ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PRESPITALICESC IN PRINCIPALELE URGENTE MEDICOMEDICO-CH IRURGICALE

OBIECTIVE URMARITE IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PRESPITALICESC

evaluarea urgentei la prima vedere: este sau nu o urgenta? natura urgentei cau za care a produs-o produs gravitatea numarul victimelor (in caz de accident col ectiv) masuri ce trebuie intreprinse succesiunea acestora

estimarea timpului scurs de la producerea urgentei pana la primele masuri intreprinse limitarea efectului produs de agentul primar scoate rea accidentatului din zona efectuarea bilantului lezional si a triajului dupa criteriul vital stabilirea prioritatilor de interventie in ordinea urgentei vit ale aplicarea masurilor de prim ajutor aprecierea rezultatelor in urma masuril or aplicate asumarea responsabilitatii MF de a urmari pacientui sau de aa1 trim ite la spital evaluarea factorilor de risc pe timpul transportului

STAREA DE RAU ASTMATIC = acces sever de astm,cu durata peste 24 h,care nu cedeaz la medica ia bronhodil atatoare curent , aminofilin i -mimetice n doze adecvate, i care asociaz tulbur r i cardio-vasculare,neurologice cardioi gazometrice speciale -clinic: clinic: di spnee sever cu polipnee tiraj suprasternal,supraclavicular diminuarea tusei i a wheezing-ului wheezing transpira ii,cianoz ,anxietate murmur vezicular ,ralur i sibilante rare tahicardie,puls paradoxal,HTA

-factori precipitan i: i: infec ii respiratorii acute esp.virale efort fizic i ntens factori psiho-emo ionali psiho administrarea inadecvat a medicamentelor: aspirin i alte AINS -blocante esp.neselective sedative exces de -mimetice nt reruperea brusc a corticoterapiei la un astmatic real corticodependent imunoter apia

-atitudine n ambulatoriu: ambulatoriu: m suri generale pozi ie semi eznd oxigeno terapie->degajarea nc perii oxigenoterapie hidratare oral m suri specifice amino filin i.v. 1 fiol (240 mg) lent (3-5 minute) apoi 0.5 mg/kg/h n (3PEV -administra rea rapid determin tahicardie -doza maxim = 1 g / 24 h,indiferent de intensitate a dispneei -se va evita n caz de: -IMA recent (1-3 luni) (1-tulbur ri de ritm rap id actuale sau n antecedente -hipertiroidism HHC i.v. 4 * 200 mg fluidificante i expectorante bron ice neinhalatorii: -N-acetilcistein 3 * 200 mg -Bromhexin 3 * 8 mg antibiotic nealergizant,cu spectru larg->tetraciclin 4 * 250 mg/24 h lar g-

evitarea erorilor terapeutice administrarea opiaceelor,sedativelor mucolitice inhalatorii sunt inactive n criz cromoglicatul disodic,corticoterapia topic inha latorie internare de preferin ntr-o sec ie de terapie intensiv ntrtransport cu aut oambulan abord venos surs de O2 nso itor instruit n resuscitare cardio-pulmonar cardiomonitorizarea TA,frecven ei cardiace i respiratorii n timpul transportului bilet de trimitere diagnostic de urgen terapia administrat : doza,ora parame trii hemodinamici i respiratori starea de con tien : con tient / confuz / com

STOPUL CARDIAC Reprezinta starea clinica consecutiva opririi bruste si neasteptate a activitati i eficace a inimii. Diagnosticul stopului cardiac Se stabileste pe baza urmatoar elor semne: - paloarea sau cianoza instalate brusc - pierderea starii de constie nta - incetarea spontana a miscarilor respiratorii - absenta pulsului la arterel e mari (carotida sau femurala) - absenta zgomotelor cardiace - aparitia midriaze i.

Reanimarea cardiopulmonara !! Nu este indicat in cazul afectiunilor cu prognosti c infaust ( de exemplu , carcinom avansat)! avansat) Clinica stopului respirator si circulator Lipsa pulsului ( artera carotidiana, artera femurala ) Inconstien ta (6-12 secunde dupa sistarea aportului de oxigen (6catre creier) Stopul respir ator, respirafia gafaita( in caz de stop circulator primar, dupa 15-40 secunde) 15Pupile dilatate, areactive la lumina ( dupa 30-90 secunde ) 30Lipsa batailor c ordului la auscultate Tegumente cenusii-cianotice cenusii-

Regula ABCD - Manevra Esmarch A - Airways Dezobstructia cailor respiratorii : I nlaturarea corpilor straini din regiunea orofaringiana, capul pus in hiperextens ie iar mandibula va fi tras spre anterior si superior . B - Breath Ventilarea : Gura la gura, gura la nas, gura la tub ( tubul SAFAR, tubul GUEDEL ), ventilarea pe masca ( balonul tip AMBU ) cu O2 100% . Daca ventilarea sau intubarea nu sun t posibile ( ca in cazul edemului glotic ) se practica traheotomia de necesitate si punctie traheala de urgenta cu plasarea unei traheostome intre cartilajele t iroid si cricoid . Se va controla eficienta ventilarii : prezenta miscarilor res piratorii ; cedarea cianozei ; murmur vesicular simetric .

Ulterior se practica ventilarea rapida in doua tentative dupa masaj cardiac si v entilare alternative : in cazul unui ajutor 15 : 2 in cazul a doua ajutoare 5 : 1 Frecventa de ventilar e este 20/min C Circulatia - in cazul fiecarui stop cardiac se va incepe imediat cu lovitura c u pumnul aplicata precordial si masaj cardiac Masaj cardiac extern(decubit dorsa l, pe suport tare, locul aplicarii -treimea inferioara asternului, la copii, mij iocul sternului). Frecventa masajului:

adulti 80/min, copii 90/min, sugari 120>min, raportul comprimare-decomprimare co mprimare> 50% (platoul de comprimare) aproximativ 4 5 cm

Defibrilare precoce.

Terapia medicamentoasa : forte important este realizarea unei cai de abord venos periferice. Astfel pe cale intravenoasa sau pe tubul endotraheal in doza dubla sau tripla pot fi administrate adrenalina, atropina in caz de bradicardie sinusa la sau asistolie, lidocaina pentru preventia recurentelor de fibrilatie ventricu lara, sau bicarbonat de sodiu 8,4 %

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT Definitie Infarctul miocardic acut (IMA) este o necroza ischemica a muschiului cardiac, secundara unei obstructii pe o ramura coronariana avand drept consecint a o hipoxie celulara prelungita . Necroza miocardica determina: un sindrom clin ic modificari ECG induse de scaderea pana la oprirea fluxului coronarian. cres terea nivelului sanguin al biomarkerilor sensibili si specifici (troponina cardi aca I sau T, fractiunea MB a creatinkinazei, creatinkinaza totala, mioglobina). modificari morfopatologice miocardice.

Modalitati de debut ale IMA - anginos - gastralgic - astmatiform Diagnosticul pozitiv de infarct miocardic acut se pune pe baza : 1- Tabloul clin ic 2- Detectia necrozei miocardice concentratia enzimelor miocardice in sange modificari EKG metode imagistice ( ecocardiografia, ventriculografia de contras t, scintigrafia, miocardica ) examen morfopatologic

Tabloul clinic Dezechilibrul ce rezulta intre cererea si oferta de perfuzie dete rmina ischemia prelungita care are drept consecinta necroza miocitelor cardiace. Semnele clinice ale ischemiei sunt reprezentate de: durere modificari ale T.A. (hipotensiune sau mai rar hipertensiune arteriala) fenomene digestive (greata, v arsaturi, diaree, sughit) palpitatii dispnee (secundara insuficientei ventricula re stangi) manifestari neurologice (sincopa, manifestari neurologice de focar) a stenie fizica hiperpirexie.

Caracteristicile durerii in infarctul miocardic Factori precipitanti : - efort fizic intens - stress - hipoglicemie - infectii r espiratorii - alergii - hemoragii Localizare : - retrosternala - retroxifoidiana - epigastrica - precordial

Iradiere : - umarul sau membrul superior stang - umeri si brate bilateral - inte rscapulovertebral - la baza gatului - mandibula - epigastru Caracter : - strivir e apasare - constrictie arsura Durata : - zeci de minute - nu cedeaza la nitrogl icerina, alti nitrati, analgezice uzuale

La examenul fizic se constata: bolnav anxios, agitat paloare, tegumente reci si umede transpiratii puls bradicardic sau tahicardic regulat sau neregulat raluri subcrepitante in insuficienta ventriculara stanga (IVS). wheezing in IVS tuse cu hemoptizie in tromboembolism pulmonar sau edem pulmonar acut

Detectia necrozei miocardice Necroza miocardica duce la aparitia in sange a unor proteineeliberatede miocardul lezat: mioglobina, troponina cardiaca T si I, crea tinkinaza(CK) fractiunea MB a creatinkinazei, lactat dehidrogenaza (LDH). Marker ii biochimici sunt utili pentru diferentierea anginei instabile de infarctul mio cardic nonQ.

Modificarile EKG reprezentate de : unde T ascutite ST supradenivelat aparitia un dei Q inversarea undei T Modificarile EKG apar din primele ore ale debutului inf arctului si se mentin mai multe zile . Un traseu electrocardiografic relativ nor mal in contextul unui tablou clinic caracteristic nu exclude posibilitatea IMA. 20 30 % din IMA posterior sau subendocardic evolueaza fara modificari electrocar diografice .

Conduita de urgenta Majoritatea deceselor prin IMA se produc in primele ore de l a instalarea infarctului. In faza prespitaliceasca doua obiective domina atitudinea terapeutica in primele ore ale evolutiei unui infarct miocardic: prevenirea aritmiilor maligne (fibri latia ventriculara,tahicardiaventriculara fara puls, disociatia electromecanica, asistolia) reperfuzarea coronariana precoce in primele 4 6 ore.

Primele actiuni si masuri terapeutice vizeaza: pozitia bolnavului: decubit dorsa l interzicerea efectuarii oricarei miscari se scot hainele stramte, cravata, se desfac nasturii de la camasa psihoterapie pacientui isi va administra o tableta de nitroglicerina sublingua imediat dupa debutul durerii toracice susceptibila d e infarct miocardic daca durerea nu a cedat in 5 minute, se repeta o a doua admi nistrare, iar daca durerea toracica persista dupa alte 5 minute se poate adminis tra a treia tableta. Se poate administra: aspirina 75-325 mg 75 tramal 50 mg sedativ. Daca se insta leaza stopul cardio-respirator se vor initia imediat cardiomanevrede resuscitare .

In situatia, cand exista posibilitatea efectuarii unei ECG care confirma diagnos ticul de infarct miocardic sunt necesare doua actiuni: prinderea unei linii ven oase asigurarea monitorizarii bolnavului a urmatorilor cinci parametri: * inten sitatea durerii toracice * alura ventriculara * T.A. T.A. * aparitia aritmiilor cardiace * ventilatia pulmonara Daca apare hipotensiune arteriala, bolnavul va f i asezat in pozitie Trendelenburg . Se va face oxigenoterapia prin sonda nazala (4 - 8 1 O2/min). Se va urmari mentinerea permeabilitatii cailor aeriene.

Pentru a combate instabilitatea electrica, consecinta a depolarizarii membranare datorita pierderilor de potasiu produse in zonele ischemiate se poate administr a solutia G-I-K (glucoza -insulina-potasiu). Ginsulina-

Criterii de evaluare a riscului bolnavului cu infarct miocardic acut Bolnavi Grup cu risc crescut Raluri de staza Zgomotul 3 TAS AV Tablou clinic de soc cardiogen + + < 100 mmHg > 100 batai/min + Grup cu risc redus > 100 mm Hg < 100 batai/min -

Sansele de supravietuire ale pacientului cu IMA depend de : modul de reactie al anturajului si pacientului primele masuri aplicate la domiciliul pacientului pr ecum si pe toata durata transportului la spital accesul usor si rapid al populatiei la serviciul de asistenta mobila de urgenta dotarea tehnica si antrenamentul specific al echipelor de urgenta

EDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGEN Definitie: insuficien respiratorie acut prin transudarea lichidului intraalveol ar i intersti ial secundar dezechilibrului dintre presiunea hidrostatic n capilar ele pulmonare i presiunea coloid-osmotic coloid Etiologie - cardiopatia ischemica - hipertensiunea arteriaia - tulburarile de ri tm paroxistic - insuficienta ventriculara stanga - infarctul miocardic acut - ca rdiopatiile valvulare

factori precipitan i: i: origine cardiac ->tulbur ri de ritm i de conducere,ins uficien coronarian acut origine extracardiac : -supranc rcare lichidian parenter al ,exces de NaCl -exces de efort fizic -insuficien a tratamentului digitalo-diu retic,puseu hipertensiv digitalo-hipoalbuminemie,sarcin clinic: clinic: dispnee i anxietate extreme tuse productiv ,cu expectora ie spumoas ,rozat ,abundent dispnee cu ortopnee i tahipnee,cianoz ,transpira ii profunde raluri crepitante cu extindere ascendent ,tahicardie,galop diastolic

-obiectivele tratamentului: tratamentului: presiunii hidrostatice n capilarele pu lmonare presarcinii i postsarcinii ameliorarea contractilit ii miocardice corect area aritmiilor ameliorarea hematozei pulmonare combaterea anxiet ii i tahipneei

-mijloace de tratament: tratament: pozi ia eznd abord venos sigur sngerareasngerare a->flebotomie extern a 300300-500 ml snge n 5 minute -contraindica ii: TAS < 100 mmHg anemie vrstnici cu ATS cerebral >favorizeaz AVC ischemic morfin clorhidrat n dilu ie (1 f.de 20 mg n 9 ml ser fiziologic) se administreaz cte 2 ml la 10 min ute presarcina,efect vasodilatator tahipneea,efect anxiolitic -contraindica ii : comato i, oca i astm bron ic,BPOC,EPA necardiogen

nitroglicerin n perfuzie dac TAS > 100 mmHg diuretic de ans ->furosemid 202040 mg i.v. cardiotonic digitalic->digoxin 1 digitalicf.a 0.5 mg i.v.,repetat la 8 ore miofilin 1f.i.v.lent,repetat la 6 ore,max.4 f./zi tratamentul bolii de fond i a l factorilor precipitan i internare transport cu salvarea dotat cu O2 i personal instruit

EDEMUL PULMONAR ACUT NECARDIOGEN Definitie acumulare lichidian intraalveolar i intersti ial secundar lez rii mem branei alveolo-capilare prin procese inflamatorii sau factori alveolotoxici eti ologie: etiologie: 1. lezarea membranei alveolo-capilare alveolo infec ii acute severe,septicemii esp.cu bacili G (-) ( pneumonie de aspira ie,sdr.de detres res piratorie acut a adultului inhalarea de gaze toxice->organofosforice,fosgen,oxi zi de toxiceazot,O3,acizi.baze ascensiuni rapide la altitudine edem pulmonar n eurogenic->AVC hemoragice,traumatisme neurogeniccerebrale,tumori cerebrale necar e

2. presiunii coloid-osmotice prin hipoalbuminemie coloidhepatopatii i nefropatii severe enteropatii cu pierdere de proteine sdr.de malabsorb ie 3. presiunii hidrostatice n alveolele pulmonare de cauz extracardiac EPA iatroge n->perfuzii masive de substan e iatrogencristaloide,transfuzii masive EPA ex va cuo ->evacuarea rapid a unei colec ii pleurale vacuo mari sau a unui pneumotorace ma siv

-clinic: clinic: absen a APP cardiace sau a semnelor clinice ale unei cardiopat ii actuale expunerea la toxic eviden ierea unui factor etiologic tablou clini c asem n tor cu EPA cardiogen + semne legate de etiologie

-atitudinea de urgen n ambulatoriu: ambulatoriu: asisten a medical de urgen la lo cul accidentului evacuarea din mediul toxic,ventila ie eficient a nc perii pozi i e eznd excep ie necatul->decubit ventral cu flexia lateral a capului necatulcontra indicate opiaceele contraindicate emisia sanguin i diureticele la necatul cu ap d e mare care prezint hipovolemie i hemoconcentra ie cardiotonicele sunt ineficace se indic n EPA non-cardiogen: non HHC i.v.500-1000 mg/24 h (perfuzie cu sol.gluc oz 5%) i.v.500 metilprednisolon furosemid i.v.200-400 mg (10-20 f.)/24 h i.v.20 0(10 antibiotice cu spectru larg parenteral->ampicilin 2-4 g/zi parenteral2 anti dot->dac toxicul este cunoscut antidottransport adecvat cu ambulan cu surs de O2 i nso itor instruit internare n sec ie ATI

SOCUL sdr.plurietiologic caracterizat prin brusc a iriga iei sanguine tisulare -clinic : clinic: TAS < 80 mmHg tahicardie,puls filiform,greu palpabil manifest ri al e hipoiriga iei tisulare: nervoase->agita ie,apoi apatie,con tien mult timp p s trat nervoase cardiace i respiratorii->func ii diminuate respiratorii renale : o ligurie (< 500 ml/24 h) digestive->tulbur ri dispeptice,dureri abdominale diges tive cutanate->tegumente reci,palide,transpirate cutanate sdr.hemoragipar->CID s dr.hemoragipar

- ocul cardiogen = sdr.clinico-biologic complex determinat de sdr.clinicoperform an ei cardiace care se manifest prin reducerea critic a fluxului sanguin efectiv sub nivelul care asigur aportul de substan e esen iale pt. sus inerea organelor vitale -etiologie: etiologie: IMA cu distrugerea a peste 30% din masa miocardul ui VS defecte mecanice cardiace acute neletale n mod direct ruptura SIV ruptura mu chilor pilieri distruc ii valvulare masive,brusc instalate tromboze intrac ardiace voluminoase disec ie acut a aortei embolie pulmonar masiv aritmii grave, persistente

-atitudine n ambulatoriu: ambulatoriu: pozi ia decubit dorsal,cu extremitatea ce falic u or decliv,cu membrele inferioare ridicate la 15 15 eznd-> oc cardiogen + I VS acut ezndabord venos sigur perfuzie cu solu ie glucoz 5% cardiotonic nedigital ic,amino-simpaticomimetic (catecolamine) nedigitalic,amino dopamin perfuzabil n d ilu ie 2 f.a 50 mg n 500 ml.solu ie glucozat 5% -5-10 g/kg/minut (35 pic turi / m inut) digitalicele sunt indicate doar n ocul cardiogen la bolnavi cu IMA i fibril a ie atrial sau EPA medica ie vasodilatatoare->nitroglicerin n perfuzie 6-8 pic t uri / minutvasodilatatoare6minut>dac TAS > 80 mmHg nitroglicerina debitul cardia c prin: congestiei pulmonare tonusului venos consumului de O2 miocardic trans port cu salvare cu mijloace anti oc,surs de O2 i nso itor instruit internare ntr-o sec ie de terapie intensiv coronarian ntr-

COMELE coma = pierderea de lung durat a st rii de con tien func iilor de rela ie (motil itatea voluntar , sensibilitate, reflexivitate),cu p strarea redus a func iilor vegetative (respiratorie,circulatorie,termoreglare) ia -anamnez : modul de instalare a comei APP tratamente efectuate expuneri prof esionale -examen obiectiv: obiectiv: gradul i profunzimea comei examenul func iilor vitale

-tipul respira iei: iei: Cheyne-Stokes->AVC ischemic,coma hipoglicemic ,coma Ch eyne-Stokesuremic Kussmaul->coma diabetic cetoacidotic , hipoxie, sever , Kussm aulintoxica ie cu CO zgomotoas ,stertoroas ->AVC hemoragic cu inundare ventricu lar Biot,de tip agonic->coma avansat ,leziune pontin sau bulbar agonic-examenul aparatului cardio-vascular: cardio-vascular: hTA + bradicardie->coma neurologi c bradicardie(meningit ,HTIC),intoxica ie acut cu alcool tahicardie->come vascu lare,come din infec ii severe (abces tahicardiecerebral,septicemii) tulburare d e ritm sever sau valvulopatie + semne neurologice de focarfocar->AVC embolic

-examenul aparatului digestiv: digestiv: v rs turi->coma prin HTIC turi sughi >coma uremic halena: acetonemic ->coma diabetic acidocetozic amoniacal ->coma uremic fetid ->coma hepatic alcoolic ->intoxica ie acut etanolic degluti ia: alterarea timpului I (labio-bucal)->come superficiale (labio-bucal) alterarea timpului II (faringo-esofagian)->come avansate (faringo-esofagian)-aspectul tegu mentelor: tegumentelor: uscate,calde,pliu cutanat ters->cetoacidoza diabetic te rs umede,reci->coma hipoglicemic umede,reci-

-curba termic : hipotermie->coma barbituric , alcoolic , mixedematoas , hipoter miehipoglicemic hipertermia->coma din hemoragia subarahnoidian ,come hipertermi aprofunde din AVC -agita ie,tremur turi->coma hipoglicemic ,tireotoxic ie, turiconvulsii->encefalopatie hipertensiv ,eclampsie,epilepsie convulsiimajor ,coma h ipoglicemic ,AVC hemoragic cu inunda ie ventricular ,tumori cerebrale -examenul pupilelor: pupilelor: midriaza unilateral ->traumatism cranio-cerebral,AVC cran io midriaza bilateral ->coma diabetic profund ,coma epileptic mioza bilateral >intoxica ia cu organofosforice

-atitudine n ambulatoriu: ambulatoriu: m suri generale abord venos sigur recolt are de probe sanguine,urinare,din secre ii naintea administr rii medica iei este contraindicat sp l tura gastric nainte de intuba ia traheal sunt contraindicate hidratarea oral ,administrarea oral a medica iei i a opiaceelor aplicarea m su rilor specifice de urgen la locul unde este g sit comatosul transport adecvat,c u ambulan cu surs de O2 i nso itor instruit internare ntr-o sec ie de terapie int ensiv ntr-

m suri specifice coma diabetic acido-cetozic acido-abord venos i recoltarea gli cemiei,rezervei alcaline,ionogramei serice -sondaj vezical,monitorizarea diureze i,TA,frecven ei cardiace -hidratare parenteral cu ser fiziologic,2000 ml n primel e 2 ore -insulin 20 U i.v. i 20 U s.c. -antibiotic cu spectru larg->ampicilin 4 g/24 h larg-internare obligatorie coma hipoglicemic -abord venos,recoltarea gli cemiei -sol.glucozat hiperton i.v. : 5-10 f.sol.glucoz 33% sau PEV 5cu sol.gluco z 20% netamponat cu insulin -glucagon 1 f.a 1 mg i.m. sau i.v. -internare obliga torie

coma barbituric -cea mai frecvent intoxica ie voluntar -foarte periculoas -nu ex ist antidot -tablou clinic de insuficien respiratorie acut -diurez osmotic alcal in ->PEV cu sol.glucoz 10%,sol.manitol 20% i sol.bicarbonat de Na 1.4% -Karion 1 f a 50 mg i.v. sau i.m.->stimuleaz centrul i.m.respirator -internare n sec ie AT I iar ulterior ntr-o sec ie psihiatric ntr

coma din intoxica ia cu organo-fosforice organo-com convulsiv prin excesul aceti lcolinei datorat bloc rii colinesterazei de c tre substan a toxic -m suri de dec ontaminare la locul intoxica iei->ndep rtarea ieihainelor,sp larea tegumentelor c u ap i s pun -diurez osmotic neutr ->PEV cu 2/3 sol.glucoz 10% i 1/3 sol.manitol 20% -antidot specific: -atropin (f.a 1 mg)->2-4 mg.i.v.la 10-30 minute,pn la apa ri ia semnelor mg)->210de atropinizare : midriaz , tegumente uscate,tahicardie;d oza total : 20-30mg,pn 20la 100 mg/zi -toxogonin->reactiveaz colinesteraza blocat de toxic;se administreaz la 5 toxogoninminute dup atropin -ini ial 1-2 f. (250500 mg i.v.),apoi 1 f.la 6 ore 1(250-combaterea EPA toxic->HHC 200-500 mg i.v. i furosemid 40-80 mg toxic20040-internare n sec ie de terapie intensiv

coma uremic -controlul TA cu preparate care nu scad fluxul sanguin renal : hidra lazin ,metil-Dopa,chinidin ,metil-combaterea edemului cerebral->HHC 50-100 mg ce rebral50-diuretice hipokalemiante:furosemid 20-40 mg i.v.,edecrin 50 mg 20-inter nare coma adisonian -perfuzie i.v.solu ii izotone : glucoz 5%,ser fiziologic -HHC 100 mg i.v. repetat la 2 ore -internare n sec ia endocrinologie

coma tireotoxic -propranolol 2 mg i.v. lent (1 f. = 5 mg) -HHC 100 mg i.v. -inte rnare n sec ia de endocrinologie sau medicin intern

HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA Definitie Hemoragia digestiva superioara reprezinta sangerarea produsa de leziu ni localizate la nivelul esofagului, stomacului, duodenului si jejunului proxima l, exteriorizata sub forma de hematemeza si / sau melena. Varsatura cu sange (he matemeza) are aspect asemanator zatului de cafea , de sange negricios neaerat, a mestecat cu resturi alimentare, rareori are aspect rosu aprins. Melena reprezinta eliminarea de sange prin scaun, care este negru ca pacura, luc ios si lipicios.

Diagnostic diferential Hematemeza va fi diferentiata de: epistaxisul inghitit hemoptizie hemoragia buco-faringiana buco-

Melena trebuie diferentiata de scaunul negru ce apare dupa: terapie orala cu fi er, carbune, bismut consum de: cafea, masline, spanac.

Cauzele hemoragiei digestive superioare

Boli ale tractului digestiv Boli ale esofagului varice esofagiene hemie gastri ca transhiatala; esofagita peptica de reflux; ulcer esofagian; tumori benigne esofagiene; tumori maligne esofagiene; cancer esofagian; sindrom Mallory-Wei ss MalloryBoli ale stomacului ulcer cronic gastrita eroziva tumori benigne ale stomacul ui; cancer gastric; stomac operat.

Boli ale duodenului duodenite acute ulcer duodenal

Boli ale organelor de vecinatate Boli ale ficatului hipertensiune portala

Boli ale tractului biliar hemobilie Boli generate extradigestive Boli generale insuficienta cardiaca feocromocitom colagenoze uremie Boli ale sangelui sindroame hemoragipare din: coagulopatii , trombopatii, trombotrombopenii, hemofilie leucemie Boli ale vaselor teleangi ectazie hemoragica ereditara (boala Rendu-OslerRendu-OslerWeber)

Boli ale pancreasului pancreatita acuta sau cronica cancer de pancreas

Aprecierea clinico-hemodinamica a gravitatii hemoragiei clinicoForma de hemoragi e digestiva superioara Usoara Pierderi de sange % din volemie AV TA Diureza Alte fenomene