ZXIJ./rRTAry5*rxa,

**

Ceprrorur I

Hi- brg. irprivi de mAncat. Isprivi gi de biut. Oala, care cupugin mai lnainte fusese plini de vin rogu, acrigor, era goall.ii mulgumi Oarbei.

- Bucatele au fost bune. A fost bun gi vinul.Obrazul Oarbei se lumini.Him baga il privi pe Alimut.- Te-ai siturat?

- Da, tati. Numai vinul...

- Nu cumva vrei si spui ci nu gi-a pllcut?- Mi-a plicur, rati, dar... a fost cam pugin.Riseri amindoi. RAse gi Oarba.

-AltI dati, fiule, ai s[primesti mai mult.Stipinul gatrei iegi in faga cortului, se asezi rurcegre

in tlrina alburie pe care o infierbAntase soarele gi bitu dinpalme. in deschiziturile corturilor se aritarl de indatl capeteoachege, pletoase, musticioase. CiEiva blrbagi se apropiari.Him baga se uiti in ochii lui Uj Hogul si-i porunci:

- Cheami bitrAnii la sf*. Odati cu ei si mai vini Aris-ton, Gogu gi Lisandra.

Uj Hogul incepu si umble printre corruri. Citeva clipestipAnul gatrei il urmlri cu privirile. Pe urml ridicl ochii gi,

clipind des, se uiti la cer.

r4 Zaharia Stancu

Soarele era tocmai la aniazl'. Vlzduhul era cald, vAscos,

apisitor gi pirea incremenit. Caii, migarii gi catArii gatrei

moleiau ceva mai departe de corturi gi se apirau alene cu

cozile de roiurile de mugte care nu le dideau pace. Ciinii,intingi pe labe, dormitau sub cirugele lungi, cu coviltire. iisupirau gi pe ei mugtele. DoborAgi de greaua zlpug ealiazilei,

urgii nu se miscau, nu-9i sunau langurile gi nici micar nu mor-

miiau. Poate se aflauclzugiadinc in somn qi nuvisau nimic.

Poate visau pidurile strlvechi 9i umbroase in care vieguiseri

altidatl, pe vremea cAnd fuseserl slobozi. Poate visau stuflri-guri pline de afine qi de albine. Poate visau scorburi incircate

cu faguri galbeni plini cu miere limpede 9i dulce.

Satul in care gatra poposise chiar in dimineaga aceea se

afla la o depirtare de numai trei-patru sute de paqi. Rlminea

ticut de parci in intregul lui cuprins nu s-ar fi gisit nicio

fbpturl vie. T[cutI rlmlnea gi balta din apropiere in care

foiau broagtele gi pe care o acoPereau in buni parte petice

umede de lintigi grasl gi verde. Aci, gi la acest ceas al amiezii,

tlcerea ar fi fost depline, daci din cAnd in cind nu s-ar fiauzit, venind de departe, gicinitul ritmic al secerltorilor care,

undeva, acolo unde cerul igi sprijinea marginile albastre pe

pImlnt, doborau grAul copt gi inalt. Vizduhul era prea vis-

cos gi zipugeala amiezii prea grea gi prea groasl ca si strlbatiprin ea gi si se audi gi glasurile oamenilor. FrXngi de mijloc

gi scildagi in sudoare, glranii adunau grlul secerat, il legau in

snopi gi cu snopii clideau clii mari. Vlzute de departe, cliilede grAu se asemuiau cu n\te grimezi fabuloase de aur rogcat'

Auzind porunca mai-marelui lor, repetati la fiecare cort

de Uj Hogul, oamenii oachegi - bitrAni ;i tineri - iegiri din

corturile in care abia se tohniseri pe rogojini 9i veniri lenevoqi

$atra r5

abia tArgAindu-gi pagii. Se a;ezari cu togii in girAna fierbinte aluncii, ftclnd o jumltate larga de cerc in faga lui Him ba;a. indreapta si in stAnga acestuia se agezari bltrinii. Dupi aceea,

in rindul intli se agezar5, dupivirsti, gi ceilalgi birbagi. La spa-

tele lor luari loc femeile, iar copiii li se a;ezarl rururor in poali,in brage sau pe umeri. Fl5ciiandrii cu mustitile abia mijite gi

fletiscanele care purtau la gAt lungi giruri de mirgele si in urechicercei mari ca niste belciuge se aciuarl tn spatele femeilor gi

intinseri gXturile. $ovlind gi impleticindu-se, veni Ei Goqu, demAni. cu Lisandra. Dupi Gogu se arLti, mAndru gi pieptos, Aris-ton. In spatele lui, maruntel la trup insivAnjos gi indesat, piseaUj Hogul. Sudoarea de pe frunte i se scurgea pe obrajii ciupigiadAnc de vlrsat gi se pierdea in barba neagrS, incilcitl, stufoasi.Toate privirile ;atrei se indreptari spre cei trei. Nu se auzi nicio

$oapti gi nici micar mugtele nu mai bAziiri. Uj Hogul strigi:-Slnge!... Si iasi cu singe... Socoteala nu se poare

incheia decAt cu virsare de slnge!...Him basa se uita la el mustritor. Uj Hoqul, ruginat, pleci

ochii in jos gi ticu.Birbagii gatrei, adunagi aci, aveau togi chici lungi, mus-

riqi stufoase, birbi sllbadce. Foarfeca nu inrrase niciodatiin pirul vreunuia din ei. Pe obrazul niciunuia nu umblasebriciul. Pe togi, flri gregeali, ii impodobise firea cu ochi negri,de smoali, rotunzi, neobignuit de mari gi plini de o stralucirecare - daci nu te fereai din calea ei - re amegea gi te adormea.BIrbile, mustltile gi chicile, unse in fiecare zi cu ulei gras, denucl, sclipeau de parci ar fi fost de metal.

Toate privirile erau indreptate spre Gogu. DArz, intirX-tat, pus pe cearti, pe bitaie gi poate chiar si pe omor, omulveni gi se opri in mijlocul cercului. Tot in mijlocul cercului

fi Zaharia Stancu

Ei destul de aproape de Go;u se opri gi Lisandra. Ariston se

rizlegi de cei doi 9i inlemni. Gogu se uita in pimint. Tot inpimAnt se uita gi Ariston. Numai Lisandra cluta fhri nicio

sfial5 ochii oamenilor din jur gi, cind ii gisea, ii infrunta nu

numai cu indrizneali, ci 9i cu neruginare parci.Him baga voi si deschidl gura 9i si spuni ce avea de spus.

Dar tocmai atunci in sat suni trist clopotul cel mare de la

biserici. Dupi clopotul mare suni gi clopotul mic. Tot rar'

Tot trist. $atra;tiu cI acolo, in satul lingi care se aciuase cu

cAteva ceasuri in urmI, ori de undeva, de departe, de pe front,venise vestea morgii unui birbat. Nu se inchini niciunul din-

tre ei si niciunul dintre ei nu gopti printre buze ,,Dumnezeusi-l ierte pe riposat". Ei, oamenii oachegi, nu mogteniseri de

la inaintagi acest obicei gi nu practicau nicio credingi. Se mul-gumiri si se uite in pimAnt - in pimintul in care se toPeau

trupurile tuturor morgilor - gi apoi si-gi arunce ochii spre cer.

De acolo, din cer, soarele lumina plmAntul. $i tot de acolo,

din cer, cidea ploaia care ajuta pimAntului si se acopere de

iarbi, de buruieni ;i de piduri, de livezi sau de lanuri nes{lrgite

de griu, de porumb, de floarea-soarelui, de rapigi, de secari.

Faga lui Him baga se intristl. Stipinul gatrei spuse:

- Nu este nicio leglturi intre viaga omului care s-a stins

acum gi viaga noastri. Totugi, clopotul ne-a cobit a rIu.

$atrapogori intr-o ticere 9i mai adinci. Ea era obignuitidin cea mai veche vechime si taci atunci cind mai-marele

ei spunea ceva. Niciodatl nu se pomenise printre ei om care

si se ridice impotriva bulibagei. Tot aga aveau si se petreacl

lucrurile si acum.

Clopotul mare sunl ce mai sun5, osteni qi ticu. Ticugi clopotul mic. in balta acoperiti pe alocuri de mari petice

$atra

dc lintigl grasi gi verde oricii o broasci. Soarele fulgerl vIz-.luhul incremenit 9i vA.scos dintre pimint si cer. Speriati.,lrroasca se trase iarSgi in adAnc.

- $tigi, spuse Him basa, pentru ce v-am chemat, sI luaEi

parte la judecati.

- $tim, rlspunserl bltrinii, gtim prea bine.

- Totugi, am si vi spun pe scurt intemplarea, dupitlatinl, ca totul sI fie limpede 9i in hotirirea pe care o vom luasa nu se strecoare nicio nedreptate. Legile noastre, plstratedin bltrAni, trebuiesc implinite ftrI nicio abatere.

- Te ascultim, bulibagi, ziserl intr-un glas bitrinii. Te

rscultim.

- Acum doi ani a fost mare bucurie in satra noastri, zise

Him. A fost nu numai bucurie, a fost gi veselie . Vi amintigi cine aflam poposigi intr-o luncl, lingi marginea fluviului. Cucapul plecat 9i parci cerAndu-gi iertare de ceea ce avea de glndsi faci, flIc[ul Gogu ne-a cerut inyoire sI se insoare cu Lisan-

dra, fatalui Sedil, din gatralui Sedil. $i noi i-am dat invoire s-o

rduci in gatra noastri pe Lisandra, fata lui Sedil, din gatra luiSedil. Mi-ampus obrazul in joc gi m-am tocmit o zi gi o noapte

cu Sedil baga. M-am tocmit pini am rimas amAndoi sitevir

gi abia atunci ne-am ingeles din preg. $i dupi ce ne-am inteles

din preg am chemat-o pe Lisandra gi-am intrebat-o daciJ place

pe Gogu si daci vrea sIJ ia de birbat pe Goqu. La intrebarea

mea daciJ place pe Gogu, ea nu mi-a rlspuns. Iar la intrebarea

daci vrea s[-l ia de birbat pe Gogu, ea mi-a rispuns civrea. Num-am supirat. Pentru ci o femeie poate si-gi ia de birbat 9i pe

un om pe care nuJ place. Cu vremea se invatl cu el gi asta e

t7

I Siteav (reg.) - rigugit

I8 Zaharia Stancu

de ajuns ca o cisnicie sI meargi bine. $i-am mai intrebat-o pe

Lisandra dacl are ori nu de gAnd si se supuni legilor strivechiale gatrei noastre. Lisandra a pus mina dreapti pe inimi gi-a

jurat cl are si se supuni, oricAt de stragnice ar fi ele. AtunciGogu a zis: ,,DacLmI ia de birbat, o si mI cunoasci. $i dacio s[ mi cunoasci, o si mi placi. $i daci o sI mI placi, pini laurmi o sI ajungi si mi 9i iubeasci". Zici'ndacestea, Gogu s-a

aritat fericit. $i atunci m-am aritat gi eu fericit cI Gogu gi-a

ales nevastl frumoasi gi harnicl, 9i c[ gatra noastri gi-a mlritnumirul 9i s-a imboglgit cu o femeie din gatra lui Sedil gi chiar

din neamul lui Sedil. Gogu i-a plltit in faga mea gi in faga voas-

tri lui Sedil baga douizeci de galbeni de aur turcegti, cu zimgi,

ca pre g al Lisandrei. Sedil baga gi-a luat fata de mAni gi i-a dat-o

lui Gogu pe viagi gi i-a spus: ,,PAni acum Lisandra a fost fata

mea 9i mie mi s-a supus. De acum inainte, Lisandra este roaba

ta, Gogule, ;i nevasta ta, gi gie gi numai 9ie o si se supuni, iar la

alt birbat din gatri ori din afara gatrei n-o si se uite nici micarcu coada ochiului."

Him baqa tIcu. igi bolovlni ochii rotunzi, neobignuit de

mari gi neobignuit de negri, peste oamenii oachegi adunagi

in faga lui. $atra il asculta. $atra nu-i iegea din cuvAnt. Inimai se umplu de mulEumire. Iegi din ticere 9i intrebl:

-Am spus pAni acum adevlrul, au l-am ocolit?

- Adevlrul l-ai rostit, bulibagi, adevlrul intreg l-ai rostitgi nimic din ce-a fost adevir n-ai ascuns.

-Atunci, zise Him baga, sI mergem mai departe gi sIdeslu;im faptele pini la capit.

- Pini la capit, bulibagi.

- Agadar, Go;u i-a plitit lui Sedil baga pregul Lisandrei gi

Lisandra a jurat cu minape inimi clva asculta de strlvechile

$atra

lcgi ale ;atrei noasrre sia trecut Lisandra din satra lui Sedillrrqa tn satra noastri. A inceput nunta. Trei zile gi trei nopginc-irm veselit noi 9i tot trei zile gi trei nopti s-a veselit ;i gatraItri Sedil baga. Au jucat oamenii din gatra noastri si, amesre-. indu-se cu noi, au jucat si oamenii din satra lui Sedil ba;a.Au jucat ursii gatrei noasrre gi au jucat 9i ursii gatrei lui Sedillxrqa. S-a isprivit nunta f}ri nicio spinare ciomigitl, fbri nicionrini" rupta, fbri niciun ochi scos gi fhri niciun cap spart. Pe

rr rrni gatra noastri a apucat-o intr-o parte gi satra lui Sedil baga

i r r alti parte. De atunci gi pln 5, astizi at trecut aproape doi ani,irrr cirutele noastre nu s-au mai inrAlnit, ciinii gatrei noastrerru s-au mai mirosit cu clinii gatrei lui Sedil ba;a, caii, mlgariipi catArii garrei lui Sedil baqa nu s-au amesrecar la piscut cucrii, mlgarii gi carArii gatrei noastre. Iar noi... Noi nu ne-amrrrai oglindit in ochii gatrei lui Sedil baga gi nici gatra lui SedillxrEa nu s-a mai oglindit in ochii nogtri. Este?

- Este, bulibagi, este.

- Toate au mers bine pini in miezul nopgii trecute, cA.nd

pcste Gosu s-a nlpustit tam-nesam un vis urit. $i atunci, scu-turA.ndu-se de somn gi ie;ind din visu-i urlt, Gogu s-a rrezit.

$i trezindu-se a ciurat-o lAngi el pe Lisandra s-o scoati gi pecr din somn si si-i povesteascl visul. N-a gisit-o. Fierul rogu,rl binuielii i-a ars lui Gogu inima gi l-a indemnat si punlrnina pe cugit. A pus Gogu mina pe cugit, i-a incercat age-rimea tlisului, a iegit din cort ;i s-a pitular la pAndi cum arli ficut-o oricare dintre noi. Cum gtigi, gatra toatl dormeatlusi. Caii gatrei, mlgarii gatrei gi catArii gatrei pigteau prinprcajmi. CAinii gatrei dormeau si dormeau ;i urgii gatrei. $inumai Gogu pAndea la pimAnt, cu cutitul in mlni. SAngeleIui Gogu ardea gi minia ii tulbura mingile. Omul insi se

t9

Zaharia Stancu

stipenea, tlcea qi rlbda. StipXnindu-se gi tlcAnd, rlbdAnd gi

agteptAnd, a pAndit plni citre zori. $i pAnda nu i-a fost fIrIfolos. in zori avizut-o pe Lisandra si l-a vizut 9i pe Ariston.Veneau ginindu-se de gAt dinspre zivoi.

- Rugine! Rugine mare ! spuseri blrbagii.Muierile oachege gi ochioase ticuri. Tlcuri gi fetigcanele .

Tlcuri gi flIcliandrii. Him baga il intrebipe Gogu:

-Am spus adevirul, Goqule?

-Adevirul l-ai spus, bulibagi.

- Dar tu, Aristoane, ce zici?

-Ai spus adevirul, bulibagi.Pe Lisandra n-o invrednici Him baga cu nicio intrebare.

Femeiugca nu se sinchisi. 19i pistri ochii in jos, insi genele lungiii tresiriri 9i parcl gi buzele i se miqcari intr-un scurt tremurat.

- Gogu, zise Him ba;a, Gogu ar fi avut dreptul, stlpinitde minie, cum era, si se nipusteasci asupra lui Ariston gi

siJ injunghie. Dar Goqu s-a gindit ci nu e potrivit ca unbirbat din gatra noastri si ucidi alt blrbat din gatra noasrri.Gogu a ginut seama de strivechile noastre legi gi de strivechilenoastre obiceiuri, gi a socotit ci e mai bine sl-gi infrlnezepornirea spre rizbunare gi sI aduci pricina inaintea noastrispre dreapti judecati. Asa este, Gogule?

- Aga este, bulibag5, aga gi nu altfel.

-Acum, spuse Him baga, acum Gogu trebuie si ne rls-pundl daci o leapidi sau nu pe Lisandra.

Gogu rispunse linigtit:-Nu, stipAne, n-o lepid. Nici mort n-o lepid.

- De ce?

- Pentru ci eu fbri Lisandra nu pot trii. Eu o iubesc pe

Lisandra mai mult decit imi iubesc lumina ochilor.

$atra

Lisandra se uiti la el lung. ii inflori pe buze un surAsde mulgumire. Him baga se incrunti. Femeiugca iqi stinseindatl surAsul.

- Atunci, Gogule, nu-gi rimine altceva de ficut decits-o iergi.

Gogu siri ca ars:

- PAn[ aici ai fost drept, bulibagl, gi n-ai rostit un singurcuvint care sI se abatl de la strivechile noastre legi 9i de lastrlvechile noastre obiceiuri, insi la urml, pesemne din bunl-tatea inimii, ai gregit.

- Aga e, ziseri bltrinii. La urml bulibaga a gregit.

- Vrei si se implineasci legea, Gogule?

-Vreau.- Si tu, Lisandro, vrei gi tu si se implineasci legea?

- Vreau, zise femeia, vreau, pentru ci gtiu ci altfel nuse Poate.

- Dar, o intrebi blAnd Him baga, de ce ai cilcat tu legeacAnd ;tiai prea bine ce te agteapti?

-Nu pot trii ftri Ariston, bulibagi. $i daci nu pot triiftrI Ariston, socot ci e mai potrivit si mor.

Ticu Him ba9a. Tlcuri bitrinii. Togi birbagii tlcuri, inafari de Uj Hogul, care rAgAi, rinji gi tugi.

Muierile satrei fremitarl gi gugotiri intre ele. Him bagaricni la ele. Muierile dcuri.

- Tu, Aristoane , gtiai ci Lisandra e nevasta lui Gogu. $tiaici Gogu a cumplrat-o pe Lisandra de la tatll ei, de la Sedilbaga, cu doulzeci de galbeni de aur vechi, turcegti gi cu zimgi.

- $tiam, bulibagl, roate acestea le gtiam.

- Atunci de ce ai rras-o pe Lisandra in gregeall?

zl

z2 Zaharia Stancu

- Pentru ci o iubesc mai mult declt imi iubesc carnea gi

mai mult decit imi iubesc singele. Firi ea nu pot si trliesc gi

nici nu vreau sI mai triiesc.

- Dar Gogu spune ci nici el nu poate sl triiasci firiLisandra.

- Da, nu pot si triiesc fbri Lisandra, suspini Gogu.

- Vinovati este Lisandra, zise Him baqa. Cunogtea dragos-

tea lui Go;u si nu se cidea si rispundi chemirii lui Ariston.

- Nu eu sunt vinovati, spuse Lisandra. Vinovatl e dragos-

tea. Dragostea m-a aprins, m -tzilplcit, m-a orbit gi m-a aruncat

in braEele lui Ariston. Acum voi face 9i cu mine ce vregi. insi eu

sunt datoare faEi de voi 9i fagi de inima mea sivi mirturisesc

inci o dati ci nu pot sd trdiescfiri Ariston. Auzigi? Eu nu pot simai trlie sc fhri Ariston. $i flrlAriston nu vreau sI mai triiesc.

Ticerea se llsl iarigi peste gatrl, peste lunca acoperitide iarbi aspri, ghimpoasi, peste balta stituti, adormiti sub

p€tice mari de lintigi grasi gi verde . Dupi cAtva timp tlcereafu iarlgi sfbrAmati de clopotul mare gi de clopotul mic din sat

care sunau a jale . Moartea, ca o uriagl pasire nevizutl, filfAidin aripile ei peste gatri, dar vizduhul fierbinte ;i vAscos al

zilei rimase tot neclintit, tot incremenit. Lisandra zise:

- Dragostea e vinovatS. Dar nici tu, bulibagi, nici voi,

ceilalgi bitrAni plini de ingelepciune care vi aflagi in jurulbulibagei, nu inEelegegi ce este dragostea. Poate agi iubit intineregea voastri. De atunci insi;i pAni acum a trecut multtimp gi voi agi uitat totul. Inimile vi s-au uscat si amintirilev-au secat. Ori, poate nici n-agi iubit. Iar daci a9i iubit gi

agi uitat, ori daci n-agi iubit niciodati, cum mi putegi voi

ingelege gi cum mi putegi voi judeca? Judecagi-ml, totusi,

gi pedepsigi-mi dupi strivechea voastri lege pe care eu am

$atra

cilcat-o gi dupi srrivechile voasrre obiceiuri de care eu n-amfost in stare si gin seami. inainte de a-mi primi pedeapsa,sunt daroare si vi spun penrru a treia oari cL eufdrd Ariitonnu rnai pot s,i trdiesc Si nici n-arn de ce s,i rnai trdiesc.

- Nici eu nu por si trliesc flri Lisandra, zise incet Aris-ton. $i flri Lisandra nici eu n-am de ce si mai triiesc.

Oarba ii ceru voie blrbatului ei, care era cumplitul stipinal satrei, si spunl gi ea citeva cuvinte, 9i, dupl ce aiesta ii dlduingiduinga, zise:

- Tir, Lisandro, de cum a inceput judecata, eu una amticut;i te-am ascuftat. $i nu m-ag fi amesrecat in vorbi, dacln-ai fi intrecut cu nerusinare misura cuvintelor. Zici cd, noitoate n-am cunoscut dragostea, ori cI dacl am cunoscut-oin tinerete am uitat-o cu rrecerea timpului. $i-ai mai zis ci;i birbagii nostri ori au cunoscur dragostea 9i au uitat-o, orin-au cunoscut-o deloc. De cXnd rrliesc in satra asta - si tri-iesc cam de multigor - vorbe mai neruginate n-am auzit,Tu,fati a Cirnei, afli cI noi toate am cunoscur dragostea. $i-aucunoscut-o 9i birbaqii nogtri. Dar unde am fi ajuns noi dacine-am fi lisat robigi de patimi gi ne-am fi furat una alteiabirbatul, ori ne-am fi incurcat cu tinerii stipAnigi de pofte?Atunci, muiere stricati ce esti, satra noastri. n-ar mai fi avutnicio tirie. $i nemaiavAnd nicio tirie, s-ar fi destrimat gi ar fipierit. Este adevlrat ci strlvechile noasrre legi sunt aspre. $irot atAt de adevlrat este ci grozav de aspre sunt ;i strlvichilenoastre obiceiuri. Dar noi nu ne patern lepdda nici de unele,nici de^ahele,fdr,i s,i ne pasc,i primejdia pieirii.

- Ingelepte vorbe a rostit Sina, zise Him baga. Trebuie siimplinim legea. PinI si trecem la implinirea ei, te mai intrebo dati, Gogule: o lepezi pe Lisandra, au ba?

Zaharia.Stancu=-===vw

- Nu, bulibagi, n-o lepid. FIri Lisandra nu pot sI triiesc.

FIrI Lisandra nu mai am Pentru ce trii.-Atunci, Gogule, o iergi pe Lisandra?

- Nu, bulibagi, nu pot s-o iert. Agi auzit ce-a spus. Daci o

iert astizi, la noapte pleaci iarigi sI se culce in zlvoi cu Ariston.

-Poate nu pleacS, zise bulibaga. O si avem noi griji slnu plece.

- Griji! Ce fel de griji? $tii tot atAt de bine ca gi mine, ori

poate gi mai bine, c[pe o muiere intrati in cilduri nu izbutegte

nimeni s-o pizeasci nici cu ciomagul ;i nici chiar cu Pugca.

- in cazul acesta, Gogule, doregti si se treaci la implini-

rea legii?

- Da, bulibagi, doresc.

- $i crezi ci implinirea legii are si-i vindece Lisandrei. f^ ^. I

inima care-i sflriie dupi Ariston gi-are si-i stingi pofta?

- Mi hrinesc cu aceasti nidejde, bulibagi.

Lisandra se intoarse spre birbatul ei:

- Sirace! Sirace! Este ca si cum ai incerca si te hrlnepti

cu Pletre.Him baga il privi in ochi pe Ariston.

- Tu, Aristoane, ai ceva impotrivi?

-N-am nimic impotrivi, bulibagi.

- Daci nimeni n-are nimic impotrivi, zise mai

gatrei, hotirisc sI se urmeze pini la caplt strivechile

rinduieli. Pregitigi-vi.Acum soarele trecuse de amiazl gi luneca, aprins gi

ben, citre partea dinspre apus a cerului. Chindia era i

departe givlzduhul rimAneatot fierbinte, totviscos, tot

sitor, tot incremenit. Balta, inveliti pe alocuri de mari pet

verzi gi grase de lintigi, pirea tot adormiti. $i tot

$atra

pirea gi lunca dintre sat gi balta lAngl care isi glsise penrruclteva zile silas sarra. Caii, migarii gi catirii gatrei, coplegigi gi

ci de zipugeali, se apirau alene, ca gi mai inainte, cu cozile, dernuste. CAinii dormitau intingi la umbr5, sub cirugele lungiqigrele, cu coviltir. Urgii, doborigi de cllduri, mormiiau dincAnd in cAnd prin somn. La indemnul lui Uj Hogul, cAreyafbtiscane oachege isi zorniiri mlrgelele de stich, brlgirile de:rrami;i cerceii de tumbac, luarl gilegile, le umpluri cu apidin baltl gi udari, ceva mai departe de corruri, o bucati marede pimAnt. lirina supse numaidecit apa si se muie.

Gogu intrl in corr. Intri in cort, dupi el, si Lisandra.Ariston se indreptl, mAndru gi dArz, spre cortul lui. Himbaga il cluti pe Alimut si-i porunci si se duci dupi harapnice.Biiatul se repezi la cirugi gi se intoarse cu doui harapnice.

Toati gatra se afla in picioare, fremlta gi fierbea deneribdare. Nimeni nu rostea niciun cuvAnt. Oamenii oachegiflicuri cerc in jurul bulibagei. Se inghioldeau unii pe aldi, se

imbrinceau, se cilcau pe picioare, holbau ochii. Mai-marelegarei cercetl indelung fiecare harapnic. Spuse:

- Sunt curare. AmAndoui sunr curare. N-au nici plumbi,nici noduri. Vedegi-le si voi. Cercetagi-le gi voi.

Harapnicele trecurl din mXni in minI. Fiecare le pipii.$i dupi ce le pipii fiecare zise:

- Bulibagi, ai spus adevirul. Harapnicele sunr curare.Nici plumbi n-au si nici noduri.

Him baga lui harapnicele. Le mai cerceti inci o datl. Siinci o dati grli:

- Harapnicele sunr curare. Nu pirtinim pe nimeni. Noinu pirtinim pe nimeni. Soarta ua hot,iri.

- Da, intiri si Sarat, unul dintre bitrAni. Soartavahotiri.