Pe cAnci rcgclc(';rrol al l l- lea vizita muntele Athos, din suita lui clcolituri s-a dc'sprins unul gi m-a intrebat unde ar pttteagirsi un pustnic-duhovnic la care sa se spovedeasca.l-irrn arAtat peqtera unde se nevoia un pustnic im-brrrrirtatit. Ofilerul qi-a marturisit cu multA zdrobire deirrirni toate pdcatele, iar la urmA i-a cerut duhovniculuilr iuccuvAntarea sa mearga in Turcia unde, marturisin-cltr-l pe l{ristos, sa moara mucenic. Duhor.'nicul i-ar i lspuns cd in z i le le noastre e posibi l sa v ie{uiegt icrcgtineqte in Turcia gi totuqi sa nu fi i martirizat. Dar, i-asfatuit duhovnicul - dacFr vrei si te faci mucenic, fa-terrcbun pentru Hristos. Ofilerul cunogtea via{a SfAntuluiAndrci cel nebun pentru Hristos, precum gi via{a SfAn-trrlui Simeon care, de asemenea, s-a facut nebun pentruI Iristos, gtia - deci - cAt este de grea aceasta cruce qi, cutoatc acestea, l-a ascultat pe duhovnic. Cind regele s-arctras cu suita, el a ramas pe loc. S-a dezbrhcat de haineleIui mil itare, a imbracat o camaqa de noapte, s-a incaltatctr niqte opinci gi, in felul acesta, a pornit prin toatemarrastiri le si schituri le facAnd tot felul de nebunii. Ceicc r1u-l gtiau, rideau qi-qi bateau joc de el. El insa rabdatoatc pcntru Dumnezeu. Se hrhnea din miia altora qiclormca pc undc apuca. Dar eu, continua calugarul - nuriclcam rriciodata de cl. Fostul ofifcr obscrva acest lucru

5i, cand r1u cra uirnctri, se apropia de mine qi-mi spuneanrultt ' crrvitrtc cic folos pclttru mautuirca sufletului.

l ,a dt 'spar{ i r ( - , an1 rAnras i t lprcsionat gi intar i t pec,rlt 'a ct' nri-anr alcs-o itr urnta cclor povcstite de catreca luqanr I atoni t. Ma gi ncit 'anr ch i.rr sa-l imit pe ofi{er de'",a l i rrt 'r,oit ' . I)ar cclc cc au rlrtnat nr-au incredin{at canu nrai t 'rA ncvoic sa n1a fac ucbun pcntru Hristos,

1-rcntru ca qi aqa toata lr.rnrcir ma collsidera uebun.

111

2. MAMA M-A INTELES

La ChiEinau, trenul a ajuns noaptea. Era intuneric Aiploua mdrunt. Strazile erau pustii, iar clddirile - bom-bardate qi arse de pArjolul rdzboiului. TrecAnd pe lAngadarAmdturile caselor, mA apucau fiorii. Mi se parea ca,din fiecare groapa, de dupa fiece zid innegrif de fum,ma pdndeqte un strigoi sau un bandit, vrAnd si-mi sardin spate gi sA ma omoare. Ca sd-mi piard frica, rosteammereu rugdciunea lui lisus.

Strada SfAntul Andrei, unde avusesem gazda pe vre-mea studenfiei qi unde acum igi avea gazda Vladimir, seafla la ceialalt capdt al oragului. Dupa multe dibuieli, amgasit - in sfArqit - strada, am desluqit numdrul gi am infratin curtea plina de baltoace. Am batut sfios la ugd, iardinduntru a raspuns un glas de femeie:

- Cine-i?- Un prieten, am raspuns la rAndul meu.Dupa un schimb de cuvinte, rostite in qoapta, uQa s-a

deschis incet Ei a aparut capul lui Vladimir.In semiobscurul de afard, fratele s-a oprit ingrozit. Nu

avea nici un_prieten cu mustdfi gi cu barba aga de mare,imbrdcat in haine calugdregti. Ii vedeam ochii marifi degroazd. El tdcea; taceam gi eu. Daca l-aq mai fi linut agacAteva secundb cred cd Vlad ar fi tipat. Dar mi s-a facutmilS de el, gi i-am zis:

- Mai, frate.meu! Era parola noastri de alta data.Vladimir a respirat u$urat, m-a imbrdligat gi m-a pof-

tit induntru.Fratele Dorinei, colezul meu de clasd, era in culmea unei

satisfacfii sadice. RAdJa de se pripddea. M-a vdzut, insfArgit, umilit, injosii, inferior, cei ptiEn sub aspectul exte-rior, pe mine care alta data il depageam in muite privin[e.

La Chiqinau, intr-adevir, aproape togi cunoscufii giprietenii mi considerau nebun.

112

('c biiat bun era! zicea V'T' - pAcat cir s-a ficnit!' l .rta. care aflase de sosirea mea, a venit la Chiginau

,,, ul, l ini , i innriiorat. i l sfatuia pe Vlad sa ma urmareasca

r l ' ,rt i Iru cuti,ra am itrnebunit cu adcvarat'

- Dar cum de te-a lasat inima sa nu cobori in Perival

t ir s-o vczi pe mama, sti ma vezi pe mine' ci [i-ai con-

i;;. ' ;",;;;* 'J ipte Ci"tlElnau? ma iirtreba tata indurerat'

- Pentru cd era noaPte 9i,oP9l nu eram sigur dacA

srrntcfi acasi, daca suntetl ln vlata,'' --i;;, totuqi, nu se impaca cu gAndul ca baiatul Iui a

trccut mal departe cu trenul qi n-a venit direct acasa'

Eu insA erim sincer; pAna la Chiqinau n-am gtiut

r;;; i i l . ;espre pariirf i i mei' Razboiul adusese des-

tule urmari nePrevhzute'De la Chisiniru am venit cu to[ii acasa' la CoEeni' Tot

.t; i; t"^lt qi fratele mai marc, Petru preotul' impre;

"i i i . l ot"oteisa Maria' Dcsigur, obic-ctul glumelor' al

spiritel6r si al compatimiri lor cram eu' $l asta cu atat mal

"\"t i.o.at "u nu mai beam vir-r qi nu mai mAncam carne'

La masd, Petru imi arunca in farfurie cAte un picior

de gaina fripta, zicA:ldu-mi in hohote de rAs:

- Na-ti un diavol!Tata insa era disperat qi zdrobit de ruqine'

- Tu esti slab, imi spunea - 9i daca tru mai mdninci

.o."" q] "iit"irt't

ponoi a" vin roqu ai sa te imbolndveqti

qi ai sd mori.CAnd se intAh,ea cu oamenii din sat, sPunea indurerat:

-- Uitolirra la el: aqa cum este acum (adica l11i:9-:

manastire) i l puteam facc numai cu gcoala.prtTil l^",:

*oi urr"n^ nevoie si cheltuiesc sute de mii de lel Pe la

gcoli inalte.intr-o duminicd, am stat in strani cu cAntirefii' N-?-

maiintrat in altar cum obiqnuiam atunci cAnd eram elev

ritt.ta""t. Oamenii din sai nLl m-au cunoscttt' Dar dupa

Liturghie, credincioqii l-au intrebat pe tata:

I IJ

i

- Parirrte, da' cine a fost prcotul cei batrAn din stranA?- Era tnai batrin ca mirrc? iscodi tata.- Mai bAtrAn, rAspunse un enoriaE cu hotarire.- Era Victor, baiatul rncu, zise tata rizincl.

. Tata parea mai t inar pcntnl ca sc fcrchezuia qi se

tundea.Cci t ineri ma privcatr cu o curiozitatc anlcstccata cu

sparma. O fata mi-a spus ca i se ridica parul iu cap cAndma vcclca plctos in strana.

Dar clupa ce s-alt mai obiqrruit cu mitrc, fctelc catrtausa ma ispiteasca. Eu irrsa le raspundeam:

- Cu.re 'veniEi voi sa nta ispi t i t i? Err gt i l r ce sut l tpetrecerile, gtiu ce sur"rt baluri lc, 'gtiu cc sunt fcmcile, _dar voi nu gti[ i ce sLirrt placerilc. ctirate, pliccri lc duhov_niccgti, carc nr.r-{i lasd amaraciune irr sudet, nici mustraricl.e congtiin[a. In conrpara{ie cr"r placcrilc trupeqti, place_nle.dunovllrccEtt sunt ca senirrul cc.mh-ri fa[a de-mur_daria parnAntuiui.

Desigr"rr, nimcni ltu lna in[elegea. Caci nurnai cine agustat qi a vazr.rt cit de btrn cste-Domnul, rrtrmai acclaputc.a sA-mi in{elcaga fericirea Iaurrtrica.

lntr-o ascmer"rea situa(ic, prictenii iqi dadeatr parcrcafiecare in felul lui. Urri i zic.-au cA rn-anl scranti i la cap,al[i i ca n-am fost in stare sA ma itrsor, citcva fete au foisicle parere ca din cauza lor anl4rlccat la manastire, iar unpreot din satul vecin srrslitrea ca Llrlnaresc sa ajurrgePiscoP.

Ntrrnai firama, sarr-narla mama, rrn s-a incrczut nici inparcri lc ei proprii, uici in parcri le altora, ci m-a hrat clenlAna, nt-a col tL lus ln carncra c i , c.rrc in acclasi i inrpservea qi dc bucatarie, s-a agczat pe pat langa fr.ciorul diiubit gi m-a intrebat:

, - Ia sa-rni spu i tu mic, cjrrc tc-a facut pe tine sA tc. duci

la nla nasttrc a- Dracu', i-am rAspurrs zirnbiud.

171

Ei, ir"r loc sa sPui ca Dumllczclr"'

nmintrerui-rt-o gi i-am isttlr isit ctttn clial 'oltrl ' vrind

r,,r-n1i faca rar'r, mi-a facut ccl rnai marc biuc'

- Nu cumva Pclltrt l ca t1u te-am lt isat sa te casatorcqii

t 'u Dorina? mi intrcba mama iu conttnuarc'

Dc buni scama, biata mama avllsese tcribilc mtrstrari

.'f "

.urlgiii"la ciinci - dincokl de Prttt - aflase ca Victor al

, ' i sc facusc'calugar. O vccinii mi-a spus ca nlan1a plingea

;i-,si smulS;ea pirLrl .1in caP, perltru ca' impob'ivirrdu-sir

, 'asatorici cu Dori,ra, f iui ci a apLlcat calea matiAstiri i '

$ti irrd toate accstc.'t, ctt i-am rasPtll- ls:

- Ti-aduci all l i l l tc curn, f i ind irr clasa a $asca dc

scmil'far, li-arrr sptrs Pclltrll prirna oari cA \/rcatl sa ma

{ac calugir, iar tu miiai r, isPl-tns ca, t lacir fac ltna ca asta'

i1 i ic i lumca in caP?- Da, mi-aduc amirrtc, zisc malrla, inseuinincltt-sc ia

fa(a.- Ei binc, accst gilrd a staruit lncrcu iu r-utlrtea mea'

t l t 'g i ntr- [ i sPt l l lc . rn] t t in i i t "

- Dar'caic att fost ntrlt ivcle? Cine tc-a incicmnat? Ntli

i l Lrlcsiematn pt-: Gala Galactiot't" '

Attrnci am inccirpt sA-i istorisesc urat-trei toate framatr-

tari le melc latrntricc. l-aur e-lcscris clc5ertaciunL.a ;lccstci

Iut .n i . I -am vorbi t c lesprc jcr t f ; r \ l ; rnt t r i torul t r i ' dcsprc

mi, dc'sprc iad, clcsprc mttrtlari ' t 1' ' lcatclor l loastrc Sl

t ' lcspre frumuscgea unc.i vic!i traita in cltrhul evangireiic'

i i ' t Unlp cc cu i i Povcstcanl toatc acesltcA' l l lAnta -

cnrotionaia, cu virclifc ''.'tlstrari

clc corrgtiin[a l)ctltrtl trc-

cr-rtui ci - a inccput sa planga, spuniuelu-mi:

- Fcrice cle tinc ca ti-ai alcs calca accasta!

Marc.nr i -afostbtrcur iacir iL latrrar-rz i td i r rBural l l ( - l l1. lc l,,,..,rt" cu'i*te. i. pius ma btrcnrau l lcspLls clc' .ruit

l i rcr i r .n i lc e i dc Pocain!a.

De fapt, pocainfa mamei incepuse inca de pe vremeacAnd eu eram in ultimele clase de seminar. Acest lucrul-am constatat eu insumi in urmdtoarea imprejurare.

Era intr-o duminicA dupa-masA. Tata iesise de labiserici qi, dupA ce am mAn.oi, r."-u.n r"tras sa ne odihnim.In cash era pace. Nu era nici o neinfelegere sau cearta. $ito'rugi, cAnd, dupa odihnd, am iegit prin uqa din dos, amvdzut-o pe mama gezArrd singurd pe prispA gi plAngAnd.N-am intrebat-o de ce plAnge, fiindcA eram sigur cA numaipentru picatele ei vdrsa aceste lacrimi de pocAin{a.

Acum insi, cAnd m-a vAzut in hainA calugAreascA,mi-a mArturisit iupta grozavh pe care a dus-o cu ea insagigi cu diavoiul.

Ca sA scape de befie, mama igi pregatea un ceai tare,cu cAt mai multa esenta. $i cAnd ii venea pofta de bau-turh sorbea din acest ceai rusesc. Dar diavolul n-o lasain pace nici noaptea. Odath, seara tArziu, se dezbricasegi, cAnd s-a culcat, a vdrzut la un moment dat, un monstrunegru care venise sa tabdrasca peste ea, in pat. Mama s-asculat repede qi s-a inchinat. Monstrul a dispArut. Alta-datd, o voce de barbat o striga pe nume din tiirda qi, cAnda ieqit sa vadA cine o strigd, n-a vdzut pe nimeni.

Dupi cele unsprezece luni de mdnAstire, pentru minelacrimile de pocain[h ale mgmei erau comoara cea maide pre!. De data aceasta, mama era cea mai in mAsurd sdma inteleaga. $i totuqi, inima ei de mama imi mai puneao intrebare:

- Bine, te in{eleg, dar de ce sd te chinuieqti aqa de rdu?N-ai acolo nici plapumd, nici pernd, nici mAncare bund.Tu eqti slabuf...

- MamA, rispundeam la rAndul meu ingAndurat -de-ai qti tu cAt sunt eu de pacatos qi cAt de bun a fostDomnul I isus cu mine... .

l ,n ,tt ' t 'stc cuvinte m-au podidit-lacrimile' Iar mama'

lnrlurofittal, Ei-a pus mAna ie capul meu, m-a mAngAiat

I n nl tut( ' i c ind eram copi l 9t ml-a z ls:' l 'r ' irr(clcg, te infeleg, lasA, nu mai plAnge"'

l ir irrn, amindoi, ca la rugaciune'

I 'rolit irrd de aceste ciipe sfinte qi gti ind ce-i mai l ip-

,i l ' :r lr ' tttantci, i-am zis:I'iruA acum tu mi-ai fost mami, iar eu !i-am fost fiu'

I h. ,rt rrrn inainte eu ili voi fi tata, iar tu sd-mi fii fiica'

n r.( ult i l ce-[i spun: si te spov.edeqti negreqit ' Dacd nu

"'; ' ' ; i tc' sporledeqti la pieoli i vecini,

-lege-fi

un du-

Ir,rvrrit ' dc la vreo manaitire,-de la vreun,schit 9i sa-gi

',,.r, t.tt i t. 'qti, sub epitrahil, toate pircatele din copilarie'

( 'rt accst pri lej, i-am povestit cu de-amanuntul cum

r,r ,,,r, .rpot"'dit du insuriri 9i ce mareuQurare am simlit'

Arrr 1x,r)aluit-o sa se roage ori de cAte ori a.rc.rAgaz' si

,,. ln

"r"inictat

in minteiei rugaciunea lui.I isus 9i,sA( tt(. irs(' i l zi lnic cAte un capitol din Evanghelle' ln telul

,r,:"ri,i -i*o

mi-a fost al doilea prieten care m-a in[eles'

i, ., , l ir; ,1" mine qi nu m-a socotit nebun' Primul.prietcn

,r lost Paul Nica. Acesta a venit cu toath serlozltatL'a la

"ri ' ,. ' , .a"J sosisem la Chiginau, mi-a cerut informafiicu

i,, iuiic la Frasinci, m-a iniuraiat pe calea cAlugariei ' iar

, r : , t l tz i < 'stc qi e l calugar ''l'irta, desigur, a simgit transfo^rmarea dir-r sufletul ma-

rrtt ' i , ir irtccpilt s-o urmareasca, i i ascundeaEvanghelia'

I r r tttltt-i tc'a^md sa nu plece la manastire qi sa-l lase singur'

3. NERABDAREA

n (' i lsa imi cra tare greu. Trebuia sa rAd qi sA glumesc

crr lr ir[ i i gi cu prietcnif aturrci cAnd imi venea sa Planq It,,,t rrrl 'rog. Siigura mea mangAiere o gascam in biserich

r i l r t l r 'n ' lA i r lcuiam Qi ma ruSam ln ta lna'

I t /176

, Biserica era-clcparte cie casa parohiala in care lclctriafarni l ia prt ' . t t r l r r i . Frscsc z i . l i t i i pe varfr . r l dcaluhi c. safle aproape qi de sattrl Tirsira l; ir., se afla dc. cealaltaparrc.

Sosise iarna. Cazuse zatparla nrultar. Tcltugi mA c-lu_ccam zilnic ca sa ma rotr in biscrica.

intr-o.climirreaqR, cArrl m-anr indreptat spre bisc,rica,s-a luat dupa mrnc ca(cl t rgtr l c lo lo lan p" .nr . , i l nrr lu iamrrttotclc'auna crr c.itc o porfic c.ic pii inc. Vazarrd cA r.trr seintoarce acasa, am inicriat sa-i alung cu bulgari dczapadii, clar cii[eiuqul statea cit statci locului"Ei apoiiari igi alcrga in urma bincfacatorului sau.

Cgnd 11 ajurrs la uqa bisericii, am ciescuiat lacatul qiam iutrat iu iuntru, gAndirrdr_r-mA ca micu{ut caqei ,r.1mas singur, o va hla iuapoi spr.e casa, adti lmccAud

)1.-:-t- proaspetc. Intr-aclcvar, clup.r cc a scArrcit un timp

ta u$a/ cafc lnqul l tu s-a mai auzi t . Bucuros, mi_am cor i_tintrat Acatistul mai departe, f i inc-l sigur ca acum cafelula aj t rns acasa. Dar cand am icgi t d i r rEiscr ica, marc mi_afos,t mirarca, vazinc-lu-l.pe ca[clugul mcu culcat hr pra_gr.rl ugii, ctr.zapada topita in j irul iui. Bictul cafell CL_arfr tacut el, daca ag fi iegit prin uqa din altar sarr daca n_aqfi iesit deloc?

Ce lcc{ie de crcdinciogie, de devotament mi_a datlMicul anrmal ar f i aqtcptatJ;r t rqa pinn ar f i nrur i t c le f r iggi dc foamc,.cu nadcjdca cal l in i r - i rn momcnt in al tu luqlsc va cleschide gi va apare ccl ce a avut mila qi i-a daiobr"rca[icii de pAine. Domnul I isus a avut mili gi mi-a dattot ce a avut mai scunp.

Timpul_trecea grell. Oricc zi pierduta in zadar macor$urna. Parca i i vec{cam pe copilagii care ma aqteptaudirrcolo dc Nistru ca sa lc istori.scscr.lcsprc rai, dc'sprecadcrea pr imi lor oameni Ei dcsprc mi la donrnuiui I i luscar-e ne cheama inapoi in grddina cea frumoasA. Iarordinul de la Mitropolia Olteniei tot nu veneal

118

( ',r r,,\ nu pierd vrcme.a iu zadar, al-r1 i l ' lccpllt sa prctiatrlr ' l i1',r,r irr krcul tatalui mcLlr carc ntt vclia se-qi rupapirr l i r ' l t ,k ' c lcgeaba.. . Ma duceam pr iu satele vcci t re ulrdeEl'rlr,,ull t lc vorbi cu oanleuii credinciogi, lc daclc'anr car[ig l r r ,v istc biscr icegt i , iar cAnd i i intaream Pe ci ma vc-,lt ' ,rrrr Pc rnirrc insumi iutarit. $eful de post creclca cfrrrrrr l , l r r ( 'u propaganda st i l igt i lor . . . Ma in jura in fa[alrr lJ l r t i nrcu. Iu asclnel tL 'a cazl t r i p lecam i t r sate m;r iI r r r l t , | ;111111c. M-am dtrs, ast fe l , pc jos pina la Catranic,, , , r t r r l i r r ( 'arc am copi lar i t . Aic i nu m-at l ct l l losct t t n ic i| { )l) i l r ( u carc m-amlucat de-a ,,mijoarca" , nici batrinii.t r r to( i i insa erau ncdunrer i [ i :

,, ( )nrc cc I-o fi facut pe baiatul parintc.ltt i Grig,oric',,1 :.t. t i l l t tgareascir?"

l r r . r iar i ra grca, zapada multa qi ge'r . TottrEi atAt laph,t ,rr t ' cat Ei la inapoiere, strabatalld zeci dc kilomctri,

; irr.. l ,rrn rl irr fericirea gi l inigtea laurririca Pe Sarc [i-o da.,rnli l l l i 'rtatca unita cu rugfrciuncet ltr i I isus. Imi vcucau

t',,rr(luri sfirrte gi lttmirtoase, iar c.1nd irni vcnea unril in!a

l, l,url l( ' i lnt de bucurie, fara sa {i lr seama cle viscoh"rl carcrrrrr , r lc lca obraj i i pe dealul Magura.

irr ir lta zi, tot de dorul singr.rratafi i, am luat-o clin lrou

l ' , " , t t ' Mirgura, cel mai inal t deai d in tc iata provi l rc ia, ca',, i 1il,1 sP()vcdcsc la urr preclt Pc care luntca i l socotea ca

l , { 'un ()n1 ce l lu cra intreg la rnirr tc. Eu i t rsa i l iubcaln

l,,.ntnl cir cra intrcg Ia inimi. Avc'a ttu suflet curat ca dcr o1'i l . l)11i1qtcle lv{alac - aqa il chema pc preot - m-a

I'r rrrrit ca pc tl l l frate. Nu qtia cLrnl sa mir ciusteasca nraiI ' r r r t . . l i i incl vrenrea Craciunului , preoteasa mi-a pregat i to nli lr; i l Dc care uu se aflau decit rnincarttri de caruc. Eurrrr l irrstirscm carnc de cind paqisem pragul manastiri iI 'r , l :, r rrci. N ici acasa rru mAucase-m carllc. Aici insa m-am,r l l , r t , t lcor lat i r , intr-o marcincurc. l tura. Pc de o parte nu\'ot,tnl sa calc rcgula Frasineiului, iar pc cle alta parte nu\,{ )r,| l i l si l calc dragostca ce mi sc aratase iu casa accstu;

119

preot aqa de bun. PAna la urm6, am calcat regula Frasi_neiului numai sA nu refuz dragostea p."ot"trl, ii.i;;;acest caz sfera dragostei e maiirare d'ecAt sfera'p;rdi;.__ :.1_t]ril?rere,, se,inserase. Eram silit sa treC printr_opaqure. vlscotul ndicase namefi mari qi eu erarn sinqur.]ofusi.simfeam parcir o bucuiie, o ,iaJ"lJ", ,l;]3;prezell la Iul l lsus.

lntors acasa, din nou stateam ca pe ace. O zi pierdutallf pentru mine un margaritar picrdut. Iar fard ordinulMitropoliei nu puteam tiece Ni'strul.

._.]t]T:_ltTn r_nama imi.pregatise cele de rrebuinla pen_

rru orunl. Ml-a procurat o pereche de cizme, o caiitila sio vesta chptugita cu ldnd. tipsea numai ordinul.

. \aa galfesc, mama, sa trec Nistrul apa, fari nici oautoriza[ie, i i spun ingAndurat.

- Vai de mine! Cum sA treci aga?! sdri mama ingri_jorata. Nu gtii ca te impugcd graniierii?

- : $i ce daci md impugca? i-am raspuns calm. Voi fifericit ca mor pe caleabomnului.

I

A doua zi, diminea[a, eram hotarAt sa plec, far6 sd maiis_l:!t g9.ilyt. Totul era aranjat 9i, cAnh sA pornesc la1rum,

s-a rvit o piedica la care nu ma agteptani. Mi_a fostcu neputlnta sa plec.

Foarte.nelinigtita de hotardrea mea, mama se rugapentru mine. $i iata cA a treia zi dimineafa imi istoriseq"teurmatorul vis care pe jumatate era vedenie.

De_$i dormea, mama vedea, casa parohiall aga cumera. Se vedea culcata- in patul ei. Vedea g"o*Ll .u."desparlea cam-era ei de saiiga ce ducea in Sdaia in careqormeam eu. La un moment dat, mama vede c6 treceun tanar, un prieten spre camera mea, ca sa ma vadA.y111t:.1 .epede,din pat gi se lua dupa tAnar, pe carerl srmtea ca pe cel mai bun prieten al f iului ei. Candmama rntra, ln urma tAnirului, in odaia mea, md vhzudormind ca de obicei: cu capul spr" g"u* gi.r', picioarele

720

sprc soba. in acest t imp, prietenul sc afla la cap'ltaiul

,r\"r 'r, t" aplecasc asupia mea, privirrd-u-mir cu mttlt i

u.iia'riatuloste. Si decidata, acesi tAnhr frumos, cu o fali

l:,tiat'a ca d"e copil gi cu o tunici neagrd inchisA pAud sus'

sc ridicA, se opreqte gi-i sputrc mamer:- inchideqi uqile! arntAnd cu mina spre uEile din afara'

Mama insd, miratA, ii rasPunde:

- Bine, dar uqile sunt inchise.

Atunci tAnhrul rePeta:- inchideli ugile!La aceste cuvinte mama s-a deqteptat, purtAnd in

suflet o bucurie negraitS care a durat vreo doua sap-

tlmAni.- Parcd cineva mi-a spintecat capul, Povestea mama

a doua zi - qi mi-a turnai acest vis-plin de atAta bucurie

gi fericire cum n-am mai avut altul in viala mea'

- Visul tiu, i-am spus mamei - inseamnd sh nu plec

fara ordin. TAnarul e ingerul meupazitor care i[i sPYng

sa inchizi uqile, adica Ja nu-mi dhi voie sd plec pAni

nu-mi vine aprobarea de la Mitropolia Craiovei'

Eu insi "rduo-

de nerAbdare sd plec cdt mai repede

ca si-l binevestesc pe Iisus copiilor'-Vedeam cu mare

a"i"." cum trec zileie qi saptam?nile fara nici un rod din

;;;t"" ;;". Daca uqile s-au inchis ca sa nu trec Nistrul

fari onto.irolie, cugetam eu - poate cFr.ar fi mai birre si

pG to Chiqinau sarila nalgi ca sh cer de la Guvernamant

iti a" to Episcopie un ordin de trecerea Nistrului' Dar

nu stiam t'ttd" dt fi mai nimerit sa ma duc: la ChiqinAu

i*'fu natgiz in deznadejdea mea, am luat doun biletele:pe unul am scris Chigindu gi pe altul, Bal[i ' Le-am aqezat'

["uru, p" masuta de lAnga ca-Patai qi m--am rugat ingeru-

lui meu pazitor pentru ca el, in timpul noPtll,-sa dea los

"" Uif"t.to sa rainana numai bilettil cu oraqul sPre care

trebuia s?r mi indrept. Dar noaptea am^visat t-o,u.Pulq o

minA care imi da ios de pe masuta amandoua Dlletele'

'127

Era clar: nu trebuia-sa plec nici la Chigirrau, nrci Ia Balfi.Pq.-:? Pentru ca, peste cAt"rrn ,it",

^llo venit orclin,l deIa Mitropolia Olreniei trimis ae c1ir" i#","f" Sirneon,stareful meu.

Mama nu mai putea dc btrcurje ci n_am piecai faraordin. Tarc. i i cra tcamA ca nti impuqca grArtrccri i.- Manra, i-am zis.attrnci _ .la'ca-";;"r

^$ afla intr_ogroapa pli 'a de

'oroi, de vicrmi qi a";".pi, iar dc acoiorn-ar scoate ciucva qi m;al t luce ir.rtr_o griclina phr-r;; j;f lori gi ele pasarelc, i" nl pfarlg"z'..r

v 61 (r

ce.sa plang?V_ag Uuc'ura, rdsptrnse mama, farAsA gtie undc fir-rtc.Ete baiaiul ei,

, ^:_1]:],:i de ce plingi gi fi-e frica sA rru fiu omorAr? C.1cloar moartc.a ne trece din valca plingerii in raiul tuturorfcriciri lor.

^ _-- inqclcg cc-rni spui , z isc ca _ dar ma doarc ca nlanla.Of, fa cu *inla rid i Ji nd u_gi,r.r-ri i rf ." i" i] numai irrimade manra si n-ai!Cu toate ca nu curlo$tcam sentimc'tur de mani saude tatA, t'rusi imi ,lacicam ,;;;;;;;;a mama aredreptate. Caci de murte ori;;;; ;"-;}';;r"g" .upur ,.,,poate prirni inima.

4. PttrN vrscol $I FURTUNACAnd sosisc orciiuul, iarna era irr toi. Nirrsese Er rzis-colise atdt de r-nult irrcit lse irlt."."pr"r" circulaEia t.e_uurilor. $tir i lc sosite de la,gara nc, comunicau ca l iniaferatA inca nu este aesfunditi. E" f"ra ,rr'aveam timpde pierc{ut. Mi-anr luat ra.mas bun cle la paringi qi ampornit pe jos, fiindca saniile in"a o"_fi .rSisera partie.Vladirnir qi Dorina m_au insofit lv{ail" ;;_a ptr.s celenecesare in de.sagi, mi_a clat baii de d.._-;,nlo.,Gni

722

tare mult sh uu mir clt lc pe jos in Trarrsnistria, c{upa cuur

ii spuscsem oclata, aga in trcacat'tro g"t, dar zitta era frttmoasa' Nu ningt'a' rt ici utl

viscoicl. To[i trci mergcatn iucet, fara nici o graba' $tianr.i"" . it..tf i trcnurilc'; i , dcci, uu aveam o orir f ixa cind

irebuia sA ajurrgem in i;ara Pcriv'al P.t ' t ' lrt lm ne faccam

planul sa gizdiim la v-rclrrr.prit ' ten din targui Corneqti

bar"ra .atl i va aparc primui trcrt Merg'ind alaturi dc

li l"e, Vtaa se giirdca I mi-a spus-o mai t irziu - ca daca

Victor "

c*, t- 'oi, Dutnuezeu va face in aEa fcl incit sa

apara trctrtt l.'Alurrqi toli trei in Corncqti, nc mai oPream c'l in loc in

loc ca sa admiram vreLln peisagiu satt vreo cladirc'

oasind asale. Dar iata ca, in momentul in care coboram

Ioi" e"tal intra qi primtll trcu, iucct, in gara Pcrival' Am

rima.t u imi( i dc buctrr ie.L-am inticbat pe impiegat daca s-au dat bilcte'

- Luati-va reiedc bil"l"t. ' Ei urcafi-va itr tretrl Ur-

cindu-ne in vagon, tofi trei I-am mullttmit lui Dum-

nczeu pentru ptlrtarea Lui de grija' Cu accst pri lej ' m-am

.onuitit, inca b clata, ca Dtrmriczcu l l l l rtc trimitc dcsct'r-

periri prin ." ' ise Si vcdenii cAnd vrcm sa-L ispititn sau

cind cerem asemenea dcscopcriri ca Pc un fcl de hocus-

o. i t t o."p.ratus, c l in ctrr io i i tatc sau-dirr marrdr ic ' ca la

[atcr, Aot'.antl e vorba de mintuirea suflctului ' cAnc]

suntem la r.lscrttce, cAnd sttntcm disperali qi ult avem

J" "l.al". i

uici un sfat, nici o h'rmiua, nici o pova(d' nici

un aiutor, atunci Domnul ue iudrumh direct prin vise'

""aJniisi chiar prin miuttui ' Caci, in accst caz' El vede

curalia inimii noastre, qtie .a n-tt. dorim .9i nu ccrcm

lucrur i lesupranatt l ra ledinmindr icsaudirrctrr ic lz i tatcca la targul moqilor'- "

ia"a"nn.r a iuns la Chiginau, gcrtr l -5 i -a at ins. apogcul '

Rot i lc cArutelor quicrau, iar mana sc l ipca dc c l rn{a uqi i '

N"^ai it"t 1'SZS, iana cramefv, ntai cttnoscusetn o iarua

| 1.7

aqa de grea. Atuncj se inzapezise trenul Ia Ungheni, iartofi pasagerii au fost canto.nali in .fajiif" C.F.R._ului.unde Ii s-au dat n.113 u, "1r"i;;;;li*i* ,i*p de vreo,ol1^r.uP,a*Ani phna s_a desfundat linia.

f t"illi*"rFi,i:qlil_li,ffiTilil:ffi :::ilf#ilJJl[':*:l*:'::^Y:'o* '" 'u]il p"n"' Domnulsi Ju ca ;;; il ffi:'#:' :i',1{l$':fn|}'"hlti-n;a.g

fi pregetat sa mi dau-vi;d. ;;i"*'i. *o. pe'tru;fi:?#..g,X1:iil ". doar'aqa;i;;;,, eterge pi_

O data hotdrArea J

""r,,rip,iri,"..i_"-'.ililii&::4ffi :l:*?l'#T#i,TJ:goseaua ce ducca spre.Tighina "o."pi.n.on"a, in a""rogir{u.aveam dec6t o iumatate;" pti*,;Ii#?;l, o" cumnaramea. Pe ling6 prosol $J ,"ni,Lfr.ii"i"i"'i,onro, am maipus.irr desaga ain raiaico.";M;;ili;ir'r',,,nr,n cea dinspa.te Icoana Maicii D:-mlurl.rt;li: ;;;;toeam _ ca'dougmanrrl ma va ataca din {afa se "o

irf,ia" Hristos, iarcAnd va voisa ma lovrl'rea Curata p""ion.a'oSllmigelegte dilr spate ma va aparap.i,i"it-i'iiffi;:: ?r aQa am Purccs' singur-singurel,aragr care ma asteptarfrln 8er gt zdpezi spreiopilagi"i mei

Egor Timofee,,ri"i tatat norinei, cAnd m_a vazut intors1:

,: T.rlrtire, cu tarba 9i cu. dutam6, plin de bucurjemr-a pus intrebarea: cum stai .u f"ri.i i"oZ EI singur,bahArrul evlavios, care avea au.uito".rr_itoa gtia ca e omare fericire sa fii cu Domnut. I".;;;;:;;tzidar ce_gi

*:1T:9t i". ir.r cosul ." y i, t,i u,'m ;;il;; .a ma na ndrare rmpresionat dc plecarea.mea in or"_,",,"u condifii.Dupa ce mi-am Iuitramas bun a"f "

trf,, *a gdndeamca totugi nu suntsins,' '. no_irul'r,r-,i,i i*ji ra FecioarAerau cu mine. Fie cX;sl.*i;;^;;;: '.1";#."'rt

venit di. fafh 'uu

ai" spute,

724

Trecusem de bariera oragului' Pe cAmp gerul era mai

p";;;;; "i*q*t mai ascu[it' La musta(i qi barba

aveam furlurr oe gnealh' Din cAnd in cAnd' ii zdrobeam

",, i"n"t"t" de mAjrerui bastonaqului pe care il aveam iu

^ai"ti."'"G.1*i ri".o* lurgurii de mAner ?aT =*11

r" rii.i*^'". Dar dupa cAteva ore de mers' turlunr se

?;;;; il. bi"*,ri era greu, dar cu to.ate acestea i^

inima mea simfeam o bucurie dc nedescns'" ^i;;qt*i"

militare treceau una dupA alta' Din cAnd in

caiJ tiiai trecea cAte o sanie, insa nimeni nu ma baga in

t"n*a, dar nici eu nu f'rccam semll ca sa se oPreasca'

L"-o* fatot toate in voia Domnului' Sprg searh cAnd am

aiuns intr-un sat, am chutat si dorm la cineva' Am batut

il A; ugi de'ale oamenilor insthri[i' dar ei uu m-au

;il;. Afiasit tot felul de motive.ca sd mA refuze' La

irt*^, ""'t

Uitut la uqa unei cdsule mici' acoperith cu paie

ii."' ltp".a sarhcacios' Deodati' uQa s-a deschis' iar in

i"ai"f Lgii a apdrut gospodina .tot"i :Y. o infatriqare

U"."t"^* 9i prietenoisi care mi-a risipit toatd mAh-

;;;;J;tiin'sufletul meu dc gospodinele cele bogate'

tA"a "*

paqit induntru, stapAriul iasei' urr ldran foarte

de treaba, mla Primit ca Pe un frate' Am mAncat impre-

""i-." "iEi ani do,mit iir acelaqi pa.t cu ldranul atAt de

"""ltofi"..'pe atunci, ori de cAte ori PoPoseam intr-un

;:i;il;; .ti'..t"t"t.racacioase, acoperite cu. paie Ei

il;;rf;i ';" aaa"o* greE' Acolo gas:a,T intotdeauna'

;; i#a'. primire cald"a, o mAucare calda qi un pat cald

iare imi dezmorlea .tJ;;il' A doua zi' ia plecare' le

iaru* .at" un mii cadou din cele ce-mi pusese mama in

desagi (vreun pro,op in plus, vreo bucita dc sapun)' Ie

mullumeam gi Plecam mal deParte' ,Ziua fiind mici, iar-drt'mttl gte"' nu fdceam decAt

ur"i iO-zS km pe zi' in vreo d*oua sau trei zile strd-

;;;;;;P;oopl" oo de km' in ultima searh i.tram in

"t^i"iilgrlir.u.i,, o'uE aveam un unchi pe care il chema

725

3::,""',':',tl l tii

T.' fl:ly i te ca tra i cE re' rrcr e va pc s rra cr a

mc.i .u_'ri .la.J..f."on,o pe ccta[enii oragului an.

"i3 :.r a;1, i;# H :iiii ".ii,li.x,:^,' l"i:,;n: :;n j:;imomcnt a aparut

1r,, fttn "r"n u,i l,i

".r"i ," r,.1rsia.o"lJl.illtl?,:l :"' "'a sr tparafi' oi"ro'"'nr;", il oprisemtoievski?

Llmva cll l toaqtc,fi care e shac]a Dos_

,.,r. Dn. pc cirre cautafi? intrc.ba uc,cunoscutLrl bincvoi_

- 1., .t]u oarccarc Zaporojau; e urrchiul mcu.* Al 1l cr 'osc p.,rs.rral. i l , . . , tr, , . i , . , . i

f : t ' t . l i Dar tt t t r irar, l t ,cLricstc pe .st;arla:";Jl; ; l ; tr f ;J iiillillt"a

ra t s irad a si casa u,1.i "'ro.u

i"ete acunr. Nrr

." rtl::i]'i:: ;f ijl' Jrn is tca l-am nrul f trmir bu'ulr.r i*;iil;;;;.';,"i:'"t'lT'.ll :l:': ttu Etiam cr.rm sa-i, ,qn j* i , i , ; ; i ; : i , i ; ; ; : : l l ; : ' , , , '

i isrrs carc ma p<,va{uiaL.tn( l a l l l batrr t

ii:,,':.I.:l,ti:#.;Ilu+l:..:#"iiffi il#ver.rgoarc, iar cci doi vcrigori crau pe f.orl i.q, nu c.ladeatrnrcr ul t scnrrr de v iafa.

: *1 r 1'r: i:1: Ji :3 ::fr :i.::l:: i,ir"j;T l :i.l H:illi;i:#: :1:,:X':l,l,Iiir,.l]l' s ;'i'i"'"iiiii =na Mi-e;g 1 ;; ;,il ;;,' i::l'J,'i ;,'": : ffl'i,ij1l: "iil ::.il1

Iata roadelc razboiului, cugetam in sinca mea. pocai-tu l d iu bordt , i t r l hoiprivi ' fa.J;r; l;,; ' ;1r/ot

er<1 ratacit i. 'rtr ltc,

dar ina ccs r se's, " i.i i",, i"!:l"ll,ffi: j,::1"':,.:1.iliffi lii726

Crairric, carc scria cA Mussolirri cstc utr onr providcrr[ial,

iar Llit lcr atletul itr i Hristos?lA dotra zi diminea!a m-am dus la guvc'rnatortt l-colo-

nel ca sa-mi punir viza pe ordinul Mitrop-ollct '

Cinti m-a vazut, colonclul s-a aprins de mAnic'

- Pe motiv ca-L prcdica!i pc Flristos va ducc{i si-i

ic fu i t i pc bict i i oamcir i . Va i r r t t iarccI i c l i r r Tratrstr istr ia ct t

; ier iJuii", ' ." cai, cu brrtoaie de untdclcrnn' Nu va c

iuqinc! Nu-!i clau nici o vizal

- Domuttle colonel, va rog sa ma ierta.ti ' atn.raspuus

cu sfiala - dar ctl l1u merg cu ascmcnea iuterrltt" '

- Du-tc la protopopul oraqului qi,.daca iqi cla cl o

adcvcrinlA din carc-sa se constatc ci te cuuoaqtc ql ca

;;;;;;";; i perltrt l dnmneata, atuuci sa ' i i

la miuc' zisc

iolonelul hotarit.Protopopui oraqul t r r cra par i t t tc lc Galact ion Bu-

ruiana, carc lra ctlnoQtt'a clin Senrinar' S-a,bucurat mr-rlt

ci i l ;-; vazut qi mi-a .l 'rt o adevt'rin[a plina dc supcr-

lative.Cinci am intrat dilr uou in biroul coloucltrltt i si i-am

dat adeveriu{a, guvernatorui in ttuifornrA militara a

.iiit-" sl indaia nii-a oferit tln scaull' vorbi^clu-mi frtt-

mos qi dandtt-mi viza de trecerc a Nistrtrlui '

Diir pacate, colonclui avca drepta.tc' Iv{ai t irrziu' i i

,..io* 'cu dtrrere fratch-ri n'rell ca falEii misic'nari cu-

ir"i"ia Transnistria ca o haita clc hicnc' ac-luln.recincl

cadavrele interesclor persotrale'

Cu viza pe ordilr, mi-am lttat ranras bun dc la ai mci'

fe-n* *it\^umit pelrtru ospitalitatc'.nri-am ridicat dc-

sasi i pe t lmar ql am porni t^di l r l rot t la drunl ' Cirnt l arn

^lJ*'* ""attia" pdxittrtr, sufla un vint atit de rcce'

i l ;;" ' ; i*i""t ntit de taios incit parca ca imi inghca!a

il i i l ;;; i ; i ;. Grirriccrul era imbrticat i^tr-o guba

gi,r; in,i""ga 9i incll[at cu rri5tc.bocarrci cu ialpa dclcnrtt

f l l ; i ld; ;"pal,na' Eu dcgcrascm atat dc ratt incit utt

127

*:5H,.'* *TiT"|T* "?"'

gra.icerur, v d zad, v iz a,Dincolo de Nistru, gerul.gi.crivaful se intefiserA. po_

,,:' ili!;l1l:'J Bi,o,! ^' I aS r ̂ vi t."p,i il t'reb u i a sa trec pe;'.1#,fixhg'iy$i[+!t?1"fi :?i:L'i,T#"*:'lu:txnn#;'n[1?Tiftf*+''':ffi fti;ji:?:ilH'l& #"T?.ttre*.'L'ei'"#r

rot atat de binezase.ca secrcrhr," ,Yi^l:il, "& ilil;p""'l::if 6'i"lfunul care

".o- ,..r'lot'o;::::

t", ca simptu ."rpr.i5.)."

,3fpi"try;;**$Ultn ,'; ,i,r, r".*:*::i.i.f3,care mi se spargeau il];*;iilr{;fiill ;iT:$:il; il:::f i t" i.."f,.["il"#'J:Iffi:se atenuau d.r.". i lulo.

pe masura ce mergeam, parca miPe qosea sufla umunte,,,i.iunJeui;t?iijr.:f.=",.,":rT,$:f,",f

iJi:Li;ffi::::T:,il?il, J,".T::: a"i n.""i ."iiil,,l", n: *,ff X "1 "'l S fii:

"ffi ,*";.l:*.'tl': ffi l:

- Parinte, ai sa te prapadegtil

. #: il.: I;:fr 'l.'; il?#::H: " - *g to t ina i n te, cd ci

Cdtre seara ciocinr

Hffi fll '1:

H i"*r:*{#,":: :i :1,;:llf ;tr:a::11:pe te ain e-ca ;' lll ii,glill ;f ,:,Hilld e ra nere ;;;:,.^?:T,ff 111fl ',.*.iilil,i:T:r*:1,:ll",rn::ii:i

128

prin Grigoriopol. Aici am poposit intr-o familie cle oa-

heni crelinci,osi. A doua zi era duminica. Biscrica cra

arhiplina. Deqi nu era soba, aerul era cald. Preotul sluji

tor, vazAndu-ma, m-a rugat sa rostcsc o prcdicir. $i cum

tcma mea preferatA era pocAinfa, le-am v.orbit despre

fiul risipitor. Moldovenii din Grigoriopol au ascultat

cuvintul Domnului cu multa dragoste gi luare aminte'A doua zi, la plecare, gazda mi-a zarit frunroasa

icoani, cu rama bitutn cu pietricele colorate, i-a pl5cutatAt de mult incAt, spre marea ei fericire, i-am daruit-o'

M-am desparfit cu mttlta greutate-cle-.iconifa Maicii

Domnuluiiare ma pazea de lovituri le din spate, dar -

cAnd ma gAndeam li folosul Ei bucuria altora - preferam

sa ramAn numai cu Maica Domnului cea nevizuta, care

mi mingAia gi mi se descoperea de atitea ori.Distarila dintre Grigoriopol qi Dubasari era destul de

mare. Iar norocttl mett era ca, de diminealir 9i pana seara

cAnd am aiuns in Dubasari, crivirlul a batut numai din

spate. A suflat toata ziua, mai putcrnic qi mai rcce ca

or ic ind.Pe gosea am ir-rtAlnit o sanie' Dar faranul era iutors cu

snatel-e spre cai. Era irnposibil sa infrurr(i criva[ul' Te

iireca qi-qi t ir ia obrazul ci un brici. Citeodata rna intor-

ccam cu fala sprc Grigor iopol . .Ei at t rnci mi sc.oprca

rasuflarea. Nu puteam iespira ditr cauza viscoluh"ri 'Din loc in loi, imi mai sfarimarn [ur[uri i din mustd[i

gi barba, apoi imi continttam drumul mai dcpartc' Inain-

iatd uqo pe goseaua singuratici,-gindul meu era Pu-rurea la bomnul I isus. Ma gAndeam cit a sufcrit Elpentru noi. Nu qtiam cum sa-l rasplatesc nespusa jertfa

itta.o. cu o cAt de micn ostenealFr. $i cum meditam la

dragostea Lui fara egai in lumca noastra phcatoasA, in

aceJagi clipa, aqa dintr-odath, ca din senin, am izbucnit

in hohote de plins.Pldngeam de bucurie Ei de fericire. Ziceam:

129

,,Doamne, nu sul-lt vrednic de atAta bunatate gi deatAta mAngAiere din partea Ta,,. in situa(ia in care mao!oT, mi se pdrea cfsunt cel mai fericit om de pe fa{apdmAntului. Am inceput sa-I mulfumesc cu glis tareD_omnului Iisus pentru toate binefacerile Lui. De m_ar fivdzut cineva , ar fi zis cd sunt nebun. $i intr_adevar, pestecAteva minute m-am intAlnit cu o sanie plind de func_lionari romAni, imbrAcafi in cojoace. VizAndu_ma inlupta cu namefii gi cu visiolul, se uitau Ia mine cu atatamirare incAt socoteau, probabil, ci de buna seamd suntun cdlugdr nebun.

,-.9.:^:11 T. apropiam de Dubasari, namefii cregteau gi

rnrunerlcul se inte[ea. M_am oprit Ia prcotul care eraoriginar chiar din Dubasari. Cand i_am ardtat ordinuly]T:ry]t"t din Oltenia, nu gtia cum sd ma p.imeascamar Drne.

A doua zi m-am adresat parintelui protoiereu, careera romAn. Acesta m_a intrebat daca sunt preot saudiacon. CAnd a auzit ca nu sunt nici una, nici alta, mi_aintors sp_atele, spunAndu-mi ca se grabegte sd faci baie.

Am rdmas tare amdrAt. Ma gAnieam sa intru ucenicla vreun cizmar sau Ia moari ii _ ai*i""a!a _ sa maipredau-copiilor c6te o leclie de religie.

- CAnd i-am.spus parintclui Lupaicu _ preotulin casa

caruta poposlsem _ trista vestc, tofi membrii familieiqi-au schimbat atitudinea fala de

-i"". N" mai eram oautoritate in Dubasari

, . T?, atunci, prin uga intredeschisi, am auzit o convor_

Drre lntre preoteasa gi f i ica ei:- Ia gi.manAncd! De ce nu mAnAnci? o indemna mama

pe rata et.- Da' ce sa mdnAnc? rAspundea fiica suparata. Mi_a

mai rhmas ceva?

Era clar. inscet-tarea, cll uga intredeschisa, era irrclrep-tata impotriva persoanei meie. In plus, toatA noapteam-a necdjit o masea.

Din nou mA aflam la o riscruce qi din nou Domnulmi-a aritat, mie necajitului, direcfia in care sa pornescmai departe.

Am visat cd md aflam parca intr-o minastire cu vialdde obgte. Erau cAliva calugari, in frunte cu stareful, in

iurul unei mese unde se lucrau iconilc sculptate aga cumse lucra la Cozia.

CAnd m-am trezit dimineata, mi-am zis ci visul estede la diavolul. CAci unde poate fi, pe aici, vreo mdnirstirein care sd md aciuiez.

Duptr ce m-am spalat qi mi-am citit rugAciunile dediminea[a, uqa se dcschide brusc qi aPare un cdlughrromAn. Voinic, inalt, brunet, cu fata radioasA, md intrea-ba:

- Din ce mindstire eqti, PArinte?- De la FrAsinei.- Nu vii la noi, la Iosipovca? Avem o micd minastire

( u vreo qase parinqi gi frhgi. Ne-am bucura dacA ai vreari;t fii impreund vieluitor cu noi.

Poate cd voi veni la vard, in vizit.1, i-am rirspuns,

l i,rrrdindu-md cA de mi voi duce la mhnastire nu voiprrtca vesti cuvdntul Domnului nici la cei nari, nici lar ( ' l n l lCl .

l)ar dupd ce mi s-au inchis toate porli le in Dubasari,, l r r ; t ;1 6s nic i in casa par intel t r i Lupaqcu nu mai aveam1,,. , ;rnr fost nevoit sajmi iau rAmasbun, sa-mi pun iardqi,lr,r; irgii pe umar qi sh merg mai departe, spre Iosipovca,r ,tr ' i r ' t ' l carc ma invitase era chiar starc[ul '

I ' , r l i r r tc lc Lupascu plccase de diminea[a la biscr ica.l )u lJ cc mi-am iuat ' ramas bun de la to[ i a i casci ,r r r r r ' l 1rr mindu-le'pentru ospitalitate, m-am indreptat spre(,r : ; , i l )omnului . inainte de a-mi lua ramas bun de la

141r,) -ti30

lTill* Lupagcu, l-am rugat sa-mi citeasca, mai intAi,o rugacrune, pentru ca_Dorinul sa_mi potolear.i J"i"]rea teribila dc masele.-BatrAnul p;;;l '"i i:; citit rugAciu_] -e-f-. _ano i t-am. ru ga t sa-m a u n g a' q i .,, n t J

"i"_,.r,"f ; it r,

llpi, :.1"1 r.'tu I A pos totulu i la'cob. parintele ;_; ; ;r- ;;arn zrua aceea nu m_a mai durut mdseaua niciodati.Durerea mi-a incerat de ir-rdata .; ill$i din biserica.gtia Domnut

", rrl-ll.lucajir qi;;,";;"d^;" aveam penimeni care sa m6 aiute.

^ La plecare, i-am mulgumit parintelui Lupagcu, ce_rAndu-mi iertare pentru suparirea ce i_am facut_o. pa_

rintele a ramas aoroape ne'schlmbai in bunavoinla luifala de mine. Aceeaei h.ngosr" ai ;;;;;;;" rAu de celeintimplate le-a aratit Ei U?tit"i p'a.iri"fJi. Am ramaschlar ata;at de acest^bAiat cu sufiet atAt de bun, careiavut mult de suferit in viata.El mi-a povestit c?,, i1 urya cu.cdfiv_a ani, se.afla pepatul de inoarte, fiind tuber."f"r]'b."ipo gr varsaligheane intresi de sAnge. na.i.fii fi fa."^" pregatirilede irrmormAntire. Nici nu se maj putea da jos tlin pat.Dar iata ca, intr-.o noapte, il ;;f," p; D*omnut Iisusaievea, nu in vis. il vede venind,pi.!r"t"f f"l. ap"l,"a$aza-pe pat, pune mAna pe capul'lui qi il ir_rtreaba:- Vrei sa te faci s.lndtos?- Da, Doamne! i-a raspuns baiatul. Vreau sa maitraiesc. Nu vreau sd mor.- Atunci, zise Domnul Iisus _ sd te scoli din pat gi site duci pAna la celalalt .glt of .o*"i"i qi;sarult icoanamea. Cu aceste cuvinte Domnul ,_u ?iliiir.,""ar.rt.Cdnd a venit mama bhiatului, bolnavul ir spune:

- _- Mami, vreau sa mA scol gi sA mi duc pina la icoanaMAntuitorului ca s-o sarut. - ' r -'

__^-'. Vai, dragul me.u, q nu te mai pofi scula! ii ziseTT^",

cu compatimire. gi chiar daca'te_ai forgo igi ?u"inumar rau.

- Nu, mama, insista baiatul - eu vreau sa ma duc aisd s6rut icoana. Sprijinegte-ma, te rog!

Mama l-a spriiinit. Baiatul, incet, incet a ner-s pAna la

icoanii, a saruiatjo Ei indata s-a vindecat. Mai tirziu, s-a

inscris l-a Seminarul Teologic din Odessa.

Acum, cdnd mi-am luat rimas bun, baiatul era tot aga

de binevoitor.La biserica, parintele Lupagcu mi-a dat o bucatir de

colac cu care am Purces mal deParte la orum'

La iegirea din DubAsari, am intrat intr-o casii 9i am

intrebat care este drumul spre Iosipovca qi cdli kilometri

sunt nAnA acolo. Oamenii din casa-au rdmas mira[i cAnd

au arizit ca mA incumet sa merg pe jos pAna la Iosipovca'

- Batiuqca, ziceau ei - e tare departe' Sunt vreopatruzeci de vcrste. N-ai sa ajungi pAira desearh' Dru-

inul e qreu. Nir-i pArtie 9i omdtul e mare' $oseaua e

troieniti, dar sa te fi i de stAlpii dc telcgraf!

$i intr-adevar, drumul era foarte anevoios' Nu numai

c.r nu era phrtie, dar pe Qoseaua troieniti nu trecuse nici

un om, nici o sarric. Poighila intarita de deasupra nu ma

{inca, c i se spArgca El p ic iorul-se infunda pAna Ia

r'.cuunchi. CAnd scoteam stiugul, se atunda drePtul'

n u"am noroc. totuqi, de cizme. Am inaintat aSa, cu greu,

rriruil am intrat intr-o pAdure. Aici m-am aqezat pe olrtrtrrrugA gi am incepirt sa rod bucata de coloac in-

lh.'tata. CArrd am va2ut ca mA cuprinde gerul, m-am

ii.t i iat gi am mers mai departe. Am ieqii intr-o alta Qosea,lrt ' t ' f lrsmai trccea cAte o sanie. A trecut una, doud, dari ' , , u l -a luat rTimcni . N-am zis nimic. I r r s inea mca ma

1,,,intlcam ca aga e voia lui Dumnezeu. Dar iata cd a treia:,,rnir.r sc opregte gi rusul imi zice:

tJrcali-vA, pirinte! M-am urcat in sanie, dar aici,rv(', lnr alt inconvenient. StAnd mereu nemigcat, ma pa-tr rrntlt ' i t fr igul. Dar cAnd am aiuns intr-un sat n^emlesc,r r rsrrl s-a ofi it ta o circiurnh ca sa fach un PoPas' In semn

133732

de mulgumire, i-am dat o Eva,nghelic in l imba rusA, apoiam. mers mai departedc_a drdptul, pe o poteca, duoai nd ica !i i t e on men it o. a i",o t. CI nJ'":; ;r5i;;'i..;;5;drumul mare, m-a ajuns din ;;;.;" '"gi sanie, iarrusul m-a poftit ca gi intAia oara si io" to.l^ rn^r"._ _ De data aceasta am inghelat _ cum se zice _ bocnd.

)";^y:':1::j",:! ::l:qfi o i,"roni.a, "a,lt"r,"." ̂;",i_ruitqf s:"fi "1:g:iilii'i$i','i:[x'"o;!l?li'i;,?!l icurici de lumin5.- Asta-i Iosipovca, imi spuse rusul.Am coborAt la marginea-satului, i_am mulgumit bu_nului mujic qi, .potrivlt.indicaliiloi unor-oameni, amIuat-o spre manAstire. Aici am fasit o camera caldi, unplt !io bucati de pAine.,CalugXrii *i_i" ,prrs ci eram

lllat ca s.fecla. MA gAndcam cA dc m_oi irirbolnavi depneumollre sau de plcurezie, cel pu{in am undc ,a ,oa.D.ar a doua zi m-am scular pertect sanAtos. N_am avutnici mdcar guturai.

Desigur, scopul stare{ului-era pdmAntesc' Pentru

mine inia n-a fost decAt mAna lui Dumnezeu care/ pen-

tru atingerea scopurilor sale, se serveqte de oameni, de

tot felul de oamcni.Spre deosebire de Grigoriopol, unde erau moldoveni,

aici 'erau ucraiueni. Iar eu amfost nevoit, pentru prima

oari in viafa mea, si predic in l imba rusa, fdrd sA qtiu

tlaca voi reuqi sau t-t.t. M-am gAndit insir cd Domnul

r)c care i l propovAduiesc este acelaEi acum ca 9i la

i ' incizccimf . ir i t impul predicii, cind se intimpla sa.nu

gAscsc cuvantul potrivit, imi venea deoda-ta, ca o lumini

, ic fulger, expresia cea mai fericita' $i astfel am reuqit si

, ltrc predica la bun sfArgit.infala copiilor mi-a fost mai uqor. Copiii imi erau atAt

,1., dragi incAi lec{ia imi era o reconfortare, o mAngAiere,,, rr. 'arc?ericire pentru sufletul meu. Cdnd intramin clasa

:.,r rlrA uitam inbchiqorii nevinovati ai copiilor, uitam de

lr ),rt( ' lrccazurile, parcd eram in rai 'ln felul acesta am stat toata iarna in Iosipovca' Am

I'rr 't l icat in bisericA qi am predat religia pAna cAnd s-au

ir,r rrrinat cursurile scolare. Am asistat la examenele anu-

,rlt ' , i ;rr cAnd copii ior l i s-a dat vacanfa de vard mi-am

lrr,rt t lcsagii gi am plecat mai departe- - _

Arrz.iscm ia exiita undeva, pe malul Bugului, inci o

nr,'rn,' lstirc de calugeiri. Motivu[principal era sa bineves-tr.:,r 'pf i11 alte sate, iar motivul secundar era ci nu mA

,', '1,i. '1, ',1 cu nedreptd$ile pe care le sivArqea starefulfa!3, lr, ' l ,rt ' t i i oameni cire

-"rnn destul de sAraci qi necaji l i ' I i

I r r rr r itt i i t pc calugari sA fure porumbul colhozului, sA fure

l,rrr :; i 1', i ic de pe cAmp, iai cAnd paznicii veneau plAn-

1,,r nt I t i t ' lr ica p'edepsei ce-i aqtepta, atulci stareful dhdea

,,r, lrrr sir-i inchlda inbeciul manastiri i . Bieli i paznici, care

rrrr irrrlr i lz.trcau sd-i divulge pe cirlugAri, au fost aspru

;,r,, l t 'psi(i pcntru pagubeld avute. De multe ori, starelul

,,, 1,,:,,., i ,tna intri i i cur{i le oamenilor cu hArle{ul in

135

5. DOUA ASCULTARI

Acum griia mea cea mare era si fac ceva pentruHristos. Nram trecut pe la Misiune d;Jri.;r; nu fiu opritla cancelarie, fara sh pot ro." .ol"tiro;;; pu care opla nuisem. Acum ir.rsa mi_era f.i;t ;;,;;;; r tii"u; - p.ripaminteasca pe care

Ti_o yl do p;;;r; i" staref. LaFrasineiag fi fa-cut ascultare qi fo porii Siio "o.i,

dar aiciaveam alta misiune. T otugr m_am lasat in voia lui Dum_nezeu.

_Dar dimineata, spre marea mea bucurie gi mirare,parintele stareI mi-a'zis:

, . - Frate Victore, ifi dau doui ascultari: sa predici inbiserica qi sa predai ieligia il;;r;i;. "-^' "

734

mana qi scotea sfecla ingropatA in curte pentru hranafamiliei, ca s-o foloseascispre hrana cailoi luafi tot dincolhozul oamenilor. CAnd-intra, autoritar gi negru, incasele satenilor, copiii se ascundeau sub pafde fiica. Elinsa rddea gi se lauda cu isprdvile ce ie facea. $i fiindcalacomia n-are margini, mai ierea de la prefect si restituiemandstirii cele cinci sute de desetine" de pAmAnt pe carele-a avut pe vremea faristA.

Fiind prieten cu directorul gcolii, l-am intrebat intr-ozi: ce zic oamer-rii din s.at despre preo{ii gi cAlugariinogtri. Directorul, care gtia ca ni-l pArasc, mi-a rasp"unsdeschis:

- Oamenii spun ca nici de la comunigti n-au auzitatAtea despre cilugdri, cAte vid ei acurn cu ochii lor.Stalin, continua directorul - distrugea zidurile din afarAale bisericii, dar biserica dinauntru"se intarea; acum inslpreo[iigi calugarii distrug piqerica cea lduntricd, pe caren-au izbutit s-o distruga nici comunigtii.

Nu departe de mdndstire (biserica noastri era im-provizatd intr-o sala de corrferin{e Ei spectacole) se aflaudardmdturile bisericii zidita de-moqierul Abomelicov.Biserica avusese calorifer gi lumina electricd. Atunci,i-am intrebat pe sAteni:

- Ce fel de om era mogierul Abomelicov?- Om rdu qi hain la suflet, rdspunse ur-r colhoznic.- Dar ce fdcea?

. - ii nedrepti[ea pe mujici, ii exploata, nu le dadeadreptul care li se cuvenea gi, cAnd (iranii veneau s6-9iceard rdsplata muncii, Abomelicov chema jandarmii qi-iimpygca. Apoipleca la Moscova, mugamaiiza crimele girdmAnea nepedepsit Avea doui mii de desetine gi aveide unde plati celor de la Moscova.

Iata explicalia. Era firesc, deci, sa se ddrime ceea ce

fariseii clideau pe o temelie alcAtuitd din crima Ei jaf' Nu

era dc mirare ca acum se jucau iezii pe darAmaturile

bisericii din Iosipovca. Rizbunarea lhranilor exploata[i

gi nedreptali[i de Abomelicov s-a rasfrdnt 9i asupra

bisericii Zidita ae el. Aga s-a intAmplat qi cu filozoful

francez care a strigat plin de revolta: ,,6crasez I'infAme" ,

prccum s-a intAmplat gi cu popoarele care atl cautat si

tlistrugd ,,infamia;' din pricina ticaloqiilor sAvArqite de

slujitoiii ei. Caci ,,din pricina voastrd, zice Domnul -

tste hulit numele meu printre neamuri" .

Toate aceste lucruri triste m-au determinat sA plec din

krsipovca. Voiam s.l rimAn cu cele doua ascultari qi sA

,r'r.,.g, co apostolii, din loc in loc, binevestind Evanghelia

trrpiilor la gcoala gi celor mari in bisericd.

Cind am iegit din mhndstire toata lumea dormea'

Nici parintele stare!, nici calugarii nu m-au simlit cAnd

,rm ic'git pe poarta.'l'recusem de ultimele case' in fafa mea se intindea

sk,pa verde. Eram fericit cAnd inaintam prin viscol 9if r r r tunA, dar acum eram mai fer ic i t pentru cd era

plirnllvarh Ei intrasem in paradisul copiilor. Dragala-gi

. ,r rrigte pdsirele, in bincile lor copilaqii erau numai oclli

1r rrrcchi. Cu cAta dragoste, cu cAti bucurie au ascultat

r.i toatil iarna istoriile sfinte despre Adam qi Eva, despre(' l in gi Abel, despre potopul lui Noe, iertfa lui Avraam,

v.rrrzarea lui IosiJ!... $i cum plAngeau bie[i i copilaqi, ce

lirt r irni nevinovate varsau ei cAnd auzeau povestindu-

rit, tlt spre chinurile gi riistigrrirea Domnului Iisusl Eram

:,igrrr ia aceste impresii din copilarie nu vor fi uitate

rri i ' i tr lata. Mai muit decAt atAt: peste ani qi ani de zile,

t hiptrl lui I isus Hristos va rasdri ca un coll verde din

l,r, iz.l l qii i va aduce la pocainla chiar la adAncibatrAneli '

737

yffi:1 agrara ruseasca, folosiri odinioari gi la noi, egata cu

136

Acum mergeam uQor pe drumul de !ara, cAci o bh-trAr-ricd imi dhruise o pereche de tdrlici impleti[i din lAna,iar cizmele se aflau de data aceasta in desagi.

in Iosipovca dormeam singur intr-o carierA mare laetaj, iar patui meu erau podelele. Peste un braf de paieaqterneam desagii, mi inveleam cu rasa, iar cizmele imiserveau drept capatAi. Copii i veneau la mine qi-mi im-podobeau perefii cu trunze de nuc qi cu flori. Odata,miculi i m-au aflat acasd plAngAnd qi - Doamne! - sA-ifi vhzut pe aceqti ingeragi crrm cautau sA-mi qteargalacrimile, sd ma mAngdie, sd mi incurajeze! Dar de acuhnu-i voi mai vedea! AE fi fericit sa md intAlncsc cu ei inrai!

L-am pirdsit qi pe Filip Filipovici, directorul qcolii,care avea un suflet aqa de curat gi de sincerl Aveadreptate: Stalin distrugea zidurile, dar intdrea bisericadinAuntru, fara sa-gi dea seama, iar falqii preo{i ridicaziduri, dar distrug biserica lduntric.l.

CAnd m-au gdsi t copi i i p l6ngAnd, i i scr iam luiVladimir tocmai aceste lucruri triste. insA micu{ii cre-deau cA pldng de dorul mamei.

Cu acest prilej mi-am adus aminte de fratele lr4osoradin Frasinei care imi povestea ci revolu!ia din octombriel-a prins in Rusia, pdscAnd oile in Caucaz. Atunci, ca qiacum/ cregtinii nu vedeau lucrurile decAt la suprafafa, i iinvinuiau pe bolgevici, pe jidani, pe anarhiqti, pentru cAacegtia dirAmau bisericile qi surghineau prcolii gi cre-dinciogii in Siberia. Dar, tot atunci, un episcop din partealocului s-a ridicat pe un loc mai inalt qi le-a spus:

- Oameni buni, nu invinuifi pe bolgevici, nu dafi vinape evrei, r-rici pe anarhiqti, cdci numai noi care purtdmhaina asta (qi episcopul s-a apucat cu mAna dreapta demAneca largd a anteriului), noi suntem vinova(i. $i epis-copul spunea aceste cuvinte plAngAnd.

138

(la o ilustrare a afirmatiilor de mai sus, ucraineniirrri-au povestit urmhtorul caz petrecut intr-un sat din'l 'ransnistria.

De multa vreme, credincioqii satului cereau mereu un

prcclt. $i iati ca, in sfirqit, Episcopia numeqte un iero-

mouAh, iar protoiereul anun[A poporul ci intr-o anu-

miti duminicA va avea loc instalarea. De bucurie, bieli i

oamcni au aqternut in acea duminicd, din uga bisericii

plirri in marginea satului, numai covoare gi laicere, pe

i'arc u.ma sd calce,,batiugca" cel mult aqtePtat. Iar cAnd;ru sunat clopotele, vestind apropierea delegaliei, tot

sa trrl - batrAni qi tineri, femei qi copii - au cdzut in genunchipr. ambele laturi ale drumului, plAngAnd de bucurie cdl)trmnczeu le-a trimis un preot... Dar acest preot cu nu-

rnt'lc, fiind lacom de bani, befiv qi desfrAnat, a distrus in

scurt timp ceea ce n-a Puhrt distruge nici Stahn.Citi dreptate avea bietul Filip Filipovicil('atre sfArgitul Patericului se spune ca i s-a descoperit

r r rrrri bitrAn ca schitul va fi distrus de barbari 9i calugariirrt i;;i. Afl.lnd trista veste, frafii gi parin[ii l-au rugat pel)i'ttrall sA inalle o rugdciune fierbinte cdtre Dumnezeu(;r sA nu se intAmple o asemenea nenorocire. BdtrAnuls l rugat, intr-adevAr, dar mijlocirea lui a fost zadarnicd,t ,rt'i batrAnului i s-a ar5tat iu vedenie cum din biserich,r'hiar din jertfelnicul Domnului, curgea un uoroi pu-Irrros din care cauzd oamenii nu se puteau ruga in

Iot'r;ul Domnului.l)c unde vine atAta putoare? intrebau oamenii 'l) irr faridelegile clericilor, rdspundea o voce de sus'

$i nu pute{i curi{i noroiul ca sh ne putem ruga?(lrcde[i-ma, fralilor, raspunse batrAnul - cd nu se

vol crrri( i cele de aicea in alt chip decAt numai prin foc: , r 1,r ' in sabic.

739

Peste cAteva zile, au navalit barbarii, au pustiit schitulgi au omorAt pe calugiri dimpreund cu batrAnul careavusese vedenia.

MeditAnd la toate acestea, mergeam singur printrecAmpiile gi cAngurile inverzite.

Ca gi la Frasinei, Dumnezeu imi lumina mintea ca sAinleleg cd aceastd istorie sc repeta in toate timpurile gi intoate locurile. OricAnd gi oriunde a apArut acest noroi alfariseilor a fost necesar sA fie junghiafi mieii cei nevi-novali (la propriu in Vechiul Testament gi la figurat inNoul Testament) ca sir qteargA prin sAugele lor aceastdmurdarie. Mielul lui Dumnezeu a fost junghiat cel dintAiin nesfArgitul qir de miei care spali noroiul falgilor cle-rici. Aceqii miei, este adevirat, sunt crucificali, trecufiprin asculiqul sabiei ca bahAnul din Pateric, dar - in-tocmai ca griuntele de grAu - invie din moartea lortrupeasca, dobindind, pe de o parte, plindtatea fericiriide dincolo, iar pe de alta parte, aducAnd spic insutit sprefolosul semenilor.

Ivan Karamazov nu in{elegea sensul suferinfei copi-ilor, al acestor miei nevinovafi, tocmai pentru ci - orbfiind - nu vedea viafa de dincolo. Cum poate puiul dingaoace sa infeleagA sensul vie{i i lui intunecate dinhun-tru dacA vederea lui nu trece dincolo de coaja undestralucegte soarele gi inverzesc cdmpiile?

O mami, chiar daca iqi vede copilul pe masa deoperafie, c]riar daca gtie cA il doare qi ca plAnge, totugi eauu se supdra pe medicul chirurg, ci - dimpotriva - i imulfumegte pentru ca ii da posibilitatea copilului sasupravie{uiasci. Oare Ivanii Karamazovi nu qtiu ca Eicopi i i sunt nigte mielugei care moqtenesc bol i leparinfilor atAt in trupul cAt qi in sufletul lor? Oare ei nutrebuie sh fie operafi sau sd moara ca gi grAuntele de grAuspre fericirea lor Ei a altora?

140

(iirrrt l inclu-ma astfel am iutrat intr-o pddurice. Aici,rur g,i\sit o poienila. M-am aqezat la umbra unui pom,nri-arn aEtcrnut desagii, m-am odihnit gi m-am intarit,

l iustl ' incl clin colacul pe care i l aveam in desagi gi bind, ap;t dirrtr-un izvorag care curgea prin apropiere.

Clirrd am pornit din nou la drum, gAndul mell seiutlrcptase spre copilagii pe care i i lAsascm la Iosipovca.

lrrtr-o zi, povesteam in clasa cum Dumnezeu le-a datrsraclicnilor mand in pustie.

'- Mana. istoriseam elevilor - cadea din cer. Erauniqte boabe albe qi dulci ca mierea...

* A! facu o fetifa din prima bancd, Iasand impresia caa gi gustat cu pofta din aceasta hranh cereasca. $i deatunci,,,Mana" i-a rdmas numele fetifei...

Drumul de [ar;i nu se bifurca, aqa inc6t pAgeam Iiniqtitdrcpt inainte.

LegAnd firul ideii cu mama care igi vede copilul pernasa de operalie, gAndul mi s-a ridicat la Maica Dom-nului. Ce-ar fi fost, imi ziceam - daca, in timpul rastig-nirii, Sfinta Fecioarir s-ar fi revoltat ca Ivan Karamazov,dacd ar fi sarit cu punurii la chlai, ar fi blestemat? Apos-tolul Petru a vrut sa impiedice suferinla MAntuitoruluigi, drcpt rispuns, Domnul l isus i-a zis: ,,Satana" . MaicaDomnului a plins, a simlit cum sabia durerii ii strA-punge inima, dar a lasat totul Ia voia lui Dumnezeu, carcintoarce spre bine relele ce ni se intAmpla. Caci dacasuferinta gi moartea Domnului Hristos ar fi fost impiedi-catc chiar sub motivul iubirii, MAntuitorul n-ar fi murit,n-ar f i inviat, raiul n-ar f i fost redeschis, iar Satana n-arfi fost infrAnt.

Ca gi Maica Domnului, creqtinul este dator sA-l ajutepc fratele s.1u care estc in suferinla cu tot ce ii sta inputin[i. Ca gi samaiineanul milostiv, trebuie sa oblo-jcasca ranile celor cirzu{i irrtre ti lhari. Dar tdlharii gi

141

cr iminal i i? Trebuie sa- i impugcdm cum zice IvanKaramazov? in Evanehelie nuie spune ce masuri a luatsamarineanul impotiiva lor. ,,Nu vA rAzbuna\i, zrceDomnul - cAci a Mea este rd.zbunarea" .

Trecurh aproape doua mii de ani gi SfAntul Serafimde Sarov cizu in mAinile unor tAlhari care l-au batut.lasAndu-l abia viu. CAnd starelul m5nAstirii a vrut si iamasuri impokiva tAlharilor, SfAntul Serafim l-a rugat culacrimi in ochi sd nu-i pArascd gi si nu-i pedepseascd.Rezultatul a fost cd acolo unde n-a intervenit omul aintervenit mAna lui Dumnezeu. Harul Domnului s-aatins de inimile tAlharilor care s-au pocait gi s-au ficutcAlugari. Dacd nu judeclm gi nu osAndim pe aproapele,dach nu ne rizbunAm, daca ii iubim pe vrhjmaqii noqtri,dac6 facem bine celor ce ne fac rdu gi ne rugam pentrucei ce ne blestemd, deschidem calea harului ceresc carese revarsa peste inimile tAlharilor, facand din ele gradiniinfloritoare de iubire gi de pocain(h. Sunt, desigur, gicazuri in care tAlharii nu se pocdiesc, dar pe acegtia iiagteaptd o pedeapsd mai groaznicd decdt cea pe care arputea sa le-o aplice oamenii, este autopedeapsa iaduluivegnic. $i daca Dumnezeu nu-i poate indrepta peaceqtia, atunci putea-vor oamenii sa-i facd mai buni prinpedepsele lor? Victor Hugo n-a gregit cAnd a spus ciocla i i face pe ocnaEi...

In acest sens, experienla din Iosipovca mi-a fost demare folos. Daca m-aq fi revoltat impotriva stare{ului,dacd ag fi slobozit cAinii rai din mine, daci aq fi rdspunscu rdu la rdu, lepra rauta{ii s-ar fi intins gi s-ar fi adAncitin ambele tabere. Patericul zice ci drac pe drac nu-lscoate. Numai ingerul ii scoate pe demoni. SfAntul n-armai fi sfAnt daca s-ar rdzbuna gi ar pedepsi. $i totugi,noroiul din templu trebuie spalat cu sAnge nevinovat,mieii trebuiesc junghia{i. Dar cine s-o faca? Asta-i treaba

141

dt rnonilor gi a fiilor lor, care mereu vor sd facA rau qirncreu iese bine, care mereu rAstignesc qi rastigni{iirncrcu invie.

6. SPRE BALTA LUI INOCHENTIE

Citre searA, am ajuns la PAsa[elu. Fdcusem pesteqaizcci de kilometri. Dar inainte de a cobori in sate, petrrr clcal, lAnga o pddure, am dat de o mdniistire pardsita.('hil i i le gi biserica faceau parte dintr-o singura cladire.Soarclc inc.1 nn apusese. Dupa o cale atAt de lungA,rr-am agezat, obosit, pe iarba, ir-r dosul schitului. Mi-amscos pAinea din desagi qi am cautat sa ma inthresc. Mdgiindeam sd dorm in acea noapte in schitul pustiu.

Dar deodath, de dupa cladire, apare un om, apoi altul,al trcilea... Oamenii au venit sA ma vadA, sa ma cunoascaq;i sir md roage sd rAmAn la ei, cdci ar dori sA se rein-fi irr{cze mdnAstirea. Le-am spus ca sunt in drum spreIlalta Ei spre mdndstirea care este dincolo de Balta, pernalul digului, unde se afla un stare! gi cA{iva calugdri.()amcnii insd nu m-au lasat. M-au rugat cu atAta insis-ten[a qi dragoste incAt am cedat. I-am l6sat in voia luil )umnezeu.

Scara am intrat intr-o chilie mai bunh, care t1u aveageamuri sparte, nici tavanul cazut. Am adus un bra{ depaic pc care le-am agezat iutr-un colg pe duEumea, amiutirrs dcsagii deasupra, mi-am agezat cizmele sub cap5i nr-am culcat - ca la Iosipovca * invelindu-ma cu rasa.

in l iuigtea schitului de la marginea padurii imi con-tiuuam medita{i i le pri lejuite de intAmplarile din Iosi-povca gi-mi fdceam planuri de viitor. In situa{ia in carelrla gascam, m-am convins o datd mai mult ca atitudineaMaicii Domnului fa!5 dc ucigaqii lui Hristos este unica

743

atitudine mAntuitoare. Iar aceastA incredinlare mi-a ve-nit din pafanii le lui Iuochcntic de la Balta.

Venind pe jos, am trecut prin Lipefchi urrdc a fost

,,raiul" inoihentiEti lclr. O barina mi-a ar.ltat locul undefusese mdndstirea sapata sub pdmdnt. Iar aici, in schitulde la PIsA[clu, se adunasera b minA de cAlugari ca sacontrabalansezc influe-n!a inochentiqti lor asupra credin-ciogilor. Schitul de la Pasagelu a fost zidit dupa moarteaItri lrrochentie, adica dupa 7977. Iar credinciogii, caresrrsfineau ca Inochentie este Duhul SfAnt intrupat, ntterau impartagi{i cu sfintele Taine.

inca din copilirie auzisem de Inochentie de la Balta.Paraclisierul liisericii din Catranic, care era un om cuinimir curat5, povestea parin{iior mei ce-a vhzut la ,,Pi-rintelu" de la Balta.

Inochentie incepuse sd faca ,,minuni" . Se adunamulta lume la manitstirea din Balta. Iutr-o dun,inicii,povcstea mog $tefancu paracl is ierul - starefulmanastiri i vorbea oamenilor din usa altarului, indem-nindu-i sa nu-l ascultc pe Inochentic, pentru ca acestaeste ,, ingelat" . Dar Inochcntie, care statca in uga laterali,strAngea cele trei degete de la mAna dreapta gi arata insus, - adicd voia s.1 le spuna sA-qi faca semnttl crucii 9isA-qi ridice mintea la Dumuezeu. Iu acest t imp, spuncaparaclisierul - din bolta bisericii s-a desprins ceva ca onuca, l-a lovit pe stare[ drept ir"r frunte, iar stareful,chzAnd in fafa u$ilor impAr.ltegti, se zbatea ca un epilep-tic.

- Iaca, draga popii, cuvAnta atunci Inochet'rtic - l-opcdepsit Dumnezeu pentru cA m-o hulit.

Acest caz mi-a dat mult de gAndit inch din copilarie.

La Iosipovca, ir"r mirndstirea unde vieluisem o iarna qio primavira, se afla un frate bitrAn transnistriau. Acestacia inochcntist qi agtepta sa sc implineascA profe[ia luiInochentie privitoare la ,,raiul" din Lipelchi unde, dupa

144

' ,1)ur,r ' l t ' l . r l : ; t r l t r i I ) roroc, t l rn la sa ia f i i r r (a , , t tot t l l t ' t t t -' , , r l r r r r" .

Art 's l l l i r tc bi r t rarr , pc t lunre Maftc i , mi-a povcst i tr r r r r l l r ' t l r r r , , r r r i t tu rr i lc" ' q i ispravi lc l t r i l r rocircnt ie. l ) r intrc,r l l t '1r . , r r r i -a povcst i t una ascmal l i i toare cu ccA istor is i tat lc I, itt ' l ;s 111'11, paraclisic'rul.

At t ' ,rst. l intamplarc' s-a petrecut la Lipe(chi, underrror' lrt,nti,sti i vic(triar,r ir-r mirt-rastirea lor de sub pamAnt'I )r.;rsupr'.t nu sc vedcau dccit turlele bisericii. Aici, Ino-t lrt 'rrt i i ' vorbca afarA sub cerul l iber. Era lume - cAtar,rrbi 5i f runza. Erau romiui, rugi, polonezi. Inochentievorlrt,a rominilor rominegte, cdtre rugi vorbea ruscgtesi uokrnczilor le vorbea in l imba polona. Dar iutr-o zi, i i 'ri i ' ir1rt, l ctind lnochentie pretl ica, ascultatori i speria[i scelle{eau la o partc ca sa-i faca loc unui preot de mir carevt'nea latrarri ca urr cAine.

- Nu v6 speria!i, draga popii, spunea Inochentic catreIrrrnc'. Lasafi-l sa sc apropie ca pclate a.re sa-nri sptricccvrr. In acest t imp preotul sc apropia latrAnd mcreu sPretuinrirca credincibgilor. Cand l-a ipropiat la cAqiva p-aqirkr Inochcntie, ,,Parin1elu" il intrcba:

- Eu is popa, tu eEti popa, 'le ce rnh ham.lieqti? Iaca,draga popii, de adresi Irioihentie diu rrou mul{imii - l-opcdi:piitDumnezcu pentru cd m-o hulit. Apoi, istoriseairatefu Maftei - Pariirfelul s-o rugat pentru preotul demir qi popa nu l-o mai hamait. Iar Inochentie i-a spus sanrr-l mai vorbeasca dc rau.

in alta seara, l ingd soba calda, fratc' le Maftci mi-apovcstit clrm a fost surghiunit Inochentie la Murmansc.

Era iarn.1 grea, iar credincioqii, biirbafi r;i femei, s-auluat dupa Irrochentic. |andarmii voiau sA-i dezlipcascirdc Inochentie, dar le-a fost cu neputinfi. Oamenii sesculau de jos gi mergeau mai departe dttpir ,,P.1riu[elu" .Sprc seara, au ajuns iutr-un sat. Aici utt i-a primit ni-nicni. Attrnci Irrochcrttic lc-a zis ucenicilor:

i45

- Nu-i nimica, draga popii. Adunafi-va imprejurulbisericii, cAci in noaptea asta Maica Domnuluf o sa neincdlzeascd. $i deodata - spunea fratele Maftei - dupao rug6ciune facutA de Parin{elu qi dupa o tamAiere tucddelnila, au inceput sA vinA valuri-dc cdldurd, darnumai sub zidurile bisericii unde erau ei aduna(i. $iastfel, toatA noaptea le-a fost cald.

Altadata, a venit Ia Lipelchi un slAbAnog, degerat pefront. Era numai pielea gi osul de el. L-au adus nea-murile cu 1olul. Inochentie s-a imbrAcat in veqminte, i-acitit o rugAciune, l-a tamAiat, l-a stropit cu aghiazmA qislabdnogul s-a sculat sdnatos. Inochentie l-a slobozit,zicAndu-i:

- Du-te, dar sa nu spui nimhnui nimic.Mi-a povestit fratele Maftei gi cAteva ,,profe{ii" im-

plinite.- Odat5, zicea Maftei - Parinfelui impar{ea anafora

la lume. Cineva i -a adus un iepurag de , ,muscd".Parirrfelu l-a bAgat in sAn qi continua si imparti anafora.Dupi ce a terminat cu anafora, Parin{elul i-a dat drumuliepuragului. Iepuraqul a alergat pufin, s-a oprit, a mirositceva, apoi iaragi a alergat, s-a apropiat de un copdcel...

- Draga popii, zise Inochentie cltre lumea care ur-mArea pe iepurag - oare iepuragul ista q-o gdsAt cisulaIui, pc tata, pe mama, pe frafi i lui?

- Nu, Parin{ele, a raspuns cineva din mullime.- AQa o sd ratacil i gi voi, din loc in loc, gi n-o sa gasi[i

nici casd, nici pArin{i, nici fra!i...- CAnd o inceput sd ne ,,vAsAleascd" (sA ne surghiu-

neasca), spunea frateie Maftei - atunci ne-am adus a-minte de cuvintele Parinlelului. Apoi ne mai spuneaParit-rfelu: ,,o sd umbla{i cu sacu plin de parale qi o sdmurifi de foame".

746

I lci, ziceau unii din noi - sd am eu bani cA nu mor

t l r ' loame!l)ar cAnd au venit stabilizarile intr-adevdr cd oamenii

,rvt.au saci de ruble, dar banii nu aveau nici o valoare'

Acclagi frate Maftei mi-a povestit cd o familie din

Itasarabia iqi vAnduse - dupa cuvAntul lui Inochentie -

qi castr, qi pdmAnt, qi vite, ca sh se mute definitiv, cu banii

qicopil i, i ir Raiul de la Lipefchi. Dar femeia, maipractic6,

1i-a pastrat o singurd gaina, ca sd-gi mai faca o ,,zeamA" 'ilAr"th insa se apiopia?e Inochentie, Parinlelul s-a oprit

din predica gi s-a adresat femeii:

- Tu, femeia de acolo, [i-ai vAndut casa, pdmAntul,

vitele, dar !i-ai pastrat o gaina. Mai, draga PoPii, L"ascundeli d-e mine nimic, caci aqa cum deosebili voi oile

ncgre de cele albe, aqa va deosebesc eu gAndurile voas-

trc-bune de cele rele.

Se zice cd o datd l-au intrebat fralii pe SfAntul Antonie

ccl Mare cum de le-a ghicit 96ndurile? Iar marele pust-

nic le-a rhspuns: ,,diacii mi-au spls , dAndu-le de

irr[cles ca ei iveau descoperiri de la demoni' Iatd ce n-a

vrut sd gtie Inochentie caruia dracii ii descopereau gAn-

durile altora. MAndria l-a impiedicat sa recunoasca

adcvArul. Satana i-a dat iiuzia unei sfinfenii, concretizathprin semne qi minuni magice qi printr-o clarviziune

bxterioard, dar i-a furat pentru totdeauna minunea

naqterii din nou, minunea pocainlei adevhrate qi rod-

nice, minunea smereniei qi ascultarii, lipsindu-l gi de

clarviziunea interioarA, ca sd nu-gi vada propriile sale

pacate...Ca intotdeauna, voiam sh merg cu cercetdrile pAna in

pAnzele aibe. Pe de o parte, auzeam povestindu-se a-

leste fapte miraculoasb, iar pe de alta parte vedeam

realitatei: Inochentie a intemeiat o sectA plina de rataciri

qi de fapte imoraie. Care sd fie cauza?

747

Aga cum la Frhsinei urcam desculg, cu bocar-rcii peumar qi cu Biblia sub[ioara, pe pAr.liag in sus pAna cAnddddeam de izvoraEul ce {Agnea din stdnca, toi astfel ammers pe fir ca sa dau de izvorul ratacirilor inochentiste.

Mai tArziu, cAnd am intrat in biserica oragului Balta,am vdzut o icoanA, ascunsi de preot, pe care era zu-gravita ,,SfAnta Treime". Era frumos pictat Tatal, Fiul,dar in locui Porumbelului era zugravit Inochentie inpicioare.

Intr-un sat de moldoveni, prin care trecusem ocazi-onal, am fost invitat in casa unui inochentist. Aici amvazut chipul lui Inochentie pus la icoane. CAnd veciniiau vAzut ca am intrat in casa acestui inochentist, indatas-au adunat vreo zece ucenici de-ai lui Inochentie, bar-bafi cu barbile albe gi femei batrAne. Tot in casa acestuiinochentist am gdsit Acatistul Parinfelului. Era AcatistulDomnului Hristos, numai c6 in locul numelui Mintui-torului se afla scris:,,Inochentie, Duhule Sfinte,, . Dar totin acea cirt icica se gaseau douh scrisori tr imise de Ino-chentie din Murmansc. Aici Inochentie scria: ,,eu suntun om pacatos ca gi voi", ,,vh scriu cu mina mea ceapicatoasA", ,,nu ma purtaqi pe mine la gAt, ci cruceaDomnului gi pe Maica Domnului".

Pornind de la aceste date, i-am intrebat pe inochen-tiqti:

- Domnul Iisus, cAnd s-a intrupat pe pamAnt, a spusde mai multe ori ca El este Fiul lui Dumnezeu. A spus-ogi in fala Apostolilor, gi in fa[a Martei cAnd murise Lazar,a spus-o gi in fa{a lui Pilat. Dar Parinlelul v-a spusvreodatA cA el este Duhul SfAnt intrupat?

S-a agternut o tacere mormAntalir. Iar intr-un tlrziu.o batrAna a raspuns:

- Nu, asta n-a spus-o niciodatir.

148

-- Dnr atunci de ce il pictati pe icoane in locul Porum-lx,lului? De ce scrie$ in aiaiist: ,,lnochentie, Duhule

Sfinte?" De unde ali luat toate acestea?

Iariqi tdcere.Am intrebat din nou:- Domnul nostru Iisus Hristos, fiind intr-adevar Fiul

lrri Dumnezeu, a fost fir6 de pacat. CAnd i-a intrebat pelarisei: ,,Cine dintre voi mi poate invinovali de pdcat?"

toli au amufit. Nimeni nu Putea sPune ci Iisus e

paczltos. Dar iatd ci Parin(elul scrie aici cd e om pdcitos

i'a Ei voi. $i atunci, cum Poate fi un om pdcdtos intru-parca Duhului Sfdnt? Cum poate intra in Sfdnta Treime,

,rlnturi de Tatal 9i de Fiul, un om pacatos?DupA o thcere mai indelungatA, cineva dintre ino-

t'hcntigti s-a m6rginit sA sPuna:- Dumneata egti om invalatlCu alte cuvinte, voia si spuni cd adevirul e tot de

partea lor, insa eu le-am inchis gura prin meqtequgireatrrvintelor. $i, desigur, nici unul nu s-a lhsat de raticirea

irrochentisti. Asta-i caracteristica tuturor ereticilor qi

st'ctarilor care, fiind posedali de duhul cel riu, tagadu-

it'sc adevlrul invederat ca fariseii care - dupA invierea

lui Lazhr - in loc sd se prosterneze Ia picioarele MAntui-

torului, cautau s6-l omoare gi pe Lazdr Ei pe Iisus Hris-

Ios. Aceasta este de fapt - dupA pdrerea lui Gala(lalaction - hula impotriva Duhului SfAnt care nu are

icrtare nici in veacul acesta, nici in cel viitor.

Totuqi, ma intrebam: de ce oare o asemenca rdtdcire

n-a icgit din persoana SfAntului Serafim Sarovski? CAciirr ultimii zec-e ani ai vielii lui, cAnd propovhduia qi fdcea

nrinuni in mdnastirea Sarov, veneau zeci de mii de

t'rcdincioqi la el. De ce n-a ieqit din miqcarea lui vreo

schismA sau vreo secta? Pentru ca, mi-am zis - SerafimSarovski, in profunda lui smerenie, a fost blindat de jur

749

imprejur de aceasti mare virtute, n-a prezentat nici ofisura prin care sa poata paffunda mAndria luciferici insufletul lui.

CAt despre Inochentie, acesta avea mai multe fisuri.Iatd cAteva din ele povestite tot de inochentigti.

CAnd ,,Parinlelul" era la Balta, lumea aducea pri-noase multe. Starelul cu cdlugarii s-au agezat la masa.Inochentie ii spunea starelului si-i cheme gi pe credin-ciogi ca sd mdnAnce impreund cu ei. Starelul insd era depirere ca credincioqii sA mdnAnce dupa ce vor terminacAlugdrii, caci trapeza era neincapitoare. Atunci Ino-chentie, infuriindu-se, a rdsturnat mesele cu toate bu-catele care erau deasupra...

Smeritul Serafim n-ar fi facut niciodata aqa ceva.CAnd preotii de mir, bazalipe anumite indicii sigure,

spuneau oamenilor ca Inochentie este inqelat de dia-volul,,,Parinfelul" raspundea:

- Las6, draga popii, cAnd aici va fi Ierusalimul celnou, atunci vor vedea burtoqii cine a fost popa (adicdInochentie).

in timpul predicii lui Inochentie, credinciogii au va-zut cum un porumbel s-a agezat mai intAi pe capulParinfelului, apoi pe umdrul lui gi, in cele din urma, auvAzut ci a intrat in gura lui Inochentie. ,,Paringelul", inloc sd-i ldmureascd pe credinciogi ca qi diavolul poatelua chip de porumbel, dimpotrivd le-a int6rit qi mai multrnQelarea:

- Sa gtili, draga popii, zicea el - ci eu am inghifit,,hulubul" (porumbelul).

CAnd vorbea impotriva comunismului, zicea:- SA qtili, draga popii, ci balaurul a inconjurat tot

pamAntul, dar cAnd era gata sd se,,intorloace" coada cucapul, hop gi popa a pus ,,chiciorul" .

150

(.u alte cuvinte, pe intreg globul pAmAntesc, uumai

ll, lncchentie, l-a biruit pe balaur'(lind, pe buni dreptate, sfAntul Sinod rus I-a catcrisit

pr ' lnochent ie, iar Episcopul de Odessa nu i -a dati,rrrccuvAntarea sh infi inteie manastirea din Lipe[chi,

,,1'itrinfelul" a construit, totugi mdndstirea subteranAl,rr. l rrici o binecuvAntare sau aprobare gi a,,hirotonit"r , l i r rsuEi pe preoI i i lu i .

Astfel Inochentie, prin mAndria lui lucifericA, prinrrt'ascultarea gi nesupunerea lui, r'rici fa!a de bisericA, nicil,r(a de stat, a produs atAtea fisuri in miqcarea lui, incAt.l iavolul a avut destul loc sA introducA dinamita sarrt.agrA care i-a aruncat in aer pe to{i adeptii lui ce s-aulostogolit pAna la urmir in cele rnai spdimAntitoarer.r 'czii qi imoralitaqi.

$ti ind Ei prevazAnd toate acestea, MAntuitorul a zis:

,,MulEi imi vor zice in ziua aceea: Doamne, Doamnc,r).rrc lru in numele Tau am profelit gi cu lrumele Tau amsrrrs demoni gi cu numele Tau minuni multe am facut?Atunci insd vtri marturisi lor: Niciodati nu v-am cunos-( ut pe voi. DepArtali-r 'd de la mine, cei ce lucralil ;tr itdelegea" .

Agadar ,,miuunilc" qi ,,profeli i le" lui Inochentie,rrrEirate mai sus, igi afla un alt izvor, o alta inspiralie.

,,Niciodata nu v-am cunoscut pe voi... Departafi-va dela rnine". . .

Oamenii neduhovniceqti cu anevoic il pot descopcript- diavolul care se ascunde sub haifra unui inger deitrmind. Aqa cum un om, care qi-a pierdut simgul gustu-lui, nu poate deosebi vinul de o!et, care la vedere suntla fel, tot astfel oamenii fara simful sacrului nu potdcosebi pe sfAnt de impostor. Iar Biserica noastri nu-ipoate combate cu succes Pe asemenea impostori decitatunci cAr-rd in fala credinciogilor apar oameni smeri{i El

151

cu viatd sfAnti, aga cum a fost SfAntul Serafim de la Sarovsau SfAntul Calinic de la Cernica, - sfinli prin carecredinciogii pot deosebi adevarul de minciund, vedeniade ndlucire diavoleascd, sinceritatea de fdgarnicie, des-coperind astfel coarnele diavolului ascunse sub chipulir-rgerului de lumina qi desluqind urletul de lup ascunssub blana de oaie. Altminteri, orice incercare este za-darnicd, aqa cum zadarnicd este incercarea de a-i com-bate prin cuvinte pe cei ingela{i.

Lumea este insetatd dupd oameni sfinli gi drepli, iarin lipsa lor aleargd dupa magi qi vrajitori, adicA dupasurogate diabolice, iar poporul simplu crede cA tot cezboar6. se mdnAnci.

7. rARA$r PRINTRE COPTLA$r

Ca gi la Iosipovca, am rimas la Pasalelu mai mult dedragul copiilor. Oamenii maturi cer,,semne gi minuni',pe cAtA vreme copiii il primesc pe Domnul Iisus cu inimddeschisd gi curatd.

A doua zi, mi-am lasat cizmele gi desagii in chiliaschitului de lAngd pddure, mlam tras in picioare pa-pucii de lAnA gi am pornit spre gcoala. M-am prezentatin fa{a directorului gi a profesorilor gi, apoi, am inceputs6-mi predau obiqnuitele lecfii de religie. Uneori ve-neam la Ecoala trist gi necijit, pentru cd eram mai sdracgi mai singur ca altadata. Dupa cei gaizeci de kilometriparcurgi pe jos, tArlicii mi s-au rupt, lasand sd mi se vadadegetele. Nu puteam veni la qcoala nici cu cizmele,fiindca era vard, dar nu puteam veni nici desculg, fiindcam-ar fi rds lumea. Cu toati ruginea, intram in cancelarieqi in clasa cu aceqti papuci rup{i.

752

lir,rrn intr-o situalie cit se poate de grea. Nu avcam

rrr, l salitr itt, nici venit din parohie, cLlln aveau prcofi i.N rr'r r lc acasa nu puteam si primesc mandate satt colete.( )t l,rt it, mi-au trimis parin{i i doua mii de lei, dar banii

rr,ru intors delaTighinainapoi, pentru ciinTransnistria, rlr 'rrlau mhrcile gernratle. Mi-au trimis apoi material

|r. l l tru ltaine dar gi colctul s-a intors acasa. Aqa incAt

r,lrnAscsem intr-o stare de completa saracie. Din cauzalrP511pl lur- dehaine gi de rufe- m-au umplutpaduchi i .Avcam o cAldare gi f ierbeam rufele in padure, Ie intin-r lt ' ;rnt sl se usuce, apoi lc imbracam din nou. Din neno-

r ot' irc iusA phduchii apireau ca din phmAnt. Ut.r om mi-a

lrrlt,s un piduche din barba. La qcoali statcam mai mult

Ir ' in ultghere singuraticc de tcama sa nu-mi apara vreun

ir;tduche pe hainA. Dulama mi se fdcuse praf- Resturile

r lc-am dat unei batrAne ca sA-gi faca 9or{. Acum Purtamr',rsa direct peste cAmaEa, legAnd mAnecile largi ale rasei

ctr nigte age. in pltrs, mai cram gi f lamArrd' Nu avcam nici

rrrr ban ca sd-mi cumpir pAine. Unii oameni m.1 iuvitau,

rl in milh, la ei acasd, dar ma gAndeam - cum sa mA duc

l,r ei dacA n-am cu ce si-mi platesc masa? Satenii traiauqi ci destul de greu. Nimeni nu era obligat sd-mi dea

rrtasii gi casa degeaba.Singura mea-mAngAiere erau copilaqii ' in rnij locul

copiilor, uitam de paduchi gi de foame, de rFrutatea qi

irrvidia oamenilor, de patimiEide pacate. Eram- printre

t.i - ca in rai. Biefi i copilagil Niciodata n-am uitat binele

pc care mi l-au fdcut aceste fiinfe nevinovate, fara sa-mi

tlca ceva gi chiar fara sa gtiel Singura lor bogafie cu care

mlt ficeau fericit erau ochigorii lor nevinovali, ciripitul

lor de pdshrele zglobii, nerautatea lor gi lipsa de grija

l)cntru ziua de mAine. De aceea, sPuneam prietenilor

irrci cl nu eu ii invAf pe copii,^ci copiii ma invalh pe mine.

l5J

Intimpul unei recrea{ii, stateam rezemat de pervazulunei ferestre lAngd care se afia un schelet omenesc aduspentru studiul anatomiei. Ma uitam cu drag la copii icare rAdeau gi se jucau. O invafatoare s_a apropiat demine qi m-a intrebat:

- Pirinte, de ce eqti aqa de trist qi retras? Dumneatae$ti tanar. Ar trebui se te bucuri de viafa. parintele Gurieal nostru (preotul din sat) se duce pe la petreceri, beabine gi mAnAncA bine. Numai dumneata itai singur gitrist. De ce?

ArdtAndu-i inva(atoarei scheletul omenesc ce se aflain colf, lAngA gcam, i-am rAspuns:

- Pentru cd, iati ce suntem noi, in fond.- Da, aga este, zise invafatoarea crr un aer gAnditor,

- dar totugi suntcf i tanar. . .In clasa, cAnd povesteam copiilor despre dragostea qi

suferinfa Domnului l isus, mi simlearn parca partaq lapatimile Nlintuitorului, ma patrundeau mila- gi com_pitimirea pentru,,sdrminelul I isus,, (cum se exprimaucopii i) - gi ince'peam sh plAng o data cu copilaqiimei.

_ Singurii prieteni care ma infelegeau, mi iubcau, ma

incurajau qi ma imbraliqau cu toaiA dragostea, fAra s;iricla de rupturiie gi de paduchii mei, erau"aceqti ingeragipe care nu-i voi uita niciodaia.

In zilele de. tjuminicA gi de sarbatori preclicam perAnd, atAt irr biserica din pas5felu I, unde slujea parinteleGurie, cAi gi in biserica din pasalelu II, unje era parohpdrinteie ieromonah Gl-rerasim Iscu.

- Intr-odimineafd, cAnd coboram de la schit spre qcoa_

la, am observat cd oamenii mir salutau cu mai mult6drag_o-ste, fiind gata, gata sa-mi spuna ceva.

- Vrei sd-mi spui ceva? am inirebat o femele.

154

Vai, pArir-rtc! imi povestesc copii i mei, care umblal,r l( ()i l la, cA tare frumos le vorbeqtil Ne povestcsc istG

r rrh,s l inte pe care le at td de la dumneata.

l ir l i t, mi-am zis, micii mei misionari care duc cuvdntul

l)onrnului mai departe, Pana in cele mai indepartateI'olrk,ic. CAnd ii intAlneam pc trl iga, copilaqii alergau

:' l) l(,mine, se bucurau, iar cei mai mici imi sareau in

I rltr(t ' .ln cc privegte hrana, o duceam destul de greu. C-lnd

rrri l iutoiceam acasd mai gdseam in grhdini cAte o sfeclirru;ic pe care o mAncam cruda, aqa cum mAncam varzA

t r trt la gi cartofi cruzi. O datd am mAncat qi porumbrrr.l icrt, dar m-am imbolnivit de stomac'

lrttr-o seari, dupd ce mi-am ficut rugdciunea qi lec-

trrrn biblica in padure, m-am intors fiamAnd in chil ia

nrr,n. M-am intins pe desagi, gAndindu-mA cA, dupa

r.xt'mplul MAntuitoiului, omul poate rezista patruzeci,[, zi ie f lamAnd, dar daca nici atunci nu voi avca ce

rrrl lnca, mi va lua Domnul la El in Patria cereasca Pe care

u tlorcam aga de muit.

$i cum cugetam astfel, spre marea mea uimire, aud o

vocc de femeie la geam:- Pirinte, qtiu ca sunte[i lipsit' Primifi, vh rog, aceqti

r'nrtofi pe care i-am cules iu urma colhoznicilor, - 9iIcrrrcia mia dat un qor! plin de cartofi Pe care i-am fiert

1i i-am mAncat, mul{umindu-i lui Dumnezeu' Ba i-am

rnai dat qi paznicului din apropiere,-.care imi dadea

r'lribrituri qi caldarea pentru fiert cartofii.

Dar dupd aceasta intAmplare,,ori de cAte ori mi intor-

.r'am de li gcoala gaseam pe prichiciul ferestrei, inqirate,

citc o sticla cu lap1e, cAte o alivanca sau cAte o strachina

rlc colfunagi. Nu gtiam cine mi le aducea in lipsa mea;

cu insd ii mullumeam lui Dumnezeu pentru purtarea

Itri de grijA.

155

B. SFATUL PARINTELUI GURIE

^ intr-<.1 zi,, dupa-amiazi, m-am pomenit cu parintele

Uurie, parohul satului Pasafelu I. Era pentru prima oaracAnd ma vizita la schit. Nu m-a ir.rtrebit cum iraiesc faraleafa, nu m-a intrebat dacd mi-am gasit vreo gazda saudaci am ce mAnca, ci - mai intAi deloate _ s-a interesatdaca am vreo femeie. CAnd a aflat ca n-Am, m_a com-pf,timit cu toata seriozitatea.

- Ai sa te imbolnAvegti. Te sfAtuiesc sa_[i gAseqti ojidoafca

!i..(mi-a.spus ce sa fac)... ca ea n-are pecereabotezului... ma indemna parintele Gurie, fara nidi un picde rugine sau frica de Dumnezeu.

- Parinte Gurie, i-am rAspuns - clar nu v;i gAndifi lapacat? Ce raspuns voi da Mhntuitorului, la iudecata?, - . E! ce judecata?! ,,Chici,, la Maica Domnului qiMaica Domnului te iart6! vorbea Gurie in grai moldove_nesc.

Ieromonahul Gurie cra prieten cu autoritatile romA_ncgti.din sat. Mcrgeau imprcuna Ia pctrcceri. $i f i indclroumlnlcA btsenca par intelui Gur ic nu cra pl ina cum arfi vrut sfinlia sa, el i-a pus pe jandarmi si-i aduca pecredinciogi cu sila la bisirica.

- Hai, ma, bolgevicilor, strigau janclarmii nogtri cuarma pe umir, - hai la biserica...

Dar un batrAn din sat mi-a spus intr-o zi, amirAt:

, - Nu aga, phrinte. Nu cu forfa. Dimpotriva, preotul

sd se incuie in biserici pe dinAuntru, iar rioi, credincioqii,sa rupem uga gi si intrirn ca sA auzim slujba qi cuvir.rlulDon'rnului.

^ A- ramas.profund amarAt atAt cle sfatul phrintelui

t,urre cat gr de metoda sa misionara. Sfatul iui nu eradecat.o hula impotriva Duhului SfAnt, care vine delncrederea prea mare in bunatatea lui Dumnezeu. cu

756

ar'op vicleau, iar metoda lui de a face binelc cu fclrla,k,v i r tc la r indul e i uu r iu.

A tloua zi trcbuia sa merg la PAsalelu II. PAna acolo

r,r ir o distanti de gapte kilometri. Nu aveam ceas deqtcp-

li lor'. clar i irainte de culcare, m-am rugat ingeraqului

. rrrt,tr pl\zitor sa ma trezcasca la vreme, ca sa ajung la timp

in (' l i isa. 9i iata cA in zori dc zi visez chil ia, ma vnd pe

rrrirrc dormind in col! pe paie, vad apoi cum uQa se

,k,sr'hide'brusc qi apare un tinerel, cu fala luminclasa 9iIrrrrrtoasa, cu haine negre inchise pina sus 9i cu nigte

r r. l i istrc in mAnii:l i i , frate Victore! ma strigd tincrelul 9i disparu'

M-am imbracat, m-am spiilat 9i, lasAnd ca de obicei

rr: i,r t l t 'scuiatA, am pornit spre sat pe drttmul care trecea

1rr. l,r rnarginea unei paduri.Mt'rgind pe cale, m-a ajuns din urma un om care era

,r,,rpui dc trist. Avea o mare durere pe sufletul lui ' Din

l,r ir ircle cuviute izbucni in hohote de plAus:

l ' i lr i l l te, roaga-te pentru mine, ajuti-mh caci ma duc

rr ftrutltt l iadului. Iadul cel vegnic este soarta mea' Nu

ur,1 nlai iarti Dumnezett.l)ar cle ce vorbeqti aqa? l-am intrebat. Ce !i s-a

lrr l l t rnplat?l 'arintc, eu am fagaduit in faga lui Dumnezetl ca am

'r;\ lll\icsc in curdlie, ca un cdlughr qi acum traiesc in

,L,rlt. i trare. Sunt cintArc! intr-un sat vecin qi - stAnd in

ll 'r ' /( l l la o virduvh - pacattt iesc cu ea.

l)ar parch numai dumneata pacatuieqti, am cdutatri,r I incurajez pe bietul onr. Nu e bine si cazi in dezna-, h'1tlt ' . l :xista pocainta.

I ' lr intc, Dumnezeu mia aratat ca pircattrl meu este

olr,rvil carc md omoari. Intr-o noapte - ml sc spovcctea

r i lrrl, lr ' t '(tt l - stAnd culcat alaturi de vaduvir, am vazut

ri lr 'Vr.rt t ium din partea ci a ieqit o vipera gi a venit spre

13,/

Ti::^:1,,:.S1Tu;te Speriat din cate_afard, am fipat:// vrperat" . Uar vaduva m_a intrebat: _ ,,Ce_i cu tineipece {ipi?" - ,,Cum

"." y"ri vipera ." ,ri'* spre mine?,,

Femeia n-a vAzut n'mine mi numeqti

"t#ilt9f

suparata' mi-a spus: - "PeAm ascul tat is to '

pArintelui Gurie. rlslrea ca Pe Lln raspuns Ia sfatul

Pirintele Gherasim de la pasagelu II era tot calugar,dar intre el qi pArintele Gurie

".u o *or" deosebire.

Acesra era un om cu frica lui Dumnezeu, corcct gi de oinalta finuta morala. Ma invita a"r"o.i la masa, ba imimai dadea cAte ur-r ban ca sa_mi cumpar sapun de rufe.Ma relinea sa dorm la el, dar eu il .eflra* de tcama sh^nu-l

umplu de paduchi. Acest preot cal"ta. era l icenfiatin teologie 9i facea cinste atAt^Bisericii ii general cAt 9imonahismului in special .

*

La rugAmiutea credinciogilor, impreunA cu pdrinteleGher.qs.i1.am. inceput repara{ia schitului. AmAndoi amvopslt tabla dc pe acopcrig, iar femeilc, dupA ce termi_nau munca de la colhoz, velleau sa l ipcascf qi sA tencu_iasca peref i i cogcoviEi a i schi tu lu i .

I - - -

S-e apropia toamrra rece. Nici banii trimigi de parin(i,njcl matellllul pentru h.utr.^" rll puteau

".-.-r.,i.l un chipsa treaca Nistrul. NemaiavAnd iricotro, m_am hotdrAt _

in cele din urmA - s-o iau, tot pe jos, spr" .oro parin_teascA cu gindul ca, dupa ce imi'voi irocura imbrA_cdmintea necesari, sA ma iutorc dirr nou'la copilagii meidragi' Ca gi la Iosipovca, aveam qi aici u' motiv secun-uar care ma indcmna sa par6sesc schitul. intre timp,aparuse un ieromonah care avea aceleaqi niravurr ca gipdrintele Gurie. Venise cu gAndul sa jevina staref qi,deci, beneficiarul tuturor veniturilor. Acesta ma dugmd_nea, cdEunAndu-mi mari necazur i .

158

ln,rtruut, clcqi rece, era lunga qi cu cer selrin. intr-or l l r r r t r r r , , r ( ;1, fara sa spun cuiva, mi-am iuat desagi i i r - rlr l lr l t, l .,r itnr poruitinapoi spre Grigoriopol. Dar cAnd am

rr i r r r r , r r r r pr imul sat , nu departe de Pasagelu, mi-a ieqi t

l r r r r t r r l t ' t intarelul cu , ,v ipera", rugindu-mi cu lacr imi

Il lr ' lrr sit-l salvez din ghearele desfrAnarii, sA-l iau cu

ilrlrrr. ;;r s.l mergem impreunh la minastirea care era, l t r r r ' r ,Lr t lc Bal ta. M-am scuzat, spunAndu-i c i p lec

rli lr,r, ' | , r i l Iru mai pot rezista, ca sunt rupt 9i plin de

l'f l ' lu( lr i in plus, imi mai aParusera, nigte buboaie mari

1,,, 1,,, ' ,,,,rr ' , circ imi Provocau niqte dureri teribile. CAnd

nlni, ' ,,"l irr picioare, mi se parea ca imi crapa osul. Unii

r r r t r , l r ,n i inr i spuneau ca mi se rasr-r f la raccala 9i reuma-Iturrr,, l .r. 'r,,n't. i lot" in timpul iernii siberiene. Nu aveam

lrr lrrrlctrt itui nici medicamcnte, nici medici ' Singurul1,,,r, 1,r ' clrc i l aplicam pe bttboaie era o hArtie imbibatA

r rr rrir lt lclcmn din candela, dupa cum ne invalA sfintul

Al,ortol lacov. DupA ce legam buba cu o cArpa, l l te 3iErll, l inriuri intregi iurgea puroiul qiroaie de sub hArtia

rlr,,, ' l , tr trntdelemn. Dar eu nu desfaceam cArpa. $irrrrrrt,ri r 'and simleam o mAncdrime, desfdceam cArpa qi,

nlrr 1' 1r111'111in mea, vedeam ca rana era vindecatd, iar in

li,, ul ci lparca o pieliqa noua. Apoi aparea un alt buboi,

1,r' ir lt Pit ' ior gi apoi altul, Pana iarna tArziu' Un prieten

,, , t , , r1, , t r ca, daci nu s-ar f i scurs acest puroi pr in

l r r r l , r r , r r r ' , s-ar f i urcat infecf ia la in ima gi ma dadea gata'

| ,rnr sptts, deci, cAntdre{ului toate necazurile qi -l ip-

,ri lr r lc t itt ' t 'ma fac s-o iau spre casa pdrinteasca, dar el nu

irrr r. l,r si1 n1a roage cu lacrimi sA-l salvez. Rugamin(ile 9il , r , r r t r t t l t ' l t r i m-au induplecat, z icAnd in s inea mea: / /olrrr l l ,rsl it, tot Pentru Domnul 9i pentru aproapele" 'Nr. ,rrrt t l trs la cl acasa ca sh-qi ia strictul necesar. In acest

I irrrp, lt.rncia spala rufe. Deqi nu i-a spu_s ce vrea sir facir,

1,,1, [uvrr .r sinrqit cA vrca s-o pirrhseasca definit iv. $i cAnd,

759

impreuna cu cAntdreful, am ajuns la marginea satului,femeia - disperatA, plAngAr-rd gi cu mAne-ile sumese -ne-a ieqit inainte pe alt drum. L-a tras deoparte pecAntaref, a inceput sa plAnga in hohote, implorAndu-l san-o pariseascA. Bietul cintAref se intorcea cArrd spremine, cAnd spre viduva. Atunci, m-am agezat pe mar-ginea ur-rui qanf, agteptArrd finaiul acestei lupte dintrc'Dumnezeu qi Satan care se cladea in inima sdrmanuluicintAref. Acesta se lupta peniru mAntuirea sufletului,pentru implinirea fagiduinlei sale, pentru curA(ie, iarfemeia se lupta pentru egoismul ei, pentru implinireapoftei salc trupegti, pentru soarta ei paminteasca. CAndcAntare[ul s-a mai apropiat o datir de mine, i-am facutun semn discret s-o lase qi sa mearga pe drumul pe caregi l-a ales. Dar vAduva rn-a observat gi s-a repe2it ca oleoaica la mine:

- Dumneata vezi-fi de drum gi lasa-r-re in pace!- El m-a oprit clin drum Ei nt-a mgat sa mergem

irnpreund la manastirc, iucercasem s-o limuresc pe fe-meie, dar vdduva, ca o aspida surda, nu voia sa qtie denimcni qi de nimic. S-a agalat cu amAndoua mAinilc decAntAref gi nu-i dadea drumul deloc. Atunci nenorocitulbarbat s-a apropiat de mine gi mi-a spus plingind:

- Mi-e mili de ea. Ma spala, imi gategte, are gri ja demine.. .

- Dar nu [i-e mila de suflet? Ce-mi spuneai de iad gide vipera?

- Iarti-mh, parinte, dar n-o pot lasa.Binein[eles, n-arn mai insistat. Mi-am luat r.lmas bun

de la ei, mi-am ridicat desagii pe umar gi mi-am con-tinuat calea spre cash. Mai t irziu, peste un an, m-amintcresat de cAntare{. Era la accea$i vaduva. De abiaacum am in{eles cuvAntul Domnului: ,,DacA vine cinevala Mine qi nu urAgte pe tatal sau, gi pe mama sa, gi pe

160

fcmcia sa, Ei pe copiii sdi, 9i pe fratii shi, qi pe.s-u-rorileFnlc, ba inca 91 viala sa, nu Poate sd fie ucenicul Meu" .

e. ...9I UN CAINE LUP

Singur pe drum, imi recipAtasem lir-rigtea' Zilele de

toamn? sehen$neau frumoase 9i ricoroase. Cerul seninqi imaculat era ca o sticla albastra' Vizibilitatea era atdt

rlc puternica incAt vedeai limpede pAna departe cAmpi-ilc pustii. Drumul de lard era fara praf qi neted ca in

palmd.ln departare se vedea un sat. Era Rozalievca. inainte

clc a infra in sat, mi ajunse din urmA un inochentist

moldovean cu un car plin de coceni. Acesta s-a oprit 9irn-a poftit sa ma urc.-Dar cAnd am ajuns Ia marginea

sntului, omul a coborAt qi m-a rugat sa 1in halurile,

z.icAndu-mi cA se intoarce indati. Insa la inapoiere a

vcnit cu un Preot care - deqi nu ma cunoqtea - mi-a zis

rmical:- Cine vine la noi, nu mai Pleaci.- Stai, pdrinte, i-am rispuns - eu am alte socoteli.

Strnt in drum spre casi.- Lasd casa gi vino de-mi aiutA in parohie cdci nu

cunosc limba rusd qi nu ma pot inlelege cu oamenii'

- Dar eu nu sunt preot - gdseam eu motive.

- Nu-i nimica. Ai sa lii predici in biserica 9i ai sa

predai religia in qcoal6.-

$i parintele Ioan Purdescu (aga il chema) nu m-a ldsatpAnd'n-a vazut ca am coborAt de pe coceni 9i am luat-o

ip.e casa unde locuia el.Mi-am tdiat voia qi de data aceasta. Dar gdndul meu

cra tot la copii. Aici se aflau cAteva sate in apropiere Eiaveam posi-bilitatea ca intr-o zi si predau religia in

761

Rozalievca, in altA zi intr-un sat vecin, in a treia zi inaltul, in a patra zi intr-un sat de cehi, unde credinciogiierau husifi. CAnd m-am prezentat pentru intAia oara lacehi, profesorii nu voiau sa md primeasca, pe motiv cAei sunt husifi.

- Bine, dar eu nu mi voi atinge de credin{a dumnea-voastrA, rdspundeam eu. Voi vorbi numai ceea ce se aflain Biblie gi ceea ce e valabil pentru orice creqtin.

I-am invitat chiar sd asiste la lecfiile mele. Copiii, deqinu erau obignui{i cu preofii ortodocgi, ascultau cu ace-eagi dragoste ca gi copiii din satele vecine in care locuiaucregtini ortodocAi.

Mi-am inceput lec{iile cu Adam qi Eva, iar copiii numai puteau de bucurie. Printre ei erau qi copii ortodocgi.Aceqtia cereau cruciuli(e gi iconi{e. Eu le-am adus cA-teva. Parin{ii copiilor ortodocqi m-au rugat si intervinla directorul gcolii ca sa se aduca o icoaniin clasd, sd sefaca rugdciunea inainte gi dupa lecfie, sa se faca semnulcrucii... PAnd atunci nu fAcusem nimic din toate acesteaca sa nu-i supdr pe invalatori. Dar in urma acestei inter-venfii, husifii s-au supdrat aqa de rau incdt s-au gAnditsa mi alunge prin alte mijloace. CAnd am intrat pentruultima oard in satul cehilor, o femeie husita a siobozitdin lan! pe cel mai rhu cAine lup din sat, care era gi foartemare gi fioros. VazAndu-se liber, cAinele s-a repezit ca osageatd spre mine. Nu aveam in mAini decAt un albumcu iconi{e biblice. CAinele sdrea cAnd din dreapta, cAnddin stAnga - la nivelul capului - vrAnd sa-gi in?iga colgliin figura mea. Mi-am ridicat mAna in care fineam albu-

T"l Cl el mi-a sfAqiat doar mineca rasei gi dupa ce mi-adat albumul jos, s-a intors acasd linistit. Cand mi-amintors capul spre curtea din care iegise cAinele, femeia -care nu daduse nici un semn de alarmA, de spaimA sau

762

rk. ingrijorare pentru soarta mea - se uita l iniEtita qi

l) irr( 'a iremulgumita ca lupul nu m-a doborAt la pAmAnt''

La Ecoala, femeia de serviciu mi-a cusut mAneca'

Mr-rrrn predat ult ima lec[ie Ei, de atunci, n-am mai cilcat

pr',rgul qcoli i de la cehi.ln satul Rozalievca, directorul qcolii mi-a atras atenfia

.rf lul)ra unui baiat Pe care i l chema Valodea.

I o fiara, zicea directorul. E cel mai rAu elev din

11r 'o l ld.

" l)ar ce-a facut? ma informai.

in timpul orei de limba rusi, bestia de baiat s-a

rk,scins de iurea qi a batut-o pe invafatoare iu clasd, in

l,rln clcvilor, rdspunse directorul. Dacd va incerca sa faci

rtn rrloi mica obraznicie sd ne inqtiinfa{i ca sh luim

rrrnsurile necesare.- Noi, cei mari, suntem rdi, i-am zis - dar copiii sunt

l r r r r r i .'lotuqi cercetAnd cum stau lucrurile, m-am convins ch

r'(,(,fl ce se vorbea de Valodea nu erau minciuni.

l) in prima zi, cAnd am intrat in clasa lui Valodea, am

lnsat impresia cA nu qtiu nimic din nAzdrivanii lebaiatu-Itri buclircag. in timpll lecliei ii acordam cea mai mare

ntcrr[ie acestui balat. i i aratam mai multa bunavoin{a 9it l ragoste decAt celorlaigi.

Cind puneam vreo intrebare, iar Valodea - impre-

unil cu ali i copii- ridica mAna, i l intrebam pe el, de altfel

t,ra foarte inteligent qi dadea rAspunsuri bune, pentru('lrc il laudam in fala clasei.

Simlind caldura qi prieterria, Valc'dea irrcepusc sa ma

vi.iteze acasA unde ii ariitam - prln mllloclrea unul,l iascop - diferite sceue frumoase, irr culori, din Vechiul

1i Nor,ri Testament, povestindu-i totodata lucruri intere-

sautc care i l captivau. La gcoal6, povestea colegilor celevAzlrte la mine acasA.

763

. Odat6, scofdndu-mi cizmele, f6rd sa vreau mi_amdezgolit picioarele pline de bube. Valodea a observat ca

:11"1i :-1api in picioare. A doua zi mi_a adus nigieqen-e le,gasc6, asigurAndu_mi din partea mamei sale cdqaca re bag in cizme o sd_mi fie cald intr_insele. Apoi avenit cu propun€rea sa ma mut cu gazda Ia ei, cici tataare ,,tizic" (combustibil facut din ba"ligar de vite) gi o safie cald, ma asigura Valodea.

o --

^ _,4::19 plecat definitiv din sat, singurut copil carea prans de dorul meu era ,,fiara,' Valodei. Micul)cAine_

lup" devenise miel.

10. LA MAMA ACASA

--91.Ut

la Iosipovca sau la pasagelu, am avut Ei inKozallevca motive secundare care ma indemnau sa

T-"j,8 *"i"depa.rte pe drumul meu. in inima parintelui

I-urdescu incolfise invidia. Nu md mai ldsa si predic qimd lua in rds cAnd md duceam spre gcoala.

Eu nu i-am zis nimic. Era firesi sd mi invidieze. EI nugtia rusegte, iar eu mi in{elegeam de minune atAt cucopiii la gcoala cai gi cu credincioqii Ia biserica. Ca oriceom care/ intr-o anumitd latur6, se vede in inferioritate,parintele Purdescu nu mi- mai putea suferi. L_am rugaiatunci sa-mi dea voie sd plec spie cash. peste cAteva zileam qi plecatspre Birzula. pariniele purdescu era chematIa oconferinlA protopopeascd, iar eu md indreptam spregard.

^ Y" aveam decAt gase marci germane in buzunar.

Parintele.protopop Severian Baraicea mi_a dat un ordinqe servlctu cu care/ zicea el, pot calatori fira plata pdnaIa Tighina.

764

Nu s-a putut, desigur. Controlorii romAni mi-au luatordinul de serviciu gi mi-au sPus sa cobor la Razdelnaia.('rczdnd ce popa are, totugi, bani, dupa un timp s-aulrrtors gi m-au intrebat daca de la Razdelnaia iau accele-r ntul .

- Ba o sA plec mai departe pe jos, am rasPuns amirdt.De ce?

- Pentru ca n-am bani. Am numai gase mirci 9i, dacdrkrrifi, vI rog sh-i primifi dumneavoastrd.

tji insa n-au primit banii. S-au convins ch intr-adevirFunt sarac Ai m-au lasat sd merg pAna Ia Tighina.

Ajuns in orag, m-am dus din nou la unchiul meuZnporojan. Toli ai casei m-au primit cu multa dragoste.l.nl'ulcare mi-au dat o camera separata, cald6, conforta-bila. Patul era aga de curat, iar eu eram aqa de murdar,plin de pirduchi qi de bube, incAt n-am indraznit sd-lnting. Mi-am agezat cizmele drept perna qi m-am culcat

I 't ' ios.A doua zi, unchiul, mdtuga, veriqoarele mi intrebau

rncreu de cele vf,zute gi traite printre ruqi. indeosebitunchiul meu era credincios, vizitase multe mhnistiri,r'itisc cirfi duhovnicegti gi voia si cunoasc6 latura re-ligioasi. Le-am povestit cum am cAlatorit in acea iarndtle pomini, ce-am facut la Iosipovca qi Pasdlelu'

- Toate cele vhzute gi trdite, am rdspuns - mi-aulrnbog{fit viala liuntrica. Din toate cdlatoriile mele printJcraina sufletul meu n-a avut decdt de cdqtigat print.xperienfa $i cunoQtintele dobAndite. La Rozalievca, depilda, ultimul sat unde am poposit, se primise de laMisiunea Ortodoxa un tabel cu toate sectele din Trans-rristria. Pe inochentiqti, baptigti, adventigti... ii 9tiam. DarIntr-o rubrica erau trecu{i gi ,,ioanilii" . I-am intrebat peonmenii din sat cine sunt aceqtia. Mi-au rispuns ci suntldcpfii pirintelui Ioan de Kronstadt.

165

,.: .C"T se poate? i-am intrebat. De unde se tragerdtacirea?

,. - De_la nigte femei care il adorau, mi_a rAspuns unuldin ei..SA vedeli cum a fost. Un grup de femei, vAzAnd

:lllTt:.f,:.care Ie facea parint6t" ioan, slujbele ptine

de r;uh Sfiint pe care le savArgea, precum gi piedicile pecale le rostea cu multe lacrimi de pocainla, au hotirAt in:i l :1]?l

cA parintele Ioan este Iisus Hristos inrrupat laa doua venire. Ca atare, una din ele, venind cu totgiupulde admiratoare in urma pirintelui loan, l_a apucat demAn5, l-a mugcat de degetul cel mic, zicAnd ci s_a im_l::t.qilcu

Trupul gi SAngele Domnrr.Jui. parintele Ioan,afla.ncl toate acestea, le-a blestemat. in momentul cAndpirintele Ioan era pe patul de moarte, l_au intrebat ceioln Jur:

, - ?drinte-, sfinlia ta te duci spre cele veqnice, dar cum

rAmAne cu femeile pe care le-aj blestemat?

. P" Ie iert, a raspuns parintele _ dar Dumnezeu n_osa le ierte.

intrucAt unchiul il cunoEtea pe pdrintele Ioan deKronstadt, mi-a continuat povestirea:

- Un om din Iosipov.i i*i spunea cd era bolnav.Ologisede piciorul diept. Dupa clm se obiqnuia, omuli-a trimis o .telegramd

-parintelui Ioan ca sa se roage

pentru el. $i iata ca inir-o noapte a visat ca se strAng no"rigrei pe cer. La un moment da^g se aude o detunitura, iartrAznetul il lovegte in piciorul bolnav. CAnd s_a trezit.omul era sanatos.

. Tot in Iosipovca se aflau zece maici batrdne caretriiau toa,te, gram.ada, intr_o cdsu(i. Jeseau, torceau,taceau plapumi gi, cu aceastd rucodelie, igi cAgtigaupAinea cea de toate zilele. Aceste maici mr_au spus _povesteam eu in continuare _ cd inainte de j li sedesfiinfa mhndstirea, a venit la ele pariniele Ioan de

766

Kronstadt. Maicile l-au inconjurat qi l-au rugat sa le

spund dacd se vor mAntui. Parintele Ioan, care statea in

l, ' icioare, gi-a aqezat amAndouEr mAinile Pe masa, $r-ai"laicat ochii in ius, a stat un timp aqa, apoi plecdndu-qi

t ' lpul le-a spus:- Du, o si va mAntuifi, dar nu in mindstire, ci in lume

rrrrde ve{i trece prin multe necazuri.

CAnd l-au intrebat maicile ce i-a ardtat Dumnezeu

ntunci cAnd privea cu ochii,la ce1, pdrintele Ioan a rds-

r)uns ca avA2ut o apa plina de valuri prin care inotau cu

lrcu maicile ca sa;junga la mal. Dupa o lunga Ei obosi-

l,rare lupta cu valuiile,'maicile au sCapat de furia valu-

ri lor ajungAnd la mal.- Asta inseamni, interveni unchiul - ca parintele

Ioan era om drept inaintea lui Dumnezeu'

- Desigur, am r6spuns - Ia parintelg lo.1n nu poate.fi

vorba de"magie neagra, de mandrie lucifericd sau de

tlcsfrAnare ca"la Inochentie de la Balta' Insd el, deqi era

uccnicul Sfdntului Serafim Sarovski, n-a fost, probabil,

blindat cu smerenia ca ,,smeritul Serafim" cum iqi zicea

sfintul. Probabil s-a complacut un timp in adorarea

fcmeilor din jurul lui. $i aceasta a constiruit o micA fisurd

clc care s-a'folosit diavolul ca s6-qi introduca fitilul

tlinamitard.Se zice ca Sfdntul Ioan Gurd de Aur s-a infuriat, odatd,

in timpul predicii qi a inceput a rdcni:- nupe[imi nasul, gipa el- scoatefi-mi ochii, thia[i-mi

rrrcchile...Ascultatorii s-au ingrozit' Nu qtiau ce s-a intAmplat

cu pdrintele lor care dJ obicei vorbea foarte linigtit'

- A, v-ati ingrozit cAnd ali auzit de sfdqierea trupului

mcu, iqi schim6ase tonul 9i fala sfAntul Parinte - dar nu

va ingiozili cAnd sfAgiali Trupul lui Hristos prin erezii

rii sccte?

767

. lntr-adevar, ceea ce mi ingrozea era sa nu sfAgii Bise_rica lui Hristos pentru.c^." El qi_u "a;;t

scumpul Saus6nge. De aceea, i-am gi scris, *-"i la.rl", ain inchisoare,parintelui Simeon, intrebAndu_f aaca- nu cumva, subpr_esl-unea regimului- antonescian, u,,". ]*t exclus dinmAnastire qi din ortod^oxie. parinteie stare! mi_a rarp"",ca n-am fost exclus, insi era suparat "i'o*

fugil Ji"Frdsinei qi am ajuns .r"a" u* uir;;_:" *

- Ca gi intAmplarile anterioare, cazurile negative imiserveau drept un stAlp de sare in care s_a prefalut femeialui Lot. Aceste exemple imi impLdica'u avanturile gipornirile spre mAndrie gi neasclltu*, os" cum sareaimpiedica descompunere-a cdrnii. Caci, mi_am zis, e demii de ori mai bine sa cedez, ,a tu., ,i ."a- smeresc Ai secer iertare, chiar cAnd sunt nevinovat-

'

. _Dar cum poli sd ceri iertare cdnd nu eqti vinovat?:1iiy1lg".etal verigoara mai mare. gi chiar dac6 ceri, cetolos ai?

- Sd vezi ce mi s-a intdmplat la Iosipovca, i_am rAs_puns. - lntr-o zi, un calugdi scapase luii an grajd qistrigl la mine sh-i opresc. fu insa ir*iti"* sd umblu cucaii. In copilarie era sd mi omoare un cal qi, de atunci,m-a cuprins frica de cai. $i de u"u"u ,,_u* uvut curajulsd-i.opresc, mai ales.ci erau nigte cai mari gi voinici.Pdrintele skiga in culmea furiei, ca ,r_i-.ii"r., dar unalt calugar mi-a luat apararea, ri;;;j;_i,".'- Lasa-l ca-i necajitl

".:. ?i::-l.necijit - striga calugarut pe acelagi ton _sa-$l ta un gtreang gi uite padureilA doua zi era duminici Ei noi inca nu ne impacasem.Eu vindeam lumAniri in funaul bir;;i.ii,'i;;"f.uru p*u_clisier gi-l servea pe staref in altar.5e _apropia SfAnta Liturghie. Trecuse Acatistul, tre_cusera ceasurile gi el nu venia la mine sa_gi ceara iertare.

168

Atunci m-am dus eu in Altar' L-am gasit pe calugar

;;";^; pe scaun. I-am fhcut metanie pdnA la pamAnt qi

i=am zis:- P6rinte, iartd-m6, te rog.

Parintele a sarit ars de pJs.urr.t, mi-a pus metanie la

r{lrrdul siu, spundndu-mi cu glas cutremurat:

- Frate Victore, eu sunt vinovat'

- ln faga lui Dumnezeu, i-am zis - toli suntem vi-

rrovafi. Vina mea este, totuqi, ca n-am oprit caii'

Ne-am impacat 9i am rdmas buni prieteni pAnd in ziua

dc azi.Tot experienla din Transnistria - povesteam in con-

linuare j .t-^ facut sa inleleg de ce Apostolul Nea-

murilor zice: ,,sunt bucurosde defaimdri" ' El qi-a sfAqiat

hninele cdnd a vdzut cir pagAnii il socotesc zeu 9i cd vor

r,n-i aduca jertfe' El gi-asf69iat hainele ca sh nu sfAqie

lliserica luiHristos. iot din aceasta cauza batranii din

i;;t"ti. 9i din Vielile Sfinlilor se bucu-rau cAnd lumea ii

acfaima, numindu-i tAlhari, belivi, desfrAnati, dar nu

primeau sd li se zicd eretici.Unchiul qi mdtuqa, care cunoqteau tainele credinlei

ar"ltin", au'ascultai cu luare aminte cele povestite de

mine, iar la plecare mi-au dat banii necesari cu care am

"'Hfiliit'iix; pe poarts, mama mi-a ieqit in intam-pinare, plina de bucuiie, vrdnd sA md imbrdliqeze'.dar1., urn tif,trat sa intru in cas6. Am rugat-o s6-mi aducd

iufe curate Ei un lighean cu aPa intr-un qopron.de,vite'

f -am spus iuuru. bupa ce mi-am lepadat paduchii Ei*-i*

"pafut,

am intrit, in sfirEit, in casa primitoare qi

calda. Tare md compatimea biata mami cAnd ii Poves-tcam cum am trdit in Transnistria'

Dupd ce m-a innoit de la cdmaqa-pAna la caftan' s-a

aprop'iat ziua reintoarcerii la copiii din Transnistria'

1,69

= - T.e rog, insista

TaTa _ nu te mai duce prin sate casd mai suferi cum ai suferit pana-acuml"

- Dar dacd voia lui Dumnez"" "rl",a

mai sufir?l- Du-te mai bine la Odessa, t" Mi;;;;. Acoto ai sA fiisalariat, vei avea o mAncare t;"i;J^; "amera

ome-""t'"'i;11|ji.iliTi s d ma convin gAt,, o t. a o., a I il r J; ;? -"tfi :l', :.i,' :a:i:#1,1 3 ; "#altul ,, losipovia,, . Le_am aruncat intr_o caciula, le_amamestecat, m_am apropiat de mama gi ilam zis:- Mami, fa-qi crucel

- Da' de ce? Ce_i cu tine?- Aga vreau eu. Fe_gi cruce!Mama gi-a facut semnul crucii.- Acum scoate un bilet din cdciuld.Mama l-a scos incet gi cu sfiala.

_;r.?"rtt-t qi citegtet iiporunceam pe acelaqi ton enig_

Mama l-a desfdcut qi a citit rar:-Odessa.- La Odessa mi duc! i_am zis hotardt.Mare i-a fost bucuria fo ga"dui;ie"io.ut ei nu vamXr syf.er]gerul, foamea qi..lpaduchii.

--'"

*jt lti,i'::.i:fr iTi&l;,ru,ru* H i I t;1"copie, vladica Efrem n_a vrut sd_mi dea ordinul detrecerea Nistrului decAt cu "or.,Jigiu'ra

iir.,r'rr.,g la ma_llslirea

Frasinei gi sa rac o cerere de primire in ma_nastirea Chifcani din Basarabi". E; ;..r; 'am refuzatpropunerea, sperAnd sa obfln viza de ta colonelul dinTighina.De data aceasta, avAnd. adeverinfa de la parinteleprotopop, colonelul m_a primit fou.tu u*uUil, m_a invi_tat si iau loc pe scaun, m_a intrebat ."_ ," prezintd

770

situalia din Transnistria, interesAndu-se, de asemcnea'

.lc aclivitatea pe care o desf6gor acolo'

RamAndnd ^mullumit de cele relatate, mi-a dat viza

necesard, mi-a strdns mAna qi mi-a urat cdldtorie buna qi

succes.

11. LA ODESSA

CAnd am cobordt in gard, la Odessa, am auzit cd ma

strigd cineva Pe nume. Ma *itu*' cine mh cunoaqte aici?

l)ar"cAnd a*^intots capul, ce sd vezi? Era colegul meu

dc clash Victor Popescu, care venea in urma mea rm-

bricat in hain?r militara.- Cum de m-ai cunoscut? il intrebai mirat'

- $tiam ch te-ai c?rlugArit qi te-am^recunoscut dupA

figuri qi miqcirri, rasPunse Victor rAzAnd'"-

C; bine-mi pare cf, te vird! Md gdndeam adesea la

tine. CAnd imi pierdeam rabdarea la mAndstire' imi

,i."u*, ,,dar Vicior Popescu cum rabdd la regiment?"

- Dar tu cu ce te ocupi? se informd bunul meu prieten'

- Predau religia in gcolile elementare'

Apoi i-am povestit ce minuni face metoda dragostei

irr cd-ucalia coPiilor.- Aqa este - confirmh Victor, cu care ma aqezasem ra

,, *"r.rga din restaurantul garii ca sa gustam din buna-

tagile pe care mama mi le-pusese in valizh' - Da' zise

Victoiin continuare, - m-am convins qi eu de ceea ce

i*i sp"i, din propria mea experiel\1.Siti ceea ce ai

facutiu cu copiii, eu am facut cu soldafii' Ca qi tine' eu

i;;il cu meioda dragostei, iar un alt ofiler' adversarul

;Ai;.u metoda Xsprimii' Capitanul nostru' Ytalqsil gtie care metodd e mai bunh, ne-a suPus Pe amanqol

ii.rli "*u*"n.

Ne-a dat termen de o lunh ca sa-i pregAtim1n1

pe soldafii no$tri, unul cu metoda dragostei gi celdlalt cumetoda asprimii.

"."il;::?:lt :H: .9" pregdtire, povestea victor - eu

tri*il*;tX*?,f i#:iil"jft ii,t,1T i;t "tlf*i;t*ei,,u a J*"iiiE"l'il,lffi;:lfff,,nr"'..": T. a"" aJ;i:t:f '"'H, ;J:.J:1"" "' i"4iia tffi ;1 :XTffii: ?:nogrri au incepur ,ITl:'.lui'

in fafa -*ir*i

r.ra"fris'"* #;;;tt iilii ;d:,ff "#'f H:',.JIT',L'",lfil:t'"::, 5:;:i';:i 1':.' -" - r'"-"i"p

"*i ie' i" ori g",u I r o..ur*" r1, il "; il i,,}i #i',!i i1[:Ti:i:"111 g{ 3pe front, ptini de paduchi

3r nf_arli, *ilagii mei m_aul,i'Hffl fl".X11ff f,

*i-au dar,.hil;;l si mancare,de mAncare nici macar o camaga;""

",;;i;DesparEindu-*r 1"_Ul-.1?r, m_am dus direct Ia Mitro_

- *. i# *HX,! 1T rost.repartiz" *lu i'*.,,rs tire d e

t"f""eti"r. ei;.""r.#,*r"istirii panteleimon de f" V"il

care voiam sd merq .:,t:lf:=ti"l"le Varlaam Ct i.i-r.^p."

atunci, pt.r*"i" V#cantdretul care vazuse vipera. Pe

*ur"r'nlg,ri;i^' " a'?olrl era staref Ia o manastire pJAfldnd cine sunt,

ltarefut Varlaam s_a umplut demanre gi m_a inhebat cu asprime:- Fralia ta eEti cel

"lr. r"rrld"lrl de Ia Iosipovca?- Ce scandal? am intrebat mirat.

-.. ̂ "",1

;"t#'L:::::T"",h*"*";;;;";asemeneaoameni,

," fifr ::^:,I;XT;T:: Ia Mi hoporie, g6 nd i nd u-md cdpo,,"Jia.dil;,x"'"Tllf *:';*.:lil"j,i'":1$Tl*,;772

sn-mi iau rimas bun, stareful credea cd mA duc sir-l

reclam, gi atunci a luat-o el inainte cu reclamatia' Pe de

alth parte, pdrintele Varlaam fusese acuzat qi cercetat

petrt n fapie imorale gi - deci - nu avea nevoie de

ilameni care s6-l vddeascA.La Mitropolie n-am mai primit nici o indrumare'

Cineva m-a'sfatuit si merg [a Misiune, unde sunt bi-

rourile. Aici m-am lovit de aceeaqi atmosferd rece 9iindiferenti.

Zilele treceau una dupd alta qi eu nu faceam nimic'

,,Oare nu e mai bine, mi gAndeam - sa md reintorc Ia

Frtuineii mei dragi? Acol,o am cel pulin slujbele fru-

moase, linigte, loJminunat Pentru rugdrciuni 9i medi-

talii. Am f6cut toi ce mi-a stat in Putinta in trei judete,

iai daca aici nu mi se da aceasta pbsibilitate, ce pot face

c'u?"Ca si pot trece Nistrul inapoi,-imi trebuia o auto-

rizalie sp'eciala. Am cerut de la fostul meu coleg de

facuitate, Irimia lon, un formular 9i m-am a$ezat ca sd-l

completez.- Ce faci, Victore? mi intrebh colegul nedumerit'

- Mi reintorc la Frisinei, i-am rasPuns, completdn-

du-mi formularul.- Cum, m6, sd te intorci? Noi avem nevoie de atdlia

misionari buni gi tu vrei sa pleci inapoi la manastire?

- Ce si fac, dacd nu ma primegte nimeni?!

Atunci Irimia imi facu toate formele de numire ca

funclionar principal la Misiune. Numirea s-a aprobat,

iar eu mi-am inceput activitatea printre dragii mei copi-

la9i .De bund seama cd voia lui Dumnezeu a tost ca sa vln

la Odessa. Lucrarea printre copii era de zeci qi de sute

tle ori mai mare qi mii fructuoasa ca in provincie' Copiii

ma ascultau cu atata dragoste, varsau atdtea lacrimi din

t /3

ochigorii ror nevino-vafi incat Cuvantur Domr-rurui cddeaca o simAnqa buna intr_un pa*a"il"" care aducearoade insutite. Inocenfa qi "orrhoo."^lr.]rru hansportaugi pe mine intr-o lume mai buna, _ui.rrrurr, unde nuajungeau nici ura.

"i.i puiima;;;;:.. ptuteam tor,tTp{ intr-o lume pti# ;; h;."il;;ll!,"r".

In odessa toate scotite "t";;;r;;;;u de qapte anisi cu clase paralete. Fdceil;ilil;i;Jrlr

uur" ore, iar5fiii:; :^e1"T*'I'"9.1* u' J;d;; h "."' il;;

CAnd eram" rL{j"rX:::H:n::, tatei ra scoaraca si predau relisia. Da^r copiil din saf ifna obiqnuip cuasemenea Ieclii, iamAneau ieci. Nu ,"."ii iurjasmau. Nuvarsau lacrimi. pe cAtA ".u*" ui"i'ii., ba"ssa, copili

l;11T_" pentru prima oara asemen"a isti.,.,s,., qr, maiares predate de o persoani

i3911.^ta i*ili"" p.J"t"iii.?r poate ca sufletul lor mistic_ii fa."^ ,a'r" oucure si sAplAngi cAnd auzeau

*J?"^,.;?i;t;il1.":Tl'J$:;::Jj:5"ynJ[T:i.ifmasera credinciosii.prin vis, d" t; d;"eram incd laFrAsinei, iutreg misionarismul -meu pri"tr" copilagi aconstituit, maitArziu,

.subiectut tJJei;;i" de licenfa,intitulata: ,,pastoruI prinrre ;j;i;$?'. "'"

.*:i"JJfi1L?;il"l? I au imprlsionat mai muit, au

La o gcoala din centrul oragului, intrasem in clasa a:H:ffi ::,nf ilL::t i;l:n r: .*n:i".ffiil;oupa Pagti qi primavara iii scosese lo^u.a,u." florile,m iresm ele, s enjnut ""r,

r u i! i ;;;*'l fr Ji."r"ror.In fafa mea, araniatrr'.ii" ;;;i;;, ;'-il'i;,:,,H.ffii:1it:fff,1i .# H:tiveaz. gi incanta ""

*oi-^,r-td^;;,";;.;ec6t floritecAmpului.

774

Doua invdlatoare tinere mi-au cerut permisiunea sA

asiste qi ele li leclie. Erau suflete curate, fdra viclequg,

cut" ttn cunogteau viala MAntuitorului. Lc-am dat voie'

in picioare, ca de obicei, ryi-am inceput liniqtit leclia

care dura cincizeci qi cinci de minute. Am inceput cu

descrierea Raiului, impletind-o cu raiul primaverii de

afara. Copiii, ca Ei invagatoarele, erau numai ochi qi

urechi.Am ajuns la izgonirea din Rai. Am trecut 1qo1 la

dragostea lui Duninezeu care qi-a trimis propriul Sau

Fiuia sa ne arate Potecuta ce duce inapoi spre frumoasa

Gradina pierduta de strdmogii noqtri'

Dupa ie am descris citeva mi-nuni qi- fapte ale Dom-

nuluiiisus din care se simte mai bine iubirea lui nemir-

cinita, am trecut la descrierea patimilor Domnului'

Fac"a* o paralela intre buniitatea qi blAndelea lui Iisus

pe de o paite, gi rautatea fariseilor-calai pe de alta parte''

La un moment dat, clasa luminoasA se transformase

parcd intr-o cereascd bisericir plina de Duhul SfAnt' Un

iior de umilinla ne-a atius, deodatd, tuturor inimile'

Ochigorii copiiior pluteau in lacrimi. Lacramau ochii

invalitoarelor. Laciimile m-au podidit 9i pe mine, deqi

cautim sd md stapAnesc pe cAt imi sta in putinla' Ur-

mindu-l pe lisus-pe dealul Golgotei, copiii plAng in

hohote. Siot batistele. Unii igi apleacd pe bra! cdpgorul

ca sa plAnga mai in voie'

Cu-mare greutate am izbutit sd-mi termin leclia, spu-

rrind cd Iisu-s a inviat qi acum ne aqteapth pe toli in Rai'

Clopolelul nu intArzie sh sune.

Ca ie obicei, d.upd lec[ie o fetila a ieqit in fa[a clasei,

lingA tabld, ca sa spuna rugAciunea de dupa Paqti: ,,Lu-rnincazi-Te..."

Dar fetila n-a izbutit sd rosteasci decit primele douA('l.lvirlte qi a izbucnit dirr nou in plins. Rascolit pAna in

775

str5fundul sufletului,. abia am reugit, cu voce tremu_ratoare, sd rostesc in drum rpr" "gai_'iiir,o, u inviat!

, ^ illl gm^iegit in sale, eram'cu faia plAnsa qi schimbataoe emofie. In aceear,,,,,t".,,""i;;;ui,'Jil;,:[::1H:tir."#":r"'"".""il1#l

.T-ji indreptat spre.fereastra din 1""a p.in care sevedeau copiii din celelalte clase, jucAndu:se prin curte.- Uitafi-va cum zburda, imi vorbi un profesor sceptic.

*l:::"t care adineaori prangeau, i.,rlrr',",,, Ie ajunge

;.E_: "," spun ceva mai mult, i_am riispuns scepticului- dupa ce vor zburda, vor-cregte mai mari gi vor faceceea ce a facut fiul risipitor. $i cJ toate aceJtea, Iisus carea intrat in inimile tor prin W; h;i"rit;;;ji rra aa,,r.e ainnou la Tatal Ceresc.

^^ 9:.:r fi zis profesorii de mine, nu qtiu. poate ci m-ausocotit nebun, fanatic_sau mistic. b, iriri jtiu_ un singurIucru: cd il iubesc p" oo*,.,uiiiffi;;;'.:;,,"r,, pe caremi i-a incredintat_

^.^!1pt".urte o invagatoare mai in vArsth s-a apropiatentuziasmatA de mine, m_a apucat de amAnooua mAi_nile Ei mi-a zis:

- Ce-i cu dumneata, parinte? Dumneata egti un sfAnt!M-am uitat trist la ea, zicAnd in sinea mea: ,,De_ai gtitu picatele mele, n-ai mai zice ugu,,-.----

^"-

Un profesor m-a intrebat:

", ;ffr1:;,

care igi este secretut? Ce Institur pedagogic

_ -. N-1* nici un secret Ei nici n_am terminat vreunInstitut Pedagogic, i-am rispuns.- Atunci care-i explicafia succesului?- Una singurd: il iubesc pe Iisus gi pe copii.

176

Dar qi copiii ma iubeau' CAnd ma vedeau pe stradir'

igi ldsau pAnntu $1 alergau sPre mine' grAmddindu-se ca

puiqorii in jurul meu' .

intr-o zi treceam pe ldngA un "

cAmp sportiv" ' Din falh

ul"rgu J" .'tiir, "r"iga calit $neau Pi:it1T-t"] C:"1:.1:

ca iil spatele meu.copilul qi-a vAzut mimica Qr acum

aleargd s-o intamprn"iii ta"a colo' ce sd vezi? B6ie[aqul

;#e;;il io-rni,i", i*i 'ui"

a" q?;L ma imbra(iEeazA Eimdintreabad"cen-ammaiven" i t lagcoalalorcAi ierador de mine.

Mai tArziu, cAnd am ajuns in grea. suferinta'u::-?t:

o*itttiti i*i aduceau o *ote mAngAiere' Cineva mr-a

spus cd dacA am scdpat neimpuqcat'-aceasta se datoreqte

gi rugaciunilor acestor mlcl ingeraQl''

Vt?rgar,a sprealta scoala' m-am intAlnit-pe stradi cu

un inspector gcorar, ftst preot.ru-s 1]L9*tt"'

Acesta

m-a oprit qi m-a rugat iniistent si nu md duc la qcoala

din Slobodca.- Slobodca - imi zicea inspectorul gcolar - este o

suburbie dincolo de tol"if"toti' Acolo sunt cei mai mari

..,iitutl. Toli sunt partizani' Sunt in stare sa va omoare'

lar copiii o sa va tt''tt"t" qi o sa va dea afari din clasa'

- Domnule inspector, i-am raspuns . iopiii' sunl

b,rni. Gi, cei mari, utt"* *tttt" de invalat de la ei'

- Dar in ultimele douFr clase nu mai sunt copii' mi-a

atras aten(ia inspectorul, subliniind primejdia'

lntr-adevar,dincauzar lzboiului ' t impdedoi 'ani 'clevii qi-au ir,t.",tpilltaiii" si acum' in ultimele doua

clase, erau flacai qi fete man"

- Oricum ar fi, d omnule inspector' eu tot mh voi duce'

i-am rdsPuns hotarAt'- Parinte, eu v-am prevenit' Riscali sa va pierde[i

via(a, mi-a spus inspectttY:y despir[tre'

L/ /

La Misiune, auzisem _ intr_adevAr _ ci ir.r Slobodcaau fost omorafi cAfiva ]il;;i;;fr*,, ou., in sineamea, nutream incd din Frdsinei aori"Ju.,ra mor pentrupdcatete mele, dacd asa va fi;;i"l;;Tmnezeu.Dupa ce am ispravit cu Ecoli le din intrul oragului,intr-o dimin*ota;T t";il ,"p* ;ilb;.". pe atuncitramvaiele erau rare, gg."" fiii aiana.,iira reumatism,

Il:::l c6te sapte, ,pt rtro*"i.i i^.f Jr'i,."r vreo obo_sealA. La gcoalS, cAnd predam, copii i ma invitau sa staupe scaun/ la catedr-a, ia ceilalgi p.if"*ri,,a"r eu Ie vor_beam totdeauna st!parte, captam mai

lnd in picioare' pentru. ca, pe de oparte,su6ie.,"ii""iiiiiliTllil_l5:HH:X.:;*:;jf,*H,,:::;T^511, :'::::.*

;:{ ;;:;", rinietii eires treie,, a i,.,

"tu, "i"iff:jr"j"t:. t. -m i ced eze rlrt,i i,, f

"-,,.lt:i :"pili Tl "tTloy cu. aceeasi dragoste. reqeauorn crasa plini de bucurie si *

-i^Li*i pe obrajori.Povesteau entuziasma[i inuigai*."fo.' i.u.r.'onre,e is_

:?j:, i']," :.'in,i ", i*?; x;"T; ?:l Tm: :fui:;ocupat, inadins, ,o,.:ll:l*t *l"rioorl. rar bucuria,llllerl"lgi lacrimile celor mici a' t ezit curiozitareacetor mari. Cici inainte a" pt""n.",-o le-f-eguEie din cla_sele a gasea si a saotea __i .rrgui'J i" i8.u"r" qi tor.,?:pl si.spun, am lgteptat ,a ri"" ir-it"t.i_o^ vrut sarntru in clasele lor neoojtit,.","rir"., f".i"i. em agteptatsA mi se deschida ugi d* U"ra ,o i" . ,

rvr ! ' ! r r '

, " ;..8j-"1 !, ieti, am

51spuns.. Dacd o sA am timp, voi venila dumlleavoastra chiai maineA doua zi, cAnd am intrat in- clasA, mi_am cerut maiintAi iertare pentru ca nu posed Ui"" iii"-U^ rusa 9i ca maifac unele gregeli gramaticale ("a"J;;;";"am in felulacesta l lu ma mai ridiculiro

"l*"nil.

I 'rrsr (

Ca gi copiii cei.mici, baietii mi-au tttP'tttj* tot ce ne

- gii"", parinte, e foartebine' noiinteleg<

sPunep'Lec[ia era aceeaQl, dar eu Jaceam o introducere ca

p"i*i^"iii" baiegi mai mari' incepeoT ty o poezie de

Nadson in care ," ,pt'n" l^ un baiat gi o fata au iegit la

;Hil;i"ir-o zi ddprimavari' Fata l-aintrebat pe baiat

[" i" "itit,,

iar baiatul i-a rAspuns cd el vede ceea ce ea

i" ""i".

g;rai,rlt"d"o ca, o d^ata cu primivara' a inviat

;it;;;U;;re se tirdqte prin iarbi' qi viermele care

ioadsflorile Ia radacini'- Va vorbesc, ziceam in continuare - despre D"'T.

n""".t fi J"rpre via[a ce.a vegnicil.filnali, degi suntelt

i*"ti qt ftGoqi, viermele morgii qi garpele pacatului ne

roade qi ne otraveQte Pc to[i''"

U ur,f"Lfa."u,,t-l"gitt.'ta cu qatpele din rai' mergAnd

in iontinuare cu aceeaqi lecfie'^^'

il;ii;if","1. n,' fosi cu to[ii foarteresp^ectuosi' M-au

ascultat cu aceeaqt r.roi" o*irit" gi cu aceieaqi lacrimi de

draqoste pentru f tsttt'la ieqirea din clasd' mi-au mullu-

*ii.u mrllta bunavoin[A qi bttcttric'

Ultima clasd care-mi rAmhsese era clasa a treia' La

int,u," ,o."ost i rc lasao'"uosal i [alurrgaEi ingusth.EraaproaPe cle ora mesei' Dupa c" am ispri"it ultima lec[ie'

md gAndeam ,-o to" do"^tt tp-T Ylti:li:Oot cdnd s-a

deschis uqa, ce sA vezi? De o parte 9i de alta a shli(ei erau

i"*tt*iiut.iqi Ei fete Jin claseie superioare' fiecare cu cate

un buchet de flori in mana. grau fiori cumparate cu banii

i. ."* pati"lii lor li daduserd ca sd-qi cumpere vreun

covrig sau vreo Prajitura'Am fost miqcat p'Ana la lacrimi' Baiefii si fetele' in loc

sh se grabeasca sa h"t; ;;;; 1; pletalt ora ca sa-l

lstepte pe ,buti,'qtal ii 'u-i faca.o buiurie' exprimAndu-

ii to^oto *"ttumirea gi recunoqtin!a'779

,' f,T"?f iil* j':j:,1*tere in bra re, r e-am m u r f umi tp.or"ro., rrar?*'

LoPlrlor gi am ieqit iu ele-i' "".ti.

U.,- _ parinte, ;; ;:;T,1 :1HlfflilJ:::nH:",X":*j_ Daca nu o nratrSLi; *r;r;"l. rn,_u, fi nece_sard... i_am rasplns profesoruhii ;;;;.

"" 3i::: llJliru-: :-l r"'' au". rul-ri",i" i,.' "u,,""ru,i",brageie pri"""J" n"li Tt."q'eptau in curte; daca ies cJ

i:*[qru*xi;1ii'iiF:fi ;r.'r:*il::,"i"'.r,7re srrada, copiii nu119rafe

9i cu.to-[i copiii i";u."1*url

::"'^p,3pi;;"#i:#'"':f },!",";:il-li"#v-'1'p"i.*case.le lor care erau, _?., p. "; ;; ;; i;l'iaffi ii *f ln:lfl:J j:ungy..: am inceput sd irnpart 6r.frut5flf? i

'"ii;iiili:ll,:i:pestra<ia'a;"i'ii.liilJrJ'X'.'""1J'X;De buni,"u*a, coRiii din slobodca m-au batut, dar;*Tffl,ff5lXlfy'"ase ei i.miresmate cutese diniayt,ru..u,iuffi;ilji:,T:lf ,::;;:H::;X,lffi

"y:"1,,j1,^o_!.ou1a de la marginea o.ou"'fJrl#Udtn clasa a douA. Cra* i".ii";"':1::il,"".?"o3 copiilor

t:..11,;,:;i;#""_,ii*'r*!!!i;iir;:*?'ijji,j;::.;:ff il"i[."T il j:

u rre s i renei". sJ. a'aa * u [o.moci.re, ele'ii},i;;#;"

avroane inamice' Din claselsveluaapo,i,ii'F"';;;;"T#:"i"lif,"T:is$1i:i,r,5f;crasa mea erau cu ochii fin-ta ru *inu.'rii"i ur.,.rr ,,, ,emrgca din bancd. Asteptal r,otara.uu *"u'.'iar,a mi_amtntrerupt Iecfia le_am spus doar urar]

-^.-*. -- Copii, cu noi

"rr:_?.T"Tirlri,l H.ir,os. Noi nu_Lveqem cu ochii trupului, a"i H "rt,. ,ii,l"*r .,ort,

qi ne apdrd. Chiar de s-ar.darAma lo!1fj::ltt din jurul

nostru, Pe nol nu ne va atinge nici o p^rimejdie'

Copiii nu mai puteau diucurie'-Se uitau imprejur

cu ta-L vada pe MAntuitorul nostru'-- p.toa ce i-im linigtit complet' mi-am continuat leclia'

E "'ti!i"*tii"

l."ia qcoali' Un profesor i'tarziat des-

chise uEibrusc ai striga alarmat:

- Alarmd aerian6!- $tim, am rasPuns, continu6ndu-mi lecfia'

^: -^-::iIar cAnd sirenele au sunat incetarea alarmet' copru

*"1 po.rltt"au entuziasma(i qi veseli' celorlalli copii'

care veneau drn aoaPosturi, tum ne-a apirat pe noi Iisus

Hristos.- --fn siarqit, Ia ultima qcoala- intrasem.in cancelarie ina-

i#';;;';; "a""" elevii. Numai o zi ne desPartea de

"^"'""it.-i*rucAt nu mai aveam timpul necesar ca sa

;#";i;i"t. i".iltt, i-am propui directorului sa-i'.i"i p" l"i'."piir din ioate t"l" gapt" clase intr-o sin-

euri clasa mai mare'"*- V;fJ" mine! facu directorul speriat' Cum se poate

una ca asta?- De ce?- Dar gti[i cine sunt aceqti copii? Sunt cei mai rai 9i cei

^oi oUtot_-"'i.i copii din toata bdessa' Acegtia nq sunf

.*ii .i "lil ai iidului" ' CAnd se vor vedea aduna[i

it#; #;;a.usa, t'o' aeveni mai obraznici ca oricdnd'

- Coplii sunt nevinovali, o gineam eu intr-una' Noi'

cei mari, suntem ral- Totugi, eu va ProPun - insistA directorul - sd ne

fatotiiuloi, .o,p"^t dfoactic' sa stam in iurul lor ca si

."tiirfi"- ait.ipii"o Ei ordinea' Altminteri' va asigur ci

vcti iegi huiduit.ln termenii cei mai politicoqi' m-am debarasat de

*"*i"iit" tot qi, dupi ce tbgi copiii au intrat intr-o singuri

181

*lli,l{i: *t":t iTf*,f ,x lf:; i; llll, *TtiCAnd am inhat in^clasa, copiiistateau gi in banci, si inplsro.are/ $i agatafi ca,ciorchiii a"e f".""r"f ferestrelor.rr rnd amesteca fi din toa te clasele'u.rriu,i tou t" moti velesa _rre mai galagiogi.

.. lntrAnd in clasd,^un elev a.rostit rugdciunea, iar eumr-am menfinut uT"1 $j inra tiiare'itniii., r^^ u,,our"gr smerita. Mi_am .*uti".tiii ffi." gt "idr" gramati_cale.gi de pronunfie, motivAnclr.i

"ri"r."lfat numai in$corr romanegti. I-am asig".u, Jin .ipuiio"urri ca eu nusunt nici inspector, nicl p"rofesor, .l ,."l#pf" misionar.,";

t*i:,"3t:, team a vis i u ;";; ";

"#"

"- vd poves-

"' i"?# i

"iiTi ill:, : ": :eri t rrunrl e. rreca nd u -s i ma -

:: 11: : :{ ;ilq,*ii{iil; " il,il::ru:t{"};*parerea mea - era clintege"F ma;;;?;'.,turo". a^r,oaveam posibilitatea si m.1i "iii J"

"l'iJ#o.j, u,r.,.i _ o"rangd frumoasele povestiri ai" vil-iuili,rvort Testi_ment _ mai istoriieam copiilor ;;;;;;;;*tui Alexie:illii:l?i il ffi fi tJi1"'c" "i"","i M# Eg i p tea nca,pe larg viafa fiului .,:1j,tXl.lttnu Ei' mai ales, ielvolta-ri

Acum insd trebuiajl::"f cu raiul. Se aqternuse otacere totald. Vorba romAnului: ;r;;; fi sca. Nimeninu m-a intrerupt, "iT::i nu s_a

"bre;iltr.Directorul,

'H:":?# ii':;"?u::p'u .u,. ain-.iip.'r' cripa, satrucat ,,u se u"r*

"il,

ra se auda Euieriturile. Dar in_

.uoa ri a bagat capul i"1t:'-1" I-a rabdat inima, a deschis

tu i ca intr-! ; "# ;i ;'jd l'JY"T,li iil.,.HH: *tlurtat mirat gi apoi s_a retras.

Vaztrnd, la ieqire, bucuria qi lacrimile copiilor' direc-

torul povestea tuturot ca i "enit

un misionar din

RomAnia care facea minuni"'- '-

,,O, Doamne Ii:*", imi ziceam plin de bucurie -

binecuvAntat sa tll 'ouiii"ti

cdnd ne darAmi planurile

noastre mdrunte, tu 'a 'laiti

altele de mii de ori mai

marete gi mai frn-ou'l' gtt tot" mi vditam gi ziceam la

Frrsinei adio... acLro planurilor mele t" t:pit]: lYjlli"

il;il;;." ptopo"atiuirea' iatA ci acumDumnezeu' rn

locul celor doi-trei topift*p"Eti' mi-a.dat zecide mii de

.;;ff i ;;niceqti qiitt to'tuiunci singure Ecoli paro-

iYi'[, -rf"

auipltt" 'ti*i'"ti de gcoli ir:'r Odessa qi alte

zeci de qcoli in Provincie"---p" oi"i ir,ainte ,,faca-se voia Ta' Doamne' iar ntt vora

mga" !

12. ISPITELE 9I 1NCERCARILE

Sfingii Parinfi ne inva[a ca dupa cete-ai rusat bine sau

ai facut o fapti u"nt'ti'iJ;il"ptt la ispitd' Caci prin

incerciri le pe care te ingaduie D"mn"tcu gi carc vin de

la demoni sau de ra oaT ie' ' t i ' acele fapte bunc se intiresc'

i"t*ta"atiiarul ior "ti"

f"ilt mai ales de mAndria cea

pierzdtoare'Desigur ca vraJmagul cel nevazut scriquea din din{i

cAnd vedea ca vln t" '*iO Iisus Caci in curAnd au gi

:;;;'iil;"i" pl"ai'iin calea misiurrii melc''ta;;

".um ln F'a'inei Ei-mi faceam plar"rul sa merg'in

Ucraina, teama *"u"."u riote era ispiti trupeascA, ispita

din partea femeilor' ij"*""f Hristos insa m-a izbAvit qi

H::tfJ[;;;ai' "rtl*" 'i de cursele Evei' CAnd eram

la tar6, saracra, ttJ;",'ptluchii' bubele gizdren[elc de

ilffi;;;;iii"i"" un^adevdrat barai ridicat intre su-

183182

fletul.meu gi ispitele cdrnii. ln starea in care mi aflam,nu-mi ardea nici dplaceri trupegti.

te petreceri' nici de glume' nici de

O data, Ia losipovca, dupa ce s_a incheiat anul gcolar,o profesoari rusoaica gi rr. ug.o.o^.o*Trl*-ur', invitatsi asist Ia obignuita serbarJ d" i";hil;;" a cursurilorgcolare. Credeam ci vor.fi,"cttarimici;;;r" ca Ia noi ingard gi aq fi vrut sa-i vdd, p" copifogi p" !i".^. Dar, spremirarea mea, cAnd s-_a deschis'"9J "; "r).r, "u

era un11_11 ,:1,. regula. wy ,u rr"J"oil;il, .i'ttr,"r"tul .u."dansa. Desigur, halul in

"ur" "rurr,^ gi haina pe care opurtam,.m-auoprit in prag, gi_am spus:

- Alcl nu e de minel $i nimeni n_a mai insistat, fi indcatoati lumea gtia c6 balul nu ur" ,,i"i"'f"gii"r, cu hainape care o port.Apoi pe la gcolile din-cele trei judere, de murte ori in

::ip!:fi;i'iil?:$'i'"il,1't*:T,:;.r:?;";:T;trupului nu m-a suparai. $i chiar "aJ

u* ajuns inodessa, unde - de data "";uri;:^";;; haine bune,cantina, camerd cu pat confortabil,

"i.i;;I" ispitele num-au tulburat, caci irarul nuhului'S;;;a"i;"r" ptuteamimpreuna cu copiii in fiece ,t ;;;ili"; r'r, a" iot, inbucuriile_9i placlrile a"f'o""i"ui; -"^^]u.;

scuteau desurogatul murdar gi ruEinos at piaceritor u.imatice.De aceea, ispitele ^"1"

," ."4;";;l; inviaia.Ei urafra^[ilor care_nu-mi infelegeau lr.;;;;;. '' "'

rn curand, primele piedici au gi aparut in calea mea.Astfel, intr-o ii, parintete Co"ririli l',rJi".^r n. s_a apro_piat zeflemitor gi ameninfhtor, ,i.anJ;_;jl. - Parinlele, sd mai IaEi gcoiile. a*

""""i" sd-mi tra-duci niEte articole de ,ziar. in caz .rr'i.-"rl "ri

raportaInalt prea Sfinfltului Mitropolit Vis;;;:"'784

- Parinte Consilier' i-am rdspuns - "" 11^

venit aici

ca sd stau-la birou' ?aca insa nu va convin'e ceea ce fac'

raportati Inalt Prea stt"i i t"f"iqi ' da'ca Vladica va hotdri

.a^.""u ce fac eu t"; ' ; i ;;;;oi pleca de aici ' Ma voi

intoarce la Frasinei' r , , ̂ - ^^Ma gAndeam ca ar fi mai de folos sh ma rog' sa

meditez, sd citesc + ta f"ti"t.fa Frhsin-ei' cum am fAcut

in primele ,,,t,p'"'"tl luni' decAt sd fac o infructuoash

conloparie g: !:1:Y:," aonslier R. vine triumfdtor qimi

A doua zi, Parlntel(spune:""]iqri

chemat de inalt Prea Sfin[itul! , *

I-am intreb"t P"'il;;iio^u'i. t"1 tt$"ie sd m6

prezint in fala Mitropoiitt'tt'i' caci nu fusesem niciodata

ia Vladica in audients'- Sa-i vorbeqti

"tLt' ""'t de tot' Nu-i place vorba

lunga, m-a sfatuit un coleg'

Mi-am batut ta ^;a;;;:"I"rea

in care^solicitam sa fiu

numit catehet in moioficial, pentru ca., iu lucrareuT:1:

,'riJ,,i*pi"aicat tocmai de cei c" ar trebui sa ma spnpne

mai mult" 'Am urcat schrile cu inima indureratd' MlgTd""l

ca am terminat-o p"''"t" totdeauna cu copiii' C":'11

inainte, sPre seara' tana Ultol"ile erau?ustii' am'cizut

in senunchi in tala icoanei MAntuitorului gi am zts:

I Doamne, T" qtiit" i^;' paca ceea ce fac pentruTine

este bine, inlatura pl"aitit" din calea mea' Iar de nu'

facd-se voia Ta!Am repetat in gdndul meu aceastd rugdciune qi am

intrat in iala de aqtePtare'DuPa ce a ieqit-rln-p-reot din cabinet' Mitropolitul

Visarion a scos capul p6 uqa qi m-a strigat:

- MoldovanulAm intrat qi i-am sArutat mana'

185

Mitropolitul a rdmas in picioare lAnga uga gi m_aintrebat scurt:- Ce-i?Fara sa scot o vorbA, am desfacut cererea gi i_am dat_os-o citeascd.

,^,X;Tip"titut a scos ochelarii, a cftit_o gi apoi m_a

- Cine sunt cei ce te impiedica?- parintele Consilier R.- Vezi-fi de treaba, raspunse Mitropolitul voios. Euam auzi t de f rat ia. ta. Facr t reaba 6una. Ai duhulblAndefetor qi faci o r"".u.u irur,l-o;;; ;;."" copii. Sa_ispui parintelui paschia sa.faca ;;;i#';;; sa_fi procureicor.rige gi cruciulife ca sa le ilp;;it.rp"i;;.- Inalt prea Sfinti

bi"";;J;;il;;?J:t:-am rugat pe Mitropolit - ar ri

",:,_Yi," notez pe cerere ca.pirintele inspector gcolarbrmrol.rov sa te numeasca ofiiial i" postria" misionarcatehet.

I-am sirutat *a"l yifopolitului qi, de bucurie, nici1^-13=mai

trecut pe Ia Misiune, .i ,ri_u*-arrs direct laScoala.R;izboiul nevazut de-abia incepuse. Vrilmagul, carepornise cu atAta invergunare impcitrlva .r_r"o, ,_r, avea clegAnd sA cedeze. De data aceasia l_a ,iai*t impotrivamea pe pari.tele Vicar A.N. Acesta

--o .t

"''..ut gi mi-aspus sa nu ma duc a doua zi Ia qcoala, p"rl,.., ca arenevoie de mine la intocmireo

"""ii"""ltl._ llttl^"."_1"t,

eram gata sA rimAn p" t*.-bur, dupd cem-am retras in camc'rd, mi-am aat^sea*i ca e cl cursa.Mi se cerea sa nu md dpana cAnd ,,or fi oprit llilii;"'"

ut"aia' apoi poimaine,r rebula sa ascult in prirnul rAnd de Dumnezeu gi, inal doilea rAnd de Mitropolit, .u."

^_i lr.,l".u;ot Ei mi_a

786

dat un referat dupa inima mea' Am luat' dcci' o coala de

hArtie, i-am scris amanuntit parintelui Vicar despre ros-

rul meu in T.u ̂"''i' t"ol JLlrft" r "t gi -f "- :,T"

le pred au

la Odessa, leclii pe ca'e'ceititgi profesori 1u^le

Pot preda'

Am menlionat apor cui'ini"r" p" care mi le--a-spus Mitro-

'politul verbal Ei am adaugat: "$tiu,::-:: ' :t"tt" u P"t

i.r.S. Mitropolit pe t"'" '" imea qi'totuqi' daca cererea

mea s-a infundat i" *aitlit" P'C' Voasjre^vina nu este

nici a I'P'S' lvtitropolit' nici a mea" ' in incheiere am

notat: ,,DacA socoti{r tt t""o ce fac eu- nu e bine' atuncr

va rog sa ma dati otu'a a:t" ft4isiune'in mod oficial' iar

eu vir promitca n-o 'a "a

t"ui supirr nici in veacul acesta'

,ri.i itt .,"u.t'l de aPoi" .- - r . .:A doua zi dimineala i

-am d1t uSielfll scrisoarea ca

s-o puna pe biroul p'C' Vitot' iar eu am plecat la gcoala

cu sandul ca imi P';;;;ii;"le leclii' Eram tare trist

:; ili''+ i:::ru: t* t::H: ff i:i:l"* " o.'*:coPilaqii *"t d-t1*;'^ro'

"r"*"o pranzului' parintele

u^"fr;f, il-:I"'i;:;iu' i''' a'""aqi camera' mla intam-

"t"^i, tt";^;dt'-*iti "' isoareamea llrodus

un mare

i#;;;:il;;r.'t t-o''t'"*at pe parilicle Paschia' mus-

trAndu- lpentrucanumapovaluieqte^pemine'Darparintele Paschia' u'n a"noi"ticcsc' gtia ce fac printre

iopii gi, de aceea' , -a luat apdrarea ca Ei Mitropolitul'

Un ceas intreg a p'"aot in favoarea mea' Erau de fata qi

consilierii' Parintetl"n' ;;;il;^ furios dintr-un coll in

altul qi rePeta mereu:"^'--6ti

zu, ori Moldovanu! r.Iar consilierut ui^i"l't'ativ rdspundea calm:

- E nebun! M"il;;;;nu este intreq lo ^itt:!" ' '

Seara, Vicarul i-""ttt"*^t in bjrou' Mla vorbit tru-

mos, reproqd'ta" *i ""*"i

faptul cA m-am exprimat in

787

scrisoare prin cuvintele:,,s-a impotmolitin mainile p.C.U"i:l:1. Cuvintele erau subliniate cu rosu.rn cele dtn urma, m_a ldsatsi_mi continuu lec$ile maideparte.Predasem lectiile mele aproape la toate gcolile dinOdessa. imi mai ram6sesera numai vreo doua, trei. Iardup6 aceasta, dacd a9 fiispravit cu Oa"i"u, *a gAndeamsi cer binecuvdntarea. Mitropolitului salutreier, tot incalitare de catehet, principalile

"r;;;;; Transnistria,iar mai tdrziu gi satele. ^ ----Y! -.^"

Fiind numai frate

Tpi:picioruro"-o:}.:fi ilJ:::,tfi '"""'":#i,.?i:mea.cele trei generafii: bdtrAnii, tinerii 9i copiii. Batr6niicredincioqi - mi_am zis _ aga'ram;;;;, la moarte,chiar daci ar veni,,zece statini,; . I;;;i{Jcreaincioqi, incea mai mare parte, aga ramAn chiar daci s_ar ristigniHristos a doui oara. l.ineretuie;r*r;;;rtejut place-rilor.gi petrecerilor. Nu_i poli pif-"a"'p"',ir.reri nici labiserica, nici acasi. Raman';pil;;;pt; care MAntui-torul insugi ne spune: ,,Lasagi copiti;;j;. Ia minel,,.Voi, oameni maii, voi, organizagii omenegti, lasafi_i pecopiisa vini gi sA se intoir.a fo fir",

^g-u'".,^ floareasoarelui

_se intoarce, in chip fir";;, ,p;" Iumindtorulceresc. Nu-i impiedicafi si vina in *oi.otrrol Ia El.Ca de obicei, eu nu-i raportasem "i.iJ"ia Mitropoli_,,"1".i- nici verbal, nici inscris_

""""-ai" ".,ivitatea meadesfisurata printre copii, dar G;;;;ntete TomaGherasimescu ii comunicase planul _uri j" viitor, mi_acerut sA-i raportez saptamd:ril la ce gcoli p."auu Ei cAte:-r"

p: zi CAnd parintete ro-o io'uauJf.i*.,t *"uraport, Mitropolitul a exclamat: - r

- Nebuni de acegtia ne trebuie noud!

13. UN BALAUR MARE

O noui primeidie mir pigtea: se apropia incorPorarea'

Ca;i#;f de li"aatmi Care ma perchezilionase Ia

iri.ri""i s_a tinut de cuvant. M_a amenintat ca nu scap

de armatA qi iata ca n-am scaPat'

Cu un anin urm6, am fost amAnatin mod exceplional'

Pe atunci venisem u*ta a" la Iosipovca' dar nu ple-

casem la Odessa.lntr-o zi de duminicA, paraclisierulbisericiimd chemi

la el acas6, ca sd-mi istorileasca un vis minunat' zicea el'

- Se facea, povestea Samuil paraclisierul - ca eram

"*a;J;it;.ri camp' Dumneati erai imbracat in haina

.al,rear"u!.a, iar eu cu haine militare' cu armi qi cu

;;;;i;i;:'b;odati apare un balaur mare de tot care se

il;;pi; td dumneata ca sA te mdnAnce' Dar cand m-a

vFrzut'inar^mat, a cotit-o sPre o lada goala' care era ras-

;;"it;; g;ra in ios' Eu'cAnd am vizut c6 a intrat sub

Iada, am inceput sa infig baioneta !n fadat SpargAnd

;;;;" iuau .rr'uuioneta, iin vazut cA-dedesubt a inceput

,a .rrrga un sAnge negru qi g.t:t. ti^ d" p.o1: junghiat'-' -

I-am povestit mam"ei ttittit t"l Samuil' spunAndu-i ch

qarpele iste diavolul'' I Ua aQteapta o ispita grea' i-am zis - dar Dumnezeu

ma va izbavi.Seara tdrziu, ne-am dus la culcare' Tata nu era acasa'

M;;;;-" culcat in camera ei' iar eu tot acolo unde md

;i;il; in!"r.tt meu pdzitor' care ii sPunea mamei sA

inchidi uqile.Dar dupa ce am adormit, am auzit o puternicd bdtaie

l";ii A'I ta'ii'li" p"t, am deschis use a11la1i'.:1^':iutu i""o a aParut figura unui jandarm cu arma Pe umar'

Iandarmul mia intins ordinui deincorporare. $i fiindca

'#;;i;;t;" .., it'tta."l"re, l-am rugat pe jandarm sA

189188

noteze ci l-a inmAnat pe ziua de 21 decembrie, in loc de1 noiembrie cAnd se incorporau ae oUicei teterigtii.. ?-"p,"

ce a plecat jandaimul, a venifmama, speriatdtoatA. I-am spus ca mi_a ver-rit ispita din visui para_clisierului.Mama insA izbucni in plAns. $tia ca voi refuza servi_ciul militar Ei rizboiul, iu,

"o .rr^o." ,roi fi arestat fiimpuqcat. Atunci i-am spus mamei rispicat qi moldo_veneqte:

^ .- Mamd, si mi,,stucheqti,, intre ochi daca nu m_oiintoarce de la Balgi.- Ei, cine gtie daca ai sA te mai intorci. N_am sa te maivad, se tAngui mama, gtergAndu_qi tac.imite.Nu m-am mai culcat. Nri_amimbracat gi am iuat_o pe

i:t_:n 8*11-l; Ero un crimpei a" t""a,'io. pAmar.rtulrngnelar. hund, pe atunci, sdndtos gi tAnar, am parcursindata cei 15 kilometri pAnA In go.a'Scumoia.Cand. am ajuns Ia Cercul de"Recrutaie'gi i_am aratatunui ofifer ordinul de incorporare, acesti a exclamat

speriat:- Ai dat-o dracului, parinte!- De ce?- Pai, trebuia sA te prezinfi la 1 noiembriel

. ^ -. Vl rog sd citi{i la ie data mi-a fost inmAnat ordinul,r-am rAspuns calm.

Dupa ce citi, ofigerul md intreba:- Pu. unde ai fost pArra acum?- in Transnistria.- $i de ce nu ne-ai dat adresa?Atunci am scos din buzunar recipisa de la scrisoarearecomandatdprin care anuntam Ceicul de Recrutare camd gisesc in Transnistria, in comuna Iosipovca, judeful

DubAsari.- SA mergem la domnui colonel, zise ofiEerul.

190

Colonelul Blanaru era inval'd.i i l ipsea mAna drcap-

ta... l-am sPus ce s-a. intAmplat qi colonelul cu mare

*:".rtut" a iprobat sa fac qcoila de ofileri din Bac?ru'

"^ - oo*nule colonel, i-am rErspuns -.va rog sa cit i[ i

u."uJa" l".iuralie' I-am intins declaralia prin care re-

;;;;;;;;; seiviciul militar qi rdzboiul'

- Parinte Moldovanu, te sfatuiesc sd nu faci una ca

"t;.iii;;; i"t*u" de sandire pana maine dimineala'

o":i"i".r*inurp."otiio',T3i!=.o*:.y::?::;1i.""'.$de acolo qi mAine dimineatA sd-mt vu. cu

pozitiv. Fa cum ,p""^""' Sa iii mulqumit ca te trimit la

qcoala de ofigeri din Bacau'

Am dormit la chminul preolilor 9i dimineata m-am

prezentat din nou''

- ,r, cum te-ai mai gAndit' parinte? Care-i rezr'rltatul?

mA intrebd colonelul vesel oarecum'

- Acelaqi, am rasPuns ferm 9i senin'

- Cum? se risti colonelul' i1i mengii declaralia de

refuz?

- Da.

Atunci , supirat , s-a adresat of i lerului cu care

venisem in birou:

- Am vrut si-i fac un bine' dar-dacd dumnealui este

r^.apaia""iia a"pa f"g"r - qi colonelul izbi cu palma

stAnga de birou'

Ofiterul mh duse din nou in biroul furierilor' unde

*-;; i;;;il;i+ ii""iii t"t"'iqti qi of ileri' punandu-

mitot fe lu ldeintreoar i .Auinceputcueternaprobl"T.a femeilor 9i au terminat cu probieme legate de doctrina

ortodoxa'- Parinte, dacd vor face toli ca dumneata' v1n ruQn

peste noi, zise un tinar ofi[er'

797

- In primul rAnd, niciodath nu vor face tofi ca mine,iar in al doilea rAnd, chiar dacd vom lupta cu to!i, suntefisiguri ca rugii nu vor veni peste noi?

- Parinte, daca cineva ar veni sA-qi bata joc de mamadumitale, nu l-ai omori?

- M-aQ interpune, i-am rdspuns - m-ag lasa sa fiuomorAt eu, dar nu i-aq ridica viafa.

- De ce, parinte?- Pentru ci noi n-avem dreptul sa ridicam viafa

nimAnui, nici chiar propria noastra viafi. Un medic afost sfAtuit sa-i facd o injecfie unei oarbe, s-o trimitA pelumea cealaltA ca sA nu mai sufere atAta pe pamAnt. Darmedicul a rasput-rs: ,,Nu eu sunt stipAnul vielii qi almorfii!" Dar pe front eu sunt stapAnul vietii gi al morlii?

- Parinte, sdri un furier mai tinerel - dar cdnd vezica vine balaurul rosu e pacat sa-l omori?

- De-ar fi balaur! Dar e om ca qi mine. E chipul 9iaseminarea lui Dumnezeu. E fratele meu. Avem acelagiTatd ceresc. Poate cd e mai bun ca mine. Are nevastd gicopii. De ce si-l omor? Fie turc, rus, tatar, evreu sauchinez - noi tofi suntem frafi 9i to(i avem dreptul lavia!a.

CAnd a vazuj ofilerul ca nu cedez deloc, s-a supiratca gi colonelul. In acest moment, uitasem de visul para-clisierului. Credeam cd voi fi arestat. Ziceam in gAndulmeu ch n-am s-o mai v6d pe mama.

Ofiferul mi-a pus in fata o coala de hArtie qi mi-aordonat:

- Pdrinte, scrie alta declarafie. Scrie ci accepfi sd facigcoala de ofiferi din BacAu.

Am luat coala gi am inceput sd scriu. Dar ofilerul,cAnd a vdzut cd scriu din nou: ,,refuz s6 fac serviciulmilitar gi razboiul" , mi-a smuls foaia din mAna, a rupt-o,mi-a intins alta gi a strigat furios:

792

- Scrie ce-{i dictez eul

CrezAnd ca vrea sA dicteze incorporarea.la qcoala de

ofiteri din Bacau, ma gAndeam sa inaintez declaralia de

;ili;;e|;;. pu? .a"a colo, ce sa vezt? ofilerul-a

ir-r."o"t salmi dicteze o cerere de amhnare pe timp de

un an de zile, pe motivul intArzieri i '

- Parirlte, mi-a vorbit apoi ofi{erul irrduioEat - mi-e

mila de parin[i i dumitalc' i lUagl de vii in mormAnt' Dar

;;;;J;JL ti l" ori se termiira rdzboiulori intrirm cu

ioti i in pdmAnt.'"'i-;-';;i!umit

ofi[erului 9i am intrat impreuna-in

.oUl""i"i.oionelului' Acesta tocmai se certa cu un alt

;;it;;;;;ttor. Colonelul a crezut c'1 e vorba de gcoala

aiti S*a'" qi a aprobat cererea fara s-o mai citeasca'

La plecaie i-am strAns mAna ofi{erului' i-am mul{umit

inca o^ data qi m-am intors triumfator acasd:----

f i, *u*u, nu l i-am spus c-o-sd mii intorc?

Carla io^ po,r"rtit de^ofi[erul care s-a gAndit la pa-

rinli, mama a idsPuns lhcrdmAnd:

- Saracu' ofiler, a avut mila de mine' Dumnezeu sd-i

dea sanhtate--Out acum, la Oclessa, mi se implinea termenul amA-

narii. A mai trecut un an qi nici rdzboiul nu s-a terminat'

nici noi n-am intrat cu tolii in pSmAnt'^;;

;;;tP;; celaialt 1 noiembrie' I-am spus atAt parin-

tetui ftm^a cAt 9i parintelui Paschia ce ma aqteaPta'

AmAndoi ma sfatuiau sd primesc hirotonia ca sh pot fi

;;;;^;il controalele atmitei' Le-am raspuns ca slrnt

oprit de parintele,starcI Simeon'

- Las?r-i pe dunovnicii aqtia inculti' imi zicea pArin-

tete Paschia^' Spoverleqte-te la un arhiereu qi primeqte

hirotonia.Atunci i-am scris parintelui Simeon la Frasinei' Ba-

trAnul mi-a rdspuns sa-mi mArturisesc din' nou toate

793

pdcatele unui duhovnic din Odessa, termindnd scrisoa-rea astfel: .gi cum va spune el, aqa sa fie" .

Am gisit, intr-adevdr, un duhovnic bun gi batrdn inOdessa. M-am spovedit ca in fafa parintelui Simeon, cuaceeagi umilinla gi cu aceleaqi lacrimi. Drept raspuns,duhovnicul rus m-a impArtaqit pe loc, cdci eri duminica,gi m-a sfatuit sa primesc hirotonia.

Totugi, ca sI md incredinlez mai bine, m-am gAnditgd fac un drum pAnd la Frisinei. gi fiindca pdrintelePurdescu imi povestise la Rozolievca multe lucruri fru-moase despre parintele Arsenie Boca, m-am gdndit ca,in drum spre Frisinei, sA trec pe la manistirea Sdmbata.Voiam sd-i cer un singur sfat: sd primesc hirotonia saunu?

CAnd ma apropiam de mdndstire, l-am gasit pe p5rin-tele Arsenie Boca lAnga cladirea noud ce se zidea atunci,ca sa serveascd drept arhondaric pentru numerogii in-chindtori ce veneau acolo.

Era seard gi parintele Arsenie, imbrdcat cu un halatalb, pletea muncitorii care lucraserd, ziua la cladire.

$edea pe scaun in fala unei mesufe, cAnd am aparutpe neagteptate din spate.

- Binecuvdntati, prea cuvioase, i-am zis.Drept raspuns, pdrintele Arsenie a intors capul spre

mine, m-a fixat cu o pereche de ochl albaqtri, intre-bAndu-ma autoritar:

- Ai binecuvdntarea sa vii aici?- Sunt un simplu vizitator, i-am rdspuns. N-am venit

si rimdn aici.Dupa un schimb de cuvinte qi de priviri, n-am mai

reuqit sa stau de vorbd cu parintele Arsenie ca sd-i cersfatul. Degi nu era ocupat, se fAcea cA nu are timp gi, cAndvedea cd ma apropii de el, fugea pur qi simplu. Atunci

794

am transmis prin nigte fragi dorinqa mea' dar rezultatul

a fost acelaqi.A doua zi am asistat la SfAnta Liturghie ca, imediat

d"p;*Jilptra pt". tpi" eutt' "Cine gtG? ma gandeam

in sinea mea - Iumea z\te ca patittt"lt.Atsenie citeqte

*at it l t i l", ' ;a e sfant, cJ facl minuni' iar eu' f i ind

pacatos, nu sunt vreonic sa stau de vorbd cu sfin[ia sa" '

"-ii"oi tl"pi am venit in chilia in care dormeam qi am

i"."prlt sa-mi pregatesc bagaiul' . . ,Li un moment dat, uEa # jeschide brusc Ei parintele

Arsenie intr5r ca o furtund:

- Am cinci minute libere: sPune ce ai de spus! .

- Am venit sa va cer Pdrerei: sa primesc hirotonia sau

nu?Parintele Arsenie m-a masurat din creqtet pAna in

tafpi."'t.ttii lui de fachir' apoi.mi-a zis:'"^:';;;;

darul pe tu'" *i l'-a dat Dumnezeu' vad c6 ai

chemare de diacon q;;hla, de preot, dar singur ili pui

piedica.-

- Cum, eu? I-am intrebat mirat ci nu Etie nimic de

opreligtea mea canonici '

- Dar cine? Eu? *i-u tatptt* pirintele Arsenie rA-

zAnd qi trdntind uqa in urma lul'

De la Simbitu *iu"tto"tinuat drumul spre Frdsinei'

ep^" u-, lll :ry: {Ti1',,:i:::iTff tT":sT,::' ficum mi-a scr$ ql ci

;lrt# ;;-; trat"iita ptimesc hirotonia' La auzul

acestor cuvinte, p^tili"fu di*eon s-a intunecat la fala ql

ffi ;;;;"-"J" a" la Sfanta imPartaeanie'

Binein[eles, ttu m-um impotrivii' Dar mai tArziu i-am

o"i"tiii r'"ia mplarea par inielui I oa n Cu li ghin'. :"::':-::

5"i."""i."f Mitropoliiului Nikolaial Rostovulut 91 uc't:--

iil,ri Jut"t"lui Ambrozie de la Optina' Acesta tnt-a

rdspu's: lg5

- Asia-i curath bataie de joclTotugi, eu n-am iegit din cuvAntul pdrinteiui Simeon.

Dumnezeu a rAnduit ca sd-mi fie primul meu duhovnic.iar eu trebuie sa-l ascult pdna la iidicarea epitimiei. Dealtfel, qtiam cd pentru picatele mele nu meritam niciSfAnta Impdrtaganie, nici preo(ia. Acestea toate mi le-aardtat Dumnezeu qi prin visele amintite mai sus.

Dar pariniele Simeon era milos gi bun.- El voia totugisa ma scape Ei de razboi gi de inchisoare. In acest scop aqi plecat la Mitropolitul Nifon Criveanu, spunAndu-misdJ aqtept pAnd se intoarce.

Ca sa nu ma plictisesc, am luat din biblioteca o cartede lectur6. Iar acea carte s-a nimerit si fie tocmai tratatul,,Despre preolie" al SfAntului Ioan Guri de Aur. N-ocitisem pdnd atunci. Acum insd, citind-o, m-am speriatpur gi simplu. CAnd ma uitam la piscul amefitor alpreo{iei gi apoi Ia meschin6ria mea md apuca deznd-dejdea.

Dupd ce am citit cartea, am pus-o la loc, mi-am luatgeamantanul, n-am spus nimdnui nimic qi am fugit. Amluat-o prin pidure ca s6 ies la Calimaneqti, iar d-e acolosi iau trenul spre Odessa. Dar, spre marea mea mirare,vedeam cd nu mai ajung la Cdlimanegti. Locurile mi sepireau necunoscute. La o bifurcare de poteci am luat-ope o cdrdruie bdtatorita numai de vdndtori gi de pa-durari, pe o cdrdruie ce nu ducea niciieri. Dupa cAtevaceasuri de alergare zadarnicA, am vazut ca am rdticitde-a binelea

Numai cine a rdtdcit intr-o padure nesfArqita sau peun ocean fara margini poate si-gi dea seama de starbasufleteascA in care ma gaseam. Eram pur qi simpludisperat. Coboram in prapastii, urcam pe culmile celemai inalte, in speranfa cd doar, doar voi vedea vreoaqezare omeneasca, vreo qosea, vreo cale feratd, - dar

796

toate sforldrile erau zadarnice' De jur imprejur nu se

vedea deiat o albastreala care, la orizont' se unea cu

."*1. Eru o priveligte dezolantA, apasato?re'-lvli se parea

ca un monstru urlaS Ei mut s-a afezat in ch.ip.:revazut

p"rl" *i"" qi mh striveqte in ciuda zvdrcolirilor mele

neputincioase.bauta mi s-a pdrut ci aud nigte lovituri de topor'

V-"* tptit locului. Am ciulit urechile' M-am indreptat

i" Ji.".t'io de unde veneau ciocdniturile' Dar in curAnd

ciocanitlrile au incetat' Nu s-a mai auzit nimic' Aceeaqi

iltq," de mormAnt s-a aSternut din nou peste codrul

,"..rtut. Norocul meu insi a fost cd nu ploua' Era o zi de

r"pi"^Uti", .6lduroasd, senind qi frumoasd'lvli se f6cuse

foame, dar nu aveam in geamantan nici o farAma de

oain".'f.o"tpiram qi beari aPa din toate piraiele' Spre

5"u.a, .a"a o'in."put sa se inlunece' m-am culcat intr-o

ual."o, unde se giamadisera mai multe frunze uscate'

;;;;;i" de vani Disperat cum eram' aq fi fost parca

il"a"tot si dau de vreun lup sau de vreun-urs ca sa ma

sfAgie. Voiam s-o termin o data cu viala' Dar dupa ce

,r,ll* .rrt.ut, prin intunericul noplii s-a apropiat de

*in" o ii"i"a *i.a. S-u oprit pu{in lAnga capul meu' apoi

a fugit. Nu gtiu ce a fost'A"doua zi dimineala m-am trezit slabit qi istovit' Am

spus ul1 ,,Tatal nostru", in care am subliniat cuvintele

"?*a-t" voia Ta" 9i am pornit din nou la vale' Din nou

coboram, urcam, cddeam, ma rasturnam cu geaman-

ianul prin rapi qi prin prapastii, dar Ei a doua zi osteneala

mi-a fbst zad-arnica. Ca sir-mi potolesc foamea' am man-

cui niqt" mure. Le-am mAniat pe stomacul gol'. dar

ti"*^i"f nu le-a primit' Le-am vbmitat' Dupd-amiaz6'

;;;;i ;" o tarla parasite, unde am Sasii cateva boabe

J" f"ttf" p" .ur" i"-u* mAncat crude' numai ca sd-mi

"^pf" pAirtecele ca fiul risipitor cu rogcovele' Dar sto-

197

macul s-a contractat a doua oara, aruncdnd afara 5iboabele de fasole. Era in tdrla 9i un pat de scAndura. imiyen-ea sa ma intind pe pat gi sd stau aqa pAna voi muride foame. Dar omul poate rezista patruzeci de zile gi eprea plictisitor sd stai intr-un singur loc ca sd-[i agteptimoartea. M-am sculat gi am pornit mai departe. Dar dedata aceasta fard geamantan. Nu mai aveam puterea sd-lduc in sp^inare pe bAg. Seara m-a prins tot ratacind prinpddure. $i de data aceasta m-am culcat tot pe frunziguluscat dintr-o vAlcea.

Diminea{a, cAnd m-am ridicat in capul oaselor, pi-cioarele imi tremurau de slabiciune, de oboseala gi defoame. Iardgi m-am rugat gi am pornit din nou in cdu-tarea unei poteci care sd md scoath la luminig. Vedeamcrestdturi pe coaja copacilor, dar ce folos, dacd nu qtiamincoko s-o apuc? M-am agezat pe un buqtean s6 maodihnesc qi sa-mi gterg sudoarea. in jurul meu auzeamcAte un ciripit de piligoi sau cintezd, dar in starea in carema aflam nu-mi fdcea placere sh le ascult. Mi-era parcanecaz pe pdsArele pentru cA zboard nepasdtoare !i sarvesele de pe o creangi pe alta, fara sa se gAndeasca lamine, nenorociful gi flamandul. ,,Dumnezeu - monolo-gam in singurdtatea mea - l-a dus pe un batrAn dinPateric prin vazduh pAnd la pegtera lui, atunci cAndbAtrAnul a obosit de tot gi nu mai putea merge, dar pemine de ce md lasd sd mor, rdtacind prin pddure, cu toateca are puterea si mA salveze? Daca-i aga atunci, uite, na,mor gi gatar."

Da, eram hotFrrAt sd primesc moartea, insd mi-eragreu s-o agtept stAnd pe loc. $i atunci, mi-am zis s-o iaupe un pArAu la vale qi sa merg, sa merg, s6 tot merg pAn6cAnd voi cadea sfArgit de puteri. Atunci moartei ia fimai uqoara. Zis gi facut. Cu inc6l(amintea pe umar, cuculionul in mdnd, cu dulama ridicata la centuri gi cu

798

pantaloniisumeqi, am pornitpepArAu Ia,vale' Pc misrtra

!e inaintam, pArdul se ingroga, iar locurile deveneau mat

;;tr;ii;"# D6deam ie nirte chei qi cascade printre

care numal cu mare greutaie puteam trece' o datd'

;-;;;;"."nit in fa[a"cu doua itAnci ca doi Plt"t]l.t1tJ"J"t,iut - o bulboana spumegindi' unde aPele,naval-

nice fierbeau ca intr-uu cazan' Am tnfrodus oegerur

;;;";; i;Piciorul drept intr-o gau.ra Ti:a de-pe.stanca

;;;;t, finAndu-ma cu mAinile de niqte radacini' am

t ".,rt

." -ore

greutate de partea cealalta',Dacd s-ar fi

.u"t.aaa.inile Jau daca ar fiiunecat degetul' rdmAneam

;l;i, h i;r',a.tt .ut.uaei' Dar Dumnezeu nu m-a lisat

sd cad.ioarele asfinlea pentru a treia oar6' iar eu tot rdtacit

"r*. Cu niciodata, acum mai bine ca oricdnd' mi-am

Juir"o*u de nimicnicia, de micimea 9i de picdtoq.enia

mea. CAnd mergeam victorios prin Odessa' paqind din

s-uccesin succeslmi se infiripa nevrAnd mandria ca sunt

;il;;^. CAnd acea inva[atoire mi-a spus in fala cd sunt

.rr', tfa"t, am zis cu sinceritate in sinea mea ca sunt

;;:;;;;,-il;t un alt gand mi se furiea pe nesimlite' spu-

nAndu-mi: ,,poate ca sunt, intr-adevhr' un sfAnt" ' O data

mi-a venit sAndul trufaq cA il voi depaqi pe-insuEi tpot-tolul Neariurilor! Mi se parea ca ceea c.e tac eu Qr/ mar

;j;;;;;;" am de gand ia mai fac peviitor' nici Apos-

ioi"i pu"*r n-a facull Bineinleles, imi dadeam seama ca

".*t" ga"auri sunt neghinele pe care mi le seamana

urai*oiut prin griul gXndurilor bune 9i' de aceea' le

;l*il;i su6 epitrihil, czrci mAndria.este ca iedera:

r"l"tpf","C* c.t ""1^"

mai frumoase qi mai nobile porniri

ale fiin{ei noastre.'-- Acum inse, rAtacit, flAmAnd, obosit' tArAndu-mi ca un

ui"* t"U uriagele stAnci, la poalele imensei -piduri'mi-au zburat toate gAndurile ie mAndrie qi de slava

799

deqarta. Nu mai voiam nici sfinfenie, nici lauda oa-menilor, ci numai o bucat5 de pAine gi un adapost, oiegire spre o aqezare omeneasca.

MergAnd aSa, cu pirul mare cazut in dezordine, lu-necAnd mereu pe pietrele ude ale apei ce curgea din cein ce mai ndvalnic, m-am pomenit deodata in fala unorstAnci. Ma gAndeam: cum voi mai trece gi printre acestestAnci? Dar, la un moment dat, m-am oprit brusc, pe loc.Am fiicut ochii mari: de dupa stAnci au aparut cAtevaoi. ,,Ei, mi-am zis - daca sunt oile inseamnd cd este qiciobanul" . Am mai inaintat cAfiva paqi gi am zarit douafetile care aruncau pietricele in apa. Se jucau. CAnd m-auvdzut, pletos gi barbos, ratacind printre stAnci, s-au spe-riat.

- Nu vd speriali, le-am zis. Eu sunt un cdlugar de laFrasinei. Rdtdcesc de trei zile prin pddure...

Parci mi se luase o piatr6 de moar6 de pe inima. Eram,in sfArgit, salvat. M-am agezat, u$urat, pe o piatri lAngacele doud fetife. Una din ele, Etiind ca sur-rt fldmAnd, ascos din traisth o bucati de mamaliga cu brAnza. MAn-cdnd, le intrebam:

- De unde sunteti?- Din Comanca.- Care Comanca? Satul de ldnga Seci, care e in apro-

piere de mhndstire?- Da.- $i cum de-ali venit aici?- Am venit sd adapim oile.- Dar eu vdd cd oile pasc.- Da. Noi le-am adapat demult qi trebuia sd plecdm

de aici, dar Maria mi-a spus sd mai stam, sa ne maijucam.

- $tia Dumnezeu cd md apropii de voi!

200

Duph ce am mancat btdnzd cu mamaliga Ei am baut

^o;;i;;;i"itt"r" m-au luat cu ele la Comanca' ln sat'

H-u" lo"a"s in casa unui om' rudi cu ele' care facuse

praznic. Masa era pusa,lar eu am fost invitat de stapAnul

iasei. Deqi mdncasem Ia pArAu' eram mereu flamand'

;;;;;".am din ''o"

qi nu m-a saturam' Am dormit

i;j;'t;fc., pru"ttitt'I, iar a doua zi am luat-o spre

di#il ;.i uil gatii"n restaurant unde . fiind zi de

post - am mAncat vreo trei por{i i de fasole' Apoi am luat

fi;;" tp;;il;.i." valc"i, iar dc aici' trenul spre Bu-

curegti.Mai tdrziu, am aflat cA parintele Simeon venlse cu o

"o;;;;;^;; iirotonie

'ui^-generis' Avcam voie sa fiu

ii.Jao"ii aiucon, dar n" ou"i^ voie sa mA impartaqesc"'

i';;,;i" iuhovnic Ioan Culighin avea dreptate"'

in Bucureqti am fdcut o mich intreruPgr.e' L-am cdutat

p"'e;;e;i"911.1r L-am gasit intr-o bisericu(a micA

unde scriitorul slulrse qi p'""d'itot"' EIo 9.' i de duminich'

La ieqire, m-am aProPiat de ,,Moqu" Qr l-am zls:

- Blagosloviti!

- Cine eqti tu? m-a intrebat Gala mirat 9i voios in

acelagi timP. ^ bind.

- Victor Moldovanu, i-am rispuns zam

- A, bati-te norocul! - md imbrdliga Moqul qi ma

saruti'Du-te la mine acasa, ca vin 9i eu indatd'

in casa primitoare de pe Mihail Cornea' am gasit-o pe

Zt" ti"!,-i.a Du.ga ce mi-a vorbit de reincarnare - cre-

dea in metemPsrno zd - ainceput shl vorbeascd de rau

pe Gala' Zicea cd "u "-u

vrui sa se mdrite' dar a fost

sil i ta...Nu clupa mult timp a aParut 9i Moqu' Bun' vesel' vioi'

vcnea cu un Pepene mare rn Dra[e'

-. Soro, pune masa, t. i;itu*

impreuna"'

$i apoi, plin de dragoste pdrinteascS, m-a intrebatamdnunfit, mai ales despre Frdsinei.

Mulpmindu-i batrAnului profesor, precum gi batra-nei Zoe, am luat-o spre Gara de Nord, iar de aici spreOdessa. In lipsa mea, pdrintele Toma Gherasimescu aobtinut binecuvAntarea Mitropolitului de a md hirotonidiacon. intrucAt insa piirintele Toma a cerut sd md hiro-toneasci diacon celibatar, iar nu ierodiacon, Mitropoli-tul i-a rdspuns:

- N-am nevoie de catAri; destul cd eqti tu...Eu insa n-am cutezat sa primesc diaconia in nici un

fel, pentru cd nu aveam dreptul sd ma imphrtdqesc.In fala mea, nu-mi rdmisese deschisd decdt o singura

poarta: poarta inchisorii. Dupa cei trei ani de meditareqi cercetare, am ajuns la concluzia cA n-am dreptul saomor pe nimeni. Iar tot materialul adunat gi indreptatimpotriva rdzboiului, l-am scris in volumul ,,Adev6r gi

Pace" .La Misiune, parintele Paschia mi-a spus cd m-a visat

in temnild, aruncAnd printre gratii afara tabachera,

figdrile... adica pdcatele.Tot la Misiune, mai aveam un prieten care cunogtea

mai multa teologie decAi teologii noqtri qi, mai ales, aveao inimd curati cum rar se intAmpla in via{a. Era profesoruniversitar rus gi se numea Andrei Dimitrievici Baleas-nAi. Vorbeam adeseori cu el despre hotdrArea ce o lua-sem de a refuza serviciul mil itar qi rdzboiul, iarprofesorul intotdeauna era de partea adevirului gi-midddea dreptate. Ba imi mai aducea argumente in pluscare veneau in sprijinul hotarArii mele care nu era delocpe placul nafionaligtilor qi fascigtilor.

202

ilI

LANTURILE $I GROAPA

, ,Noi arem ca in hotsrele lumi i noastre

popoarcle sa t'acd din sdbiile lor pluguri.gi.d.in'Iancile lor seieri. N ici utt ttcam sn nu mai ridice

sabi.a tmpotriua altui nenn 9i sa nu-gi mai facarAzboaie"

(lsaia 2,4)'

+ fUSTINIAN, Patriarhul RomAniei'

Vireil Carianopol: - Se scriu o mull imc de

carfi de razboi, poezfu qi proza. Ce parerc atteli

despr e sceastd literatur a?Vasite Voiculescu: - Nxct wn' Razboiul imi

repupnh. Mulfi dintre cei cc publica astt 'cl dc

carlistau gi I i scriu acasa, Ia cald, Ia l iniSte,

satui, lupfindu-se cu morile de afrttt" ' Despre

ceea ce ar trebui scris astdzi ttr priainla razboiu-

lui, cine-ar putea scrie nltceaa mai pregnant

dec6t scriu iara condei acei ciutrg,i, ologi, orbi,

surzi, dhftre cqre uttii cer?esc pe Ia col[uri sau

vrin localuri?Vireil Carianopol: - Nu aa supdrali, I-am

tnt/ebat, dar ce i1i face daca afi f i trimis acum

pe front?Vasile Voiculescu: - in primul rfrnd, aE re-

fuza sa ma duc.RomAnia l iterara" nr.3 / 7970'

Interviu 74 aug'7942'

203

1. FRATELE VICTOR _ ARESTAT

I'c la sfArqitul lui octombrie 1943, a venit la Misiune

rrrr s<lldat cu un mandat de arestare Pe care scria: "ur-,iil.iti, prindefi, arestali" pe individul V^ictor Moldo-

;;,;;;:b'";iGrul"* adresa mea exacta din odessa' totusi('t.rcul Teritorial din Balli a binevoit sa ma urmareasca

i"t.;;"i; te un dezertor- M-am prezentat la Postul de

i,,ria"."'ti din Odessa, unde mi s-i inmdnat ordinul de

illcorPorare.

Cu ordinulin mdn6, m-am dus la AndreiDimitrieviciItalcasnAi care linea foarte mult la mine'

.- Andrei Dimitrievici, m-am adresat lui pentru ul-

tima oara - iuta ordinul de incorporare' Va rog s6-mi

rpr""ti P""tru ultima datd, daci nu cumva mi afiu pe

o cale gregit6.Profesorul a luat ordinul de incorporare in mAntr' l-a

citit.apoi, cu lacrimiin ochi, m-a imbrd[igat' m-a sarutat

r;i mi-a zis:- Pdrinte Victot, nu sunteli pe cale greqit6' Acesta-i

adevirul. Dar o sd aveli mult de suferit'

- Nu mi intereseazd c-o sA sufar' Principalul este si

nu merg pe un drum greqit'

- N; parintu Victor, sunteli pe drumul-cel drePt al

E"o"gh;fi;ilui Hristos, raspunse prietenul meu plAn-

gAnd.Andrei Dimitrievici a fost ultimul meu prieten de care

^-u* a"tparlit in pragul unui nou capitol din viala

mea.Peste cAteva zile m-am urcat in tren 9i am mers direct

fu -galti-.

irecAnd prin gara Perival, md gAndeam ,cuzrourih clipa cAnd parinlii vor afla casunt arestat' La

e;;I i"iiti*i"r *-'uttl pt"'"ntat la timp' Dar acolo

205

nimeni n-a vrut sa-mi faca formele de arestare. Nu mi-auprimit nici declarafia.

- Cum sa te dam noi, imi spunea ofiferul - ca pe unmiel in ghearele morfii? S-o faia asta cei de la regiment.Eu nu pot s-o fac.

La regimentul 6 Roqiori am ajuns primul dintre to[iteterigtii. CAnd a venit capitanul Vlasie qi m-a v6zut cubarba gi culion, a strigat tiiumfator gi veiel:

- Ei, parinte, facem armata?l- Nu, i-am rdspuns scurt qi hotarAt.- De ce? ramase mirat cApitanul.

. in Ioc de rispuns, i-am iniins declaralia mea de refuzbatuti la maginA chiar de mAna mea. Con{inutul eraurmdtorul:,,Subsemnatul Victor Moldovanu, absolvental Facultagii de Teologie din Chiginau, frate din ma-ndstirea Frasinei-VAlcea, funclionar la Misiunea Orto-doxd din Odessa declar prin prezenta cA refuz sd facserviciul militar gi razboiul intrucAt, pe lAnga ororilerAzboiului, inseqi principiile militare junt in-flagrantacontradicfie cu p_rincipiile evanghelice gi legif6rarilesllntelor canoane" .

Am notat inadins toate amAnuntele ortodoxe ca sA nufiu dat pe Iinie sectarA.

Cdpitanul, pe mdsurd ce citea, se incrunta.- Pai, pArinte, asta-i chestie de Curte Margialal- Asta o vreau.- Cum? Vrei sa fii arestat gi impugcat?- ud.

Atunci capitanul igi indulci tonul, cdutAnd sa mhconvingd sd renun! la pozifia mea. Mie mlera teama canu-mi va inregistra cererea. Voiam sa sufdr gi sd morpentru pdcatele mele. Mi se plrea ca e unica ocazie invialA. Dacf, o pierd acum, cAnd voi mai putea suferi

206

l)clltru Domnul Iisus? CAnd md voi curata de pAcateprin focul suferinfei?

. Ca sa nu pierd aceasta ocazie fericita gi, poate, urlicdi-am tdiat vorbaria capitanului pe un ton apasat:

- Domnule cApitan, eu nu vd cer mili. Va rog sAprocedali dupa lege.

- Ce? Mila? Nici o milA, strigA el infuriat. Du-te,domnule, Ei inregistreaza declarafia.

Un furier a luat declarafia gi a inregistrat-o. Am rdsu-flat ugurat.

Duph ce a plecat capitanul, ofiferii, subofilerii, te-terigtii m-au inconjurat, uimili gi ingrozili de ceea ceveqeau qr auzeau.

- Pdrinte, te-ai.gAndit bine ce faci? $tii ce te agteapta?ma inheba unul din ei.

- Pdrinte, eu am exact convingerile dumitale, darn-am curajul sa fac acest pas, imi spuse altul.

Intre timp, cdpitanul s-a intors cu ordinul de arestare.Am fost imediat arestat gi inchis in celula de arest aregimentului.

La 1 noiembrie era frig, iar in celula geamul era spart.Pe jos era ciment gi o gramada de nisip la mijloc. Lipitde perete, se afla un pat de fier gol, fari saltea, ci numaicu o foaie de cort.

CAnd uqa s-a inchis qi s-a tras zd,vorwl, am ramassingur. ,,Arestat ca un r5ufAcAtor, dar pentru ce? pentruca nu vreau sA omor oameni, pentru cd nu vreau sd-iomor pe frafii mei intru Domnul" .

-lvl-au podidit lacrimile. Era pentru prima oara, eraprima zi de temni{a pe care o sufeream pentru Evan-ghelia- lui Hristos. De cAnd aqteptam eu iceasta clipa!Ma plimbam gi pldngeam de bucurie. CAntam, sim-{indu-ma solidar, mergAnd cot la cot cu to{i cei ce ausuferit intru Domnul pentru pacatele lor. Aveam de

207

gAnd sa ma plimb aqa toata noaptca, cAct nu puteam nlcl

sd stau jos, nici s.1 dorm.Dar la un mometlt dat, aud ci cineva descuie incet

lacAtul Ei trage zivorul. Era geful Corpului de Gardh.- PArinte, hai cu minc. Mergcm in Corpul de Garda'

Aici mori dc frig, vorbi cl mai muit in goaptA.

- Bine, dar dumneata i(i primejduieEti situafia, i-amzis-

- N-ai nici o gri ja. Dimineafa te aduc inapoi'in Corpul de GardA era cald qi galagie multd' Somnul

meu a fost cu capul pe masa.DupA ce am fost adus inapoi in celuli, cam peste o

jumatite de ceas se deschide vizeta gi apare capul plu-tonierului de Ia manutantd, care credea ca am stat toathnoaptea in celuld.

- Vai, parinte, cine a mai ndscocit aceste blestematelegi care te fac sa suferi ca un miel nevinovat? IartA-ne,parinte, vorbi plutonierul plin de bunhtate.

- Dar nu dumneavoastrh sunteli de vina. Eu suntvinovat. Eu am refuzat serviciul militar qi razboiul.

Pe la orele opt diminea{a, din ordinul capitanului, amfost scos sub stlre de arest din celula qi adus in fafa altuicapitan despre care se spunea ca e,,sifilitic la cap" .

Fapt cert era cd, fiind peste seam6 de nervos gi furios,uneoii da semne de o asemenea boala. CAnd am intratin biroul lui, incAperea era plini de gradali superiorifoarte elegant imbracali.

Acest capitan m-a intrebat, mai intdi, Pe ton rdstit, cuce drept pott huittu cFrlugareasca. in loc de raspuns, amscos din buzunar biletul de voie pe care il aveam de laFrasinei, cu semnatura starelului, cu qtampila 9i cu foto-grafia manastirii.

Capitanul, dupa ce s-a mai potolit pufin, a venit cualta intrebare:

208

I l r t t r t t t r ' , t l , t t '5t i s i t rat t ls?( rr ln ln l r l r ' , t t t t t i l , t ' r t 'c lcam ca sunt banui t dc tubcrcu-

l r r , . i l Is111q11111,t t ,1. l i ranl s lab qi , d in cauza aceasta, tot l

I ' r i , . l , l r r r r r . , r t o l t '1 i i i l l la c() l ls iderau of t icos.

| , r l t l t l l l l , t r ' , r t l iosct lp ie, am r ispuns eu - nu ml s-a

l , , t , r t l l l |ntr l , r Pl , r r t r , r l t i .Nrr . r r r , t l ' l i ' intrcb daci eEt i sanatos la cap? racni

' , r l i l l , r r r l t t t l t t t tat g i zef lemisi tor .l 'rr lt '(r sir-rni face[i o expertiza medicaia, i-am rds-

l ' i l i l ,r l ,( ' ,rt t ' l ; t1i ton scrios qi polit icos ca la inceput'

f ' ,1t, ,rt 'r ' ;;t ia pc care i ivezi sunt medici mil itari '

I l ,rr crPt'rt iza s-a redus numai la atAt. Probabil, dupa

l.. lr r l r ' i lnl i i l tr raspuns, Ei-au dat seama cu to{i i cA nu sunt

t t , , l t t t t t| )rtt t ttt tt 'rt rcgimentului, am fost dus cu baioneta din

ur nr,1 i ir irtrttracit in haine chlughreqti, la Episcopul ar-

rrr,rlr,r. ' l ' t ' t 'cincl pc strada, cu soldatul ce (inea puqca

rrrlttr l,,] s1,r'c r.rrirrc, nigte [arani, care treceau cu cdru[ele,,ir ' uil, l lr ( 'u marc mirare spre phrintele arestat, cu cu-

Ir , r r r r r l pt ' cap gi cu barba.(',r lr inctrrl I 'rea Sfinlitului era sus, la etaj. CAud am

rrrr',r l r it ' i lr ' i lc 'si

am ajuns sus, uqa biroului era deschisd,,l,rr l:pist'o1'rtrl l ipsea. CAnd a apdrut ios, la uqa de,la

rrr t r , r l l ' . I ' r t ia Sf i r i t i tu l - in mant ia lu i de General - l -a

v,'t lut nlni inti i pc soldatul cu baioneta infipta in armh'

lrrr t 'r ' ;rrt ' t in clos qi nu mi vedeam.('t'-i cu tir-rc aici? il intreba Prea Sfin[itul General cu

rrrr lon atttoritar pe soldatul speriat. Generalul-Episcop,r lr, lnrrit, probabil, ci a adus pe cineva arestat.

Arrr adus un pdrinte.'. rasPunse soldatul sfios in

pozi(ia cic drepfi.( ' t: pirinte?l strigA Generalul infuriat.

l) lr ' irr accst moment md vdzu in haine cAlugareqti '

209

- De ce egti arestat? Ce-ai fAcut? ma intreba suparatqi grabit.

FAra sa aqtepte rdspunsul meu, soldatul i-a intinsdeclarafia de refuz, inregistratA la regiment. Citind-o,Prea Sfinfitul igi fAcu cruce.

- Sfinte Doamne! Asta-i anarhie!

- --Nu, am raspuns ferm. Asta-i supunere fafa de voia

lui Dumnezeu.- Dar aqa scrie Apostolul Pavel la Romani?

.. ..Put cAnd acelaqi Apostol a fost sil i t sA jertfeascdidolilor, s-a supus, el insugi, stapdnirii?

_ Prea Sfinlitul General a rdmas perplex. parcA i-ar fidat cineva o palma.

-- Ia-l de aici! striga intr-un tArziu Generalul infuriat,

adresAndu-se soldatului.N-am mai avut timp sd-i sdrut mAna. Am iegit pugca

impreund cu soldatul.

. ̂ La regiment, am fost din nou adus in fafa capitanului,

lAngA care se afla plutonierul Pohoalh.- Sa-l dezbraca{i de haina lui popeascA, iar capila de

pe cap sA i-o tunde{i, zbierd cipitanul nervos pentru cdm-am intors cu aceleagi convingeri din fa{a Episcopu-lui-General.

M-am impotrivit, iar cApitanul m-a injurat de mam5gi a ridicat piciorul ca si mi loveascd in spate.

In Corpul de Garda, i-am spus plutonierului:- Du-te qi-i spune domnului capitan ca el poate sA md

impugte, dar n-are dreptul sh-mi ia haina cilugareascdoe pe mrne.

Atunci plutonierul m-a adus din nou la birou.- Cum? rAcni capitanul in culmca furiei. plutonierul

Pohoala nu vrea sd execute ordinul unui cApitan?Bietul plutonier, inspaimAntat din cale-afara, m-a a-

dus din nou in Corpul de Garda, dAnd ordin soldafilor

270

,,; l nri trrr.1 tlr ' rnaini Ei dc picioare, iar camaradul frizcr

' , ; i t r t , i l t t t t t l i l .

lrr l.r(,r lor{t ' i brutale qi in faga ilegalita{i i, la care nu

,, ' , 'rrr ,r,11.'1rt, it, ntt-t cedat' Mai intAi, pentru cd cele exte-

, ,,,,,,, ' ,,,, r ir i ati lrgeau esen{ialul launtric ai apoi, peltru

| ,r n ,i lrt vt ut sa fai f igura unui cardbuq care se zbate fdra

nr( r un lo los. M-am iEezat de buna voie pe scaun qi am

/ l t t

' l ' r r r r t l t ' t i -ma!' l 'rrrrs t 'hilug, am fost dus la magazia de haine, unde

,rrrr lost dczbiicat de rasd qi de dulama, apoi imbrhcat

, n l()r'tir irr haine militare' Mi-au ramas numai Pantofii,Irrnrlt ' l l I 'ru s-au gAsit bocanci potrivi l i pe piciorul meu'

l,- irrtr rugat pe plutonier sA md qi bArbiereascd, dar

l 'olton{il a rispuns cA n-are ordin.

l)iu rrou am fost adus in fala capitanului'

$i totugi, te-am tuns, mi-a zis el in bataie de joc'

I)omnule capitan, parul o sd-mi creascA, dar su-

l l t ' tu l u-o sa mi- l tunde{ i .(lc c aia suflet? Crezi dumneata ci mai e ceva?

('apitanul incepu sd debiteze niqte cuvinte injurioase

1,,' ,"iu-tn primiloi oameni, Adam qi Eva, pe care eu nu

It ' 1'ot agtcrnc pc hArtic.

Canci am coborAt, mi aqtepta Consilierul General de

la l ipiscopie, care cu o luna in urmh mA ridicase in slavile

, (,r 'r i lui cu laudele lui. Pe atunci, f i ind in drum spre

lrrasirrci, am trecut prin Balgi cu o scrisoare de reco-

nranda[ic dc la parintele Toma Gherasimesgu pentru

lostul siu clev, Prea Sfin[itul Episcop-Generai, in vede-

lt,a hirotouiei mele. Dar Prea Sfinfitul nici n-a avut

t 'uriozitatea sa ia plicul fostului sAu profesor gi sa-l

r ' i tt 'asclt. Atunci m-im convins, o datd mai mult, cA nu e

voia ltr i Dumnezeu ca si f iu hirotonit.

277

Tot.atunci, pArintele Vasile Ionescu de la ,,mhrgari-tarele lumii" cduta un traducAtor din ruseqte. Cu icestprilej, parintele Consilier Cultural, care era prieten cutata, ma recomandase cu cele mai frumoase cuvinte.

Dar acum, cAnd m-a vizut tuns, imbrdcat in hainemilitare, arestat gi nenorocit, qi-a dat arama pe fafa:

... Egt] o-rugine pcntru biscrica noastrd, striga Con-sil ierul in fa[a cApitanului Vlasie. Noroc cd nu te-amtacut preot.

Era de nerecunoscut. Am ticut tot t impul.Zilele treceau aga cum, dincolo, trec vdmile vAzduhu-

lui. Dar cea mai grea vama a fost sosirea tatalui meu. ilchemase Consilierul cu o telegrama.

Niciodata in via{a mea nu l-am vdzut pe tata plAn-gAnd aga cum plAngea acum. igi implora feciorul serenunte la declarafie gi sa facA armata.

- Ce-o sd-i spun mamei cAnd m-oi duce acasd? Nu tegdndegti c-o sii innebuneasce de durere?

- Sa-i spui c6-mi isphqesc pacatele.- Dar gAndegte-te cA e timp de rizboi. O sa te impuqte,

o tinea tata intr-una.- $i Hristos a fost omorAt pentru noi.- Dar tu eqti Hristos? nu mai qtia bietul tatd ce sA zicA.La urmi, vhzAnd cd nu cedez, cu sufletul zdrobit de

durere, mi-a luat hainele calugareqti, i-am dat qi banii pecare i i aveam asupra mea gi cu care nu mai aveam ceface, gi apoi a plecat acasi ca sa ducd aceeagi tristefesfAqietoare sdrmanei mele mame.

Cea din urma vama a fost preotul regimentului. im-bracat in haine de ofi{er, barbierit - niCi n-ai fi zis ch epreot, dacd nu s-ar fi iecomandat cl ir-rsuqi.

- Pe front - incerca sA md convinga preotul ofiger -tragi, tragi (la acest cuvAnt migca cu degetul aratAtor al

272

nr, tnur r l r r ,p l r . t 'a qi cum ar f i apdsat pe tragaci) , dar uur r l l l ( l l l

| ).u 1',krrrtclc tclt nimeregte in cineva... i-am zis.l ' ,tn,1 lrr ulrn;I, am ramas pe aceeaqi pozitie. Dupa ce

,, ,rrr r.prrrzlt toatc argumentele qi dupa ce am trecutto,rlr. v, 'rrrr i l t ' , rcgimcntul mi-a pregatithrana rece pentru, lr r rr rr r1i, r 'onclus dc un soldat cu baioneta infipta in arma,,rrr l p() l t t i t t to i tptq;1 Spre gara.

Nrr I irrn tritat niciodata pe bietul soldat moldovean( ,l {, nli (,ric()rta. lgi cerea ieitare de la mine, i i era ruqiner l r ' : i r l t r , r ( i ; r l t r i . Eu insa i i spuneam cd nu are nic i o v ind,1 ,l r,:,r l ir( '( ' datoria, dar el nici nu indraznea sd-qi ridiceor lui sl l ur:l priveasca in fa!a.

Irr glra Ungheni, algi soldali, camarazii lui, i l intre-l t , r r r :

('t'-a mai ficut, mi, gi lipoveanul asta?Ma vcdcau cu barba qi credeau ca sunt lipovean.( 'ir rrcl am intrat in gar6, bunul meu insolitor m-a lasat

r,nll lr lr in sala de agteptare, spundndu-mi ch se duce laI'rr lt ' l . I-am dat din banii pe care i i mai oprisem gi s-a dusl,r Irtr[et, farA s,i-i f ie teamd ci o sd fug.

l, ir Chiginhu, am ajuns seara tarziu. Bietul moldoveanrrrr intlr iznca sA md escorteze pe mijlocul strAzii qi niciri,1 ri(' urcc in urma mea in tramvai. Atunci, ca sA-l scotrl in incurcilturd, i-am propus sd luhm un birjar' A fost.lt 'ucord. Stateam aldturi de camaradul ce-gi t inea armat'rr lririoneta in sus intre picioarele sale.

(lind am ajuns la Poarta Curlii Marliale, santinelarirrk'a qi ma injura cd vin, arestat, cu birja.

Marcar pcntru ultima data, i-am rdspuns tot rAzAnd.ln curtc, inso(itorul m-a l6sat singur, iar el a intrat

Inaluntru cu actele.Cam pcste o jumitate de ceas, a ieqit din clhdire un

oli lt 'r inalt qi blond. Mi s-a recomandat: era un furier,

273

profesor din Iaqi, neamf de origine. Acesta mi-a pus ceiemai subtile intrebari, culese din toate domeniile, dartoate privitoare la armati qi razboi. Ca unul care ru-megasem trei ani de zile aceastd problemi, i-am rdspunsla toate intrebdrile in sprijinul punctului meu de vedere.

Catre sfArqit, mi-a pus urmdtoarele doud intrebari:- Dumneata, in propaganda dumitale, ai dori ca

nimeni si nu mai puna mAna pe arm6?- In primul rAnd, eu n-am facut gi nu fac nici o

propaganda in acest sens, aqa cum n-am facut gi nu facvreo propaganda in sensul ca oamenii sd nu se maicdsdtoreascA qi sd se faca monahi. Castitatea este unuldin voturile monahale, dar Mdntuitorul a spus: ,,cinepoate sh in{eleagd, sd inleleagd" . MAntuitorul l-a primitpe Petru care care era.casirtorit, aqa cum l-a primit Ei peIoan, care era feciorelnic. Iar SfAntul Aposiol pavef aspus doar atAt: ,,Bine este sd fii cdsatorit, dar mai bineeste sd fii necasdtorit" . La fel este gi cu arma. Mai bineeste sd nu te cisitoregti cu ea... In rAnd cu Sfinlii Pustniciii avem pe Sfinlii Gheorghe gi Dimitrie care au fostmilitari, dar care, in momentul convertirii, au l6sat sabiade ofel gi au luat sabia Duhului. Aici se aplicd cuvintele:,,cine poate sa infeleagd, sA inleleagd" .

Profesorul zAmbi gi-mi puse ultima inkebare:- Dar dumneata nu cazi in picatul mAndriei, so-

cotindu-te mai degtept decAt tofi prelafii nogtri careadmit rdzboiul qi binecuvAnteazd armele?

- Mdntuitorul spune undeva: ,,Mul!umescu-!i, pa-rinte, cd ai ascuns tainele acestea de la cei inlelepfi gi le-aidescoperit pruncilor" . Eu vreau sd fiu ca un prirnc, i-amrdspuns profesorului in continuare. Unui copil daca iispui sa nu fure, el nu furd, dacA-i spui sa nu ucida - nuucid9, fara se recurga la sofisme, pline de vicleguguri qiiustificari.

11 1

( ) l r l , . r r r l r r t , ; r rn( z. imbi din nou, apoi imi z isc:i ' ,1 :., lrr t,1 l i sa-i pui in grea iucurcdturir pe aqtia dc

,rr | ,rr,1l,trrt l r ' tr capul spre cladirea din care ie'gisc.r\nr r,trrr,rs t 'u inrpresia cii profesorul avea o pregatire

l r ' , r l r '1 '11,1.

Nl,rr t , t rz i r r anr af lat ca cei de la Curtea Marf ia ld nu,rr,,.,rrr rrit i rrn articol de lege impotriva mea, aga cum,r vr ' , t t t t t t t l ro l r iva scctar i lor .

lrr ,rr 'r ' t ' ,r; i scard am fost condus, impreund cu algi, l r . [ r r r r r I r , l i r i r rchisoarea mi l i tard, unde am fost inchis

I'r cvlrrl ir, pina la judecata care a avut loc la 15 noiem-| ' r r r ' | ( l . l . l .

I 'rrnr,r rroAptc am dormit cu tofi i intr-o sald, jos per nn(,nt gi cu uEa deschisa. Era frig, dar soldafi i nu ne-au,l,rI voit ' sl l intrAm in celulh pentru ca nu eram depara-/ r l , r t r .

( ilrt'rnuit in mantaua mea militard, am ddrddit toatarro,rplf il de frig, ascultAnd cum santinelele de la colfurilezr.lrrri lor strigau pe rAnd: unu, doi, trei... ca sa nu a-r lo,rrrntl in post.

2. iN TEMNTTA

A doua zi am examinat mai bine inchisoarea.irr intcrior, se afla o cladire mare de zid, destinati

rfr.(irru(i lor, Ei una mic6, tot de zid,lAngi poartd, undecr';rtr birourile directorului gi ale ofilerilor de serviciu.('r'lclaltc clzrdiri din curte nu erau propriu-zis clhdiri, cirri;tc baraci de lemn. Erau definuli prea mulgigiincaperi

I ) t l t i t tc .Irrt hisoarea era imprejmuitd cu un gard inalt de pia-

Iril, P1'slL. c'.r1e erau trase trei rAnduri de sArmd ghimpati,r,rr ' l l colfuri, sus pe gard, cdte o micd ghereta cu perefi

21,5

dc scAndura, unde santinelele strajuiau zi gi noapte casa nu evadeze cineva.

De diminea{a a inceput deparazitarea gi baia. De[i-nufii noi venili erau duqi la baie, dar hainele lor la etuvi.DacA aveau norocul sa nu li se ardd hainele, se imbricaudin nou cu ele gi aveau dreptul sa intre in celula.

In curte m-a zdrit o santinela gi a strigat de la distanfa:- Mai, lipoveanule, sa-F dai barba jos ca dacd te

prinde dom' cdpitan mdturS toatd curtea cu barba ta.M-a intrebat apoi plutonierul de serviciu de ce nu md

barbieresc.- N-am nimic impotrivA, i-am rdspuns.CAnd am intrat in celula, un de[inut a luat o maqinA

de ras qi, fara sa mai scurteze barba cu foarfeca, m-asapunit bine qi m-a ras ca pe porci, facand haz cu ceilaltide[inuIi.

Prima noapte in celulA am petrecut-o cu inima intris-tatA qi plina de teama. Racnetele, injurAturile, gdlagiaerau insuportabile. PuqcAriagii se bhteau qi se ameninlaucu cufitele pe care gi le fabricau singuri. Dormeam pepaturi comune, cu doud etaje; dormeam unul lAngdaltul, ne culcam ,,pe dunga". $i daca adormeam pepartea dreaptd, nu ne mai puteam intoarce nici pestAnga, nici pe spate.

In col{ se afla hArdaul plin pAna la refuz de urini qide fecale. In cursul noplii se revdrsa, iar murddria cur-gea pe duqumea, uddndu-i pe cei ce dormeau pe podele.In plus, feqtila de cdrpa care ardea pe o lampa de ti-nichea, fdrh sticla, depunea in ndrile noaske o funinginegroasa care pdtrundea mai departe, in plamAni.

Delinu{ii mi-au fdcut loc sus, la etaj, unde m-am urcatpe scard qi unde aerul era mai cald, dar, in acelagi timp,mai inc6rcat de miasme. LAnga mine dormea un vlajgannegru/ care imi inspira *Ti

zLo

I l r r l ,n , r ' r r i l r t r l r l t i l r t l loI i t l t ' { inu[ i i , l lu sc auzcau dcci t. .1 ' r at l r l t , r l /n l l , ,nnr l t l t ' l , r r r I r - r r i . La un mclmc'r ' r t dat , am

ir u l l : r t t t l ' t l , ' ,1 l r ( ' ( , l l t l t ' l rcaqtcptata pe atAt dc nc-

l , la, r r ln,r l l r r l l r r r r , ' l lo, t t t ' , Nanr i la de lAnga mine s-a sAl tat

s i - r a rr , r r l I r l nr t r r r ' . ( ' , t r t r l arnsAri tsper iat , l iganulmi-a

r r r t l r i l l t l r r l nr , l l lo l ; .

' i l r r l , r r r i , r r r , r r r r r r r (o i t t lc !

I l r , r r l r l r , I n , r rn t r r , r i t l r l rmit in etajul de sus, c i m-am

llrf rr l l r l ' l , rprl r lc jos l i i rrga urr teterist l iniqt i t qi cuvi in-

1 l r r . t

I r 'r 'rr r r ' rrt i ( utr.( 'rtu.lra panii in strdfundurile sufletu-l i r l e,r i r i l i l r , r t , r l r . : i i r r j r r l i \ t t r r i lc la adresa lu i Dumnezeu, la, t r l r r , i r r l r r t l l r r , tos. I ' i r rcA pr in gur i le spurcate ale puq-, nt l i lgl l i lr rrr. ri lrz(' i i l . I vocilc blcstemalilor draci. De-ag fil r i t l ' r r l r , , l r . , r r r i t l iucolo de zidur i le puEcdr ie i , cred cal rrf l l nu/tl ttt l toti l toarclc injurAturi pe care le-am auzitri lr l l Nu lr, ,rrn ptrtut rcproduce in fala nimdnui qi nuk' r, lt I 'r lr.,r rr ' l 'r '11111sa" niciodata, pAna la moarte. ,,O,I l r r r r r r r r , r r ' r r l r ' , rnrr l tc mai sufer i cu indelungata Ta r ib-t l r t t r , l " / r r ' ( . r l i l l i t r s inca mea.

I f l rrr l r lor nl( ',rt l1 noaptea, imi puneam incAl{amintea;!rr l r I r r l ' , r l t r 'p l p1'1 '111. O datA, dupa ce am adormit , amalrrrl l t r i l ( rr(.v,I irrri tr igea pantofi i de sub cap. Dar

|r l r , l l r r r r l nt l r r , tct t ' r is tu l , care dormea lAngd mine, l -a

rr l ' r r l r l r lc nt , t t t l l , a str igat la el q i holul mi-a lasat inci l -

Int t t l t t l r ' , tI 'rrrrpl,r:,,rr ( 'r ' iru ()rganizafi. Furau incaltaminte, cdciuli

r, I r '1 r | | f l r. i r,,r 1 roi Ic vi trdeau in oraq prin soldagii din garda.l 'n;r,rrlr, l;rr nu irv('au cui s5 se plAnga, caci soldali i dingrrr , l r l r . r , r r r r r r lcgAtura gi cu plutonier i i .

217

3, ZIUA JUDECATIICAt timp am stat,,in privinla" , adicdin arest preven-

tiv, eram plin de speranfe. Multi dintre de{inufi maasigurau cd voi fi eliberat. Al$i imi spuneau ci voi primio pedeapsa minim6, cel mult cinci ani. Inclinam sA credca aga va fi, intrucAt nu eram incadrat cu sectarii si, inplus, eram teolog gi frate de mAndstire. in sinea meacredeam ci voi scdpa necondamnat. Cd doar dreptateaera de partea mea!

in sfArgit, a sosit ziua judeca!li, ziua de 15 noiembrie1943.In mijlocul cur(ii au fostscoqi vreo zece inqi. Prinkeei eram gi eu. Un sergent ne-a fixat catuqe la mAini. Citeo cdtugi la doi inqi, prinqi de cAte o mAnd. Astfel, doi cAtedoi am pornit spre Curtea Marfiala. Treceam prin locuriqi str5zi cunoscute. Mi-aduceam aminte cum, pe cAnderam elev, mA uitam pe fereastrd la de[inu(ii care, tot cucdtuge la mAini, erau condugi de niqte oameni inarmafiprin mijlocul strdzii, aqa cum eram dus eu acum Iajudecata. Atunci mA treceau fiorii privindu-i, iar acumma podideau lacrimile, cAnd mi gAndeam cd pentrupicatele mele a ingaduit Domnul lisus sA fiu incatugatgi dus sub baionete, ca un rdufAcitor.

in sala Cur{ii Marfiale m-am intAlnit cu un prietencare acum era avocat. Nu m-a cunoscut ori poate s-afAcut cd nu md cunoagte.

DupA vreo ord de agteptare, am fost chemat la jude-cata. La inchisoare prietenii imi spuneau ca delinu(iisunt interogali aparte gi chiar ei, cAnd au fost judecafi,s-au aparat qi au rhspuns ia toate intrebarile, vorbindcAte un sfert de o16 sau o jumatate de ori, dupA cum eracazul. Drept aceea, eu md pregdteam pentru cel pulin ojumatate de o16 de apdrare. Imi verificasem toate actele:Certificatul de studii de la Facultatea de Teologie, or-

278

,lrrrrrl cle serviciu de la Misiunea Ortodoxa dir-r Odcssa,lrrh,ttrl de voie de la mdndstirea Frdsinei... Am destulcrrrl lrrrncnte ca sh ies pAna la urmh achitat. CAnd pro-lnlrrtrl neamt mi-a spus ca i i voi pune in grea incurcA-Iurit pc cei de la Curtea Marliala, s-a gAndit, desigur, carrrr pot sA fiu condamnat ca sectanli i.

La un moment dat uQa s-a deschis qi aprodul m-ar' lrt 'mat in sala de judecata. Sala era mare, dar goala. Inl,rla stitea pregedintele, colonelul Tagcdu, in dreaptarnr'a grefierul, iar in stAnga procurorul. Dintre nu-rrrt'rclasele scaune din sala goala numai unul singur eratx'upat de un ofiger: era aphrarea din oficiu, chci eu nurlV('ilrn aparator.

Colonelul Taqcau, care era spaima delinu(ilor, stateaincruntat. I i condamna fara nici o mila mai ales perrrmuniqti. CAnd Tagcau pleca la Bucuregti qi i l inlocuia,rlt colonel, delinugii rdsuflau ugurali. Ii fericeau pe cei('c crau judecali de celalalt colonel.

Stand in fala colonelului Tagchu, in picioare, jude-t'iltorul militar salta nervos capul gi-mi adreseazd primairrtrebare:

- DacI ai refuzat serviciul militar, de ce mai porlihirina militard?

- Am fost imbracat for(at, dar eu am refuzat-o dincapul locului.

- Bine, o sa te refuzdm gi noi, hotari pregedinteletrmenin{dtor, facindu-i semn grefierului.

Acesta se ridicA in picioare, citi declarafia mea, apoizise cd sunt un

-pretins" funclionar de la Misiunea

OrtodoxA din Odessa. Am vrut sA scot din buzunarordinul de serviciu ca sA-i dovedesc pe loc cd intr-adevdram funclionat la Misiunea OrtodoxA, dar colonelul num-a ldsat. S-a intors spre apdrarea din oficiu, Pe care oreprezenta un cdpitan necunoscut. Acesta s-a ridicat qi

279

a sp_us un cuvant de umpluturd, numai ca sd se afle intreabd:

- Preofii sunt scutiti d-e armatd... incepuse capitanul.

"--;_?l-1.", asta-i popa? i-a retezat-o scurt coionelul,

lt'l torca ndu-se_ spre drea pta, cdtre procuror.- Intrucdt dumnealuifa." p.opigurdi, se ridica pro_

curorul cu o alta minciuna _ cer cea ir"i i""lt; t;;";;;.. Desigur, printre copiii din Transnistria n_am facut

nlcl o propaganda in sensul aratat de procuror. $i niciprintre cei mari n-am facut propagan.J'a. pe cAnd eramin Frdsinei, un frate imr spusese ci vrea sd refuze servi_ciul militar gi razboiul. ^Eu

insa l_am ini.eUat dacd econvins de ceea ce vorbegte. Fratele mi_a rdspuns ca nu.Atunci i-am zis hothrAt: .in acest caz e mai bine sa faciarmata, cdci daca nu lucrezi din convingere torni vinnouin burduf vechi qi pui petec nou la ha?na veche. Nuvezi? Cel ce nu vine dinconvingere la chlugarie qi dd ir.rfa[a lui Dumnezeu fagaduinta f8.irri"i,. i l l lr daca nu seannge de femel, face alte spurcaciuni, mai urAte, cici nuse poate abgine. Tot aga dicA refuzi armata gi razboiul,fara sa fii convins de ceea ce faci, ai si dezerte zi, ai sAevadezi, ai si faci vreo crimi sau ai sa te sinucizi, cacin-ai sd ai tiria lduntricA ca si supor(i toate consecinfele,, .

Dar cu toate acestea, fara sA fiu cercetat, fara sd mi sedea dreptul Ia cuvAnt gi la aphrare, "*

ir"t acuzat deprocuror cu de la sine putere, fard sa citeze macar unarticol de lege.

, Dupa ce s-a pronuntat procurorul, preEedintele mi s_aaclresat.dln nou, spunAndu_mi pe ton rastit gi nervos:- Iegi afarA!

.-_S,=119 ca cele petrecute n-au fost decdt informafiile

1-1",1:ii:l| dup,a care va urma procesul propriu-zis,

mt-am verrtrcat din nou actele g.i argumenteie in sala deaqteptare. ,,Orice borfag, imi ziceam are dreptul si se220

rr1|r,r '( 's nu poate fi condamnat decAtinbaza unui articol

, f ,, 1,,gr.1; c imposibil sa nu-mi dea voie 9i mie sA m d apdt" 'I'ristc pulin timp am fost chemat din nou, impreund

r t t , r l ( i c lo i del inul i .I ' t ocurorul s-a ridicat gi a cit it ceva in graba. Eu tl-am

Irr l r . l t 's r ; i l -am intrebat pe vecin '('c? N-ai inleles? zbierd procurorul. Eqti condamnat

l'r rrloilrtc cu confiscarea averii' Dumueata egti intelec-

Irr,rl; i tcum aruncii-te intr-un crater de vulcan ca japo-

rr t ,zr i !I 'r,rrtru prima oard in viala mea am rimas trasnit '

Arn itvttt un qoc atAt de puternic incAt mi se Parea ca

lrrtr adcvar mla lovit un trdsltet. Cum am ieqit din sala

r[, qcdinfe, cum am trecut prin coridor, nu-mi aduc

+unintc. Mi-am revenit mai tArziu, in fata uuei mese,

rrrrt lt, ut't funclionar polit icos gi rabdator md intreba

lr,nirul a nu gtiu cAta oarA de undc sunt' Pana atunci

i,r rviscm pierdut, undeva iu gol, pe fereastra afara' Apoi

,urr inccput sh raspund, lasAndu-mi incet privirea in jos

9l r r i tAndu-ma l i funcl ionarul care, probabi l , mai

A v r rscse cazuri asemanatoare.I )ar cxact in aceastd camerd, unde stdteam surd qi mut

Itt litla unui slujbaq care qtia ce se petrece in sufletul unui

rtl l( iamnat la moarte, cu cAfiva ani in urmi s-a mai

lx,trecut o intAmplare ce merith sa fie istorisitA'

l 'c cind eta* stud"t t, pe scena teatrului din Chiqinau

r,r. jrtca o piesa straina in care se luau in derAdere toate

l,oirt ir i le nobile gi sfinte ale sufletului omenesc' Idealigti

r lr cntuziasma!i, studen{ii teologi 9i agronomi au ocupat

irr rtrod intenlionat tot balconul ca sa zadArniceasca Plesain ('nrc se ridiculizau sentimentele sacre ale popoarelor'

l)cci, indata ce actorii gi-au inceput rolurile zeflemi-

loirrc, studen{ii au pornit cu huiduielile qi vociferdrile'

l\r l i l ia s-a qi urcat in balcon sa-i potoleascA' Dar cdnd

227

cortina s-a ridicat din nou, studenfii au continuat sd-ihuiduiasca. Actor i i insi , bazAndu-se pe spr i j inulpoligiei, iqi vedeau de rolurile lor. Atunci unul din cblegia aruncat un ou care a cazut in mi.ilocul scenei. Actoriis-au speriat gi au fugit. Poli{ia promisese cd ii va potoli,iar piesa va continua. Atunci eu am aruncat al doilea oucare a cdzut in mijlocul sdlii, descriind o kaiectorie degrenada. De data aceasta publicul s-a spaimAntat de_abinelea. Femei gi barbafi au uavalit buluc spre uga,golind complet sala.

Comandantul poligiei ne-a somat de trei ori ca sa nep_r9dim, iar studen(ii de trei ori au rdspuns printr-un:,1N!!" prelung gi hot5rat. Atunci polifia i ,".ris la forla.A.inceput busculada gi presiunea din partea jandir-milor. Scaunele trosneauli se rupeau cf begele de chi_br i tur i . CAl iva dintre studenl i au leginat. CAndcomandantul qi-a dat seama incotro merg lucrurile a datun ordin de incetare a presiunii. Apoi, d-Andu-gi cuvAn_tul de onoare, le-a promis studengilor ci nu vor fipedepsi(i cu condigia sa indeplineascd o formalitate. $ianume: si se prezinte, cAte unul, la Consiliul de rdzboi(mai tArziu: Curtea Mar{iala) qi la toate intreb5rile saraspund5: ,,nu gtiu" . $i in felul acesta, bAie$i au plecatliberi la cdmin.

A doua zi, studen(ii agrouomi gi teologi (pe atunciChiginiul avea numai doua facultati) au ficut asa cumau fost instruifi. La toate intrebarile raspundeal: ,,nugtiul nu gtiul nu qtiu!" Dar eu, care din copilarie nuputeam sd mint, mi tot gAndeam ce sd fac. Nu numaipilda MAntuitorului, dar gi exemplul lui Socrate mdopreau de la minciun.l. ,,Daci un pagan, md gAndeamin sinea mea, a preferat sa moara decat sa minla, atuncice scuze voi avea eu care sunt creqtin, teolog gi viitorpreot?"

222

,,7.is Ei fdcut, nu voi min[i! - am hotarAt in sinea mea.Vul spune adevhrul orice s-ar intAmpla" .

$tii cine a fost ini[iatorui gi conducAtorul rebeliuniirle ll tcatru? mi s-a pus prima intrebare.

$tiu.( l ine?

Nu spun.l)c ce?l)cntru cd eu sunt inculpat, nu sunt martor. Si

ql lu l la cci ce sul l t in cauzi t .l)rrpd ce mi-au mai pus o serie de intrebari de acest

fr,l, nnchetatorii au incheiat astfel:Mai ai ceva de adaugat?Da.Ce anume?Eu sunt acela care a aruncat al doilea ou.

l,a aceste cuvinte, comandantul care deja era sttpArat,r"n umplut de mAnie qi a ordonat soldatului care statealArrg,a uqa cu baioneta infipta in pugca:

AresteazS-l!l iram cu servieta in mdnh. in mintea mea ma qi ve-

rlenm in inchisoare. Ma gAndeam ci voi mAnca, dupdr'um auzeam, dintr-un troc comun. Dar, in primul rAnd,

nvonm nevoie de rufe.. Domnule comandant, mA adresai gefului - dali-mi

voic sil merg pAna la internat ca sd-mi iau schimburile

4l npoi ma arestali.ln acest moment, comandantul s-a intors zAmbind

rprc mine gi, cu mAna intinsd, mi-a zis:

Te felicit, domnule student, pentru sinceritatea 9inlxrntaneitatea dumitale! Nu te arestez, dar sh gti i ca invi,rftt vei avea de suferit.

Mi-a strAns mAna qi m-a eliberat'

223

Prorocia comandantului s-a implinit intocmai. Cacide data aceasta dupd vreo patru sau cinci ani de zile, amfost condamnat la moarte exact in aceeagi clddire, iarfunc(ionarul rabdator care ma interoga se aflA exact inaceeagi camerd in care mi interogase Comandantul po-ligiei atunci.

in curte, condamna{ii au fost din nou pringi in cdtugegi condugi la inchisoare.

4. LA FIERARIE!

CAnd am ajuns la poarta inchisorii, plutonierulGhiEescu a cerut de la'sergent biletele cu sentinfelc.Citind cuvintele: ,,condamnat la moarte", plutonierul aexclamat: ,,la fierf,riel" Urlna sa-mi puna 1anfuri la pi-cioare. Dar Ghifescu, fiind om bun la suflet, a venitpersonal la fierArie gi a ales lan[urile cele mai subliri qima1 usoare.

Fierarul, un definut voinic Ai mugchiulos, mi-a ordo-nat sa ma cuic pe pamint qi sa ridic un picior pe nicovala.Odata piciorul ridicat, fierarul mi l-a introdus in catugalanfului, a luat un nit gros qi, dupa ce l-a petrecut princele doud gAuri, l-a turtit cu cAteva lovituri de baros.

La fel a procedat qi cu celalalt picior. CAnd am iegitdin fierdrie, abia izbuteam sA pagesc. Chtugele md rd-neau la picioare, iar lan{ul, care atArna intre ele, m6impiedica la mers. De{inu{ii mai milogi m-au invilatcum sA-age| cu niqte sfori, cele dou5 cdtuge sub pulpapiciorului, aga incAt piciorul sa se migte liber. Iar ca sapot umbla prin curte am ag6[at, cu o altd sfoarh, lan[ulcare atArna intre cAtuge. Tot de[inufii m-au invafat cumsa-mi scot pantaionii prin interiorul cAtuqelor cAndurma sd fac baie.

| ,rr iut.cput, zgomotul sinistru al lanlurilor - mai alcs

rrrn|lr. i1, i ind delinu(ii se miqcau Prin somn - ma iu-

f ! rr,i, rlar mai tArziu m-am obiEnuit, aga cum incepeam

rR rrr,t obiquuiesc qi cu gAndul morfi i.

I trrPit condamnare n-am mai ramas in aceeaqi celuiartrr, l, ' irrposesc de obicei noii venil i, inainte de judecata.

lrr n, rtaii zi am fost mutat intr-o baracA, unde am fost

rl l lr i l( ' i l t ca intr-ut1 purgatoriu plin de chinuri trupeqti Eiat t l l r ' lcqt i .

Aici nu aveam nici micar paturile comune din celulA'

| )olrncarn direct pe duqumeaua subEire de brad- Printre

r't i lr l l t111i se vedea zapada ce viscolea pe dedesubt. Fa-

r r.,riu baie in fiecare sAptirmAna, dadeam hainele la etuvh

91, totugi, paduchii nu se mai terminau. Era destul ca un

elrrgrrr delinut si nu-gi dea cdmaqa la etuva ca pAduchiiah l lcacl la vecini qi sa seinmulleascii in mod fulgerator'

I tt spccial mie imi Provocau o mancarime atAt de teribila

trrcit, ir itAndu-milse pielea, credeam ci am rAie' I-amayrrs fclcerultt i care eia tot dintre de[inu!i. Acesta, cAnd

n nllat ca am rAie, s-a miniat foc ai a inceput sa md injure

lrr.rrtru ca nu i-am spus din timP'

I 'r ' loc a inceput tratamentul' Felcerul nra scotea in

lh,cnrc zi in mijiocul cur[ii, md dezbraca in pielea goalagi trrrna peste mine solu{ia Vleminschi - pucioasd ames-

ir,t'lta cu apa de var. AvAnd zgArAieturi P! lot trupul,

solu[ia imi provoca dureri Ei usturimi destul de mari ' ln

rrlrrs cra uti ft ig carc, pe la sfArqitul lui noicmbric, imi

irl icinuia un trc"mur de cAinc degerat' PAna [a urma insa

r'l dovedit cA nu era rAie, ci o mAncirime provocata de

in[cpaturile paduchilor. Tot atAt de grozav mh necajeau

1' l i rgnigclc. Avind o piele,atAt dc sensibi la, p ioqni fe lc

i , tg"nu singelc din t iupul mcu ca vampir i i ' Dc nrul te

,,ri ' ,ru

dormeam toata noaptea' $edeam ghemuit in

vrcun coll gi agipeam de abia spre dimineala. Erau atAt

225114

de multe plogni{e incAt alergau pe scAndurile de bradaga cllm alearga furnicile pe copac.

Toate acestea erau inca suportabiie daca ne-ar fi lasatin baraci. Dar directorul irichisorii, un capitan de orautate rar intAlnitA, ne scotea afarA qi, cAt era ziua dcmare, tremuram prlr qi simplu inghefa(i ca nigte ciini ainimdnui. Aq fi vrut si muncesc ceva, sa tai nigte lemnc,ca sa ma incalzesc, dar nimeni nu-mi dadea de lucru. Decele mai muite ori, dc[inugii se adurrau gramacla substreaqina baracii unde, ghemui!i gi vine!i ae frig, [opAiaucAnd intr-un picior, cAnd in altul. Voind sa mh rogneincetat,

9r t]u pierdeam ocazia sA mir rog gi afaralAstfel, cAnd ridicam un picior, ziceam:,,Doam-ne,, , cindridicam celalalt picior, ziceam: ,, l isr-rse,,, repetAnd infelul acesta la nesfArgit rugiciunea lui I isus.

Seara, capitanul Mazilu, directorul incl-risorii, ne adu-na pe tofi in frout ca si zbiere la noi, linAndu-ne in gerceasuri intregi. Printre de[inufi erau unii care l1u aveaurrici un fel de irrcal{aminte in picioare. Stateau literal-rnente cu.picioarele goale in zapadh, cu cama$a rupta gicu pantalorri i desfundafi incAt Ii sc vedca trupui gol.Acegti nenorocifi iEi luau capela din cap gi o aqezau Irrbpicioare ca sh nu stea.cu talpile goale direct pe zapadA.Unul

_din ei, zgribulit gi ingheqat bocna,

^incepu sa

planga.- Ce-[i foloseqte daca plAngi?- Parcd mai mEi uqurez pu[in, raspundea nefericitul.$i capitanul Mazilu, in loc sa se induioqeze de sufe-

rin(a de{inufi lor, chema cAte unul din ei, in special pecei banuifi de comutrism gi incepea sa-i bata in vAzultuturor. Calaul in uniforma dc capitan, f i ind voinic, dincA[iva pumni il dobora pe nenoroCit la pamant. $i fiindcafuria lui de fiara turbatA creqtea pe mistrrii ie lovea,incepea sa dea cu cizmele in cap, in ioaste, in burta, uncle

226

nun('rca. Plin de sAnge, zdrobit Ei abia strf l inci, ncilr()r()-t r l r r l cra dus pe brafc la carcer i , unde murca in chirr t r r i

1',r 'oirznice. Iar cind i se raporta capitanului ca de[ir,utrrIlr, l l trt a murit in carcera, Mazilu i i injura pentru ult imar),l lA satisficut ca a scapat de el. Aceasta bcstie crr cl 'r ipr lr, orn se aprindea dc mAnie cAncl vedca vreun dcfinutvcscl la fa[a. I i pArea rau gi injura cuprins de ura cincJvr.tica ca defirrufi i iegeau din iama, fara sa moara Llcntizcrie qi de ger.

I)ar necazurile se [ineau lan{, amhrindu-ma pAnii inrrl r i l fundul sufletului.

I)cntru a-gi primi polonicul de ciorba, f iccare de(inutr;i avea gamela sau castronaEul sAu pe^care, in timpulrrop{ii, le agezau intr-un colg al baracii. lntr-o zi, mi-anrIrrat cana gi nr-am a$ezat Ia rAnd ca si-mi primcsc porfia,lc ciorba. Dar dupa cc am gustat prima lingura mi s-al.tcut greata, imi venea sa vomit. Toata ciclrba avea ul1putcrnic miros de urinir. Cineva dintre de{inu[i, ca sa nurnai iasA noaptea ia hirdau, se Llri l lasc in cana mca,vilrsind apoi con{irrutul pe fereastri afara.

In alta zi, cind de[inufi i farceau baie, e.ram racit gistatcam la ir-rdoiala: sA fac sau sii rru fac baie,

- E binc sa faci baic, pArinte, insistau de(inufi i.I-am ascultat, dar cAnd m-am irrtors n-am mai girsit

ltrfcle pe care le incuiasem irr valiza.N-am zis nimdnui nimic. N-aveam cui sa mA piAng.

l)ar a doua zi s-a prezentat bulibaga hofi lor cu rufele lasub[ioara.

- Te vAd, taica parinte, ca ceteqti pa carte gi mi-a fosifrica sa nu ma blestemi. Uite, poftim rufcle dumitalc.

,,Cartea" era Biblia, pe care plutonieri i uneori o c()l l-f iscau gi o aruncau in soba, dar - dupA ce plcca plu-krnierul de scrviciu - solciaqii o scoteall ci in soba gi, asapirjolita cum cra, ne-o vindcau din nou.

227

Eu citeam, intr-adevdr, pe carte, dar nu m-am gAnclitniciodati sa-i blestem pe cbi ce md furau.

Cartea era, mai intAi, Noul Testament, o edilie bri_tlnlcA,.pe.care o. imprumutasem de la un sectar-rt, apoiphrin[ii mi-au adus de acasa Biblia edigia lui Gala Galic_tion pe care o puteam citi liber. Era singura mea mAn_gAiere, mai ales in durerile sufleteqti caie de multe orimi se pireau mai sfAgietoare decAt cele trupegti. Cunos_cusem aceste dureri in primele luni la Frisinei. Acumimi veniserd din nou, dAr, ce e drept, intr-o formA maiuSoara.

in fiecare seara, pe cAnd incd tremuram de frig afara,vedeam din curtea inchi-qorii cum trece, frumojgi plinde lumina, un tren accelerat, care alerga spre peril,ral,spre casi, spre parinfii mei indureragi gidisirugi.

_ - O tristete nesfArqita pullea stapAnire pe sufletul meu.

Ma gAndeam in sinei mea, ,,Oamenii din tren erauliberi, se aflau la c6ldurd, erau veseli, sdtui, pe cdtdvreme eu..."

* Apgi imi veneau imagiuile din casa pdrinteasca.Parcd imi venea sd zbor la mama acasa. ,,Cum de n_ampreluit eu, imi ziceam, dragostea qi bunaiatea mameicarg,11r ingrijea cum numai o mamh igi poate ingrij icopilul?"

5. MAMA, DULCE MAMA

9dol1l intr-o dupa-amiazA, imi tAram lanfurile prin

curte alaturi de prietenul meu teterist. Acesta era unbaiat bun qi sensibil care - ca Ei mine - mereu iqi aduceaaminte de mama lui.

- Parinte, istorisea el cu lacrimi in ochi _ n-am sa uitniciodati cum, pe cAnd eram copil, cizusem bolnav Ia

228

1rnt. Noaptea tdrziu,m-am trezit din somn. $i cc.crczi cinm vFrzut cu ochii mei? Candela era aprinsa la icoana,inr mdmica se ruga qi plAngea in genur-rchi in fata Maiciil)omnului.

La rAndul meu, tot plAngAnd, i-am povestit cum, fiindgrav bolnav in copi lar ie, dupa ce-mi pierdusemr'unogtinqa, m-am trezit in miez de noapte. Am deschisIncct ochii. in iurul meu era tacere mormantala, iar lAngirr'0patAi veghea mama cu lumAnarca aprinsd in mAni-('rcdea ca baie[agul ei igi da sufletul.

Nici eu, nici prietenul meu nu puteam uita dragostearlc mami care nu te Paraseqte nici atunci chnd togi te

Pfirasesc.- ,,Care dintre aceqti trei, intreaba MAntuitorul - !i se

pnrc cd a fost aproapele celui ce a cizut intre tAlhari?

lnvalatorul legii, care il ispitise, ii rhspunde:

- ,,Cel ce a avut mila de el". Acest dumnezeiescndcvdr nu-l simfi in toat6 puterea lui decAt atunci cAndcnzi intre tAlhari. Cei care au avut gi au mila de tine aparcn stcaua polara gi ca luna intre stele. Lasd in umbra petoli ceilalii prieteni, frali, cunoscufi, care trec pe-ald-turea. Numai aga se explica iubirea gi recunogtinfa sfin-

l ikrr fa!a de Domnul I isus gi de Maica Domnului. Numait'cl ce qi-a dat seama cd zace zdrobit in fundul prapastiei,numai cel ce a fost mugcat gi incoltit de gerpii nevizuli,numai cel asfixiat de miasmele phcatelor, va iubi in veciivccilor qi va plAnge mereu cu lacrimi de recunogtinli oridc cdte ori igi va aduce aminte cd MAntuitorul l-a salvatcu pre{ul propriei Sale viefi, iar Maica Domnului l-aiubit, a plAirs qi s-a rugat pentru el cu mai mult6 dragostedecit toate mamele adunate la un loc.

Mereu intre tAlhari, imi aduceam aminte de alta inima('ilrc m-a iubit gi a avut mila de mine. Aceasta era inimaItri Vladimir, fratele meu mai mic. Dorul de mama mea

229

qi de fratele meu l-am simtit qi la Frdsinei, gi in Transnis_tria, gi in inchisoare.Indurerat, mi-am adus aminte ci intr_o primdvard

eram bolnav de friguri. Afard era cald, iar eu tremuramoerng acoperrt cu cojoace qi cu pdturi. Cu plapuma trasipeste c.apa-am auzit cum uga a scArlAit iniet Ei cineva aintrat tiptil sd-l vadi pe bolnav. Dar ;an;;i; pi".;;; ;;;a-scArfAit din nou, am scos capul gi u.., ,nizrt spatele luiVladimir. Altcineva nu m-a vizitit atunci.

AItd datA - tot elevi eram _ veneam amAndoi de Iaglta pg jos. Pe atunci eu eram mai slab decAt Vladimir.Nu mai aveam putere sd-mi ducgeamantanut. Din mildfald de mine, Viadimir, pe.lAngets;;;j;i;;", mi r_a luatgi pe al meu, gi astfel am a;uns acasd._..D.1. atAt-dragostea mamei c6t gi dragostea luiVladimir cideauicumca niqte cdrbunl uf.i.[i p"."puimeu. Aveam remuqcdri cd n_am fost la irialfrirei iuUiriiror. Kecunoqteam ca sunt mai riu gi mai egoist.

Toate acestea imi aprindeau dorul dupX fratele meu:lr :are

me infelegeam aga de bine incdt si mirau togi ceice ne cunosteau. Noi nu ziceam ci suntem f.agi, ciprieteni. Adicd mai mult decAt fragi.

-aa

ir.paa""*impreuni nu numai necazurile, ci oi'fucu.iite., Cdnd eram copii, treceam o dati printr_un loc mocir_los Ei, cAnd ne afundam, ne incuriyam

"""f p"

"itui,spundndu-ne: ,,Fluctuat, nec mergifuf tot astiel, canjam crescut mai mari treceam amdndoi prin necazurileviefii care, degi ne clafinau, totugi nu.,"^ir,*"rr.In necazurile din Transnistria simfeam o mare nevoiede intirirea lui Vlad.

h Io:ipo"-.a,-in camera mea de la etaj, cAnd m_au gisitcopiii plAngdnd, unul din ei m_a inh;6J '-

- Batiuqca, de ce plAngi?Altul s-a apropiaf maiduios:

230

(lui i i scri i? l i scri i namei?

Nrr.l)nr cui i i scri i? insistau micttl i i '

I Intri prieten - qi acest prieten cra Viad'

' l 'ot lui Vladimir i-am scris despre hieuele care cLl-

ItFh'ra Transnistria, adulmecAnd cadavrelc intcrcselor

trcnonale. Dar accasta scrisoare a fost intcrccptata 9i

! r1 ' r 'd iata la Misiunca Ortodoxa'

..1)c buna seama, toate vor trece, qi nadejdea va trece'

gl rtcdin{a va trece, dar dragostea in veci va rimAne"'

6. PSALMII LUI DAVID

ln clipcle de durcrc, imi gascarn urrica intarire 9i

trt l^Bii l l t in rugacittrrc. Ca !i irr primcle luni dc la

ii;;f i i ;t iq f i fosipierdut daca nu m-aq fi rugat' Acolo

6vc(lm stu i 'Uelc, Sfd nta Liturghie, Aca tistu l, Pa raclisul " '

, int i i . i ,,, i o.r"otl dccit PsaJmii lui David' Ma aEezam

lrin, pc podcle, iutr-un colf de barach qi incepeam sa mi

iriu.bo^t rugaciuuea mea lr.t era o rugaciune obiqnuitd'

iitiga.i,rt',"o"mea lAqnea din sufletul meu, aQa cum {Aq-ii ' fgh"it".ul dininima p?.mAntului, minat de urr foc qi

rlc o"presiunc grozavA.'Numai in prin'rcle luni dc la

lrrasiriei ma mairugascm cu atAta putere'

" Tu vei scoate din lal picioarele mele" "'" Doamne, cum sporesc vraimagii mei" "

" Mulli sunt cei ce se rAscoalir impotriva mea" "'

Toate aceste stihuri parca erau rupte din sufletul meu'

parci le-ag fi scris eu.

" Eu un vierme sunt Ei llu un om" "'" Tauri mulqi ma inconjoara" ...

" CAinii ma cuprind la miiloc, ceata nemernicilor imi

cla tircol" ...

231

._, -1,=I*pgatjlra mea ei casch gura lor, ca un leu care sfAgiegr rdcneqte', ...

$i totuqi cineva imi inspira o nadejde de granit:

";;l,l..rl,i,yti

muri, ci voi trai, .u ri po.,"riesc fapteleZih-ric imi suna in urechi acest verset.

, Uneori,.c6nd gedeam in colgul meu giplingeam citin_du-mi psalmii, cAte un pugcariag in.".Ji.ra_9i bata joc demine, dar indata un altul il opr;;; --'-" ""'

- Las6-1, mA, nu vezi ch "

i-arat?lPentru ei, eu eram pur qi simplu un amdrAt. Ei insanu gtiau cl lna rog, peritru ia .,., ila.r"Jeau facAndu_micruce, inchinindi-ma sau ingenunciri;j:"

"- S1i9::u"a.m dimineaga iniurte, il;;;"o* sa rostescrn srnea mea toate rugaciunile pecare td gtr"*pu Ji""_l1::;.,lf: i:

pl i mba nd^i-ma . ince't s i ;i;;;.',', "cepea

m sacanU lntonam toate cAntarile liturgice p"e;il l" fiam;;C6rd eram la Odessa, frecventam de obicei bisericacu etai, care avea sase a.ltare. D""rir.i";;;rficiau acolodoua Liturshii: prima ae rao aimi;;;;;;;.. ta e, iar ado'ra de l ito p^ana nra. vu""";i iJr"6 alt cor. atricred incioqi, iar'eu rama n"nrn

-ii'oil; d;;; iiil;i..iti!nemigcat, parc-a$ fi fost rapit i" uii."if"u"i..

In plimbdrile mele prin c-urtea inchisorii imi imagi_nam cd mi aflu in aceastd biserica gl "a"iu*

rdspun_surile pe care le dadea acolo un .o, i,igu;;r; J; ;ilil;;dirijat-de o fostir maica. S."^ Irii, U;.?..?^a am visatcA am fost hirotonit preot. Se fa.;; a;; cu cadelnigain m6na, dar si cu ta'rrgurile I. pi;i;;;".:.""' 'CAnd venisem pentru intiia oara la losipovca, sta_reful A.T. - sosind'intamplatoriiVlfu*^ Ortodoxd _i-a spus Parintelui Vicar A.N.:- Ne-a venit un frate nou, un teolog la ministireanoastri...

- Cum il cheama? il intreba curios Vicarul.

- Victor Moldovanu.- Sa-i spui si vini imediat la Misiunea Ortodoxd.Dar starelul nu mi-a spus.Aiunci m-am Pomenit cu o telegramir prin care eram

chemat ca si fiu-hirotonit preot. Am ascultat de Dum-rrczeu gi de duhovnicul meu 9i n-am acceptat hirotonia.

Crezdnd cd n-am primit hirotonia, pirintele Vicarmi-a trimis un comunicat telefonic, adus printr-un cu-ricr special. Dar si comunicatul a aiuns in sob6. La urmddc tof am primit o scrisoare in care parintele Vicar scriaci, daca nu vreau sd primesc preolia, sd vin totuqi laMisiune ca si-mi dea 6 intrebuingare mai potrivitS. Dedata aceasta am luat desagii gi am plecat pe jos, dar -pArintele Vicar fiind plecat la Bucureqti - m-am intorsdin nou Ia Iosipovca.

Acuma, deqi nu eram preot, faceam toati rAnduialal,iturghiei, plimbAndu-mi prin curte. Nimeni nu gtia cefac. Apoi iantam tot ce mi-aminteam din cAntarileOasteiDomnului, c6nt6ri care imi aduceau o mare mAn-gfliere.

Fie citind Psalmii lui David, fie cAntdnd SfAnta Litur-

f,hie sau cAntdrile Oastei Domnului, il chemam diniidtncuri in ajutor pe Domnul.

7. SANGELE VA PROPOVADUI...

PlimbAndu-md prin curte, md gdndeam cA cei ce au

credin!6 scapd de orice primejdie. Chiar in zilele noastrel)umnezeu face minuni. Mi-am adus aminte, cu acestprilej, de un caz din Odessa.

lntr-o zi de dimineali, inainte de a se incepe SfAntat,iturghie, st6team in colgul meu din dreapta naosului qirni uitam cum o fetilA de noui ani se ruga la icoana

ZJJ232

Maicii Domnului care se afla in fa[a. Dar rug;iciuneafetifei se deoscbea de rugaciunile copii lor de iArsta ei.Biata copila cAdea in geriunchi, ridiia mAnufele in susca preotul la invocarea Duhului SfAnt, gi plAngea.

Dupa.ce.gi-a terminat rugaciunea - vjzanj ca fetifase apropie de mitle ca sa-mi sarute mina _ arn intrebat_crde ce s-a rugat gi a plAr-rs.

- M-am rugat Maicii Domnului ca sa miJ aduca acasape tAticu.

- Dar unde e tAticu? am intrebat-o eu.- La rdzboi, pe front, rhspunse fetifa cu durere.M-am uitat cu mild la acest copil naiv, zicAnd in sir-rea

1ea: .C^r1.1poate Maica Domnului si-l aclucd pe taticulei acasi?" M-am indoit ca Moise in pustie.

Dar n-au trecut multe zile cAnd invalatoarea ei, carefrecventa aceeaqi biserici, imi spuse ca iaticul fctifei s_aintors irrtr-adevAr acasA.

- Dar cunr s-a intAmplat minunea? am intrebat_o peinvatatoare.

- - Fefifa qi cu mamica ei, imi povesti invAfhtoarea _

dormeau lirrigtite acasA. pe la mjezul nopfii se aude obataic in uga. Mama sare diu pat gi intreabi t ine-i. Voceade-afara era cur-toscllta, era titicul fetitei.

^ CAnd !a deschis uga, t it icul a lasat-o pe solia lui Ei s-a

indreptat spre fetifa. A imbrafiqat-o plirlgAndgi i-a spus:- ,,Tu m-ai salvat!"- De ce zici aqa? il intreba solia.- Iata de ce. Eram pe front. Se intunecase, iar noi eram

tot in trangee, pentru cd gloanlele qi brandurile nu ince_tau sd treaca vAjAind qi guierAnd peste capetele noastre.

La un moment dat, stAnd cu clpul scos din trar.rqee,ca si vdd daca a ilrcetat focul, aud vocea fetilei melescumpe, care skiga alarmata:

-,,Taticule, tAticule, apleaca-te!,,

234

l;ara sa-mi dau seanta ci tu, clraga mca, erai la Oclcssa'

lar r,u pe frout, m-am aplecat in mcld automat' Dar cind

mi-am ascuns capul in tran$ee, cleasupra mea a vijAit <l

brtcnti de bran,f explodat ia o oarecare distan(a dc uoi'

l) i lcA nu-mi apiecam capul, mi-l reteza' Cind am vazut

flr ' t,astir minune, n-am mai stat locului ' Am pornit ctt

trndcjdea in DumnczeLl chiar in l ' l()aptca iu care am auzlt

V(rca. Am trecut peste cadavre, peste gardttrl cl l sarma

ghimpata, am trecut prin serte qi oraqe, dar nu m-a

iirtt"Uut nimeni de acte. $i acum ma bttcur ca vir viicl

t ir$toase qi-i muifumesc lui Dumnezeu cn m-a scapat

dc moarte.Gindindu-ma la condamnarea mea, mi aqtcptam sii

lncil Dumnezeu o minune cu mine, dar ma aqteptam qi

ri f iu impuqcat. imi ziceam ca tinerii din Babilon:

,,t)uternic esie Dumnezeu sd md scape din ghearele

morgii, iar de nu - prefer si mor eu decAt sa-i omor pc

frnqii mei in Hristos."CAnd meditam astfel, ma oPreQte prin curte Lln domn

nccunoscut care nu qtiu daca era delinut sau venit din

nfari. Mai tArziu, teteristul mi-a spus ch era cineva trimis

dc cdtre Procurorul Curlii Marliale'

- Pirinte, imi zice acest domn - de ce nu vrei sa dai

dcclaralie ca pui mAna pe armd? Caci daca vei da o

rrimpld declaragie.rei fi imediat eliberat 9i trlmis la qcoala

rtc ofileri. Pinir vei termina gcoala poate se va tcrmirra

pi rAzboiul, qi atunci, fiind misionar, vei Putea ProPova-iuipe Hristos pAnh la batrAnege. Dar daca rarnAi la idcilc

,lu.nitule vei fi impuqcat qi nimeni nu va auzi glasul

dumitale de misionar.- Dacd voi f i impuqcat, am rispuns gindiit lr - siu-

g,cle meu rra p.opo,radui mai puternic decit glasul mcu'"

NecunosCutul n-a mai insistat qi a plecat'

235

. Sosise iarna, iar eu o duceam greu cu imbrdcami'teagi cu incalgamintea. intr_un timp)mai ales cAnd paringiiinca nu aflasera unde sunt ." , i," i

""""rir nici o cama$agi - Doamnel- cAt e de greu sa n_ai camiga. Nici hainade soldat, nici manta-ua irilitara

"" *a ir,"afzeau, cAndimi Iipsea cdmaga. Ultima .a.noga i*iu.sese ir-, etuvd gialtd cama$A nu aveam. Atunci m_am ingeles cu ull ,,po_ciit", care avea aceeagi condamna." .i-gi mine, ca safacem un schimb in natura: eu sa_i dau pantofii, iar elsa-mi dea o perechede opinci cu obi"tei"iespective gi ocamagi. Mare mi-a fost bucuria cana am simgit camagiin spate. Eu mi incdlzisem dintr_o J"rJ. frf"i greu insa oduceam cu.i 'calfamintea. in .i"a"-.f i" i"ror de lana,

1i-.era l.ig ]" picioare, iar cdrrd calcam simgcam toatepietricelele in talpa mca.

.Disperat, am scris-acasA. Am cerut printre altele, sami se aducd imbrdcdminte gi i*afiariir,t". gi iata caintr-o joi ma striga un sotdat;^ ,t; i l i ;;;rbitor, adicila poarta. in ace-l moment ma aflam in dosul cladirii.Auzindu-mi numele,. incepui sA of".g-."-pogi marunfil^":l::,:^

ma impiedicau ianqurite. ol.la',rd om ayur,lla poarte, parin[ii nu mai erau acolo. plutonierul,vizAndca intArzii, le-a

^spus cd am fost tru"rpo.ioiiu Aiud. Tatagl mama s-au intors.acasd distruEij iar eu, tot atAt dedistrus, m-am intors Ia baraca.

Am scris din nou si am transmis scrisoarea printr_undefinut eliberat, ca.e'locuia iil;il;#ringttor. Biegiiparinf i au venit imediat cu- imbracamintea gi cuincalfamintea pe care le_o ."."r"*. forliotn *orr,a, "ar",aigi vazu feciorul in opinci gi ." f o"guiiiu pi.ioo.", trU,.r.r.,iin hohote de plAns.'rhng"u ;;id"t;;5iil i, pr^ng"u.,

ei definufii de mita "i.

N;;oi;;;;;;;i:Ma k,pto.usA dau declarafia care mt se cerea ca sa scap de pugcArie236

; l t l t.moarte. Nu mai gtiam ce sA fac, ca s-o potolesc pe

il ltna..- Mama, i-am spus in cele din urmd - nu vezi tu cAte

hecnzuri am eu aicl pe capul meu? Mai vii 9i tu acum cu

lat.rimile tale!

Atunci mama s-a l iniqtit.

l-am mullumit lui Dumnezeu pentru purtarea lui de

grlja. Acum aveam haine civile, palton, caciula Qi bo-

Inrici. Aveam Ei rufe de schimb'

l'cste pulin timp m-am imbolndvit' Un medic militar

l,n consultat, intr-o seara, pe toli definu{ii' M-a cunoscut

drrna ochi ca am temperatura ridicata' I-a ordonat ace-

Itrliqi felcer-definut, Care md tratase de ,,rAie" , ca sa ma

Itttc'ineze in infirmeria inchisorii. Ma bucurasem cd nu

voi mai fi scos afarh in frig 9i voi sta m6car cAteva zileln

lnfirmerie Ia caldura' Dar felcerul nici n-a vrut si se ulte

16 mine, iar ca urmare am zAcut in baracir tot timpul cAt

am fost bolnav.

ln aceeaqi baracA, lingd un perete, se aflau niqteicAu-

duri mai ridicate care serveau drept pat comun' l l l tr-o

n,,.ptu, neavAnd nici un loc pe duqumea qi fiind inca

holtiou, imi g?rsisem un mic lbcqor Pe-aceste scAnduri'

M-am intins"br..t.ot ca sa ma pot odihni macar pu{in'

Dar n-am reuqit sa adorm. Vecinul se trezise; m-a injurat

qi m-a alungat.

Stateam trist qi obosit lAnga un Perete' Feqtila fumega,

rlclinulii sforaiiu. Din cindln cAnd se auzea zdnganitul

f ug"U* al lanlurilor. $i deodata izbucni urr rhcnet sfi-

gictor gi plin de durere:

- Of, Doamne, Dooaamne, Doaaaamne!

S-au trezit gi puqcariaqii ' Toli gi-au intors capetelc in

direclia de unde s-a auzit rAcnetul disperat'

- Ce ai, moqule? Ce te doare? l-a intrebat un de(irrut"

LJ/

- -. Frafi lor, a raspuns sarmanul faran pl.lrrgind _ anravut multe nacazuva s ta d i. tA i. rr, - n,," j'.,'liT::t : iirli I T ##.il;ffi:

mari irr gospodarr'e, dar aqa d.rre.e ca acun"la n_am avutnic iodata.

-. Inimile impietrite ale pugcariaqilor se induioqaserA.atT"j:: i i .,." sa-i sprrna r-rn cuvdni de mingiicrc,.rr qorra zl, seara, ca de obicei, se facea numaratoarca

l:t::fy Un pluronicrstatea lu

"$;;iJ,,.,nrara pc toticcl ce tntrau in baraci. pc cciridor se intunecase dc-abinelea. La un moment dat, cineva imi smulge caciulaj:t;; lO nt o arLrnca deparre in urma. N_am rcuqit sa spun

* lvlai, frate...

.-Era dc prisos sa mai adaug ceva. N-aveam cur si mdplAng. Dar, tucru ciudar, f i"; p;,l;; i , i 'r i"" ciat seamaca aceastn cacruj;i e fr.rratA d" jn pXpn *.,carre", ri e ca au .,,t.";;l;l;.* ;, 5_il;l;;iilll,tl"!l

cum giseau la al{ii, fapt este ca peste .ir"r,n minutecaciuJa mi-a fost inapoiata.Dar in momcrrttri trecc.rii dit.r coriclor in camera cledormit, cineva m_a irnpins aqa de to." .i" ia spate inc.1t,ca sa nu cad, m_ant sprij init cu mina clreaptA cle pieptulunui defirrut carc. inirase inairrtea mea. Acc.st dcfinutinsd, crezAnd ca am vrut sd bag mAna in buzr_rnarui lui

:l:.]i. t:p_! m-a apucat putcmic de mana ei, inju_ra nd u-ma ntcrclr, rcpcta ameltinfa tor:

- Lasii ca-[i arirt er_r f ie... Mama ta... Numai sA seapr inda lumina.. .- Crede-ma, frate, ca m_a impins cineva dc la spate...cdutam sA-l conving.

238

* Ce? Mai vorbegti? ma injurn dirr nou clc(i lrtrttr l,

l inindu-ma shins de mAna ca sa nu ma scapc. Stai ca scnprinde acum lumina... Osa-!i aratett cum sebagi minaIrr buzunar. . .

Stateam ca un pui cic pasare irr mAua unui copil rar.r.( 'rcdeam ca o sa primesc cAteva palme zdravenc cit ' tdrr' va aprinde lumina. Dar cind, in sfirqit, lumina s-anprins Ei delinutul mi-a vAzut fata, f igura aspra Ei in-('rul ' l tatA, s-a topit intr-un zAmbet plin dc jcna:

- Iart. l-ma, parinte... Nu gtiam ca eEti dumneata... qinri-a clat clrumul dirr strinsoare.

Totin acest interval ele timp, parin{i i veniscra dirr nounil mi vadir. Auziscra ca la inchisoarea militara au maikrst impuqca{i cAtiva condamna{i Ia moarte qi au vcnit;n vada dacir f iul lor este in viafa. Mi-au adus posmagipi rufe. I-am dat teteristului posmagii in pistrare, dar

llr ictenul meu, in citcva zile, a cousttmat to[i posmagiihnpreuna cu algi delinu[i, iar rufele au fost furate de undclinut care se oferise sir le spele.

Fiindca posmagii se pastrau in baie, iar uqa sc in-ehidea de prietenii teteristului, venisem in ult ima di-miueata sa-mi iau porf ia. Dar cArrd eram cu tol i iInilurrtru, cineva ne anuntar cu groaza ca vine cirpitannlMazilu. Un cle[inut sc cA!Arh qi sari fcrcstruica dc slrs.(ir i lal l i insi, imprcuna cu miuc, anl ramas inaurrtru,trcizbutind sa fugim. Mazilu se napusii ca o fiara. LoveaIn dreapta gi in stinga, injurAnd furios. Dar cAnd s-aitrtors sprc mine, s-a oprit. S-a mulfumit nuntai clr oInjuratura, dAnd orclin sA ma bagc la carcc-ra, undc amntnt pAna scara. Pentru a doua oara am coltstatat cairrfaqigarea mea inspira mila. N4azilu nu gi-a pcrrnis sattt lt IoveascA, fie cir cram prea slab, f ic ca at,caur o fizio-rurrrtic de om ,,amArit" , cnm mi-a sprts cincva.

739

^ Odata, c6nd ma plimbam prin curte, o santinelA ma

ITgba ,cu compatimire: ,,Ce-ai mai ficut gi tu, maioalete, de-ar nrmerit aici? Fala ta imi spune ca eqti nevi_novat" ,

B. LA ,,SECRET-

Dupi Craciun a venit ur-r ordin ca cei gase ,,pocdill,, ,printre care mi numdram qi eu, sa fim muiagl li,secref, .To{i cei gase aveam aceeagi culpa gi aceeagi condamnare,iar,,secretul" era cea mai infricogatoare ielula din toatiinchisoarea. Delinufii din aceasta celula erau recrutatldlntre cei mai periculogi comuniqti, paraEutigti ruqi, spi_oni gi acum .pocaitii" care erau .orldu*noii ia moaitepentru crimd de insubordonare in timp de razboi. ln

fly-t :l-1" banuigi cd suntem ptatifi cL bani grei de

DolQevlcr - cum s-a exprimat procurorul _ pentru a_iinstiga. pe alEii ca sA nu lupte cbntra comuniqtiior. Niciunul din acegtia nu avea voie sd iasd in curte decdtnumai la masd, dar gi atunci strajuifi de baionete.

3yr:"9 despre toate acesrea, bie(ii ,,poclifl,, au pusmAnd de la mAnA, au scos banii pe iu." ii fineau cuiuqiin reverul

.paltonului sau in .r."L. colg de traistd, i_audat plutonierului cAteva sute de lei ca si_i lase in baracd.Plutonierul, intr-adevdr, ne-a mai lisat un timp. Darpeste cAteva zile au venit nigte inspectori de la turteaMargiala care, constatAnd ci ,,pociiEii,, incd n_au fostmutali Ia ,,secret", au ordonat dir-, ,.ro, ca si fim hrchiqiimediat in teribila celuli.

CAnd, in sfArqit, am fost mutat la ,,secret,, am consta_tat douA lucruri: mai intAi, cA in chiar lucrurile miruntenimic nu se face fara voia lui Dumnezeu gi al doilea ca,de cele mai multe ori, noi nu gtim .u ."r"^.

240

l)ovada? lat-o: celula cea mai infricogata s-a dovedit

, l; l i ;;;t;""a ."r"ra alt toate punctele de vedere' In

l;;,tt; i ' .a,.ta, ul. i au disparut paduchii 9r Plolnitelc' ca

ll ,,r ir ia- . Apor, u"' " 'u^i"

permanenla un aer cald qi o

lcrttlcratura Potnvlta' Un geam de sus -::i:i

ti noapte

lfilfi;;;;;.'ald''t'u animal"a' pe care o produceau cele

1r'rrtc 45 de trupun are delinu[il3i "d"-1*i:ttt"-o camera

ilentul de micd, ne "t'i"u'd"

ialdura sobei' in plus'.aici

er n mai multa liniste 9i putu' Citeam in r19ia^'9e t^i-11'^:

;i;*"; de vorbrcu ceiialli fra[i 'pocaifi".' Scdpasem qt

:i::'iil;fJ" oiuta- tntt-ud-evar ca omul nu qtie ce cere'

t'l&tiseram banl ca 'u

ta*a""* in paduchi' mizerie qi

i r:r sr Re a :"1 l:,.Tff::1T ji:"f,iil"il,iltrrli-ntll trteascA, tuglnd oe

rr l l<1.Condamna{ii la moarte se inmulleau mereu' Majort-

trt;;;;;-J;zLrtori' $i rimata inchisoarea nu mai avea

il ' ,F;i i;;"guri",t- 'o ait otdln ca sd fie lega(i cate doi

rrrndamnafr .r, utu'uii iunt' 'qttf"i' cu am.fbst legat de

uiciorul drept, iot aJpitiotul sting a fost legat fratele

tcodo., un ,pocait" l inigtit qi cumsecaoc'

Era un chin in plus' Noaptea nu-{i puteai intinde

rri."i.lrJf" j.rpu pi*, iar daca aveai nevoie sh te duci Ia

[il.i." "t"i

,i"ubit ,i-i t'"'"qti 9i pe tovaragul tau' im-

prcuna legat de tine

Odata, s-a petrecut in miilocul tttt!t-i,? tragi-comedie'

Un condam,,ut u'u"u neapirata nevoie sa-se duczr ia

;;;;;;.;lalalt nu voia'ii atunci' aqa cum erau legali'

s-au luat la bataie in vazul tuturor' CAnd insa' duph

bataie, ajungeau totusi Ia privata' unui din ei trebuia si

;i,.r";i.i;ttT intlns qi'sa Jqtepte pana cAnd iqi termina

tovarAqu I necesltatlle'Eu insA am fost oarecum favorizat' Fiind slab Ei avAnd

pi.;;;f;"t1ire, noapiea mi-l scoteam din cirtuqa lan-

247

i::$'1, i:lT:xT"t'H J: d im i ne a ra im i in tro d u cea m

.^ ffi ;?1.; ry.lg *:, f:: f i:ffit, esa ri d. if-"" #: ;:'1,{?.:1'.'ff nh *:::'*;il"h1: ;:;dr;.N_o-

vrut, am raspuns fAra sa stau mult pe g6n_

,d SlTfllira<apiranui ameninfator si cu ochii hol_

o";L"ltil,il;Hj:T mulpmigi cu pedeapsa ce ni s-a

a", Ort.a suntefi mulfumifi cu condam.area ja moar_

- ;?o,

o= raspuns cu rofi i._ l;nlc. Dafi declarali i scrise..6\m dat pe Ioc declaraliile cerute qi le_am iscAlit.- O sa vA blester

"'.fl? jil;1t i::,:'.y', 11Ll l,ilii:,:i:l u r p a m a' tu, u i

:E:*fu iti,U*iftrilTlff ::""'"'xXlli;;i"illlid;5:THi ,Yiiif -T? 1:yzase i. rara parinfiror,

i*:l it ii:r':lff #::.'i"$:t ;. :* ffi lrii:: *"1::1tl1i,'i:T l*h "'*'".lF+ :: :' ?. T # "' : i:l3 ::r.,:,, s ;E ;*F : Hi" :ti!",:,1 j:'#' ;'f,ffij?f r"d,'"',"i"':'f Xlff *::.;'Jr;l';:':Jl"",Curiea, ".;JT : :::;ifff : lil i' ffj:.:: Iql*il:1 i:lXn"l:

rlnnttrl sau si nu-i dea arma, sA nu fie obligat si omoarc'

ifur.r,,,Ju"t"l f i ind de acord, ,,pocaitul" , fratele Vasilc'

i ,rr, 'r, cu el pAna la cotul Donului' Dar cAnd s-a schinr-

lr,rt , ' ,,mandantul, a primit ordin sd ia arma qi sa traga'

niu,'. i fratele Vasile a refuzat qi a ajuns la ,,secret" cu

I to i ,( ' l ind s-au intors de la cancelarie, doi din , 'pocaiqf'

art cazut adAnc pe gAnduri ' Familia Ei instinctul de

lottscrvare Pusesera stApanire pe suflet-ele ior' iqi f ixau

1" i" i . "" ingol , ramAnand ast fe lspaimAnta! i 9 i p icrdut i '

l i , ' lr imbau fe!e, fe!e." Frate Victore, imi spuse intr-un tArziu Teodor -

onrc n-ar fi mai bine sa facem cerere ca sd ne schimbe

tx'rlcaPSa in ani?' - piate Teodore, i-am r' lspuns calm Ei hotarAt - eu

, r.'d cd, daca o sir facem cerere, facem de rAs mai intdi

l ivanehelia lui Hristos' Caci toli vor zice atunci ca "po-rni[ i i ; au fost viteji atAta timp cAt mai sperau sa scape

.'ii i'iu1a, dar cAnd au fost strAnqi cu uQa au cerut schim-

i*t"u'p"a"psei. $i atunci unde mai este sir"rceritatea

rttnstri qi hbtararea noastra de a mr-rri Pentru Hristos?

ii i. ia"i i"^ rAnd,lepadAndu-ne de Hrisfos, se va lephda

li it a" noi; ne va l isa pe mAinile oamenilor care' dupd

i'c-qi vor ride qi-qi vorbate joc de noi, ne vor impuqca'

l)ai daca lromia*att* pe pozilia noastra de la incepu-t

,l" uup.otta"i numele lui Dumnezeu qi, chiar de vom fi

inlp"i.u1i, vom muri ca mucenici pentru Domnui'

itr concluzie, am mai adAugat:

- Iertagi-mi mAndria, dar zic ai eu ca Petru: chiar daca

to[i vefi inainta cererile de recurs sau gra{iere' eu unui

rru voi semlla o asemellea peti(ie'

in felul acesta cei qase qi-au dat seama ca acesta cste

aclevarul, s-au intarit cu to{ii 9i au mers senlnl mal

t lcparte.

9. PE MARGINEA GROPIA doua zi o m,

nn:rxft :,:T:,'#qi'&::'l!:lf "JHT'..'i:::lJ: ?';;".Yil$;:fi : ::1"' :'1: : "'*1 ffi I u:;l: i *l

ChemAnclu_ne ipe fiecare ir-r port","

fafa porfii' procurorul ne-a i'trebat- Tu faci cerere de grafiere sau nu?- Nu.- Tu faci?- Nu._ Tu faci?- Nu.

.Cu o l inigte prevadresat tuturor:

.estitoare de furtuna, procurorul s_a

- Ce vrefi voi?Capitanul Mazij:

nostru: u s_a grabit sa rhspuncid in iocul

- Ei vor sa_i trimitem la Domnul..- La Domrru, u

.r.1-_., t.imitemi'iacu procurorul cu

$:l;,:: parc-ar ri avut o soui* .u

"o;;;# sA ne reteze

_ Noi cei $ase nu ""

,.L1?1"^ ca vorba procurorului vaqevcni realitate, .a.1 ,ly, trecuscra"Jl.ai,."r,"uo zile de

ff:tff#tltost impuscat u'degiriui."i" rrorrr" cu .oiin acest interval O::1lf,m_au.vizirat doi din cei mai

lil:::li::,1'""t1,",:"lq:tqi'vitarie?'Al""'tnain,.*a

*:* *:: * ",;l* :: T.ii;:l i f," r,"ffi : :T[ :lSlg

M-au vizitat apoi trei tineri ofileritY-ulglinl colegul

m-" J" .iura, 'd".orat cu ordinul Mihai Viteazul'

Vitai-it - ofiqer de cavalerie, Leonid - ofiger activ care

;;';;; ,"t*inase liceul militar' Valerian mi-a adus o

icriroot" din partea lui Nichifor Crainic in care pro-

iiru..rt imi sciia sd renun! la pozilia mea- greqitA' c'1ci

i*nt." firea mea delicata s-ar Putea gasi in armati uIr

li" pJ.-rt care sa ma scuteasia de anumite problt'me

dc conEtiinga a dat douaVladimir, fdra sa qtie ce mFr aqteaptA, mt-

mii cie tei. do. "n

i-am refuzat, asigurAndu-l ca mai am

iir"ru". Dorina, care in fiecare Joi 9i duminich imi

iJu."o de-ale mdnchrii, fie personal, fie prin barrAnul

iLor Timofeevici, ciruta qi ea sa mi convinga sa. dau

1[i'1"ffi. lar bunul plutonier Ghigescu' pe care il cir-r-

tlcam, imi zicea glumind:- Uite, ma, aqtia-s oameni, r'ru ca tinel aratindu-i pe

llncrii ofileri care md vizitasera'ln cele din urma a aparut 9i biata Lida impreunA cu

tntaiei. inca spera sa mlrgem amindoi inainte' duph ce

voi scdpa din inchisoare.- Te rog, Victore, da declaragie, ci te impu.Eca!. ma

lmplora LiEa cu sufletul ei plin de bunitate 9i blAndele'I Cui." impuqcd, i-am iaspuns - nLr stau la Curtea

Marliala'- bar unde? intreba Lida curioasa qi naiva'

- Colo, sus! am arAtat cu degetul spre-cer' Ca un cop.il

Ino."r',t, Lido a ridicat ochii laier ca ia-L vada pe Acela

enrc line in mdna cheile vielii 9i alc mortii'

Imediat, in inchisoare au inceput sdcircule tot felul

d" r*ro..r.i, unele mai ciudate deiat altele' CAliva dintre

de[inufi spuneau cd au saPat, cu mAinile lor' la cimitirul

evicicsc, o groapa com.tn-a pentru cei Ease "pocaiti".'-9itlc bunh seima, la acelaEi cimitir evreiesc au mal tost

245244

lmpu$cati cafiva condamnafi la moarte clitr ir.rchisoareamilitara',Arfi definu(i.ziceau ; r; ;;;,t".ra inchisoriis-au confec{ionat nigte.batiste speciaf" p"ntr., a_i lega laochi pc ,,poc.i i{ i,, , i ir tAmplarti;;; ;;J;t it qi statpii racare vor fi lega{i.ParcA ir.radins, tocmai in acest timp a venit qi mamamca. Dar, spre marca mea bucurie, ,rinr_r",n nu mai piAn_gea. Ca niciodata, acum era senina, f i" if irta gi plina deo tarie launtrica. CAnd m_a vAzut venindicgat cu acelagilan[ de fratcle Teodclr, nc_a zis amindurora:

- Ferice de voi ch sufcrifi pcntru g.ttorfN-am uitat niciod,. :1 - n ll I rvri.^ r, ;,ff ?,i: n:",_:' :J*:,'.rJF 1: :::ru:mrnunata transformare?

"-:j'l::.:

r,]l - .::p:tp" mama _ mi rugam pentru tine.Eram '1

ge',ncrri, in fara icoanei Maici?Domnurui. MarLlgam cu tot focul inimii melc, cum rurmai o mama sepoate. rlgj pentru copilul ei care- e in primejdie demoarte. Ma rtrgam cu propriile "l"t" ".r.,ri.r_rte,

nu dupicarte. $i, la un rioment iot, ' i .oonu,-"'f"i l i""r. O luminafoarte strAlucitoare a invaluir_o, i;'il;;i"tut mcu s_a::l/arsat

o mAngAiere, o tarie 9i o bucuiianespusa carenu m-a mai parasit de atunci , i icio,lata.Acestea au fost ultimele cuvinte pe care le_am auzitdir-r gura mamei. Dc atunci nici n_am-mai auzitglasul ei,nici n-am mai vdzut_o, caci gi_a gasit sfa;;;i;t, impreunacu tata, in bombardamenrul ali.r + op.i1i*id++i"!".^Triaj din Bucureqti.Biata mamd nu m_a vdzut intorcAndu_md acasa qive'ind de ra gara imbracat in hai'e nru" ."* mi visasei'ainte dc a riuri. Totugi, cu am .""i", r". i.rt ca manla,dupd ce s-a spovedi i chia; i in; ; ' ; ; i l cuvioaseiParaschiva din Iagi,

""U "pitr"f,?f"f '"""1 duhovnicbatrAn, a trait qi gi_a dat suietul .o o ,far.,ta. Tata imi246

spunea ci ea va innebuni de durere' dar iatA cA Maica

fjorntl"l"i a intors nenorocirea mea spre binele uostru

al tuturor."'St;; seara, cAnd delinulii au ieqit si-gi pnmeasca

ortfi;; .t;;t^, r" r"o-tiit" ptit"t itttrtito3lg:ip" ceilal{i

ii."l,,po.aiti" iiimpuqca, dlr pe frateie Victor- uu' Dar

;ilil:;;tiflt Jutana, ramanand in picioare hota-

rirea data de plocuror de la inceput

Pe sala semiobscura, inainte dl a intra in.celula' plu-

tonierul Ghilescu veni grabit la mine Ei-mi spuse dis-

perat:t----Ar..rlta, ma Victore, da declaralie' mh' ci te

impugca!I Nu pot sa calc o porunci dumnezeiascd' i-am rls-

puns bunului Plutonier't---El;-;tVictorel dadu din mAnzt Ghilescu qi pleca

indurerat."' puii"" era permis, un pretor delinut in celula vecini'

" p;;;; pe iiserate it' tLttttu "seireta"

qi m-a intrebat

cutremurat:- Parinte, cum te simli? Cum te simli' parinte?

I-am rdsPuns aga cum mi simleam:

- ft4t ,i*, ca -fluturele

care iese din crisalida lui

ingustA gi intunecoasA 9i zboara.spre cerul de azur' $tiu

o""",tn .-" *ot 9i gtiu unde ma duc't--'-g*iioo.dinait g ceva extraordinar! exclama pre-

torul, retrigAndu-se in celula lui''"'ili;;ii?din celula,,secretA" care avuses"t3 ti-!:^1

se imprieieneasca cu ,,Pocaitii" ' au incetat sa se mal

;;r;;i;;;;i' De frici, nici nu se uitau la.rroi' Parca ne

;i;;5;;;;ot1i, .t' creierii zbura{i ei risipili pe jos'' glfut celulei, care avea informa{ii preci.se' ne-a spus

in ultima seara ca, dac6 nu dam declaraJii' vom fi im-

p"i."ti cu siguranfi' Dar fratele Teodor i-a rdspuns:

247

il"t;$lic este Dumnezeu sa ne scape si de pe mar-

- Cum sA te scama_ine ;lil;d ;i.? ilh,: [1T:lT ".,*Tei

- cand$eful celulei noastre era

""rf ai"

""i _ai mari banditi.Avea capul taiat de topo.. i''il;;;;;;;."

", bata de iaetaj in nenorocitii ca" i" "i,*i;;'S'":H:'"""?*"i:?InX j: HT:;:

ll$:t.ul"-am mAncat. Di, "Ei;;r'*an.ut s-au im_bolnavit . Iar dimint

hArcliu au fost ,.or:u,tl:-l?!i cei care fuseserd noaptea la

ei batulicu^#;";il il,tnterval' aplecagi t" tnp"iin iot

*'"'"ill,T,H ji#,,,.'.:'rtiliff i,:,f#if1"#cu girgari[e gi chnaraseri ai"i"", rii il;;, necesita{ilei:ff;l:,.

sau in p.osoape, numai'ca si nu mearga lain celula noastri

-"au*,.uJ;;;,." #rT:i afla si un epileptic care era

^.111-,o vreme c.gt er.a vesel $i bine dispus, nimeni nu

::,1il1::#ffif5t'ie Nu ";"" ;i.i;i;za Dar eeiulili"gei'r1""ffi i!,T'1"1X!'il*Xll'ii,'iff :,,"ffi:lbagat in lanturi si reell.u y'r "IJ;d;; 5ii."r"o i_a fostatat de mare, inlAt ipionul s_a intristat *, au tot, iar offf

* intristarea o^..ur"r" a";ilr";;;;:l, aparut dinin ult ima seard. c6nd to[i_adormiserd, I_am vazut pe

r'i::H;?'l?foi..u.lm sedea rezemat ae siaipur paturui

_*.,,4u ce s-o fi gAndind, sdracul,, _ cugetai in sinea

,,,311'-9:"9ata, un .1.1:t ca de.fiara speriatA si rAnitar rrezr pe tofi din somn. in a.."sutsi;;il;ji, "piiupti.rl

cltzu, cuprins de convulsiuni qi spasme groazlllce, Pcstclei ce d^ormeau pe duqumea. O spaima negraita i-a

cuprins pe toti detinutii, care, trezili bezmetici din somn'

crcdeau^ca spionul omoard pe cineva dintre ci ' Pcste

sufletul meu s-a aqternut uri val de amaraciune 9i de

triste!e sfAgietoare. O perdea neagra s-a lAsat peste inima

care qtia ci a doua ziova vizita ingerul morfi i '

Dupa mult zbucittm liuutric, in ccle dit'r urmd am

a.lormit. Iar in aceastir noapte, degetul lui Dumnezeu

mi-a ardtat o iegire din raspAntia iu care ma aflam'

10. MONSTRUL NEPUTINCIOS

ln ultima noaPte, am visat ca mergeam srngur Pe url

drum lung. La uir moment dat, un monstru negru Ei urd.t

s-a luatin"goana mare duPa mine, racnind din rhsputeri:

,,Te omoriAcum te ajurrg 9i te omorl" Eu aveam parci

in mAna un bastonag, ca un sceptru' M-am intors ime-

diat, i-am dat bastonaEul din-mina 9i monstrul s-a

linigtit, ramAnAnd in urma mea. Dar dupa o bucata de

ututa,u, aud din nou rdcnete in urma mea: ,,Ce? Crezi cit

ni scipat? Uite, acuma te ajung 9i te omor!"

Dar in acest moment, aT ajuns pe malul unei in-

fior6toare prapdstii' in fund de tot se zarea un lac linigtit

qi adAnc, iqa cum sunt, probabil lacurile care apar in

iundul unui crater de vulcan stins'

Mtr aflam prins intre doua primejdii' Daca ramAneam

locului, ma aiungea monstrul din urmd qi mi omora' rar

daci mi utrrr,.oi-t in prApastie, ma pierdeam' $i atunci'

neavAnd alta scapare, mi-am ridicat ochii spre ccr qi am

zis:- Doamne, faca-se voia Ta! 9i, o dati cu aceste cu-

vinte, am sarit in prapastia ce stdtea cdscatA in fa{a mea'

249

$tiind sa inot incA din copilarie, m_am gAndit ca voi iegiIa suprafaEa qi voi mai ptitea da din mairi qi din picioarein direc{ia malului opLrs care se vedea cu iarba re.a" Ella nivelul apei.

.^$i intr-adevar, dupA ce rn-am scufu.dat i. racul a-dinc qi l inigtit am ieglt la suprafaEa ." fa"arf sa inotmai departe. $i iata ca, nu se qtie d" r.rr.a", in fafa meaaparu un fcl de buturugA sau de traversa a" t""r" p.care m-am urcat ca sd v6slesc cu amAndoua m6inile sp.re,malul celalalt_ Fiind oarecum ir", ufnra-Oe prirnejdte,

T_ :.T:1*, spre. monstru I care rii mAscse nepu tincios

aLrasupra prapastiei. Nu mai avea nici o puteie asupramea.

-Dimineafa m-am trezit cu dureri de cap, dar, inschimb, cu o nadejde. Cu. toate ca groapa cra sapata, iarstAlpii gi batistele pregatite, tohr$l";r;h, launtric imisuna merell in urechi: ,,Nu voi muri, clvoi f i viu gi voipovesti lucrurile Domnului,, ...

. Ci."9 am fost scog.i la cafeaua de dirnincala, tofi pri_etenii de afar.1 care altA clati fdceau cerc in iurul nostru,

acum stiteau la distan(a gi priveau cr.r groaza. Uniiiutrau-in baraca qi se uitarr ia ,.,tr i p" f"r"nrira, ca gi cumnc-ar fi vazut impugcafi.

^, Nt.i unul di.n c"i gns" n-A lrlAl avut pofta de mirrcare.

i:":lT.liltirfit porfiire, am impar(it hairrcle, am dat Eipanlr cu cArc nu mai avcam ce face.

Era 10 martie 1944.ZApada inca nu se topise peste tot.fe,pamanttrl negru se mai aflau petece aif,". Noi *.ornrmoracaF rn paitoane. Aga am ir.rtrat in celula qi aga amramas, gAndir-rdu-r-re cA, din momcntin momc't, trebuiesa soseasca duba care ne va duce la cimitirul evreiesc,In celul.i mai era un ovreiag simpatic.u.".r,*.", .r"r,"oIa .oi, vorbea gi glumea cu noi. Dar de data aceasta'e-a

250

rr'urlcat o privire pe"furq piina de frica' si aPt)i a z[)rr-

ghi t - t - r pe scara patul t t i , Ia ctal '

Stind intirrqi pe sciinduriie patului comull ' r 'roi tofi

;;;;1i; i- inganduraqi' Langa *.11,: "tn

Vasile' ccl

mai calm qi mai l iotarAt dintre ,,pocai{i" ' -.- Ce facem, frate Vasile? Mergern inaintc? l-am intrcbat'

- Da, da, inarnte, numai i l l i intel rasPunse Vasile cu

r.limbetul lui Piin de bunatate'

Totuqi, eu punean raul inainte' Visul era vis' dar

,"niitntJo "to

n'lt". Mo gandcanr ca voi f i impuEcat' ca voi

i i" l" i" "i"t^

de dincclio' O tnare bucurie Ei mAngiiere

('ra pentru mine cd nu mor Pentrtt vreo tilharie' crimii

;;il;iil potiti.a, ci ntimai Pcntru atnggt]-91-11l)u*n"r"rl gi . lc aproapcic' Dc mult dorcall sa-ml sPal

r)acatele tinereteloi cu propriul mcu sittge' lml sPul' lcatl

lc[inu{ii mai vcchi ca la cimitir, inaitrte dc a sc oa

.:o*utlao de tragere, condamna{ii avea,u voic sa-qi

*ouna ultima dorfnqa' Unii iEi exprimau ultima dorin[h

.ir*i lh;i i ; iniuraturi la adresa celor ce i-au coudarnnat'

[;;;;;;;galidcam sa-mi formulez ultima dori.{A i.

fclul urmator:- Va mulgumesc Penhu ca mi-a!i pri lejuit trecerca la

l)omnul l isus pe car-e i l iubcsc r;i la via[a vcEnica Pe care

o doresc. Am insa o singurA parere de ratt: mi-e teamit

tn "" """ti

de suferit din"colo,iiindca ma ornorA(i fara sA

fi fAcut vretln ran cuiva'- '

Cueetand astfel, dcodata se deschide vizeta de la uEi

$i ;pt'?;':; ;t i' pt"io"i"t"lui Ghilescu'. Noi am tresdrit'

ne-am fdcut semn cu cotul, fiind siguri ca a sosit duba'

Ne-am ridicat cu to[i i '

Plutonierul i l cheama pe qcful cclulei gi-i spune ceva

in soapta' Noi, cei qn'", "in*

incorda{i ' Dar qcful cclulci

;;il;;;; J"oanto zAmbind, vesel qi cu mAna i.tinsa

spre mine:257

- parinte, vti felicit...

^,._F.lrf, nu-gi bate joc de noi... mdcar acum... i. acestecllpe... r_am zis eu.

- Nu, fratilor. n1 s5 ad.rggeazA geful cclulei _ nu_mibat joc. Credeti-ma.-4,;;, :ii,..i^:: "l :'chifcscu.

-'-'1' rrril ' >unte[i graliafi ' Mi-a spus acumAp^oi, stAnd pufin pe gAnduri, a continuat:_ f\Cuma m_am

vazut cu ochii putr collvlns cii existd Dumnezeu... Am

p u ter niJ eI i$ ffi!::!r.;j ;J !:: il,1 ::;: lr.Hi:gropii, ia r as razi s_a im pl in i t cu r'a r ril I"" i}ra der... Dum_nezeu v-a scapat ch1ar, dc39 marginea gropii.$i din acesf moment geful celuici ,r_o"*or injurat, rr_amai furat qi nici n-u *oi utr"-, p"

"i".,"r-,i.'c"r"u mereuNoul Testament din carc citea iif ni..opiiole intrcgi.Ur-rul din cei gase, ca^sa ," i^.*a*t#:a aga este, I_aruga t pe un prieterr, r

ii,::.{,:i:'r #;i:" r'#;#::# : I i,ffi ffitf :a iicelulei.

a confirmat cele spuse de gefJ

,^^f1*:li dintre noi=rr-a.3fla! morivul pentru care amtost grafiafi. Eu am bantrit.. i"i."'lirip?nise ordinulde evacuare. Trunere,gcrm.* ii;dd"" J" rut.og"o,, i'debandada, iar cca dinrAi instiiugie diriLiigir.,au, .ur"urma sa fie evacuatA, era. inchisfu."u

.*]iitura. Statulantonescian avea nevoie a"

"o."" 1"1",l.,ru. cu acest

flt]li:l-rr propriu-zis, n-am fosr j."fi"t,li am6nafi culmpugcarea perltru mal tarzlu.

Dar din acest moment, toatd lumea, incepAnd cucapitanut Mazitu si terminhnd ; ;;iffi,#a definut,qr-a schimbat compter,atttuaineiiag-a ;;;i. VazAnd caf),^ili_s-"r:,

ur., pii*it pedeapsa .o*oo.i"o, ca am statrn rafa morfii fara sa cerem.giagier" ,url ,"lr.r, Mazilus-a convins cd nu suntem ,.,iit" iari,o.i';";;;. fi vrut s6252

scape gi de front qi de inchisoare, cum crezuse la inceput'

$i J'" rrna" pAna icum, ori de cAte ori trecea pe lAnga noi'

in""" p" iir,".'u aqa, fara nici un *::tY' acum se

mulludrea sd ne priveascd in ticere' cu un fel de respect'

fara sA scoatd un cuvant'

11. SPRE TIMI$OARA

lndata dupd aqa-zisa ,,gra!iere" a "pocdi\ilor" ' au

h;i;;'pt"g;tirile pentru evacuare' Iar peste cAteva

zile,^legaii ci languri unul de altul' cei Ease impre-una cu

;i;'a-"iitittii inchisorii au fost scoqi pe poarta aiara

int-.t*'.o^ttoi de peste 800 dc oameni'

La ordinul cipitanului Mazilu' soldagii 9i-au inchrcat

";;[ l; i"i; deginugilor, qi-au infipt bai-onetele in Puqcd

gi u" pot"ii cu tot convoiul :Pre gar- tra un marq

intr-adevdr sinistru. Numai cine sthtea deoparte qi ii

;;i;;" pe aceqti necajili,cu traista il,:plf'zanganrnd

infioratt, din lanquriie tArAte pe caldarAm' Putea sa-$i

duu r"u*u de aceasti sceni vrednica de fiimat'

Fars sd gtiu, am trecut prin fala casei lui Ut^1iT]i:tl:

Dorina qi Egor Timofeeviti m-au vazut' Lumea leqea ln

iuiu lutlroi in grupuri, tineri' bard.ni' femei' copii'

uitdndu-se ingror4, ii plini de mila la de[inufi' BdtrAnul

E*oi-iit^or""i'i.i tin.btcat sa se apropie de mine' ca si

;?"ild;-i"J" *"tg" convoiui'.dir -n-a reuqit din

.u"ru Uuio"etelor care"se aflau una linga alta'

La garA, inainte de a ne urca in vag.oanele de vite

a"t-ti"?i" i"$nu[ilor, au aparut Vladimir impreuna cu

it;i;;.", u*ar,doi' in eiegante uniforme militare'

Vladimir, care era locotenent' s-a apropiat de sublo-

.oi""u"t"f inchisorii ca sa-i ceard voie sh vorbeascd cu

mine.253

- PAi, asta nici ntr meritA sA stai de vorba cu ei. E untradi tor, prieten al bolgevicil<r., .nrp.rr.,r" rublocoicnen_tul .

- Oricun-r ar fi, ii zisc Vladimir _ totugi mi_e fratc qivrcau si vorbesc cu cl.

Dupa ce a rostit aceste cuvinte, Vladimir s_a incireptatspre rnine, m-a imbra(i$at, m-a sarutat i. vAzur ttrtr.rrorgi,

fypii cc. a stat mult de r.orba cu mine, mi-a dat douamii clc lei. Gc.stul lui Vlaclimir a rAmas peirtru totdcaunanegters din inirna mea.

Valerian S_, tot aqa dc btrn gi simpatic cr-rm il gtiam,ma intreba, uit. lnc-lu-sc la bicli i cleginriqi rrrpfi gi mtrrdari:

- Vorbegti cu agtia?- Cum sa nu?! Strr.rt prictenii nrei, _ qi intr_ac{evar

nruitc sufle.te bune se afiau printrc cei cc'sufereau im-preuna cu minc.

.,r,^Or.l l l-- i i l t: l^, o inccput imbarcarea in vagoane.vlaolmrr Ql Valcr la l t au fosi nevoigi s i i se retraga.

^ Legafi unui de altui, ne veltea cam greu sd ne nrcimin vagoanele fara scari care se aflar.i ' in fala noastra.

Totugi, ajutAndu-ne unii pe alfi i am ,".,f i t ro ne urc.lmcu kr[i i .,Eram repartiza{icite cincizeci de ingi intr_ur.r

Ii"g:l^i^* calatorit asrfcl zece zilc pAna am ajuns lar ln1lsoara_

Ni sc dadea hrand rece. in fiecarc vagoll era cite unI lllll' :a:c,- la qonl i rc, in rord ea u,.rn r. u^-r"*. Va goa n cicclc vlte, nc'avatrcl arcuri, nici.amortizoare, cind p"orncaudin loc rastumau nu numai hardaul , . i 'g i 'p" dcf inuf i .

Yi] *-,iy "la rroaptca. pc tlugumca nr.ii,i.np"nu .i,.,.i_

::._lj:.]ilt qnlca(i. De aceca, de muttc oii cleginugiiuorrncau l l p lc loarc, pc qczutc sau in pirostr i i . Eu cau_lil

ri trag un pr-ri de somn inaintc .le .{se inruneca, cdcizlua ctugumeaua cra mai libera.

Nenorocirea era ca, f i ind vrcmc de razboi 9i circulancl

*;i;i;;i.;ti militarc, vagoanele noastre stiteau zilc 'st

ii"piirit*gr pe lirlii moaiie' mal ales in garile mari' La

Bucureqti, irr gara I rrai, stanLl citeva zile',so-ld1tii tot: ll

fi;;;;;t ;Jllnugl ati avut timp sa se ducir in oraq qr

sd-qi auunle rudele'- irr,rogon.rl meu se afla un fiu de preot' Accsta avea o

,oo'it't b"*.it"qti. Un soldat o auunlase' Peste cdtcva ore'

,oro u .r""it, sja uitat cu dispre[ la fratele sau iniau[uit'

i" a^, ""

pachet, n-a scos irici un cttvAnt qi i-a intors

spatele."t - fufa, dar prost ai fost, i i spuncau ccilalgi ' Daca eram

in locul t iu i i aruncam pachetul in spatc Ei o gi injttram'

Atunci am fActtt o comparagie inlrc sora accstui clc-

l inut qi {ratele mcu Vladimir''-- P" dru*, cei rAi tot rAi au ramas' Furati' injttrau q^t sc

Uaieu,., ca la inchisoare' iu temni[a din C.hiqinau' cind

*a rr"a"o" prin curtc cu traista' ! iganii strigau urri i catrc

allii:- ,,Ochii pa popa, mal" '

iar in vagon lmi furau pAnA

gi pAinea din traistA'.VdzAnd ch nu e gluma, mi-am-cusut bancnotele pn-

*ite J" la Vladimir"in revcrtt l paltonului'

Cu toate cd stateam ca sardejele' doi pugcariaqi dupa

.. l-0., ..r,ot ca la i ign totttttt ' l ' stateiu. ca doi cocogi

infoiali uit indu-se unul Ia altul ' arnenin!atori ' plini de

;;;,F*o ,prat'tt"'-t"' Ln un momcnt clat' cinei unul din

ei nu a fost aterrt, t"tatott l-a l<lvit fr-rlgcrator' Dc ncprins

de veste, .., pr,*'t"iJt"pi itt i"tta N".orociiul' giibcn

ca ceara, s-a lAsat p" u'i ' ' t" fara se scoata un cttviut'

i tJ^[i i ' l t-a deplaiat stomacul qi n-a mai fost in starc.

sd vorbeascA.- in vagonul vecin, un pull€laQ cu numr:le Draghici' a

,.;;'..t i"t;i;poito'l'l J" n"^t-i";t"^ tr nui delir.rr'rt linigtit

L5Jz3+

gi bolnavicios, l-a vA.ndut intr-o gara, a impar{it banii cu::11 lY^ :.lprice. qi bietu r ba ia? u ii *il',."_ura nd e irnsr, rara sA se mai poata plAnge cuiva.

^^,,r_"^.i ,I.|T"l spre Timigoara, conducerea a imparfit

oplncl bune, /,cazon,,, celor ce nu aveau incalgaririnte.Definufii insA le-au vAndut 9l p" u""ri"a, ram6nAnddesculgi, iar afara ninsese.

O data, iam dat unui definut, din mila, o pereche deindispensabil i, caci. i se .vedea piui"uloJfa p.i"t."zdrenfc. Dar pugcariagul i-a "a"a'uii*"8iat. CAnd l_aintrcbat cineva de ce i-h

"ana"t.i.orpui!,- Da' cine a vd,zut, mi, derbedeu cu izmene?

-,,, C^.d am intrat perrtru prima oard pe pou.to inchiso_ru/ auzeam vorbindu_se: ,,Negrea a mJrit de foamel,

sau: ,,Popescu a murit de foam"e,, ...- Dar cum Dumnezeu sa mori de foame cu o mAncare

totuqi suficientd? - m6 intrebam nedumerit. Cd doaralimentele veneau de. la manutanta, ia;;;; ea ,,cazon,se dadea ca gi soldafi lor.Dar cAnd am cercetat lucrurile mai de_aproape, amconstatat cd fumatorii dideau pAinea de'la gu.a i;

:..1*b:] figarilor. Scoteau carnea din ciorba, tot pentrufigAri. $i mAncAnd astfel numai ,"u_o .t;ouri t i ,"incurcau ma{ele gi mureau.

La ,,secret" era un blitrAn trecut de 90 ani. Era slab gibolnav de dizenterie. CAnd f_"" "ar"ia"gi""gii ca qi eliqi da p6inea pe figari, l-au intrebat a" ."-i*" uguf

L,,ar mo$ul, cu fa(a stafidita de babAnege, a rispuns ingrai moldoverlesc:

_^: P"t"tt.,r mine o ,,faharca,' face mai mult decAt oparne.

Atunci mi-am dat mai bine seama de pacatul gi tiraniaunei patimi atAt de neinsemnate qi absurde. In insem_nariie sale din ,,Casa mor{ilor,,, D."ri;ilrkj scrie ci se

256

af laacoloundel inutcareSufereaeroicpentruConvl t . l .

s"ir"*t,9,*^'I:).^,1,'il;',ff iil"":::1$:r;il::;ii;iltiillil;.i;."tl.ni,"ii qi i-a zis ca renunla ra con-

vinserile sale numar sa-i dea voie sA lll:':p:iciorusur ,rr',"t por?r"tJ, sPulea :-li:::iIoan

Gura

clc Aur - este foarte *it i" raport cu trupul ei' Dar dacd

;;.i;;;q"["e prins in 1a!' tot "Yyll:J:'ls'

cu cap ql

inima. Aqa e er cu !rg";;'t; ig""^t'ipi:y atAt de mictr'

,i*""i"iir prindepe.oameni in intregtme' 'CAnd am aiuns ta iillhi'ou'"o mililaradin Timigoara

H"'.""Hfi xnxlJHill'6i'',i:ififfi "i'i:'?i"ff Isorii, era fald a" fufu'ii"'JJl"tuia" pa^^:t;9* civilizat'

cu educa{ie aleasir' "oiiait"t'ot t!

=Ol,t:i:^tte frumos

cu noi. Mincarea "'u"il"lt mai Uunlr ll11i consistenta.

Sineurii nemulpmlfi erau aceia care acasi nu aveau n1cl

"*aEot mancarea de ia inchisoarc'

Aici, soldalii di"';;;;;u se intovariseau cu de!i-

'u!ii la punsdqii. ca?;;;;;;'n::tltl* i^".:"t

ni s-a dat

in cele din urma t ti;i;;;^tie' rii''tata tu'''umdrul celor

gase din Chiqinau '-* *li adaugat "Pocaitii"

din Iaqi'

cernauli qi s"'"u"ul;1;;1":3 r'i11i1i;i num6r de 23

persoane' Sublocotenentul Pirva m-a rAnduit qef al ce-

iulei ,,Pocaililor" 'inainte de a fi adunali intr-o singura celula' noi dor-

*;^* ^ il r3i*: i:*;l*lEru;;,f:lm::l ilPersoane' ATi-"-?;;ii",''ruopa"u,

p"este noi' iar cei cela eta j arun:aY ?o"'- i'-'1 l::':"^;;; ...r.rr.u netreb-;;;; obiceiul sar scuipe iqi proiectau sc

nica tot p"st" ,,potl-il;I' n" unii din Pqc.driaqi' ca sa nu

mai coboare tu tti'ia"' se urina.u de sus' pe dunga

"*"t*l tiaLp, t'aa"J aqiernutul qi hainele noastre'

".3ff i::H.t:"ilt" i":!lt separatd',am scipat deproe"isli" lil;;'.: firu;T:ffl i::^Iiim ;lmAnd cate o,,unealta qg "i."i-"iru;;-:?'r;"" biblic _ 9i:::y,111 pl oqn i f er e- gui1,9 nii1o" .lTpr,,,.ite s can_qurllor. .lncolo, zi si noapte, i.i ."trli

""io. ." sufereau

ft qil SirfiLTi l^** ll:il Tx: -.:n*,-,;;s ra va ru i Dum n ez "u s:, *iir ;i#;il: ;::gl,T:iliJ:gi corect i tudinea "pocai i i ior; ; , - .ai i _oi pr imcaupachete de acasa, nu Ie fineau ir, .o.pria* garda, undese fura, ci Ie aduceau in ."trta ir*iria.l,.i pacheteiesoldafilor rdmAneau i"""gi si-"""iiir"]' -

12. SCOgr DrN LANTURIEra incA postul tu-::: ra gAndeam sa_l petrec numaicu pAine gi apa. Renu

am slabit *'t,. u.,u'nl1t-"ili:l9t?3 ei Ia ielul a";' b","ar tu r, tocmai;; ;:::jl, ;]f l?.,

i n sard a z i se cd tre

ou*rfrru nu mai iese din inchisoare. Aici ii ramAn

0"3,T'"T5# ."^i:?.oejde grea se abaturd.peste su_.o*u,.,d"odud;;;,;it*",Til,t":;:il,x#:'i ji,*,"T

ta aparifia cuvintelormo,'qi i r. . ?".i - ;;';; "i,l:" ;:il 3H: Hi ;',:lHi,:lStapAnul bacirutui "o:l:;;?,

h ;;rrl I;#; tnstefea sideznidejdea mi s_au spurberat.

-,.:yf."fg. sosi primdvara. inchisoarea avea multe tere_nun rucrate de definuli.

_t"L" i;:;llii;d"" din oraserau semanate cu fasole_gi cu cartofi, iar la vreo patrukrrometri distanfa, tanga gt.a,.,;uii l ;;^ o imensa

sridinar de zarzavatpe o intindere de vreo qase hectare

iucrata tot de definuli' N"tlo'oti'ea insh "I"

tt tt]l"j::

.*j;;.;i"*o ut"qi numai cei cu pedepse mrcr cu

:;ffiffitipa,'a ro maximum cinci ani"totuqi puE-

cariasii profitau a" ui"o neatenlie-sau de vreo im-

;;#;i.';;;t"u"' r"r^i"ies la qtrindul Bega' u'de era

mult stufiq,lar impreim;i;;; ";" lYt:"t^t 1i^*r-un gard

de sArmi, ul,"ou tot'*t'tt" evadari' Astfel stdnd lu-

;fi;;;;;anda'lt"t g^'"ii- un lulloco-te-1ent de toatdt

isprava - veni in fotu E"tfii ft{u$ille c1:, Prronunere' El

a fost de parere ca "pocailii" sa fie.sco?r oiri lanluri gi

l'ilio' i""1":: "::: Sn,T"oil;T."0:,TfJ',I; j;lpomenit ca un cono

ffiil^;iitimis la *tt*a in afara inchisorii' Curtea

Marliala a dat aprooarea' insa pe rdspunderea sublo-

cotenentului. acesta ielaiuat iti mod -treptat: mai intii

;":;;;;i;"G* di ia plcioare qi ne-a pus sd plivim

J;";;;il;'*1iro;"r '"itii p" obicei' ccllalli delinuli'

cAnd erau sco9l Ia ""tt' 'L

certau',se b:*t:1"' fumau' se

tranteau Pe io', aot"itut' iar treaba 1u flc.eau' Dar cAnd

au fost scoqi ,,pocartii; i"ttli' atAt plutonierul cdt qi

sublocotenentul au ramas ulmllr:

- Ma, ziceau "i

- ut"qtio lucieaza :i t"-"i acas6!

$i intr-adevar, ,,pocaiiii" nu se-c-:rt1u;rru fumau' nu

trAndaveau, Iucrau fdra intrerupere, mAnali numai de

congtiinla Ior creEtineasca care sPunea ci trebuie sd

i".t"t" ia Pentru Domnul'

A doua zi, subloJote"""*f i-a scos in incinta inchiso-

rii, insa intr-un rot"i*p1";*"lt;^1,tll? "itau

cartofi Si

fasole care intr-o srnguia ii u" fost praqili qi plivi{i' In

il;;ii;;t"lui, ,,poJai1ii" inga'au cAte o cantare sPre

slava lui Dumnezeu'Conducirtorii inciisorii au ramas foarte mul[umi1i'

759

A treia zi, s_au qAnciit sh_i scoaiA in afara cle ziduriieinchisorii ca sa iulrez" i"t._rrllo. ;;; din ora;. Darinaintede a fi scogi pe poarta, sergenful ne intreba:- Ma, voi nu "rruiotil- Dar, ce ? Credefi .i du*r","o"oastra ne lrnefi inciriqiaici? raspunse un,,pocdit,, .

- Dar cine, md? se rasti mirat sergentui.- Domnul!Numai cana ne.,a edX;;;;*, lul, atuncivom pleca. pani atunci

"oi.t "t ui" la- rJruprr."ro ,oliIui Drrmnezr:u qi sa nu cvadam.

- Dar cum va elibereaza Domnul?

,,0;JX',,,ltin oameni' tot p'n siapanire, raspunse

Un,,pocait" povestea:- CAnd e.amla Cerndu{i, lucram la o fabrrca gi, sc,ara,

111!i."]:, ne aducea. ra incrrisc,ar;;;;;;, eram con_oamnafi ia moarte. Dal

iltr_.o,";;;ta;;,,r"'",, ._o* ^ui

vazut santinela. probabit, pf""or" "r.jl"?.

O." era tAr_?re,poarta seinchidea qi euirebuia s;;;;;;la inchisoare. Am porriit,i"g;. p;i;;;:;:H::T:l #lL1:_1". inchisoare, poarta lra lncuiata. Am batut inpoarta, iarsoldatul a intrebat: .Ci;;li; I_cine sunt. gi cdnd .;;;,-;;:;;X"::^ j,am raspunsvetzut,mi_a zis:

Lmaradul a deschis poarta gim_a- Ma, dar prost ma.l gStil Altul, in locul tdu, ar fievada-t. N-ar mai fi venit l;inchls;;;;rr

rv!!

_-^- Vgi pleca gi eu, i-am-raspuns _ dar numai cA'd imiva veni ordinul de sus- pA.nd^ot"".l ,rcbil:a fiu supus.

. In felut acesta,,,pocaifii,, au ir"."r;il;;;ilegi in toateIocurile virane din ora.E qi nimanui.,u' i_a.t ecut prin9T9..'l ,evadeze,. ia. rl."t"iii'.J;# j*p,ejur, va_:,"iiTi" muncind, cuminfi $i ta."ti;;";;mira de noi9t ne aduceau c6te onumaratdi,i;^r.;;"q,*,T_t:';rff T;l"i,,tTnffi

260

brAnzd qi unt' ,,Pocii{ii" i-au mullumit qi au mancat cu

muitarccunogt in[a ' , r ,^^' p"rt".at"va zile, veni ordin si ne duca la lucru tocmat

Ia sradina de lAnga qou"a' Ca"a ne-a vazut plutor-rierul'

qeFul gradinii, l- i intrebat pe -sergent:- - i" condamnare au aqtia?

$mecher, sergentul rdspunse linigtit:

- Moartea!- Aoleu! Pai de ce i-ai adus aici? Nu vezi ce stufiE e?

Aqtia evadeazd,m6-l-- Nu

"'oudeazi, domnule plutonier' raspunse sergen-

,d *;;i;;i t* tot*, P"ltiy:a aqtia-s "Pocaiti" '-- I gi gi? Ce daca-s ,,Pocai!i" ?- Ij-i

^.a

,tu" la inchisoare din voia lui Dumnezeu

qi ";;;ta

Pana nu va veni ordin de sus'

- Salr"d"*, 'is"

plutonierul neincrezator'

La grddin6, tt"'u* t" aceeaqi conqtiinciozitate' Tul-

pinile roqiiior erau ";"

Jt inaltl' intinse pe araci' incAt

noi nici nu ne veoea'ir' 9i apoi g.radina era atAt de mare'

in cAmp, incat puteam'sa LvaEam de o mie de ori' $i

totusi, nimenr o"' ''oi'''t"t'

se gAndea ia-aqa ceva' CAnd

santinelele s-au incredintat ca. nol nlcl nl^ne gindim la

;;;;;;;;" ne mai Pl^'"'ou' ci se culcau Ia- umbra unur

copac de lAnga Begatq; aot^"u" pAnd venea cazanul cu

ciorba de la inchisoare'

- Md, noinu sunt;; santinele'ziceau eirAzAnd- noi

suntem plantoane: vA pazim hainele''"L;ili"J;,,p"ttrtr; 's-a cerut de la sergent sa se duci

pdni la brutdrie in oraq ca s6-qi cum91^e*naine' Nu s-a

fi;;"t" ^,'ut"t"itttnitorii ci un condamnat la moarte

sa plece singur i" ";;;'

-$i totuqi' sergentul !a dat voie'

ia.i,po.ait"T" s-a intors cu pAinea'

Ne obiqnuisem cu *tt'lti qi cu programul' Lucram

";;ilti;hitogi' rilt-'ata era-caldi iar roEiile - para-

261

daicile, cum Ii se spune in Banat _ murdareau hainele.Seara faceam baie_in_neg; i;;'"p;j;J r.,.o.""u* ".,

cadouri din sradina, fa.f;dr_l;;';;r;;r.urie nu nu_mai de{inu[iior, ci qi sotd.tii".' jt i n..ja.il1 terul acesta, s_a dat o staluJita dovada ca notacre$ttna nu numai ca nu impiedl.a _u".u gi progresul,ci e o minunata for(a de stfi;;;;;;';;,;.., in corecti_tudine, in cinste gi in supunere.Pe wemea cAnd teii erau in floare, tot,,pocaifii,, au fostji:1,t1^T::ginea ulei paduri ,a ,"p"'iiqre ganfr,rri a_qancr pentru camuflarea unor butoai6 Je benzina. intr_ozr, pe cand noi cei 21*_r1qt ;e tn;;;;.;rp.e padureaverde, pe soseaua dintre tei, un ."ag"url i-a dat unui,,pocait' o pAirle intreaga. C;"d ;;,iis ta aestinagie,,,pocaitul" care orimise"pAinea a t";;il;;"Q"t gi a taiat_

:_: _2, <le buearerl, rl.ii;i;;;:; ;; ilil: sorcrafii dingarda s-au mirat. EF11"o p";t "';i ;;'lil"Jff " :;tff i:[t; J?#:'rl:5: T ;il-i:l i,""'; ili:T: p "* o'i uii ol'ff ;: r " p.i*Lu?

Seara, cAnd ne intorceam acasa, escortafi gi in for_mafie de mare ca inllfe.auna;]utJil;;'l mergea inrruntea noastra Ia bucatarie,,t .iga"d ;h"-bucdtari:

*,._Yllr.oarefi por{ii brn", groJi*" a"iuJ.rrra, cd dgtiamuncesc/ ma, fac treaba buni.

i3. FLORICA MUSTATA

,^9:...:.1 tarfiala.igi avea legile gi ordinele ei. Suspen_

:,1::?..:TprrarA qi amAnarei ex"."giil* ;" apropia desrarqlt. lntr-o zi de august, procurorul l_o ,.o, pe tofide{inufii in mijlocul cirrli i, ' i_a,h;,;';"",;ocaifi,, incentru si, rostindu_ut "r"i::"*o, ,i ;.ui; i! ""i

2s a"

insubordonali, zicAnd ca sunt platili de bolgevici' cir suut

ciusmanii tarii 9i ca trebuie izola{i pentru ca nlnenr sa

ffiil;U;i".i." ei' Se intAmplise ca un soldat' citind

*"r." E"?"ghelia qi stAnd dc vorba cu "pociif i i" '

sa

i;;; haina"militaia. Acest soldat era dintre definuli'

;-Ir ;;ti;il;i a facut valva' Iar vinovatul principal nu

pute"a fi decAt tcologul dintre ,,Pocaiti" '

Dupdr cuvantarea procurorului, au apdrut doi con-

riil;'J" iu vittopotiu Ti*iEoot"i ca sa ma convingd in

;;;;;;i^i, aratla^du-mi ch merg pe un drum gregit'

;;;J"t ; iost chemat intr-o camera ca sa vorbesc

intre patru ochi. cu un consilier'

- Dumneata eqti sectant?

- Nu, sunt ortodox, i-am rdsPuns'

- Atunci cum se explica refuzul rAzboiului?

- Eu sunt viitor preot, iar sfintele canoane spul ciar

ca ceI ce la parte Ii razboi nu mai are dreptul de a fi

hirotonit Preot'- Da, aqa este, dar o faci pe pielea dumitale! zise

consilierul, compitimindu-md oarecum'

- Eu nu dau vina pe nimeni, iam rispuns - sunt

.arprr.,ratot de pasul pe cate l-am facut 9i voi suporta

consecingele.

, Tot pe atunci a mai venit la miue un arhimandrit care

-'ca qi^ceilalli - ma sfatuia sa dau deciara{ie ca sa nu fiu

impuqcat.- Nni u'u"^ nevoie de oameni ca dumneata' imi zicea

sfintia sa - dumneata dai ciovada de caracter' iar ie-

rarhia rloast i duce iipsA de oameui de caracter'

in timpul postuiui, tot de la Mitropolie a mai venit un

preot ca sa-i impartageascd pe delinuli' CAnd mi-a venit

il;;],; u^ i"frrrit spunandu-i ca sunt oprit de du-

hovnic.

Mhsurile.luate-impotriva,,pocAifi lor,, au fost prici-nui te de al doi lea-caz de convlr t i re petrecut in

LXl': :::; ^i: liLs, s old a tu I dezer tor,.or"'q i _o lepa d a in.ilna mllrtari, intr_o celula se afla un crimirial sati, maibine zis, un complice care de *.,ft if .a"to fe Ibus farasA-L poatd gasi. in cele din urmi insA L_a aflit pe Hristos

f,::ii:il?:Tea ur-rui adventist care venise cu Evanghelia

i11 ceiula lut-M-am imprietenit cu acest

Florica Musthga.

fumat, de injurdturi 9i, fald de ce a fost, era de nerecunos-

.ui. iot"qi,'cana norica venea de buni voie'rna.plim-

bam bucuros ore intregi prin curte cu el' Bietul baiat md

intreba mereu, daca il va-mai ierta vreodatA Dumnezeu'

ilu if i".".u;am, dAndu-i drept exemplu pe tAlharul de

n. . ru." , pe Moise Arapul , pe Slantul Varvar ' I i

;;";;i"; ^viellte acestor fogti ciiminali carc au devcnit

lf inti. Si lui Fiorica i i placea nesPus de mult sa ma

nr."tt". Apoi i i vorbeam de rai, de iad 9i de dragostea

l)omnului Iisus, care s-a jertfit pentru noi, pentru mAn-

tuirea noastrd'intr-o zi Florica veni vesel la mine qi-mi spuse ca l-a

ulsat pe SfAntul Nicolae care l-a invalat sa,citeascA p-sal-

*ui ff A-e.est psalm ii arita dinainte ce-l aE-tepta' Pro-

fetul David scria in acest psalm ca jertfa va fi legati cu

i.rnii, aut sa-qi puna nadeidea in Dumnezeu' sd nu-i fie

frica de oameni, cdci nu va murl/ cl vlu va 11'

$i intr-adevir, peste citeva zile au inceput si circule

diflrite zvonuri piinitoate la soarta iui Florica qi a "po-

caililor" . Se spunea ca la Curtea Mar{iala s-a iutocmit o

lista de 40 inqi .ur" .rr*u" sa fie impuqcali' in numdrui

acestora intrau qi cei 23 de ,,pocdi{i" '

Diminea{a urmatoare, diiectorul inchisorii intri in

bucitdrie gi intreba cine este Musta!5'

- Eu sunt, domnule capitan, rlspunse Florica'

- Bine, zise caPitanul ingAndurat'

- Vreli sd-mi sPuneli ceva?

- Nu, am vrut sA vad daci ai mustata"'

AdevArul era ca prima pereche de deJinuqi care urma

sA fie executati era Florica cu tovaragul sau care savar-

;i;;;.i*". Iar capitanul a vrut sa-l vada pe cei ce va fi

impuEcat.b"ia"a amdndoi au fost izolali intr-o celula de la etai'

la un coll al ciaclirii. De{inulii sPuneau cA Florica cra

265

baiat pc carc i l chcma

FloricA era zidar de meserie. Muncise cu alfi doiprieteni. La un moment dat insa ,_o, .".tut. Florici qi cucelalalt criminal cu care era inchis, s_au hotarAt sa_llTl:T ry

at rrcitea. Ftorica, Jiind bun gi miios din firc,,-1 rgyl, u.Sor rn cap, dar nu I_a omorit. Atunci a venitcclalalt crlmrua I care, punAr-rd mAna pe tarndcop, l_a datgata. L-a omorAt gi i-a ascuns.

Florica venise din Banat,.unde se sAvArgise crima gistAtea ia mama lui acasi. Nimeni nu_l urmarea gi nu_lll::: j:l departe de tocut crimei.-ii* i""," acestea,ct avea tcnblle mustriri de congtiinfA.

in cele dinurmd, nemaiputAnd inabuqi remugcirile,s-a-predat de buni vore.

In celula, inainte de a cunoagte Evanghelia, Floricdgr-a. gravat o cruce pe mAni cu acul muiaiin cerneala.

"",1i",":it:jut inccpuse sa_l catehizeze. ii spunea de

:??1,,:::iln1a fe.porc, facea bai rftuate impreuni cucr_tn alul lu l shmbetei , cantau impreunA din cAntar i lcadventiste - dar, in polida tuttiror ;;";;. practici,Florica rru era-mulgumii. Et cauta ceva

-oi_"ft. Atunci

s-a apropiat de mine. Eu il lasam a$a cum era, fara saincerc al aduce la ortodoxie, caci -_ ma 'sanaeam

_important este ca l-a gasit pe Hristos. Deo&mdata eranrare lucru pel.ltru ei, cd citea Evanghelia, se iasase de

264

,t],"t;lt,,_tur. celalalt, care era necredincios, era tare tul_burat. Probabil din cauza muskdrilor, din cauza ne_pocainfei qi din cauza fricii de ";;;;;";"t de dincoio,c6nd auzea vorbindu_se d" n"*ri"r",lJug"u. De frica,

:i.1.:.''1._y_"li sa pund.ma." p" E;;;;;"lie. o data eram9t eu rntr-un srup de ,po-aatf,, cire ciieau ceva dinNoul restam";t c.'111i"iyi;id#,! Ila ap.opiat ae

l:Y-qyp, dar cAnd a vazut Evairghetii, s_a tulburat gia plecat repede in drumul lui.M-am urcat trist pe patul nostru comun din celula,cugetAnd la cele ce se lrbr intAmpla. iI ,r., _o^"r.,t autun definut vine intr_un ,ufl"t Si;i;;;;,- Pirinte, coboari repede ca te cheama Florici!Am sArit, am coborAt rgpede, dar md gfincleam cumsd mi apropii de celula tdi f.torica,;;;i"ro pdziti custraqnicie de santinelele care

"" i"'fJr""'nici sa ridici

:r:hii 1a,c.1 zolafi. gi totugr, m_am aus. ,,"fiJ."_o ri, *iu_zrs - e doar ultima dorinld a prietenului jia fratelui meude suferin(d,, .

"^Y iT:p.Topilt gi - in momentul in care sotdatul cubaroneta infipta in armd-s_a intors crrspatef",pr"-*inl- a aparut gi Florica la fereastra aes.nisj. N_".* ilil;vorbi, dar in schimb all putut ridica mAna dreaptA insus, ardtAnd cu degetul pe Acela i" .oi"'t

"U"iJ;_;ipuna toata nadeidei.-La gestul "r"",

ei".i"a s_a umplutde bucurieqi, drbpt rasprins, ;.ililis*iioa,.,u 9i ochiispre acelagi cer in care credea cu tarie., Mai-tArziu, mi-a spus sublocotenentul, cAnd in celulaIor de Ia etajau inrrit.preotul, p;;;;;;;l)iresedinteteC,urfii Mar(iale, medrcul,

-pentru a-i inkeba care esteultima lor dorinfa, criminarlr ""i?aiab"-*zeu a cerut

f,*t"Tt_!g:li f""T. m€reu ei bea .achiu ca sd_ei po_roleasca nervii. Dar Florica-s_a spovedit, s_a impartaqitgi, apoi a cerut de Ia preot Biblia.X;;ilil"ieatintr_un

266

col(, a cit itceva gi iainapoiat cartea. N-a cerut nici tutun,nici rachiu - degi, inainte de a cunoaEte Evanghclia,fuma {igarA dupa ligara.

Primii doi, deci, au fost impugcali in curtea inchisorii,intr-o duminicA diminea!4, cAnd in toatebisericile sunauclopotele de Liturghie. Dar cAnd au fost lega{i cu funii,fiecare de stAlpul lui,,,pocai{ii" au fost chemati si asiste.Locul execufiei era lAnga inchisoare. Florica qi tovaraqulsiu erau legafi cu spatele spre noi, la o mica distanlaunul de altul. AmAndoi erau legali la ochi cu nigtebatiste. Trap;eau in ei doisprezece jandarmi: gase in unulgi gase in altul, cu gloanle dum-dum. Plutonul de exe-culie nu era Ia o distan{a mare de cei doi. Delinulii careasistau mai aproape sPutleau c5, dintre tofi cei de fa!a,cei mai agitat, gi care fdcea fe{e, fe{e, era procurorul.

in sfArqit, armele au fost incircate gi indata s-a datcomanda, in ultimul moment din gura criminalului ne-credincios ieEeau rotocoale de fum. Era atAt de agitatincAt nu-qi putea stipAni deloc nervii. Ceruse sa i seinfigd o (igara aprinsh in gur6 chiar dupA ce fusese Iegatla stAlp. De frica sau, poate, in speranla ci totuqi nu vafi impugcat, in ultimul moment a strigat: ,,TrdiascA lie-gele gi Mareqaiul Antonescu" .

O data cu comanda s-au deschrcat toate cele doua-sprezece arme. La prima salvd, criminalui necredinciosa murit. S-a vazut ca i-a cazut capul ca o cArpA Pe umar.Floric6, care tot timpul a avut o atitudine demnh, aramas in viafi, cu capul sus. Numai un glonte i-a atinsumdrul, iar altul - genunchiul.

Spuneau definu{ii ci, dupa legile care erau pe atunciin vigoare Florica era socotit gra[iat de Dumnczctt.Urma sd fie dus la spital, apoi eliberat. Aga spuncau t' i .

Procurorul insd n-a {inut cont de acest lucru. A clatordin unui jandarm sd se apropie la doi paEi distarr[a clt '

267

Florica gi sa tragd in ceafa. $i aga s-a sfArEit prietenul meupe care nu-l uit niciodati in rugaciuniie^ mele, avAndsigura.{a lduntricd, dati de Dulnnezeu, cA Florica inacea zi a fost luat in rai, lAngA tilharul de pe cruce._.Drpn ce l-a rapus 9i pe Florica, procurorul s_a intors

cAtre,,pocdi[i" gi a zbierat:

- - AS3,o sa va impugcdm gi pe voi dacd nu pune{i mAna

pe armA!

, Imediat dupd aceasta, cadavrele au fost ridicate intr_o

:?]:_f.^iliy 9g poi" care.apoi a fost scoasa pe poartaatara. Nu se qtie unde au fost ingropali.

"_-1.:y: desig11, n-a fost ,9o. d" suportat. ,,pocaifi i ,,rnsa nu aveau alta cale de ales.

Urma ca in fiecare duminica sd fie executali cAte doidin cei patruzeci cAli erau puqi pe lista.

^. ?.*:::l_imp_ugcarea primitor doi, procurorut spera

ca tr va rndupleca pe,,pocai[i,, sa purri mAna pe arma.

"*ll5:-rl pe cdnd ma.plimbam prin curte, un soldat

unt tntlnse arma qi-mr zrse:- Mai,

-pociitule,,, pune mAna pe arma!

Fara sd stau pe gAnduri, am gi pus mAna pe arma.Soldatul, foarte mirat, ma intreaba:- Atunci de ce mai stai in inchisoare?

_ -.

fu py" T1lu pe arma, dar nu impugc oamcnii caresunt fra[ri mei. Nu vreau si omor pe nimeni. E pacai saomori, iar nu sd pui mAna p" u.-i.

14. FRATII,,POCAITI.

, inca din Chiqinau, conducerea inchisorii se 96ndisesA aplice ,,pocaigilor,, pedepse corporale prrn care sd_i

srleasca pe rnsubordonafi sa puna mana pe arma. Astfel268

plutonierul Ghi{escu imi spusese o data mai in gh-rma,

mar In serlos:- $tiu eu ce-!i kebuie [ie: sd {i se aplice zilnic cAtc 25

pe piele pAna o sa dai declarafie.-

- Domttt le plutonier, i-am rdspus zAmbind - daca

voi fi batut, imi va fi greu pAna voi leqina' Dar dupa ce

imi voi pierde simlirile, puteli bate ca in perete, ca n-o

sa mai ma doard.- Ei, na, mai fi-i ceva! rAse Ghilescu 9i pleca.

De data aceasta iegise ordinul sa fie batuti to[i cei 23

de,,pociili" . Sacii cu nisip erau aqezali in mijlocul curfii,primii ,,pocai$" au qi fost intinqi de-a c_urmezigul, cudosul gol. Calaii erau dintre definuli' S-au oferit de

bunavdie ca sa vadd conducerea cd sunt plini de zel.

CAnd cei dintai batuti lipau ca in gur6 de garpe,

sublocotenentul a strigat chtre mine:- Victor Moldovanu, du-te Ia cancelarie! Ai de lucru

acolo.CAnd am intrat in cancelaria inchisorii, am vdzut mai

mulli deginuli titrafi care scriau. I-am intrebat ce am delucru. Nimeni nu gtia ce sd-mi rdspund6.

Mai tArziu, mi-a spus sublocotenentul cd m-a trimis

Ia cancelarie ca sa ma scape de bataie. Eu insa mapregAtisem sd mlr culc de-a curmezigul sacului, dar sAiru Jcot nici o vorba, nici un lipat - sa tac pAna la sfArqit'

Ofilerul sanitar a venit ink-o seard in celula .Poca-i{ilor" cu o alta proPunere. ii invita sd iasa in rAnd cu

ceilalli de[inufi ca si faca gimnastica, sa mearga in pasde defilare, sA se intoarcd la stAnga imprejur.'.

- Ce zici, Victore, faci gimnastica? mi s-a adrcsat

ofi[erul, gtiind ca dacd ma cdqtiga pe mine de partca lLri,

pe Seilalqi i i va cAqtiga mai uEor.in agteptarea rispunsului,,,pocaifli" erau cu trhii lirrta

la mine. Se pirea ch iqi puseseri ult ima rrhdcitlc itr tnittr '

269

- Gimnasticd fac, dar inskuc{ie militara nu fac! amrAspuns eu, qtiind bine ci propunerea era o abila cursacu care/ mai tArziu, i-ar fi putut trimite pe,,poc;ii[i,, lacentrul^d-e instrucfie, iar de acolo la ,egiment sau pefront. Ofiterul plech suparat, iar ,,pocii1ii,' nu maiputeau de bucurie.

Seara tArziu, ca de obicei, venea sublocotenentul sdfaca numdritoarea; in calitate de gef al celulei, eu iidadeam raportul.

in orele libere, ,,pocai{ii" cAntau cAntece duhovni-cegti, se rugau qi citeau Scriptura sau alte car{i religioase.Cu acest-prilej, eu insumi am citit multe caiEi sciise deElena White, intemeietoarea sectei advent iste, deRutherford, doctrinarul ,,Martorilor lui Iehova,,, deM.ulle19i de al1ii. Caci-in celula se aflau gi adventigti, qiiehovigti, gi penticostali, gi evangheligti gi... un ortodox.De multe ori, to{i acegtia se contraziceau in problemelecare ii deosebeau. Dar disculiile nu duceau la nici unrezultat pozitiv. Fiecare din ei rlmAnea la convingerilesale; fiecare socotea ca.merge pe drumul cel drepigi caceilalEi sunt pe drumul greglt.

-

. Dar,,pocditii" , care mai de care, se sileau sa md atragide partea lor. Ba se gi laudau in fa[a sectanlilor din oJag:a 1u

un leglog ortodox, care, in scurt timp, va fi cu ei.

Eu insi niciodatA n-am vizut mai bine ratacirile lor caacum cAnd am stat atAta amar de vreme in aceeagi celulacu ei. CAnd am fost eliberat am iegit mai ortodox de cumfusesem. ii mullumeam lui Dumnezeu ca *-urn nascutortodox. Insi ceea ce m-a finut mai strArrs legat deortodoxie a fost SfAnta Cruce gi Maica Domr-rului]

intr-o zi, un delinut i-a adus fratelui Vasile o cruciu-lila pe,care, p-e-o.palte, era reprezentata rastignirea, iarpe cealalta - Maica Domnului.

- La closet cu ea! o respinse Vasile.

270

- Vai, frate Vasile, dar dacd cineva, i-am zis eu amirrat

- ar lua fotografia mamei tale 9i ar arunca-o in murdaria

closetului, n"n te-ut durea inima? Te-ai uita indiferent?

$i totuqi, bunul frate Vasile, n-a raspuns nimic' a

ramas cu aceeaqi inima impietrita.

Alta data, ne ridicasem cu tolii la rugAciune' Un

martor al lui Iehova rostea rugdciunea, zicAnd: ,,Dis-

truqe, Doamne, blestemata organizafie a lui Satan" ' Iar

in ieasta organiza{ie blestemata intram noi to{i care nu

f6ceam parte din secta iehovist6'- Frate Haralambie, i-am spus dupa ce s-a terminat

,,rugaciunea" - asta nu mai e rugaciune rostita in duhul

dra[ostei lui lisus. Cum, adicd? Hristos ne inva(d sh ne

iublm pAna qi vrijmaqii, dar tu te rogi ca Dumnezeu sa

ne distruga?M-am Ingro zit pur qi simplu de orbirea lorl $i totuqi,

ei erau gata sa moara pentru Hristos, aqa cum mulli

dintre dJlinuqii politici- legionarisau comunigti- eraugata sa moara pentru crezul lor' Un tindr evreu din

Eelula comuniqtilor, unde am fost invitat de cAteva ori,

a afirmat ca iqi da bucuros via[a numai sa qtie ca, dupa

el, urmaqii vor trdi fericili'Uneori, discutAnd cu ,,pocai!ii" despre Scripturi, ii

reduceam cu desdvdrqire la tdcere'

Tdrziu de tot, unul din ei mi-a zis:

- E bine, frate Victore, cum zici.

- Dar daci recunoaqte{i cd e bine, de ce nu face[i aEa

cum e bine?Tdcerea se agternea din nou, dar nimeni nu se gindca

sh renunle la convingerile lui greqite.

E caracteristica tuturor ereziarhilor care, prin lucrart'a

duhului luciferic, tagaduiesc mereu adevhrul invcdcral '

Diavolul i i spunea iui Ivan Karamazov cd, daca citrt 'vit

a apucat pe un drum greqit qi-qi da seama ci a rat'1t'tt, s'\

277

nu se intoarci, ci sA mearga inainte pe acelagi drumgregit. Arie gi Luther au avut momenie cana giau iL_cyngs^cyt gregeala in fafa rudelor sau prietenilb, ap.o_pia{i. $i totugi, cAnd mama lui Arie sar.isotia lui Luiherii rugau si se intoarcd din calea to. gr"qiu, ei rdspun_deau cd trebuie sa mearga inainte .nTr.io.a sunt pe ocale gregita. Numai omulsmerit se intoarce din cale'a luia.tunci cAnd igi da seama cd este gregiti, dar omui plinde mAndrie nu se mai intoarce.

La Odessa mA imprietenisem cu vestitul rascolnicMelnicov. Om foarte^cult, era intru totuf de acord cubiserica ortodoxl oficiala. Dar cdnd l_am inireUat de cenu se intoarce la matc6, a raspurrs:

- Sunt cincizeci de ani de cAnd mi aflu printre ras_colnici.^Ce vor zice ei dac6 m_ag intoarce la bisericaofrclala /

- Dar Saul din Tars, i-am rdspuns _ a {inut cont depArerea fra{ilor lui de altadata c^And s_a intors la caleacea adeviratd?

Bdtr6nul rascolnic a tdcut, dar a rimas pAna la moartecu rdticilii.

.CAta dreptate avea Apostolul Neamurilor cAnd zicea:..."9i trupul de mi l-ag da sd fie ars _ daca nu amdragoste, nimic nu-mi folosegte,,. ,,Dragostea nu setrufegte", ci ,,se bucura de adevar,, .

a-

$tiind toate acestea, cdutam sa nu ma ating de laturilece mi deosebeau de,,pociri{ i,, , ci mai degrabE ma sileamsa rntaresc le_gAtura dragostei dintre n6i. O platforma

:-?_T_u"a era Iisus pentru care tofi erau gata sh_qi dea

vlata-

15. BOMBARDAMENTELII

Cu cAteva luni in urma, pe vremea bombardamctl-

telor, rimisesem din nou farR cama$a Etltva url-a ars

cu desiivArqire ultima zdreanld cu care lml mal acoPc-

i** pl"pti l 5i spateie. Ca sa nu r'1mAn gol' ma gau-

;;;;;f "tp.ini.optuqeala

dc la vc'sta Ei sa-mi fac d irr

bucata de saiin negru url fel de camaga fara mirncci' Dar

;tJ ;;r"ns la giadina de l inga Bega, doua strroridin

Oastea Domnului, necunoscute, au venit cu Llrl coQ El'

J; ; ; . " au impArf i t mAncarea, m-au chemat ' ofer in-

du-mi o camaQa noua'

,,Mare e purtarea de grija a iui Dumnezett' ma gan-

deam in siiea mea. De inde au gtiut surorile ca eu ntl

"* aa*^qaZ $i cum de au adus-o exact in ziua cAnd n-tr

mai aveam Pe cea veche?"

Tot pe atunci, Direclia Penitenciarului a primit o cartc

postali de la preotul Pctru, fratelc meu mai marc' carc

5" i*"i*t" da'ca printre delinu{i existd un oarccare Vic-

iorMoldovanu. i 'reoiul Pelru qi-a adus amintc ca biata

mami i i spunea mereu de Victor ch e la Timigoara Ei'

au.a tutu ' ia primi o parohie in Vdlcea, va fi bucttroasa

cd-l va putea vizita p-e Victor, fiind mai aProape'

Am iaspuns imediat la aceasth carte poqtalh' iar prco-

tul Petru a revenit cu o scrisoare in care imi dAdca toatc

i"iot^agif", dar nu scria nici un cuvAnt despre parin(r'

ei"".l llamrugat insistent s6-mi scrie tot ce gtic clcsPre

ei. L-am asigur"at cA, dupd atAtea t'recazuri pe care lc-atlr

suferit, voiii in stare sa mai suport eventualclc' vcqti

friste pe care le banuiam'

De data aceasta, Petru - dupa o lunga intrclcitlc('r('/

pe care a crezut-o necesara ca si uu fic vcstca pt't ' i t

i .tt l .outa - mi-a descris pe larg sfArqitul tragic al pii

r inli lor. Au murit intr-o trangee, unde sc ASCtlrls('s(' l ' ir ( rr

1/J

alti refugiati. La data de 4 april ie 1944, cAnd avioaneleamericane bombarcA te va b.^ b"-;;' .#.:t if ll" ]:'iinf ff I il."Hl':inceput un adevdra! inf91n d" ".pr;,

iar bombelearuncau _ pe lAnga s.chijc _ gi pamant pe care i lrAscoteau. Atunci "-",!ytS.r" d"i;ri;;i_a lovitpe tatain tAmpla, iar cAteva kilograme de pamant i_au acoperit

IiT:i:T"t, asfixiind_olMama o *.i.if p" loc, iar tatala spital. Astfel tata n_a mai ajuns f"p"."i i" din VAIcea,ci - dupa moartea sa nea$teptata _ i fost aruncat intr_ogroapa comun.i, iar mama _ fiind sub ochii lui petru, afost inmormir.rtaiA itle..e.oroci gii rer'g; fit]mitirul

stra uleg ti' care era plin

Iata roadele raiboiului! rnA gAndeam amdrAt. Iatdpentru ce tofi ma inctemnau sd iau arma in mAni!Durerea era mare pentru mine care m_am vdzutdintr-o dat6 orfan. O"qi "_o*-fia*,i"i"r, imi veneagreu sa mA obiq'uiesc cu gAndtil ca iaca"-eventual, voiiegi. din inchisoare, n-o sa_i mai vad p"-f"irrrgi, uu o sdmai merg Ia mama acasA.

Printre altele, petru a mai r.rotat un amanunt in scri_soarea sa: cAnd o scosparca zambea rot ;:Til:iliiil:: :fr"l*lT"r:mama in chip deosebit .le frumos- S; fil" c.1, finAn_du-ne de mAna, am intrat amAndoi in biseri.u ., etaj dinOdess.a, unde mA rugasem de atdtea oii.l.,t.or"ra_ ir.,subsol, unde erau reiarate cele doua altoie. Era linigtedeshvArqita. CandelcL ]icaleiu. il"r_';, pliicut, ras_pAndind o lumina lina gi rlulce. N;

";; nimeni inbiserica. Nu erau nici preofi. M;;;-J';tul ei inge_nylch eara in mijlocul biiericii .a;iil; i,.'I"i,,, s.,u *tto_stivirea Ta', ...Ei cereau indurarea M;;;ii;*nului. inurma acestui vis, am rdmas increclinlat

"JUinto mama.

274

dupA atAta suferinld qi pocainla, a ajuns' in sfArEit' la

odihna qi fericirea veqnica'

L-am visat qi Pe tata, dar intr-un loc intunecos Mcr^-

sea incet sl eri s^lab ca un schelet' $i totuqt o vocc mr-a

3""t,'"lt]'ri-;";ii tot mai"' este riadejde qi pentru el'

ddi.a'u."o sA zicir, sh te rogi Pentru eI"'

La Timigoara bombardamentele s-au efectuat noaPtea'

parasuteleiuminau ca soarele. Puteai sa gasegti un ac pe

t:. il;;il;;; ordinelor, se retugiarain hanqeele'il ;;;,i;t,,pocaiqii" , lasAndu-se.in voia lui Dumnezeu'

arr .a.t ot in ceiuh' Dar plutonierul nu ne-a lisat'

- Ce? striga el. Vrelisa rAspund eu de viala voastrd?

Afarh! La tranqee!

Am ieqit cu to{ii. Escadrilele de bombardament pro-

dt ceau r.rr', tgotttot permanent, greoi 9i inspaimAntAtor'

;;;t;1" cad-eau ^b,"t''

in cAtei'a locuri se vedeau in-

cendii mari. in curtea inchisorii n-a cdzut decAt un rest

de paraqutd arsa.

76.23 AUGUST i944

Asa cum trec toate in lumea aceasta' au trecut qi

b.;;;;;;""i"1e, au trecut 9i parinlii mei la cele vcE-

nice, aga cum a trecut Florici, impreuna cu tovaraqul

ra",'Ji".tto de hotarul acestei lumi"' Dupd cutn sc

riJif*", "tt

au si fie impuqcali, do.i cAte doi' iu ficcart'

a"*in.a, iestul din cei +O puqipe l ista Dar inca it t l ;tt i t

,lu aot-,ttutut cA cei ce hotar^asc destinele oamctrilor 5i

Luiut" tut ." lor ce-gipun nadejdeainDomnui ' nrr s l ; t r r

la Curtea Marliala."

Se apropia ziua d'e 23 august 1944',Arm'rtt ' l t ' lr r i I l i t l t 'r

s i Antonescu se retrageau i l r dcl 'at t t l ' t t l ' r A t r l t

comunist i i au deveni t mai bl inzi ' nrai stnt ' r ' r ( t : " r r r r ' r l

275

fricogi. Avocatul popescu, care se afla inchis in celulacomuniqtilor intelecluali gi care deseori mi poftea inceluia ior ca si stdm de.vorba, *i_" ,p"riamurit ci noi,,,pocaifii", vom fi amnistiati.

"-_ i.u9"-*il

parinie, m_a luat avocatul popescu de:,T!

.," f

ne plilfaT prin curte _ eu cunosc iegite, cusrguranta ca vefi fi eliberati.

_ ji iltr

_agevar, a$a a fosi. Statul a finut conr ca noi amrefuzat sa luptdm impotriva comunigtilor, iar ,,de inte_?r:byt

r:on htd.bat pr*tor', O"rig,r., iou"a stapanire nul:_i t"d*."i dupa motivele noXstre launtrice; totuEilupta noastra pentru pace, pentru dezarmarea totala gigenerala, intemeiatd. pe baze religioase-_cregtine, s_abucurat de o deosebita simpatle"irrla-naurile comu_nigtilor. Era mare ltriscur vieEii i;;:- ; ;;;,i:iH:'#;0t'ff:'i:1 - *

Dar inainte de eliberare, ,^. 1* pJ_"r,i, .., o pro_

l^11"* $n partea plutonierului. imi'spurrea ca are o fatdcongenta Ia doua obiecte qi ma ruga # *".g la e.l acasaca s-o meditez.

Am plecat insofit de o santinela. Solia plutonieruluima primea foarte frumos. in fiecare zi flce'a cAte un tortgi mAncare aleasi. Nu.lipsea

"i.i pah;;;ilide fuica. Euinsa-n-am mai gustat din ziua a" lS,"fi"*trie 1940 nici

llf, de baut-ura amegitoare. b1"J,Iri'.Jruro, prnr_

Predam latina qi franceza. plutonierul se mira gi po_vestea la inchisoare cAtd carte gti" pa;*t"l;_. Dar doam_l:

*a lasa singur cu fata gi cand j"uu """oiu

sd intre incamera noastri, batea sfioasa in uqa. Fata era foartedistrata. RAdea intr-una gi nu era ate,.,ta' ia'explicafi i le

Ilf ..I^ situalia in care *a uflurn."ru-'pfi" a"..rgine Eiloarte rezervat.

Vazand cd lucrurile nu inainteazA in sensul dorit'

o"ste-cit".ra zile doamna intra pe uqh qi-mi spuse des-

ihis:- Domnule Moldovanu, fata nu are nici o corigenta'

Noi;-;;;;itat fiindca am vrea sa te avem ginere-' !.usunt filca de preot qi am vrut ca qi fata noasffa sa ile

preoteasA.Am ramas tare surprins gi intimidat' Nu md aqteptam

la o asemenea ProPunere. E- drept :a TYlti de!11$i

profitau de asemenea ocazii' Primeau balu' halne' man-

i;. l;; dupi elibcrare o luau la sAnatoasa' Eu insa nu

;;;; Jui" ti io. urla ca asta' Nu ma lirsa inima sd-mi

bat joc de oameni- Doamnd, i-am rdspuns - dar e prea mare diferenla

de vdrsta dintre noi'

Mama fetei insd mi-a rdsturnat imediat primul argu-

ment.- Asta n-are uici o imPortanta' intre mine 9i solul meu

e o diferenlir de douhzeci de ani'

intr-adevdr, fata era foarte bine dezvoltata' Parc-ar fi

avut optsprezece sau douazeci de ani' CAnd a vdzut ch

;;;;G&i" iu uttr"t de argumente, i-am spus cu aceeaqi

franche{e:- Doamna, eu de Ia minastire am ieqit 9i' dacd Dom-

nul ma va eli6era, tot la mdnhstire ma voi intoarce'

- Ei, domnule Moldovanu, n-am facut nimic'

- imi pare rhu, doamni cd nu vA pot implini dorinla'

pentru ci eu sunt hotarAt sd nu md casatoresc'

De atunci n-am mai fost invitat'

Trecuse 23 august 9i, dupa iege, "pocailii" urmaus^a

fie pusi irr l iberta[e, totuEi direc[iunea it ' tchtsorll r1e-a mal

t"tit*,, it ^sentimentui

nostru, pAna la. 15 septembrie'

.""a ^a""a*

rogiile, varza qi festul cle zarzavat din

grAdina.277276

^ ,Noi. am acceptat, infelegdnd ci nu avea cine sA nernlocurasca, mar a.les ci, majoritatea fiind din estul tarii.nu aveau, deocamdatA, drumul libcr spre ."r"f" f,"..^i"

acest ristimp am incdrcat camioale intiegi a" puroJai.if ,. i l : l"

transportam la fabrica de marm?lad j. Ai.i, totnor/ rnvarteam la manivela, . la zdrobitoarc.Cdnd comunigtii au ajuns la marginea Timigoarei qi

1u incequt lupta cu un grup de nerfigi, care incA nu seoaueau batutl, atunci am fost cliberagi gi noi. Capitanulrni-a dat 23 de bilete de iegirc p" .ir" le_um iirpa.liifiecArui ,,pocAit', in parte, rostind vesel gi grumet:

- L iber. . . l iber. . . I ibcr. . .

, Directorul inchisorii, foarte binevoitor, a vrut sa st€ade vorba cu mine cu privire ru .o-""i"!".itl *"t" r"iigioase, dar inchisoarca-primise ordin sa'se evacueze Ei sal"^::::,9

t-yegl din cauza iupietor care in.*pus"J.L/eQr graDrt/-capltanul lte_a pus totugi o inlrcbaie celorce eram de tate.

- $i acum, nici impotriva nemlilor nu luptati?- $i nemfii ne sunt frafi, a r6spuns Teodor.Capitanul zAmbi gi pleca.

17. CATRE PREOTUL PETRU

,.. j,:_.1l1cu de{inulii spre Lugoj, subiocotenentut gi_aruar ramas bun de la mine, spunAndu_mi ca pusese lacale evadarea mea in Iugosiavio .u ,a ma scape ciemoarte.

- N-a$ fi acceptat, rdspunsei zAmbind.- Te-aq fi scos cu forfa, rAdea sublocotenentul.

. Acum insi, cu biletul de eliberare in mAnd, nu gtiamirrcotro s.-o-ap-u5. ir-r Timigoara

".u o proi"roara care mavlzltase la inchlsoarc qi care imi spuscse sa trcc ltegregtt

278

pe la parinti i ei cAud voi f i eliberat. Ele crau trei sttrori,^toate irei profesoare, foarte credincioase ca 9i parin[i i lor.

Eu aveam adresa, dar mi-a fost ruqine sa apar in fa!a lorin halul in care ma aflam. $i atunci, m-am intovaragit cupenticostalul Vasile gi am pornit amAlrdoi cu traistele in

ipirrare, cu caciuli lc Pe caP, cu bocancii in picioare qi cuparr ta loni i numai zdrerr [e.

Se irrnoptasc de-a binelea qi noi incA nu aveam uudedormi. Nu Ceparte de inchisoare se afla o harbuzarieparasitA. Bordciul era pustiu. In prina noapte am dor-mit ir-r aceastir bostanaric, in bordeiul parhsit.

A doua zi, Vasiic mi-a propus sa mergem la un fratcperrticostal dirr TimiEoara, care avea tocmai. ora dc rtrga-i iuue imprcul la ct l a l I i pcnt ict-rstal i vccini .

Le-am spus deschis cd uu fac parte din secta lor.Penticostali i totuEi mi-au ingaduit sir asist la ora lor de

rugdciune. Mi-au dat o Biblie ca sd citesc vreull psalmoaiecare, caci ei obiqnuiau sa se roagc l iber, cu voce tare,to[i o data, fiecare in felul sau, fara sA se sinchiseascd dc

ceilal! i.CAnd toli penticostali i , in rAnd cu mine, s-aLl a9czat

in genunchi, formAnd o roata, dArd.l iau geamurile dirr

caula tunurilor Ei bombelor. O fabrica de l inga Timi-

$oara era in flacari. Penticostali i insa iqi coutitruau rtrga-

ciunile, iar eu citeam in tainA psalmul 91. La trn m()nlclltdat insir, o femcie de l.1nga minc, carc-qi girrca miinilt:strAnse la piept, a inceput sA tremure, rostitrd I ' l1cre tl

,,A LI LU IA" , cu glas sacadat' Era un trenrttr ncfircsc

Mi se pirea cA altcineva o zgAlfi ie. O alta fc'mc.ic ciin { 'a(;r

mea, care era maritata qi venise la rugirciunc ctr copiltr l

in brale, a luat fulgcrAtor o pozil ic drcapta.qi a itrct 'p1t1

sl rosteasci, Parca cu o voce straina, nrai bariratt 'astir,

niqte cuvinte necunoscte. Vorbea, ctlnr ziccatt t ' i , ' irr l irrrl 'r

inspirate de Duhul SfAt'rt, ca Apostoli i L)(' \rr( 'nrttrr '

27c)

Desigur, aceastai fcmeie simpla nu putca sa scoatAaceste cuvinte strdine din capul ci.

La inceput, nu zArisem coarneic diavoleqti ale ingeru-lui luminat, sub cll ipul ciruia se prezentase inqelaiorul.Dar mai t irziu, mi-am dat seama ca pcnticostali i , cAndtremura qi vorbesc in i imbi inspirate, sunt poseda[i dedrrhuri rcle, care sunt acoperite cu o pojghigi de evlavie,c,a sa poata ingela mai bine. Iar Satana irladins vorbegtede Satana ca s.1 creacli lumea ca el e Dumnezeu gi ca eirnpotriva diavoluiui.

Ca qi la spirit ism, la penticostali apar lucmri su-pranaturale in chip real, dar cei inqeia(i nu se gAndescca qi spiritele reie pot sAvArqi lucruri supranatuiaie, nuse gAndesc cA gi demonii pot imita qi caricatura ... \ror-birea in limbi strdine care la apostoli 9i la primii creqtinis-a facut prin puterea Duhului SfAnt.

Din cauza avioanelor , ,stukas,, care mitral iaupopulafia civila din Timigoara, impreunA cu fratelc Va-sile, am plecat pe jos prin por.,rnb gi peste ogoare. Cunoi s-a mai asociat qi un pictor evrcu ce-qi facuse studii iein Italia. Era nemulqumit de religia iudaica, zicAnd ca eobscurantistA.

Seara, toli trei am ajuns intr-un sat" Am intrebat clac.Iprintre locuitori este vrelln frate din Oastea Domnului,gti ind cA ei snnt prin-ritori dc strAini. Oamenii ne-auardtat casa unui ostaq al Domnului. CAnd am intratin.luntru, i-am spus deschis stApanului casei cA venimde la inchisoare. Bietul creqtirr ne-a primit cu toati dra-gostea. Ne-a dat sA mincam lapte, brAnzA, pAine dindestul, dar se trita ciudat ca numai eu imi fac cruce, iarceilalgi doi - nu. Dupi ce ne-am culcat, s,lrmanul stapAna vegheat toata lloaptea, fiindu-i teamii sai nu facem vlreospargere sau vreo crinra.

280

A doua zi i-am muilumit Qi am mers mai departe spre

Turnul Severin ul1de urma sa luAm trenui'

Drumul de larh era lung qi obositor, iar noi eram

uor*" leEinati de foame' Ldnga o fAntAnd era o femeie'

L" i. l" .rginea, i-am cerut obucata de paine' Gospo-

Ji"o-t-u dus acasa qi a trimis prin feti la ei.o pAine

i^t ""ea

qi un coqule[ de stru5;uri ' Am.mulqumit' rre-am

i"iarit]ait pomana fcmeii n-im s-o uit niciodata'

CAnd am ajuns de-a lungul Dundrii, qose.aua era pre-

sarati a" .udurrr" de cai'-Spuneau laranii din partea

iocului ca nemlii mitralia.t rn^"t"tt de pe larmul iu-goslav'

E-".""f"i ii era tare fricA sA meargd Pe Sosea' Voia sA

"."f""t.a ptin pidure, pe unde rnergeau tofi cAlatorii'

Dar noi adi, t-ain asigurat ca, daci ne vom pune nadej-

dea in Dumnezeu, nu ni se va intimpla nici un riu'

Evreul, incuraiat, a mers cu noi 9i s-a convins cA cei ce

cred in Dumnezeu scapd de orice primeidie'

Ne-am desparlit de el la Turnu-severin' Noi doi

,1"-u* l'traut in'tren fara bilet, fiindca nu aveam bani' La

.""tt"f, am aratat biletele de eliberare din inchisoarea

*itito.i Ei .ontrolorul ne-a ldsat in pace' In acelaqi vagon

." "oi

t"iffou qi prizonierii ruqi eliberali ca 9i,'pocaifii" '

Ei intonau cAntece ruseqti '

$tiam adresa preotului Petru' Fratele meu se afla in

satl l Contea aln luaequi VAlcea' CoborAnd in -gara

iita*tt*i, mi-am iuat iamas bun de la fratele Vasile

.u.""*".g"o spre Bucovina qi 1T luat-o,pe ios' Distanla

era mu.eliur eu eram obosit qi flamAnd' In septembrie

era inca destul de cald, iar caciula qi bocancii apAsau qi

atarnau destul de greu.

Pe drum, am vdzut o caruta plina cu ceapa' Aq fi

mAncat o ceaPa cu pAinea pe caie o aveam in traisid'

L-am intrebat pe vAnzdtor. El credea cd vreau sh cumpar

o cantitate mii ma.e' Dar cAnd i-am spus ca numai

287

5E'}T}:|jlcare' s-a decepfio'at si mi-a dat cAteva cepe

_",L:,"11-l a prins intr-un saruc de olrer.ri veseli qi gu_ralrvl care m_au prinrit.crt toata dragostea, mi_au datrnAncare gi loc pentru odil ina.

-- "ot-""

Dimirrca(a anr porni t d in norr Ia t l r r rm.Lu tata supta de foalne-, cu hainele numai zdren{e,

l: l |n..oplopiat de sarul Contea. La marginea lui a'ri

;:tlllft:,9:,'ff:" Pe care am intrebat-o

"iid" loc"ieqi.'Dar batrAna, la rAndul ei, m_a intrebat:- Ai treaba cu el?- D^a, i-am raspuns calm qi politicos.

_ - Dar cine egti drlm.,"ota? m_a privit ea neincre_zatoare, mdsurAndu_ma din talpi p;r;-in iregtet.- Sunt fratele lui, i-arn zis toi aia de tinigtit..- Dnl Fratele sfinfiei sale? rni irit."fr,.Ji" ce in ce maimirati batrAna. pai cle

",,a" uii 'a.-*i"uaoz Ai fostprizonier?

, ,- Nu. Vir-r de la pugcdrie, i-am rAspuns, fAra sa mafolosesc dc cuvAntui ,,iirchisoare,, . '-- r -^'"'

,^-^P^",ti.fuqcarie?l se kase batrina pr-rfin inapoi _ darcre ce ar stat acolo? pentru vreo fapta? ma inireba dinnou batrina, socotinclu_mA vreun tAlhar sau criminal.

^."t"u?l;rff;t}.o fapta' i-am co^fi'nat ba.uiala pe

Cu totul nedumerita, babina tni_a aritat casa gi arAmas locului, uit irrdu_sc h"rng irr .r;ol;;;.Afl ind casa, bateam in poaita...

18. 1NAPOI LA FRASINEI

PeLru se uita mirat ia cergetclrul care batea in poartA'

Era nedttmerit in sinea lui Ei se intreba: dc ce-o ft z2rm-

bind strainul de la Poarta?- Nu ma cunoEti? Ett sunt, i-am zis bucuros ca am

ajuns, in sfArqit, la un adAPost.

- Vai, Victore, pe cuvint ca nu te-am cunoscut' Marlo!

o strigA Petru pc preoteasa, - vino repede, a venit Victor'

- Vai, saracu' Victor, vii de la ir-rchisoare? De ce nu

ne-ai scris ca vii? ma intreba cumnata'

- N-am Etiut precis data eliberarii, am rasPuns, re-

fuzAnd sh intru in casd aqa cllm eram'

Cumnata mi-a adus rufe curate ilrtr-o magazie, unde

m-am spalat qi m-am Primenit.La Petru se gdsca un costum de-al lui Vladimir, pe

care l-am irnbricat, fiindca nu mai aveam nici o haina

cdlugareascA.IntrAnd in casa cumnata mi-a pregatit in fuga ceva dc

mAncare. DupA masa au iuceput intrebarile din partca

fratelui qi cuml'ratei, la care eu rarspundeam, istorisin-

du-mi amintiri lc Ai Pa!anii le.- $ti i , Victore, ci clupa ce-ai plecat dc la Misiunc'

prietenul nostru Mihai Z. tc-a catltat la Odessa, dar uu

?uncgionar i-a rAspuns: ,,Victor Molclovanu uu mai este

prinire cei vii" . Iir in Coqeni, Pe uEa Primhrici s-a lipit

Ln afis unde tu erai trecut impuqcat. Prin ce miuune ai

scapat?- UitAnclu-ma inapoi qi cugetind la toate celc petre-

cute, eu cred cii am siapat, inir-adevirr, numai printr-cl

minune dumuczeiasca, iar ca o c<lnfirtnarc cste mol-l-

strul din vis care de douA ori a irrcercat sa nra ()moarc'

dar cAnd m-am arutlcat cu capul in ios, zicalrcl: ,, l)oamne,

283

facd-se voia Ta,,, in funclul prapastiei Dumnezeu m_aprins in plasa lui saivatoare.- Tata mereu il blestema.pe Gala Galaction, adaugacumnata - zicea cA numai din cauza iui te_ai calugarii.Cica el te-a convins.

",,*,)"^11t cine priveqte lucrurile Ia suprafala poatesusttne o asemenea parere. in fond, eu i_am reiuz,at pcCala Gaiactiorr cAnd acesta p_entru prima oata mi_a pio:pus sd iutru in monahism. -Cand

exista o cnemarc sus,nici Dostoievski, nici Gala Galaction ,ru sunt factori ihotdritori, ci numai harul Duhuiri i S;;;;1" care se acia_uga.- bineiufeles - voia l ibera a omului. Figura stare_(ului Zosima gi indemnurile lui Gala Cnil.t ior au gasitterenul deja pregatit in inima mca.- Unchiule, sari gi nepofelul cu o intrebare _ tu ai avut

ce mAnca ia inchisoarei- Da, am avut mancare destula. CAr"rd lucram IagradinA ni se dadca un sfert de paine i" ff"r. ap"i

""ld".",nll crcclinciogii din oraE. O inti^lo lhemat o sorala vorDttor. Avea ur.l cog plin de bucate. Zicea ca mi_everigoarA, dar eu n-o cur.rogteam. Ea ma minfea pentrucir era sublocotetrerrtui de fiqa. Era o baptista care auzisede minc, mi-a adus un coE'dc pel , r" f i , ia. i ra pc carele-am imparfit cu to{i cei 23. b" Cri.t"" qi de pagtiveneau doamne cu coquri mari pline cu cozonaci qi oua,!::: lO^sa.le

imparta cu mAna lor f iecarui definut inpartc. l\c faceau o marc bucr.rric. Dar pcntru fr.rmatorinu cra mArrcarc suf ic ienta. Ei dadcau pain"n qi carnea9tl:]olba

pe figari qi ram.ineau fiamArrr' i . $i 'at.,nci, candTo_,y:l_"",t

pe mine rrancaud, strigau de la distanfa:, , t 'ot ta buna, domnu Moldovanul , , ia sa pr icep qi sa ledau lor.

VAzAnd cA la masa n-am gustat nici {uicA, nici vin,Petru m-a intrebat:

284

- Nici la Odessa n-ai baut?

- Nici. Sa vedeqi ce mi s-a intAmplat intr-o familie'

To[i qtiau ci eu nu gust nici un fei de bautura amelitoare

qi, atur-tci, gazda mi-a turnat rom iu ceai' Eu am simtit qi

am r"ft-tralceaiul' Gazcla mi-a spus ca sc suPAra daca nu

beau ceaiul. Eu insir i-am zis: ,,DoamnA, eu r-lrtr ilvut

pat ima be[ ic i . Acum sutr i v i i tor preot ' Ar [ i f rumos sa

*a ,r"a"qi iavdlindu-mi, beat, pe sub garduri?" - "Ntt '

mi-a raspun s gazda" - ,,Atunci de ce insista[i?" De data

aceasta ei m-au inleles qi m-au lAsat in pace'

- Dar eu cred ca tot i l i mai vine pofta de uu vin bun'

rAdea cumnata de mine.- La inceput, cAnd eram la Frdsinei, imi venea in vis

cineva - gtiim eu cine-i! - care imi oferea cAte un pahar

d.e vin rogu. Eu nu rezistam ispitei gi-l beam, dar tot in

vis imi parea rhu ca nu m-am {inut de fAgaduinta' Cand

ma degieptam, eram bucuros cA a fost llumai vis' Dar

mai tAiziu mi-a pierit aceasti pofta' $i chiar cAnd bcam

pe vremuri, beam per-rtru ca ma trallsPorta intr-o lume

mai roza. Dar acum, cAnd din mila lui Dumt'rezeu' la

fiecare rugAciur"re Domnul Iisus qi Maica Domnuiui irni

ofera vinril Duhului Sfant, care imi da o fericire de mii

de ori mai mare gi mai curata, nu mai am nevoie de accst

surogat care ili distruge 9i trupul 9i sufletul'

- E.o, qi definu[i nevinova{i? se iuformi cumnata'

- Da. Mi-a ramas in minte un baiat' Era cioban la uu

boier. Lupii iau rApit niqte oi Ei boicrul l-a acuzat ca cl

a furat oile. L-a batut, l-a dat in judecata qi I-a bAgat la

pugchrie. Dar vA spun cA aga bataie n-am vdzut in via[a

mea. Tot trupul bietului biiat era rat'rA ldnga rana, um-

flitura lAnga umflatura Ei vAnataie lingA vdr-rataie' PIAn-

285

gea Si sc vaieta zi qi noapte de dur.ere. Nu putea nici sdEada, nici sa stea cuicat.

- Mi-aduc aminte din Seminar, zise petru _ ca era unpreot care avea o misiune speciala printre deginugi. Ve_nea pe la voi?- Venca, intr-adevir, dar misiunea lui nu era pentruDumuezeu qi pentru mintuirea,.,fG"i"i. Citea acatis_tr-rl SfAntutui Nicoiae.de

-rrr1;ir,d;;;"io .n o morisciqi apo_i aiitcpta ca definufi i sa-i plateasca ort"rl"nto...

_ - 9" vorbegti? Se indigrra cumnata _ se bucura lasAracia acestor nenorocigii'- Mai mult decit atAt: cAnd venea cu aghiazma saucr-r icoaua de Craciun avea un cAntaref clirltre delinufi,care_c1n!a. bine gi_l inso(ea prin toate celulele. Oo. iuurma tofi banii ii lua preotui iar cAntareful,"," pri;;;nici un ban.- Dar e adevdrat ca la judecata nu fi-au dat voie sa teaperi? intreba iarhgi petru.

_ - Purqi s implu mi-aupus caluqul ingura, cumsczice.Totuqi, ei au fbst cur:birl; i; d";il#i:'dlT,:: :: *.:|ll,,,",lllt;m-am pomenit intr_o zi cn un domn de Ij Curiea Mai_tia.la 9u o lista de intrebdri, ."

"rr;;;i;;qi'cu mai multe::]1.1:

scris, ca sd aqtern pe hartie ce"^'."'"i nu m_aulasatsA spun. $i eu am fdcui-o. Am notattoit" n.grl*"rl_tcle mele contra razboiului.- Mai Victore, relud petru cu mai multa insuflefire _

!u n-ai dar inca fagaduingele monahale. Eqii inca frate.Fa-tc, bre, preot_ d"e r"tr.'cirJu -;;;r,r.;"j""mna

Rd_dulescll/ are o fatd cal-e e in ultima clasi de gcoalanormala. E o fata buna. Va fi invaEatoar". V;i, avea douAsalarii. De ce sd te chinuiegti o."io, i" .r-rrrr_,lii f,rari,_,"ir_lui?

Peh'u insi nu gtia ce gtiam eu. El nu gtia ca tocmai in

,,chinuriie" de la Frasinei eu imi gaseam fericirea pe

care n-o plrteam gasi nici in cisAtorie, nici in bundstare'

$i apoi ftatele meir nu gtia cd qi eu sunt logodit, casatorit,indiagostit. $i aqa cum intr-o teacl nu pot irlcapea doua

sabii,"tot astiel in inima mea nu mai putea intra o alta

dragoste. Pentru vecii vecilor mi-am dat inima iui Hris-

tos.lar Iisus md chema din nou la Frasinei.

- Mamico, ziseintr-o zi nepo[elul examinAndu-mi pe

mine - unchiul Victor sta la noi ca pe ace'

Nepolelul a sPus adevdrul: stateam ca pe ace, ca

pegtele pe uscat, nu mai aveam ribdarea sd mi intorc la

FrAsinei.incetul cu incetul, barba mi-a crescut din nou, cum-

nata mi-a cusut haine calugaregti gi, tot intr-o zi de

septembrie, am pornit din nou spre Frasinei.

La acelaqi metoc din RAmnicu VAlcea, l-am gasit pe

acelagi pArinte Arsenie, care, de data aceasta, m-a prim.it

cu drlgoste. Pdrintele stare! Simeon se afla tot acolo, Ia

starelie, dar eu nu am indrdznit sa deranjez. Se intune-

case, era seara tArziu gi nu voiam sa-i mai tulbur liniqtea'

Si apoi, drept sa spun, mi-era teama cd e supArat pe

mlnb. i i facusem multe nccazuri 9i ma gAndeam ca n-o

sa md primeasca.Dar cugetAnd astfel, la un moment dat, uga se des-

chide gi -"in cadrul ei - apare figura blAnda gi plina de

bunatate a parintelui arhimandrit.ZAmbind, qi iertAtor, ma intreba:- Bine ai venit, frate Victor! Vii ia noi?

Mirat peste masura de dragostea parintelui stare!,l-am intrebat:

- Cum, prea cuvioase, nu sutlteti suparat pe mine?

- Pai, dL ce sa fiu suparat? Hai, vino la noi, cA te

agteapta phrintele Natanaii, parintele Varahil...

287286

De bucurie, i-am sirutat mAna ca fiul risipitor si adoua zi am ajuns ia Frasinei, r.rr.rde intr-adevar ma astlp-tau.frafi i gi parin[i i mei iubifl, chil iu[a, padurea, p'a-sdr i le" . . .

Aici se termini caietul fratelui Victor Moldovanu.

POSTFATA

incredinlAndu-mi, din partea edituri i Paideia' con-

tribulia parintelui arhimaridrit Paulin Lccca referitoare

la ,,Fiumosul divin in opcra lui Dostoievski" , pentru a

efectua, cu relativa competetrta a uuuia ce a collsAcrat

cAteva cdrli mareiui romancier rus, o lectura din afarA

(din afara editurii) a manuscrisului, doamna Etlgenia

Petre mi-a inmAr-rat, in ultima clipa a scurtei noastre

intrevederi, ca Pe ul1 facultativ material auxiliar, qi jur-

nalul sfinliei sile. Dupa o scurta ezitare (in loc de un

manuscris, ma pomencam cu doua!), l-am luat totuEi 9i '

o dath ajuns acisA, spre a-mi face o idee despre autor'

catugar'dostoievskol,og, o* inceput sa citesc jurnalul'

Rm inc"pnt sa-l citesc a.-i... nu m-am mai putut opri' Ceea

ee t.ebuia sa constituie o lecturi oarecare' de stricta

irlfor*ur" cu privire la persoana autorului, s-a dovedit

u fi, p" masura desfaquiarii ei infrigurate, o lecturi de

zi le ^mari , entuziastd, s6rbi toreasci , o adev'1ratA

revelagie. Una din acelea de care nu ai parte de multe ori

in via[a.jurnalul minim deghizat (o paginA la inceput.qi un -

slngur- rAnd la sfArgiireprezinti toa-ta intervenlia nara-

torilui anonim care, relaland in fugd cum a descoperit'

in podul bisericii din incinta ministirii Frdsinei' un

, , . i iut gros cu scoarfe coqcovi te 9i ghlbej i te" ce

aparlinrise unui frate teolog,-trditor cu ani in urma in

aiea manastire, pre numele lui Victor Moldovanu' se

289

grAbegte sd-i dea cuvdntul acestuia), De Ia moarte Ia uiila.e-ste alcatuit din trei par{i qi acopcra, in timp, un intervaide patru ani (1940-1 944). Fara datc:,,Nu elau numcro_tate zilele. Nici chiar lunile", precizeazAprimul narator,anonim gi cu un rol foarte modest in economia volumu_lui, caietul-jurnal era - mai prccizeaza acelagi - ,,maidegrabh un caiet cu memoriit . Memorii deci si nu iur_nal, rnemorii le, in mod cert, ale lui paulin Leica.deoarece strAvechea gi strdvezia convenfie a caietuluigasitgi,,publica/' de un scotocitor de car{i gi manuscriseingalbenite ne permite sa-l ideniificim inku totul pe aldoilea narator fictiv, cel principal, Victor Moldovaiu cuautotul real.

Un tAndr basarabean care in dramatica vari a anului1940 trecuse Prutul in {ari ia o hotarAre majori, cruciald.,de naturd a provoca stupoarea colegilor sii, veseli stu_denfi teologi, 9i chiar mirarea unor profesori (NichiforCrainic, Gala Galaction): aceea de a se cdlugAri. $i nuoriunde, ci tocmai in austera mdndstire vAlcJana Frasi_nei" Cu toate ca, placAndu-i vinul gi femeile, pdruse pAniatunci mai degraba un foarte dorit tovarag de petreceri.Anumite antecedente profunde ale acestui atletic act devoinlA ce pare multora un semn de boala (mai exact: descrAnteald) existd totuqi ingropate in copilaria gi adoles-centa personajului (mila faga de suferinzi, imposibili_tatea de a minfi, evitarea l iteraturi i pornografice etc.).Fara a sta mult pe gAnduri, degi totodata faia certitudi_1ea c,a va reugi in temerara sa nazuinfi qi in ciudafaptuJui ca aproape pretutindeni este intAmpinat cuscepticism, tAnarul ia calea sihastriei. Si cu toate ciaceasta i se pare Ia inceput un fel de inchisoare iar uniicalugari - cu mult sub faima lor, dupi un timp mira-colul se produce: prin rugAciuni aprinse insoqite deguvoaie de lacrimi fiebinfi, rostite in chilie sau in miez

290

dc padure, utrde sc rcfug, iaza adcsca' pr i r r arct t l t ' t t t '

ilrffiil;;ptin n.."ptorei cclor 'rai

grcle'qi mai trr..ilt'

*.rtl.l (umai la umar' o data cu necaiiti i boulcui' A car()r

il;;;;;tiange fralcate),grin vise prevestitoarc si altc

,"rrit'r", tAnarul"sc rrmpl'e clc dtlt' d'e bircuria-neascmuita'

""".itii"i,^ qi continuA a credin[ei dobAndite 9i ncrett'

zi de zr,noapte de noaPte, intarite' intr-atAt' incit nici

."o"-"t"f iir-, ,loi""lirie 1940 nu-l poate clinti din

il".l.u in care, alhturi dc alqi fra!i, rnai slabi clc inger, se

inchina. lvlomentul c simbolic'^- ln iotnn 7917-1'942, qi irr corrtinuarcl' pAnd spre

,f-qitJi"i 1943, cind e aiestat' Victor Moldovanu alias

Paulin Lecca propovaduicgte cuvAntul Dclmrrultri ' ca

*iri*o., mai i^tAi in Tra^srristria inzApczita qi gcroasa

p" ."*.'t"hbate, pe jos, flamind I aProaPe dczbracat'

i;il;l; ii iti r^t, npl.,ii'.' r;colile.din odcssa' Se adreseaza

;;i;i-"t-."P illor,'tr'rtrrrot' copiilor' fie ei romini' rugi sau

;:;;i;;i.;.piilor in primui rind deoarece - dupa cum

;;ii;tintr-un loc - pe de o parte' 1i.ci.z1ce Stalini nu

;#;;;;;';;i. p" uit'a"i de ta credi'[a lor' iar pc de

alta nici macar a dolla vetrire a lui Hristos nu i-ar face

p" ""iiirt*"

+ ^i"rii ta terlunle la atcisnr-rl ce le-a fost

indoctrina| raman copiii, cei mai receptivi' cci mai

;;;;iiil;"?let, cei mai demni d'e a t'i snlinli' "orele de

'"ii"i"" ale fratelui de la Frdsinei sc transforma intr-o

^tr1,"h.^ tp"tia" cvanghelizare-.MisiolaruI arc qi uu

.5*".*tif tlnl"t'tt p"dngo"git' tnt" ii feregte sa se faca de

rat'paLa ir ir-t *ijrotui'tiaselor mari' ccle mai rccalci-

trante.'^-'Me^oriatistul nu facc politica' e- impar{ial ca tot"'

crestinul, mai binc zis aqa i'* ot trcbui sa fic oricine sc

;:ilil;Gi"tltttti^ anilor dc r rvboi' realita{ilc d in

;;;"i; frontului mai ales' se reflecti' sporadic' dar

tlg"t,r",l" scu'te ;;t;;"i; ePurate de orice unrbrh de

291

t1ti

I$*f

Il

I

tendenfiozitate. Administrarea teritori i lor de dincolo deNistru nu este, ca sa nlr. spun mai mult, ireprogabila.(Autorul spulte insa mai mujt, cvocAnd ,,hienell carecutreieri Transnistria, adulmecAnd cadavrele intere_selor personale" ). Ireprogabila este doar tenacitatea cucare acest sfAnt ce iqi poarta nirnbul peste nimetii regi_unilor rasiritene u u.13rit pentru a fi incorporat-gitrinris pe front. hnitntio Clrnsfinefiind insa in cazul lui ovorba goaia_iar porur-rcile evanghelicc _ ur.r obiect detranzacfie, Victor Moldovanu refuza sen iciu] mil itar:,,Pentru cA - zice el - nu vreau si omor oamcni, pentruca tlu vreau sa-i omor pe frafi i mei intru Domnui,,.Pescarul dc' oameni u.i ,r.ea-sA devina vinator deoameni. Arcstat ir-r toamna lui 1943 e judecat gi condam_

11]1,1?1lre., in asteptarea executaiii sentirilei, pus ir.r

:iilyri suporta.cu seninarate gi curajul celor asisiaEi debfalttut Duh mizerii le qi chir-ruri le fnchisorilor, nu cumult mai bune, acestea din urmd, decAt cele descrise ir_rultimii ani in abundenta (dar necesara, f iregte) I iteraturadespre gulagul romAnesc. Dintre ceilalgi condamnagi Iamoarte: dc'zertori, comtrniqti, sectanfi, povestitorul seapropie mai ales de acegtia din urmi, osAndigi p."t."aceeagi vind (refuzul de.a lupta pe fror.rt). Sc apropie de.po€aiti" cu toate ca divergengele dintre et gi ui sur_,imultiple gi mari. Au totuqi impieuna un punct comun- unul singur dar uriag: pc Hriitos. pentru^a nu da prilejca numele Acestuia sa,fie hulit, sectan(ii grupa{i injuruiortod.oxului, ca in jurul unui sAmburc iar!, respi,rg ioatcocazii le favorabile comutarii pcdepsei capitale in"ani deinchisoare (cdci orice imblinzire aientingiei ar fi sprijinitbanuiala cA ar f i refuzat serviciul mil itar in vreme derazboi din frica de moarte; binuiali ofensatoare inprimul rind pentru Ccl.pe care i l slujeau). Acuzafi ca,,sunt plAti l i de bolqevici, ca sunt dugmanii [ ir i i ,,, sec_

292

tantii - qi impreuna cu ei memorialistul. - iqi afirmA

"".ii"t"iii" nls.itmua"du-qi atitudinea cladita- pe fu1;

;lm;ili;noi it'tort" frincipii creqtine nici dupa 23

;;;194, cAnd "ilt "liL"toli

dintr-o inchisoare

ffi;;;";;; tunde, intre timp' fuseserd evacuati): "$i;;,,.il;^;;f;;ii', explica un "p-ocait"

intrebat daca

nici impotrirru ,t"m1'lot'nu vor ia lupte' Probabil ca

u..r* "iu.,

Plati l i de hitleriqti!

Dupa un popu, tu tt" f'ut" ai sau de sAnge' stabilit (sau

refugiat) intr-un sat din VAlcea' misiornrul-pugcdriaq

condamnat la moarte dar care dobAndise de muit Via{a'

," inaoura" la manastirea Frisinei' unde "mi aQteptau

il1iii iip.;r;!ii mei iublli, chiliula' padurea' phsarile ""

,,Aici se terminh .utJJt'fratelui tictot Moldovanu" 'adaugir, duph pauza unui spaliu 1lb: l-

ttl"l narator/

i"J*iiil^",itl, !i cu acest rAnd singuratic se incheie

;"t?;dtl" ;;;.i" tto"tputent deghiiate ale parinteiui

Paulin Lecca.Evocarea argheziano-dostoievskiana.-a. inchisoriior

orii'J-r!;l.".fit uttatttiegte partea a treja-a volumului'

iil"il ,,tu"i"til" qi gioapa"' Si m1l extraordinare

sunt primele ao,ra paiili,Fugain E$ipt,,-t] "Vai mie de

;;;5i il"vesti!" , ;;;;d din F"rancisco d'Assisi si

din ,,Povesti,ife p"i"iinului rus" '-din episoadele

["r"*^rr"iene deipru tinerelea lui.Zosima 9i despre

?t"*f"-*rt mu," ul'utestuia' Markel' iar in ultima in-

stan{a - izvorul tuturor cllo'loit" i"toute - din Vietile

sfinlilor, dar transcri-ind o.experien!1-,:Ii:t"ult absolut

autenticd qi personala, uluiioare prin intensitatea er:

aceea a convert i r i i 9 i o popo"adurr i i ' DobAndind

credinfa adevarata, d iUn"ai'ai-t pe Hristos' tAnarul has

irezistibil spre manastire ca de un magnet - in ciuda

slabiciunilor 9l patot"tot sale - de o fierbinte vocalie

thuntrici, revarsa';*Pt; Iumii intreg\ utt ltotoyt de

293

I

liftI t

bucurie. Paginile care il evocA, precum gi cele care ildescriu. pe misionar inotAr-rd pur gi simplu prin name{iiTransnistriei intr-o ac{iune pur religioasa iunt fantai-tice. O carte cum nu s-a mai scris in limba romAnA, o carteu_rticd despre oameni de toate nationalita$le, buni gi rai,despre oameni rai care se transforma in oameni buni(convertirea lui Florica) gi despre oameni rhi care im-pietresc in rAutatea lor. O carte avind in centrul ei unom fericit, un t'ericit pc care l-a ,,lins" flacara SfAntuluiDuh. Pentru

.a--l.parafraza pe cronicar: Nasc Ai in Mol-dova oament s lnt t t .

Fericita editura care publicA o asemenea carte!

VALERIU CRISTEA