6. Caiet de Sarcini Betoane
90
CAIET DE SARCINI BETOANE
-
Upload
mihai-iulian -
Category
Documents
-
view
401 -
download
7
Transcript of 6. Caiet de Sarcini Betoane
CAIET DE SARCINI
BETOANE
2010
CUPRINS:CAP.1.Generalitati.
CAP.2. Prepararea si punerea in opera a betoanelor.
2.1.Provenienta si caracteristicile materialelor necesare prepararii betoanelor.
2.1.A. Agregatele
2.1.B.Cimentul
2.1.3.Controlul calitatii cimentului
2.1.C Aditivi
2.1.D. Apa
2.2. Conditii tehnice ale betoanelor.
2.3.Controlul calitatii betonului.
2.4.Compozitia si fabricarea betonului.
2.5.Temperatura betonului in momentul punerii in opera si controlul acesteia.
2.5.1.Executarea lucrarilor de betoane pe timp friguros.
2.6. Pauzele tehnologice.
2.7. Transportul si punerea in opera a betonului.
CAP.3 Armarea betonului.
3.1.Tipuri de oteluri, livrare si depozitare .
3.2. Fasonarea armaturilor.
3.3. Montarea armaturilor.
3.4. Innadirea armaturilor.
3.5. Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect.
2
3.6 Tolerante.
3.7. Controlul si receptia armaturilor.
CAP. 4 . Cofraje.
CAP. 5. Executarea lucrarilor de betonare in conditii normale.
CAP. 6. Executarea lucrarilor de betonare pe timp friguros.
CAP. 7. Executarea elementelor prefabricate.
CAP. 8. Montarea elementelor prefabricate. Reguli generale de montaj.
CAP. 9. Tratarea rosturilor de dilatare si de lucru.
CAP. 10. Etansarea rosturilor cu banda PVC.
10.1. Generalităţi.
10.2. Materiale folosite, condiţii de livrare şi transport.
CAP. 11. Controlul calitatii lucrarilor.
CAP. 12. Protectia mediului
CAP.13. Protectia muncii.
Proiectat, Verificat,
ing. Sardaru Ancuta
3
CAP.1.Generalitati
Art.1.1. Prezentul caiet de sarcini se va folosi pentru lucrari de betoane si armature aferente
lucrarilor care se vor executa si are ca scop stabilirea modului in care se executa urmatoarele lucrari:
- prepararea, transportul si punerea in opera a betonului;
- armarea betonului;
- montarea cofrajelor;
- controlul calitatii lucrarilor de betoane.
Art.1.2.In cursul executiei lucrarilor nu se va putea face nici o derogare de la prezentele prescriptii,
fara aprobarea in scris a consultantului.
Art.1.3. Consultantul isi rezerva dreptul de a aduce completari sau modificari la prevederile acestui
caiet de sarcini in cursul executiei. Acestea devin obligatorii imediat dupa luarea la cunostinta de catre
beneficiar si contractant .
Art.1.4. Contractantul este obligat sa respecte toate dispozitiile STAS-urilor, instructiunile tehnice
departamentale si normativale in vigoare.
Art.1.5. Contractantul si beneficiarul sunt obligati sa tina evidenta zilnica a conditiilor de turnare a
betoanelor,precum si a probelor prelevate si a rezultatelor obtinute.
Art.1.6 Contractantul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului cat si a
consultantului,verificari suplimentare de tasare si de incercare a betoanelor si componentilor, precum si
controlul utilajelor de fabricare, transport si punere in opera a betoanelor.
In conditiile in care unele din determinari sunt de stricta specialitate si pentru care contractantul nu
este dotat si organizat,acestea se vor efectua, prin grija contractantului, in laboratoarele autorizate de
organismele de autorizare,conform Legii 10/1995. Organismul de autorizare a laboratorului este
MLPTL-ISCLPUAT.
Art.1.7. in cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, consultantul si
beneficiarul vor dispune intreruperea lucrarilor. Contractantul este raspunzator de toate pagubele care
rezulta din aceste intreruperi, daca abaterile sunt din vina lui.
4
STAS-uri, STANDARDE si normative la care face referire caietul de sarcini
Nr.crt
Indicativ Standard,STAS sau Normativ Titlul regelementarii Publicata in:
0 1 2 3
1. C 11-74 Instructiuni privind folosirea in constructii a panourilor din placaj pt. cofraje B.C. nr.4/75
2. C 41-86 Normativ privind proiectarea si executarea cofrajelor glisante B.C. nr.7/86
3. C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucr. de contr. si a instalatiilor aferente B.C.nr.6/86
4. P 59-86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armature cu plase sudate B.C. nr.10/86
5. C 28-83 Instructiuni tehnice privind sudarea armaturilor din otel beton. B.C. 7/83
6 C 130-78 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torecretare a mortarelor si betoanelor B.C. nr.8/79
7. C 156-89
Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-89.Elemente prfebr. din beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee
de verificare a caract.geometrice.
B.C. nr.1/91
8. C149-87Instructiuni tehnice privindprocedee de
renediere a defectelor pt.elementele de beton si beton armat.
B.C. nr.5/87
9. PE713-90, editia revizuita 1999
Instructiuni tehnice departamentale pt.executia si controlul betoanelor
hidrotehniceISAPH 1999
10. C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucr. de constructii B.C. nr.1-2/86
11. Legea nr 10/2001 Legea privind calitatea in constructii Monitor oficial
12 C 26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive
B.C. nr 8/85 siB.C.nr.2/87
13 C 54-81 Instructiuni pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor B.C.nr.2/82
14. C 150-84 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel B.C. nr 7/84
15. Sr 3011/96 Cimenturi hidrotehnice si cimenturi rezistente la sulfati
16. SREN 196-7/95 Metode de incercare a cimenturilor.Prelevarea si pregatirea probelor
17. SREN 196-6/94 Metode de incercare a cimenturilor.Determinarea finetei de macinare
18. SR 227-5/96 Cimenturi. Incercari fiziceDeterminarea calduri de hidratare
19. SREN 196-1/95 Metode de incercare a cimenturilor.Determinarea rezistentelor
0 1 2 3
20. SREN 196-2/95 Metode de incercare a cimenturilorAnaliza chimica
5
21. SREN 196-4/95 Metode de incercare a cimenturilorDeterminarea cantitativa a constituientilor.
22. STAS 1667/76 Agregate naturale grele23. STAS 4606/80 Agregate naturale grele24. STAS 790/84 Apa pt,betoane si mortare
25. STAS 3349-2/84Betoane de ciment. Stabilirea agresivitatii
apei fata de betoanele constructiilor hidrotehnice
26. STAS 1759/88
Incercari de betoane. Beton proaspat. Determinarea densitatii aparente,a
lucrabilitatii,a continutului de agregate fine si a inceputului de priza.
27. STAS 5479/88 Incercari pe betoane. Beton proaspat.Determinarea continutului de aer oclus
28. STAS 2320/88 Tipare metalice pt. confectionarea eprubetelor29. STAS 1275/88 Incercari pe betonul intarit
30 STAS 2414/91 Determinarea densitatii si porozitatii betonului intarit
31. STAS 3519/76 Verificarea impermeabilitatii la apa (P)
32. STAS 3518/89 Determinarea rezistentei la inghet-dezghet (Gelivitate)
33. STAS 5585/71 Determinarea modului de elasticitate static la supresiune al betonului
34. STAS 6102/86 Beton pt. constructii hidrotehnice.Clasificare si conditii tehnice de calitate
35. STAS 5511/89 Incercari pe betoane. Determinarea aderentei beton-armatura
36. ISO 7031 Determinarea impermeabilitatii betonului37. STAS 438-3/98 Plase sudate38. STAS 438-1/89 Otel beton laminat la cald
39. NE 012/99 Cod de practica pt. executia lucrarilor din beton precomprimat
40. P 10-86 Normativ privind proiectarea si executarea fundatiilor directe .
6
CAP.2. Prepararea si punerea in opera a betoanelor
2.1.Provenienta si caracteristicile materialelor necesare prepararii betoanelor
2.1.A. Agregatele
2.1.1. Conditii de calitate
Art.3.1. Pentru prepararea betoanelor se folosesc agregate provenite din balastiera .
Agregatele de balastiera se vor sorta si spala la o statie de sortare in urmatoarele sorturi:
0-7mm, 7-16mm, 16-31mm.
Schimbarea sursei de aprovizionare cu agregate se va putea face numai cu acordul scris al
consultantului. Nu este admisa folosirea unei noi surse de agregate, fara incercari si verificari speciale.
Verificarea reactiei alcalii-agregate se face conform SATS544070.
La toate sorturile se impun urmatoarele conditii:
- nu se admit eventuale resturi animale si vegetale, eventuale bucati de lemn, radacini, ierburi ;
- nu se admit reziduri petroliere.
- Indepartarea lor se va face in halde si se va continua in statia de sortare si la fabrica de beton.
Art.2.2. Granulozitatea amestecurilor totale pentru beton va trebui sa se inscrie in domeniile de mai
jos:
Betonul cu granula maxima de 31 mm
% treceri in masa prin ciurul de:
Φ ciur (mm) 0.2 1 7 16 40lim. sup % 7 30 60 80 100lim. inf % 2 21 51 71 95
Betonul cu granula maxima de 16 mm
% treceri in masa prin ciurul de:
Φ ciur (mm) 0.2 1 7 16lim. sup % 6 25 60 100lim. inf. % 1 15 50 95Pentru betoanele ciclopiene se vor utiliza anrocamente aruncate in beton, cu dimensiuni peste 30
cm.
Art.2.3. Pentru indepartarea impuritatilor, statia de sortare a agregatelor va fi prevazuta cu o
instalatie de spalare atat pentru indepartarea levigabilului, cat si a partii mai mici de 0.9 mm, care ar fi
in exces. Continutul in parti levigabile pentru agregate nu va depasi urmatoarele valori:
- 2% pentru sortul 0-7 mm;
- 0.7% pentru sortul 7-16 mm;
- 0.6% pentru sortul 16-31 mm.
Daca eventual se constata argila in bucati , acestea nu trebuie sa depaseasca 1% pentru fractiunea
0-7 mm.
Determinarile se vor face conform STAS 4606/80.
7
In perioadele friguroase ale anului , daca in mod exceptional se va betona, se va da o atentie
deosebita ca agregatele san nu contina bulgari inghetati.
2.1.2.Controlul agregatelor
Art.2.4. Controlul agregatelor se va face conform STAS 1667/76 in laboratoarele de specialitate la
statia de sortare si la statia de betoane.
Determinari complete conform normativului PE 713/90- editia revizuita din 1999 se vor face ori de
cate ori se constata de catre contractant ca se schimba natura mineralogica a balastului in timpul
exploatarii balastierei.
O data la 2 ani se vor face determinari complete. Se poate renunta totusi la ele cu acordul
consultantului.
Determinari complete conform normativului PE 713/90 – editia revizuita din 1999, anexa 7, se vor
face de catre un laborator atestat si anume:
- corpuri straine;
- pelicula aderanta de argila; humus;
- parti levigabile;
- forma granulelor(*);
- densitatea in gramada,in stare afanata si uscata(*);
- volumul de goluri in stare afanata.
Determinarile care sunt notate cu asterisc se vor face lunar. Celelalte determinari se vor face cu
frecventa de la pct.2.1.3. (controlul calitatii agregatelor la statia de sortare) si la pct.2.1.4. (controlul la
statia de betoane).
2.1.3 Controlul calitatii agregatelor la statia de sortare
Se vor recolta cate 3 probe elementare la intervale de cca.3 minute de pe benzile care transporta
agregatul sortat in deposit pentru formarea probelor medii reprezentative pe care se vor face
determinarile indicate in continuare :
- levigabil la sortarile 0-7 mm si 7-16 mm o data pe schimb, iar restul o data pe zi;
- granulozitate – o data pe zi pentru fiecare sort;
- humus –la sortul 0-7 mm se va determina saptamanal;
- forma granulelor – pentru fractiunile mai mari de 16 mm se va face lunar;
- controlul vizual permanent asigurat de un laborator pe schimb pentru intreaga satie de sortare,
care va urmari in special impurificarea cu corpuri straine sau modificari ale granulozitatii unui sort:
8
Asa cum s-a arata si in primul aliniat, frecventa acestor determinari se aplica pentru perioada cand
statia de sortare functioneaza. Deasemeni, se va controla presiunea apei la duzele de spalare care trebuie
sa fie de minim 2 atm.
2.1.4 Controlul calitatii agregatelor la statia de betoane consta in:
- prelevarea de probe de pe banda de alimentare a silozilor sau buncarelor statiei de betoane in
vederea receptionarii agregatului expediat de statia de sortare, precum si in vederea intocmirii retetei
pentru betoane;
- levigabil, granulozitate,umiditate (pentru toate sorturile) se vor detemina o data pe schimb;
- forma granulelor pentru sorturi mai mare de 16 mm- lunar.
Daca dupa primele 6 luni se constata ca nu exista deosebiri intre forma granulelor determinate la
statia de sortare si cea de la statia de betoane,se va renunta la controlul la aceasta din urma.
Toate determinările de mai sus se vor face în concordanţă cu metodologia şi normele prevăzute
în STAS 4606-80, PE 713/90 actualizat în 2005, STAS 5440-70 şi standard SR 13510-2006.
2.1.B.Cimentul
Art. 2.5. Pentru realizarea betoanelor necesare la execuţia uvrajelor de la AHE Capra VI se va folosi
ciment cu căldură de hidratare limitată tip H II/A – S 32,5 cu conţinut redus de alcalii (max. 1 %).
Standardul de produs luat în considerare la alegerea cimentului este SR 3011:1996 “Cimenturi
cu căldura de hidratare ridicată şi cu rezistenţa la agresivitatea apelor cu conţinut de sulfaţi”.
Dacă în urma verificării reacţiei alcalii – agregate se constată ca agregatele sunt reactive cu
alcaliile din ciment, se impune alegerea unui ciment cu un continu şi mai redus de alcalii (max. 0,6 %) ,
conform prevederilor STAS 5440-70.
Se pot utiliza si alte cimenturi cu aditivi de intarziere a prizei pentru betoane masive.
Art.2.5.1. Cimentul utilizat la prepararea betonului se va alege in functie de:
- chimismul apelor de suprafata si de adancime;
- potentialul reactiv al agregatelor cu alcaliile de ciment;
- masivitatea constructiei.
2.1.1.Livrarea si transportul cimentului
Art.2.6. In timpul transportului de la fabrica la santier si al depozitarii in santier cimentul trebuie
ferit de umezeala si impurificarea cu corpuri straine.
Se interzice cu desavarsire transportul cimentului de la depozitul central la santier cu
autobasculante.
9
Art.2.7. Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate.
Cimentul gasit fara certificat de calitate nu se receptioneza .
In cazul in care cimentul expediat de furnizori este preluat de o baza de aprovizionare aceasta este
obligata ca la livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in care se vor
mentiona,conform PE 713/90 – editia revizuita din 1999,urmatoarele:
- tipul de ciment si fabrica producatoare ;
- data sosirii in depozit;
- numarul certificatului de calitate eliberat de producator;
- numarul avizului de utilizare dat de laborator;
- garantarea respectarii conditiilor de depozitare prevazute;
- numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat si datele
continute in aceasta, inclusiv precizarea conditiilor de utilizare in toate cazurile in care termenul de
garantie a expirat.
Art.2.8. Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna,autocanistra,containere sau
vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs.
Art.2.9. Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite.
2.1.2.Depozitarea
Art.2.10.Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de
calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului de
ciment sau in incaperile special amenajate.
Art.1.11. Depozitarea cimentului in vrac se face in celulele tip siloz, in care nu au fost depozitate
anterior alte materiale.
Art.1.12. La depozite precum si la depozitele de rezerva ale statiilor de betoane se vor marca
distinct silozurile destinate fiecarui sortiment de ciment ce urmeaza a fi utilizat.
Marcarea silozurilor se va face prin inscrierea sortimentului standardizat al cimentului cu litere si
cifre de minim 50 cm inaltime. Cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat,
silozurile in cauza se vor goli complet si curate prin instalatia pneumatica si se vor marca corespunzator
noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.
Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in
fiecare siloz prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
Art.2.13. Durata de depozitare nu va depasi termenul de garantie prescris de producator prescris
pentru tipul de ciment utilizat.
Art.2.14. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat la lucrarile
din beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice.
10
2.1.3.Controlul calitatii cimentului
Art.2.15. Verificarea calitatii cimentului se va efectua conform prevederilor din PE 713/90 -editia
revizuita din 1999 in doua etape:
- la aprovizionare;
- inainte de utilizare.
Art.2.16. Imediat dupa receptia preliminara se recolteaza probe pentru efectuarea analizelor de
control. In acest scop se recolteaza cate o proba elementara din fiecare vagon, daca sosesc simultan mai
putin de 10 vagoane cu acelasi sortiment si din 2 in 2 daca numarul vagoanelor sosite simultan este mai
mare de 10.
Analizele ce se efectueaza pe proba elementara sunt:
- starea de conservare conform PE 713/90- editia revizuita din 1999, anexa 5;
- timpul initial de priza,conform SR EN 196-3/1995;
- stabilitatea conform SR EN 196-3/19995.
Totodata se preleveaza probele medii care se vor realize prin amestecarea probelor elementare.
Acestea vor fi controlate si prin determinarile fizico-mecanice, la 7 si 28 zile.
Cimentul nu se da la consum inaintea obtinerii rezultatelor determinarilor fizice cat si a rezistentelor
mecanice cel putin pentru varsta de 7 zile, sau in cazul cand se pune in opera mai devreme de 7 zile
folosirea metodei rapide de verificare a rezistentelor mecanice la varsta de 25 ore este obligatorie,
aceasta pentru a se elimina posibilitatea folosirii de cimenturi necorespunzatoare.
Art.2.17.In afara determinarilor specificate mai sus laboratorul de santier va determina lunar starea
de conservare a cimentului sosit pe santier.
Art.2.18. Controlul calitatii cimentului inainte de utilizare se face conform PE 713/90 – editia
revizuita din 1999, anexa 5, pct.B.
Art.2.19. Daca cimentul a stationat mai mult de 60 de zile in siloz,de la data fabricarii, inainte de
utilizare se va face determinari pentru starea de conservare si in conformitate cu prevederile de mai jos:
Se va lua o cantitate de 5 kg ciment din proba medie care se cerne prin sita de 1.25 – STAS 1077 –
70.
Rezidul “r” se determina cu relatia:
in care:
m=masa reziduului in grame.
Rezultatul este media aritmetica a 3 determinari.
Starea de conservare se stabileste in functie de reziduul r%, conform tabelului de mai jos:
11
Rezidul (r%) Starea de conservare0 Buna, ciment nealterat
Max.10%
Ciment cu inceput de alterare , putand fi utiliziat in functie de rezultatele incercarilor fizico-matematice,la varsta acestora va fi considerat de tip
CEM III/A (fostul F25) si folosit la betoane de clasa de cel mult C6/705 (Bc 7,5)
Peste 10% Ciment alterat – utilizarea se poate face numai la prepararea mortarului
Art.2.20. Daca cimentul a stationat mai mult de 90 zile in siloz de la data fabricarii, utilizarea lui
este admisa numai dupa reexaminarea prealabila a caltatii conform PE 713/90- editia revizuita din 1999,
anexa 5, pct. A,b,c d,e si B,efectuandu-se urmatoarele analize pe proba elementara:
- stare de conservare,conform STAS 227/1-86 Cap.3;
- timpul de inceput de priza,conform SR En 196-3/1995;
- stabilitatea, conform SR EN 196-3/1995.
Pe baza rezultatelor obtinute se admite sau nu utilizarea cimentului in continuare la executia
lucrarilor de betonare.
Art.2.21. Conform SR 227-5/19996, pentru determinarea caldurii de hidratare a cimenturilor se
recomanda ca frecventa determinarilor sa fie de minim 1 data pe saptamana.
Art.2.22. In cazul aparitiei unor rezultate necorespunzatoare STAS-urilor, standardelor si
normativelor, cimentul respectiv nu se va utiliza, contractantul va anunta operativ furnizorul si inspectia
teritoriala pentru controlul calitatii produselor.
2.1.C Aditivi
Art.2.23. Pentru reducerea necesarului de apa al amestecurilor si in beton, precum si pentru
amelioarea proprietatilor de baza ale betonului hidrotehnic se introduc aditivi la prepararea amestecului
din beton.
Pentru ameliorarea lucrabilitatii si a altor calitati ale betonului hidrotehnic se introduc aditivi la
prepararea amestecului din beton .
Pentru ameliorarea lucrabilitatii si a altor calitati ale betonului (de ex.: rezistenta la inghet –dezghet,
impermeabilitate) se folosesc aditivi antrenori de aer sau micsti.
Volumul de aer antrenat in amestecul de beton, trebuie sa fie pentru betoane cu conditia de
rezistenta la inghet-dezghet de:
3,5% - 5% in cazul unui beton cu granula max.31 mm
Procentele indicate se refera la continutul de aer din beton, minus continutul de aer al agregatelor.
Determinarea procentului de aer al betonului proaspat se efectueaza conform STAS 5479-88.
Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a doua tipuri de aditivi este admisa numai pe
baza acordului consultantului.
12
Verificrea caracteristicilor aditivilor se va face prin examinarea datelor inscrise in certificatul de
calitate la fiecare lot aprovizionat. In cazul in care lotul nu corespunde, acesta se refuza, procedandu-se
la anuntarea organelor in drept. Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista
certificat de calitate.
Se vor respecta conditiile de folosire, pastrare si transport din prospectul tehnic al adiitivului
conform cu normativul PE 713/90 editie revizuita in 1999.
Incercarile de control de pe santier constau in determinarea urmatoarelor proprietati ale betonului
proaspat preparat pe baza compozitiilor recomandate:
- tasarea, in vederea constatarii eficientei (reducerea factorului apa – ciment pentru aceeasi
tasare);
- procentul de aer oclus;
- timpul de priza.
In situatia in care contractantul nu se mai poate aproviziona cu aditivul folosit, se pot folosi si alte
tipuri de aditivi in functie de efectul principal pe care aditivul il are asupra proprietatilor betonului:
- reducerea de apa
- cresterea lucrabilitatii
- marirea/micsorarea timpilor de priza
- antrenarea de aer
- cresterea rezistentei
- cresterea durabilitatii.
Achizitionarea unui aditiv se va face prin compararea rezultatelor obtinute de laboratorul santierului
si al consultantului pe mai multi aditivi (conform O.G. nr. 60/11/05.2001 cap.II, art.9). Criteriul de
evaluare va fi oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic.
Produsele noi vor fi puse in opera decat dupa obtinerea agrementului etnic eliberat in conformitate
cu prevederile Legii nr. 10/1995, art. 9, pct. C si HG 766/1997, anexa nr.5 –Regulament privind
agrementul etnic pentru produse,procedee si echipamente noi in constructii.
2.1.D. Apa
Art. 2.24. La prepararea betoanelor lucrarii se va folosi apa din rau care trebuie sa corespunda
conditiilor din STAS 790/84. Verificarea calitatii apei se va face inainte de inceperea lucrarilor de
betoane si apoi trimestrial.
2.2. Conditii tehnice ale betoanelor
Art.2.25. Betonul intarit va trebui sa satisfaca conditiile tehnice din tabelul nr. 3
Tasarea betonului masurata cu conul H= 300 mm va fi de max. 50 mm.
13
Incercare Varsta
(zile)
Tip si nr eprubete BcH15
(daN/cm2)
BcH22,5
(daN/cm2)
Compresiune 7 conf. STAS 1275/88 min.75♣ min. 113♣
90 conf. STAS1275/88 BH 200 BH300
Intindere 90 conf. STAS1275/88 Informative
20
Informatiz
28
Permeabilitate 90 conf. STAS 1275/88 P12 * P 12 *
Gelivitate 28 conf. STAS 1275/88 G 150 G 150
*) Pentru betoanele care nu vin in contact cu apa nu se preleveaza probe pentru permeabilitate si
gelivitate.Acestea intra sub jurisdictia normativului NE 012/99 si incercarile se efectueaza la varsta de
28 de zile.
Conditiile controlului operativ pentru asigurarea calitatii corespunzatoare betonului
a) Limita de alarma a rezistentei la compresiune la varsta de 7 zile(Rc7) se stabileste la 0,4 din
marca betonului (Rc7 0,4 BH ) si respectiv 0,5 din clasa betonului (RC7 0,5 BcH). Se considera
valoare de rebut 0,75 (0,80) din limita de alarma pentru marca (clasa) betoanelor conform PE 713/90 –
editia revizuita in 1999. In cazul cand se obtine ca rezistenta medie pe o serie de 3 cuburi o valoare mai
mica decat rezistenta de rebut si structura se realizeaza din lamele suprapuse se opreste betonarea si
contractantul ia masuri de extragere de carote cu Φ 20 mm si se convoaca conltantul.
In cazul cand structura nu se realizeaza din lamele suprapuse nu se opreste betonarea si
contractantul ia masuri fie de extrageri de carote cu Φ 20 mm,fie se efectueaza masuratori nedestructive
si se convoaca consultantul numai cand contractantul are convingerea ca rezultatele scazute nu se
datoresc unui accident provocat de catre modul de pastrare a probelor de catre laborator.
b) In cazul in care se obtin la 7 zile 3 valori mai mici decat R rebut+20 daN/cm2 se vor analiza de catre
santier factorii care pot conduce la aceasta situatie, iar daca nu se gaseste cauza se va convoca
consultantul.
In orice eventualitate se va transmite consultatului concluziile in scris ale contractantului.
Contractantul,va aduce la cunostinta in scris beneficiarului si consultantului,imediat dupa efectuarea
incercarii orice rezistenta la compresiune sub 1,13 BcH indicand si cauza si orice nerealizare a vreunei
conditii de permeabilitate si gelivitate cerute,de asemenea indicand si cauza.
In cadrul controlului de calitate pe parcurs a productiei de beton se va verifica lunar, de catre
laboratorul contractantului pentru fiecare statie de betoane si tip de beton,relatia (1) si respectiv (2)
valabila pentru un numar minim de 3 serii de rezultate si cel mult 14.
14
Ri 1.13 BcH (1)
R i Rinec (2)
in care:
Ri – valoarea medie a rezultatelor obtinute pe o serie de 3 epruvete, conform STAS 1275-88;
Ri – valoarea medie pentru grupul analizat de Ri;
Rinec – rezistenta medie necesara determinate pe multimea de rezultate ce se analizeaza si rezulta in
formula (3)
unde:
ΔRimax - diferenta dintre valorile extreme ale sirului de rezultate analizate;
n – numarul de rezultate luate in calcul.
Coeficientii “a” si “b” au valorile din tabelele 4 si 5.
Tabelul nr.4
n 3 4 5 6 78 9 1 0 11 12a 0.97 0.81 0.72 0.66 0.61 0.57 0.55 0.54 0.53 0.52
Tabelul nr.5
0.2 0.21 – 0.30 0.31 -0.45 0.46 – 0.70 0.71 -1.0 >1,0
b 0.9 1.00 1.10 1.20 1.34 1.5
In cazul cand relatia (2) nu se verifica se va convoca consultantul si se vor lua masuri.
Art.2.26. Controlul trimestrial – pentru intreaga perioada cat dureaza constructia sau eventual pentru
perioade mai scurte,conform normative PE 713/90 – editia revizuita in 1999.
Se verifica modul de respectare a anumitor conditii:
a. rezistenta la compresiune, Rk Rkadmisibil (4);
b. conditia de impermeabilitate si gelivitate: procentul de rezultate sub gradele de impermeabilitate
si gelivitate impuse,nu trebuie sa depaseasca 8 %.
Contractantul va transmite trimestrial rapoarte, ce contin rezultatele obtinute, consultantului, care va
intocmi prelucrarea si interpretarea statistica a datelor annual.
Art.2.27. Betoanele utilizate la realizarea AHE Capra VI pentru obiectele din Anexa nr. 1,
corespund conditiilor tehnice daca:
a. Rezistenta caracteristica Rk= f(n, R, S) definita ca rezistenta minima probabila,sub a carei
valoare se poate situa cel mult 5% din rezultate,este mai mare decat rezistenta caracteristica admisibila
Radk
Rk se calculeaza dupa formula:
15
Rk = (1-t.Cv)= - t.S
unde:
t= un coeficient ce are valorile din tabelul 6, in functie de numarul <n> de rezultate
Tabelul nr.6
n 13 14 13 20 25 30 40 60 120 >120t 1.77 1.76 1.75 1.725 1.71 1.70 1.68 1.67 1.66 1.64
Rezistenta caracterizata admisibila Rkad este data in tabelul nr.7 functie de coeficient de variatie C v%
(conform normative PE 713/90 – editia revizuita in 1999).
Tabelul nr.7
Cv% 140 10.1÷15 15.1÷20 20.1÷25Rad
k 1.033BcH 1.10BcH 1.167BcH 1.233BcH
unde:
Cv = coeficient de variatie ( )
S= abaterea standard
R= rezistenta medie
BcH=clasa betonului hidrotehnic prevazuta in proiect.
In cazul betonului de clasa sub BcH10, daca coeficientul de variatie Cv se afla intre 25÷ 30,Rka se ia
egal cu 1,267 BcH.
b.Cel putin 90% din rezultatele obtinute satisfac conditia pusa pentru impermeabilitate si gelivitate.
2.3.Controlulu calitatii betonului
Art.2.28.Pentru controlul betonului proaspat se vor efectua incercarile cuprinse in tabelul de mai jos,
pentru fiecare tip de beton.
Locul efectuarii incercarii
Frecventa determinarilor pe schimb
Tasare Densitate aparenta
Volum de aer oclus Timp de priza Temperatura
(1)Locul de fabricare 2 1 2 1 2
2 1 1 1 2
(1) Daca pe parcursul betonarii se constata atingerea sau depasirea temperaturii admise in caietul de
sarcini, masurarea se va efectua in 2 ore, in vederea stabilirii temperaturii medii a betonulu din lamela.
16
Se va pune in lucrare numai betonul care respecta limitele indicate prin caietul de sarcini pentru
caracteristicile de mai sus, musurate la locul de punere in opera.
Art.2.29.Pentru betoane se vor preleva urmatoarele probe:
- cate 3 cuburi cu latura de 15 cm pentru betonul cu granula maxima 31 mm, pentru a fi
incercate la compresiune (STAS 1275/88)la 7 zile la fiecare 150 mc de beton pus in opera si
la 90 zile la fiecare 500 mc de beton pus in opera;
- cate 3 cuburi 15 cm pentru betonul cu granula maxima 31 mm,pentru a fi incercate la
intindere (STAS 1275/88) la 90 zile la fiecare 500 mc;
- cate 6 cuburi cu latura de 20 cm pentru a fi incercate la permeabilitate (STAS 3519/79) la 90
zile, la fiecare 500 mc;
- cate 6 cuburi cu latura de 20 cm (3 probe + 3 martori) pentru a fi incercate la inghet-dezghet
(STAS 3518/89) la fiecare 300 mc.
2.4.Compozitia si fabricarea betonului
Art.2.30.Prepararea betonului se va face in statii de betoane cu sisteme de dozare pentru toate
componentele betonului. Capacitatea statiilor de betoane va fi dimensionata in asa fel, incat sa asigure
ritmul maxim de betoane necesar.
Art.2.31. Statia de betoane va fi condusa de catre ”seful statiei” si va functiona pe baza certificatului
de atestare eliberat de comisia de atestare numita pintr-un ordin dat de conducerea unitatii tutelare.
Sarciniile si calificarea personalului care deserveste statia vor fi confirmate cu Codul de practica NE
012- 99, anexa1.6. prin care personalul implicat in aceasta activitate va fi atestat intern, iar seful statiei
de betoane trebuie sa fi atestat de ISCLPUAT prin inspectiile teritoriale.
Art.2.32. Statia de betoane trebuie sa dispuna de:
a. regulament de functionare;
b. depozite de agregate amenajate conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini si avand
compartiente separate pentru numarul de sorturi necesare ;
c. silozuri care sa permita depozitarea simultana a minimum 2 tipuri de ciment si avand capacitatea
totala de depozitare corelata cu capacitatea de poductie a statiei pe interval de minimum 3 zile;
d. mijloace de dozare a materialelor componente care sa corespunda clasei de precizie din
documentatia lor tehnica;
e. utilaje de preparare a betonului,in buna stare de functionare;
f. instalatii de preparare,rezervoare si dozatoare pentru aditivi;
g. dotari care sa asigure spalarea betonierelor, buncarelor si mijloacelor de transport;
17
h. nomenclator al claselor sau tipurilor de betoane ce se vor produce aprobat in prealabil de
conducerea unitatii tutelare;
i. laborator amenajat cu spatii distincte pentru confectionarea probelor si respectiv pastrarea lor,
care sa asigure respectarea conditiilor de temperatura +20 ± 40C, prevazut cu dotarile si utilitatile
necesare si incadrat cu personal tehnic si muncitor corespunzator din punct de vedere pofesional si
numeric;
j. nomenclatorul incercarilor si operatiilor pe care le efectueaza laboratorul;
k. aparatura si dispozitivele corespunzatoare nomenclatorului de incercari si operatii efectuate de
laborator;
l. laboratoul trebuie sa fie autorizat de organismele de autorizare, conform Legii 10/2001.
Organismul de autorizare a laboratorului este MLPTL – ISCLPUAT.
Art.2.33 Statia de betoane in cazul in care nu are un laborator propriu care sa asigure efectuarea
incercarilor stabilite prin planul de calitate la frecventa din reglementari, trebuie sa aiba un contract de
colaborare cu laboratoare autorizate conform NE 012 – 99 anexa 1.6.
Art 2.34. Verificarile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru mentinerea
conditiilor avute,la atestarea si functionarea sistemului de asiguare a calitatii.
Art.2.35. Pentru betonul din lucrari se vor utiliza dozaje variabile de ciment in functie de clasa
betonului.
18
Cod de membru
Clasa de rezistenta
Clasa de tasare
Dozaj de ciment
D (mm) A/C max Tip de cimentClasa de cloruri
Clasa de expunere maxRezistenta la penetrarea apei sau inghet/dezghet
Aditiv Centrament N3 - dozaj
1 C 8/10 S2 230 22.4 0.75 CEM II/B - M(S-LL) 32.5 R Cl 04 X0 - 0.4%
2 C 8/10 S3 260 16 0.75 CEM II/B - M(S-LL) 32.5 R Cl 04 X0 - 0.4%
3 C 12/15 S2 280 22.4 0.65 CEM II/B - M(S-LL) 32.5 R Cl 02 XC1 P4 0.4%
4 C 12/15 S3 300 16 0.65 CEM II/B - M(S-LL) 32.5 R Cl 02 XC1 P4 0.4%
5 C 16/20 S2 280 22.4 0.55 CEM II/A - LL 42.5 R Cl 02 XC2 P410,G50 0.4%
6 C 16/20 S3 290 16 0.55 CEM II/A - LL 42.5 R Cl 02 XC2 P410,G50 0.4%
7 C 18/22.5 S2 300 22.4 0.55 CEM II/A - LL 42.5 R Cl 02 XC2 P410,G100 0.4%
8 C 18/22.5 S3 310 16 0.55 CEM II/A - LL 42.5 R Cl 02 XC2 P410,G100 0.4%
9 C 20/25 S2 320 22.4 0.50 CEM II/A - LL 42.5 R Cl 02 XC3 P810,G150 0.4%
10 C 20/25 S3 320 16 0.50 CEM II/A - LL 42.5 R Cl 02 XC3 P810,G150 0.4%
11 C 25/30 S2 340 22.4 0.50 CEM II/A - LL 42.5 R Cl 02 XC4, XF3, XA1 P810,G150 0.4%
12 C 25/30 S3 350 16 0.50 CEM II/A - LL 42.5 R Cl 02 XC4, XF3, XA1 P810,G150 0.4%
13 C 30/37 S2 420 22.4 0.45 CEM II/A - LL 42.5 R Cl 02 XC4, XD1, XF3, XA1, XM2 P810,G150 0.4%
14 C 30/37 S3 440 16 0.45 CEM II/A - LL 42.5 R Cl 02 XC4, XD1, XF3, XA1, XM2 P810,G150 0.4%
15 C 35/45 S2 460 22.4 0.42 CEM I 42.5 R Cl 02 XC4, XD2, XF4, XA2, XM3 P12,G150 0.4%
16 C 35/45 S3 470 16 0.45 CEM I 42.5 R Cl 02 XC4, XD2, XF4, XA2, XM3 P12,G150 0.4%
17 BcR 3.5 S1 330 25 0.45 CEM II/A - LL 42.5 R Cl 02 XC4, XF1, XA1 G100 0.4%
18 BcR 4 S1 350 25 0.45 CEM II/A - LL 42.5 R Cl 02 XC4, XF3, XD1, XA1, XM1 G100 0.4%
19 BcR 4.5 S1 370 25 0.45 CEM II/A - LL 42.5 R Cl 02 XC4, XF4, XD1, XA1, XM2 G100 0.4%20 SAPA S3 340 8 0.57 CEM II/B - M(S-LL) 32.5 R Cl 04 XC1 - -
CATALOG DE COMPOZITII DE BETON PREPARATE IN CONFORMITATE CU CP 012/1-2007, SR EN 206-1:2002, si NE 014-2002
19
2.5.Temperatura betonului in momentul punerii in opera si controlul acesteia
Art.2.36. Pentru betoane in perioada calduroasa a anului nu se impun limite pentru temperatura
betonului. Se cere insa obligatoriu ca incepand cu luna iunie agregatele sorturilor mari sa fie udate in
depozitele de la statiile de sortare cat si in silozurile de la fabricile de beton pe o perioada suficienta de
timp incat ele sa nu fie insolate.
2.5.1.Executarea lucrarilor de betoane pe timp friguros
Art.2.37. Pentru executarea betoanelor pe timp friguros se va respecta normativul C16/84.
Art.2.38. Deteriorarile datorita temperaturilor ce coboara sub 00 C sunt deosebit de periculoase.
Adancimea stratului de beton ce poate fi afectat de temperaturi negative este cu atat mai profunda
cu cat temperatura este mai scazuta.
Atentia ce trebuie data acestui fapt este impusa si de aceea ca recunoasterea unui beton intarit nu se
poate face vizula,defectiunea punandu-se in evidenta numai cand temperaturile exterioare devin
pozitive pe o perioada de cateva zile.
Urmare a celor aratate mai sus, trebuie acordata o deosebita atentie de catre contractant si beneficiar
pentru a se impiedica aparitia inghetarii betonului.
Art.2.39. Se interzice continuarea betonarii cand temperatura aerului este sub +50C cu tendinte de
coborare,fara a se dispune de folosirea la prepararea betonului a apei incalzite care sa asigure acestuia o
temperatura de minim +100 C,in care se poate betona pana la temperatura de minim +20 C.
Art.2.40. Incarcarea betonierei in cazul folosirii apei incalzite se face astfel:
- se introduc in betoniera apa si majoritatea agregatelor si se malaxeaza inca 2 minute.
Daca betonul nu prezinta un aspect omogen laboratorul de santier va stabili durata de malaxare
pentru a obtine omogenizarea betonului proaspat.
Totusi, contractantul cunoscand mai bine conditiile locale printer care si modul cum poate
evolua temperatura aerului si masurile de izolare termica de care dispune, criteriul de mai sus se poate
formula astfel:
- se poate betona la temperaturi ale aerului care fac ca betonul pus in opera timp de 7 zile sa
nu aiba temperaturi negative.
Art.2.41. Rezultatele masuratorilor de temperatura se vor inscrie in fisele de betonare.
Contractantul va instala aparatura standardizata necesara urmaririi temperaturii aerului.
20
2.6. Pauzele tehnologice
Art.2.42. Pentru betoanele ce se lameleaza, pauza tehnologica dintre doua lamele va fi de 3 zile.
Este de dorit ca pauzele tehnologice sa nu fie mai mari de 10-20 zile.
Art.2.43. Pauzele tehnologice se socotesc incepand cu ora terminarii betonarii lamelei precedente.
Art.2.44. In cazul intreruperilor accidentale ( defectiuni la fabrica de betoane, la macarale, etc. ) se
poate relua betonarea dupa minim 24 ore de la intrerupere. La reluare lamela va fi tratata ca lamela
noua.
2.7. Transportul si punerea in opera a betonului
Art.2.45. Transportul betonului de la fabrica de betoane pana la locul de punere in opera se va face
cu automalaxoare si alte mijloace adecvate lucrabilitatii betonului.
Art.2.46. Autobasculantele,automalaxoarele si benele se vor mentine in stare buna de functionare
verificandu-se periodic. Benele, automalaxoarele si autobasculantele se vor spala dupa terminarea
activitatii curente de betonare astfel incat la reluarea betonarii sa fie curate.
Art.2.47. Turnarea betonului se va face de la o inaltime de maxim 2 m. Exceptie face turnarea
betonului pentru zonele cu armatura mult ridicata, unde turnarea betonului se poate face de la inaltimea
lor pentru a nu lovi armaturile cu bena. In acest caz se vor lua masuri ca betonul sa nu segrege (hoboti):
Art.2.48. Daca eventual se vor prevede aparate de masura si control, manevrarea benelor se va face
cu o deosebita atentie in preajma acestora.
CAP.3 ARMAREA BETONULUI
3.1.Tipuri de oteluri, livrare si depozitare
Art. 3.1. Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/189, STAS
438/2-90, STAS 438/3/4-98 SI SR 438/4-98. Tipurile de oteluri utilizate curent in elemente din beton
armat si domeniile lor de aplicare sunt
urmatoarele:
Tipul de otel Simbol Denumirea de utilizare0 1 2
Otel beton rotund neted(STAS 438/1-89) OB37 Armaturi de rezistenta sau constructive
Sarma trasa neteda pt. beton armat(STAS 438/2-91).Plase sudate pt. beton
armat(SR 438/3-98 si 438/4-98)
ST.N.B.
ST.P.B.
Armaturi de rezistenta sau constructive, armature sub forma de plase sau carcase
sudate.
Otel beton cu profil periodic STAS 438/1-89
PC52 Armaturi rezistente la elemente de beton armat
Art.3.2. Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de
unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestuia. In certificatul de calitate se va
21
mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/89 echivalarea fiind facuta prin luarea in
considerare a tuturor parametrilor de calitate.
Art.3.3. In cazul in care exista dubii asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, contractantul va
utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor de laborator si cu acordul in scris al consultantului.
3.1.1.Livrarea
Art.3.4. Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotite de certificatul
de calitate dar dupa certificarea produsului de un organism acreditat si o copie dupa certificatul de
conformitate. In cazurile in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata
sa transmita certificatele de garantie corespunzatoare loturilor pe care le livreaza si care va contine toate
datele sau documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.
3.1.2.Depozitarea
Art.3.5. Otelurile pentru armatura trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri de diametru, in spatii
amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:
-evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului;
-evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
-asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment pe diametru.
3.1.3.Controlul calitatii
Art.3.6. Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control va consta, conform
prevederilor din NE 012-9 si va cuprinde:
- constatarea existentei certificatului de calitate sau garantie;
- verificarea dimensiunilor sectiunii, tinand seama de reglementarile din NE 012-99;
- examinarea aspectului;
- verificarea prin indoire la rece.
In cazul cand exista dubii asupra calitatii otelurilor aprovizionate se va proceda la verificarea
caracteristicilor mecanice prin incercare la tractiune si dupa caz la sudabilitate.
3.2. Fasonarea armaturilor
Art.3.7. Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
Art.3.8.Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor contractantul va analiza prevederile proiectului,
tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor precum si de aspectele tehnologice
22
de armare si betonare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre consultant a
dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Art.3.9. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, in acest scop se vor indeparta:
-eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
-rugina, prin frecarea cu perii de sarma.
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la
diametru prevazute in NE 012-99.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite, trebuie sa fie indepartat inainte de a se proceda la taierea si
fasonarea lui fara a se deteriora profilul. La intinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi
0.3mm/m.
Art.3.10. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curatenia lor, pana in momentul montarii.
Art.3.11. Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri conform prevederilor din proiect si
prevederilor STAS-ului 10107/0-90. In cazul armaturilor netede avand diametrul “d” ciocul se indoaie
la 1800, cu raza interioara de min. 1,25 d si portiunea dreapta de capat de min. 3 d.
In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 900 cu raza interioara de min.2 d si
portiunea dreapta de capat de min. 7d.
Art.3.12.Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor, se executa cu o miscare lenta fara socuri. La
masina de indoire cu doua viteze nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza
mare a masinii.
Art.3.13.Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -100C. Barele cu profil periodic cu
diametru mai mare de 25mm, se vor fasona la cald.
Art.3.14.Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor trecute peste
coltul unui cadru se va face dupa un arc cu raza de cel putin 10d.
Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20d in zonele
intinse si cel putin 10d in zonele comprimate.
Art.3.15.In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept, raza cercului de indiore va fi de min.
2d, (d- diametrul etrierului).
3.3. Montarea armaturilor
3.3.1.Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa:
-receptionarea calitativa a cofrajelor;
-acceptarea de catre consultant a fisei tehnologice de betoane in cazul elementelor sau partilor de
structura al caror volum depaseste 100 mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de betoane.
23
Art.3.16. La montarea armăturilor se vor adopta măsuri pentru asigurarea bunei desfăşurări a
turnării şi compactării betonului prin:
-crearea la intervale de max. 3 m a unor spaţii libere între armăturile de la partea superioară care
sa permita patrunderea libera a betonului sau jgheaburilor prin care se descarca betonul.
- crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor(min 2.5 x ø vibrator) la interval de maxim 5
ori grosimea elementului, usual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.
In acest scop, dupa caz:
-se va monta sau incheia partial armatura superioara, urmand a se completa inainte de ultima
etapa de betonare;
- se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Art.3.17. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa
asigure mentinerea acesteia in timpul betonarii( distantieri, agrafe, capre).
Se vor prevedea:
- cel putin 2 distantieri la fiecare mp de placa sau perete;
- cel putin 1 distantier la fiecare metro liniar de grinda sau stalp;
- cel putin 1distantier intre randurile de armaturi la fiecare 2 metri liniari de grinda in zona cu
armatura pe 2 randuri.
Distantierii pot fi din mortar sau ciment, in forma de prisme prevazute cu cate o sarma pentru a
fi legate de armature sau cofectionate din masa plastica. Este interzisa folosirea ca distantieri a
cupoanelor de otel beton cu exceptia cazului in care sunt asezati intre randuri de armaturi.
Art.3.18. Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi cu
sarma de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa asigure mentinerea pozitiei lor
in tot timpul turnarii betonului.
Art.3.19. La incrucisari, barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sarma neagra
(STAS 889/80) sau prin sudura electrica prin puncte.
Cand se face legarea cu sarma, se vor utiliza doua fire de sarma de 1….1.5mm diametru.
Art.3.20. Armatura se va fasona si monta cu maxim o luna inaintea betonarii.
Art.3.21. Daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata si se
constata prezenta frecventa a ruginii neaderente, armatura
se va demonta , iar dupa curatire si remontare, se va proceda la o noua receptie calitativa.
Art.3.22. Pentru toate armaturile cu un diametru mai mare de 25 mm si a caror tip de innadire nu
a fost precizat prin planuri, se va face numai prin sudura de rezistenta.
Art.3.23.Inlocuirea armaturilor cu bare de alt tip sau de alta marca de otel fata de precizarile din
planuri, se va face numai cu avizul scris al consultantului sau reprezentantului acestuia.
24
3.3.1.Plase sudate
Art.3.24.Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau STPB se utilizeaza ori de cate ori este
posibil la armarea elementelor de suprafata in conditiile prevederilor STAS10107/0-90 unde se vor
folosi ca armature pentru elementele din beton armat, monolite sau prefabricate, solicitate de regula
numai la incercari statice.
Art.3.25. Depozitarea plaselor sudate se va face in locuri acoperite fare contact cu pamantul, pe
loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator .
Art.3.26. Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se va face cu grija, evitandu-se
izbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Art.3.27. Calitatea sudurilor sau a plaselor sudate se verifica pe epruvete precum si prin incercari
pe plase conform cu prescriptiile in vigoare.
Art.3.28. In cazul in care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la inlaturarea acesteia
prin periere. Dupa indepartarea ruginii reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca
abaterile prevazute in standardele de produs.
3.3.2.Reguli constructive
Art.3.29. Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru
armaturile din beton armat monolit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de elemente se vor
considera conform STAS 10107/0-90.
Grosimea stratului de acoperire de beton a armaturilor va respecta prevederile proiectelor de
executie cu abateri de -2.+4mm.
3.4. Innadirea armaturilor
Art.3.30. Innadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului contractantului si
prevederilor STAS 10107/0-90. Procedeele de innadire pot fi prin:
- suprapunere;
- sudura.
Innadirea prin sudura se poate face printr-unul din urmatoarele procedee:
a. sudarea electrica prin puncte
b. sudarea electrica cap la cap prin topire intermediara
c. sudarea manuala cu arc electric,prin suprapunere si cu eclise
d. sudarea electrica cu arc electric cap la cap
e. sudarea in cochilie
f. sudare in mediu de bioxid de carbon
25
Aceste sunt conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel-
beton (C28/ 1983 si C150 /99), IN care sunt indicate si lungimile minime necesare ale
cordonului de sudura si conditiile de executie.
Art. 3.31. Innadirile sudate se vor amplasa conform indicatiilor din planuri, iar in lipsa acestora se
vor respecta urmatoarele prevederi:
a. intre doua sectiuni invecinate, cu una sau mai multe innadiri sudate, va fi o o distanta de cel
putin 50 d;
b. aria armaturilor de rezistenta innadite prin sudura si solicitate la intindere, intr-o sectiune a
unui element dfe beton armat, se recomanda a nu depasi 25% din aria totala a armaturilor de
rezistenta (cu exceptia cazurilor de la pct.c.). Daca armature de rezistenta este alcatuita din
trei bare, se admite in mod exceptional, ca una din bare sa fie sudata.
c. In cazurile cand prevederea de la pct.b. nu se poate respecta ( ca de ex. La montyarea
elementelor prefabricate unde toate armaturile se innadesc in aceeasi sectiue) se vor aplica
urmatoarele masuri speciale, pentru a se asigura calitatea executiei:
- innadirile sudate vor fi executate numai de catre sudori cu calificatre superioara, specializati
pentru procedeele de sudare si variantele de innadire solicitate;
- innadirile sudate se vor poansona si verifica prin probe distructive, executate intercalat de
acelasi sudor si in aceleasi conditii cu sudurile din opera, in proportie de 3% din numarul
total al innadirilor.
Art. 3.32. Lungimile de suprapunere pentru armaturile care se innadesc prin petrecere sunt cele
prevazute prin planuri.
Daca totusi nu sunt precizate suficient, lungimile minime de suprapunere sunt:
Solicitarea din armatura Tipul otelului
Clasa betonului
BcH 10 BcH 15 BcH 20 BcH 22.5
Armaturi intinse OB 37 (cu ciocuri) 55 d 45 d 40 d 30 dPC 52 (fara ciocuri) 40 d 40 d 35 d 30 d
Armaturi comprimate OB 37 ; PC 52 30 d 30 d 30 d 24 d
Art. 3.33. Sudarea se va putea efectua numai daca temperatutra ambianta este mai mare de 00 C
pentru sudarea otelurilor PC 52 si nu mai mica DE -50 C pentru sudarea otelului OB 37.
Art. 3.34. Pentru temperaturi exterioare cuprinse sub 00 (sau -50C pana la -150C se va lucra in
spatii protejate si cu o preincalzire la limita superioara (3000C); in acest caz se va lucra numai pe baza
dispozitiei speciale a responsabilului cu sudura .Temperatura de preincalzire se va determina cu
creioane termoindicatoare sau se vor utiliza durate de timp specifice tipului si diametrului armaturii
conform tehnologiei.
26
3.5. Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect
Art. 3.35. In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate
proceda la inlocuirea acestora, numai cu acordul consultantului, respectandu-se insa urmatoarele:
- adoptarea altor elemente de acelasi tip de otel cu cel inlocuit se va face astfel incat aria
armaturii sa rezulte egala cu cel mult 5% mai mare decat cea din proiect;
- in cazul armaturilor de rezistenta din grinzi diametrul nou adoptat trebuie sa fie mai mic sau
cel mult cu 25% mai mare decat cel prevazut in preoiect dar fara sa se schimbe tipul otelului ;
- distantele minime si respective maxime rezultate intre bare precum si diametrele minime
adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/0-90, sau din alte reglementari
specifice in special urmatoarele conditii:
1. stalpi sau elemente inclinate executate cu cofraje pe toate laturile – bare longitudinale dist = 50
mm.
2. grinzi sau elemente inclinate executate cu cofraje numai pe trei laturi , intrte barele primelor 2
randuri de armatura de la partea inferioara dist ≥70 mm. Inlocuirea armaturilor cu bare din alt
ti[pm se efectua numai cu avizul consultantului contractului sau pe baza datelor prevazute in
proiect .
3.6. Tolerante
Art. 3.36. Abaterile limita admise la fasonarea si montarea armaturilor vor fi cele prevazute prin
planuri sau precizate de consultant.
In cazul in care nu exista asemenea prevederi se vor respecta urmatoarele limite:
ELEMENT
ABATERI IN MM
dist.intre axele elementelor
grosime strat
acoperire
L partiale sau totale fata de proiect L petrecere
la innadire prin sudare
Pozitia innadirii1 m 1-10
(m)≥10(m)
0 1 2 3 4 5 6 7FUNDATII ± 10 + 10
±5 ±20 ±30 ±3 d ±50
PERETII ± 5 +3STALPI, GRINZI ±3 +3
PLACI ±5 +2INTRE
ETRIERI SI PASUL
FRETELOR
±10 -
Daca prin proiect se indica tolerante mai mari se vor respecta cele din proiect.
3.7. Controlul si receptia armaturilor 27
Art. 3.37. Pentru fiecare cantitate de sortiment de otel beton aprovizionat operatia de control va
consta conform prevederilor din “ Cod practica pentru executarea lucrarilor din beton beton armat si
beton precomprimat “ NE 012-99 anexa din:
-constatarea existentei certificatului de calitate sau garantie
-verificarea dimensiunilor sectiunii;
-verificarea prin indoire la rece
In cazul in care este prevazut prin planuri sau cand exista dubii asupra calitatii otelurilor
aprovizionate se va proceda la verificarea caracteristicilor mecanice prin incercare la tractiune si dupa
caz la sudabilitate .
Art. 3.38. Receptia armaturii se face la atelierul de armatura si la locul de punere in opera
conform NE 012-99 .
Art. 3.39. Receptia in atelier a plaselor de armatura va consta din :
a) verificarea lungimii , a diametrelor barelor si a diferentelor dintre ele ;
b) verificarea rigiditatii plasei prin cadere libera de la 1.5 m inaltime . Incercarea prin cadere se va
face la 5 % din numarul plaselor de fiecare tip sau cel putin o bucata dintr-un lot .La incercare
nu se admite desfacerea nici unei suduri sau element din plasa.
Art. 3.39. Receptia armaturii la locul de punere in opera va consta din :
a) verificarea daca s-au montat plasele din bare indicate in proiect controlandu-se tipul plasei
numarul de bare si diametrul indicat in proiect;
b) verificarea exactitatii amplasarii armaturii
c) verificarea exterioara a sudurilor de innadire comform cu conditiile tehnice pentru sudura.
CAP.4 . COFRAJE ŞI SUSŢINEREA LOR
4.1. Domeniul de aplicare
Art. 4.1.1. Condiţiile tehnice cuprinse în acest caiet de sarcini se aplică la toate lucrările de
cofraje necesare realizării structurilor din beton.
Art. 4.1.2. Aşa cum se prevede prin condiţiile generale şi speciale de contractare, executantul are
obligaţia să studieze documentaţia pusă la dispoziţie de beneficiar, să obţină orice alte informaţii
considerate de el necesare, pe baza cărora să aprecieze şi să preia pe propria răspundere condiţiile şi
dificultăţile de execuţie, atât a cofrajelor cât şi a lucrărilor de cofrare – decofrare.
Art. 4.1.3. În cazul construcţiilor deosebite ca formă, înălţime sau deschideri, sau a celor
prevăzute a se executa prin procedee speciale, executantul va respecta cu stricteţe prevederile din
planuri pentru realizarea formei de beton cerute.
Art.4.1.4. Înaintea începerii lucrărilor, executantul va elabora tehnologia de execuţie a structurii
din beton, inclusiv tipul de cofraj, pe care o va supune spre aprobare
28
beneficiarului şi proiectantului.
Tehnologia adoptată poate fi modificată faţă de cea prezentată în ofertă, dar numai cu avizul
proiectantului.
Art. 4.1.5. Cofrajele şi susţinerile lor trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească
următoarele condiţii :
a. să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare prevăzute în proiect pentru
elementele ce urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile limită admise
conform NE - 012 - 99.
b. să fie etanşe încât să nu permită pierderea laptelui de ciment şi formarea de bavuri.
c. să fie stabile şi rezistente sub acţiunea încărcărilor care apar in procesul de execuţie.
d. să asigure ordinea de montare stabilită fără a se degrada elementele din beton cofrate sau
componentele cofrajelor şi susţinerilor.
e. să permită la decofrare o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează.
f. să nu rămână mustăţi (cupoane) de fier la suprafaţă aparentă a betonului.
4.2. Tipuri de cofraje
Art.4.2.1. Cofrajele se vor confecţiona din : lemn sau produse pe bază de lemn, metal sau
produse pe bază de polimeri. Materialele utilizate trebuie să corespundă reglementărilor specifice în
vigoare.
Art. 4.2.2. Din punct de vedere al concepţiei de alcătuire se deosebesc.
a. cofraje fixe, confecţionate şi montate la locul de turnare a betonului şi folosite de obicei la o singură
turnare.
b. cofraje demontabile staţionare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la un
anumit număr de turnări.
Art. 4.2.3. În cadrul proiectului tehnologic de execuţie executantul va elabora şi detaliile de
alcătuire a cofrajelor.
Art. 4.2.4. Cofrajele, susţinerile şi piesele de fixare vor fi dimensionate ţinând cont de precizările
date de NE 012 – 99
Art.4.2.5. La cofrarea fetelor vazute si rosturilor se vor folosi cofrajele indicate in fiecare proiect
in parte (panouri metalice, tabluite, din material lemons etc) conform proiectelor intocmite de
contractant si verificate de consultant daca este cazul.
Art.4.2.6. Pentru a evita lipirea betonului de cofraje acestea se vor unge in prealababil cu
decrofol emulsie de parafina , sapun de sodiu sau alt produs similar .
Art.4.2.7. Inainte de montarea panourilor se va verifica in mod obligatoriu starea cofrajelor. Nu
se admite reutilizarea panourilor degradate, deformate, sau avand piesa de rezistenta slabita.
29
4.3. Montarea şi demontarea cofrajelor
Art. 4.3.1. Pentru a reduce aderenţa între beton şi cofraje, acestea se ung cu agenţi de decofrare
pe feţele care vin în contact cu betonul, după curătirea prealabilă şi înainte de fiecare folosire. Agenţii
de decofrare trebuie să nu păteze betonul, să nu corodeze betonul si cofrajul, să se aplice uşor, să-şi
păstreze proprietăţile neschimbate in condiţiile climatice de execuţie a lucrărilor.
Art. 4.3.2. Manipularea, transportul şi depozitarea cofrajelor se va face astfel în cât să se evite
deformarea şi degradarea lor (umezire, murdărire, putrezire, ruginire, etc.). Este interzisă depozitarea
cofrajelor direct pe pămât sau depozitarea altor materiale pe stivele cu panouri de cofraje.
Art. 4.3.3. Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:
- trasarea poziţiei cofrajelor;
- asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
- verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;
- asamblarea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.
Art. 4.3.4. În cazurile în care elementele de susţinere a cofrajelor reazemă pe teren, se va asigura
repartizarea solicitărilor ţinând seama de gradul de compactare şi posibilităţile de înmuiere, astfel încât
să se evite producerea tasărilor.
Art. 4.3.5. În cazurile în care terenurile sunt ingheţate sau expuse îngheţului, rezemarea
susţinerilor se va face astfel în cât să se evite deplasarea acestora, în funcţie de condiţiile de
temperatură.
Art. 4.3.6. În cazul în care cofrajele sunt străpunse de bare din armătură sau alte piese metalice,
se va proceda la o etanşare pe conturul acestora, în vederea evitării pierderii laptelui de ciment.
Art. 4.3.7. Sprijinirile, suporţii metalici utilizaţi pentru susţinerea cofrajelor se vor poza astfel
încât să nu se găsească la o distanţă mai mică de 10 cm faţă de paramentul expus la contactul cu apa şi
mai puţin de 5 cm pentru celelalte situaţii.
Este interzisă traversarea secţiunii de către elementul de fixare al cofrajului.
Art. 4.3.8. Tehnologiile de montare şi demontare ale cofrajelor din panourile de inventar
demontabile ale cofrajelor păşitoare, se vor aplica pe baza instrucţiunilor de utilizare aferente acestor
tipuri de cofraje.
Art. 4.3.9. La montarea cofrajelor, pentru suprafeţele aparente ale betonului, spaţiul de acoperire
a armăturii va fi realizat prin folosirea de distanţieri realizaţi din prisme de beton prevăzute cu sârmă,
pentru a fi legate de armătură, in special pentru armăturile montate pe suprafeţele orizontale sau
înclinate, care necesită acoperire.
Este interzisă folosirea de distanţieri a cupoanelor de oţel-beton, cu excepţia cazurilor când se
referă la rândul 2 sau 3 de armătură.
30
Art. 4.3.10. Decofrarea se va face în funcţie de rezistenţele la care au ajuns părţile de construcţie
din beton şi sarcinile ce urmează a fi aplicate asupra acestora, în conformitate cu precizările din planuri
sau făcute de către proiectant.
Art. 4.3.11. În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele reguli:
a. desfăşurarea operaţiei va fi supravegheată direct de către reprezentantul executantului; în cazul în
care se constată defecte de turnare (goluri, zone agregate, etc.) care pot afecta stabilitatea construcţiei
decofrate, se va sista demontarea elementelor de susţinere până la aplicarea măsurilor de remediere sau
consolidare.
b. susţinerile cofrajelor se vor desface începând din zona centrală a deschiderii elementelor şi
continuând simetric către reazeme.
c. slăbirea pieselor de decintrare (pene, vinciuri, erc.) se va face treptat, fără şocuri.
d. decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către elemente ce se
decofrează, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului, cofrajelor şi susţinerilor.
Art. 4.3.12. Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mai mari sau construcţii speciale,
precum şi pentru decintrarea eşafodajelor care susţin cotele bolţilor, arcelor, plăcilor subţiri, etc., se vor
respecta precizările făcute prin planuri în legătură cu execuţia acestor operaţii; numărul de reprize de
decintrare, înălţimile de coborâre, etc.
Art.4.3.13. Decofrarea lamelelor se poate face numai dupa ce betonul a realizat rezistenta la
compresiune de :
- minim 50 daN/ cm2 pentru decofrarea laterala ;
- minim 50 daN/ cm2 pentru decofrarea golurilor
Art.4.3.14. Decofrarea placilor si boltilor cu o deschidere de pana la 2 m se poate face numai daca
betonul a realizat o rezistenta de 70 % din clasa betonului .
Decofrarea placilor, boltilor si cadrelor cu o deschidere de pana la 8 m se poate face daca betonul
a realizat o rezistenta de 85 % din clasa betonului
Decofrarea placilor, boltilor si cadrelor cu o deschidere de peste 8 m se poate daca betonul a
realizat o rezistenta de 120% din clasa betonului si daca prin proiecte sau prin caiete de sarcini nu se
mentioneaza alte conditii mai severe la decofrare, descintrare .
Art. 4.3.15. În cazul realizării de elemente prefabricate de tipul cofrajelor pierdute, acestea se
vor confecţiona pe baza detaliilor de execuţie date prin planuri. Feţele pe care va continua betonarea vor
trebui să fie astfel alcătuite încât să conducă la obţinerea unor suprafeţe rugoase pentru o bună legătură
cu betonul de monolitizare. În acest scop se poate utiliza tablă expandată, tablă striată, covor de cauciuc
profilat sau oricare alt material sau procedeu cu efect similar.
Tehnologia de montaj se va supune aprobării proiectantului.
31
Art. 4.3.16. Tiparele şi piesele lor de fixare sau prindere, vor fi suficient de rigide pentru a nu
suferi deformări datorate manipulărilor, vibraţiilor, presiunii betonului, etc., care să conducă la
realizarea de elemente cu abateri la dimensiuni mai mari decât cele admisibile.
Art.4.3.17 In termen de 24 de h de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda de catre
conducatorul punctului de lucru delegatul beneficiarului si consultant la o examinare amanuntita a
tuturor elementelor de rezistenta ale structurii , incheindu-se proces verbal in care se va consemna
calitatea lucrarilor precum si eventualele defecte constatate si aprecierea importantei lor .
4.4. Controlul şi recepţia lucrărilor de cofrare
Art. 4.4.1. În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor se vor efectua verificări
etapizate astfel :
- preliminare, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraje
şi susţinerii;
- în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare a
elementelor;
- în final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în “Registrul de procese
verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse”.
Art. 4.4.2. Toleranţele admise pentru diversele părţi ale construcţiei sunt următoarele :
- paramenţii vor avea următoarele toleranţe ± 20 mm
- rosturile de dilatare ± 10 mm
- golurile ± 10 mm
- zonele pieselor înglobate direct în betonul primar ± 3 mm
Art. 4.4.3. După decofrare, executantul are obligaţia de a proceda la o examinare amănunţită a
tuturor părţilor de structură precum şi remedierea defectelor constatate. În cazul defecţiunilor constatate
din vina cofrajului (scurgeri, cedări, bavuri) remedierile sau modificările pot fi făcute numai cu
aprobarea proiectantului.
Art. 4.4.4. În cazul cofrajelor pentru prefabricate, recepţionarea şi verificarea tiparelor se va face
cu respectarea abaterilor admisibile prevăzute prin planuri.
Art.4.4.5. În cazul utilizării tiparelor se va verifica încadrarea în toleranţe de formă şi
dimensiuni, după cum urmează:
- tiparele cu părţi demontabile vor fi verificate înainte de fiecare utilizare.
- tiparele fără părţi demontabile vor fi verificate periodic, astfel încât să se asigure obţinerea unor
elemente corespunzătoare.
Verificarea tiparelor se va face cu ajutorul şabloanelor în conformitate cu prevederile
normativului NE-012-99, SR EN 13369:2002 şi STAS 7721-90.
32
Art. 4.4.6. În situaţia în care au fost utilizate elementele prefabricate cu rol parţial de cofraj,
atunci se vor face următoarele verificări :
- poziţia în plan a axelor elementelor ;
- respectarea cotelor de nivel ;
- verificarea sau orizontalitatea elementelor, după caz ;
- respectarea dimensiunilor spaţiilor de monolitizare ;
- gradul de finisare a suprafeţelor ce rămân ca feţe văzute.
4.5. Remedieri şi reparaţii
Art. 4.5.1. Toate remedierile şi reparaţiile cad în sarcina executantului.
Art. 4.5.2. Părţile de lucrare care nu se încadrează în abaterile admisibile, prezentate în
prezentele caiete de sarcini şi sunt datorate unor vicii de cofraj, vor fi tratate sau demolate şi refăcute pe
cheltuiala executantului.
Art. 4.5.3. Remedierile din beton armat se vor face în conformitate cu prevederile normativelor
în vigoare sau aşa cum se precizează de către proiectant prin planuri.
Art. 4.5.4. Plata lucrărilor privind cofrajele şi operaţiunile de cofraje, vor putea fi evaluate
separate sau cuprinse în preţul forfetar al betonului aferent lucrării respective.
CAP. 5. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETONARE ÎN CONDIŢII NORMALE
Pregătirea turnării betonului
Art. 5.1. Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
a. fişa tehnologică pentru betonarea obiectului în cauză a fost întocmită şi acceptată de
beneficiar.
b. sunt realizate măsurile preliminare pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate materialele
necesare (agregate, ciment, piese înglobate, etc.) şi sunt în stare de
funcţionare utilajele şi dotările necesare, în conformitate cu prevederile fişei tehnologice.
c. sunt pregătite şi instruite formaţiile de lucru în ceea ce priveşte tehnologia de execuţie precum
şi asupra măsurilor privind securitatea muncii şi PSI.
d. au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături (după caz).
e. suprafeţele din beton turnat anterior şi întărit care vor veni în contact cu betonul proaspăt sunt
curăţate de pojghiţa de lapte de ciment şi nu prezintă zone necompacte sau
segregate şi cu rugozitate necesară asigurării unei bune legături între cele două betoane.
f. sunt stabilite după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonării în
cazul intervenţiei unor situaţii accidentale (staţie de betoane şi utilaje de transport de rezervă, sursă
33
suplimentară de energie lectrică, materiale pentru protejarea betonului, condiţii de crearea unui rost de
lucru, etc.).
g. nu se prevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile (ger, ploi
abundente, furtună, etc.).
h. în cazul fundaţiilor sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii, astfel
încât acestea să nu se acumuleze în zonele care urmează a se betona.
Art. 5.2. Înainte de turnarea betonului trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor pentru
transportul local şi compactarea betonului.
Reguli generale de betonare
Art.5.3. Betonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de şeful punctului de lucru. Acesta
va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă a prevederilor fişei tehnologice
şi a regulilor de betonare.
Art. 5.4. Betonul trebuie să fie pus în operă în cât mai scurt timp de la aducerea lui la locul de
turnare, nu se admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenţei betonului.
Art. 5.5. La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
a. cofrajele de lemn sau betonul vechi care vin în contact cu betonul proaspăt, vor fi udate cu
2....3 ore înainte şi imediat după turnarea betonului, iar apa rămasă în denivelări va fi înlăturată.
b. din mijlocul de transport descărcarea betonului se va face în bene, benzi transportoare sau
direct în lucrare.
c. dacă betonul adus la locul de punere în operă nu se încadrează în limitele de lucrabilitate
admise sau prezintă segregări va fi refuzat, fiind interzisă punerea în operă.
d. înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3 m în cazul elementelor
cu lăţime de max. 1 m, respectiv mai mare de 1,5 m în celelate cazuri,
inclusiv pentru plăci sau alte elemente de suprafaţă.
e. betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de
straturi orizontale de max. 50 cm cu înălţimea şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei
betonului din stratul turnat anterior.
f. se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia
prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor; dacă totuşi se vor produce
asemenea deformări ele vor fi corectate în timpul betonării.
g. se va urmări înglobarea completă în beton a armăturilor, respectându-se grosimea stratului de
acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului.
h. nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe
armături a vibratorului.
34
i. în zonele cu armături dese se va urmări cu atenţie umplerea completă a secţiunii, prin
îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel concomitent cu vibrarea lui; în cazul că aceste
măsuri nu sunt suficiente se vor crea posibilităţi de acces lateral al betonului prin spaţii care să permită
şi pătrunderea vibratorului.
j. se va urmări compactarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora
luându-se măsuri operative de remediere în cazul constatării unor deplasări sau cedări.
k. circulaţia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul betonării se va face pe podine astfel
rezemate încât să nu se modifice poziţia armăturii. Este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe
zonele cu beton proaspăt.
l. betonarea se va face continuu până la rosturile de lucru prevăzute în proiect.
m. durata maximă admisă a întreruperilor de betonare pentru care nu sunt necesare luarea unor
măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului, în
lipsa unor determinări de laborator, această durată se va considera de 2 ore de la prepararea betonului, în
cazul cimentului cu adaosuri şi respectiv de 1,5 ore, în cazul cimenturilor fără adaosuri.
n. în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea betonării este permisă
numai după pregătirea suprafeţei betonului ca un rost de lucru.
- suprafaţa rostului de lucru va fi bine curaţată, îndepărtându-se betonul ce nu a fost bine
compactat şi pojghiţele de lapte de ciment.
- imediat înainte de turnarea betonului proaspăt suprafaţa rosturilor va fi spălată cu apă.
o. instalarea podinelor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport, pe betonul
proaspăt precum şi depozitarea unor schele, cofraje sau armături este permisă numai după 24.....48 ore
în funcţie de temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat (de ex.: la 24 ore pentru temperaturi este
200C şi ciment clasa mai mare 32,5).
Art. 5.6. Betonarea elementelor se va face în strat continuu sau în trepte conform anexei VI.1.
din NE 012-99.
Art. 5.7. La 2.-.4 ore de la terminarea betonării unei zone (în funcţie de stadiul de întărire) se va
proceda la protejarea suprafeţei libere a betonului cu materialele care să asigure evitarea evaporării apei
din beton şi răcirea rapidă (saltele de rogojini între folii de polietilenă sau prelate, strat de minimum 10
cm nisip umed acoperit cu prelate, etc.).
Protecţia va fi îndepărtată după minimum 7 zile şi numai dacă între temperatura suprafeţei
betonului şi cea a mediului nu este o diferenţă mai mare de 120C.
Compactarea betonului
35
Art. 5.8. Compactarea mecanică a betonului se va face prin vibrare. Se deosebesc următoarele
procedee de vibrare:
- vibrare internă folosnd vibratoare de interior;
- vibrare externă, cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
- vibrare de suprafaţă, cu ajutorul vibratorului placă sau a maselor vibrante.
Vibrarea internă este principalul procedeu de compactare a betoanelor masive hidrotehnice.
Art. 5.9. Semnele exterioare după care se cunoaşte că vibrarea s-a terminat, sunt următoarele :
- betonul nu se mai tasează;
- suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă;
- încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa netonului.
Art. 5.10. Grosimea stratului de beton supus vibrării se recomandă să nu depăşească ¾ din
lungimea capului vibrator (buteliei), la compactarea unui nou strat, butelia trebuie să pătrundă 50 – 150
mm în stratul compactat anterior.
Art. 5.11. Grosimea stratului de beton turnat (înainte de compactare) trebuie sa fie de 1,1 ...1,35
ori mai mare decât grosimea finală a stratului comapctat în funcţie de consistenţa betonului.
Rosturi de lucru
Art. 5.12. Poziţia rosturilor de lucru este indicată în proiect. Betonarea va fi executată în
conformitate cu planurile de execuţie pentru fiecare obiect în parte.
Tratarea betonului după turnare
Art. 5.13. Pentru a asigura condiţii favorabile de întărire şi a se reduce deformaţiile de
contracţie, se va asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile, după turnare protejând
suprafeţele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protecţie;
- stropirea periodică cu apă;
- aplicarea de pelicule de protecţie.
Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent în stare umedă.
Art. 5.14. Stropirea cu apă va începe după 2...12 ore de la turnare, în funcţie de tipul de ciment
utilizat şi temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin
această operaţie să nu fie antrenată pasta de ciment, stropirea se repetă la intervale de timp în aşa fel
încât suprafaţa betonului să rămână în permanenţă umedă. Se va folosi apa care îndeplineşte condiţiile
prevăzute pentru apa de amestecare a betonului. În cazul în care temperatura mediului este mai mică
decât +50C nu se va proceda la stropirea cu apă şi se vor aplica materiale sau pelicule de protecţie.
Art. 5.15. Peliculele de protecţie se aplică în conformitate cu reglementările speciale.
36
Art. 5.16. Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilenă atât timp cât prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării parţii de ciment.
Decofrarea
Art. 5.17. Părţile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă de
min. 2,5 N/mp, astfel încât feţele şi muchiile lemelelor să nu fie deteriorate.
Art. 5.18. Se va da o atenţie sporită dezlipirii tolelor şi elementelor de etanşare a rosturilor
pentru a nu fi deteriorate în timpul decofrării. Termenele de decofrare a elementelor de beton, beton
armat, grinzi, pod, pasarele, planşee, stâlpi, etc., se vor stabili pe probe de laborator prelevate la faţa
locului. În NE 012-99 se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare.
Art. 5.19. În termen de 24 ore de la decofrarea oricărei părţi de construcţie se va proceda de
către conducătorul punctului de lucru la o examinare amănunţită a tuturor elementelor de rezistenţă ale
structurii, încheindu-se proces verbal în care se va consemna calitatea lucrărilor, precum şi eventualele
defecte constatate şi aprecierea importanţei lor.
CAP. 6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETONARE PE TIMP FRIGUROS
Generalităţi
Art. 6.1. Lucrările de construcţii şi instalaţiile aferente vor fi programate pentru a fi executate în
condiţii climatice specifice perioadei de timp friguros numai în măsura în
care se respectă prevederile legale şi se asigură condiţiile materiale de care este determinată calitatea
lor.
Măsurile prescrise trebuie să fie realizate cu cheltuieli minime de resurse materiale şi în special
de energie.
Conducătorii activităţii de producţie au obligaţia de a nu dispune executarea lucrărilor ce nu au
condiţii pentru asigurarea calităţii.
Timp friguros şi factori climatici specifici.
Art. 6.2. Parametrul de bază pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura
aerului exterior care se măsoară la ora 8,00 dimineaţa şi în cursul zilei dacă sunt tendinţe de scădere, la
umbră, la 2,00 m înălţime de sol şi la distanţa minimă de 5,00 m de clădiri sau de orice altă construcţie.
Art. 6.3. „Zi friguroasă” se numeşte ziua în care temperatura aerului exterior, măsurată conf.
articolului 7.2. este inferioară valorii +50C şi nu are tendinţe de urcare.
Art. 6.4. În timpul perioadelor în care există pericol de îngheţ, începerea betonării este admisă
numai dacă temperatura aerului nu este mai coborâtă de +50C.
37
Lamelele în curs de betonare surprinse de scăderea temperaturii aerului se vor continua dacă
temperatura nu a scăzut sub - 100C. Dacă temperatura aerului continuă să scadă sub - 100C se va
întrerupe betonarea, lăsându-se rost de lucru.
Prepararea, transportul şi temperatura betonului
Art. 6.5. Agregatele, nisipul şi pietrişul nu trebuie să conţină bulgări îngheţaţi.
Pentru ca agregatele să aibă calitatea corespunzătoare şi în special nisipul să nu conţină bulgări
îngheţaţi, este necesar să se facă depozite de agregate încă din timpul verii pentru toată cantitatea de
beton ce se toarnă pe timp de iarnă.
Se va face atent control vizual pe banda de nisip şi se vor lua minim 5 probe pe schimb.
Art. 6.6. La prepararea betonului se vor lua următoarele măsuri:
- se va încălzi apa de preparare fără a depăşi însă +800C;
- se va încălzi în silozuri sau în depozite agregatele din sorturile 0 -15mm;
- nu este admisă utilizarea clorurii de calciu sau a altei substanţe de adaos în afară de
plastifiantul indicat ;
- în betonieră se vor introduce mai întâi agregatele şi apa, numai după malaxarea de cca. 30
secunde se va introduce cimentul (idem şi la automalaxare)
- durata minimă de malaxare pentru obţinerea unui beton omogen este de 2,5 minute.
Art. 6.7. În perioada de întărire a betonului pus în operă pe timp friguros, timp de 15 zile se vor
măsura temperaturile betonului după cum urmează.
- în primele 3 zile de la turnare, de două ori pe schimb;
- după 3 zile de la turnare o dată pe schimb;
Art. 6.8. Temperatura betonului la fabrică se va măsura în buncherul malaxorului. Temperatura
betonului în punctul de lucru va fi măsurată în găuri de 5-7 cm adâncime, în 5 puncte, înaintea
acoperirii cu stratul următor de beton.
Art. 6.9. Se vor lua toate măsurile necesare în vederea asigurării unui flux continuu de fabricaţie
şi transport ale betonului.
Punerea în operă a betonului
Art. 6.10. La începerea betonării se vor lua următoarele măsuri :
- se va examina dacă fundaţia sau betonul este închegat şi se va îndrepta stratul de beton
deteriorat şi alterat;
- se vor îndepărta cristalele de gheaţă şi ochiurile de apă de pe beton pe feţele orizontale ale
lamelei pe care începe betonarea;
- armătura se va curăţa de gheaţă şi zăpadă şi se va încălzi cu aburi înainte de turnare.
38
Dacă temperatura rocii sau a betonului vechi este sub +50C, se vor încălzi rosturile de lucru cu
aburi sub panouri de prelate. Măsurarea temperaturii rocii şi betonului vechi se va face conform art. 7.8.
În cazul în care temperatura rocii sau a betonului pe care se toarnă este peste +50C, nu este
obligatorie încălzirea rosturilor de lucru.
- pe timp friguros se renunţă la curăţirea rosturilor de lucru cu apă, curăţirea efectuându-se
mecanic, cu aer comprimat şi abur.
Pentru respectarea condiţiilor menţionate trebuie ca betonarea să se facă în spaţiu închis şi
încălzit permanent.
Art. 6.11. Pentru protejarea betoanelor proaspăt turnate, în perioadele în care există pericolul de
îngheţ, se vor lua următoarele măsuri:
a. pentru rosturile orizontale (de lucru)
- dacă betonarea lamelei superioare se face după un timp mai îndelungat, suprafeţele lamelei
inferioare se vor acoperi cu un strat de 15 cm grosime de nisip sau rumeguş.
b. pentru rosturile verticale
Protejarea feţelor laterale ale blocurilor se face astfel:
- izolarea cofrajelor de contur cu panouri de rogojini (acest perete se va fixa de cofraj
realizându-se astfel un cofraj dublu);
- protejarea feţelor laterale imediat după decofrare prin panouri duble de rogojini. Izolarea cu
aceste panouri este obligatorie pentru betoanele turnate pe perioada
friguroasă;
- nu este admisă menţinerea suprafeţelor verticale sau orizontale fără protejări.
Controlul temperaturilor şi rezistenţelor
Art. 6.12. În perioada de întărire a betonului pus în operă pe timp friguros 14 zile se va măsura
temperatura betonului după cum urmează:
- în primele 3 zile de la turnare o dată pe schimb;
- după 3 zile de la turnare o dată pe zi;
- măsurarea temperaturilor betonului se va face conform art. 7.7.
Art. 6.13. Rezultatele măsurătorilor de temperaturi se vor înscrie în fişele de betonare.
Art. 6.14. Controlul execuţiei şi recepţiile se vor efectua conform prevederilor cap. 11 a
prezentului „Caiet de sarcini pentru betoane”.
Art. 6.15. Pe lângă articolele din prezentul caiet, executantul este obligat a respecta „Normativul
pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” având indicativul C16-
84.
39
CAP. 7. 7. EXECUTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE PE ŞANTIER
Art. 7.1. Elementele prefabricate se vor confecţiona pe baza documentaţiei tehnice de execuţie
precum şi a fişei tehnologice corespunzătoare elaborată de executant, pe baza detaliilor din proiect,
dotărilor disponibile şi a reglementărilor în vigoare.
Art. 7.2. Conducerea execuţiei elementelor prefabricate va fi încredinţată numai unor cadre
tehnice de pregătire şi experienţă corespunzătoare.
Tipare
Art. 7.3. Elementele prefabricate se vor confecţiona din tipare metalice, de lemn (placaj sau alte
produse pe bază de lemn) alegerea materialului făcându-se pe
considerente tehnico- economice.
Înainte de utilizare, feţele tiparelor care vin în contact cu betonul vor fi tratate cu agenţi de
decofrare.
Art. 7.4. Atât tiparele cât şi piesele lui de fixare sau prindere vor fi suficient de rigide pentru a
nu suferi deformări datorate manipulărilor, vibraţiilor, presiunii betonului, etc., care să conducă la
realizarea de elemente cu abateri la dimensiuni mai mari decât cele admisibile.
Tiparele la care decofrarea se face prin smulgere, vor fi astfel ancorate încât să reziste la o forţă
de smulgere egală cu 2,5 ori masa elementului ce se execută.
La proiectarea, recepţionarea şi verificarea tiparelor se va avea în vedere încadrarea în abaterile
admise sau prevederile din STAS 7721-90 şi SR EN 13369:2002.
Armarea elementelor prefabricate
Art. 7.5. Armarea elementelor prefabricate va corespunde desenelor de execuţie. Nu se admite
modificarea sortimentelor de oţel, a diametrelor sau a numărului de bare, fără avizul proiectantului.
Art. 7.6. Plasele sudate vor fi executate şi vor corespunde reglementărilor în vigoare sau normei
de produs.
Art. 7.7. Poziţia armăturii în tipare, grosimea stratului de beton de protecţie, precum şi poziţia
diferitelor echipamente sau piese metalice înglobate şi a tiparelor pentru goluri prevăzute în desenele de
execuţie, vor fi asigurate prin distanţieri din beton fixaţi permanent (sau demontabili) pe tipare,
distanţieri din mase plastice.
Se interzice folosirea distanţierilor din oţel pentru asigurarea grosimii stratului de beton de
protecţie.
40
Prepararea betonului
Art. 7.8. Prepararea betonului destinat elementelor prefabricate se va face numai în staţii care
asigură gradul de omogenitate prescris. Compoziţia betonului se va stabili prin încercări preliminare
efectuate cu materiale aprovizionate în vederea executării elementelor.
Art. 7.9. Transportul betonului de la staţia de preparare la locul turnării se va face cu instalaţii
sau utilaje adecvate pe distanţe cât mai scurte, astfel âncât să nu se producă segregări sau pierderi de
lapte de ciment.
Betonarea elementelor
Art. 7.10. Tehnologia adoptată pentru betonarea elementelor va asigura obţinerea unui beton de
calitate corespunzătoare prevederilor proiectantului şi cu capacitatea uniformă în tot volumul
produsului, de asemenea se va asigura realizarea formei şi aspectului în limitele toleranţelor prescrise.
Art. 7.11. Înainte de începerea turnării elementelor se va verifica dacă:
- tiparele sunt bine încheiate, fixate, curăţate şi unse şi se respectă încadrarea în abaterile
dimensiunilor admise;
- armătura este corect asezată, nu a fost pătată de soluţia de uns tiparul şi nu prezină rugină
neaderentă;
- armăturile pentru îmbinări (mustăţi, profile laminate) sunt corect montate şi fixate, astfel încât
să nu se deplaseze în cursul betonării elementului.
Art. 7.12. Compactarea se face cu compactoare de suprafaţă, vibratoare de cofraj, vibratoare de
interior sau mase vibrante.
Decofrarea
Art. 7.13. Decofrarea elementelor prefabricate se va face la termenul prevăzut în fişa
tehnologică şi verificat prin încercările preliminare.
Decofrarea va fi executată cu deosebită grijă, pentru ca muchiile să nu se rupă şi să nu se
deterioreze tiparele. Ridicarea elementelor se va face cu ajutorul unor dispozitive speciale, care vor fi
astfel concepute încât solicitările ce se produc în diferite secţiuni să fie minime. După decofrare, pe
fiecare element se va nota numărul de ordine din Registrul de evidenţă a verificărilor calităţii
elementelor prefabricate din beton.
Art. 7.14. În timpul verii elementele prefabricate vor fi menţinute umede, timp de min. 7 zile,
prin stropire periodică, acoperire cu folii de polietilenă sau aplicare de pelicule de protecţie.
41
Manipularea, transportul şi depozitarea elementelor prefabricate
Art. 7.15. Manipularea elementelor se va face cel mai devreme la termenul prevăzut în fişa
tehnologică şi verificat prin încercările preliminare.
Art. 7.16. Agăţarea elementelor din alte puncte decât cele prevăzute în proiect sau fişa
tehnologică este interzisă.
Elementele care trebuie transportate numai într-o anumită poziţie, vor fi marcate în mod clar şi
vizibil în acest scop.
Urechile, cârligele, sau alte piese de ridicare prevăzute vor avea o aceeaşi înălţime de prindere
admiţându-se ca abateri 10 mm. Aceste piese nu trebuie să fie îndoite sau răsucite în timpul
confecţionării, depozitării sau transportului elementelor.
Transportul se va face folosindu-se piese de fixare, distanţieri sau rastele care să asigure
menţinerea poziţiei elementelor pe tot parcursul precum şi evitarea deteriorărilor.
Art. 7.17. Aşezarea elementelor prefabricate în mijloacele de transport sau depozitul de produse
finite se va face conform indicaţiilor din proiect sau fişa tehnologică. Această precedură va fi respectată
şi în cazul depozitării elementelor la şantier înainte de montare.
Art. 7.18. Aşezarea în depozit se va face la min 10 cm de la sol, dar astfel încât să nu se
murdărească elementele cu noroi, pământ, etc.
Între piesele dintr-o stivă se vor prevedea distanţieri cu o grosime de cel puţin 3 cm, dar mai
mari decât înălţimea urechilor sau cârligelor de agăţare. Distanţierii vor fi dispuşi în acelaşi plan vertical
şi în poziţia indicată în proiect.
Nu se vor depozita într-o stivă decât elemente de acelaşi tip, aşezarea acestora făcându-se astfel
încât notarea lor să fie vizibilă, iar piesele de ridicare să fie uşor accesibile.
Condiţii tehnice şi reguli de verificare a calităţii
Art. 7.19. Elementele care nu corespund condiţiilor tehnice impuse prin proiect şi care nu pot fi
recondiţionate vor fi rebutate şi depozitate separat de cele corespunzătoare marcându-se cu semn de
„rebut”.
Art. 7.20. Determinarea rezistenţei betonului se va face cu ajutorul epruvetelor supuse
condiţiilor de întărire a elementelor în cauză (mediu exterior, protecţie similară, tratare termică, etc.).
Încercările de control pe faze pot fi efectuate şi prin metode nedistructive, pe bază de prescripţii
speciale (conf. NE 012-99).
42
CAP. 8. MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE REGULI GENERALE DE
MONTAJ
Art. 8.1. Înainte de începerea lucrărilor de montare este necesar să se efectueze următoarele
lucrări pregătitoare:
a. executarea căilor de comunicaţie necesare transportului elementelor şi accesului mijloacelor
de montare precum şi executarea căilor de rulare ale macaralelor.
b. verificarea bunei funcţionări a utilajelor de montare
c. verificarea dispozitivelor de prindere şi fixare provizorie
d. instruirea echipelor de lucru în ceea ce priveşte :
- cunoaşterea proiectului şi a ordinii montajului şi a îmbinărilor;
- condiţiile tehnice impuse pentru asigurarea unei montări corecte;
- reguli de tehnica securităţii
e. trasarea axelor necesare pozitionării corecte a elementelor
f. executarea schelelor proviziorii pentru accesul la montare şi monolitizare
g. aducerea la nivel a tuturor suprafeţelor elementelor pe care reazemă elementele prefabricate şi
pregătirea suprafeţelor de rezemare.
Art. 8.2. În afara acestor măsuri cu caracter general este necesar ca fiecare operaţie de montare
să fie precedată de lucrări pregătitoare, specifice operaţiei respective
şi care depind de la caz la caz de tipul elementului care se montează sau modul de alcătuire al structurii.
Art. 8.3. Feţele elementelor care urmează a veni în contact cu betonul de monolitizare sau
mortarul de poză, vor fi bine curăţate cu o perie de sârmă şi apoi spălate cu apă din abundenţă sau
suflate cu jet de apă.
Art. 8.4. În condiţiile de execuţie pe timp friguros se vor respecta prevederile din normativ C
16-84.
CAP. 9. TRATAREA ROSTURILOR DE DILATARE ŞI DE LUCRU
Art. 9.1. Pentru construcţiile hidrotehnice de tipul barajelor şi centralelor, care sunt construcţii
masive şi a rosturilor de dilatare de mare deschidere, poziţia rosturilor de lucru este indicată în proiect
D.E. precizându-se şi modul de tratare.
Art. 9.2. Numărul rosturilor de lucru trebuie să fie cât mai mic pentru că ele pot avea rezistenţă
mai mică la întindere şi forfecare în comparaţie cu restul structurii, în cazul în care rosturile sunt tratate
necorespunzător. De asemenea, există riscul de diminuare a impermeabilităţii în rost cu consecinţe în
reducerea gradului de protecţie împotriva coroziunii armăturii.
43
Art. 9.3. Betonarea se va organiza, în măsura în care este posibil, fără întrerupere la cota
respectivă sau între două rosturi de dilatare. În majoritatea cazurilor rosturile de lucru nu pot fi evitate,
şi vor fi localizate în zonele elementelor care nu sunt supuse la eforturi mari în timpul exploatării.
Art. 9.4. Rosturile de lucru vor fi realizate cu respectarea următoarelor cerinţe:
a) suprafaţa rosturilor de lucru la stâlpi şi grinzi va fi de regulă perpendiculară pe axa acestora,
iar la plăci şi pereţi perpendiculară pe suprafaţa lor;
b) tratarea rosturilor de lucru.
- spălare cu jet de apă şi aer sub presiune după sfârşitul prizei betonului (cca. 4-5 ore de la
betonare, funcţie de rezultatele încercărilor de laborator); inainte de betonare, suprafaţa
rostului de lucru va fi bine curaţată, îndepărtându-se betonul ce nu a fost bine compactat şi se
va freca cu perioa de sârmă, pentru a înlătura pojghiţa de lapte de ciment şi oricare alte
impurităţi, după care în mod obligatoriu se va uda; în cazul unor întreruperi mai mari,
betonul vechi trebuie lăsat să absoarbă apa după regula „betonul trebuie să fie saturat dar
suprafaţa zvântată”.
Art. 9.5. Rosturile de dilatare se vor trata după decofrare prin spălare intensă cu apă sub
presiune şi aer comprimat.
Art. 9.6. Cerinţele de la art. 9.4. trebuie să fie îndeplinite şi în cazul rosturilor „neintenţionate”
ce au apărut ca urmare a unor defecţiuni ale utilajelor, nelivrării la timp a betonului sau datorită
condiţiilor climaterice.
Art. 9.7. Pentru rosturile de lucru rămase deschise (nebetonate) pe o perioadă mai mare decât
cea obişnuită, la reluarea betonării, acestea se vor trata prin buciardare, frecare cu peria de sârma şi se
vor spăla cu apă sub presiune şi aer comprimat.
Art. 9.8. Diferenţa pe înălţime între lamelele alăturate este indicat să nu fie mai mare de 4 m.
Pauza tehnologică de betonare între lamelele suprapuse va fi de 3-4 zile, iar la lamelele
adiacente de 3 zile.
Art. 9.9. La reluarea betonării după întreruperi pe perioade lungi, înălţimea lamelelor va fi cea
indicată în plansele de lamelare (2 m).
CAP. 10. ETANŞAREA ROSTURILOR CU BANDA PVC
10.1. Generalităţi
Art. 10.1.1. Etanşarea rosturilor se va face cu bandă PVC, profil (035). Se vor folosi loturile de
benzi ale căror caracteristici sunt în conformitate cu specificaţiile tehnice ale furnizorului.
Art. 10.1.2. Benzile din PVC se vor monta în rost, în locul şi în modul în care a fost indicat în
planurile proiectului.
44
Art. 10.1.3. Benzile de etanşare se vor monta şi îmbina astfel încât să formeze o diafragmă
impermeabilă continuă pe rost.
Art. 10.1.4. Banda de etanşare va fi încastrată cu fiecare jumătate din lăţimea ei (aripa) în
betonul elementelor ce formează rostul.
Art. 10.1.5. Benzile de etanşare vor fi protejate de agresiuni mecanice de ulei şi grăsimi,
inclusiv de contactul cu bitumul.
10.2. Materiale folosite, condiţii de livrare şi transport
10.2.1. Tipuri de materiale
Art. 10.2.1.1. Banda de etanşare din PVC plastifiat, profil (035), are forma şi dimensiunile
specificate de furnizor.
Caracteristicile fizico-mecanice, domeniul de utilizare şi condiţiile tehnice de calitate vor fi
specificate de furnizor.
Art. 10.2.1.2. Piese de intersecţie plane sau spaţiale ( +, x, T, L) sunt fabricate sau confecţionate
pe şantier din bandă PVC.
Art.10.2.1.3. Adezivi specifici pentru lipit benzi din PVC, care se obţin din ciclohexanonă,
(CH2) S CO, fabricată de IFF Săvineşti, conform STAS 8522-79 pentru cele din ţară sau conform
specificaţiilor furnizorului.
Art. 10.2.1.4. Cleme din oţel sau suport din fier (diametrul minim = 6 mm) pentru fixarea aripii
benzii se vor confecţiona conform detaţiilor din proiect.
10.2.2. Condiţii de livrare
Art. 10.2.2.1. Benzile din PVC şi piesele de intersecţie prefabricate, trebuie să fie livrate de
producător, însoţite de un document pentru certificarea calităţii, conform prevederilor STAS 9076 – 79.
Recepţia se va face de către executant pe baza certificatelor de calitate ale lotului primit. La primirea
fiecărui lot, executantul va inspecta vizual materialul şi va nota într-un registru data, numărul
certificatului şi starea materialului la recepţie. În cazul unor dubii, executantul va anunţa proiectantul şi
va trimite un eşantion reprezentativ spre verificare la un laborator de specialitate. Alegerea eşantionului
se va face sub supravegherea proiectantului căruia i se vor comunica şi rezultatele verificării.
10.2.3. Condiţii de transport şi depozitare
Art. 10.2.3.1. Benzile din PVC (rolele şi piesele de intersecţie) se transportă şi depozitează în
spaţii acoperite, curate, în conformitate cu condiţiile impuse de furnizor. Rolele pot fi stivuite în poziţie
orizontală pe maxim 2 rânduri. Benzile vor fi ferite de contactul cu obiecte tăioase, cu substanţe chimice
(solvenţi organici, bitum, acizi sau baze tari), care pot deteriora materialele din PVC. Manevrarea
45
benzilor din PVC se face cu atenţie, evitând deteriorările de orice natură (tăieri, înţepări, arsuri,
dizolvări). Ciclohexanonă şi adezivul se păstrează în vase închise şi ferite de foc.
10.2.4. Aparatura, scule şi dispozitive necesare
Art. 10.2.4.1. La punerea în operă a benzilor din PVC plastifiat sunt necesare următoarele scule
şi dispozitive:
- cleşte pentru fixarea clemelor pe aripa benzii, care poate fi utilizat şi pentru tăierea sârmei
folosite la prinderea clemei de armătură. La confecţionarea cleştelui se va ţine seama că forma acestuia
este în funcţie de porţiunea terminală a benzii:
- cuţit de tăiat renuuri;
- cuţit obişnuit sau fierăstrău pentru croirea benzilor;
- lamă metalică (de cupru sau material inoxidabil), cu lungimea şi lăţimea mai mari ca ale
secţiunii profilului utilizat şi cu grosimi de minim 6 mm. Lama poate fi utilizată în două variante de
încălzire: cu flacără sau electric, cu posibilităţi de reglare a temperaturii, în jur de 180-200 grade C, care
este domeniul optim pentru topirea policlorului de vinil, plastifiată sau în conformitate cu specificaţiile
furnizorului;
- dispozitive din lemn pentru strâns benzile la sudare sau lipire, în vederea îmbinării lor sau
remedierii eventualelor defecţiuni, apărute la banda parţial betonată.
10.2.5. Pregătirea benzilor
Art. 10.2.5.1. Înainte de punerea în operă a benzilor, rolele se for desfăşura pe suprafeţe curate,
se vor verifica vizual, dacă nu sunt deteriorate, se vor curăţi prin stergerea de praf sau alte impurităţi (cu
perie, şpaclu sau spălare cu apă) şi se vor repara micile deteriorări, prin sudare, lipire sau se vor
îndepărta porţiunile de bandă ce prezintă deteriorări.
Zona centrală a benzii, inclusiv renurile dinspre mijloc, trebuie să fie perfect etanşe, de aceea
este interzisă găurirea benzilor (cu excepţia urechilor de prindere pe cofrag). Starea benzii se va
menţiona de către executant în fişa de betonare a fiecărei lamele care înglobează banda.
Art. 10.2.5.2. După curăţire şi verificare, înainte de montare, se vor croi bucăţi de profil, cît
lungimea desfăşurată a rosturilor (orizontale şi verticale), eventual confecţionându-se la lungimea şi
forma cerută, din mai multe bucăţi sudate între ele. Se confecţionează, respectiv se aleg piesele de
racord, corespunzătoare intersecţiei în care urmează să se monteze şi se sudează la benzile din rosturile
care se întâlnesc în acest punct.
46
10.2.6. Îmbinarea benzilor din PVC
Art. 10.2.6.1. Benzile din PVC pot fi îmbinate cap la cap (prin sudare cu lamă metalică
încălzită), sau suprapuse (prin lipire la rece sau la cald).
Art. 10.2.6.2. Sudarea benzilor se realizează prin topirea materialului de la capetele benzilor de
înnădit şi implică o succesiune de operaţiuni:
- capetele benzilor (croite după forma dorită şi cu ulucul central obturat cu bucăţi de bandă pe
cca. 5 cm adâncime) se prind în presa adecvată profilului, lăsând la fiecare
bucată cca. 5-6 mm bandă liberă spre capăt între bacuri;
- după montarea benzii în presă se face o probă pentru a se verifica dacă benzile apropiate se
întâlnesc cap la cap şi prezintă continuitate la suprafaţă şi pe linia renurilor ;
- lama de lucru se încălzeşte la 180-200 grade C (ceva mai mult lama încălzită la flacără,
deoarece se pierde din căldură între sursă şi banda de lipit). Controlul temperaturii se face cu
termometrul sau prin tatonări cu bucăţi de bandă, până când materialul se topeşte, dar nu se
carbonizează.
- lama încălzită se curăţă obligatoriu cu o perie de sârmă pentru îndepărtarea resturilor de
materiale de la sudura precedentă, sau a oxizilor şi sărurilor formate, după care se introduce între
capetele benzilor şi se mişcă în plan vertical, pe direcţia lungimii jugului, pentru a topi o cantitate mai
mare de material.
- după ce s-a topit materialul pe toată suprafaţa de lipit (cca. 1-2 min.) se retrage lama (de
preferinţă spre lateral) şi concomitent se apropie cele două bacuri ale presei, acţionând deasupra
despozitivului de strângere;
- banda poate fi demontată din presa la cca. 5 min. după sudare, dar se lasă să se răcească înainte
de a verifica sudura.
Pentru benzile din import se vor respecta instrucţiunile tehnice ale furnizorului.
Art. 10.2.6.3. Obligatoriu se verifică fiecare sudură de către executant. Proiectantul va participa
la inspecţia vizuală putând să ceară prin sondaj în locurile pe care le consideră importante verificări de
etanşeitate.
Vizual se urmăreşte :
a. aspectul – să fie material topit pe linia sudurii, să nu apară puncte nesudate şi să existe
continuitate pe toată suprafaţa benzii, la trecerea de la o porţiune la alta (decalările capetelor în
grosimea benzii să nu fie mai mari de 1 mm).
b. rezistenţă – banda se îndoaie în jurul sudurii într-un sens şi în altul şi se observă dacă nu apar
fisuri şi desprinderi;
Încercări de etanşeitate se fac prin probe de permeabilitate, care constau în:
47
c. marcarea sudurii cu praf de cretă, pe o parte şi turnarea unui lichid, pe partea cealaltă a benzii
îndoite în formă de jgheab;
d. solicitarea ulucului la presiunea de apă (la piesele de intersecţie) se introduce
apa sub presiune până la cca. 4 atm. Printr-un capăt al ulucului, după ce capetele
celelalte au fost închise etanş şi rezistent.
Umezirea cretei sau pierderea apei din uluc în îmbinare, indică defecţiuni la sudură.
Îmbinările care nu prezintă rezistenţă la îndoire sau nu sunt etanşe vor fi rebutate sau refăcute,
după îndepărtarea materialului topit la sudura precedentă. Rezultatele verificărilor se vor trece printr-un
proces verbal semnat de executant şi proiectant.
Art. 10.2.6.4. Prin sudare la cald se realizează uşor, îmbinări pentru continuitate plană, uni sau
multidirecţională şi unele remedieri ale defecţiunilor survenite la bandă. Sudurile vor fi executate de
personal instruit cu tehnologia de lucru.
Art. 10.2.6.5. Metoda lipirii poate fi folosită pentru confecţionarea unor piese de îmbinare, care
nu se găsesc prefabricate şi se realizează mai greu şi cu siguranţă mai mică prin sudare la cald (ex.
Îmbinări spaţiale) şi pentru remedierea defecţiunilor survenite la benzile parţial betonate.
Art. 10.2.6.6. Verificarea periodică în laborator a calităţii îmbinărilor realizate prin sudare sau
lipire se va efectua prin încercări de rezistenţă la tracţiune şi alungire la rupere, pe eşantioane
confecţionate în aceleaşi condiţii ca şi la piesele utilizate în construcţie. Îmbinările realizate prin lipire,
pot fi încercate la desprindere, după uscarea adezivului (cca. 7 zile). Frecvenţa recoltării probelor pentru
încercări de laborator va fi
de cel puţin una la 50 de îmbinări, respectiv de fiecare dată când se schimbă personalul executant.
Sudura este bună dacă valorile caracteristicilor ating minim 80% din mărimea impusă pentru
banda întreagă. Îmbinarea lipită este bună dacă la tracţiune, epruveta se rupe fără să se dezlipească. În
cazul în care există condiţii tehnice stabilite de furnizor, acestea vor avea prioritate. Rezultatele
verificărilor periodice vor fi făcute cunoscute proiectantului care va putea modifica numărul lor.
Remedierea benzilor se realizează prin aplicarea (lipire sau sudare) unor eclise (petice) în zonele
cu defecţiuni. Peticul trebuie să depăşească defecţiunea cu cel puţin 1 cm, pe întreg conturul. Aceste
remedieri se vor trece în procesul verbal de insepcţie a benzilor înainte de betonarea lamelei care le
include.
10.2.7. Montarea benzilor PVC
Art. 10.2.7.1. Bucăţile de bandă, croite şi îmbinate pe forma şi dimensiunile rostului, se
montează în poziţia din proiect odată cu cofrajele pentru betonarea primului tronson. Porţiunile sudate
pentru înnădirea benzilor vor fi amplasate în afara zonelor de
frângere ale suprafeţelor elementelor de construcţie.
48
Se recomandă folosirea cofrajelor întrerupte în dreptul benzii PVC de etanşare şi bandă se
montează în deschiderile panourilor. Panourile vor fi din lemn sau din metal. Marginea panoului metalic
se căptuşeşte cu lemn sau cauciuc pe partea dinspre banda PVC, ca să n-o strivească. Se pot folosi şi
panouri continue, dar se impun măsuri deosebite pentru menţinerea aripii de betonat, perpendiculară pe
rost (ex. agrafe de fier dese şi ancorate puternic), deoarece în acest caz aripa liberă, care din motive
practice se îndoaie pe lângă cofrag, o trage şi pe cea de betonat spre poziţia paralelă cu rostul, ceea ce s-
a întâmplat foarte des în execuţie.
Art. 10.2.7.2. Banda se poziţionează cu axul în rost, cele două aripi urmând a fi încastrate în
beton, fiecare în unul din tronsoanele vecine, în etapele de turnare a acestora. Ulucul benzii trebuie să
fie în rost iar aripa benzii să fie perpendiculară pe rost.
Art. 10.2.7.3. Fixarea profilului din PVC în vederea betonării, trebuie să fie executată rezistent.
În acest scop, la intervale de cca. 50 cm se ataşează la renura de la marginea benzii, cleme de care se
leagă sârma sau se montează suporţii din fier (gen agrafe). Sârmele, respectiv suporţii se ancorează de
armătura sau de piese special confecţionate, montate pe cofraje sau în lamelele inferioare.
Profilele se fixează de cofrajele de lemn şi în cuie bătute prin urechea prevăzută special pentru
prindere, situată în zona centrală, perpendicular pe faţa benzii.
Banda nu trebuie străpunsă din cauza poziţiei cofrajului sau armăturii (se are în vedere acest
lucru la stabilirea detaliilor de armare), iar aripa de beton să fie deplasată sau îndoită.
Art. 10.2.7.4. În timpul montării, banda trebuie ferită de deteriorări (care pot fi provocate la
manevrarea fierului sau cofrajelor, de scântei de la sudarea fierului). Banda PVC va fi protejată cu un
panou, când se sudează fier în apropierea ei. Banda PVC, având un rol important pentru etanşeitatea
construcţiei se impune o atenţie deosebită la toate operaţiile de punere în operă.
Art. 10.2.7.5. Înainte de a trece la betonare, executantul şi beneficiarul vor verifica dacă banda
este etanşă, coret aşezată în rost (n-au survenit deplasări sau deteriorări ale benzii), îmbinările sunt
sudate sau lipite etanş şi rezistent, iar eventualele defecţiuni se remediază. Constatările se consemnează
în procese verbale pentru lucrări ascunse, sau în fişa de betonare. Se dă aviz „bun pentru betonare” dacă
sunt îndeplinite şi condiţiile impuse pentru benzile de etanşare.
10.2.8. Betonarea benzilor din PVC
Art. 10.2.8.1. Înainte de începerea betonării se astupă ulucul central la capetele libere ale
benzilor, pentru a evita pătrunderea betonului în el. Dopul poate fi executat din resturi de bandă sau din
alte materiale moi, care ulterior vor fi îndepărtate din uluc. În rosturile de lucru se asigură curăţirea
betonului vechi şi etanşarea cofrajelor lângă benzile de etanşare.
Art. 10.2.8.2. Turnarea betonului se face cu atenţie, ca benele, vibratoarele sau alte unelte
utilizate în timpul lucrului să nu deterioreze banda, sau să-i modifice poziţia în rost. Nu se admit
49
deplasări mai mari de 1,5 cm ale ulucului faţă de rost şi mai mari de 20 grade ale aripii, faţă de poziţia
perpendiculară pe rost.
Art. 10.2.8.3. La betonare se va asigura o bună compactare a betonului pe ambele feţe ale aripii
profilului, pentru a se realiza o încastrare rezistentă şi etanşă a benzii
(atenţie sporită la betonul de sub bandă). Pentru evitarea contactului dintre bandă şi agregatul grosier
din beton se adaugă mortar de ciment (poate fi şi beton cernut) pe lângă bandă şi se vibrează atent
betonul în această zonă.
În cazul betonării benzilor în poziţia orizontală, la turnarea părţii inferioare a lamelei, aripa
profilului poate fi ridicată uşor, pentru a înlesni pătrunderea betonului sub ea, după care se fixează în
poziţie definitivă şi se continuă turnarea.
Art. 10.2.8.4. La decofrare se verifică dacă banda a fost corect betonată (centrată pe rost, bine
ancorată în beton, fără segregări la betonul din jurul benzii).
Bucăţile de bandă neincluse în beton vor fi rulate, legate şi protejate de agresiuni mecanice şi
temperaturi excesive (sub – 10 grade C şi peste 135 grade C sau în conformitate cu specificaţiile tehnice
ale furnizorului).
Rolele de bandă şi aripa liberă (rămase după betonarea primului tronson) vor fi protejate cu
învelitori (rogojini, prelate, cutii) eventual plăci rigide, pentru a se evita deteriorarea lor în perioada
aşteptării până la continuarea betonării tronsoanelor vecine. Pericolele de deteriorare pot proveni de la
obiectele şi utilajele manevrate în preajma benzii.
Art. 10.2.8.5. Înainte de reluarea betonării se verifică din nou banda ce urmează să fie încastrată
şi se remediază eventualele defecţiuni apărute. Se curăţă molozul, praful sau alte impurităţi de pe bandă,
se ancorează aripa de armătură sau piesa de metal montată în (pe) betonul primului tronson, sau lamelei
inferioare şi se toarnă betonul, procedând ca şi la primul tronson.
CAP.11. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR
Art. 11.1. Obligaţiile şi răspunderile unităţilor beneficiare de investiţii, de proiectare şi de
construcţii montaj în asigurarea calităţii construcţiilor, sunt reglementate prin Legea nr. 10/2001 şi
H.G.R. 766/1997. În activitatea de control tehnic al calităţii se va respecta sistemul de evidenţă stabilit
prin reglementări în vigoare.
Art. 11.2. În cazul în care loturile de materiale aprovizionate (oţel-beton, ciment agregate,
aditivi sau elemente prefabricate) nu îndeplinesc condiţiile de calitate garantate, se va interzice sau sista
utilizarea lor şi se va înştiinţa producătorul, proiectantul şi organele Inspecţiei judeţene în Construcţii,
Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului în termen de max. 48 ore de la constatare.
Art. 11.3. Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie în
majoritate lucrări care devin ascunse astfel încât verificarea calităţii acestora trebuie să fie consemnată
50
în „Registrul de procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse”, încheiate între
delegaţii proiectantului şi executantului conform NE 012-99.
Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor
la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă.
În procesele verbale se vor preciza dacă constatările rezultate corespund proiectului şi dacă se
admite trecerea la executarea fazei următoare.
Dacă se constată neconcordanţe faţă de proiect sau prevederile prescripţiilor tehnice se vor
stabili şi consemna măsuri necesare de remediere.
După executarea acestora se va proceda la o nouă verificare şi încheierea unui nou proces
verbal.
Verificările care se efectuează sunt prevăzute mai jos
Art. 11.5. La terminarea execuţiei săpăturilor pentru fundaţii se verifică în raport cu prevederile
proiectului.
- poziţia în plan
- dimensiunile fundaţiilor
Cu privire la verificarea cotei de fundare şi a naturii terenului se vor întocmi procese verbale
distincte.
Art. 11.6. La terminarea executării cofrajelor se verifică:
a. alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire
b. închiderea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii acestora
c. dimensiunile interioare ale cofrajelor în raport cu cele ale elementelor care urmează a se
betona
d. poziţia cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la nivele inferioare
e. poziţia golurilor
Art. 11.7. La terminarea montării armăturilor se verifică:
a. numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni transversale ale elementelor
structurii
b. distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare
c. lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în
elementele ce se toarnă ulterior
d. poziţia înădirilor şi lungimile de petrecere a barelor
e. calitatea sudurilor
f. numărul şi calitatea legăturilor dintre bare
g. dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării
51
h. modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton şi dim. acestuia
i. poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate
Art. 11.8. În cursul betonării elementelor de construcţii se verifică dacă:
a. lucrabilitatea betonului corespunde cu cea prevăzută
b. condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte
c. se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi a prelevărilor de probe
d. sunt corespunzătoare măsurile adoptate de menţinerea poziţiei armăturilor,dimensiunilor şi
formei cofrajelor
e. se aplică corespunzător măsurile de protecţie a suprafeţelor libere ale betonului proaspăt.
În condica de betoane se vor consemna:
- locul unde au fost puse în lucrare
- ora începerii şi terminării betonării
- probe de beton prelevate
- măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt
- evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii)
- temperatura mediului (în perioada de timp friguros)
- personalul care a supravegheat lucrarea.
În cazul în care conducătorul punctului de lucru răspunde direct şi de prepararea betonului,
acesta este obligat să verifice în paralel calitatea cimentului şi agregatului
conform prevederilor prezentului caiet de sarcini, precum şi modul de dozare, amestecare şi transport a
betonului. Constatările acestor verificări se înscriu în condica de betoane.
Art. 11.9. La decofrarea oricărei părţi de construcţie se verifică:
a. aspectul elementelor de construcţie, semnalându-se dacă se întâlnesc zone de beton
necorespunzător (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betoane
b. dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor
c. distanţele dintre diferitele elemente
d. poziţia elementelor verticale
e. poziţia golurilor
f. poziţia armăturilor care urmează a fi înglobate în elemente ce se toarnă ulterior.
Verificările de mai sus se efectuează prin sondaj şi se vor consemna în proces verbal dacă sunt
respectate prevederile proiectului.
Art. 11.10. La terminarea montării elementelor prefabricate se verifică:
a. poziţia în plan a axelor elementelor
52
b. respectarea cotelor de nivel
c. verticalitatea sau orizontalitatea elementelor, după caz
d. respectarea lungimilor de rezemare
e. respectarea dimensiunilor spaţiilor de monolitizare
Art. 11.11. În vederea asigurării calităţii lucrărilor de beton şi beton armat este obligatorie
efectuarea unui control operativ şi adoptarea de măsuri în conformitate cu prevederile din NE 012-99
urmărindu-se:
- evitarea livrării sau punerii în operă a unui beton ale cărui caracteristici în stare proaspătă nu
îndeplinesc condiţiile impuse;
- adoptarea de măsuri operative, la staţia de betoane pentru corectarea compoziţiei betonului
sau a condiţiilor de preparare;
- sesizarea cazurilor în care betonul prezintă rezistenţe sub limitele admise fiind necesară
analizarea de către proiectant a măsurilor sau condiţiilor ce se impun pentru asigurarea
rezistenţei stabilităţii şi durabilităţii elementului sau a construcţiei.
Art. 11.12. Calitatea betonului pus în lucrare se apreciază ţinând seama de:
- concluziile analizei efectuate conform prevederilor asupra rezultatelor încercărilor probelor
de verificare a clasei, prezentate în buletinul unic emis de laborator;
- concluziile interpretării rezultatelor încercărilor nedistructive sau încercărilor pe carote dacă
s-a cerut efectuarea lor în cadrul controului operativ sau prin proiecte.
Art. 11.13. Rezultatele aprecierii calităţii betonului pus în lucrare, se consemnează într-un
proces verbal încheiat între proiectant şi executant.
Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de calitate se vor analiza de către proiectant măsurile ce se
impun.
Art. 11.14. Recepţia structurii de rezistenţă se efectuează pe întreaga construcţie sau pe părţi de
construcţie (fundaţie, etc....) în funcţie de programul privind controlul de calitate pe şantier, stabilit de
proiectant împreună cu executantul.
Această recepţie are la bază examinarea directă efectuată de cei 2 factori pe parcursul execuţiei.
Suplimentar se vor verifica:
- certificate de garanţie pentru calitatea materialelor livrate;
- existenţa şi conţinutul proceselor verbale de recepţie calitativă privind: cofrajele, armăturile,
aspectele elementelor după decofrare, etc., precum şi aprecierea calităţii betonului;
- constatările consemnate în cursul execuţiei de către executant, proiectant, sau alte organe de
control;
- confirmarea prin procese verbale a executării corecte a măsurilor de remediere prevăzute în
diferite documente examinate;
53
- consemnările din condica de betoane;
- buletinul unic privind calitatea betoanelor;
- dimensiunile de ansamblu şi cotele de nivel;
- poziţia golurilor prevăzute în proiect;
În cazul în care se constată deficienţe în executarea structurii se vor stabili măsuri de remediere,
iar după executarea acestora se va proceda la o nouă recepţie.
Art. 11.15. Recepţia lucrărilor din beton şi beton armat se va face în conformitate cu prevederile
Legii nr. 10-2001, HGR 925-1995, HGR 766-1997.
CAP. 12. PROTECŢIA MEDIULUI
Art. 12.1. Executantul are obligaţia de a solicita şi obţine din partea autorităţilor competente,
anterior începerii lucrărilor de extragere a balastului şi de punere în funcţiune a staţiei de spălare –
sortare şi a fabricii de betoane, toate actele de reglementare necesare prevăzute de legislaţia în vigoare.
Principalele acte de reglementare ce urmează a fi obţinute sunt prezentate în tabelul 1;
autorităţile competente pot solicita în vederea emiterii acestora elaborarea unor documentaţii tehnice
întocmite pe baza prevederilor legale, precum şi prezentarea altor acte şi avize.
Dintre actele normative care stau la baza solicitării menţionăm:
* Legea protecţiei mediului - republicată
(legea 137/1995 – publicată în M.O. 70/17 februarie 2000)
* Legea apelor
(legea 107/1996 – publicată în M.O. 244/8 octombrie 1996)
* Legea minelor
(legea 85/2003 – publicată în M.O. 197/27 martie 2003)
* Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei
mediului nr. 137/1995
(OUG 91/2002 – publicată în M.O. 465/28 iunie 2002)
* Hotărâre de Guvern privind stabilirea procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra
mediului pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri
(HG 918/2002 – publicată în M.O. 686/17 septembrie 2002)
* Ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului pentru aprobarea Procedurii şi competenţelor
de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor
(ordin MAPM 1 141/2002 – publicat în M.O. 21/16 ianuarie 2003)
* Ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului pentru aprobarea Procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu
(ordin MAPM 860/2002 – publicat în M.O. 52/30 ianuarie 2003)
54
Se va ţine cont de toate completările şi modificările ulterioare ce vor fi aduse actelor normative
menţionate mai sus, precum şi de alte acte ce reglementează activitatea desfăşurată.
Art. 12.2. Executantul va asigura în permanenţă o bună întreţinere a utilajelor şi mijloacelor de
transport pentru a nu fi posibile pierderi accidentale de carburanţi şi/sau lubrefianţi în apă sau pe
drumurile de acces.
Deasemenea, executantului îi revine sarcina de a reduce în limita posibilităţilor emisiile de noxe
(provenite de la utilajele şi mijloacele de transport) atât prin permanenta verificare şi întreţinere a
parcului auto cât şi prin achizionarea de carburant
corespunzător calitativ.
Executantul se va dota cu un minim de absorbanţi şi/sau substanţe neutralizatoare pentru a putea
asigura o interveţie rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanţi şi/sau
lubrefianţi.
Art. 12.3. Executantul are obligaţia executării unui decantor (cu una sau mai multe trepte) care
să asigure condiţiile necesare decantării suspensiilor rezultate în urma procesului de spălare – sortare;
acesta urmează a fi curăţat periodic, aşa încât în apele râului să ajungă doar materialul fin care nu a
putut fi reţinut.
Executantul va asigura transportul şi depozitarea deşeurilor tehnologice rezultate în urma
procesului de spălare-sortare (refuzul de ciur şi/sau materialul levigabil, antrenat în apă de spălare şi
depus în decantor) în amplasamente ce vor fi stabilite de comun acord cu autorităţile teritoriale de
mediu şi cu autorităţile locale (gropi de împrumut, halde de gunoi ale unor localităţi din zonă).
Art. 12.4. Executantul are obligaţia de a asigura întreţinerea părţilor componente ale staţiei de
betoane (racorduri, silozuri de ciment, malaxoare, etc.), ale
autotransportoarelor de ciment, pentru a se evita pierderile de pulberi de ciment, care se pot conduce la
poluări ale apei, solului şi aerului.
Art. 12.5. Executantul are obligaţia de a respecta legislaţia în vigoare cu privire la colectarea,
depozitarea temporară, transportul, valorificarea sau eliminarea deşeurilor generale în cadrul activităţii
desfăşurate (inclusiv obligaţia de a ţine evidenţa gestiunii acestora).
Art. 12.6. Execuantul va asigura pe toată perioada desfăşurării lucrărilor, întreţinerea drumurilor
tehnologice pe care vor circula utilajele şi/sau mijloacele sale de
transport şi va lua măsurile necesare în vederea limitării emisiilor de praf generale de circulaţia auto pe
aceste drumuri.
Art. 12.7. Executantul va respecta condiţiile de exploatare ce vor fi cuprinse în Permisul de
Exploatare eliberat de ANRM, în Autorizaţia de Gospodărire a Apelor eliberată de către A.N. „Apele
Române” precum şi în Autorizaţia Sanitară de Funcţionare eliberată de către Direcţia de Sănătate
Publică
55
Art. 12.8. Executantul va lua şi alte măsuri pe care le consideră necesare în vederea eliminării
sau limitării oricărei forme de impact negativ asupra mediului (instructaje periodice ale personalului,
acţiuni de prevenire a braconajului, etc.).
Art. 12.9. Executantul va asigura la terminarea execuţiei investiţiei, demontarea tuturor
componentelor organizării tehnologice care au concurat la realizarea betoanelor (staţie de spălare –
sortare, staţie de betoane, atelier armături, laborator betoane, etc.).
inclusiv spargerea platformelor betonate pe care acestea au fost amplasate; se va asigura eliberarea
terenului de toate deşeurile rezultate în urma operaţiunilor de dezafectare.
Executantul va executa lucrări de refacere ecologică a terenului pe care a fost amplasată
organizarea tehnologică menţionată.
CAP. 13. PROTECŢIA MUNCII
În alegerea soluţiilor pentru betonare, s-a avut în vedere asigurarea securităţii muncii, acest gen
de lucrări fiind executate în mod curent pe şantierele de construcţii hidrotehnice.
În timpul execuţiei lucrărilor, executantul are obligaţia de a lua toate măsurile necesare de
tehnica securităţii muncii pentru evitarea oricărei accidentări a personalului.
Se atrage atenţia ca la instructajele efectuate, să se insiste asupra aspectelor cu caracter de
periculozitate.
Pentru execuţia lucrărilor de betonare, se vor respecta indicaţiile din următoarele norme:
1. Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat de MLPAT cu
Ord. 9/N/15.03.1993.
2. Norme de protecţia muncii pentru lucrările de construcţii hidrotehnice la suprafaţă şi
pe apă, ale Ministerului Industriilor,redactarea a II-a/1993.
3. Norme generale de protecţia muncii ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale ale
Ministerului Sănătăţii.
4. Legea Protecţiei Muncii nr. 90/1996 editată de Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale.
Se va acorda o atenţie deosebită platformelor de lucru şi circulaţiei în această zonă. Lăţimea
platformelor de lucru trebuie să asigure posibilitatea deplasării utilajelor şi mijloacelor de transport. De
asemenea se va acorda o atenţie deosebită lucrului sub linii electrice sub tensiune. Accesul utilajelor se
va face numai cu respectarea strictă a gabaritului permis de norme, sau când aceasta nu este posibil, se
va opri tensiunea în reţea cu acordul beneficiarului. In cazul lucrului la înălţime se vor asigura
balustrade de protecţie pe conturul construcţiei la fiecare lamelă şi scări de acces.
56
O atenţie deosebită trebuie acordată descărcării betonului în cofraje, care se va face cu
respectarea normelor referitoare la acest gen de operaţii. De asemenea se vor lua măsuri speciale la
manevrarea cofrajelor şi a armăturilor.
Proiectat, Verificat,
ing. Sardaru Ancuta
57
