572 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ro file20 de ani de Harry Potter Drago[ Cojocaru Pe 26...

$: 572 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ro file20 de ani de Harry Potter Drago[ Cojocaru Pe 26 iunie 1997 ap\rea `n Anglia romanul pentru copii Harry Pot-ter [i Piatra filosofal\`ntr-un$
20 de ani deHarry Potter

Drago[ Cojocaru

Pe 26 iunie 1997 ap\rea `n Angliaromanul pentru copii Harry Pot-ter [i Piatra filosofal\ `ntr-un tirajde numai 500 de exemplare. Oapari]ie pe care nimeni n-a b\gat-o`n seam\ la `nceput, scris\ de unautor necunoscut. Anglia, a[acum aminte[ te un articol din „TheGuardian“, era foarte interesat\de noul ei prim-ministru, TonyBlair, se d\dea `n vânt dup\ SpiceGirls [i discuta via]a amoroas\ aprin]esei Diana. Cea mai binevândut\ carte a anului a fost unroman de John Grisham.

» pag. 14-15

ANUL XIII » NR. 572 » 1– 7 iulie 2017 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.ROFlorin Iaru:„Pasiunea meapentru scris n-are cum s\ moar\“

Andra Petrariu

Fantastic! Sânii verzi, motiv dedisput\ `ntre scrii torii FlorinIaru [i Cristi an Teodorescu!Cei doi s-au `ntâlnit pe 28 iunie,`n Gr\dina C\rture[ti Veronadin Bucure[ti, fiind provoca]ide Alina Purcaru s\ se `ntreac\`n opinii despre Sânii verzi, unuldintre bestselle rurile ap\ru terecent la Editura Polirom.

» pag. 3

Citi]i dosarul realizat de Iulia Blaga `n » paginile 8-10

CINETic, UN PARADIS DESCHIS CELOR CARE VOR PERFORMAN}|

România e pe hartaexperimentelor

de realitate virtual\

Festivalul care a`mpr\[tiat noriide „Dup\ dealuri“

Aryna Creang\

Pe {es Bahlui miroase a iarb\proas p\t\ [i-a fân ud [i, dac\ teui]i `n dreapta [i-n stânga c\trecorturile, standurile [i ruloteleamplasate care-]i fur\ privirile,exist\ tot riscul ca picioarele s\-]ialunece pe o pant\ mic\ [i s\ ]i-oia la vale. Ai s\ te ridici din c\dere[i poate a[a ai s\ te dezmetice[ti,convin gându-te singur c\ de faptnu te-ai teleportat `n New York [ic\ oamenii pe care-i vezi peste totprin jur n-au venit la Woodstock,ci la Afterhills, un festival care se`ntâmpl\ la cinci kilometri de Ia[i.

» pag. 2

Acum un an pe vremea asta, când Alejandro González Iñárritu habar n-avea c\ urma s\ devin\ primulcineast cu o in sta la]ie de realitate virtual\ (Carne y arena) `n Selec]ia Oficial\ a Festivalului de la Cannes, la Bucure[ti se inaugura un centru de cercetare `n audiovizual care `[i propunea s\ exploreze [i aceast\zon\ inovativ\ – realitatea virtual\ (VR).

Aryna Creang\

Actul I – Prognozasolidarit\]ii

C\ Ia[ul nu prea are o cultur\ afestivalurilor e lucru [tiut, [i astanu pentru c\ n-ar avea public aviddup\ muzic\ [i art\, ci pentru c\n-a avut prea multe astfel de eve-nimente care s\-l educe. Sfâr[itulprimei luni de var\ a pus ie[enii`n fa]a unor zile, de pe 23 pân\ pe25 iunie, pline cu muzic\, teatru,dans, pictur\, sculptur\, activit\]isportive [i gastronomie [i, a[acum poate nu s-ar fi a[teptat orga-nizatorii, publicul a profitat dinplin de tot ceea ce au avut de ofe-rit. Lucrul pe care nu l-ar fi a[tep-tat, poate, a fost cel de care s-au lo-vit `n prima zi de festival, cândploaia le-a dat planurile peste cap –`n dou\ acte. Prima furtun\ de vineri a amânat deschiderea festi-valului cu câteva ore [i, astfel,mul]i dintre arti[tii care-ar fi tre-buit s\ urce pe scen\ [i-au anulatconcertele. De[i s-ar fi a[teptat camare parte dintre participan]i s\plece, n-a fost a[a, iar atunci cândpe scena principal\ au ap\rut ceide la Morcheeba, cea mai impor-tant\ trup\ de vineri, ie[enii `nc\mai erau la festival. Furtuna a do-ua a `nceput dup\ a patra melodie[i, de[i mergea perfect cu eforia [istarea de bine fluid\ care p\reas\-[i fac\ loc dinspre boxe c\trepublic, a `ntrerupt concertul [i i-adeterminat pe organizatori s\anuleze `ntreaga zi de festival.De[i era noapte [i un curcubeu arfi fost cam greu de observat, spremirarea tuturor, acesta [i-a f\cutapari]ia – ns\ pe Facebook. Odat\cu `ncetarea ploii, oamenii au `n -ceput s\ umple pagina evenimentu-lui cu mesaje de sus]inere `n care ifelicitau pe organizatori pentru de-cizia luat\ [i-anun]au cu ner\bdarec-abia a[teapt\ ziua a doua de festi-val. {i s-au ]inut de cuvânt.

Actul II – Bucuria [i templul psihedelic

~n cea de-a doua zi, pe {es Bahluisunt aduna]i aproape 20.000 de oa-meni. N-ai cum s\ nu zâmbe[ticând `i vezi. ~mbr\ca]i to]i `nvi[iniu, cu ecusoane care s\ le di-feren]ieze sarcinile, voluntarii staude-o parte [i de alta a drumului ca-re duce spre parcare, spre rându-rilor de ma[ini [i spre por]ile caredau spre intrare. Sunt politico[i,râd, spun glume [i, când aproapete gânde[ti s\ cau]i o explica]ie anormalit\]ii, `]i sare-n ochi mesa-jul imprimat cu litere albe, pe ca-re-l poart\ to]i mândri pe tricouri –„We’re all in this together“. Te bu-curi [i te gânde[ti c\ probabil res-tul ie[enilor l-ar fi v\zut `n primazi [i, sim]ind fiecare cuvânt din„Suntem to]i `mpreun\ `n asta“,au pus osul la sus]inerea festiva-lului cultural de „Dup\ dealuri“.

Dac\ urmezi primul ritm pe ca-re-l auzi de la poart\, ajungi s\ te`ntâlne[ti cu un soi de Bob Marleyal zilelor noastre. Departe de a fi oscen\ amenajat\, `ntr-un cort sepa-rat de mul]ime, muzica reggae parec\ transform\ picioarele unorb\ie]i `n ni[te buc\]i de plastilin\.Nori de fum stau s\ se `mpr\[tie`mprejur [i, dac\ reu [e[ti s\ ie[idintre ei, e imposibil s\ ajungi lascena principal\ f\r\ s\ te opre[tilâng\ cortul mare n care are loc unsilent party. O fat\ blond\ poart\ ocoroni]\ f\cut\ din sânziene [i`mparte celor care stau la rând s\intre `n spa]iul amenajat perechide c\[ti negre. Auzi un amestec demuzic\ venind din toate p\r]ile,`ns\ nici m\car nu ai cum s\ intu-ie[ti ce-o fi ascultând fiecare.

De lucrul \sta nu te dumire[tiprea bine nici dac\ ajungi la scenape care organizatorii au numit-o„The Dome“, un soi de dom im-provizat care, odat\ ajuns `n el, teconvinge c\ lumea exterioar\ numai exist\. Jocurile grafice de lu-mini proiectate ame]itor pe pe re]iiinteriori respect\ ritmul muziciielectronice [i festivalul, de printre

oamenii din dom, pare s\ fie unstop-cadru dintr-un film psihedelic,`n care nimeni nu are altceva def\cut decât s\ tr\iasc\ [i s\ se bucu-re de prezent. ~]i la[i picioarele s\`nainteze spre ie[irea din dom nu-mai dac\ vrei s\ te `ndrep]i c\trescena principal\ pe care tocmai aurcat John Newman, care stâlce[tecâteva cuvinte `n român\, dar se-duce tot publicul `nc\ de la primulrefren din „Love me again“.

Actul III – Orchestra,catalizatorul nostalgiei

Lâng\ cortul mare [i alb al arti[tilor,din cap\tul standurilor cu mânc\ -ruri de toate soiurile, un b\iat cu ple-te blonde [i ondulate e-mbr\cat ntr-obucat\ de material de culoarep\mântie.

Bate cu un ciocan un ]\ru[ `np\mânt pe când, din dreapta, ofat\ `m br\ cat\ la fel scoate dintr-un mald\r buc\]i de lemn [i lea[az\ `n cerc. Printre lupi dinsârm\, tablouri de dimensiunimari f\cute din capace [i picturipe pânze `nalte cât pere]ii exte-riori ai cortului, cei doi tineri `[i`mprejmuiesc cele dou\ cercuridin lemn cu fâ[ii de pânz\ [i-a[teapt\.

Când muzica `ncepe, cei doi`ncep s\-[i mi[te mâinile [i s\ cau-te metode de evadare, dând conturunui performance care pare s\ ne-lini[teasc\ pe toat\ lumea. Trec\ -torii se opresc din mers, se-a[az\pe iarb\, uit\ de scenele electro-nice [i stau s\ `n]eleag\ arti[tii,care, c\zu]i sub cercurile de

lemn, acum stau nemi[ca]i `ntr-o`mbr\]i[are, `n fânul t\iat dintrecorturi.

Un tat\ `[i arunc\ feti]a `n aer[i-o prinde, n timp ce râde zgomo-tos, [i-apoi o `nvârte imediat prinaer. E `mbr\cat\ toat\ `n roz [icând o lini[te total\ se a[terne pes-te marea de oameni din fa]a sce-nei principale, `[i `ncol\ce[te pi-cioru[ele dup\ gâtul tat\lui [ia[teapt\ s\ vad\ ce se `ntâmpl\.Soli[tii de la Hooverphonic trans-form\ [oaptele `n versuri rostitecu putere [i orchestra din spatelelor bag\ publicul Afterhills `ntr-otrans\ din care, nici dup\ o or\ [ijum\tate de cântat, nu mai vrea s\ias\. ~n aer e-o poft\ de via]\ ca-sant\, o nostalgie muzical\ carepare s\ striveasc\ orice r\u [i-otriste]e colectiv\, care spune c\asta a fost ultima sear\ de „Dup\dealuri”.

Tragem cu to]ii aer adânc `npiept [i-ap\s\m pe repeat de pe-acum. {tim deja c\ ]ine [i de noi s\se `ntâmple, chiar dac\ n-am pur-tat to]i tricouri cu „We’re all inthis together“, ci doar am sim]itap\sat fiecare liter\.

www.suplimentuldecultura.ro4UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 572» 1 – 7 iulie 2017

2 » actualitate

Festivalul care-a `mpr\[tiatnorii de „Dup\ dealuri“Pe {es Bahlui miroase a iarb\ proasp\t\ [i-a fân ud [i,dac\ te ui]i `n dreapta [i-n stânga c\tre corturile,standurile [i rulotele amplasate care-]i fur\ privirile,exist\ tot riscul ca picioarele s\-]i alunece pe opant\ mic\ [i s\ ]i-o ia la vale. Ai s\ te ridici dinc\dere [i poate a[a ai s\ te dezmetice[ti, convin -gându-te singur c\ de fapt nu te-ai teleportat `n

New York [i c\ oamenii pe care-i vezi peste tot prinjur n-au venit la Woodstock, ci la Afterhills, unfestival care se `ntâmpl\ la cinci kilometri de Ia[i. O s\ te-ajute [i pancarta albastr\ `nfipt\ `ntre ni[tebalo]i de fân, care seam\n\ cu [ablonul unui peretede Facebook [i pe care scrie mare „Welcome toRomania“.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 572» 1 – 7 iulie 2017

actualitate « 3

LITERARY TALK & READING

Florin Iaru: „Pasiunea meapentru scris n-are cum s\ moar\“

Andra Petrariu

„Cartea asta e o capodoper\“, astârnit Cristian Teodorescu dis-puta, f\cându-l pe Florin Iaru s\riposteze cu zâmbete violente laasemenea afirma]ii. Teodorescunu s-a l\sat `ns\, fiind tot mai ge-neros `n aprecieri. „}ine]i minte,cartea asta va fi mul]i ani de aici`ncolo una dintre c\r]ile dec\p\tâi ale acestor ani de proz\scurt\. E de o originalitate cumnumai un poet ca Iaru convertit laproz\ ar fi putut s\ `ndr\zneasc\s\ aib\“, a declarat Teodorescu.Scriitorul este de p\rere c\ Sâniiverzi ar merita s\ fie multipre-miat\ [i l-a sf\tuit pe Iaru s\ seobi[nuiasc\ s\ aud\ astfel de re-marci, f\r\ s\ mai protesteze.

„Cartea este un ierbar de at-mosfere, situa]ii, contexte [i for-mule de proz\“, a spus Alina Pur-caru, moderatoarea evenimentu-lui dedicat lans\rii c\r]ii lui Flo-rin Iaru, care a amintit de aseme-nea c\ pe lâng\ „stranietate, fan-tastic [i realism“, `n ea este stre-curat [i foarte mult umor. Cu toa-te astea, Florin Iaru a afirmat c\Sânii verzi este un volum despresingur\t\]i. „Cele mai multe per-sonaje sunt singuratice, iar dincauza acestei nefericiri care estesingur\tatea lumea din jurul lorse transform\“, crede scriitorul.

Cum s\-]i p\c\le[ticititorul f\r\ s\ `l min]i

De[i a m\rturisit c\ pove[tile vinde cele mai multe ori destul desimplu [i c\ nu `i este greu s\ lescrie, Iaru crede c\ „cel mai dificilde construit este firescul“. Scriito-rul a precizat c\ nici o povestiredin cartea sa nu este „for]at\ sauscoas\ din burt\. Am `ncercat cafiecare poveste s\ aib\ o logic\ aei, `n care, orice s-ar `ntâmpla, ci-titorul s\ nu aib\ senza]ia c\ `ispun o minciun\“. Pentru c\, spu-ne el, cu fiecare proz\ transmiteun sentiment. „La sfâr[ituloric\rei povestiri, ve]i vedea,ave]i ceva de `mp\r]it cu persona-jul principal sau cu `ntâmplarea`n care se g\se[te.“

De[i a ales s\ citeasc\ la eveni-ment câteva povestiri mai vesele,Iaru a m\rturisit c\ exist\ n carte[i altele scrise `ntr-un registru„extrem de negru“. „Acolo am`ncercat s\ p\strez r\ceala auto-rului, care s\ nu se implice [i s\lase cititorul s\ se zbârleasc\.“

Pentru c\ autorul nu are nici o in-ten]ie de a judeca sau acuza `nvreun fel personajele. Dac\ unelepovestiri s-au l\sat mai greu scri-se, este deoarece Iaru consider\ c\este foarte important ca `n proz\„s\-]i p\c\le[ti cititorul, f\r\ s\ `lmin]i“. Iaru a mai spus, pentrucei care `l `ntreab\ deseori, c\ nu[tie urm\rile pove[tilor, c\ citito-rul alege urmarea care i convine.Iar Alina Purcaru a ad\ugat c\„foarte pu]ine c\r]i au generozita-tea [i buna inspira]ie de a-l inclu-de pe cititor“.

Iaru – un Houdini al prozelor mici

Cristian Teodorescu a repetat `nnenum\rate rânduri c\ Sâniiverzi este o carte care trebuie ci-tit\ de dou\ ori. „Dup\ ce o citi]iprima oar\ o s\ v\ sim]i]i bui -m\ci]i, dar `ncânta]i. Trebuie s\ orecite[ti ca s\ te po]i bucura detoate trucurile pe care le folose[teFlorin, cu o virtuozitate din astade a lui Houdini al prozelor mici.Magia lui Iaru se desf\[oar\ la ve-dere, ca [i la Houdini, numai c\Florin condenseaz\ dumnezeie[tetimpul nara]iunii.“

Dup\ p\rerea lui Teodorescu,povestirile din carte sunt impeca-bile [i consider\ c\, atunci cândle-a scris, Florin Iaru era atins de„aripa geniului“. „O s\ vede]i aici,`n carte, c\ nu exist\ nimic care s\nu se poat\ `n povestirile lui Ia-ru“, a subliniat Teodorescu, cares-a ar\tat `ncântat de faptul c\ `nsfâr[it a reap\rut un autor deproz\ care s\ `ndr\zneasc\ s\spun\: „B\i, [ti]i ceva, `n litera-tur\ orice e posibil, e vorba decum scrii [i `]i poveste[ti subiec-tul“. Cristian Teodorescu a re-marcat [i faptul c\ Iaru nu pierdevremea cu introduceri, ci `ncepedirect povestirile bazându-se pe„oralitatea de tip Iaru“, care esteamestecat\ deseori [i cu câte ovorbuli]\ de prin Caragiale: „Suntfraze [i atitudini narative pe ici,pe colo de tip caragialian“. Por-nind de la aceste remarci, CristianTeodorescu a ajuns la concluziac\ „Florin te bag\ `ntr-o lume `ncare uneori te face s\ ]i se zbur-leasc\ pielea de pe tine [i s\ reac -]ionezi, domn’le, exact ca fraierul\la c\ruia dac\ i spui bine o ches -tie care nu s-ar fi putut `ntâmpla,`]i zice «Dar chiar a[a a fost?». Lacare Iaru zice: «Da»“.

Fantastic! Sânii verzi, mo-tiv de disput\ `ntre scrii -torii Florin Iaru [i Cristi anTeodorescu! Cei doi s-au `ntâlnit pe 28 iunie,`n Gr\dina C\rture[tiVerona din Bucure[ti, fiind provoca]i de AlinaPurcaru s\ se `ntreac\ `nopinii despre Sânii verzi,unul dintre bestselle -rurile ap\rute recent laEditura Polirom.

Cum se hr\ne[techeful de-a fiscriitor ~ntreba]i de moderatoarea evenimentului, AlinaPurcaru, cum `[i men]ine viu interesul pentruscris, Florin Iaru a explicat c\ `l intereseaz\ toatelucrurile care se `ntâmpl\ `n jur. „Mie `mi placevia]a. ~mi plac foarte mult oamenii. {i \ia buni, [i\ia r\i. |ia r\i sunt o comoar\ pentru proz\. M\intereseaz\ ce se ascunde `n spatele fiec\rui om,povestea aia a lui secret\, pe care `ncerc s\ o ghi-cesc prin dou\, trei fraze.“ Acesta [i-a amintit cum`ntr-o perioad\ avea obiceiul s\ construiasc\ bio-grafii fantastice ale oamenilor cu care intra n con-tact. Dup\ ce le ghicea sl\biciunile, el contura unpersonaj imaginar, urmând s\ constate ulterior c\acesta coincidea cu realitatea, stârnind de cele maimulte ori uimirea celor din jur.

La rândul s\u, Cristian Teodorescu a dezv\luitcelor prezen]i la eveniment c\ lucreaz\ la un nouroman care, ce-i drept, se las\ scris cam greu. El am\rturisit c\ [i-ar dori ca pe tastaturile calculatoa-relor s\ existe un buton pe care s\ poat\ ap\sa [icare s\ `l ajute s\ scoat\ mai u[or din minte toateideile pe care le are p\strate cu grij\ acolo. FlorinIaru a precizat c\ de[i scrie de obicei cu u[urin]\,un deadline i-ar fi de mare folos, pentru c\, `n vi-ziunea sa, el te oblig\ „s\ fii mai de[tept“.

Iaru crede „c\ pasiunea mea pentru scris n-arecum s\ moar\, chiar dac\ `]i vine s\ te la[i uneori,mai ales `n România“. {i el a povestit c\ are altedou\ romane `n lucru. Unul dintre ele surprinde ocrâ[m\ din Pantelimon, cu geamuri multe, `n carepersonajele vin, `[i spun povestea [i nu mai ies deacolo niciodat\. De cel\lalt probabil a]i mai auzit.Fiindc\ lucreaz\ la el de peste 40 de ani, timp `n ca-re s-au adunat numai 60 de pagini. {i nu se sfie[tes\ spun\ amuzat c\ i-ar mai trebui vreo dou\ vie]ica s\ apuce s\ `l termine.

Scumpe domnule Tanizaki, v\ de-ranjez din nou. {i nu a[ vrea s\ cre-de]i c\ v\ tulbur acum, n anul 52 aleternit\]ii dumneavoastr\, dintr-unsimplu capriciu. V\ scriu iar pen-tru c\ am citit Moartea lui O-Tsuya[i cred c\ tocmai am intrat pe undrum f\r\ `ntoarcere. M\ tulbur\,pentru totdeauna, felul dumnea-voastr\ de a face literatur\.

Domnule Tanizaki, cartea aceas -ta a]i publicat-o la dou\zeci [i nou\de ani, la 1915, ceea ce m\ face s\m\ `nclin `n fa]a dumneavoastr\deopotriv\ `ncântat [i invidios.

Cartea [i-a tr\it deja primul se-col [i o consider inepuizabil\. Nu og\sesc – dar deloc – mai prejos de-cât Romeo [i Julieta, de exemplu,despre care [tim c\ este o povestecare nu se sfâr[e[te niciodat\.

Domnule Tanizaki, m\ gân-desc la câte s-au `ntâmplat `n ulti-mul secol. M\ gândesc a[a: nimicdin toate câte au fost pe lume nuau puterea de a schimba povestealui O-Tsuya [i Shinsuke, iar astami se pare formidabil!

O-Tsuya [i Shinsuke continu\s\ fug\ `ntr-o noapte, tr\dându-[i

familiile, tr\dând tradi]ia, naivisau doar `ngrozitori, ei continu\s\ alunece pe acel drum r\u care`i duce la pierderea iubirii. Moar-tea lui O-Tsuya e moartea iubirii.

Domnule Tanizaki, `ndr\znescs\ cred c\ nu crimele, nu prosti-tu]ia, nu tic\lo[ia sunt adev\ratatragedie a acestui cuplu de lar\scrucea lumilor. Nu. Tragedialor e moartea iubirii. A]i scris unadintre cele mai frumoase c\r]i ca-re s-au scris vreodat\ despre moar -tea iubirii – [i despre ce altceva etoat\ literatura lumii, dac\ nudespre moartea iubirii?

Scumpe domnule Tanizaki, a[vrea s\ v\ mul]umesc pentru aces - te cuvinte care v\ rezum\ crezulliterar: „~n impresionanta cl\direnumit\ literatur\, a[ face zidurilemai `ntunecate, a[ `mpinge `numbr\ lucrurile care-[i arat\ prearepede forma, a[ `ndep\rta deco-rul inutil. Nu am preten]ia caacest lucru s\ fie f\cut peste tot,dar poate c\ merit\m m\car un

loc n care s\ putem stinge lumini-le [i s\ vedem cum e f\r\ ele“.Ave]i dreptate: merit\m acel loc.

{i chiar a[a este Moartea lui O-Tsuya: un loc `n care s-au stins lu-minile, iar noi vedem cum este f\r\ele. {i ceea ce vedem, a[a, prin ntu-neric, ne apas\ inima [i ne stingezâmbetele. Dar nu putem ocoliaceast\ greutate, fiindc\ ea esteadev\rul.

Domnule Tanizaki, au murit [imor `n fiecare zi oameni, pe p\ -mânt [i `n c\r]i. S-au scris atâteamor]i [i atâtea crime s-au scris, darnu am mai citit niciodat\ ceva maifrumos, n trena unui asasinat carene apare necesar, dar nu eliberator.

Dac\ ar fi s\ p\strez doar unfragment, un singur fragment, dintoat\ opera dumneavoastr\, atunciacesta este acela: „Cadavrul luiSanta, cel care pân\ de curând râ -sese `n hohote, era acum `nv\luit`ntr-o lini[te stranie, z\când pe josca o bucat\ de lemn, iar când Shin-suke `i atinse vârfurile picioarelor,

se sim]i deopotriv\ ngrozit [i cara-ghios. «Ce ma[in\rie iscusit\ [i ne-obi[nuit\ e lucrul acesta pe care-lnumim om», s-a gândit el. Pentruca fapta s\ nu-i fie descoperit\,tân\rul a aruncat `n râu le[ul [ipumnalul, iar apoi a luat-o la goan\c\tre Takabashi, prin ploaia ce nucontenea s\ cad\ cu putere.“

~n fa]a artei dumneavoastr\, m\plec, domnule Tanizaki, pân\ lap\mânt, ba chiar pân\ sub p\mânt,pân\ `n centrul p\mântului, pân\`n inima lucrurilor. Pentru minesunte]i un geniu `n arta esen]ial\ aconciziei. Nici nu cunosc alt com-pliment mai `nalt.

4 » opinii


Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Romanul Moartea lui O-Tsuya, scris de JunichiroTanizaki, a fost publicat la editura Polirom `n 2017(traducere [i note de Magdalena Ciub\ncan).

O nou\ scrisoare c\treJunichiro Tanizaki

Sunt pe drumuri cu ma[ina [i afluc\ trebuie s\-mi trimit rubrica la„Supliment“ mai devreme. N-amtimp decât s\ fac o selec]ie rapid\din colec]ia mea de `nceputuri decarte, `n speran]a c\ v\ voi con -vinge s\ citi]i m\car una dintreacestea `n vacan]a de var\:

„A fost odat\ pe timpuri [i cetimpuri frumoase o vac\ mu-muucare venea pe drum [i vaca aceas-ta mu-muu care venea pe drum s-a-ntâlnit c-un b\ie]el dr\g\la[ pecare-l chema b\ie]elu’ tu-tu.“(James Joyce – Portret al artistu-lui la tinere]e)

„Când privesc mult timp unpunct fix pe perete mi se `ntâmpl\câteodat\ s\ nu mai [tiu nici cinesunt, nici unde m\ aflu. Simtatunci lipsa identit\]ii mele de de-parte ca [i cum a[ fi devenit, oclip\, o persoan\ cu totul str\in\.

Acest personagiu abstract [i per-soana mea real\ `mi disput\ con -vingerea cu for]e egale.“ (MaxBlecher – ~ntâmpl\ri din irealita -tea imediat\)

„De treizeci [i cinci de ani lu-crez `ntre hârtii vechi [i acestaeste love-story-ul meu. De treizeci[i cinci de ani presez hârtie veche[i c\r]i, de treizeci [i cinci de anim\ murd\resc cu litere, astfel`ncât m\ asem\n dic]ionarelor en-ciclopedice, din care, `n tot acesttimp, am presat treizeci de chin-tale. Sunt ca un ulcior plin cu ap\vie [i cu ap\ moart\, destul s\ m\apleci un pic [i `ncep s\ curg\ dinmine idei frumoase.“ (BohumilHrabal – O singur\tate prea zgo-motoas\)

„M-am apucat s\ a[tern pe hâr-tie aceast\ istorie a primilor meipa[i pe drumul vie]ii, fiindc\ nu

m-a r\bdat inima s\ n-o fac, de[im\ puteam l\sa p\guba[. De unlucru sunt `ns\ convins: nu m\mai apuc `n via]a mea s\-mi scriuautobiografia, chiar de-ar fi s\mai tr\iesc o sut\ de ani. Trebuies\ fii stra[nic de `ndr\gostit detine `nsu]i ca s\-]i dezv\lui sufle-tul f\r\ pic de ru[ine.“ (F.M. Dos-toievski – Adolescentul)

„Visez adesea Hotelul Delfin,`n vis sunt cuprins `n el. Mai pre-cis, sunt inclus `n el ca o prelun-gire a sa. Lucrul acesta este foartelimpede. Hotelul Delfin `mi aparedistorsionat. E lung [i `ngust, caun pod acoperit care se ntinde dinnegura timpului pân\ la cap\tuluniversului. Acolo, cineva plânge.Plânge pentru mine.“ (Haruki Mu-rakami – Dans dans dans)

„Sunt case n unele ora[e de pro -vincie a c\ror priveli[te insufl\

aceea[i melancolie pe care o pro -voac\ m\n\stirile cele mai sum-bre, ntinderea [esurilor cu b\l\ rii[i m\r\cini, nespus de mohorâte,ruinele cele mai pline de jale.Poate c\ d\inuiesc `ndeolalt\ `naceste case [i t\cerea schitu rilor,[i `ntinderea stearp\ a [e surilorcu b\l\rii [i m\r\cini, [i r\m\ -[i]ele ruinelor; via]a [i mi[ careasunt atât de mocnite `n\untru,`ncât un str\in le-ar crede ne-locuite dac\ n-ar `ntâlni deodat\privirea slab\ [i rece a unei fiin]eneclintite, cu obrazul pe jum\tatede schimnic\, `nclinat peste per-vazul ferestrei, la vuietul unui pasnecunoscut.“ (Honoré de Balzac –Eugénie Grandet)

„Pietonii reprezint\ cea maimare parte a omenirii. Mai mult

chiar, constituie lamura ei. Pie to -nii au creat lumea. Ei au construitora[ele, au ridicat cl\dirile cu eta-je peste etaje, au f\cut instala]iilede canalizare [i de alimentare cuap\, au pavat str\zile [i le-au lu-minat cu becuri electrice. Ei aur\spândit cultura n lumea ntrea -g\, au inventat tiparul [i praful depu[c\, au f\cut poduri peste râuri,au descifrat hieroglifele egiptene,au pus `n circula]ie lama de ras,au desfiin]at comer]ul cu sclavi [iau stabilit c\ din boabele de soiase pot prepara o sut\ paisprezecefeluri de mâncare gustoas\ [i hr\ -nitoare. {i când totul a fost gata,când planeta noastr\ a c\p\tat unaspect oarecum civilizat, au ap\ -rut automobili[tii.“ (Ilf [i Petrov –Vi]elul de aur)

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

~nceputuri de c\r]i de citit :)


opinii « 5

Azi un asemenea proiect ar puteap\rea deplasat. Sau poate c\ nu, maivedem. Oricum, rândurile de mai jossunt o mostr\, prima [i, deocamdat\,unica, din constela ]ia european\, luat\alfabetic n r\sp\r.)

Austria este ]ara cea mai mic\ din-tre fostele imperii europene. Este, deasemenea, [i imperiul cu cea mai ra-pid\ sc\dere a importan]ei geopoliticedin Europa. Nici m\car Imperiul Oto-man n-a sc\zut a[a repede ca fostul Im-periu Austro-Ungar, care a explodat n1918 ca un balon prea umflat. Dar e o]ar\ frumoas\... ei, hai, frumu[ic\. Aremun]i frumo[i... frumu[ei. Are ora[efrumu[ele. E cochet\... OK, coche]ic\.De când a disp\rut imperiul, diminuti-vele i se potrivesc cel mai bine.

Iar austriecii... ei, cine sunt aus-triecii [i ce fac ei? P\i, austriecii suntun fel de nem]i, doar c\ un pic maimici. Vorbesc germana, dar a[a, maidialectal. B\rba]ii beau mult\ bere,ca germanii, cânt\ la mese lungi delemn, tot ca germanii, [i se leag\n\`n ritmul muzicii la unison, unullâng\ altul, tot ca germanii. Din cau-za asta `n 1938, când Hitler a decisAnschluss-ul, austriecii au ]op\it debucurie. De altfel, [i Adolf Hitler eratot austriac. Ce-i drept, dup\ `nfrân-gerea Germaniei naziste `n r\zboiaustriecii au [tiut s\-[i ascund\ repe-de bucuria de odinioar\. ~ns\ nicigloria de atunci nu a mai revenit.

Asta nu `nseamn\ c\ austrieciinu mai au când [i când nostalgii

ariano-germane. O bun\ dovad\ oconstituie Partidul Libert\]ii dinAustria, destul de apropiat ca doc-trin\ de r\posa]ii na]ionalist-so-ciali[tii lui Hitler. ~n 2000, când lide-rul acestuia era r\posatul Jörg Hai-der, guvernatorul provinciei Carin-thia, poporul austriac l-a votat cu ve-selie [i l-a adus la guvernare `ntr-ocoali]ie oarecare (de parc\ ar [ti ci-neva ce partide are Austria). Doarc\, spre dezam\girea multora [i sprenorocul Austriei Mici, Haider n-afost Hitler [i nici Austria nu e Ger-mania. Ispita a r\mas: `n 2016 aus-triecii erau cât pe ce s\-[i aleag\ capre[edinte un Heider mai soft, pe nu-me Norbert Hofer, care [i-ar fi dorits\ recupereze din vechiul imperium\car Tirolul de Sud, administrat azide Italia. Asta cred c\ a[a, ca antreuimperial pentru Austria Mare.

Altfel, austriecilor le place traiulbun, a[a cum l v\d ei: varz\ acr\, bere[i iodlere. Sunt foarte buni la muzic\ [iau avut o gr\mad\ de compozitorimari, dar lumea i [tie tot dreptcânt\re]i de iodlere.

Un altul din pu]inele lucruri speci-fice acestor nem]i mai mici este costu-mul tirolez. Cel al b\r ba]ilor e [i celmai simpatic: ni[te pantaloni scur]i,verzi, cu bretele, o c\ma[\ alb\, unsurtuc verde aruncat peste ea [i op\l\rie cu o pan\ ]an]o[\. Asta e ima -gi nea austriacului tipic, cu care Rei-chul de Est a intrat n patrimoniul ome-nirii: st\ pe un vârf de munte, m br\cat`n n\dragii \ia verzi, cu bretele, [i cânt\iodlere. Io-o-la-ri-huu! Io-o-la-ri-huu!Apoi coboar\ `n vale, se `ntâlne[te cual]i tirolezi, se a[az\ la o mas\ lung\ delemn [i beau cu to]ii bere din halbe cu ca-pac. ~n zestrea pe care o aduce AustriaEuropei se g\sesc, printre altele, treimari descoperiri: wiener Schnitzel, Ap-felstrudel [i Schlamperei. Primeledou\ sunt de mâncare [i sunt bune. Atreia nu e tocmai bun\, dar define[te

austriacul. E un soi de neseriozitate ca-re face ca distan]a `ntre ordinea ger-man\ [i cea austriac\ s\ fie cam la fel demare ca distan]a dintre ordinea aus-triac\ [i cea balcanic\.

Cei care vor s\ mai vad\ r\m\ -[i]ele gloriei apuse a Imperiului Hab-sburgic pot vizita Viena. Acolo, prinjurul imenselor biserici [i palate con-struite `n anii de glorie imperial\,aceste r\m\[i]e se vând `n por]iimici, imprimate pe c\ni, tricouri,e[arfe, brelocuri [i alte obiecte binepropor]ionate la Austria european\de azi: Mozart pe brichete, Maria Te-reza pe ce[ti de cafea, `mp\r\teasaSissi pe o farfurioar\ de lut ars,must\ciosul Franz Josef pe o scru-mier\. Iar cei foarte curio[i se pot ur-ca pe un munte – se g\sesc destui. Si-gur o s\ aud\ [i ni[te iodlere.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Din Ghidul incorect politic al Europei Unite. Azi: AUSTRIA

Pre[edintele Klaus Iohannis e slab.E un tr\d\tor. Nu vrea binele ]\rii[i nu se gânde[te la cei care vorr\zbunare `mpotriva unui PSD ca-re calc\ n str\chini. Am auzit zileleastea toate criticile posibile la adre-sa [efului statului, dup\ ce Iohannisa acceptat f\r\ nici un comentariunominalizarea lui Mihai Tudose `nfunc]ia de premier. Aproape c\ amuitat cu to]ii de boac\na PSD cu da-tul la gioalele propriului guvern.Dintr-o dat\, omul cel r\u a devenitIohannis. Nu Dragnea, cel care aprovocat criza. Trebuia ca pre[e -dintele s\ le-o spun\ t\ios pese -di[tilor, s\ reac]ioneze, s\ fie r\u.Adic\ s\ r\stoarne masa. M\car ner\coream, nu conteaz\ c\ nu exist\o alt\ majoritate `n Parlament.

Se vede c\ aleg\torii de dreapta`i duc dorul lui Traian B\sescu. Cel

mai probabil, fostul pre[edinte ar fimers la lupt\. Ar fi ac]ionat altfel.N-ar fi dat func]ia de premier PSD-ului, cu toate riscurile ulterioare. S-ar fi luat la har]\ cu pesedi[tii, amfi avut un `ntreg spectacol. Adic\un imens circ.

Ce putea face `n definitiv actua-lul pre[edinte? Avea vreo posibili-tatea s\-l resping\ pe Tudose? Si-gur c\ putea face asta, dar intram`ntr-o criz\ profund\, cu efectegreu de anticipat. Nu PSD ar fi avutde pierdut, pentru c\ electoratul destânga e mai pu]in atent la detalii,ci pre[edintele. Puteam ajunge in-clusiv la suspendare, adic\ la o esca-ladare a conflictului politic. Postu-rile TV ale PSD ar fi urlat de dimi-nea]\ pân\ seara, iar Iohannis ar fiintrat ntr-o fun d\ tur\. ~n definitiv,habar nu avem dac\ a existat vreo

negociere `ntre Dragnea [i Iohan-nis pe tema nominaliz\rii lui Tudo-se, dar nu [tim dac\ nu cumva alter-nativa n PSD la Tudose era CarmenDan sau chiar Olgu]a Vasilescu.

S-o lu\m logic. Dup\ trecereamo]iunii de cenzur\ `mpotriva gu-vernului Grindeanu am revenit lasitua]ia de dinaintea crizei. Tot PSD[i ALDE de]in majoritatea `n Parla-ment, chiar dac\ la mo]iune p\reac\ lucrurile stau altfel. Ale[ii PSDdin Timi[ [i Cara[ (vreo opt-nou\ lanum\r) nu [i-au anun]at demisiiledin partid. E adev\rat c\ l-au sus]i -nut pe Grindeanu, dar asta nu`nseamn\ c\ nu vor fi dedica]i parti-dului pe mai departe.

Hai s\ ne imagin\m varianta `ncare Iohannis ar fi f\cut o alt\ nomi-nalizare. Cine ar fi ntrunit o majori-tate `n Parlament pentru sus]inereaunui premier din afara PSD? Aicivorbim de guvernare, nu de satisfa-cerea unui capriciu. Da, PSD ar fimeritat o pedeaps\ aspr\, logic ar fis\ nu mai guverneze dup\ cele`ntâmplate `n ultimele 14 zile, darpractic acest lucru e imposibil. Una

este s\ vrei, altceva s\ [i po]i. Nego-cierile de la Cotroceni nu s-au f\cutpe impresii, ci cu realism, având pemas\ rezultatul alegerilor din 11 de-cembrie. Din acest punct porne[teorice discu]ie. Simplificând, ne-am`ntors la momentul de dup\ scruti-nul de anul trecut, cu PSD [i ALDEla peste 50 la sut\ `n Parlament.

Singurul repro[ care i se poateaduce pre[edintelui e c\ n-a amintitnimic despre ac]iunea iresponsabil\a PSD de a-[i d\râma guvernul. Pu-tea s-o fac\, chiar dac\ era vorba des-pre o simpl\ declara]ie la Cotrocenidup\ consult\rile cu partidele. Darpre[edintele nu e nici analist, nicichibi] al opo zi]iei, ci ne-a obi[nuit custilul s\u rece [i sobru. Nu e omul ca-re s\ arunce vorbe, de[i i era u[or s\comenteze.

Ce va urma? Problema e dac\PSD va reu[i s\ guverneze mai bi-ne [i dac\ investi]iile se vor mi[cadin loc. E greu de crezut c\ vomavea altceva decât pân\ la mo-mentul debarc\rii lui Grindeanu.Mihai Tudose nu va ie[i din cu-vântul lui Dragnea, iar liderulPSD a dovedit c\ singura sa preo-cupare este consolidarea puterii`n partid. ~n paralel, Dragnea [icei din jurul s\u vor `ncerca sl\bi-rea Justi]iei, `n principal a DNA,

pentru c\ libertatea lor e strâns le-gat\ de averile cumulate.

Cu toate acestea, Liviu Dragneanu s-a `nt\rit, ci dimpotriv\. Deci-zia de a-l arunca pe Grindeanupeste bord nu a fost privit\ cu ochibuni de `ntregul popor pesedist.De asemenea, `n partid a ap\rut ofalie (chiar dac\ nu una consis-tent\), dar cert e c\ ruptura s-aprodus. Inclusiv reac]ia baronilordin sud B\d\l\u [i St\nescu la no-minalizarea lui Tudose arat\ c\ eceva forfot\ `n PSD [i c\ nimic numai e ca `nainte.

Normal c\ Iohannis ar fi fostmai bucuros dac\-l avea pe Ciolo[la Palatul Victoria. Dar politica nuse face pe sentimente, ci pe calculereci [i pe negocieri de culise.

Partea proast\ e c\ mai nimeninu crede n miracole [i nici c\ PSDse va comporta altfel decât `n ziuacând a fost adoptat\ OUG 13 saucând [i-a d\râmat propriul gu-vern. Dar PSD nu e singur pescen\. A[a hulit cum e acum depropriii sus]in\tori, Iohannis aresuficiente pârghii pentru a corectaorice ie[ire `n decor a echipeiDragnea. Posibil s\ fie o pace demoment, iar r\zboiul s\ reizbuc-neasc\ `n toamn\.

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Dor de B\sescu

(Acest text face parte dintr-un proiect mereu amâ nat,care urma s\ adune `ntr-un volum cli[ee [i ste reotipurina]ionale cu tent\ negativ\ sau deni gra toare, s\ pri -veasc\ fiecare na]iune din U.E. – [i din jurul ei – cu„ochiul cel r\u“, ca o contrapondere la festivismulpaneuropean dominant acum vreo zece ani.


6 » muzic\

BIOGRAFIA UNEI ORCHESTRE (2)

Orchestra Filarmonic\ din Vienala `mplinirea a 175 de ani

Ideea cre\rii unei orchestre simfo -nice profesionale [i permanente i sedatoreaz\ compozitorului Otto Ni -kolai, chemat n 1841 s\ preia postulde Kapellmeister al Operei Cur]iidin Viena. O forma]ie compus\ din64 de instrumenti[ti la acea dat\ [idespre care un om politic al vremii,Ludwig Ritter von Przibram, scria`n memoriile sale: „Salariul unuimembru al acestei falange, c\reiato]i mae[trii, inclusiv Richard Wag-ner, i-au recunoscut locul de frunte,era sub ceea ce trece ast\zi dreptminimul vital al unui func]ionar alstatului“. ~n fa]a ve[nicei reticen]ea Cur]ii imperiale de a m\ri salarii -le, Otto Nikolai g\se[te o solu]ie decompromis `n organizarea de c\treorchestr\ a unor concerte simfo -nice – iar primul avea loc la 28 mar-tie 1842 –, constituind concomitentnoua societate filarmonic\.

Statutele ei au fost semnate `noctombrie 1842 [i – observ\ Chris-tian Merlin – n prima lor redactaredemocra]ia `n sânul societ\]ii ap\ -rea ca un element secundar. „Cinecontravine ordinelor Kapell meis -ter-ului sau ale Orchesterdirektoreste exclus de facto de la orice par-ticipare `n `ntreprindere“. Func]iade Orchesterdirektor o de]inea din1830 Georg Hellmesberger, al c\ruifiu ([i elev) Josef Hellmesberger Sr.

era recrutat la vârsta de 27 de anipentru a ocupa postul de solist alOrchestrei. Mai tân\rul Hellmes-berger, care fondase n 1849 un cvar -tet ce i purta numele, iar din 1851era profesor la Conservator [i direc-tor artistic al Societ\]ii PrietenilorMuzicii, se bucura de o autoritateevi dent\. Considerat un exponental „stilului vienez“, Hellmesbergeravea s\ formeze 29 din vii torii vio-loni[ti ai Filarmonicii.

Influentul critic al epocii EduardHanslick l compara cu Joseph Joa -chim, dedicatarul [i creatorul Con-certului pentru vioar\ de Brahms,[i el format de Georg Hellmesber -ger: „Stilul natural fin [i excitabil allui Hellmesberger ne-a atins imedi-at inima, mai mult decât seriosul[stil] roman inflexibil al lui Joa -chim. Felurile lor de a cânta se dis -ting aproape ca femininul de mas-culin sau, pentru a folosi o imaginemuzical\, asemenea cromaticului[i diatonicului“. Ceea ce l face peChristian Merlin s\ comenteze:„Ideea unei Austrii feminine care s-ar opune unei Germanii mascu-line este, a[a cum a demonstrat-oGerald Stieg, «unul din stereoti pu -rile absolut fundamentale legate deidentitatea austriac\»“.

~n 1869, 20 dintre violoni[tii [i al-ti[tii orchestrei, dintr-un total de 45,erau elevii celor doi profesori Hell -mesberger, tat\l, Georg, fiind eleval lui Joseph Böhm, care formaseaproape to]i instrumen ti[ tii primeiforma]iuni ai Filarmonicii. Böhmeste considerat, de regul\, fonda-torul [colii vieneze de vioar\. Or,constat\ cu amuzament ChristianMerlin `n cartea sa, „Böhm eramaghiar [i elev al francezuluiPierre Rode, el nsu[i discipol al vir-tuozului italian Giovanni BattistaViotti. [...]Astfel, ceea ce trece drept[coala vienez\ de vioar\ este fruc-tul `nv\]\mântului unui ungur format de un francez, elev al unuiita lian: de unde [i nevoia de a rela-tiviza `ns\[i no]iunea de [coal\`ntr-o epoc\ `n care Europa este unloc de mare circula]ie“. Pe de alt\parte, noteaz\ autorul, faptul c\Georg Hellmesberger a format `ntotal 25 de membri ai Orchestrei Fi-larmonice, iar fiul s\u Josef al]i 29,d\ m\sura „unei voin]e de unifi-care a stilului [i a sunetului“. ~nparantez\ fie spus, familia Hellmes-berger era cea care avea s\-l

ad\posteasc\ [i ngrijeasc\ o vremepe micul George Enescu, la Viena,spre sfâr[itul veacului.

O caracteristic\ dominant\ a Or-chestrei Filarmonice `n a douajum\tate a secolului al XIX-lea, evi-den]iat\ de Christian Merlin, aveas\ fie plurietnicitatea ei. Efectivelem\rite `n 1869 includeau 13 instru-menti[ti n\scu]i `n Boemia, [apte`n Ungaria, doi `n Moravia [i câteunul din Slovacia, Croa]ia, Rusia [iItalia. Acordarea drepturilor civiceegale `n Imperiu deschidea [i caleaangaj\rii f\r\ restric]ie a muzicie-nilor evrei, 15 n forma]ia de la 1869.Orchestra avea atunci doi Konzert-meister, `n persoana lui Josef Hell -mesberger [i a ungurului Ja kobGrün – [i el un remarcabil pedagogce avea s\ formeze al]i 17 viitorimembri ai Filarmonicii –, iar primvioloncelist devenea David Popper,fiul unui cantor de sinagog\ dinPraga. Pupitrul contraba[ilor eraformat mai mult de jum\tate dinmuzicieni din Boemia, iar despre[coala de contrabas vienez\ sepoate spune c\ este n esen]\ una deori gine ceh\.

L\rgirea Orchestrei Filarmo -nice `n 1869 s-a datorat inaugur\riinoii Opere din Viena, iar efectiveleforma]iunii aveau s\ capete o for -m\ p\strat\ pân\ la cel de-al DoileaR\zboi Mondial, cu 18 prim-violo -ni[ti [i 17 secunzi, 12 viole, zece vio-lonceli[ti, zece contrabasi[ti [.a.m.d.Num\rul mare de noi angaja]i aveas\ creeze [i noi tensiuni, remune -ra]ia concertelor simfonice f\ cân -du-se prin `mp\r]irea câ[tigurilor`ntre membrii societ\]ii filarmo -nice. Adunarea general\ ratifica `noctombrie 1869 un aranjament cecrea o „Orchestr\ Filarmonic\ cudou\ viteze“. Muzicienii angaja]ipân\ la `ncheierea stagiunii 1868-69erau considera]i membri deplini, iarcei nou-veni]i erau sili]i s\ se mul -]umeasc\ cu un statut defavorizant:venitul de baz\ al unui instrumen-tist, `n stagiunea 1869-70, era docu-mentat la 147 de guldeni, fa]\ de numai 74 pentru un nou angajat.

~n ianuarie 1870 avea s\ fie inau-gurat\ sala Musikverein a Socie -t\]ii Prietenilor Muzicii, unde aveaus\ fie mutate concertele `n abona-ment, de mare succes, ale Filar-monicii, ce se stabiliza astfel `n celedou\ loca]ii, r\mase re[edin]e ale eipân\ ast\zi. Printr-un acord cu

Societatea Prietenilor Muzicii, Or-chestra ob]inea ca 40 de membri aiFilarmonicii s\ participe la fiecareconcert al Gesellschaft, iar membriifondatori [i donatorii s\ capete dreptde preem]iune asupra bile telor deconcert. Urmare a acordului, dou\sute din abona]ii fideli ai Filar-monicii se trezeau f\r\ lo curi... Totatunci, `n 1875, Hans Richter, diri-jorul ce avea s\ creeze Inelul wag-nerian la Bayreuth, era ales ca diri-jor al concertelor `n abonament, unpost pe care avea s\-l p\streze timpde 23 de ani.

Din 1877 `ncep [i primele de-plas\ri `n afara Vienei. Filarmoni-ca l omagia atunci `n dou\ con-certe pe Mozart la Salzburg, iar `n

1879 se producea la Budapesta.Avea s\ mai treac\ timp pân\ laprimul turneu adev\rat, `n afaraImperiului, sub directoratul luiGustav Mahler. Un timp `n care or-chestra recruta un violonist ma -ghiar cu numele Arthur Ni kisch, cer\mânea timp de trei ani, nainte dea deveni celebrul dirijor [i creatoral Simfoniei a 7-a a lui Bruckner, pecel de-al treilea membru al dinastieiHellmesberger, Josef Jr., iar dup\retragerea tat\lui acestuia, pe ie -[eanul Arnold Rosenblum, cunos-cut mai apoi ca Rosé, ce era numit,la 18 ani, Konzertmeister, dup\ ce `i impresionase pe membrii Filar-monicii cântând concertul lui KarlGoldmark.

Convins c\ printre cititoriimelomani ai acestei rubricise afl\ numero[i admiratoriai Filarmonicii din Viena,atât de cunoscut\ tuturorgra]ie concertelor sale deAnul Nou, revin asupra am -plului volum al muzico lo gu -lui francez Christian Mer lin,Le Philhar mo nique deVienne. Biographie d’uneorchestre, publicat anulaces ta la Editura Buchet-Chastel a grupului editorialLibella. Istoria de 175 de ania Orchestrei Filarmonicedin Viena este pasionant\,iar Christian Merlin o deru -leaz\ meticulos, dup\ cer -ce t\ri `nde lungate `n arhi -vele ei, ce `ncep s\ se acu mu leze treptat din 1842[i cap\t\ o form\ oficial\ `n 1861-62.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Prepeleac al lui Ion Creang\ esteprivit `ntr-un fel de „dup\ 40 deani“, urm\rind personajul care i-a`nvins pe diavoli la vreo patru de-cenii de la momentul temporal `ncare-l l\sase autorul humu le[ -tean. Tehnica e a storytelling-ului,personajele sunt D\nil\ [i doidraci, iar contextul e decupat de„`nvoiala“ din poveste, conformc\reia `mpieli]a]ii (boteza]i Mam-mon [i Balamuk) sunt `n slujbalui D\nil\, pân\ la cap\t. Recentasarcin\ profesional\ a lui Mam-mon [i Balamuk e s\-i fac\ luiD\nil\, apropiat de momentul tre-cerii pragului pe lumea cealalt\,un muzeu memorial. Dracii suntdoi tineri (Alexandru Voicu, An-drei Seu[an) croi]i dup\ modelulcorporatist, `n costume elegante,utilizatori de tablete [i ai nouluilimbaj de lemn al zilei, cu multeanglicisme, iar D\nil\ (Marcel Iu-re[) are tâmplele albite bine de tre-cerea anilor [i conturile bancareburdu[ite cu banii câ[tiga]i, dup\cum [tim din povestea care ne-a`ncântat copil\ria. Spectacolul

botezat cu o expresie neao[\, alc\rei con]inut semantic ar meritaaten ]ie hermeneutic\, c\ci sinteti-zeaz\ o component\ a felului ro-mânesc de-a fi, N-ai tu treab\!(Teatrul Act), e o ludic\ repovesti-re a peripe]iilor lui D\nil\. Doarperspectiva e alta, `n cheia de lec-tur\ a zilei, interesul c\zând peanaliza succesului financiar al ce-lui care, s\rac lipit, cu o familienumeroas\ ce trebuie `ntre]inut\,plecase la târg s\ vând\ boii, `ischimbase pe un car ce p\rea c\merge singur, când s-a dovedit c\nu era chiar a[a, l-a schimbat pe ocapr\, iar pe aceasta, pentru c\era prea zv\p\iat\, pe o gâsc\, iarpe asta… Continuarea o [tim dincartea lui Ion Creang\. Analiza debussines a incredibilei reu[ite alui D\nil\ e f\cut\ alternând per-formativ planul trecutului [i pla-nul prezentului, p\strând enigma,c\ci a ajunge cel mai bogat om dinlume [i nc\ f\r\ prea mult efort [imunc\, `n scurt timp, trebuie s\fie un „moment din \la când `[ibag\ dracul coada“. A[a c\ si tua -]ia trebuie studiat\ ca model de„istorie a unei vie]i cu totul ie[itedin comun. Succesul, ideea de suc-ces `n esen]a sa. G\sirea resurseiinterioare care te duce la vârf“,cum detaliaz\ dr\cu[orii. Exactasta face spectacolul, apelând laresursele invincibile teatral aleironiei [i autoironiei. Confrun-tând „cum a fost“ [i „cum e-n ziuade azi“, punând `n contrast comicieri-ul istoric [i actualul, realita-tea [i interpretarea ei pompoas\.

Moartea e o tem\ a spectacolului

~n scenariul N-ai tu treab\!, Mam-mon [i Balamuk au de ndeplinit onou\ `ncercare: `i fac lui D\nil\un muzeu modern, un work inprogress care s\-i men]in\ vie me-moria. Prilejul devine numai bunpentru a relata publicului, trans-format el `nsu[i `n personaj, me-reu consultat verbal, doar retoric,implicându-l astfel, toate p\]aniilelui D\nil\ Prepeleac, `ntr-o cheiesarcastic\, apelând la proiec]ii vi-deo ilustrative, la arhaisme care,prin contrast cu modernitateaabord\rii, declan[eaz\ mecanis-mele comicului. Realizatorii s-au

jucat cu ac]iunea clasic\ [i au recitit-o cu ochii zilei de azi, tra-ducând-o prin grila tranzi]iei ro-mâne[ti, `n care primordial\ epunga, pardonul, portofelul, scu-za]i, contul.

Echipa spectacolului se joac\deliberat cu temporalitatea tea-tral\, intersectând secole, menta-lit\]i, viziuni, eliberând treptatc\tre public o narativitate con-struit\ inteligent, al c\rei parcursfluid `l urm\re[ti cu mult\ pl\ce-re, [i cu mintea, [i cu sufletul.

{i cum un loc memorial „e unloc viu“, [i acesta al lui D\nil\,„om care s-a reinventat `ntr-unmod extrem de spectaculos“, tre-buie s\ fie la fel [i, mai ales, e obli-gatoriu s\ impresioneze, adu-nând crea]ii de ultim trend, ne-ap\rat foarte scumpe, pentru aetala avu]ia proprietarului. In-vesti]ia `n opere de art\ nu e nu-mai un gest de generozitate eli-tist\, dar indic\ [i orizontul cultu-ral al investitorului, `n]elegereamisiunii sale asumat sociale, de are`ntoarce c\tre domeniul spiri-tual o parte din agoniseal\. A[a`ncât dracii no[tri achizi]ioneaz\pentru casa lui D\nil\ Prepeleacdin sculpturile satirice ale luiMaurizio Cattelan, lucr\ri de Da-mien Hirst, Edvard Munch, im-agini din performance-urile Mari-nei Abramovici, secven]ele deve-nind o voit hilar\, atins\ de sno-bism, discu]ie despre opera de ar -t\ contemporan\ abstract\.

Moartea e o tem\ a spectacolu-lui, pentru c\ a[a sper\ Mammon[i Balamuk s\ scape de `nvoialacu D\nil\ Prepeleac. Intertextua-list, e invocat Faust, doar c\ asta eo alt\ poveste, chiar dac\ tot cuun Mefisto, iar pactul cu dracii,care trebuie s\-l slujeasc\ pân\ laca p\t, e câ[tigat aici de D\nil\. In-ventiv, `ncearc\ s\ sfideze moar-tea [i [i achizi]ioneaz\ „un sarco-fag de-\sta care te ]ine vreo sut\de ani. Dormi nghe]at!“. {i uite-a[a,criogenia dejoac\ pe momentsperan]ele dracilor. Mefistofelic,ace[ tia sper\, totu[i, ca hazarduls\ le ]in\ de ast\ dat\ partea, iarvreun vizitator neatent s\ opreas -c\ alimentarea cu energie elec-tric\! C\ banu-i ochiul dracului, o[tie toat\ lumea.


teatru « 7

N-ai tu treab\!Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Dup\ ce, pe parcursul maimultor sezoane, a dezvol -tat postmodern câtevadintre pove[tile lui IonCreang\, regizorul Ale -xan dru Dabija a revenit laacest proiect artistic,oprin du-se asupra lui D\ -nil\ Prepeleac. Fuseser\precedente surse de in-spira]ie Pungu]a cu doibani (Ooooo!, TeatrulTineretului din PiatraNeam]), Capra cu trei iezi(Capra cu trei iezi – stu -diu gastronomic, TeatrulAct din Bucure[ti), Fatababei [i fata mo[neagului(O… lad\, Teatrul Tinere-tului din Piatra Neam]),Ivan Turbinc\ (Absolut!,Teatrul Act din Bucu -re[ti). ~n privin]a lui D\ nil\ Prepeleac, [i-a aso -ciat la partea de drama -turgie un alt ludic incura -bil, C\t\lin {tef\nescu,iar `mpreun\ au imaginatun scenariu dramaticn\scut din premisa „ce-arfi dac\?“.

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu


8 » dosar

Dosar realizat de Iulia Blaga

~n iunie 2016, recunosc, nu auzi-sem de Centrul Interna]ional deCercetare [i Educa]ie `n Tehnolo-gii Inovativ Creative din Bucu re[ti(CINETic), nfiin]at de Universita-tea Na]ional\ de Art\ Teatral\ [iCinematografic\ „Ion Luca Cara-giale“ (UNATC) [i prezentat `n co-municatele de pres\ de atunci ca„primul centru interna]ional spe-cializat din România n studiul in-terac]iunii digitale [i primul cen-tru multidisciplinar cu caracterde unicitate de pe teritoriul ]\riinoastre care va avea ca scop dez-voltarea de programe la inter -sec]ia dintre art\ [i tehnologie“.

Apari]ia acestui centru a pre-mers unui an de vârf pentru reali-tatea virtual\ `n lume, iar Româ-nia a fost `n sincron. La standulRomâniei din Le Marché du Filmau fost prezentate `n timpul Festi-valului de la Cannes din acest an[ase produc]ii VR reunite sub tit-lul Romanian VR Days in Cannes(Quantum de Vlad Lomn\[an,Masacrul de la Jilava de Alexan-dru Berceanu, Mr. Freckles deAndrei Brovcenco, Escape de Millo

Simulov, Salina Turda 360 deCreative VR [i Envisage the Futu-re de Lewis Smithingham), iar ceade-a 16-a edi]ie a Festivalului In-terna]ional de Film Transilvania(TIFF) a inclus [apte programe in-terna]ionale VR, organizând [iprima edi]ie a The VR Canvas, unatelier de crea]ie VR organizat deplatforma festivalului, InfiniTIFF,`mpreun\ cu CINETic. ~n plus, `n13 iunie 2017 s-a inaugurat `n Ve-randa Mall din Bucure[ti cel de-aldoilea cinematograf VR din Euro-pa (dup\ cel din Amsterdam), The

VR Cinema Romania, care eini]iativa unei finan]iste sino-bri-tanice pe nume Deborah Chen.Constând n 150 de metri p\tra]i [i15 locuri, spa]iul e consacrat de-ocamdat\ produc]iilor interna]io-nale, existând `ns\ disponibilitate[i pentru programarea unor pro-duc]ii române[ti.

Aceste recente evenimente,plus aniversarea unui an de exis-ten]\ a CINETic, au fost motivesuficiente pentru a face o vizit\centrului din spatele TeatruluiNa]ional din Bucure[ti, amplasat

`ntr-o cl\dire care pân\ anul tre-cut era sediul agen]iei Mediafax.Cum proiectul de nfiin]are a Cen-trului CINETic a fost co-finan]atprin Fondul European de Dezvol-tare Regional\, valoarea proiectu-lui fiind de aproximativ 8 milioa-ne de euro, o parte din bani s-a dusspre cump\rarea de c\tre UNATCa acestei cl\diri de trei etaje dinburicul târgului, cl\dire care,odat\ ce a fost dotat\ cu tehnolo-gie de vârf, a devenit un fel de„or\[elul copiilor“ pentru pasio-na]ii de inova]ie `n audiovizual.

Coordonatorul de programeIoana Mischie se mi[c\ prin cen-tru ca un copil prin cofet\rie `ntimp ce-mi face ghidajul `ncepândde la etajul trei n jos, folosind car-dul de acces pentru fiecare u[\(„pentru c\ am avut surprize“).Potrivit ei, CINETic e un fel de pa-radis. La fel ca paradisul, centrulnu e deschis oricui, ci acelora carevor s\ fac\ performan]\. „Suntemni[a]i pe o zon\ cât mai inovatoa-re. Colabor\m cu masteranzi [i cudoctoranzi UNATC, dar suntemdeschi[i [i c\tre absolven]i [i

CINETic, UN PARADIS DESCHIS CELOR CARE VOR PERFORMAN}|

România e pe hartaexperimentelor de realitate virtual\Acum un an pe vremeaasta, când AlejandroGonzález Iñárritu habarn-avea c\ urma s\ devin\primul cineast cu o in sta -la]ie de realitate virtual\(Carne y arena) `n Selec]iaOficial\ a Festivalului dela Cannes, la Bucure[ti seinaugura un centru decercetare `n audiovizualcare `[i propunea s\exploreze [i aceast\ zon\inovativ\ – realitateavirtual\ (VR).

Alexandru Berceanu

Ioana Mischie


dosar « 9

c\tre studen]ii de la licen]\, pebaz\ de proiect. Nu-i putem fi-nan]a pentru c\ n-avem bugetpentru asta, dar `i putem ajuta s\cerceteze, s\ se bucure de echipa-ment [i s\-[i finalizeze proiectul,`n schimbul unui articol de cerce-tare pe care trebuie s\ l scrie la fi-nal“, spune Ioana Mischie. Cen-trul are deocamdat\ 15 angaja]i,inten]ia fiind de a cre[te num\rullor treptat.

~nc\ de la inaugurare au fost[ase laboratoare dotate cu zece li-nii complexe de echipamente decercetare [tiin]ific\: Laboratorulde Tehnici Creative `n Cinemato-grafie, Laboratorul de Interac]iu-ne Digital\ Sunet-Lumin\, Labo-ratorul pentru Design Decor Vir-tual [i Realitate Augmentat\, Laboratorul de Interac]iune Digi-tal\, Laboratorul de Anima]ie Di-gital\, Laboratorul pentru Dezvol-tare Cognitiv\ [i Psihologie.

Le iau `n ordinea `n care le-amvizitat. Laboratorul de TehniciCreative `n Cinematografie e, defapt, un laborator de postpro duc -]ie pentru orice tip de film (obi[ -nuit sau VR). ~n studioul secundarde colorizare se lucreaz\ pe o con-sol\ DaVinci Resolve, una dintrecele mai performante `n prezent.Aici se colorizeaz\ filme pentruTV [i online. Camera pentru colo-rizare cinema e mai SF, dar nu pu-tem vedea consola pentru c\ e`ntuneric [i se lucreaz\. Coloris-tul Mircea Crivoi [i DoP-ul MarioPancu lucreaz\ la un scurtmetrajde [coal\ filmat de Mario Pancu. Eo proiec]ie 4K a unui proiect de se-mestrul unu pe 35 mm, spunb\ie]ii, care ne arat\ spre compa-ra]ie [i scanarea necolorizat\ ve-nit\ de la Abis. Proiec]ia e f\cut\de un proiector digital extrem deperformant. „Orice se colorizeaz\aici e atât de bine calibrat ncât vaar\ta ca `n sala de cinema“, spuneIoana Mischie.

~n spatele proiectorului e o sal\`n form\ de L cu cele mai recentemodele de calculatoare Apple do-tate cu softurile necesare pentruprocesare imagine [i sunet. Pe elelucreaz\ studen]ii de la montaj.

La etajul doi se afl\ Laborato-rul de Interac]iune Digital\ Sunet-Lumin\. E un studio perfect echi-pat pentru sound mixing [i recor-ding, [i e 7.1, n timp ce majoritateastudiourilor din Romania sunt5.1. „Aici se poate face sunet [ipentru sala de cinema, dar pe noine intereseaz\ s\ facem sunet sur-round pentru VR, [i aici nelupt\m pu]in cu morile de vântpentru c\ la scrierea proiectuluinu existau anumite echipamentenew media“, spune Ioana Mis-chie. Echipamente noi apar lunar,ca telefoanele mobile. Da, exist\ [ivarianta prest\rii de servicii care

s\ aduc\ ceva bani centrului, darfocusul sunt deocamdat\ proiecte-le interne, realizate `n primulrând cu oamenii din UNATC.

Pe Alexandru Berceanu, direc-torul CINETic, l g\sim n Labora-torul pentru Dezvoltare Cognitiv\[i Psihologie de la etajul `ntâi. Elne vorbe[te despre cel mai `nde-lungat proiect lansat de centru,Dezvoltarea unei metodolologii deterapie prin teatru cu efect la ni-vel neurochimic [i neurocognitiv.Proiectul va dura patru ani [i econdus de Ioana Carcea (absol-vent\ a Facult\]ii de Medicin\ dinIa[i [i cercet\tor `n cadrul Labo-ratorului Froemke din cadrulNYU Langone Medical School),care `mpreun\ cu o echip\ de psi-hologi, medici [i oameni de teatruva examina 500 de subiec]i. Ale-xandru Berceanu: „Proiectul vi-zeaz\ dezvoltarea unei terapiiprin teatru prin studiul regl\riioxitocinei [i a cortizolului. La ni-vel interna]ional nu exist\ preamulte terapii prin care experi-mente la nivel psihologic s\ fie va-lidate la nivel neurochimic. ( )Oxitocina e un neurohormon pro-dus la nivel sub-hipotalamic. Lanivel periferic este implicat\ maiales la na[tere (fiind activ\ atât `ndeclan[area na[terii, cât [i ca an-xiolitic), precum [i `n perioada deal\ptare. La nivel cerebral lucru-rile sunt mai pu]in cunoscute, darse [tie c\ are un rol regulator saudeterminant `n tot felul de com-portamente sociale (rela]ia ma -m\-copil) sau afiliative (la nivel defamilie sau grup). Noi n cerc\m s\facem un scenariu care s\ duc\ lacre[terea nivelului de oxitocin\ [icortizol“. Momentan, proiectul e nstadiul de cercetare [i definitivarea scenariului (care va dura doiani), dup\ care se va lucra timp deun an cu grupuri de persoane diag-nosticate cu sindrom de stres post-traumatic [i burnout, precum [i cuvârstnici. Din echipa proiectuluiMET fac parte, al\turi de prof. drRobert Froemke, actorul [i profe-sorul Adrian Titieni, unul dintreprincipalii ini]iatori ai `nfiin]\riicentrului CINETic, profesori [idoctoranzi cu specializare `n tea-tru precum [i cercet\tori afilia]i dela Universitatea Bucure[ti, Facul-tatea de Psihologie, un medic [ispeciali[ti `n imagistic\ cerebral\[i neuro[tiin]\.

Al]i câ]iva studen]i doctorali`[i fac proiectele `n acest labora-tor, printre care un studiu de ana-liz\ EEG pe diferen]a de percep]iedintre filmul 2D [i filmul 3D, pre-cum [i un proiect cu o compo-nent\ de recunoa[tere a mi[c\rii`n sistemul de motion capture [ide generare a sunetului `n func]iede modul `n care sunt f\cutemi[c\rile.

Regizor de teatru la baz\, darcu interes pentru inova]ie [i expe-riment, Berceanu e foarte intere-sat de realitatea virtual\ desprecare spune c\ e una din direc]iileprioritare ale centrului. „Expe-rien]ele imersive la cub de la noisunt deocamdat\ ni[te chestiipuerile, dar `i fac [i pe oameniimari s\ se poarte ca ni[te copii.Dup\ 20 de ore vor avea nevoie deceva mai complex, dar contactulpropriu-zis e fascinant. VR-ul efoarte sexy la ora actual\ [i e evi-dent c\ progresul tehnic va fi ma-re, iar pia]a va fi ntr-o cre[tere ac-celerat\. Potrivit unui studiu f\ -cut de Goldman-Sachs, exist\ treiscenarii bazate pe evolu]ia tehno-logiei: 1. tehnologia VR va devenicomplet independent\ de calcula-tor, iar pân\ n 2025 pia]a de VR vafi cel mai important generator devenituri din industria electronic\la nivel de con]inut; 2. VR-ul se eli-bereaz\ par]ial de computer [iajunge s\ acopere pân\ `n 2025jum\tate din pia]a de electronicede entertainment, iar `n variantacea mai proast\, 3. VR-ul se dez-volt\ tehnologic pe direc]iile dinprezent [i ajunge la 10-15% dinpia]\, dar chiar [i-a[a sumele suntame]itoare.“

~n momentul de fa]\, la CINE-Tic sunt n derulare câteva proiec-te de VR pe produc]ie de con]inut,precum [i altele realizate `n parte-neriat. Printre acestea un mediu-metraj `n stereoscopie realizat deBogdan Musta]\, cu titlul de lucruAm exersat via]a `ntr-un picior.Despre acest proiect filmat 3D cucon]inut generat, actualmente `npostproduc]ie, Musta]\ spunea`ntr-un interviu de pe blogul cen-trului c\ e un proiect dadaist. Altproiect VR e semnat de AlexandruBerceanu [i se ocup\ de locuireala romi. „M\ intereseaz\ s\ v\d

romi care `[i negociaz\ culturallucruri precum locuirea [i carefunc]ioneaz\ mult mai bine `n 360de grade, pentru c\ n pove[tile co-lectate e vorba de libertate, de zi-duri, de puncte `n care te opre[tisau din care pleci“, spune Bercea-nu. Proiectul e preconizat s\ fiegata `n doi ani. Vor fi cinci expe-rien]e a câte 10 minute, filmate `n[ase-[apte loca]ii diferite.

Pentru Berceanu, interesul aces -tei zone nu st\ neap\rat `n a creaentertainment VR pentru cinema-tograful VR de la Veranda Mall,de[i acesta e foarte dornic s\ cola-boreze cu CINETic. „M\ `ntreb `nce m\sur\ con]inutul pe care noi`l propunem e interesant pentruei. De pild\, Masacrul de la Jilava.Nu cred c\ oamenii au chef s\vad\ astfel de filme la mall.“ Dealtfel, Berceanu e `ncrez\tor `nvii torul acestei direc]ii: „Cred c\`ntr-un timp scurt va fi mult maiu[or s\ ob]ii bani pentru VR decâtpentru cinematografie. (…) Nu[tiu cât de repede vom avea o liniespecial\ de finan]are, dar `n patruani sunt convins c\ o vom avea“.Deocamdat\ CINETic se preg\ -te[te s\ colaboreze cu centre VRdin Belgia, Elve]ia [i Danemarca,iar `n România face parte din VRRealities, o re]ea de produc\toride VR din toate domeniile, de lamedicin\ pân\ la arhitectur\.

~ncepând din acest an, CINE-Tic va lansa un program specialde masterat la UNATC, de progra-mare pentru art\ – VR sau altemedia artistice. Interactive Te-chnologies for Performing andMedia Arts nu va fi doar primulmasterat de la noi care `mbin\ ar-ta cu tehnica, dar [i unul dintrepu]inele programe de masteratdin România `n limba englez\.

~nainte de a fi selectivi,suntem deschi[i

Elementul-cheie al Laboratoruluipentru Design Decor Virtual [iRealitate Augmentat\ e impri-manta 3D Object 30 Prime de laStratasys, una dintre pu]inele im-primante care lucreaz\ cu 12 ti-puri de materiale. Tot la etajul`ntâi se afl\ Laboratorul de Ani-ma]ie Digital\, care are deja unparteneriat solid cu FestivalulAnim’est pentru Anim’est Wor k -sheep. Aici se afl\ [i studioul dotatcu opt camere Vicon Vantage pen-tru motion capture [i cu unul dincele dou\ bra]e robotice din cen-tru, folosit n anima]ie pentru stopmotion (bra]e care pân\ acum se`nchiriau din str\in\tate). Un altsistem, Vicon Cara, capteaz\ ex-presii faciale [i e compus dintr-ocasc\ pe care sunt montate patrucamere high definition.

Cirea[a de pe tort se afl\, `ns\,la parter. La ea se referea Alexan-dru Berceanu când vorbea desprematurii care dau `n mintea copii-lor. Cubul e un sistem de proiec]ieimersiv 3D tip CAVE (ComputerAssisted Virtual Environment) pepatru ecrane, care poate fi folosit[i ca simulator. Datorit\ unor sen-zori de mi[care, delfinul pe caredore[ti s\-l mângâi r\spunde ar-cuindu-[i spinarea.

„Filmule]ele nu sunt f\cute denoi, sunt template-uri, deci acestae acum scopul nostru – s\ cre\mcon]inut pentru CAVE, dar mergegreu, pentru c\ n-avem destui pro-gramatori“, spune Ioana Mischie.Dup\ ce plec\m, femeia de servi-ciu vine [i ea s\ interac]ioneze cudelfinii.

Continuare `n pagina 10


10 » dosar

Continuare din pagina 9

~n ultima sal\ vizitat\ doarme Mo-dulaRIG, un bra] robotic ultraper-formant care poate recrea o mi[ -care de camer\ pe [ase-opt axe [ipentru a c\rui utilizare e nevoiede training special.

Cu asta am ajuns la final. De[iam vizitat centrul `ntr-o zi mailini[tit\, Ioana Mischie m\ asi-gur\ c\ sunt multe proiecte `ndesf\[urare. „Ne dorim s\ cola-bor\m cu oameni de calitate, cuarti[ti [i cercet\tori supercompe-ten]i – [i aici mi se pare c\ ceva nelipse[te, pentru c\ vorbim de newtechnologies [i toate lucrurile as-tea emergente: e greu s\ g\se[tioameni specializa]i pe Modulasau Cave, [i atunci ori `i iei demici [i `i instruie[ti, ori – dac\ aualt background – i invi]i [i le ar\]ice faci. Deocamdat\, nainte de a fiselectivi, suntem deschi[i.“ Des -chi[i inclusiv ideii de a invita stu-den]i de anul I [i elevi de liceupentru a-i familiariza cu noile teh-nologii. Sunt `n dezvoltare la oraactual\ rela]ii parteneriale cumultiple facult\]i, precum Cen-trul de Excelen]\ `n Studiul Ima -ginii (CESI), facult\]i din cadrulPolitehnicii Bucure[ti, precum [icu UNARTE, pentru a crea pro-grame de studiu `n co-tutel\ saustagii de practic\, una dintre idei-le de baz\ ale proiectului CINETicgândite sub coordonarea domnu-lui Nicolea Mandea (directorulproiectului CINETic, actualmenterector al UNATC) fiind interdisci-plinaritatea [i l\rgirea posibili -t\]ilor de transfer de cuno[tin]edin domeniile tehnice [i [tiin]ificec\tre artistic [i retur. S-a lansatastfel programul de Masterat deTerapie prin Art\ `n colaborarecu Facultatea de Psihologie [i [ti-in]ele Educa]iei Bucure[ti pentrucare se va da prima dat\ admitere`n aceast\ var\.

Pe blogul centrului, {tefan Pâr-log, asistent de cercetare CINETic,

`mp\rt\[ea la un moment dat idei-le principale ale unei mari `ntâl-niri VR de la Stuttgart, Film andMedia Exchange, organizat\ deFilmakademie Baden-Wurttem-berg. Mi-a atras aten]ia acestenun]: „Deja alegerile nu se maifac `ntre vechi [i nou, ci `ntre nou[i mai nou. (…) Realitatea virtual\e un mediu care `nc\ se formeaz\,dar semnele sunt c\ nu va avea ne-voie de zeci de ani ca s\ ajung\ lamaturitate, a[a cum a fost `n cazulcinematografiei“. Nu [tiu al]iicum sunt, dar mie mi se pare ex-traordinar\ apari]ia prompt\ aacestui centru ntr-o ]ar\ ca Româ-nia – s\rac\, dar nzestrat\ cu IT-i[ti[i arti[ti talenta]i. Abia a[tept s\v\d rezultatele peste câ]iva ani.

Ce a f\cut CINETic `ntr-un an:

lSeptembrie 2017 – Lansarea pro-gramului masteral Interactive Te-chnologies for Performing andMedia Arts, `n limba englez\, `ncadrul UNATC-CINETic

l August 2017 – Prezentareaproiectului de cercetare Soun-dThimble (axat pe sonificareami[c\rii `n timp real) `n cadrulAudioMostly 2017, Londra UK

l Iulie 2017 – atelier Video map-ping `n scenografie (`mpreun\ cuAURAL EYE Visions Studio)

l Iulie 2017 – Hackathon CINE-Tic – The Cave (atelier cu [ase pro-gramatori [i [ase designeri) pen-tru dezvoltarea unui proiect desistem de proiec]ie imersiv 3D detip CAVE

l Iunie 2017 – The VR Canvas,organizat la TIFF – atelier intensivde training `n metoda de lucru 3DTilt Brush [i reziden]\ artistic\pentru patru arti[ti vizuali selecta]i

l Mai 2017 – Crearea [i lansa-rea instala]iei n0r, printat\ 3D [iexpus\ `n cadrul 3D – Printing theFuture/Viitorul `n 3D Printing, laBucure[ti [i Cluj (`n colaborare cuAsocia]ia Scientifica)

lMai 2017 – The Romanian VR

Day in Cannes – lansarea interna]io-nal\ a CINETic [i prezentarea a [aseproiecte VR române[ti `n cadrulshowcase-ului interna ]ional

l Aprilie 2017 – studiul de cer-cetare cu privire la reglareaemo]ional\ a adolescen]ilor, me-diat de Alexandra Huh

lAprilie 2017 – lansarea cursu-lui-pilot de Motion Control

l Martie 2017 – lansarea cursu-lui-pilot de Color Grading pe con-sola DaVinci Resolve

l Ianuarie 2017 – seminarulOxitocina, comportament social[i plasticitate neuronal\, sus]inutde profesorul american RobertFroemke `n cadrul seminaruluiConsciousness and Cognition: AnInterdisciplinary Approach, orga-nizat de IRH-ICUB (centrul de cer-cetare al Universit\]ii Bucure[ti)

lNoiembrie 2016 – prima sesiu-ne a seminarului introductiv M\ -su r\tori EEG (electroencefalograf)[i ERP (event related potentials),sus]inut de Alexandra Huh, docto-rand n cadrul Universit\]ii Babe[-Bolyai [i colaborator CINETic

lDecembrie 2016– proiect de cer-cetare & artistic despre sonificareami[c\rii folosind tehnologiile decaptare a mi[c\rii performe rului/performerilor pentru generarea

ambientului sonor [i a altor ele-mente de scenografie

lDecembrie 2016 – Eu. Shakes-peare, proiect-pilot de teatru expe-rimental condus prof. Liviu Lu-caci de la UNATC

l Octombrie 2016 – vernisajulinstala]iei audio-video interactive[i imersive Womb/Pântecul, g\z -dui t\ de un dom din bambus ridi-cat pe terasa cl\dirii CINETic [i`mbr\cat `n fractali anima]i deAdistu’, acompania]i de un joc departicule programat de BaptiseBohelay [i de muzic\ drone com-pus\ de Victor Luchian

l Octombrie 2016 – Fa]a as-cuns\ remix, performance live au-dio-video care propune o explora-re audio-vizual\ a depresiei por-nind de la documentarul interac-tiv Fa]a ascuns\

lOctombrie 2016 – Implementa-rea proiectului de cercetare MET –Dezvoltarea unei metodolologii deterapie prin teatru cu efect la nivelneurochimic [i neurocognitiv

l Septembrie 2016 – CINETic`ncepe colaborarea cu AthanorAkademie din Germania [i DavidEsrig pentru conceperea [i reali-zarea scenografiei spectacoluluide teatru multimedial [i interdis-ciplinar al lui David Esrig dup\piesa lui Eugen O’Neill, BeforeBreakfast – ~nainte de gustarea dediminea]\

l Iunie 2016 – Instala]ia Pas\re`n spa]iu (video mapping partici-pativ), creat\ de Eranio Petruska`n cadrul CINETic

l Mai 2016 – CINETic g\zdu -ie[te primul atelier interna]ionalde anima]ie din România, Anima-tion Worksheep 2016

l Mai 2016 – CINETic asigur\infrastructura pentru sec]iuneade VR `n cadrul festivalului Unfi-nished, aflat la prima edi]ie

lMartie 2016 – Workshopul CI-NETic – Colabor\ri interdiscipli-nare art\-tehnologie `n domeniulprogram\rii, desf\[urat `n cadrulARCUB

l Martie 2016 – Workshopul CI-NETic Generarea muzicii `n timpreal printr-o interfa]\ BCI de tip EEG

Bogdan Musta]\ despre Am exersat via]a `ntr-un picior

Am ajuns s\ colaborez cu CINE-Tic printr-un proiect de cercetarela care lucram de la `nceputul lui2015. N-am pornit de la 3D, nu m\interesa 3D-ul, ci `ncercam diferi-te moduri de a lucra cu actorii. Lu-cram cu trei actori: Bogdan Albu-lescu, Ela Ionescu [i Radu Roma-niuc. Plecasem de fapt de la ni[teidei care nu erau ale mele, le-amreg\sit ulterior [i `n teatrul s\racal lui Grotowski. M\ interesa cumpot lucra cu actorii f\r\ scenariu,personaj sau tem\. Când am f\cutfilmul Lupul, ]in minte c\ am cititun interviu al lui Wim Wendersdespre Pina. Spunea c\ voia demai de mult s\ fac\ un film cu ea,dar nu putuse pentru c\ tehnicanu era suficient dezvoltat\.

M\ rog, n-aveam `n plan s\ facdans cu actorii mei, dar m-amgândit c\ 3D-ul putea fi o solu]ie.

A[a am ajuns la 3D [i am `nce-put s\ m\ interesez de partea teh-nic\. Am nceput s\ merg la work -shopuri [i, când lucrurile s-au puscap la cap, am `ncercat s\ v\d deunde pot face rost de echipament.De la CINETic am luat rig-ul, celedou\ camere [i apoi am montat laei, [i colorizarea tot la ei am f\cut-o.Acum sunt la partea de sunet, care va fi gata n septembrie, dup\care mai am de f\cut ni[te chestiicare ]in de 3D. Am lucrat cu doioperatori, Zsolt Magyari [i BarbuB\l\[oiu.

Cu cei de la CINETic vreau s\continui cercetarea – s\ le ar\t oa-menilor ni[te imagini din film n 3D[i `n 2D [i s\ v\d dac\ exist\ dife-ren]e `n percep]ia lor. 3D-ul ]ine decorporalitate, de prezen]\, de rotun-jimea actorului – round ness, cum sespune `n englez\. S-ar putea ca per-cep]ia spectatorului s\ fie un pic alta.


carte « 11

Florin Irimia

Mihai Gale[, un astronaut ameri-can de origine român\, are o ntâl-nire de gradul trei cu doi extrate-re[tri care au venit tocmai pân\ lasta]ia spa]ial\ `n care acesta seafl\ pentru a-l ruga s\ donezeni[te sperm\ pentru prop\[ireaspeciei (Astronautul), un coman-do special din cadrul Na]iunilorUnite ajunge la timp pentru a-l`mpiedica pe D\nu], un b\iat depaisprezece ani, s\ se masturbeze[i prin asta de a produce, ceva maitârziu, un crah bursier de amploa-re (Efectul fluturelui), un [ofer decamion care transport\ iaurt secrede re`ncarnarea lui Adam, fiind totodat\ convins c\ Eva lui la[teapt\ `n ora[ul Porto Alepe dinBrazilia (Adam [i Eva), Isus se`ntoarce pe p\mânt, dar nu maieste dispus s\ `ntoarc\ [i cel\laltobraz, caftindu-i f\r\ mil\ pe ni[teb\ietani care oricum l cred zombi(A Doua Venire), un tip se duce `np\durea B\neasa ca s\-[i `ngroa-pe pisica moart\ numai pentru ada peste o intrare secret\ `n Iad,unde doi in[i se chinuie, spre dis-perarea unei Satane parc\ multprea de treab\, s\ schimbe un ne-on (Cat funeral), Rusia bombar-deaz\ cartierul unui oarecareT\nase `n `ncercarea de a-l face s\returneze cele dou\ prosoape fu-rate de acesta dintr-un hotel dinMoscova al c\rui proprietar se`ntâmpl\ s\ fie prieten cu Putin(Bombardamentul), un `nger cutrup de femeie coboar\ pe p\mântpentru a convinge un prim-minis-tru s\ demisioneze, dar el nu cadeprad\ farmecelor ei, ceea ce ares\-l coste (Un `nger se arat\), con-tele Poganel are dificult\]i `n a de-fini urâ]enia de necontestat a doicai din herghelia sa (Doi caiurâ]i), Ana [i C\t\lin, doi adoles-cen]i `ndr\gosti]i, fac sex la 2 Maispre consternarea [i impoten]adomnului Alexandrescu, tat\l fe-tei, care nu-i poate opri (Vacan]a),faimosul (`ntr-un alt univers) de-tectiv Chalpier reu[e[te f\r\ preamare efort s-o conving\ pe fatadoamnei Corneliuc, Berneea, s\se `ntoarc\ acas\, dar asta numaipentru c\ este foarte inteligent(Fata doamnei Corneliuc), poli]i[ -tii Banciu [i Prodan, nici foarte in-teligen]i, nici foarte pro[ti, intr\`n universul lui David Lynch – c\tot s-a relansat Twin Peaks –, de[ipropriu-zis ei intr\ doar `ntr-ocas\ p\r\sit\, dar mai bine n-ar fi

intrat (U[i negre), maestrul dekendo Nakato Kajima `nc\ maiare de lucrat cu marele `nv\]atBro[teanu, cum [i marele `nv\]atBro[teanu mai are de lucrat cuAndrei, sclavul s\u, un tip `mpie-dicat care stric\ permanent câteceva, de[i a[a am putea spune c\[i Nakato Kajima mai are de lu-crat la limba român\, de[i e amu-zant cum o vorbe[te (Lec]ie delupt\). Maria [i D\nu], adolescen]ide [aisprezece ani, nu mai au timps\-[i consume idila (sau s\ se mu-te `n Bucure[ti dup\ liceu), c\cipeste lume se abate un r\zboi ato -mic care-i omoar\ pe to]i, ceea ce-ibine pentru c\ mai r\u ar fi fosts\-i omoare numai pe ei (Roman]\rural\), un porc `ncepe s\ vor-beasc\ [i are multe de spus, `ns\este omorât tocmai din cauza asta[i la cererea sa (Miracolul de la Albe[ti), Zm [i Zr, doi extrate -re[tri (nu aceia[i din Astronautul,ci aceia[i din Imperiul pisicilor,povestirea care d\ titlul volumu-lui) fac experimente stupide pep\mânteni de dragul unei [tiin]edubioase [i inutile (Experimen -tul), detectivul Macewski nu estefoarte inteligent, dar [tie s\ bat\,un alt mod de a rezolva cazuri(Maimu]a contesei), o tip\ „beton“ajunge o surs\ de penibil pentruprietenul ei care nu [tie cum s\-ispun\ c\ are orgasme prea sonore(Prietena lui Andrei), un scriitorobscur afl\ `ntr-o sear\ c\ a luatpremiul Nobel pentru literatur\,lucru care-l determin\ s\-i fac\propuneri indecente unei ziaristecare l-a sunat pentru a-i lua un in-terviu (O sear\ cu Eduard [i Polo-nia) [i c\l\re]ilor Apocalipsei, po-posi]i `ntr-un sat românesc, li sefur\ caii `n timp ce beau la barullocal (Cei patru c\l\re]i ai Apoca-lipsei). Nu vreau s\ m\ gândesc laconsecin]e, probabil c\ de-aia adisp\rut satul românesc.

Univers bizar,suprarealist, pur literar

Acestea sunt, foarte pe scurt, câte-va din cele treizeci [i dou\ de po-vestiri care compun proasp\tulvolum al lui Alex Tocilescu ([icând spun proasp\t nu m\ referdoar la momentul apari]iei), po-vestiri care, de[i suficient de ete-rogene ca subiect, tem\, ntindereetc., au `n comun nu neap\rat pi-sicile, care apar doar `n câtevadintre ele (Pisica lui Dumnezeu,aleas\ de autor pentru a fi citit\`n cadrul unui interviu video

recent luat de Luiza Vasiliu fiindpoate chiar cea mai bun\ din car-te, `n orice caz cea mai duioas\),ci acest univers bizar, suprarea-list, pur literar, dar n acela[i timpsuficient de asem\n\tor cu ceeace numim realitate, `n care suntele plasate, o lume `n care anima-lele vorbesc (nu doar pisicile), ex-tratere[trii sunt printre noi [i lu-crurile se `ntâmpl\ anapoda, dar,asemenea naratorului din Cat fu-neral [i nu numai, nimeni nu se(mai) mir\, miraculosul fiind acceptat cu aceea[i non[a lan]\,indiferen]\ aproape, cu care ac-cept\m de regul\ c\ soarele r\sa-re `n fiecare diminea]\ sau c\noaptea se face ntuneric. La aceas -t\ acceptare fireasc\ contribuie`n foarte mare m\sur\ [i stilul au-torului, invariabil de la o povesti-re la alta, [i care mie mi-a adusaminte cumva de Raymond Car-ver, doar c\, spre deosebire de na-ratorul lui Carver, care descriecele mai adânci [i cutremur\toa-re drame domestice pe acela[i tonegal, lipsit de orice efuziune dra-matico-sentimental\, cel adoptatde Tocilescu vine [i cu o doz\ ma-re de umor, a[a c\ dincolo de con -]inutul adeseori trist al prozelorautorului bucure[tean aproape c\nu exist\ povestire la care n finals\ nu te treze[ti c\ puf ne[ti n râs.Ceea ce este, m\ gândesc, fix ce [i-a dorit autorul.

Banalitatea straniului

– Fragment –

Iat\ Omul.

Iese tarandu-[i picioarele dincurtea de la Clappison [i o ia peSykes Street, adulmecând aerul`nc\rcat de mirosuri amestecate –terebentin\, f\in\ de pe[te, mu[ tar,grafit, obi[nuita duhoare matinal\ap\s\toare de pi[at de la oalele denoapte abia golite. `[i trage nasul odat\, se scarpin\ `n capul cu p\rtuns scurt [i `[i bag\ mâna `ntre pi-cioare. ~[i miroase degetele, apoi lesuge `ncet pe fiecare `n parte, cule -gând [i ultimele r\m\[i]e, storcând[i ultima pic\tur\. Pe CharterhouseLane, la cap\t, o ia spre nord pe Win-colmlee, pe lâng\ taverna De LaPole, atelierul de lumân\ri de sper-man]et [i presa de ulei. Vede, pesteacoperi[urile depozitului, cum seleag\n\ vârfurile arborilor mari [iartimonurilor, aude strig\tele do -che rilor [i boc\nitul maiurilor de ladog\ria din apro piere. Um\rul i sefreac\ de c\r\ mida ro[ie tocit\, pelâng\ el trece un câine, apoi o c\ru]\`nc\rcat\ cu dulapi de lemn. Trageiar aer `n piept [i [i plimb\ limbapeste meterezele neregulate aledin]ilor. Simte n\scandu-se `n el onevoie nou\, modest\, dar insis-tent\, o dorin]\ proasp\t\ ce tân -je[te s\ fie `mplinit\. Corabia luipleac\ `n zori, `ns\ `nainte de astamai trebuie f\cut ceva. Se uit\ n jur[i, pentru o clip\, se ntreab\ desprece-i vorba. Bag\ de seam\ mirosulp\trunz\tor de sânge de la cârn\ -]\rie, leg\narea soioas\ a fustei uneifemei. Se gânde[te la carne, de ani-mal, de om, apoi se mai gânde[tenu-i genul \la de dorin ]\, hot\r\[teel, nu `nc\, e aia mai blând\, maipu]in presant\.

Se r\suce[te pe c\lcâie [i se`ntoarce la birt. E aproape goal\ la

ora asta a dimine]ii. ~n c\min ardeun foc mocnit [i se simte miros depr\jeal\. Scormone[te `n buzunar,dar nu g\se[te decât firimituri depâine, un briceag [i o moned\ dejum\tate de penny.

Rom, zice el. ~mpinge jum\tatea de penny

peste tejghea. Birta[ul se uit\ cu dis-pre] la moned\ [i scutur\ din cap.

Plec diminea]\, explic\ el, peVolunteer. ~]i dau o poli]\.

Birta[ul pufne[te. M\ iei de prost?, `ntreab\ el. B\rbatul ridic\ din umeri [i se

gânde[te o clip\. D\m cu banul, atunci. Briceagul

\sta bun al meu pe o du[c\ din ro-mul t\u.

~l pune pe tejghea, iar birta[ul lia [i l cerceteaz\ atent. Desfacelama [i o `ncearc\ pe buricul dege-tului mare.

I-un briceag bun, spune omul.Nu m-o l\sat balt\ pân\ acu.

Birta[ul scoate un [iling dinbuzunar [i i-l arat\. Arunc\ moneda`n aer [i pune palma peste ea. Se uit\amândoi. Birta[ul d\ din cap, iabriceagul [i-l bag\ `n buzunaruljiletcii.

Acu po]i s\ te cari, zice el. Expresia b\rbatului nu se

schim b\. Nu d\ nici un semn de iri -tare sau surprindere. Pierdereacu]itului pare s\ fie parte dintr unplan mai mare [i mai complicat lacare este p\rta[. Dup\ o clip\, seapleac\, `[i scoate cizmele ma -rin\re[ti [i le pune una lâng\ alta petejghea.

Arunc\ iar, spune. Birta[ul d\ ochii peste cap [i se

`ntoarce. Nu vreau nenorocitele alea de

cizme, zice el. Ai briceagul meu, spune omul.

Nu po]i s\ dai `napoi acum.

Nu vreau nenorocitele alea decizme, zice iar birta[ul.

Nu po]i s\ dai `napoi. Fac ce dracu’ vreau eu, spune

birta[ul. La cel\lalt cap\t al tejghelei st\

rezemat un om din Shetland, care-iurm\re[te. Poart\ un fes [i ni[tepantaloni marin\re[ti ]epeni demurd\rie. Are ochi ro[ii, tulburi, debe]iv.

~]i iau io de b\ut, zice el, numataci naibii din gur\.

B\rbatul `l prive[te. S-a maib\tut, `n Lerwick [i Peterhead, cude \[tia din Shetland. Nu s cine [tiece b\t\u[i, dar sunt `nc\ p\ ]âna]i [igreu de dat gata. \sta are un cu]itruginit de jupuit gr\si mea debalen\ la cing\toare [i un aer agre-siv [i ar]\gos. Dup\ o clip\, b\rbatuld\ din cap.

Mul]am, zice. Am fost la curvetoat\ noaptea [i mi e uscat gâtlejul.

Omul din Shetland d\ din capspre bir]a[, care i toarn\, f\r\ nici otragere de inim\, `nc\ un rând.B\rbatul `[i d\ jos de pe tejgheacizmele marin\re[ti, ia b\utura [ise duce la o banc\ de lâng\ foc. Dup\câteva minute, se `ntinde, `[i tragegenunchii la piept [i adoarme. Cândse treze[te, insul din Shetland st\ lao mas\ n col], vorbind cu o curv\. Ebru net\ [i gras\ [i are fa]a p\tat\ [idin]ii verzui. B\rbatul o recu noa[te,dar nu [i poate aduce aminte cum ocheam\. Betty ? se ntreab\ el. Hatty? Esther ? Omul din Shetland strig\un b\iat negru care st\ ghemuit `npragul u[ii, i `ntinde o moned\ [i-ispune s\-i aduc\ o por]ie de midii dela negustorul de pe[te de pe BourneStreet. B\iatul are nou\ sau zeceani [i e sub]irel, cu ochi negri mari[i pielea cafenie ceva mai deschis\.B\rbatul se ridic\ `n capul oaselor[i `[i umple pipa cu ultimele fire detutun. O aprinde [i se uit\ `n jur. S-a trezit ref\cut [i preg\tit. ~[i simtemu[chii destin[i sub piele, inim aumflandu-i-se [i strangandu-i-se `npiept. Insul din Shetland `n cearc\s-o s\rute pe femeie [i e respins cuun scâncet lacom. Hester, `[i amin -te[te b\rbatul. Numele femeii eHester [i are o camer\ f\r\ geamuri`n James Square, cu un pat cu cadrumetalic, un urcior cu un lighean [i unirigator de cauciuc, pentru sp\lats\mân]a. Se ridic\ [i se apropie delocul unde stau cei doi.

Mai cump\r\-mi un rând, zice el. Omul din Shetland l prive[te o

clip\ cu ochii `ngusta]i, apoi scu-tur\ din cap [i se `ntoarce din nou

spre Hester. ~nc\ un rând [i nu mai auzi de

mine. Cel\lalt nu-l bag\ `n seam\, dar

b\rbatul nu se clinte[te. R\bdarea luie dintre cele mohorâte [i neru [inate.~[i simte inima umflandu-se [i stran-gandu-se, adulmec\ duhoa rea obi[nu-it\ de birt b\[ini, fum de pip\ [i berev\rsat\. Hester ridic\ privirea spre el[i chicote[te. Din]ii i sunt mai multcenu[ii decât verzui, iar limba are cu-loarea fica tului de porc. Omul dinShetland `[i scoate cu]itul de lacing\toare [i-l pune pe mas\. Se ridic\.

Mai bine-]i tai coaiele decât s\-]imai iau un rând, zice el.

E slab [i de[irat. Are p\rul [i bar-ba `mbibate cu gr\sime de foc\ [itr\sne[te a teug\. B\rbatul `ncepes\ `n]eleag\ acum ce are de f\cut –s\ descopere de ce natur\ suntnevoile sale [i cum s\ [i le satisfac\.Hester chicote[te iar. Omul dinShetland apuc\ cu]itul [i lipe[telama rece de obrazul b\rbatului.

— {-a[ putea s\ ]i retez nasu’ [is\-l dau la purceii \ia nenoroci]i d`nspate. Râde la gândul \sta, iar Hes-ter i se al\tur\. B\rbatul pare netul-burat. Nu e `nc\ momentul pe care

l a[teapt\. E doar un r\stimp plicti-cos, dar necesar, o pauz\. Birta[ulapuc\ o bât\ de lemn [i deschide cuun scâr]âit u[a tejghelei.

Tu, zice el ar\tând spre b\rbat,e[ti un tic\los lene[ [i un mincinosblestemat [i vreau s\ te v\d plecat.

B\rbatul se uit\ la ceasul de peperete. E pu]in trecut de amiaz\.Are 16 ore s\ fac\ tot ce are de f\cut.S\-[i ofere iar satisfac]ie. Jindul pecare-l simte e trupul lui ce `[i ex-prim\ nevoile, ce `i vorbe[te une-ori o [oapt\, alteori un murmur, al-teori un ]ip\t. Nu tace niciodat\;dac\ o s\ tac\ vreodat\, atunci o s\[tie c\ a murit pân\ la urm\, c\pân\ la urm\ l-a ucis vreun alt ne-mernic [i gata.

P\[e[te brusc spre omul dinShetland, ca s\ i arate c\ nu se teme,apoi se trage iar nd\r\t. Se ntoarcespre birta[ [i ridic\ b\rbia.

— Po]i s\-]i bagi ghioaga-n curu’\la nenorocit, zice. Birta[ul i arat\u[a. Când b\rbatul pleac\, sose[teb\iatul cu un castron de tabl\ cumidii aburinde [i aromate. Se uit\ oclip\ unul la altul, iar b\rbatulsimte un nou fior de certitudine.


12 » avanpremier\

CARTEA

~n 1859, dup\ ce a fost eliberat `n chip dezonorant din r`ndurile arma-tei, Patrick Sumner nu are alt\ op iune dec`t s\ devin\ chirurg la bor-dul unei baleniere aflat\ `n drum spre cercul polar. Dar c`nd, la mijlo-cul c\l\toriei, un b\iat din echipaj este ucis cu brutalitate, Sumner de-vine f\r\ voia sa detectiv. n cur`nd va infrunta un r\u mai mare dec`t`nt lnise la asediul ora[ului Delhi: Henry Drax, harponier, uciga[,monstru. De fapt, nimeni de pe corabie nu este ceea ce pare, nici m\carchirurgul nostru. Fiecare `[i suspecteaz\ aproapele, iar expedi ia dev`n\toare se dovede[te a fi, p`n\ la urm\, un transport de opiu. Scris nmanier\ dickensian\, purt`nd marca unui excelent povestitor, ApeleNordului a fost nominalizat pe lista scurt\ a Booker Prize.

Ian McGuire – Apele Nordului„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment din romanul ApeleNordului de Ian McGuire, traducere din limba englez\ [i note de Alexandra Fusoi,care va ap\rea `n curând `n colec]ia „Bibioteca Polirom. Actual“ a Editurii Polirom.

Pentru un cronicar de rock, a scriedespre Beatles este la fel – respec-tând propor]iile – cu a scrie des-pre Shakespeare pentru un croni-car literar. Dup\ ce-am comis frazaasta, am r\mas cu privirea `m -p\ienjenit\ pe ecranul compute-rului. Ce s\ adaug eu bibliotecii decomentarii dedicate trupei carenu mai cânt\ din 1970? Am cres-cut, a[a-zicând, cu muzica Beatles`n urechi. Nu [tiu cum s-a nime-rit, anii 1966-1970, `n care „cei pa-tru fabulo[i“ au `nregistrat discu-rile lor de referin]\, coincid cucincinalul `n care România comu-nist\ da semne c\ se `ndreapt\spre normalitate. Libertatea ntre -z\rit\ atunci a desc\tu[at [i la noi energii creative, ale c\ror

materializ\ri `n opere sunt admi-rate par]ial [i-n prezent. Circu -la]ia valorilor dincoace [i dincolode Cortina de Fier c\p\ta firesculproceselor culturale dintr-o lumeunitar\. S\ ascult Beatles la radio,cu piesele noi, mi se p\rea ceva fi-resc, de[i pe-atunci, copil fiind, nupricepeam nimic din mecanisme-le cultural-politice care guvernauvia]a noastr\. Dou\ decenii maitârziu, a cump\ra un disc pirat,[tan]at `n India, cu hituri din pri-ma tinere]e a frumo[ilor faimo[i,era o adev\rat\ s\rb\toare. Se cu-venea s\-i dau importan]a nece-sar\, drept care `mi `ntâlneam cuun aer conspirativ prietenii, n ca -se lipsite deseori de curent electric,[i puneam la pick-up-ul sovietic

Akkord 201 stereo placa de vinilcu sunet `nfundat, strângând `nmâini paharele cu b\utur\ ca peni[te absurde arme albe. ~n anii„deceniului satanic“, vorba criti-cului Mircea Zaciu, orice audi]ie avreunei piese rock p\rea un gestde opozi]ie la adresa regimului(unii `[i fac azi titlu de glorie dinasta), m\car c\ la radio sc\pau des-tule nout\]i, iar P\unescu & Pitti[difuzau `n tandem, la emisiunealor de joi, cam toat\ discografiaBeatles. Ne`ndoielnic, muzica rockera o supap\ ridicat\ de regim pen-tru aerisire, iar Beatles, Bob Dylan[i restul celor auzi]i `n mod oficialpe mândrele noastre plaiuri mile-nare serveau f\r\ s\ [tie [i f\r\plat\ regimul dictatorial.

Dar Beatles a `nsemnat maimult decât o trup\ rock folosit\ capilul\ anestezic\ de ambele siste-me ideologice concurente `n aceiani. Muzical [i simplist vorbind,crea]ia lor a nsemnat un mare pas`nainte `n art\. Inova]iile aduse

genului rock sunt inegalabilepân\ `n zilele noastre dec\zute,când vreo trup\ scoas\ din obscu-ritate de interesele showbizuluirevendic\ plin\ de mândrie des-cenden]a beatlesian\. De la scurteimnuri dansante, cei patru magi-cieni au ajuns la adev\rate lucr\risimfonice care sun\ ca piese rockoriginale, nu ca pasti[e dup\ vreopartitur\ uitat\, pompos denumi-te simfonic-rock. Felul cum aucombinat instrumentele tipice ro c -kului cu instrumentele muzicaleclasice ]ine de magie. Orches -tra]iile, armoniile, versurile desus]inere sunt dovezi c\ [ugube]iienglezi au fost vizita]i de harul di-vin, `ntr-o form\ inaccesibil\ pro-fanilor, `ntocmai ca-n secolul re-nascentist din care ni s-au p\stratprimele `nsemn\ri ale interac]iu-nii for]elor misterioase ce producmuzica etern\.

Th. Mann a scris un roman, Dr.Faustus, `n care cine dore[te poa-te g\si o exemplificare a celor afir-mate `n fraza precedent\. De-ar fitr\it `n a doua jum\tate a secolu-lui XX, burghezul scriitor germanar fi ales un rocker pentru de-monstra]ia sa, posibil un stones,

nu vreun beatles. Mul]i rockeri,nu [tiu câ]i cititori ai romanului, [i-au confec]ionat biografiile dup\cea imaginat\ de Mann. N-a fostcazul beatlesilor, blagoslovi]i cualtfel de trasee `n via]\, unul mailucios decât altul.

Capodopera forma]iei Beatles,discul Sgt. Pepper’s Lonely HeartClub Band, a `mplinit 50 de ani.Apari]ia lui, pe 1 iunie 1967, mar-cheaz\ `n istoria muzicii datacând rockul a câ[tigat statut demanifestare cult\, dând celor care`l practic\ inteligent posibilitatea`mbog\]irii peste m\sur\. Edi]iaApple/Capitol, 2017, onoreaz\ `m -bel[ugat semicentenarul.


opinii « 13

Beatles sunt eu!

Acum vreo câ]iva ani, ghidul nos-tru la castelul din Edinburgh a]inut s\ precizeze: „Nu este ofust\. Este un kilt“. Era `mbr\cat`n portul tradi]ional sco]ian, cuceea ce mie totu[i `mi p\rea a fi ofust\ plisat\, de [col\ri]\. Am `n -]eles `n schimb s\ nu fac comen-tarii, pentru c\ `n mod evidentpentru domnul din fa]a mea erafoarte important s\ nu par\ c\ e`mbr\cat `n fust\. S-a [i asigurat

repede c\ nu-i punem la `ndoial\anatomia, pentru c\ a f\cut un co-mentariu despre cum n-ar trebuis\ st\m `n spatele lui pentru c\bate vântul foarte tare.

Nu am dat foarte mult\ aten]ieatunci episodului, dar `mi revine`n minte acum, n mijlocul valuluide c\ldur\ care str\bate Europa.~n ultimele dou\ s\pt\mâni, auap\rut [tiri atât din Marea Bri-tanie, cât [i din Fran]a despre b\r -ba]i care s-au `mbr\cat `n fuste:câ]iva [oferi de autobuz din Nantes,b\ie]i de gimnaziu de la o [coal\general\ din Exter [i un angajat laun call center dintr-o localitatedin apropierea Londrei. Motivul afost unul asem\n\tor pentru to]i:conform codurilor vestimentareale firmelor, respectiv [colii, b\r -ba]ii nu au voie s\ vin\ `mbr\ca]i`n pantaloni scur]i, `n timp ce fe-meile au voie s\ vin\ mbr\cate nfust\. Primii curajo[i, liceenii dinExter, au atras aten]ia asupra in-juste]ii reglement\rilor de uni-form\ `mprumutând fuste „apro-bate“ de [coa l\ de la colegele lor.{oferii de autobuz, dup\ ce li s-arefuzat cererea de a purta pan-taloni scur]i pe o c\ldur\ de peste45 de grade, au folosit fustele pen-tru a for]a compania s\ introduc\o clauz\ de canicul\ care s\ le

permit\ s\ vin\ n bermude. Un altreilea caz, cel al angajatului de lacall center, a devenit viral dup\ cecompania l-a trimis acas\ dup\ ces-a prezentat `n pantaloni scur]ide business la birou. R\s punsullui: a venit acas\, s-a schimbat `n -tr-o rochie roz cu negru [i s-a `n -tors la birou.

Toate cele trei „proteste“ auavut succes. Codurile vestimenta-re au fost revizuite, fiind permi[ipantalonii scur]i, `n anumite con-di]ii [i cu anumite restric]ii. Deexemplu, `n ultimul caz, firma aprecizat c\ pantalonii trebuie s\fie trei sferturi [i doar `n culorilenegru, bleumarin [i bej.

Revolu]ia fustelor a f\cut `ns\mai mult de atât. A intrat `ntr-olupt\ care este de obicei asociat\cu femeile: a pune pe tapet proble-ma masculinit\]ii [i a feminit\]ii.~mp\r]irea lumii `ntr-un alb-ne-gru al b\rbatului macho care tre-buie s\ fie puternic [i s\ câ[tigebani, respectiv al femeii delicate[i neajutorate care trebuie s\ aib\grij\ de copii [i de picioarele ei `nmod egal este ceva ce le d\uneaz\nu doar femeilor, ci [i b\rba]ilor.De ce ]inutele business sunt gân-dite astfel `ncât s\ expun\ pi-cioarele femeilor, dar s\ ascund\gambele b\rba]ilor `n pantaloni

lungi? Dac\ femeile [i-au câ[tigatdreptul la a purta pantaloni, nu artrebui ca [i b\rba]ii s\ aib\ drep-tul s\ se simt\ mai confortabil `npielea lor f\r\ ca asta s\-i fac\„feti]e“ sau „sensibilo[i“?

Sigur, va trece mult timp pân\când va fi acceptabil din punctul

de vedere al societ\]ii ca b\rba]iis\ poat\ sau s\ `[i doreasc\ s\poarte fust\. Dar, `n final, nu unarticol vestimentar este miza. Doars\ ne permitem s\ ne `ntre b\m,din când `n când, dac\ lucrurilede care am fost siguri toat\ via]amai sunt valabile [i ast\zi.

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Europa trece printr-un valde c\ldur\, iar asta punesub semnul `ntreb\rii ce`nseamn\ s\ fii cu adev\ -rat b\rbat. Nu a fost chiarprima consecin]\ care mi-ar fi trecut prin mintecând m\ gândeam la ca -nicul\, dar `mi este ceamai simpatic\. De o s\p -t\mân\, la televizor totapar pove[ti ale b\ie]ilor[i b\rba]ilor care merg la[coal\ sau serviciu `n fus -t\ [i nu pot s\ m\ `ntrebdecât „de ce nu s-a `n -tâmplat asta mai de-vreme“?

Revolu]ia fustelor la b\rba]iDe veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Dintre cele 500 de exemplare dinHarry Potter [i Piatra filosofal\,300 au mers direct `n biblioteci.Cartea fusese scris\ de o mam\care `[i cre[tea singur\ copilul, cu

mari lipsuri financiare. Manus -crisul fusese respins deja de optedituri, iar scriitoarea primise dela Bloomsbury o plat\ de numai2.500 de lire sterline [i sfatul s\ nurenun]e la slujb\ (era profesoar\de francez\) [i s\ nu mizeze foartetare pe o carier\ de scriitor, fiind -c\ nimeni nu poate s\ tr\iasc\ dinc\r]ile pentru copii – ce copii maicitesc `n ziua de azi?

Povestea lui J.K. Rowling, re-al\, dincolo de orice `nfrumuse -]are biografic\, se `nscrie perfect`n arhetipul cer[etorului devenitprin]. Dup\ acest debut mai multdecât modest, lumea `ntreag\ afost lovit\ `n plin de cel mai ului -tor fenomen literar al ultimului

secol, cu consecin]e nemaipo me -nite . {i cel mai mare export cul-tural british de la James Bond [iThe Beatles `ncoace.

~n 2017 tr\im `ntr-o lume `ncare Harry Potter este rege, dup\[apte c\r]i de uria[ succes, optfilme de cinema, un spectacol deteatru-fenomen, parcuri tematice,milioane de tone de merchendi s -ing vândute [i un impact solidasupra culturii planetare. Iar J.K.Rowling a fost salutat\ ca o salva-toare a industriei c\r]ii, respon -sabil\ de cea mai spectaculoas\vraj\ a timpurilor noastre: s\ fac\lumea (`n special copii, dar nu nu-mai) s\ citeasc\ din nou! Pentruc\ nimeni nu [i-a `nchipuit, `n era

internetului, c\ sute de mii dep\rin]i [i copii vor mai sta la cozi,`n miez de noapte, `n fa]a libr\rii -lor. F\r\ a uita c\, la un momentdat, a pus `n pericol popula]iile debufni]e albe [i c\ au f\cut din nou„interesante“ liceele-internat.

~ntre inflam\rile fundamentali[ - tilor religio[i (unele grupuri auars `n public c\r]i, sus]inând c\ele `ncurajeaz\ practicarea vr\ji-toriei) [i studii academice (dintrecele mai diverse), dincolo de magiilefinanciare, Harry Potter a schim batlumea, iar „Boston Globe“ a ncer-cat s\ treac\ `n revist\ felul `ncare aceast\ serie-fenomen a defi -nit o genera]ie [i [i-a l\sat amprentaasupra culturii populare.


14 » interna]ional

20 de ani de Harry Potter

Suplimentul lui Jup

Pe 26 iunie 1997 ap\rea`n Anglia romanul pentrucopii Harry Potter [i Pia-tra filosofal\ `ntr-un tirajde numai 500 de exem-plare. O apari]ie pe carenimeni n-a b\gat-o `nseam\ la `nceput, scris\de un autor necunoscut.Anglia, a[a cum aminte[ -te un articol din „TheGuardian“, era foarte in-teresat\ de noul ei prim-ministru, Tony Blair, sed\dea `n vânt dup\ SpiceGirls [i discuta via]aamoroas\ a prin]esei Diana. Cea mai bine vân-dut\ carte a anului a fost un roman de JohnGrisham.

J.K. Rowling, regina de aurDup\ 20 de ani, J.K. Rowling este cea mai binepl\tit\ scriitoare din lume. Clasamentul anual alrevistei „Forbes“ confirm\ acest lucru: mama luiHarry Potter este pe locul III mondial al `ncas\ -rilor, cu 85 de milioane de euro, dup\ super-starurile P. Diddy [i Beyoncé.

Dividendele celor 450 de milioane de c\r]i vân-dute, plus drepturile din adapt\rile cinemato -grafice, plus alte drepturi au propulsat-o pe J.K.Rowling `n fruntea unui imperiu financiar care adep\[it ca valoare averea reginei Angliei.

De când saga Potter s-a transformat `n fenomenmondial, Rowling n-a p\r\sit niciodat\ clasamen-tul „Forbes“. A revenit anul acesta `n frunte gra]ietriumfului piesei Harry Potter and The CursedChild – pe lâng\ succesul `n teatre, piesa publicat\sub form\ de volum, s-a vândut numai `n trei zile`n 680.000 de exemplare n Anglia [i peste dou\ mil-ioane `n SUA. Ca s\ nu mai punem la socoteal\ [isuccesul adapt\rii c\r]ii Animale fantastice, seriecare va continua cu alte filme ce vor avea, f\r\doar [i poate, [i ele un mare succes.

~n plus, doamna Rowling face parte din grupulextrem de restrâns (num\ra]i pe degetele de la omân\) asupra c\reia Hollywoodul nu prea are pu -tere, fiind silit s\ o asculte dac\ vrea s\ scoat\ banide pe urma operelor ei.

l ~nainte de Harry Potter, niciun editor nu s-ar fi bazat pe c\r]ilepentru copii. Succesul seriei luiJ.K. Rowling a dus la o explozie apopularit\]ii literaturii pentru ceimici [i young adult. Ast\zi, fai -moasa list\ a bestsellerurilor din„The New York Times“ are o sec -]iune special\ pentru c\r]ile pen-tru copii, decizie luat\ `n 2000,dup\ ce primele trei romane dinseria Harry Potter au stat `n topconcomitent mai bine de un an.

l C\r]ile cu Potter i-au f\cut [ipe p\rin]i s\ citeasc\, nu numaipe copii. Iar cei care le-au cititacum 20 de ani sunt ast\zi adul]igata s\ paseze mai departe [tafeta.

l Unul dintre lucrurile care i s-au repro[at lui J.K. Rowling,atunci când editorii i-au respinsprimul manuscris, a fost acela c\romanul „este prea lung pentrucopii“. C\r]ile din serie i-au `nv\ -]at pe editori c\, dac\ o carte estebun\, copii nu se sperie nici devolume de 700 de pagini.

l A transformat cultura c\r]ii`n cultur\ popular\, scrie „TheBoston Globe“, amintind de lan -s\rile spectaculoase ale romane -lor din serie: „De când americaniise adunau `n porturi pentru apune mâna pe ultimul roman allui Dickens, nici o carte nu a maidevenit un asemenea eveniment

cultural“. De asemenea, cititul adevenit parte a culturii populare,dincolo de aceste evenimente, or-ganizate de libr\rii [i edituri, iarcultura fanilor a devenit main-stream. Fiindc\ o asemenea impli-care obsesiv\ `ntr-o serie, romansau film, era apanajul anumitorgrupuri. Dar, scrie „The BostonGlobe“, cum popularitatea c\r]ilora crescut odat\ cu internetul, faniidin `ntreaga lume s-au pomenitdoar la un clic distan]\, popular-izând [i mai mult aceast\ cultur\ afanilor, dându-i astfel o tot maimare putere asupra a ceea ce seproduce ast\zi n materie de diver-tisment popular.

l Un alt efect interesant a fostcauzat de pauzele de aproximativtrei ani `ntre apari]iile romanelordin serie, cunoscute `n fandomdrept „verile de trei ani“. Ele audus la explozia textelor fanfiction,contribu]ii neoficiale ale fanilor lacanonul oficial. Ceea ce a dus laapari]ia unei genera]ii de scriitoride fanfiction, dintre care a fost se-lectat\ o `ntreag\ armat\ de au-tori de literatur\ young adult,cum este, de exemplu, CassandraClare, autoarea seriei Mortal In-struments, [i ea vândut\ foartebine [i ecranizat\.

l A `nv\]at conglomeratelemedia cum s\ scoat\ [i mai mul]i

bani din exploatarea unei fran-cize, dovedindu-le c\ „exist\ tot-deauna mai mult\ zeam\ n l\ mâie,dac\ [tii s\ o storci“. StudiourileWarner Bros. au realizat c\ `[i potpermite s\ adapteze ultimul ro-man din serie, Harry Potter [i Re-licvele Mor]ii, `n dou\ filme, mo-ment care a schimbat definitivpeisajul media. De exemplu, no -teaz\ articolul din „The BostonGlobe“, de ce s\ mai investe[ti ntr-ooper\ original\ când po]i foartebine s\ iei un manual fictiv de 128de pagini [i s\ `l transformi `n treifilme! {i iat\, a[a s-a n\scut pre-merg\torul Animale fantastice, alc\rui prim episod a fost, [i el, unuria[ succes. „Harry Potter a `n -v\]at Hollywoodul lec]ia lui fa-vorit\: dac\ oamenilor le place pro-prietatea ta intelectual\, nu vor`nceta niciodat\ s\ dea bani pe ea,oricât de mult s-ar diminua satis-fac]ia pe care le-o provoac\.“

Un mod de a `n]elege acestuluitor succes este R\zboiul ste -lelor, crede Derek Thompson, au-tor al c\r]ii Hit Makers: HowThings Become Popular. La fel casaga lui George Lucas, universullui Harry Potter este o prob\str\lucit\ de world-building, olume vast\, cu propriile legi [i pro-priul vocabular, care practic invit\la o devo]iune obsesiv\ din parteafanilor. Este, de asemenea, un ex-emplu foarte bun al unui populararhetip al „c\ut\rii eroi ce“: „un or-fan `[i face prieteni care `i daulec]ii de via]\, ajunge s\ st\pâ -neasc\ anumite puteri [i, dup\mai multe episoade, `[i `n frângenemesisul tenebros, implicat `nmoartea p\rin]ilor lui [i `n ori -ginea propriei c\ut\ri“.

Cei de la Bloomsbury sus]in,mode[ti, c\ marketingul a contat ex-trem de pu]in `n cl\direa acestuisucces fenomenal, calitatea ro-manelor a f\cut totul. Dincolo de comunicate de PR, recunosc c\munca le-a fost u[urat\ enorm defaptul c\ pu[tii s-au dat n vânt dup\peripe]iile lui Harry. „Numi ]i-l

marketing pe terenul de joac\, dac\vre]i“, spune Nigel Newton, direc-tor executiv al editurii. „Cel maimult `n cre[terea vânz\rilor a con-tat faptul c\ cei mici [i recomandauunul altuia cartea, iar unul dintrecele mai remarcabile aspecte a fostc\ seria a avut un mare succes print-re adul]i, amintindu-le, probabil,marile c\r]i ale copil\riei lor.“

Revista „The Big Issue“ afirm\c\ e chiar mai mult. „~n cei 20 de anicare au trecut, Piatra filosofal\ a de-venit o piatr\ filosofal\, d\ ruind ne-murirea lui Rowling [i personajelor

inventate de ea. Dar, mai mult decâtpur entertainment, cartea a schim-bat n mod fundamental o genera]iede cititori pân\ atunci indiferen]i nvr\jitori aspiran]i. Copii care aucrescut cu aceste c\r]i [i filme au de-venit ast\zi maturi [i `ncep s\ `[imodeleze lumea `n care tr\iesc.“

Iar la toate acestea, JoanneKath leen Rowling a scris, pe popu-larul [i inevitabilul ei cont de Twit-ter: „Acum 20 de ani, o lume n caretr\isem singur\ s-a deschis brusc[i altora. A fost minunat. V\mul]umesc“.


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Florin Irimia, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Cifrele magicen 500 – de exemplare a avut primul tiraj din Har-

ry Potter [i Piatra filosofal\;n 450 de milioane – num\rul de exemplare ale

romanelor din serie vândute `n `ntreaga lume.Reprezint\ mai mult decât popula]ia din MareaBritanie, Australia [i Statele Unite, la un loc;

n 49.500 de euro – valoreaz\ un exemplar dinprimul tiraj al primului roman din serie, p\strat ncondi]ii excelente. Este suma cu care s-a vândut unasemenea exemplar la o licita]ie, `n 2016;

n 7,36 de miliarde de euro – `ncas\rile combi-nate ale filmelor Harry Potter, din 2001 `ncoace;

n 9 premii Olivier (Oscarul teatrului britanic) –a câ[tigat piesa Harry Potter and the Cursed Child,ce a avut premiera la Londra, `n 2016;

n 8,1 milioane – num\rul de vizitatori ai parcu-lui de distrac]ie Wizarding World of Harry Potter,o cre[tere cu 14% fa]\ de anul trecut;

n 1,6 miliarde – suma atins\ de vânz\rile decarte `n Marea Britanie cu ajutorul volumelor luiJ.K. Rowling, o cre[tere de cinci procente fa]\ deanul trecut. Ceea ce i-a adus autoarei ncas\ri de 75de milioane de lire sterline.

Unlocked s-ar putea solda cu celpu]in o continuare, judecând du -p\ finalul lui relativ deschis, dars\ nu ne gr\bim s\ ne gândim la elca la un Bourne feminin, mai alesc\ presa interna]ional\ nu e foar-te entuziasmat\. Rapace ns\ ducecu siguran]\ `n spate o poveste ca-re implic\ CIA, MI5, ni[te terori[ticare ar vrea s\ detoneze pe un sta-dion o periculoas\ bomb\ biolo-gic\, precum [i pe detonatorul ac -]iunii, un mesager arab care er\pit de nu se [tie ini]ial cine. Sce-nariul scris de Peter O’Brian com-plic\ o poveste nu foarte compli-cat\, ceea ce ar putea s\ ne dea im-presia c\ e mai inteligent decâtnoi. Nu e chiar a[a, dar filmul`nainteaz\ deturnându-ne aten]iala intervale regulate [i ar\tându-ne punctual c\ nu toate inter-pret\rile noastre erau corecte. As-ta d\ `ntrucâtva consisten]\ fil-mului sau, cel pu]in, ne ]ineaten]ia `ncordat\ pân\ când ie[im

din sal\, dar nu v\ imagina]i c\asista]i la un al doilea Tinker Tai-lor Soldier Spy/Un spion care [tiaprea multe.

Atra[i de reputa]ia lui MichaelApted (care face film de fic]iunedin 1972, colaborând de-a lungulvremii cu nume mari ca GlendaJackson, Vanessa Redgrave, SissySpacek sau Jodie Foster), maimul]i cunoscu]i actori au acceptatroluri `n film, chiar dac\ de maimic\ `ntindere. E cazul lui Orlan-do Bloom, care apare când nici nute a[tep]i `ntr-un rol alunecos [ipu]in elaborat ([i cu un accent im-posibil), pentru ca s\ dispar\ `ncea]\ din nou, `n vreme ce Mi-chael Douglas, recuperat dup\cancerul de limb\ anun]at `n 2013(arat\ [i mult mai bine), face unrol pentru care era type casted,dar pe cine deranjeaz\? John Mal-kovich d\ efectiv impresia c\ facepase de antrenament `n posturade [ef CIA peste opera]iunile dinEuropa, pres\rându-[i cele câtevaapari]ii cu ghidu[ii actorice[ti [iglumi]e care dau personalitateunui personaj [ters `n scenariu,iar Toni Collette `nt\re[te laturafeminist\ `n calitate de [ef\ a MI5,care, spre deosebire de colega M(Judi Dench), [efa MI6 din seriaJames Bond, nu are nuan]e, ci eefectiv o persoan\ col]uroas\ careputea la fel de bine s\ fie [i b\rbat

(`n treac\ fie zis, Apted chiar a re-gizat un film din seria Bond, TheWorld Is Not Enough, 1999).

Dac\ nu te a[tep]i ca Unlockeds\ aib\ ritmul [i punctua]ia filme-lor din seria Bourne ([i nici resur-sele lor financiare), `l po]i consu-ma ca pe o cutie cu popcorn, f\r\mari preten]ii [i f\r\ mari regre-te, doar cât s\ arzi dou\ ore cu sa-tisfac]ia c\ n-ai mai v\zut de mult

un film de spionaj la cinema.Noomi Rapace e serioas\ [i con-centrat\ [i `[i urmeaz\ planurilecu con[tiin]a unei businesswo-man („Variety“ parc\ scria asta,laudativ). Ea te face s\ vezi `ntre-gul film. M\ rog, [i Douglas, Mal-kovich et comp., dar mai ales ea,pentru c\ e prezent\ `n toate ca-drele. „Variety“ avea pân\ la ur -m\ dreptate când scria c\ filmul se

autodistruge `n secunda `n care`ncepe s\ curg\ genericul final.Când am ie[it din sal\ mi se p\reaun film cât de cât OK. Acum,aproape c\ l-am uitat. S-a des c\ -tu[at de tot.

Unlocked – Pericol desc\tu[at/Un-

locked, de Michael Apted. Cu: Noomi

Rapace, Michael Douglas, Orlando

Bloom, John Malkovich, Toni Collette

Compania noastr\ a c\utat mereus\ creeze sisteme revolu]ionarecare s\ combine tehnologia cu se-curitatea [i cu aplicabilitatea prac -tic\, la pre]uri accesibile. Cu sigu-ran]\ sunte]i deja familiariza]i cuRatSchool, capcana inteligent\pentru [obolani, care nu doar ìprinde, dar prin impulsuri elec-trice semidureroase ì face s\

con[tientizeze faptul c\ sunt ni[teroz\toare d\un\toare [i ì deter-min\ s\ [i fac\ o introspec]ie [i s\`[i schimbe felul de a gândi, de-venind blânzi [i prieteno[i cucopiii.

Noua noast\ crea]ie `n materiede inova]ie tehnologic\ se nu -me[te SmartCucuruz [i se adre -seaz\ `ntreprinz\torilor din agri-cultur\. Este un sistem complex [iinteligent de management al cul-turii de porumb, integrat `naceast\ cutiu]\ cu aspect modern,pe care fermierul o poate lua cu elpeste tot. Cu Smart Cucuruz numai trebuie s\ `]i faci griji. El va

monitoriza ciclul culturii de po-rumb, din momentul aratuluipân\ `n ziua `n care `ncepi recol -tarea [i observi c\ mare parte atarlalei ]i-a fost deja furat\. Dar nutrebuie s\ `]i faci griji, cameravideo de rezolu]ie medie te va aju-ta s\ identifici orice intrus.

Cum func]ioneaz\? Aparentsimplu, pentru c\ compania noas-tr\ [i-a propus s\ creeze sistemerevolu]ionare, dar foarte u[or defolosit. ~n mare parte se bazeaz\pe difuzorul inteligent pe careagricultorul trebuie s\ [i-l lipeasc\`n spatele urechii, cu leucoplast

sau band\ electroizolatoare. Acestdifuzor are rol esen]ial. ~n fiecarean, pe data de 1 martie, la ora 5:00,va emite semnalul „scoal\-te, Ioa -ne, [i du-te la arat!“. Asta `n seam -n\ c\ a calculat exact momentul`n care solul este propice acesteilucr\ri agricole. Dac\ semnalulv\ este cumva transmis pe 2 ia -nuarie la ora 1:00, v\ rug\m s\ nu`l lua]i `n considerare, poate fi omic\ eroare de programare sau ofi intrat ap\ `n difuzor. Pentru anu stresa urechea, nu am mai in-trodus mesajul „ce faci, Ioane, nusemeni?“, `ntrucât am considerat

c\ nici un agricultor nu este atâtde prost `ncât s\ are degeaba.

~n momentul `n care `ntre-prinz\torul agricol va observa existen]a buruienilor `n cultur\,va ap\sa butonul ro[u pe carescrie litera P. Imediat va auzi dindifuzor mesajul „Ioane, trebuie s\pr\[e[ti“, mesaj de importan]\crucial\, pentru c\ altfel anulagricol va fi compromis.

Componenta de securitate sebazeaz\ pe recunoa[tere facial\.Camera video de rezolu]ie medieva recunoa[te cât de cât persoa -nele care p\trund pe tarla, apoiva trimite informa]ia c\tre pro-filul de Facebook al proprie -tarului, urmând ca persoaneleidentificate, precum [i cele careseam\n\ cât de cât cu ele, s\ fieblocate permanent.


16 » fast food

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia Blaga

Desc\tu[a]i desc\tu[area

572

~ntr-o epoc\ `n care fe-meile cer egalitate de[anse cu b\rba]ii `n toatedomeniile, suedeza Noo-mi Rapace, lansat\ inter-na]ional `n adapt\rilenordice ale trilogiei Mille -nnium, revine ca protago-nist\ a unui film de ac -]iune, Unlocked, un thri -ller de spionaj semnat deprolificul cineast britanicMichael Apted.

Agrotehnologie

572 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ro file20 de ani de Harry Potter Drago[ Cojocaru Pe 26...

Documents

Transcript of 572 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ro file20 de ani de Harry Potter Drago[ Cojocaru Pe 26...