56442877 Studiu de Caz Vinul Sauvignon Blanc de Jidvei

5/26/2018 56442877 Studiu de Caz Vinul Sauvignon Blanc de Jidvei

Universitatea Babes-BolyaiFacultatea de Stiinte Economice

In vino veritas

Studiu de

caz: vinul S a u v i g n o n l a n c d e Jidve i

Vinul este o oglinda pentru

oameni


"Din coarda de vita ce-nfasoara cramaBunica si mama

Mi-au rupt un ciorchine, spunandu-i povestea,Copile, graira, broboanele-acestea

Sunt lacrimi de mama varsate prinosLa cazanele Domnului nostru Christos.

Apoi, cand culesul de struguri fu gata,Bunicul si tata,

n !oc de calcaie zdrobind nestemateCe lasa ca rana siroaie-nspumate,Copile, graira, e must sangeros

Din inima Domnului nostru Christos.

Si iata potirul la gura te-aduceisuse Christoase, "u, !ertfa pe cruce#Adapa-ma seva de sfant Dumnezeu.

Ca bobul in spice si mustu-n ciorchine$sti totul in toate si toate prin tine,

"u, vinul de-a pururi al neamului meu.

%odgorii bogate si lanuri manoase,%amantul acesta, isuse Christoase,$ raiul in care ne-a vrut Dumnezeu.

%riveste-te-n vie si vezi-te-n graneSi sangera-n struguri si frange-te-n paine,

"u, viata de-a pururi a neamului meu.&

'ichifor Crainic

Cerintele pietei


(inulSauvignon Blanc e un produs alcoolic creat de catre )idvei, unul dintrecele mai mari intreprinderi producatoare de vinuri din *omania.Acest vin e un produs de larg consum destinat tuturor persoanelor mai putin copiilor.

)idveiul este centrul cel mai important al podgoriei "arnave, fiind si cel

mai modern comple+ de vinificare din "ransilvania.

)idveiul a fost amintit pentru prima data in documente in anul /, in

conte+tul unui proces intre unii reprezentanti ai orasului Alba-ulia si sasi.

Acum suprafetele cultivate cu vie aflate in administrarea S.C &)idvei& S.*.L

depasesc ha. Anual se replanteaza circa 0 ha, varsta medie a

plantatiilor fiind de zece ani.

Compania )idvei, unul dintre liderii productiei de vinuri din *omania,

e+ploateaza incepand cu anul /// viile de pe (alea "arnavelor, continuand

o traditie veche de mai bine de 10 de ani, atunci cand zona a fost colonizata

de populatia germana venita de pe malurile Moselei si *inului, populatie de

viticultori care au adus cultura vitei de vie in aceasta zona. (iticultura a dus

la dezvoltarea si renumele satelor de pe (alea "arnavelor a )idveiului in mod

special.

%rivatizarea societatii agricole de la )idvei din anul /// a insemnat o

renastere a viilor din aceasta zona. nvestitiile facute de actualii proprietari se

apropie de 2 milioane 3SD. %rivatizarea ofera %oadgoriei "arnave noi

posibilitati de dezvoltare si de afirmare a capacitatilor sale cu consecinte

firesti4 cresterea e+porturilor si a consumului intern. %roductia de struguri la

ha este, in functie de anul viticol, intre si / 5g6ha. Media se cifreaza

in !ur de 70 5g struguri6ha. Capacitatea de depozitare, conditionare si

maturare este de 00 de vagoane pentru vin si 0 de vagoane pentru

distilatul din vin. n anul 88 compania )idvei a vandut peste milioane si

!umatate de butelii de vin, sampanie si vinars.


%e langa cunoscuta colectie %remiat , incepand cu anul 88 a aparut pe

piata o noua colectie de vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de

calitate9D:CC; numita simplu )D($. Colectia cuprinde vinuri seci,

demiseci si demidulci si are la aceasta ora in aceasta categorie o pozitie de

lider de piata.

)D($, pe buna dreptate numit de ma!oritatea prietenilor vinului &perla

"ransilvaniei&, si-a identificat numele in ultimii ani cu cel al podgoriei, prin

statutul sau de cel mai important producator din podgoria "arnave. *eputatul

academician (. D. Cotea spune ca4 &podgoria "arnave este un nume de

rezonanta in viticultura romaneasca, care a cucerit, prin vinurile sale

legendare, o faima binemeritata inca din cele mai vechi timpuri. ...se pare ca

nicaieri in alta parte a tarii priceperea specialistilor din productie nu a venit in

intampinarea cercetarii ca in podgoria "arnave. $+emplul celor de la )idvei

este edificator, mai ales ca ei au fost cei care au dat tonul calitatii vinului din

podgorie. ...iar centrul de greutate a vinurilor de marca din *omania s-a

mutat, fara e+agerare, la )idvei. Denumirea &)idvei& pe o butelie, mai cautata

in ultimele ,2 decenii decat multe alte denumiri de origine din tara,reprezinta un adevarat &certificat de calitate&. (inurile din aceste locuri poarta

in ele vocatia locului, specificul soiului si, mai ales, priceperea specialistilor.

%utine vinuri din *omaniaofera, ca cele de la )idvei, o idee atat de clara a

ceea ce inseamna stapanirea unei profesii. Datorita imbibarii fericite dintre

tehnica si arta, aceste vinuri au dobandit o identitate recunoscuta si admirata&.

Beneficiind de o tehnologie de vinificatie modernizata, specifica fiecarui soi

in parte, vinurile de )idvei prezinta remarcabile proprietati organoleptice.

"oate acestea au facut ca vinul de )idvei sa fie considerat regele vinurilor albe

din *omania si sa castige in !ur de de premii nationale si internationale.

(inurile de )idvei sunt prezente in ma!oritatea tarilor europene4 Anglia,


tari din Asia4 )aponia, Coreea de Sud si America de 'ord4 S.3.A, Canada.

$ste suficienta o singura inghititura de vin ca sa-ti dai seama de virtutile unui

vin produs de )idvei, care- prin oferta sa comerciala- duce in piata specificul

complet al podgoriei "arnave, podgorie care e+celeaza prin calitatea

recunoscuta atat in tara cat si peste hotarea a vinurilor albe seci. =ona este

renumita pentru vinurile sale seci Sauvignon Blanc, >eteasca *egala si

*iesling.

Segmentarea pietei pe categorii de cumparatori si informarea corecta a

producatorului creeaza premisele necesare unei oferte adecvate tuturor

segmentelor de piata.

%entru a ne putea da seama de caracteristici, necesitati, si factori de influenta

sunt prezentate mai !os locurile unde vinul Sauvignon Blanc la fel ca celelalte

tipuri de vinuri este pus in vanzare

Supermarketultrebuie sa detina o suprafata de peste m.p., sistem de

autoservire, si au posibilitatea de a organiza raioane de vinuri de unde acestea

pot fi cumparate la sticla sau la ba+, provenind din toate podgoriile

reprezentative, de la clasa medie in sus. >actori de influenta asupraconsumatorului sunt amplasarea, parcare aferenta, gama larga de produse.

%rofilul cumparatorului este urmatorul4 procent mare cu varsta cuprinsa intre

8 si 0 ani, ma!oritatea detin masina, au venituri peste nivelul mediu si

preferinte pentru anumite sortimente de vinuri.

Autoservireatrebuie sa detina o suprafata cuprinsa intre 0 si m.p.,

8-0 case de marcat, sistem de autoservire, gama limitata de produse, vinuri de

la peste 0 producatori, ma!oritatea de clasa medie. Cumparaturile sunt in

medie de , 8 pe saptamana, pretul reprezentand un principiu important de

alegere. >actorii de influenta sunt4 amplasarea, preturile. %rofilul

cumparatorului este urmatorul4 procent ridicat cu varsta intre si 00 ani,

venituri peste nivel mediu, cumpara vinuri pe care le cunosc, au incredere in


calitate.

Engrosistiiau nevoie de suprafete intre 0- m.p., facilitari de

parcare, fac comert cu ridicata, politica de discount, acccepta comenzi prin

telefon si fac livrari a 8-a zi, detin peste 0 sortimente de vinuri, de la mai

multi prodicatori. >actorii de influenta sunt4 livrarea pe baza de comanda si

preturi mici, cu discount. %rofilul cumparatorului este urmatorul4 ma!oritatea

barbati peste de ani, proprietari de locatii care cumpara vin pentru a-l

revinde.

Cluburi si discotecitrebuie sa fie amplasate in zone mai ascunse, sa aiba

o suprafata de peste m.p, posibilitati de parcare, ring de dans, filtre si

!ocuri de lumini si orientare spre servirea de bauturi. 'ivelul ridicat de

zgomot permite doar retinerea unor perceptii primare ale vinului. >actorii de

influenta sunt numarul de mese si de scaune, amplasamentul, mediatizarea

evenimentelor organizate, ta+a de intrare. %rpfilul cumparatorului este

raportul egal intre se+e, ma!oritatea au varsta pana la de ani. Acestia sunt

usor influentati de evenimentele organizate, de promotii, nu sunt fideli unei

marci, liderii de grup influenteaza decizia de alegere, iar decizia de alegereeste influentata de ce ? este la moda @.

Aprovizionarea cu materii prime siPregatirea

Culesul, transportul, receptia strugurilor:

Culesul strugurilorin vederea vinificarii se face la maturitatea tehnologica,adica atunci cand compozitia lor e optima pentru producerea unui anumit tipde vin sau a unui alt produs pe baza de struguri, must sau vin. n conditiile


tarii noastre, maturitatea tehnologica poate sa preceada maturitatea deplina,sa conicida cu ea sau sa o urmeze.Momentul culegerii strugurilor pentru vinul Sauvignon Blanc e la maturitatedeplina.Culesul se poate face manual sau mecanizat.Culesul manual, la fel ca cel mecanizat se recmanda a fi facut pe timp frumos.Culesul mecanizat se face cu a!utorul masinilor. n funtie de procedeul derecoltare se disting4 - masini care functioneaza dupa principiul mecano-static,cand desprinderea strugurilor se efectueaza cu a!utorul unui aparat de taiere,cum e de e+emplu cel tip cositoare - masini de recoltat care lucreaza pe principiul pneumatic - masini de recoltat care realizeaza desprinderea strugurilorcu a!utorul curentului electric - masini cu actiune mecano-dinamica, ce recolteaza fie

prin scuturare laterala sau verticala fie prin percutie.

Transportul strugurilortrebuie astfel efectuat incat acestia sa a!unga lacrama nestriviti si intr-un termen cat mai scurt. "ransportul in butoaie cu unsingur fund, in cazi , cu a!utorul benelor confectionate din metal, lemn saumaterial plastic si fi+ate pe platforma remorcilor sau direct pe cea ami!loacelor de transport.

Receptia strugurilorse face atat din punct de vedre calitativ cat si cantitativ.La stabilirea calitatii se fac observatii asupra gradului de sanatate si curatenie

a strugurilor, se verifica daca soiul corespunde celui inscris in bonul detransport. Se preleveaza apoi o proba de 8- 5g de struguri, careia inlaborator se determina continutul de glucide si aciditatea. Cantitatea se

poate stabili inainte de zdrobire prin cantarire la bascula-pod, sau dupazdrobire, cand mustuiala rezultata de la zdrobitor cade in niste cupe sau benecare la o anumita greutate, obisnuit la umplere, pot bascula automat.

Descarcatul strugurilorse poate face manual, cu a!utorul unor instalatii careapartin centrului de vinificare sau prin bascularea benei mi!locului detrabsport. 3ltimul mod de descarcare e cel mai raspandit in practica vinicola,

presupune e+istenta la centrul de vinificare a -8 buncare de mare capacitateconstruite din beton armat, sau cel mai bine, din tabla de otel ino+odabil.

Fabricatia sau Vinificatia


"ehnologia prelucrarii strugurilor se numeste vinificatie si presupune unansamblu de operatii care asigura transformarea strugurilor in vin. n cazulvinului Sauvignon Blanc mustul se separa cat mai rapid de bostina si se

fermenteaza separat. $ absolut necesar ca prelucrarea strugurilor sa seefectueze complet si cat mai rapid, in mod obligatoriu in ziua recoltarii.

Zdrobitul strugurilor:consta in distrugerea integritatii boabelor, in vedereaeliberarii sucului pe care il contin, fara a faramita pielitele, semintele,ciorchinii. n urma zdrobirii microflora e+istenta pe struguri e dispersata inintreaga masa de mustuiala. Daca strugurii nu sunt zdrobiti, sucul nu se poatetransforma in vin, deoarece levurile prezente in principal pe suprafata

boabelor nu-si pot e+ercita actiunea lor asupra sucului inchis in boaba.=drobitul se poate face manual, cu a!utorul unui mustuitor sau mecanic,folosind masini de zdrobit numite zdrobitoare.

Desciorchinatul strugurilor:se mai numeste si dezbrobonit si consta indetasarea boabelor de ciorchine si eliberarea separata a sucului si boabelor,

pe de-o parte si pe de alta parte a ciorchinilor. Desciorchinatul se poate facemanual cu a!utorul unui ciur de lemn sau plasa din sarma ino+idabila dispusedeasupra unor cazi sau mecanic cu a!utorul masinilor de desciorchinat.

Vehicularea mustuielii :respective evacuarea ei de la zdrobit si

desciorchinat si trimiterea ei in instalatiile de separare a mustului.%rodusul rezultat din zdrobirea strugurilor poarta numele de mustuiala.

Separarea mustului de bostina:se efectueaza in 8 etape care se succed4 inprima, separarea se face prin scurgere si mustul poarta numele de must vraciar in a 8 prin presare cand rezulta must de presa.Separarea mustuluiprin scurgere se poate face prin scurgere gravitationala,cand are loc in mod spontan, sau prin scurgere intensificata cand are loc prin

provocare.Separarea mustului prin presarea bostineie ultima operatie din procesul

tehnologic de prelucrare a strugurelui. La vinificatia in alb, unde duratacontactului mustului cu partile solide trebuie sa fie cat mai scurta, presareaare un caracter de urgenta.%resarea bostinei se face cu a!utorul preselor care din punct de vedereconstructiv si functional se clasifica in4 discontinui si continui. %entru obtinerea vinului Sauvignon Blanc,sa fie sanatos si armonic enecesar ca inaintea fermentarii sa se efectueze asamblarea, limpezirea,


sulfitarea, corectarea compozitiei musturilor.

Asamblarea mustului:e operatiunea prin care cele trei fraciuni demust9ravac, de la prima si a doua presare a preselor discontinue, de la ultima

presare; se reunesc.

impe!irea mustului:const in eliminarea impuritatilor solide cunoscute subnumele de burba. Burba reprezinta apro+imativ 8-1 din cantitatea totalade must. Limpezirea se face prin urmatoarele procedee4decantare sicentrifugare.

Sulitarea mustului:prin sulfitare se evita o+idarea e+agerata a mustului, seimpiedica marirea aciditatii volatile, etc.

Corectarea mustului:se aplica numai in anii cand musturile rezultateprezinta abateri de la calitatea. Cele mai frecvente sunt corectiile deficituliuide zahar si corectiile aciditatii.Corectia deficitului de zahar se poate realiza prin adaosul de zahar,amestecarea cu musturi foarte bogate in zahar, alcool, must concentrat.Corectia aciditatii vizeaza dupa caz fie marirea fie micsorarea aciditatii.Marirea aciditatii se opoate obtine prin amestecare cu musturi mai acide, iarmicsorarea aciditatii se realizeaza prin amestecare cu musturi slabe in acid.

#acerarea$ermentarea:e numita in vinificatia traditionala si fermentare

pe bostina. $a se realizeaza in vase si instalatii care difera intre ele din punctde vedere constructiv si functional. Macerarea-fermentarea poate avea loc invase inchise sau deschise, cu caciula la suprafata sau scufundata. DatoritaC:8 care se dega!a, bostina se ridica la suprafata sub forma unei caciuli

plutitoare. >iind doar partial scaldata in must, suprafata de contact dintre cele8 faze e mult mai redusa ceea ce duce la diminuarea procesului de maceraresi la crearea conditiilor pentru instalarea mucegaiurilor, pentru dezvoltarea

bacteriilor acetice si o+idarea vinului. %entru a evita aceste nea!unsuri bostinase scufunda de 8- ori pe zi, ea facandu-se manual.

Tragerea vinului de pe bostina:consta in separarea, prin scurgeregravitationala a vinului de bostina catre sau la sfarsitul macerarii-fermentariisi trecerea lui in alt vas unde isi va termina fermentatia.

Sulitarea vinului:e aplicata in general odata cu pritocurile, se face cuscopul de a mentine in vin un continut eficient de S:8 liber, care sa asigure

protectia antio+idanta si antiseptica pe timpul stocarii in vase.


%ritocul vinului:reprezinta operatia de transvazare a vinuliu cu scopul de alsepara de dro!dia depusa la fundul vasului, dro!die care cu timpul i-ar puteaimprima gusturi si mirosuri neplacute. n primul an de la obtinerea vinului seaplica, obisnuit, 2 pritocuri4 primul la -0 zile de la terminarea fermentatieialcoolice, al 8 in ianuarie-februarie, al in martie-aprilie, al 2 in august-septembrie. n anul al doilea de pastrare a vinului la vas se aplica 8 pritocuriiar in urmatorii ani doar cate unul.

&gali!area vinului:consta in amesecarea vinurilor obtinute din aceeasipodgorie, adica din %odgoria "arnavelor, si acelasi soi aflate in vase diferitecu scopul realizarii unor partizi mari, omogene.

Cupa'area vinului:consta in amestecarea a doua sau mai multor vinuri din

acelasi soicu scopul de a se obtine un vin cu insusiri superioare partenerilorcare intra in cupa!.

Stabili!area vinului:reprezinta ansamblul operatiilor care se aplica vinuluicu scopul de a-i mentine si asigura limpiditatea si de a-i prote!a culoarea,gustul, mirosul pana in momentul consumului. Stabilizarea vinului se face prinmai multe metode, doua dintre le ar fi refrigerarea si pasteurizarea.

Refrigerarea vinuluie o operatiune tehnologica de raciere a vinului pana inapropierea punctului sau de congelare, in vederea eliminarii e+cesului detartrat acid de potasiucare, daca ar ramane, ar precipita ulterior dupa

imbuteliere. Momentul potrivit pentru refrigerarea vinului e inainte deimbuteliere mai prEcis dupa cleire si filtrare. *efrigerarea se poate realiza sicu a!utorul frigului natural.

Pasteurizarea vinului: e de asemenea un tratament fizic ce const in incalzireavinului cu scopul de a impiedica dezvoltarea microorganismelor sau de a ledistruge. %e langa efectul principal e stabilizare microbiologica, pasteurizareamai poate determina si aparitia unor efecte colaterale cum ar fi activarea,distrugerea enzimelor, dizolvarea termenilor de cristalizare. %asteurizarea

poate fi lenta, cand vinul se incalzeste la 20-0 grade Celsius si se mentine laaceasta temperature timp de 7-8 min., normala, cand se incalzeste la 70-

1 grade Celsius timp de un minut, rapida cand se efectueaza la /- gradeCelsius timp de cateva secunde.

impe!irea vinului:reprezinta totalitatea proceselor de eliminare aparticulelor cristaline si amorfe, bacteriilor care fac ca vinul sa fie tulbure saucare ar putea tulbura ulterior vinul. Acest proces se poate realiza prinsedimentare, cleire, filtrare.


Limpezirea prin sedimentare se poate obtine fie sub actiunea acceleratieigravitationale 9limpezire spontana; fie sub actiunea acceleratiei centrifugale9limpezire centrifugala;. Limpezirea prin centrifugare se face cu a!utorulseparatoarelor centrifugale. Limpiditatea obtinuta nu e perfecta deoarece invinul centrifugat trec multe particule cu aceeasi densitate ca si vinul.

Limpezirea prin cleiree operatiunea de limpezire a vinului prin adaugare desubstante capabile sa atraga sa lege sis a antreneze in caderea lor impuritatileresponsabile de tulbureala. Ma!oritatea substantelor din cleire determina nunumai limpezirea vinului ci si o mai mare stabilitate a lipiditatii. Clasificareasubstantelor de limpezire si stabilizare a vinului se poate face din mai multe

puncte de vedere. Astfel, dupa natural or ele se grupeaza insubstanteorganice9clei de peste, gelatina, albus de ou, lapte; sisubstante anorganice

9pamant de Spania, bentonita, ferocianura de potasiu;

Limpezirea vinului prin filtrare constituie un procedeu important si foarteutilizat astfel ca toate vinurile Sauvignon Blancsunt in prealabil filtrate.>iltrarea e operatiunea de de separare a fazelor unui amestec heterogensolid-fluid in miscare cu a!utorul unor medii poroase, care retin particulelesolide si lasa sa treaca faza fluida. n cazulvinuluiSauvignon Blanc

particulele de tulbureala din vin pot fi retinute fie pe suprafata stratului filtrantfie in profunzime. *etinerea pe suprafata e o retinere mecanica ce sedatoreste unui efect de sitare 9strecurare;. Sunt retinute in acest mod

particulele cu dimensiuni mai mari decat diametrul porilor din mediul filtrant,precum si o parte din particulele mai mici care, sglomerandu-se simultan, subforma de bolta la intrarea in pori, isi impiedica reciproc patrunderea. Laretinerea prin sitare, primele portiuni de vin filtrate sunt oarecum tulburi sinumai dupa ce s-a format un strat suplimentar, din particulele retinute, vinuliese limpede. *etinerea in profunzime se manifesta aupra particulelor cudimensiuni mai mici decat diametrul porilor mediului filtrant. Aceste

particule, care patrund odata cu vinul in mediul filtrant, pot fi retinute fie prinabsorbtie fie prin inglobarea mecanica. n practica filtrarii mediul filtrant e inma!oritatea cazurilor astfel constituit incat retinerea particulelor are loc at ape

suprafata lui cat si in profunzime. La filtrele cu membrana efectul de sitaredepaseste ca importanta practica efectul absorbant. Conditiile de filtrare celemai importante sunt presiunea si temperatura. %entru a invinge rezistentahidraulica pe care o opune stratul filtrant propriu-zis sic el suplimentar enecesar ca intre intrarea si iesirea vinului din filtru sa apara o usoara diferentade presiune. Aceasta diferenta se poate realize cu a!utorul pompelor de

presiune centrifuge, care asigura un flu+ continuu la presiuni apro+imativ


constante. "emperatura influenteaza viteza de filtrare prin odificareavascozitatii vinului. La o crestere a temperaturii cu 80 grade Celsiusvascozitatea scade apoape la !umatate iar debitul se dubleaza.

Marcarea, Eticetarea, Ambalarea si!epozitarea marfurilor

&tichetarea cuprinde ansamblul de semene, mentiuni, imagini, marci

aplicate pe acelasi recipient cu scopul de a oferii informatii complete si

corecte cu privire la produs si producator. nformatiile, unele obligatorii,

altele facultative, sunt inscriptionate pe4 eticheta principala, contraeticheta,

capsulan, guleras, buline sau fluturas.

nformatiile obligatorii sunt urmatoarele 4

- vin de calitate superioara

- vin cu denumire de origine controlata 9D.:.C;

-vin cu denumire de origine controlata si trepte de calitate D.:.C- C.M.D

- indicatia geografica pentru vinurile de calitate superioara 9(S; sau cu

denumire de origine controlata 9D:C;. "arnave

- denumirea soiului 9minim F0 va fi din soiul respectiv; sau a soiurilor

numai pentru vinurile cu denumire de origine controlata 9D:C; 4 Sauvignon

Blanc

- tipul de vin, determinat in continutul in zaharuri 4 demisec

- taria alcoolica e+primata in procent 4 8

- cantitatea e+primata in ml 4 10

- tara de origine 4 *omania


- denumirea si adresa producatorului si imbutelierea 4 S.C. )idvei S.*.L.

Localitatea )idvei Strada 3nirii nr. /

- data imbutelierii sau numarul lotului cu posibilitatea stabilirii datei

imbutelierii 4 8

Ambalareae reprezentata de imbutelierea vinului. Aceasta e o operatiune detrecere a vinului din recipienti de pastrare-maturare9 vase de lemn, cisterne; in

butelii de sticla, in vederea invechirii sau a comercializarii immediate. (inulSauvignon Blanc destinat imbutelierii trebuie sa fie sanatos, perfect limpede,

bine stabilizat, lipsit de mirosuri si gusturi straine sis a aiba o culoare binedefinite adica galbuie. mbutelierea se face in butelii de sticla ce se astupa cuun dop de pluta si sunt ornate cu etichete din hartie si capisoane.

Butelia de sticla e un recipient de capacitate 10 ml de formacilindrica, alungita si cu gatul stramt.

Dopul de plutae o piesa cilindrica sau usor conic ace serveste laastuparea sticlei. %luta e un produs rau conducator de caldura, impermeabil

pentru apa si gaze, comprimabil, provenit din tesutul protector secundar alste!arului."ehnologia imbutelierii vinului e un process comple+ in cadrul caruia sedisting urmatoarele operatii4 depa#etizarea si dezambalarea buteliilor,asezarea lor pe banda care le transporta la masina de spalat, spalarea sidezinfectia buteliilor, controlul starii lor de curatenie, umplere buteliilor cuvin, astuparea lor, controlul vinului din butelie, rularea capisonului pe gatulsticlei, etichetarea, ambalarea buteliilor si depozitarea lor.

Depo!itarea vinului in drumul lor spre masa consumatorului, vinurile suntnevoite sa treaca prin etapa, nu lipsita de importanta, a pastrarii lor indepozite. $ste vorba de un depozit de tip special, cunoscut sub denumirea devinoteca sau oenoteca, in care vinul imbuteliat isi petrece ultima parte avietii sale. Dupa ce vinul a fost supus unor transformari in timpul pastrarii simaturarii sale, vinul introdus in sticle intra intr-o etapa de GHrela+areHH.

nsemnatatea acestei etape este determinata de faptul ca vinul inchis in sticlecontinua, totusi, sa evolueze, suferind transformari lente care-i modifica,treptat insusirile. Buchetul, de e+emplu, este o insusire care se dezvolta invinurile imbuteliate, aparand ca un caracter distinctiv al vinurilor vechi, devinoteca.

ncaperea destinata vinotecii trebuie sa raspunda urmatoarelor

conditii4 sa asigure o temperatura constanta, cuprinsa intre -0 grade, sa


aiba o umiditate potrivita , sa nu fie supusa unor trepidatii care pot deran!a

linistea vinului, sa nu prezinte mirosuri straine. Lumina influenteaza

nefavorabil calitatea vinului, de unde conditia ca iluminarea vinotecii sa se

faca numai cu ocazia vizitarii ei. Sunt foarte potrivite pentru pastrarea la sticle

spatiile situate in subsolul cladirilor 9pivnite, magazii;, bine izolate termic si

prevazute cu o buna aerisire.

n vinoteca, sticlele cu vin se aseaza in pozitie culcata, pe rafturi. %rin

pastrarea sticlelor in aceasta pozitie se realizeaza un contact permanent al

dopurilor cu lichidul, ceea ce asigura o buna inchidere a buteliilor.

: folosire economia a spatiului se obtine prin asezarea in pozitie

culcata a sticlelor pe doua randuri, cu gaturile putin intrepatrunse, spre

interior. *afturile folosite pentru asezarea sticlelor pot fi confectionate din

lemn, metal, caramida sau beton, precum si prin combinarea acestor

materiale. Se asigura compartimentarea rafturilor, astfel ca in fiecare

compartiment sa se introduca un singur sort de vin.

%entru usurarea identificarii vinurilor, este necesar ca fiecare

compartiment cu sticle sa poarte etichete pe care sa se scrie denumireavinului 9podgoria, soiul;, anul de recolta, anul introducerii vinului in vinoteca,

furnizorul, principalele caracteristici de composite 9taria alcoolica, continutul

in zahar si aciditate;, numarul de sticle. *egistrul poate fi completat si cu alte

informatii, asa cum ar fi cele privind ocaziile importante in care vinul a fost

servit, unele aprecieri deosebite facute la adresa vinului de inalta calitate.

Bibliografie: Viticultura Victoria si Valeriu Cotea


Cultura vitei de vie Virgil Grecu Vinurile Romaniei Mihai Macici

56442877 Studiu de Caz Vinul Sauvignon Blanc de Jidvei

Documents

Transcript of 56442877 Studiu de Caz Vinul Sauvignon Blanc de Jidvei