5.tratamentul cariei

8/9/2019 5.tratamentul cariei

http://slidepdf.com/reader/full/5tratamentul-cariei 1/7

1.6. Tratamentul cariei dentareTratamentul cariei dentare la copii este o necesitate nu numai medicală, dar i socială. Un tratamentș

oportun i ra ional al leziunii carioase asigură pe deplin func ia de mastica ie, previne formareaș ț ț ț

proceselor inflamatorii odontogene, deci putem discuta de un element al profilaxiei secundare.Concep iile actuale prevăd o atitudine individuală către tratamentul leziunii carioase la copii. Tacticaț

i modalitatea tratamentului va fi în func ie de:ș ț

- localizarea afectării;

- vîrsta copilului i particularită ile psihologice;ș ț

- profunzimea afectării esuturilor dure;ț

- intensitatea procesului carios;

- perioada de dezvoltare a dintelui;

- rezisten a organismului copilului, statusul imunologic, patologia generală, etc.ț

Cunoa terea particularită ilor structurale i morfologice prezintă o importan ă maoră clinică pentruș ț ș ț

pentru alegerea ra ională a miloacelor terapeutice de tratament.ț

!in ii permanen i, ca i cei temporari, trec prin etapa de cre tere i dezvoltare, care este marcată deț ț ș ș ș

evenimente extrem de importante pentru existen a lor:ț

formarea i mineralizarea păr ii coronare;ș ț

erup ia i cre terea rădăcinii.ț ș ș

"n perioada acestor evenimente, fiind un dinte imatur, este foarte receptiv la apari ia cariei dentare.ț

Tratamentul cariei din ilor permanen i în dezvoltare constituie o urgen ă pentru medicul pedodont,ț ț ț

tre#uie stopată evolu ia cariei i evitarea complica iilor septice, cu recurpisiuni locale, regionaleț ș ț

generale. "n măsura posi#ilită ilor tre#uie men inută vitalitatea pulpară pentru a permite dezvoltareaț ț

completă a rădăcinii i a permite unei evolu ii corecte a arcadei dentare.ș ț

!in punct de vedere morfo-srtuctural din ii permanen i imaturi sunt predispu i la caria dentară iț ț ș ș

prezintă dovezi la afectare prin proces carios care coincide cu erup ia dintelui, înspecial molarii.ț

$mal ul i dentina dintelui sunt incomplet mineralizate la momentul erup iei, mineralizarea definitivăț ș ț

finalizînduse peste %-& ani după erup ia în arcada dentară. "n timpul respectiv esututrile dure dentareț ț

vor fi extrem de vulnera#ile fa ă de caria dentară. Cel mai frecvent molarii primi permanen i potț ț prezenta defecte de coalescen ă în an uri i gropi e, deci placa #acteriana va fi re inută la #azaț ș ț ș ț ț

defectului, uneori chiar cu dentina expusă li#er. 'roprietă ile fizico-chimice, în special rezisten aț ț

esuturilor dure dentare la acizi, sunt mai pu in dezvoltate ca la dintele adult.ț ț

"n forma incipientă a cariei dentare, cînd nu este lezată integritatea esuturilor dentare dure, nu va fiț

neceasară i nici recomandată utilizarea metodei chirurgicale (prin freza). $e va interveni cuș

diversele metode neinvazive a terapiei remineralizatorii.Tratamentul cariei dentare, odată ce are loc lezarea integrită ii esututrilor dentare dure, clasicț ț

prevede utilizarea metodei chirurgicale. Tratamentul cariei dentare a din ilor permanen i imaturiț ț

prevede patru o#iective pentru asigurarea func ionării pe o perioadă de timp mai lungă a dintelui (laț

fel ca i în tratamnetul din ilor definitivi maturi * ce i-au încheiat dezvoltarea):ș ț ș

+. oprirea evolu iei leziunii carioase;ț

%. sta#ilizarea leziunii carioase;



&. remineralizarea esuturilor dure dentare;ț

. reconstituirea morfo-func ională a coroanei dintelui.ț

'entru prepararea esuturilor dure dentare în stomatologia contemporană cea mai răspîndită metodăț

de tratament este cea de utilizare a instrumentariului rotativ * frezelor, care se pun în func iue cuțautorul pieselor: mecanică sau pneumatică.!in anul + cea mai ra ională metodă de tratament al cariei dentare este considerată tehnica deț

preparare în corespundere cu principiile clasificării cariei dentare după /.0lac1. Utilizareatehnologiei instrumetariului rotativ necesită o calificare înaltă a pedodontului i de o posedare aș

tehnicii iscusite de lucru. $unt necesare i un ir de instrumente costisitoare: freze, piese, care repedeș ș

se uzează i necesită să fie schim#ate. 0inein eles, acest instrumentariu tre#uie sterilizat, deciș ț

necesită timp i finan e adăugătoare. Utilizarea pieselor este imposi#ilă fără deservirea tehnică cuș ț

folosirea o#ligatorie a uleiului tehnic. 2ste #ine cunoscut faptul că uleiul tehnic în tehnologiilerestaura ionale contemporane este du manul maor.ț ș

Utilizarea instrumentariului rotativ necesită o răcire a zonei de preparare. !oar cîteva secunde delucru fără răcire duc la complica ii grave * moartea odonto#la tilor. !istrugerea odonto#la tilor esteț ș ș

în dependen ă directă de intensitatea i durata timpului de ac iune, ce pot duce la distrugerea par ialăț ș ț ț

sau totală a pulpei. !eci se va discuta de o pulpită sau complica ii mai grave. "n timpul utilizăriiț

instrumentariului rotativ (în special a frezelor de car#orund), ca regulă, apare o ac iune vi#ratorieț

mare asupra esuturilor dure dentare, ce duce la formarea microfisurilor adănci i întinse. 3 astfel deț ș

preparare în utilizarea tehnologiilor contemporane de restaurare este inadmisi#ilă, deoarece for ele deț

adeziune în com#ina ie cu microfisurile sunt capa#ile să distrugă nu numai cea mai contemporanăț

restaurare, dar i coroana dentară în întregime.ș

"n cazul utilizării frezelor diamantate are loc supraîncălzirea dentinei i pierderea considera#ilă aș

lichidului din canaliculele dentinale (dehidratare). !eci utilizarea frezelor diamantate este o#ligatoriecu un sisitem efectiv de racire cu apă."n cele expuse de mai sus men ionăm, că în cazul utilizării metodei tradi ionale de preparare aț ț

esuturilor dentare dure consecin ele nu se limitează numai la apari ia anxietă ii înainte de interven iaț ț ț ț țstomatologică i senza iilor de durere, dar i complica iilor de diferit gen pînă i la schim#ăriș ț ș ț ș

ireversi#ile în esuturile dentare. !eaceea oamenii de tiin ă i medicii stomatologi nu- i pierdț ș ț ș ș

speran a în inovarea, perfectarea noilor tehnologii i instrumentariu.ț ș

4a micii pacien5i se mai alipe6te 6i factorul psihoemo5ional, care este #ineîn5eles mai exprimat ca lamaturi. 'rima vizită la medic lasă o amprentă vădită în con6tiin5a copilului. !eci interven5iastomatologului va uca un rol hotărîtor în atitudinea copilului 6i în viitorului matur. Copiii sunt foartecredi#ili, deci orice manoperă gre6ită ce va duce la o algie, va avea consecin5ele sale prinneîncrederea fa5ă de medic 6i fa5ă de colegii acestuia. "n tratamentul cariei dentare la copii,comportarea este aceea6i ca la adul5i, dar se 5ine seama de faptul că copiii sunt mai impresiona#ilidecît adul5ii. 4a copil este necesar să se evite durerea. 'rimul contact cu pedodontul face ca el să-6i

cî6tige încrederea în medic. !acă i se provoacă dureri, el rămine cu o teamă care-l face să-6ineglieze atît igiena #ucală cît 6i tratamentul profilactic al cariilor dentare. 7u este permis să se în6ele

#una credin5ă a copilului. Tre#uie să-i spunem ce-i facem, iar el să se o#i6nuească să spună dacă-ldoare.$copul principal al tratamentului cariei din ilor permanen i imaturi este crearea i asigurareaț ț ș

condi iilor optime petru dezvoltarea definitivă a coroanei dentare i a rădăcinilor. 8stfel se va o# ineț ș ț

o arcadă dentară integră în aparatul stomatognat i func ională pe o perioadă îndelungată de timp.ș ț

"n timpul preparării cavită ilor carioase tre#uie inut cont de faptul că copilul o#ose te mai repedeț ț ș

fa ă de un matur. Utilizarea piesei pneumatice prezintă riscul traumării esuturilor moi a sistemuluiț ț

stomatognat din cauza că copilul este mai agitat decît un matur. 4a prepararea cavită ilor carioase cuț

tur#ina a unui dinte permanent imatur se recomandă numai deschidereacavită ii carioase în limiteleț

smal ului, pentru a preveni complica iile de com#ustie pulpară, deschidere accidentală a camereiț ț pulpare etc.'rincipalele etape ale tratamentului operator al cavită ilor carioase sunt:ț



+. înlăturarea durerii sau anestezia;

%. deschiderea cavită ii carioase;ț

&. lărgirea profilactică;

. necrotomia sau înlăturarea dentinei afectate;

9. formarea cavită ii carioase;ț

. finisarea marginilor cavită ii carioase formate.ț

Tratamentul cariei dentare la copii este o pro#lemă medicală, dar i socială. Un tratament ra ional alș ț

leziunilor carioasea va asigura func ia de mastica ie, va preveni apari ia proceselor inflamatoriiț ț ț

odontogene. Tratamentul cariei dentare prevede utilizarea complexă a o#turării leziunilor carioase iș

a metodelor ce măresc rezisten a esuturilor dentare dure, indiferent de calea administrării endogenăț ț

sau exogenă, igiena cavită ii #ucale, alimenta ia ra ională etc.ț ț ț

Tratamentul operator la copii va depinde i de gradul de carioactivitate.ș

"n cazul carioactivită ii reduseț (gradul de activitate) nu este necesar întregul complex de măsuriterapeutice de tratament. Tratamentul se limitează la o#turarea leziunilor carioase, dar o#ligator cuinstruirea i men inerea măsurilor igienice. 8sanarea cavită ii #ucale i eviden a de dispensar se vaș ț ț ș ț

efectua o dată pe an."n cazul carioactivită ii mediiț (gradul de activitate) tratamentul va prevedea o#turarea leziunilorcarioase, igiena cavită ii #ucale, prescrierea remediilor profilactice locale i generale. 8sanareaț ș

cavită ii #ucale i eviden a de dispensar se va efectua de două ori pe an.ț ș ț

"n cazul carioactivită ii sporiteț (gradul de activitate) tratamentul va prevedea o#turarea leziunilor carioase, igiena cavită ii #ucale, prescrierea remediilor profilactice locale i generale. 8sanareaț ș

cavită ii #ucale i eviden a de dispensar se va efectua de trei ori pe an.ț ș ț

Camera pulpară voluminoasă, respectiv dentina are o grosime relativ redusă în compara ie cu unțdinte permanent matur, este asociată cu o mare permia#ilitate dentinară ceea ce i explică afectareaș

rapidă a pulpei dintelui.'ulpa dintelui definitiv imatur prezintă un specific prin o capacitate #ilogică mărită datoritănumarului crescut de celule odonto#laste i unei #une vascularizări. !eci, în această perioadă pulpaș

posedă capacitatea de răspuns la diferi i factori iritativi, chiar leeri, prin o infiltrare de celuleț

inflamatorii. Celule odonto#laste sunt foarte active în perioada dezvoltării dintelui, continuîndformarea dentinei secundare ce reduce volumul camerei pulpare i acanalelor radiculare. 'ulpaș

dentară este capa#ilă să răspundă foarte rapid la irita ie externă prin formarea dentinei ter iare, în fa aț ț ț

atacului extern."n dentina din ilor permanen i imaturi sunt prezente canalicule largi fa ă de un dinte permanentț ț ț

maturizat. !eci o astfel de dentină este mult mai permia#ilă decît cea maturizată:

la microorganisme: ceea ce explică evolu ia rapidă, galopantă a cariei dentare, în cîteva luni,ț

constatînd o cantitate considera#ilă de dentină demineralizată;

la miloace terapeutice: intensificînd activitatea odonto#lastelor pentru a stimula formarea dedentină reac ională. Totodată dentina va fi permia#ilă i pentru monomerii ră inii (agend #onding)ț ș ș

folosi i în diferite tehnici de o#turare cu compozite * ac ionînd nociv asupra pulpei.ț ț

1.6.1. Mijloace terapeutice odontotrope



enirea remediilor odontotrope utilizate este îndreptată spre stimularea formării dentinei ter iare iț ș

proceselor de remineralizare în focarele de demineralizare a dentinei cariate. 2fect odontotrop posedămiloace terapeutice * hidroxidul de calciu, fluorurile, hidroxiapatitele.

Remediile cu hidroxid de calciu. Cel mai frecvent sunt utilizate remediile pe #aza hidroxidului decalciu în practica stomatologică. "n dependen ă de forma utilizată vom remarca i dezavantaele peț ș

care le posedă.

$uspensiile. Tre#uie păstrate într-un tu# ermetic, după utilizare o#ligator de al închide. 4a o ac iunețîndelungată cu aierul are loc formarea car#onatului de calciu, care nu posedă ac iune curativă.ț

$uspensia are capacitatea de a se dizolva peste - săptămini.4acurile. $unt rar între#uin ate în practica stomatologică din cauza modului de aplicare incomod iț ș

efectului terapeutic scăzut.Cimenturile autopolimeriza#ile. 'ot fi dizolvate cu autorul sistemelor adezive ale compozitelor iș

compomerelor. 7u rezistă la presiunile masticatorii, fracturîndu-se.aterialele fotopolimeriza#ile. 2ste de dorit utilizarea lor în cavită i de profunzime medie, în scopulț

prevenirii arsurilor pulpei în timpul polimerizării. $e fracturează la presiunile masticatorii.<ezultatele cercetărilor au demonstrat eli#erarea ionilor de calciu i hidroxidului în dependen ă deș ț

remediu: cea mai efectivă este din suspensii; din cimenturile calciusilicilate este mai pu in efectivă;ț

în cazul utilizării lacurilor i remediilor fotopolimeriza#ile eli#erarea ionilor practic nu se o#servăș

=+, +9, %9, >, ??, [email protected] remarca, că în cazul o#turării cavită ilor carioase cu cimenturi ionomere nu este motivatăț

utilizarea remediilor cu hidroxid de calciu. $e reduce aria de dentină la care ionomerulpoate adera=%9@. "n plus cimenturile ionomere eli#erează fluoruri, astfel prevenind caria secundară.

Fluorurile. <emediile respective (lacuri, geluri, solu ii etc.) mai frecvent sunt utilizate în terapiaț

remineralizatorie. !ezavantaul maor este repetarea o#ligatorie a procedurii, fapt ce măre teș

perioada de timp în tratament. Hidroxiapatitele. 'ot fi naturale (pilituri de dentină i os, etc.) i artificiale. $unt u or aplica#ile. $eș ș ș

utilizează mai frecvent în implantologie i parodontologie.ș

1.6.2. Metode neoperatorii de tratament a cariei dentare

!eseori tratamentul cariei la copii prezintă dificultă5i din cauza factorilor psihoemo5ionali exprima5i.'entru atenuarea lor au fost propuse metode netradi5ionale, mai leere, de tratament:

- terapia remineralizatorie;

- argintarea 5esuturilor dure;

- prepararea cinetică al cavită5ilor carioase;

- înlăturarea chimico-mecanică a dentinei cariate ("C!C);

- utilizarea laserului heliu-neon.;

- Terapia 8traumatică <estaurativă (8<T).

Terapia remineralizatorie prevede utilizarea topică a remediilor ce influen ează remineralizareaț

esuturilor dentare dure. 2ste indicată în formele incipiente ale cariei dentare, cînd nu sunt lezateț

integritatea esuturilor dentare dure. !e regulă, cel mai frecvent sunt utilizate remediile ce con inț ț

calciu si B sau fluor. Terapia remineralizatorie prevede o ac iune locală a remediului terapeutic su#ț

diferite moduri de aplicare (#adionări, clătituri, electroforeză etc.) i su# diverse componenteș

farmaceutice (solu ii, geluri, lacuri etc.). Tre#uie de men ionat că terapia remineralizatorie va fiț ț

eficientă numai atunci cînd igiena cavită ii #ucale va fi satisfăcătoare i regulată, cînd copiii vorț ș păstra regimul alimentar (în special reducerea consumului glucidelor).



8m dori să men ionăm de metoda remineralizării în profunzime, ce este în avanta fa ă de metodeleț ț

clasice remineralizatorii. luorizarea profundă a fost propusă de profesorul Dnappvost de laUniversitatea din Eam#urg (+?F), pentru care a i primit premiul 3<C8 i patentul european.ș ș

ecanismul de ac iune constă în aplicarea pe zona afectată, fie că este discu ia de smal sau dentină,ț ț ț

a unui gel de acid silicic în care sunt inglo#ate particule de fluorură de calciu, fluorură de magneziui fluorură de cupru. 8ceste componente vor participa la formarea unor cristale ce au volum mai micș

în compara ie cu cristalele formate în timpul unei fluorizări clasice. 2le vor fi mici în compara ie cuț țmicrospa iile esuturilor dentare dure, deci sunt capa#ile să se dispună de-a lungul i în interiorulț ț ș

acestora. iind condensate într-un gel de acid silicic, fluorurile sunt ferite de ac iunea factorilorț

mecanici externi. <e inerea în profunzime a fluorurilor în microfisurile de smal sau dentină poateț ț

dura pe o perioadă mai îndelungată de timp, de pînă la -+% luni de zile în compara ie cu fluorurileț

metodelor clasice de aplicare.Argintarea esuturilor dentare prevede utilizarea sol. 7itrat de argint de -&FG, care ulterior esteț

redusă cu sol. Eidrohinon G timp de + * % minute. Ultima se utilizează în scopul sedimentăriisărurilor de argint insolu#ile pe suprafe ele decalcinate a esuturilor dure dentare. etoda este utilă înț ț

formele incipiente de demineralizare, în tratamentul cariei superficiale, în unele cazuri i al carieiș

medii. "n de#utul metodei are loc lefuirea suprafe elor afectate. "n special se lefuiesc suprafe eleș ț ș ț

aproximale, regiunea coletului dintelui, marginile defectelor carioase i a fisurilor. lefuirea poate fiș Ș

efectuată cu autorul pietrelor sau discurilor. esuturile alterate pot fi înlăturate cu autorulȚ

instrumentariului stomatologic. Cel mai frecvent în acest scop se utilizează excavatoarele. 2steindicată lefuirea i cu autorul instrumentariului rotativ * freze. 'rocedeul de argintare se face & * ș ș

ori peste o zi i se repetă o dată în ase luni. $chim#area în culoare a esuturilor dentare a limitatș ș ț

metoda respectiva strict în din ii deciduali. 'rocedura de argintare se face deci pînă la schim#ulț

fiziologic a dintelui caduc.Prepararea cinetică al cavită ilor carioaseț prevede utilizarea aparataului special, ce genereaza aier su# presiune cu su#stan e a#razive. Cel mai frecvent ca su#stan ă a#razivă se utilizează oxidul deț ț

aluminiu. 4ucrul în exclusivitate se efectuează cu ro#erdam. "n practica stomatologică pentru primadată a fost propusă i este cunoscută su# denumirea de 8< * !27T în anii 9F ai secolului HH deș

compania $.$.IET2.

Înlăturarea chimico-mecanică a dentinei cariate este #azată pe principiul de emoliere a dentineicariate cu înlăturarea ei cru ătoare. $uprafa ă formată a dentinei este neordinară i formează o #unăț ț ș

adezivitate cu sistemele adezive ale compozitelor sau cu glasionomerele.'rincipiul metodologiei înlăturării chimico-mecanice a dentinei cairate a fost ela#orat de /oldman. i Dronman J. în anul +?>F în $U8.ș

2ste #ine cunoscut faptul că circa +FG din matricea organică a dentinei este prezentată de fi#relecolagenice. Colagenul prezintă o proteină neordinară, care poate regenera. "n dentina afectată de

procesul carios se determină două straturi. Cel superior, din partea leziunii carioase, estedemineralizat i fi#rele de colagen par ial sunt fermentate în urma infectării, deci nu poate fiș ț

resta#ilit. Cel intern este doar par ial demineralizat, fi#rele de colagen nu sunt fermentate, deci poateț

fi remineralizat.

"n urma frezaului cu autorul instrumentarului rotativ nu se poate de controlat limita acestor straturi."n prezent sunt utiliza i o gamă vastă de remedii revelatoare cu scop de determinare a focarelor deț

demineralizare sau ca detectori ai cariei dentare: Caries ar1er (Aoco), Caries inders (Ultradent),Caries !etector (Cavex), Cari-d-Test (/resco 'roduct nc.) etc.Utilizarea laserului heliu-neon prevede tratamentul formelor incipente sau în scop profilactic alecariei dentare. 'oate amplifica ac iunea preparatelor cariostatice, mic ora solu#ilitatea iț ș ș

permia#ilitatea smal ului, mări densitatea stratului superficial al smal ului. 8ctivează sistemeleț ț

enzimatice ale pulpei. <azele laserului sunt orientate între ecuator i coletul dintelui timp de % * &ș

secunde, pe suprafe ele orală i vesti#ulară consecutiv. !urata unei cure constituie F * ?F secunde.ț ș

"n dependen ă de gradul de activitate a cariei dentare edin ele sunt indicate: la gradul * 9 edin eț ș ț ș ț

zilnic, la gradul * două cure a cîte +F edin e, iar la gradul * trei cure a cîte +F edin e.ș ț ș ț

Terapia Atraumatică estaurativa prevede cură irea cavită ii carioase cu instrumentariu de mînă iț ț șo#turarea cu un material adeziv, care eli#erează fluor.



1.6.!. Terapia Atraumatică estaurativă "AT#

8<T ( Atraumatic Restorative Treatment ) a fost ela#orată de profesorul Taco 'ilot din Universitatea/roningen (3landa). !e ziua mondială a sănătă ii în anul +?? 8<T a fost prezentată ca metodă deț

tratament al cariei dentare în oficiul central din /eneva al 3rganiza5iei ondiale a $ănătă5ii iș

recomandată de către exper ii 3$ pentru utilizare largă.ț

!e fapt, în de#ut 8<T a fost recomandată pentru acordarea serviciilor stomatologice popula iei cuțrisc scăzut din ările în curs de dezvoltare din punct de vedere economic, grupelor nepreviligiate deț

oră eni (nevoia e), refugia ilor, emigran ilor. 'entru efectuarea metodei respective stomatologului eraș ș ț ț

suficient de avea un minim de instrumente, ce puteau fi purtate în valiza. 8ceasta era imopratant încazul asanării în regiunile îndepărtate a unor ări cu lipsă a energiei electrice, pe vasele maritime sauț

unde nu exista un utila stomatologic special. 8<T a fost utilizată cu succes în Kim#a#ve, Tainlanda,China.ndica iile metodei de terapie atraumatică restaurativă s-au reevaluat =%?, @. 8stăzi 8<T se practicăț

cu succes i în ările dezvoltate din punct de vedere industrial în următoarele situa ii:ș ț ț

- la copiii care a#ia î i do#îndesc experien a stomatologică;ș ț

- la pacien ii cu risc crescut la carie, ca etapă intermediară de tratament, pînă la sta#ilirea evolu iei;ț ț

- la pacien ii cu handicap mental i B sau fizic;ț ș

- la pacienLii nedeplasa#ili;

- la caria dentară a din5ilor permanen5i tineri;

- la caria dentară în din5ii temporari, preponderent clasa , , A după 0lac1;

- la intoleran5a anestezicilor locali;

- în stomatologia geriatrică."n esen ă, tehnica prezintă un procedeu de tratament al cariei dentare cu utilizarea instrumentariuluiț

de mînă, evitîndu-se utilizarea aparataului uzual, care nu prezintă o contraindica5ie a#solută ( Joel

Berg, 2000).Terapia 8traumatică <estaurativă este #azată pe lim#aul modern despre invazii 6i preparăriminimale pentru cavită5ile carioase. !eoarece este o procedură MamicalăN, dispune de un poten5ialridicat pentru a fi utilizată la copii, cît 6i la adul5ii anxio6i. Totodată, permite tratamentul carieidentare în grupele sociale speciale, ca persoanele cu handicap fizic sau mental, persoane carelocuiesc în case (aziluri) de #ătrîni.4ucrul în exclusivitate cu instrumentariu manual, fără freze, permite: atenuarea considera#ilă a

anxietă5ii fa5ă de interven5ia stomatologică; prepararea cavită5ii carioase e efectuată în mod ra5ional 6ieconomicos, cu ac5iuni nefaste minime asupra pulpei dentare; reduce riscul infectării pacientului, fapt

#inevenit în practica pedodontică.Tehnica 8<T necesită un număr redus de instrumentariu: excavator pentru înlăturarea 5esuturilor durerămolite, oglindă stomatologică pentru aprecierea rezultatelor, spatulă pentru malaxarea materialului.!upă prepararea i prelucrarea cavită ilor carioase prin metoda Terapiei 8traumatice <estaurative eleș ț

se o#turează o#ligator cu un ciment glasionomeric.Terapia 8traumatică <estaurativă nu va fi utilizată în următoarele situa ii:ț

- cînd în vecinătatea dintelui cariat este prezent un proces inflamator;

- dacă există riscul infectării pulpei dentare;

- dacă persistă procese inflamator * distructive în pulpă.



"n datele de literatură studiile realizate prin 8<T pe o perioadă de trei ani denotă următoarelerezultate:

$tudiul efectuat de !!$, $ Joel 0erg (%FFF) în cazul efectuării de cercetare a tehnologiei8<T în China. 8u fost efectuate %? restaura ii a cavită ilor de clasa 0lac1. 4a finele studiuluiț ț

consultan ii independen i ai 3$ au evaluat starea restaurărilor. Un coeficient satisfăcător prinț țreu ita de ?%G a restaurărilor mici, inclusiv >>G restaurări de dimensiuni mari au fost confirmate.ș

Cimentul utilizat în scopul restaurărilor dentare a fost Deta1 olar 8<T.

$tudiul efectuat de !r $pinei 8urelia (%FF%) în cazul o#turării a cavită ilor carioase în din iiț ț

permanen i în faza de edificare a rădăcinilor la copii de > * + ani, e ec s-a o#servatț ș

în ++,++G cazuri. otivele e ecului s-au datorat cariilor adiacente reconstruirii. Cimentul utilizat înș

scopul restaurării dentare a fost ui H.

$tudiul efectuat de !r 'ilot Taco (citat de OPQRSV W.X., YZRV [.\., %FF&) în cazul estimăriimaterialului de o#tura ie a Corpora iei /C ui H în tratarea din ilor permamen i tineri. $tudiul aț ț ț ț

fost realizat în Kim#a#]e. 4a finele studiului reu ita a alcătuit ,&G.ș

!atele de literatură relatează apari ia complica iilor posttratament la utilizarea 8<T: carieț ț

secundară, carie recidivantă, carie complicată =+%, +&, +>, +?, %9@."n toate trei studii a fost remarcat faptul eficien ei Terapiei 8traumatice <estaurativeț ^a metodă detratament a cariei dentare în din5ii permanen5i imaturi. !atele de literatură relatează apari iaț

complica iilor posttratament la utilizarea 8<T: carie secundară, carie recidivantă, carie complicatăț

=+%, +&, +>, +?, %9@.

5.tratamentul cariei

Documents

Transcript of 5.tratamentul cariei