56915665-Mar-Mar-A

7/23/2019 56915665-Mar-Mar-A

http://slidepdf.com/reader/full/56915665-mar-mar-a 1/13

Academia Navală Mircea cel Bătrân

Disciplina: Meteorologie şi Oceanografe

Constan a, 13/05/2010ţ

Marea

MarmaraReferat Mo

Student: Mareş Sorin – Viorel

Grupa 3122c

1 ! a g i n a

© 2010 by Mares Sorin " Viorel

7/23/2019 56915665-Mar-Mar-A


#$%onsideraţii generale

Marea Marmara --- vedere din satelit

Marea Marmara --- Împărţirea pe zone în cărţile pilot, TSS (trafcseparation schemes)

2 ! a g i n a


7/23/2019 56915665-Mar-Mar-A


Marea Marmara/Neară --- temperat!ri medii la nivel!l mării ---"e#r!arie

Marea Marmara --- harta mor$o-tectonică

3 ! a g i n a


7/23/2019 56915665-Mar-Mar-A


Marea Marmara --- temperat!ri medii la nivel!l mării --- %!!st

Marea Marmara --- %d&ncimi medii

4 ! a g i n a


7/23/2019 56915665-Mar-Mar-A


Marea Marea Marmara/Neară --- distri#!ţia v&nt!rilor --- 'an!arie /// '!lie(atenţie rozele de v&nt s!nt #azate pe date $oarte limitate)

5 ! a g i n a


7/23/2019 56915665-Mar-Mar-A


6 ! a g i n a


7/23/2019 56915665-Mar-Mar-A


Marea Marmara &'urcă: Marmara Deni(i)* de asemenea* cunoscută su+numele de Marea de Marmură şi Marea Marmara* şi ,n conte-tul antic.ităţiiclasice ca !ropontida &greacă: Προ/οντίς)* este o mare interioară care leagăMarea Neagră de Marea 0gee* separând ast1el părţile asiatice şi europene ale 'urciei$ Strâmtoarea Bos1or reali(ea(ă cone-iunea la Marea Neagră şistrâmtoarea Dardanele la Marea 0gee$ %ea anterioară de asemeni separă2stan+ul* ,n laturile sale asiatice si europene$ Marea are o supra1aţă de ##345

6m7 &895 6m - 95 6m) având o adâncime ma-imă de #35 m$

Organi(aţia 2nternaţională de ;idrografe defneşte limitele MăriiMarmara* după cum urmea(ă: !artea de Vest: <imita Dardanele la Marea 0gee=o linie care uneşte >um >ale &8? @ ##@3@0) şi %apul ;ellesC$ !atrea de nordest: O linie care uneşte %apul Eumili cu %apul Anatoli &F# @ #3@3@N)$

0-istă două mari grupuri de insule cunoscute su+ numele de 'ns!larinţilor şi 'ns!lele Marmara &inclusiv Avşa şi !aşalimanG)$ %oasta de sud a măriieste puternic (imţată şi include Hol1ul 2(mit &turcă: 2(mit >Ir1e(i) Hol1ul Hemli6

&turcă : Hemli6 >Ir1e(i) şi Hol1ul 0rde6 &turcă: 0rde6 >Ir1e(i)$

Mare a 1ost 1ormată ca urmare a mişcărilor tectonice care au avut loc cucirca 8*4 milioane de ani ,n urmă este un domeniu de cutremure 1recvente$Jalia de Nord din Anatolia* a generat multe cutremure maKore ,n ultimii ani* cumar f cutremurul din 2(mit din #* ce a traversat 1undul mării$

8$ Jactori mecanici Eegimul vânturilor: Ln Marmara Deni(i* care include 2stan+ul Boa(i şi

ana66ale Boa(i* vânturile de N0 predomină pe tot parcursul anului şi ,nspecial ,n timpul verii atunci când acestea sunt o parte din u-ul de aer de Nse(onier care suă din Marea 0gee$ Aceste vânturi sunt cunoscute ca Meltemi&turcă) sau 0tesians &Hrecia)$ Atunci când nu suă dinspre N0* vânturile ,n acestdomeniu sunt de cele mai multe ori de la S$

P

7 ! a g i n a


7/23/2019 56915665-Mar-Mar-A


Medii pe între!l areal ale valorilor medii ne!tre ale vitezelor v&nt!rilor la*+m deas!pra s!pra$eţei mării, în Marea Marmara, din+++ p&nă în ++

Eegimul 1urtunilor: Ln timpul iernii, 1urtunile sunt e-perimentate in mareadesc.isă ,n ,ntreaga regiune şi vânturi de 1orţa 9 sau mai multe sunt

,nregistrate ,n până la 4 la sută din o+servaţii* ,n general* şi până la #5 la sutădin largul coastelor $ În vară 1urtunile sunt neo+işnuite ,n ,ntreaga regiune$

"!rt!ni c! $!lere sunt rare pe mare şi rare ,n timpul iernii$ Vara se parecă cele mai multe 1urtuni sunt asociate cu 1ronturi reci care traversea(ă (onasau alt1el de(voltă căile şi* ulterior* purtate de vânt ,n largul mării$ Ln timp celunile de vară sunt* ,n general* se(onul pentru activitatea de 1urtună ma-imă*S Mării Negre şi Deni(i Marmara au parte de cele mai multe 1urtuni ,ntoamnă$

Eegimul valurilor:

Înălţimi medii ale val!rilor în Marea Marmara, mierc!ri, * mai +*+. %ceste race s!nt doar pentr! orientare, de $apt, ra$alele 0i înălţimileval!rilor, pot considera#il mai mari dec&t cele a0ate.

8 ! a g i n a


7/23/2019 56915665-Mar-Mar-A


Eegimul %urenţilor:

Nu e-istă curenţi puternici* doar sla+iQmoderaţi$

Marea Marmara --- c!renţi predominanţi --- din 'an!arie în1ecem#rie Eegimul mareelor: uctuaţia este cvasi insesi(a+ilă* nu

a1ectea(ă ,n mod vi(i+il navigaţia$

Jorme de relie1 +aric:

Atât iarna cât şi vara* anticiclonii sunt caracteristica dominantă acâmpurilor de presiune* şi ast1el* a climatului (onelor Mării Negre &inclusivMarmara)$

Anticiclonul de iarnă Asiatic* indus de răcirea uriaşei mase terestrecontinentale se sta+ileşte ,n Octom+rie* de(voltarea ma-imă o+ţinânduse ,nJe+ruarie slă+eRte ,n martie şi dispare ,n Mai$ 2ara, anticiclonul semipermanent al A(orelor ,şi e-tinde adesea inuenţa la 0 odată cu acumulareaunui prag de presiune ,n 0uropa$ %ând pragul intră ,n recesiune spre * potapărea condiţii de precipitaţii cu tunete şi 1ulgere* datorită presiunii Koase cevine dinspre N$ Oca(ional condiţii de ,ncăl(ire pot f create de aducerea unui aeruscat ,n regiune din Asia de S sau din sudul ancului pragului$

9 ! a g i n a


7/23/2019 56915665-Mar-Mar-A


Marea Marmara/Neară --- presi!ne #arometrică medie la nivel!l medi! al

mării --- 'an!arie Marea Marmara/Neară --- presi!ne #arometrică

medie la nivel!l medi! al mării --- '!lie

10 ! a g i n a


7/23/2019 56915665-Mar-Mar-A


3$ Jactori f(ici Eegimul temperaturii: &vezi !rile anterioare) temperaturile minime ale

mării sunt ,n general e-perimentate ,n lunile Je+ruarie şi Martie$ 0-istă ocreştere su+stanţială şi rapidă a temperaturii apei de mare la Sul Mării Negrecu valorile medii de 9 @ %* peste o mare parte din S şi regiunile centrale aleMării Negre* şi* de asemenea* ,n Marmara Deni(i$ 'emperaturile ma3ime se ,nregistrea(ă ,n August$ 'emperaturile cresc pe durata primăverii şi a verii ,ncetla ,nceput dar mai rapid mai apoi* pentru a aKunge la 8384 @% ,n cea mai mareparte a Mării Negre şi a Mării Marmara$

Ln Marea Marmara sau ,nregistrat temperaturi record pentru perioada devară* ce au aKuns până la 8 @%

Eegimul luminii: NQA

Eegimul ne+ulo(ităţii: Volumele sunt mai mari ,n timpul iernii ,n ,ntreagaregiune$ <a media mării sunt 4? o6ta &optimi din cer acoperite cu nori)$ Odatăce u-urile de aer mai rece de peste mările mai reci curgeT progresiv* se1ormea(ă cantităţi mici de stratocumulus ,n creştere SN pentru a da maideparte cer acoperit de nori de stratocumulus sau Stratus care se e-tind sprecoastele N$ Variaţia diurnă a volumului de nori de pe mare este modestă$

11 ! a g i n a


7/23/2019 56915665-Mar-Mar-A


2ara, este ,n general calmă* cu apro-imativ 8 3 o6ta de cumulus 1oartesparţi pe mare şi ,n cele mai multe (one de coastă$ O e-cepţie este cea a (oneicostiere de S0 ,ntre So6.umiHiresun ,n care lunile de vară sunt mult mai ,nnorate decât ,n alte părţi* cu sume ale norilor de apro-imativ F4 o6ta$ <a*dea lungul coastei de N a 'urciei scad progresiv porţiunile ,nnorate* iarMarmara Deni(i se +ucură de vară cu cer 1oarte puţin noros &8 o6ta sau maipuţin)$

Jenomene de ceaţă: %eaţa este rar ,ntâlnită ,n Marea Marmara* cea maimare incidenţă având loc iarna* când se mani1estă de o+icei odată sau de 8 oripe lună* şi local pe ţărmurile sudice din partea centrală a Mării Marmara* deregulă F (ile pe lună* ,n Noiem+rie$

%eaţa este cel mai pro+a+il să apară dimineaţa devreme* dispersânduse ,nainte de amia(ă$

Vara ceaţa este rară$

Jenomene de ,ng.eţ:

NQA

Jactori c.imiciEegimul salinităţii: cu o medie de 88 parţiQmie salinitatea este mai

ridicată la capătul cel mai apropiat de Dardanele$ Nivelul de salinitate estepuţin peste cel al Mării Negre* dar mult mai puţin decât al oceanelor$ %u toate

acestea* straturile Koase de ape saline sunt mult mai apropiate de nivelul MăriiMediterane* dar* ca ,n Marea Neagră* aceste două straturi nu se com+ină$

Eegimul o-igenului: Ln apele din pro1un(ime nu e-istă viaţă marinădatorită straturilor lente de curenţi salini$

Eegimul nutrienţilor : NQA

Eegimul su+stanţelor poluante: deşeuri ur+ane şi industriale din 2stan+ulşi (onele ,nconKurătoare sunt deversate ,n Marea Marmara* potrivit unui raportal Organi(aţiei pentru %ooperare 0conomică şi De(voltare &O0%D)$ Eaportul

atrage atenţia asupra 1aptului că* de o importanţă specială pentru peştiimigratori sunt canalele ana66ale şi Ustan+ul ,n care totuşi se deversea(ă apemunicipale şi industriale sla+ tratateQnetratate$ Eaportul mai preci(ea(ă că* ,nciuda unor progrese* 43W din totalul apelor industriale ale 'urciei suntdeversate la coastă şi ,n râuri adesea netratate şi conţinând elemente letaleca:(inc* mercur* crom şi plum+$

!articularităţi ale orei şi 1aunei marine

Datorită u-ului mare de apă cu salinitate crescută ce trece din MareaMediterană ,n Marea Neagră tran(itând Marea Marmara* aceasta din urmă12

! a g i n a


7/23/2019 56915665-Mar-Mar-A


,mprumută maKoritatea caracteristicilor mării Negre re1eritor la acest su+iect* şianume* ora şi 1auna sunt sărace calitativ* dar oca(ional +ogate cantitativ$Datorită adâncimii mari a maKorităţii +a(inului &#344 m) şi a stratului de ape1oarte sărate din pro1un(ime viaţa marină este limitată la un strat de 855845m ce descreşte spre coastă la #45#95 m$

13 ! a g i n a


56915665-Mar-Mar-A

Documents

Transcript of 56915665-Mar-Mar-A