55639_O.S. Dorna Candrenilor
-
Upload
deejay-lawr -
Category
Documents
-
view
162 -
download
1
Transcript of 55639_O.S. Dorna Candrenilor
- 1 -
ICAS
====================================================================================================
BENEFICIAR : REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA
a amenajamentului ocolului silvic
DORNA CANDRENILOR
din DIRECŢIA SILVICĂ SUCEAVA
pentru evaluarea adecvată a
efectelor potenţiale asupra
ariilor naturale protejate de interes comunitar
> >> >>> 2 0 1 1 <<< << <
MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR
REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE Registrul comerţului : J 40/450/1991 - Cod de înregistrare fiscală RO 2607964/1992,
Localitatea Voluntari, Bulevardul Eroilor nr. 128, Cod : 077190, Judeţul ILFOV Telefon : 3503238 ; 3503239 ; 3503240 ; 3503241 ; 3503242 ; 3503243 ; 3503244 ; Fax : 3503245
email : [email protected] http://www.icas.ro
I.C.A.S. - Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare şi Experimentare - Producţie Bistriţa Bistriţa, Str. M. Viteazul nr. 2, Cod : 420180 ; Judeţul Bistriţa-Năsăud
Telefon/fax : 0263.236017, 0263.206106, 0263.206109 ; email : [email protected]
- 2 -
C U P R I N S
A Descrierea succintă a planului (amenajamentului) şi amplasarea acestuia în
raport cu aria naturală protejată de interes comunitar ......................................... 5
A.1. Descrierea planului (amenajamentul silvic) …………………………………..... 5
A.2. Amplasarea teritorială ............................................................................................. 8
A.2.1. Teritorii cadastrale ................................................................................................... 8
A.2.2. Coordonate Stereo 70 ale O.S. Dorna Candrenilor ........................................... 9
A.3. Arii naturale protejate care fac parte din suprafaţa fondului ............................ 9
B. Prezenţa şi efectivele / suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes
comunitar în zona planului ......................................................................................... 11
B.1. Situl ROSCI0019 ..................................................................................................... 11
B.2. Situl ROSCI0245 ..................................................................................................... 15
B.3. Situl ROSCI0247 ..................................................................................................... 17
C. Legătura dintre plan (amenajament) şi managementul conservării ariilor
naturale protejate ……………………………………………………………………... 19
D. Estimarea impactului potenţial al planului asupra speciilor şi habitatelor
din ariile naturale protejate ......................................................................................... 21
- 3 -
A . Descrierea succintă a planului (amenajamentului silvic)
şi amplasarea acestuia în raport cu
aria naturală protejată de interes comunitar
A.1. Descrierea planului (amenajamentul silvic)
Amenajarea pădurilor are drept scop organizarea, modelarea şi conducerea
structural-funcţională a pădurilor, în conformitate cu sarcinile complexe de ordin
social, ecologic sau economic ale gospodăriei silvice. Pentru acestea, amenajamentul are
la bază următoarele principii :
Principiul continuităţii. Care reflectă preocuparea continuă de a asigura condiţiile
necesare pentru gestionarea durabilă a pădurilor (privită ca administrare şi utilizare
a ecosistemelor forestiere astfel încât să li se menţină sau amelioreze biodiversitatea,
productivitatea, capacitatea de regenerare şi sănătatea şi să li se asigure, pentru prezent şi
viitor, capacitatea de a exercita funcţii multiple - ecologice, economice şi sociale – la nivel
local şi regional, fără a genera prejudicii altor sisteme), astfel încât acestea să
ofere societăţii, permanent şi la un nivel cât mai ridicat, produse lemnoase şi de altă natură,
precum şi servicii de protecţie şi sociale ;
Principiul eficacităţii funcţionale. Acesta exprimă preocuparea permanentă pentru
creşterea capacităţilor de producţie şi protecţie a pădurilor precum şi pentru o
optimă punere în valoare a acestora, asigurându-se echilibrul corespunzător între aspectele de
ordin ecologic, economic şi social, cu cele mai mici costuri posibile ;
Principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii. Prin care se urmăreşte
conservarea şi ameliorarea biodiversităţii la cele patru niveluri ale acesteia (intraspecifică,
interspecifică, ecosistemică şi al peisajelor), în scopul maximizării stabilităţii şi a potenţialului
polifuncţional al pădurilor.
Organizarea producţiei forestiere este dirijată de principiul fundamental al
dezvoltării planice, în raport cu însuşirile pădurii şi condiţiilor naturale de dezvoltare
ale acesteia.
Obiectivele social-economice ce vizează arboretele din ocol sunt prezentate
în tabelul următor.
Obiective social-economice şi ecologice Tabelul A.1.1.
Nr.
crt. Grupa de obiective şi servicii
Denumirea obiectivului de protejat (realizat)
sau a serviciilor de realizat
1. Protecţia apelor - protecţia pădurilor ce adăpostesc izvoare
de apă minerală ;
2. Protecţia terenurilor şi solurilor
- protecţia pădurilor situate pe stâncării, pe
grohotişuri şi a terenurilor cu înclinare mai mare
de 35 grade ;
- protecţia pădurilor din jurul golurilor de
munte, constituite în raport cu panta terenului şi
cu starea de vegetaţie ;
- protecţia terenurilor cu înmlăştinare ;
3. Protecţia contra factorilor
climatici şi industriali dăunători
- protecţia pădurilor situate la altitudine mare,
în condiţii foarte grele de regenerare ;
- 4 -
Nr.
crt. Grupa de obiective şi servicii
Denumirea obiectivului de protejat (realizat)
sau a serviciilor de realizat
4. Servicii ştiinţifice şi de ocrotire
a genofondului forestier
- menţinerea şi ocrotirea naturii în general prin
constituirea Parcului Naţional Călimani ;
- protecţia asociaţiilor floristice şi faunistice
speciale de pe tinovul Poiana Stampei ;
- protecţia ezervaţiei ştiinţifică a Facultăţii de
Silvicultură din Braşov ;
- protecţia rezervaţiilor de seminţe forestiere,
constituite pentru speciile molid şi pin ;
- protecţia pădurilor destinate ocrotirii unor specii
rare din fauna indigenă (protejarea bârloagelor de
urs şi a locurilor de rotit ale cocoşului de munte) ;
5. Servicii sociale
- crearea şi menţinerea unui aspect peisagistic
şi de recreere în jurul staţiunii balneo-climaterice
Vatra Dornei ;
- crearea şi menţinerea unui aspect peisagistic
de-a lungul şoselei naţionale Cluj-Bistriţa-Suceava ;
4. Produse lemnoase
- lemn de molid, fag, brad pentru cherestea ;
- lemn pentru celuloză, construcţii rurale şi alte
utilizări ;
6. Produse accesorii
- vânatul, fructele de pădure, ciupercile
comestibile, plantele medicinale şi aromate, furajele,
materiile prime pentru industria lacurilor şi
vopselelor, materiile prime pentru artizanat.
Fiecare arboret este destinat să îndeplinească unul sau mai multe obiective
social-economice şi ecologice, dintre care unul este prioritar.
Alte obiective care decurg din cele prezentate anterior sunt :
- asigurarea unui circuit echilibrat al apei ;
- reglarea climatului, atât la nivel macro dar şi micro ;
- satisfacerea nevoilor locale de lemn de foc şi construcţie.
A fost elaborat câte un amenajament pentru fiecare din cele 5 unităţi de
gospodărire, proiectele cuprinzând următoarele capitole :
- situaţia teritorial – administrativă ;
- organizarea teritoriului ;
- gospodărirea din trecut a pădurilor ;
- studiul staţiunii şi al vegetaţiei forestiere ;
- stabilirea funcţiilor social – economice şi ecologice ale pădurii şi a bazelor
de amenajare ;
- reglementarea procesului de producţie lemnoasă şi măsuri de gospodărire a
arboretelor cu funcţii speciale de protecţie (care cuprinde şi un subcapitol special
destinat ariilor naturale protejate) ;
- valorificarea superioară a altor produse ale fondului forestier în
afara lemnului ;
- protecţia fondului forestier ;
- instalaţii de transport, tehologii de exploatare şi construcţii forestiere ;
- analiza eficacităţii modului de gospodărire a pădurilor ;
- diverse ;
- planuri de recoltare şi cultură ;
- planuri privind instalaţiile de transport şi construcţiile silvice ;
- 5 -
- prognoza dezvoltării fondului forestier ;
- evidenţe de caracterizare a fondului forestier ;
- evidenţe privind aplicarea amenajamentului.
Gospodărirea pădurilor urmează să se realizeze diferenţiat, în raport de funcţiile
atribuite arboretelor. Astfel, ariile naturale protejate din ocol, care au în primul rând statut de
rezervaţii naturale, au fost încadrate într-o subunitate de protecţie de tip E (2565,91 ha),
urmând a beneficia de un regim de ocrotire integrală. Aici au fost zonate funcţional
arboretele situate în condiţii staţionale extreme (pinetele de tinov) şi Parcul Naţional
Călimani.
Versanţii stâncoşi sau cu înclinare mare, terenurile cu înmlăştinare permanentă,
zona de limită altitudinală a vegetaţiei forestiere, rezervaţii geologice cum este complexul
“12 Apostoli” (acesta la limita fondului forestier), cele destinate ocrotirii cocoşului de munte
şi ursului, terenurile înmlăştinate permanent, pădurile situate la limita vegetaţiei forestiere,
izvoarele de apă minarală, pădurile din jurul oraşului Vatra Dornei, cele situate de-a lungul
şoselei naţionale Cluj Napoca – Suceava, precum şi cele situate în zona de conservare
durabilă, au fost grupate într-o subunitate de protecţie de tip M (1720,29 ha), în care se vor
aplica numai lucrări speciale de conservare şi de îngrijire (fiind exceptate deci de la
reglementarea procesului de producţie lemnoasă). Arboretele nominalizate ca rezervaţii
pentru producerea de seminţe forestiere sau ca resurse genetice forestiere vor fi, de asemenea,
supuse unui regim de conservare deosebită, dar în cadrul unei subunităţi de protecţie de tip K
(31,8 ha). Din arboretele cu funcţii de protecţie mai puţin importante, împreună cu cele
destinate în principal producţiei de masă lemnoasă, s-au constituit două subunităţi de
gospodărire de tip A (5018,63 ha) şi de tip O (113,4), în care se reglementează producţia de
masă lemnoasă.
Referitor la lucrările silviculturale prevăzute de amenajament se fac următoarele
precizări :
împăduriri se vor efectua numai în arboretele calamitate prin doborâturi de vânt sau
uscate în urma atacurilor de ipidae (astfel parametrii structurali şi funcţionali ai
acestor ecosisteme forestiere degradate vor fi readuşi, într-un timp scurt în limitele
normalităţii), dar şi în molidişurile cu suprafaţă mică care sunt prevăzute a fi parcurse
cu tăieri rase în parchete de până la 3,0 ha. Compoziţiile de împădurire prevăzute
respectă compoziţia tipului natural de pădure, iar materialul seminologic folosit
pentru obţinerea puieţilor va fi de provenienţă locală;
lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor (degajări, curăţiri, rărituri, tăieri de
igienă) se vor executa în arborete cu vârsta de până la 100 – 120 ani. Menirea
principală a acestor lucrări este de a asigura stabilitatea şi starea de sănătate a
pădurilor. Astfel arboretele vor fi conduse către compoziţii ţel corespunzătoare tipului
natural fundamental de pădure. În arboretele tinere se va menţine şi un anumit procent
de specii care nu prezintă interes economic, dar care urmează a forma o sursă de hrană
pentru speciile de animale şi păsări sălbatice din zonă. În cazul tăierilor de igienă
se recomandă păstrarea a 1-2 arbori uscaţi/ha (căzuţi la sol, sau în picioare), pentru
menţinerea biodiversităţii şi pentru ca păsările să-şi poată instala cuiburile.
în fondul productiv, în cazul arboretelor care au ajuns la vârsta exploatabilităţii (100 –
120 ani, în funcţie de specie şi clasa de producţie) – vârstă care permite totodată şi
conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere la toate nivelurile, s-au propus, în
limita asigurării continuităţii recoltelor pe durata ciclului de producţie (100 – 110 ani),
următoarele tratamente silviculturale - tăieri de regenerare (de recoltare a masei
lemnoase) :
- 6 -
tăieri rase în parchete de până la 3 ha în molidişurile pure. Suprafeţele tăiate urmând a
fi regenerate pe cale artificială prin plantaţii, în maxim 2 ani după tăiere.
În zona de conservare specială a Parcului Naţional Călimani (T I) nu sunt
prevăzute nici un fel de lucrări silvice, în zona de conservare durabilă din primul rând de
parcele întregi limitrofe zonelor de protecţie integrală a Parcului Naţional Călimani (T II)
sunt prevăzute numai tăieri de conservare şi tăieri de igienă. Tăieri rase sunt prevăzute în
pădurile constituite în zone de protecţie a rezervaţiilor din parcurile naţionale şi naturale (în
acest caz a Parcului Naţional Călimani, T III), situate în afara parcului (cf. Ordinului
552/2003), dar in perimetrul Sitului ROSCI0019 – Călimani – Gurgiu, pe 5,2 ha, situate în
parcelele 49D şi 50D din UP IV Strunioru, în molidişuri pure, destructurate de factori
destabilizatori (doborâturi de vânt şi rupturi de zăpadă). Tăierile rase se vor executa în benzi
alăturate, în vederea regenerării naturale a suprafeţelor respective ;
tăieri progresive, în arboretele de amestec de molid, brad şi fag. Prin acestea se
urmăreşte regenerarea naturală din sămânţă, în proporţii apropiate de cele ale compoziţiei
arboretelor naturale. Perioada de regenerare adoptată este de până la 30 de ani.
În arboretele din subunitatea de gospodărire de tip M, care au vârste mai mari de
100 ani, se vor aplica tăieri de conservare. Acestea au scopul de a favoriza procesul de
regenerare naturală a arboretelor îmbătrânite, creând, prin deschiderea unor ochiuri,
condiţii prielnice pentru instalarea şi dezvoltarea seminţişurilor (intensitate
intervenţiilor/tăierilor fiind, în deceniul de aplicare a amenajamentului, de aproximativ
10-15 % din volumul total).
A.2. Amplasarea teritorială
Pădurile ce fac obiectul prezentului studiu sunt situate, în cea mai mare
parte, în Munţii Călimani, dar şi în Munţii Bârgăului, Suhard şi în Depresiunea
Dornelor, în bazinul superior şi mijlociu al văii Dorna, afluent al Bistriţei Aurii.
Aceste păduri, cu o suprafaţă de 9790,58 ha, sunt arondate în cadrul a cinci
unităţi de producţie (U.P.).
Sediul ocolului se află în localitatea Dorna Candrenilor (U.P. I), pe drumul
naţional Bistriţa – Suceava.
Din punct de vedere cadastral, teritoriul Ocolului Silvic Dorna Candrenilor
ste situat pe raza teritorială a comunelor menţionate în tabelul A.2.1.
Din punct de vedere administrativ, O.S. Dorna Candrenilor este gospodărit
de către Regia Naţională a Pădurilor (R.N.P.) ROMSILVA, prin Direcţia Silvică
(D.S.) Suceava.
Teritoriul, în ansamblul său, este străbătut de numeroase căi de comunicaţie
(drumuri asfaltate sau pietruite), dintre care o parte deservesc şi interesele gospodăririi
silvice. Dintre acestea principalele artere ce străbat Ocolului Silvic Dorna Candrenilor
sunt drumurile comunale Negrişoara, Coşna, Poiana Stampei, etc.. Din aceste drumuri
se desprind numeroase drumuri forestiere.
- 7 -
A.2.1. Teritorii cadastrale în limitele O.S. Dorna Candrenilor
Tabelul A.2.1.1.
Nr.
crt. Judeţul
Unitatea teritorial
administrativă U.P.
Suprafaţa
ha %
1
Suceava
Com. Dorna Candrenilor
I% 1821,88 13
II% 22,98 -
III% 380,54 4
Total Com. Dorna Candrenilor 2228.40 23
2 Com. Poiana Stampei
I% 1086,84 11
II% 2389,27 24
III% 5,15 -
IV% 2227,40 23
V% 1375,93 14
Total Com. Poiana Stampei 7084.58 72
3 Com. Coşna III% 284,48 3
4 Oraşul Vatra Dornei III% 186,71 2
5 Bistriţa
Com. Lunca Ilvei III% 0,30 -
6 Com. Tiha Bârgăului V% 9,10 -
T o t a l O. S. 9790,58 100
A.2.2. Coordonate Stereo 70 ale principalelor puncte perimetrale
ale zonei teritoriale a O.S. Dorna Candrenilor
Tabelul A.2.2.1.
Nr.
Crt.
Pct.
cardin. U.P. Parcelă Bornă
Coordonate
X Y
1. N III 144 (lânga sediu O.S. Vatra Dornei) 649990 527260
2. N III Vf. Ouşoru 653520 519660
3. N III Vf. Tarniţa 658220 517450
4. NE III Vf. Bâtca Târşii 662690 515790
5. N III Vf. Suhardu Coşnenilor 663560 513040
6. N III Vf. Icoana 662230 511880
7. N III Vf. Omu 666650 507290
8. V III VF. Perşa 658910 502550
9. V III Vf. Cucureasa 658740 498240
10. V III 88 (UP I Teşna vechi) 653364 512945
11. V V DAF Dornişoara 637045 501520
12. V IV Vf. Dălbidan 628066 504604
13. S IV Vf. Strunioru 628650 503560
14. S IV Vf. Tămău 632459 513267
15. E I Vf. 12 Apostoli 636397 516166
16. E I 88 (vf. Şerba) 275 638421 618250
17. E III 71 / 72 644140 521300
18. E III 2 648540 530140
- 8 -
COORDONATE STEREO 70, U.P. I
Nr.crt Latitudine (Y) Longitudine (X)
1 641473.2314 519426.8069
2 640098.1184 517867.4004
3 638774.9856 518325.7714
4 637286.4613 517891.0277
5 636376.6375 516205.3185
6 632263.4791 513283.4605
7 633772.9008 512394.2468
8 634961.0099 511886.1247
9 635670.8864 511116.4691
10 637352.1729 510765.2670
11 638231.6867 511546.8304
12 641329.2665 512683.8637
13 642169.5007 511960.6771
14 644514.6320 513670.4074
15 648297.7761 515484.6444
16 649455.7108 516299.7970
17 650627.2956 517912.1409
18 650740.0083 519152.3913
19 648939.5786 519119.4124
20 645491.9559 519910.0982
21 643805.9347 521305.4261
COORDONATE STEREO 70, U.P. II
Nr.crt Latitudine (Y) Longitudine (X)
1 642345.9604 506987.6507
2 645710.2032 510257.4968
3 647347.7974 511641.2005
4 651089.7419 514420.8652
5 651132.7886 516219.6947
6 650627.2956 517912.1409
7 649455.7108 516299.7970
8 648297.7761 515484.6444
9 644514.6320 513670.4074
10 642169.5007 511960.6771
11 641329.2665 512683.8637
12 638231.6867 511546.8304
13 637352.1729 510765.2670
14 638118.8194 510639.7118
15 638976.5216 509134.7955
16 639342.1162 507481.8413
17 639011.5211 506851.5777
- 9 -
COORDONATE STEREO 70, U.P. III
Nr.crt Latitudine (Y) Longitudine (X)
1 645858.2295 525607.6871
2 647759.3637 530014.5976
3 649236.0857 530398.3128
4 649532.5929 528229.7407
5 651172.1032 524723.9794
6 653299.9782 522363.5497
7 653771.8703 519649.7662
8 655260.2201 518822.9052
9 657658.1169 517944.3654
10 663041.3263 515146.8192
11 662955.3941 512100.7569
12 663751.0147 508544.2377
13 664708.2953 507989.5222
14 667413.7224 507091.4112
15 663356.3742 504008.9537
16 662223.6979 504809.1529
17 661522.2171 505283.0269
18 660731.0587 504793.2622
19 659035.7194 502698.5763
20 659352.1827 500626.4949
21 658873.6978 498111.0310
22 654741.9917 502867.5184
23 651388.2058 503297.3639
24 647521.5609 504366.2682
25 646810.5072 502502.6568
26 645723.0133 501447.6948
27 641396.9966 501738.7213
28 643314.7184 503303.6371
29 644751.2801 505297.2328
30 648111.0753 507314.2827
31 649700.0884 508000.3142
32 650644.1146 511025.8889
33 651089.7419 514420.8652
34 651132.7886 516219.6947
35 650627.2956 517912.1409
36 650740.0083 519152.3913
37 648939.5786 519119.4124
38 645491.9559 519910.0982
39 643805.9347 521305.4261
COORDONATE STEREO 70, U.P. IV
Nr.crt Latitudine (Y) Longitudine (X)
1 629497.6670 505143.7137
2 627998.0025 504530.0182
- 10 -
3 626986.7013 505126.4265
4 626359.9053 504876.3024
5 625518.7750 505942.7065
6 624626.5935 507182.5228
7 624108.7878 509946.5839
8 623783.0322 510877.6616
9 625647.0334 513301.5610
10 627053.0590 513261.2242
11 628672.2933 511895.5355
12 630954.2063 512903.9554
13 632263.4791 513283.4605
14 633772.9008 512394.2468
15 634961.0099 511886.1247
16 635670.8864 511116.4691
17 637352.1729 510765.2670
18 638118.8194 510639.7118
19 638976.5216 509134.7955
20 639342.1162 507481.8413
21 639011.5211 506851.5777
22 642345.9604 506987.6507
23 639851.0108 506047.3607
24 638107.6588 506031.4880
25 637261.1146 505550.0160
26 635975.4256 505147.9075
27 634986.0271 505052.6713
28 632857.1008 504441.5722
COORDONATE STEREO 70, U.P. V
Nr.crt Latitudine (Y) Longitudine (X)
1 647347.7974 511641.2005
2 651089.7419 514420.8652
3 650644.1146 511025.8889
4 649700.0884 508000.3142
5 648111.0753 507314.2827
6 644751.2801 505297.2328
7 643314.7184 503303.6371
8 641396.9966 501738.7213
9 638642.0398 501876.8078
10 637832.5320 501940.2986
11 636261.7957 502810.6519
12 632940.4324 502267.0118
13 632857.1008 504441.5722
14 634986.0271 505052.6713
15 635975.4256 505147.9075
16 637261.1146 505550.0160
17 638107.6588 506031.4880
- 11 -
18 639851.0108 506047.3607
19 642345.9604 506987.6507
20 645710.2032 510257.4968
A.3. Arii naturale protejate care fac parte
din suprafaţa fondului forestier în studiu
Peste fondul forestier al O.S. Dorna Candrenilor se regăseşte, conform
Reţelei ecologice europene Natura 2000, situl de importanţă comunitară
ROSCI0019 – Călimani – Gurgiu, situl de importanţă comunitară ROSCI0245 – Tinovul
de la Româneşti şi situl de importanţă comunitară ROSCI0247 – Tinovul Mare de la
Poiana Stampei. Suprafaţa peste care se suprapun siturile amintite mai sus este de
3256,95 ha.
Amplasamentul (unităţile de producţie) şi coordonatele Stereo 70 ale
principalelor puncte ale ariilor naturale protejate din suprafaţa studiată sunt redate
în tabelele A.3.1. – A.3.3.
Coordonate Stereo 70 ale principalelor puncte perimetrale
ale sitului ROSCI0019 – Călimani – Gurgiu (porţiunea ce se
suprapune peste zona teritorială a O.S. Dorna Candrenilor)
Tabelul A.3.1.
Nr.
Crt.
Puncte
cardinale U.P. Parcelă Bornă
C o o r d o n a t e
X Y
1. N I 137 428 636510 513760
2. NE I 88 (vf. Şerba) 275 638421 618250
3. E I Vf. 12 Apostoli 636397 516166
4. S I Vf. Tămău 632459 513267
5. V IV Vf. Dălbidan 628066 504604
6. NV IV 51 84 630173 506914
Coordonate Stereo 70 ale principalelor puncte perimetrale
ale sitului 70 ROSCI0245 – Tinovul de la Româneşti
Tabelul A.3.2.
Nr.
Crt.
Puncte
cardinale U.P. Parcelă Bornă
C o o r d o n a t e
X Y
1. N III 436 327 653472 512741
2. NE III 436 328 653364 512945
3. E III 436 329 652946 512877
4. S III 436 324 652734 512855
5. V III 427 286 651815 510283
6. NV III 436 653233 512709
- 12 -
Coordonate Stereo 70 ale principalelor puncte perimetrale
ale sitului 70 ROSCI0247 – Tinovul Mare de la Poiana Stampei
Tabelul A.3.3.
Nr.
Crt.
Puncte
cardinale U.P. Parcelă Bornă
C o o r d o n a t e
X Y
1. N V 1 4 645246 510021
2. NE V 2/3 5 643780 509252
3. E V 3/4 7 642543 506033
4. S V 5 15 642188 506868
5. V V 5/105 314 642582 506098
6. NV V 3/4 319 644514 507990
B. Prezenţa şi efectivele / suprafeţele acoperite de specii
şi habitate de interes comunitar în zona planului
B.1. Situl de importanţă comunitară
ROSCI0019 – Călimani - Gurgiu
B.1.1. Amplasamentul sitului ROSCI0019 în
zona teritorială a O.S. Dorna Candrenilor
Tabelul B.1.1.1.
Categorii de
folosinţă forestieră Parcela ( U.P. / u.a. )
Supraf.
[ ha ]
Păduri
I : 88-94, 134, 137, 138, 141, 142, 144, 145, 147-154, 184,
185, 187 504,08
IV : 6 – 15, 18, 19, 27 – 57, 60, 61, 304, 388, 389,
397 - 408 2000,05
Total păduri 2504,13
Terenuri destinate
împăduririi IV : 43 G, 46 C, 47 C, 47 D, 48 C, 52 E 13,58
Total terenuri destinate împăduriri i 13,58
Terenuri afectate
gospodăririi silvice
I : 260D, 262D, 263D, 264D, 265D 3,73
IV : 28V, 32V, 33V, 38V, 111D-120D 9,68
Total terenuri afectate gospodăriri i si lvice 13,41
Terenuri neproductive
I : 185N 0,60
IV : 34N1, N2, 44N, 56N, 57N, 60N, 61N1, N2, N3,
399N, 400N, 402N 29,51
Total terenuri neproductive 30,11
T o t a l 2561,23
Acest sit este situat în zonele teritoriale ale O.S. Vatra Dornei, O.S. Dorna
Candrenilor, O.S. Răstoliţa, O.S Lunca Bradului, din care pentru acest studiu interesează O.S.
Dorna Candrenilor. Fiind un sit cu o mare întindere teritorială, nu apar pe teritoriul studiat
toate asociaţiile floristice identificate pe întreg teritoriul sitului.
Desemnarea sitului este sustinută de următoarele considerente :
- 13 -
1. Existenţa pădurilor compacte, întinse pe suprafaţă mare ;
2. Procentul habitatelor forestiere de interes european depăşeşte 90%
(Manualul habitatelor) ;
3. Lipsa aşezărilor umane pe acest vast teritoriu ;
4. Habitate favorabile care permit conservarea populaţiilor de carnivore mari
(urs, lup, râs) ;
5. WWF International in Carpathian Ecoregion initiative susţine zona
ca High biodiversity Value şi propune ca priority areas for Biodiversity
Conservation in the Carpathians.
Pe teritoriul O.S. Dorna Candrenilor este aria protejată, desemnată la nivel naţional,
“RO03 Monument al naturii + 0,102.710. - Doisprezece Apostoli”, situată în
afara fondului forestier proprietate publică de stat.
Habitatele forestiere din fondul forestier proprietate publică a statului, sunt
prezentate în tabelul următor :
B.1.2. Evidenţa habitatelor forestiere identificate în ROSCI0019
Tabelul B1.2.1.
U.P. Tip habitat Natura 2000 Tip pădure Suprafaţa
ha %
I,
VI
9410 Păduri acidofile de Picea
din etajul montan
(Vaccinio – Piceetea).
111.1 432,61 19
111.2 6,20 -
111.3 439,96 17
111.4 152,11 6
112.1 767,81 30
113.1 2,50 -
115.1 29,30 1
115.2 209,86 8
115.3 193,68 8
115.4 260,08 10
121.1 13,69 1
121.3 0,80 -
T o t a l O. S. 2517,71 100
În fondul forestier administrat de O.S. Dorna Candrenilor mai apar următoarele
tipuri de habitate Natura 2000 :
- 8220, care ocupă o suprafaţă de 30,11 ha (reprezentat prin versanţi
neproductivi din punct de vedere silvic) ;
- 6230, care ocupă 3,99 ha (reprezentat prin poieni pentru hrana
vânatului), dar şi 9,42 ha drumuri forestiere.
În suprafaţa din sit, situată pe teritoriul O.S. Dorna Candrenilor au fost
identificate (conform formularului standard) următoarele tipuri de habitate de interes
comunitar (habitatele cu * sunt considerate habitate prioritare). Trebuie menţionat că
habitatele ce se vor prezenta în continuare se găsesc în suprafaţa teritorială a ocolului, dar
în afara suprafeţei fondului forestier proprietate publică de stat.
Tipuri de habitate prezente în sit
4060 Tufărişuri alpine şi boreale
4070 * Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium
6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios
6230 * Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase
- 14 -
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase
(Molinion caeruleae)
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până
la cel montan şi alpin
6520 Fâneţe montane
7240 * Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae
8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion albae)
9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
Specii de mamifere enumerate în anexa a II a
a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1310 Miniopterus schreibersi, 1352 Canis lupus, 1354 Ursus arctos, 1361 Lynx
lynx, 1304 Rhinolophus ferrumequinum, 1307 Myotis blythii, 1308 Barbastella barbastellus,
1324 Myotis myotis, 1355 Lutra lutra. Deşi nu au fost făcute studii pentru identificare, în
fondul forestier al O.S. Dorna Candrenilor, existenţa unor populaţii ale acestor specii este
probabilă.
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa a II a
a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1166 Triturus cristatus, 1193 Bombina variegata, 2001 Triturus montandoni. În
pâraiele montane din fondul forestier al O.S. Dorna Candrenilor nu au fost făcute studii
pentru identificare, dar se poate aprecia ca destul de probabilă prezenţa acestora.
Specii de peşti enumerate în anexa a II a
a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1146 Sabanejewia aurata, 1163 Cottus gobio, 9903 Eudontomyzon danfordi, 1122
Gobio uranoscopus, 1138 Barbus meridionalis
Specii de nevertebrate enumerate în anexa a II a
a Directivei Consiliului 92/43/CEE
4039 Nymphalis vaualbum, 1052 Euphydryas maturna, 1060 Lycaena dispar, 1087
Rosalia alpina,
4012 Carabus hampei, 1078 Callimorpha quadripunctaria, 1083 Lucanus cervus,
1086 Cucujus cinnaberinus. Deşi nu au fost făcute studii pentru identificare, în fondul
forestier al O.S. Dorna Candrenilor, existenţa unor populaţii ale acestor specii este probabilă.
Specii de plante enumerate în anexa a II a
a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1393 Drepanocladus vernicosus, 1428 Marsilea quadrifolia, 1617 Angelica
palustris, 1758 Ligularia sibirica, 1902 Cypripedium calceolus, 4070 Campanula serrata, 4097
Iris aphylla ssp. Hungarica, 4116 Tozzia carpathica.
Alte specii importante de floră şi faună ce se regăsesc în
situl ROSCI0019
Salamandra salamandra, Triturus alpestris, Aegithalos caudatus, Aegolius
funereus, Alcedo atthis Anthus spinoletta, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Bonasa
bonasia, Bubo bubo, Caprimulgus europaeus, Dendrocopos leucotos, Dryocopus
martius, Erithacus rubecula, Falco peregrinus, Falco subbuteo, Falco tinnunculus,
Ficedula hypoleuca, Ficedula parva, Glaucidium passerinum, Lullula arborea,
- 15 -
Motacilla cinerea, Muscicapa striata, Pernis apivorus, Phoenicurus ochruros, Phoenicurus
phoenicurus, Phylloscopus trochilus, Picoides tridactylus, Picus canus, Prunella
modularis, Saxicola rubetra, Sylvia atricapilla, Sylvia communis, Sylvia curruca, Tetrao
tetrix tetrix, Tetrao urogallus, Troglodytes troglodytes, Barbus peloponnesius, Thymallus
thymallus, Apatura metis, Brenthis ino, Maculinea arion, Parnassius apollo, Parnassius
mnemosyne, Eptesicus serotinus, Felis silvestris, Myotis daubentonii, Nyctalus noctula,
Pipistrellus pipistrellus Sorex alpinus, Aconitum firmum, Aconitum lycoctonum ssp.
Moldavicum, Anemone altaica Arnica montana, Calla palustris, Campanula kladniana,
Campanula patula ssp. Abietina, Carex chordorrhiza, Centaurea micrantha ssp.
Melanosticta, Cephalanthera rubra, Cicuta virosa, Corallorhiza trifida, Dactylorhiza
incarnata, Dactylorhiza maculata, Dactylorhiza saccifera Dactylorhiza sambucina,
Dianthus barbatus ssp. Compactus, Dianthus viscidus, Diphasiastrum complanatum,
Epilobium alsinifolium, Epilobium nutans, Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine,
Euphorbia carniolica, Festuca carpatica, Festuca porcii, Gentiana acaulis, Gentiana
brachyphylla ssp. Favratii, Gymnadenia conopsea, Hamatocaulis vernicosus, Hieracium
silesiacum Hottonia palustris, Huperzia selago, Hyoscyamus niger, Hypericum
montanum, Laser trilobum, Laserpitium krapfii, Leucanthemum waldsteinii, Listera
ovata, Luzula pallescens, Lycopodium annotinum, Lycopodium clavatum, Lysimachia
thyrsiflora, Melampyrum saxosum, Monotropa hypopitys, Neottia nidus-avis, Oenanthe
aquatica, Petasites kablikianus, Phyteuma tetramerum Phyteuma vagneri, Platanthera
bifolia, Platanthera chlorantha, Pleurospermum austriacum, Poa rehmannii, Polemonium
caeruleum, Polystichum braunii, Pseudorchis albida, Pulmonaria rubra, Pyrola carpatica,
Pyrola minor, Ranunculus carpaticus, Rhododendron myrtifolium, Rumex aquaticus,
Salix bicolor, Scabiosa lucida, Senecio aquaticus ssp. Aquaticus, Silene armeria,
Soldanella hungarica ssp. Hungarica, Soldanella montana, Streptopus
amplexifolius,Symphytum cordatum, Traunsteinera globosa, Trollius europaeus, Typha
shuttleworthii, Viola dacica, Woodsia ilvensis, Lacerta agilis, Lacerta vivipara,
Vipera berus.
Nu au fost efectuate studii privind populaţiile de păsări şi amplasarea
locurilor de cuibărit, în pădurile Ocolului Silvic Dorna Candrenilor. Existenţa unor
cuiburi de Aquila chrysaetos şi chiar şi de Pernis apivorus trebuie verificată în
teren cu atenţie. Restul speciilor este foarte probabil să cuibărească în pădurile
respective. De asemenea specia de peşte Eudontomyzon danfordi este posibil să nu
existe în acest teritoriu, fiind o specie caracteristică apelor line, mâloase.
După cum s-a menţionat şi la cap. A.1, amenajamentul are ca scop organizarea,
modelarea şi conducerea structural-funcţională a pădurilor în conformitate cu sarcinile
complexe de ordin social, ecologic sau economic ale gospodăriei silvice.
Studierea speciilor de mamifere, amfibieni, reptile, peşti, nevertebrate, precum şi a
speciilor de plante enumerate în anexa a II a a Directivei Consiliului 92/43/CEE precum
şi alte specii importante de floră şi faună ce se regăsesc în situl ROSCI0019 Călimani –
Gurghiu nu face obiectul amenajamentului silvic. În amenajament se face referire la
habitate numai în măsura în care se suprapun peste fondul forestier de stat. Anumite date
referitoare la probabilitatea existenţei unor specii au fost furnizate de personalulu de
teren.
Alte caracteristici ale sitului:
Munţii Călimani sunt munţi de origine vulcanică având pante mari (media
peste 30 grade), relief extrem de variat şi frământat, cu aglomerate vulcanice, ce
dau forme de relief specifice, de un mare pitoresc. Morfologia reliefului alături de
- 16 -
caracteristicile bio-pedo-climatice specifice favorizează menţinerea unei biodiversităţi deosebit
de valoroase.
Existenţa pădurilor naturale compacte pe mari întinderi a contribuit la
existenţa unei diversităţi biologice remarcabile şi reprezentative pentru munţii vulcanici din
Carpaţi.
În această regiune există una dintre între cele mai importante populaţii şi centre
genetice pentru carnivore din Carpaţi – urs, lup şi râs, respectiv o concentrare semnificativă a
speciilor de floră şi faună ocrotite prin legea naţională şi Directivele U.E.
Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 95%. “Manualul habitatelor”
evidenţează existenţa a 13 habitate, din care 4 de importanta deosebită Directiva Habitate. 18
specii de pasari, 9 specii de mamifere., 2 de reptile, 5 de pesti, 6 specii de nevertebrate
(iclusiv Rosalia alpina) si 8 specii de plante sunt de interes comunitar, Directia Habitate.
Vulnerabilitate :
Există o presiune semnificativă asupra pădurilor în zonele în care
suprafeţe importante din fondul forestier au fost retrocedate (în baza legilor
fondului funciar) foştilor proprietari.
Acest aspect nu vizează pădurile aflate în proprietatea publică a statului.
Amenajamentele silvice întocmite de I.C.A.S. ocoalelor silvice din subordinea R,N.P.
“Romsilva” (implicit cele pentru O.S. Dorna Candrenilor) respectă întocmai normele silvice
în vigoare privind bazele de amenajare şi lucrările propuse a se executa.
Dezvoltarea turismului, fără o strategie bazată pe principiul dezvoltării
durabile, poate periclita în viitor, în mod semnificativ, regiunea. Situl Natura 2000
va putea fi instrument eficicient de conservare a naturii pe suprafete mari.
B.2. Situl de importanţă comunitară
ROSCI0245 – Tinovul de la Româneşti
Suprafaţa din U.P. III Coşna peste care se suprapune situl
ROSCI0245 – Tinovul de la Româneşti, este de 11,77 ha.
Amplasamentul (unităţile amenajistice şi suprafeţele pe categorii de
folosinţă forestieră) şi coordonatele Stereo 70 ale principalelor puncte din aria naturală
protejată, din suprafaţa studiată, sunt redate în tabelele B.2.1.1. şi B.2.1.2.
B.2.1. Amplasamentul sitului ROSCI0245 în
zona teritorială a O.S. Dorna Candrenilor
Tabelul B.2.1.1.
Categorii de folosinţă
forestieră Parcela ( U.P. / u.a. )
Supraf.
[ ha ]
Păduri III : 427, 436 11,77
T o t a l 11,77
Caracteristici ale sitului
Situl este localizat în Depresiunea Dornelor, în raza localităţii Româneşti (comuna
Coşna) şi include parcela silvică 127 şi parte din parcela 136 (din fosta unitate de
productie II Cucureasa, din fostul O.S. Cosna), cât şi porţiuni din afara fondului
forestier. Insulele de tinov cu pin silvestru sunt inconjurate de paduri acidofile
de molid cu muşchi. De asemeni, situl include turbării active.
- 17 -
După amenajamentul actual parcelele silvice în care este situat situl şi-au modificat
numărul ca urmare a arondării O.S. Coşna la O.S. Dorna Candrenilor, astfel parcela 127 a
devenit 427, respectiv 136 a devenit 436 din U.P. III Coşna.
Habitatele forestiere din fondul forestier proprietate publică a statului, sunt
prezentate în tabelul următor :
B.2.2. Evidenţa habitatelor forestiere identificate în ROSCI0245
Tabelul B.2.2.1.
U.P. Tip habitat Natura 2000 Tip pădure Suprafaţa
ha %
III
9410 Păduri acidofile de Picea
din etajul montan
(Vaccinio – Piceetea).
113.1 0,93 8
113.3 5,08 43
117.2 0,5 4
Total 6,51 55
91D0 * Turbării cu vegetaţie forestieră 314.1 5,26 45
Total 5,26 45
T o t a l O. S. 11,77 100
Tinoavele de pin se remarcă prin diversitatea structurală şi floristică
deosebită. Stratul de turba are grosimi considerabile (în jur de 3m).
Trebuie mentionată capacitatea de regenerare deosebită a speciilor arborescente
edificatoare pentru habitat, subliniată de prezenţa şi vitalitatea deosebită a
puieţilor de molid şi pin. În prezent suprafeţele aflate în fond forestier sunt încadrate
în Grupa I functională (categoria fincţională 2I - functie specială de protecţie a
terenurilor înmlăştinate), fiind supuse regimului de conservare deosebita. Prezintă o
importantă populaţie de Drosersa rotundifolia - apoximativ 5000 de exemplare,
cantonate într-o suprafaţă de aproximativ 0,15 ha. Prezenţa unei populaţii foarte
restrânse de Ligularia sibirica măreşte importanta sitului.
În suprafaţa din sit, situată pe teritoriul O.S. Dorna Candrenilor au fost identificate
(conform formularului standard) următoarele tipuri de habitate de interes comunitar
(habitatele cu * sunt considerate habitate prioritare) :
Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului
în ceea ce le priveşte
7110 * Turbării active
91D0 * Turbării cu vegetaţie forestieră
9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
Specii de plante enumerate în anexa a II a
a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1758 Ligularia sibirica
Alte specii importante de floră ce se regăsesc în
situl ROSCI0245
Andromeda polifolia, Drosera rotundifolia.
Vulnerabilitate
Întreaga suprafaţă de fond forestier din situl ROSCI0245 este subiectul retrocedării
către persoane fizice (conform Legii 247/2005). O porţiune este deja retrocedată în baza Legii
- 18 -
18/1991 (actualmente “poienită” prin tăieri necontrolate). O parte din sit este în afara fondului
forestier şi nu face, în prezent, obiectul unui plan de management.
Există urme de păşunat în afara habitatului prioritar 91D0. De asemenea,
există semne ale unor tăieri de arbori şi poteci amenajate (acoperite cu scândură), iar
la liziera parcelei silvice 427A există depuneri de rumeguş (pentru a facilita accesul în
pădure).
Pădurea este în prezent, aşa cum s-a mai arătat, atât în proprietatea privată
a persoanelor fizice cât şi în proprietatea statului (11,77 ha ce formează subiectul retrocedării
către persoanele fizice din zonă, conform Legii 247/2005).
Pentru partea aflata în fond forestier de stat există prevederi pentru gospodărirea
din perioada următoare în amenajamentul Ocolului Silvic Dorna Candrenilor (Unitatea de
productie II Coşna), din Directia Silvică Suceava.
B.3. Situl de importanţă comunitară
ROSCI0247 – Tinovul Mare de la Poiana Stampei
Conform Reţelei ecologice europene Natura 2000, situl de importanţă comunitară ROSCI0247 – Tinovul Mare de la Poiana Stampei se suprapune peste fondul forestier al U.P. V Dornişoara pe o suprafaţă de 683,95 ha.
Desemnarea sitului
Această mlaştină este rezervaţie din anul 1955, constituită prin Decizia
nr. 1625 a Consiliului de Miniştri al României.
Este inclusă în Anexa I a Legii nr. 5/2000, la poziţia 2715 – “Tinovul
Poiana Stampei". Din punct de vedere administrativ aparţine comunei Poiana Stampei din
judeţul Suceava. Este o rezervaţie de interes botanic în principal, fiind inclusă în categoria IV
- I.U.C.N. Situl este în proprietatea statului din 1955, când a fost declarat rezervaţie botanică.
Amplasamentul (unităţile amenajistice şi suprafeţele pe categorii de folosinţă forestieră) şi coordonatele Stereo 70 ale principalelor puncte din aria naturală protejată, din suprafaţa studiată, sunt redate în tabelele B.3.1.1. şi B.3.1.2.
Trebuie menţionat că întreaga suprafaţă a sitului ROSCI0247 este inclusă
în grupa I, categoria funcţională 5.D, fiind parte din S.U.P. “E” – rezervaţii pentru ocrotirea
integrală a naturii, subunitate în care amenajamentele silvice nu prevăd a se executa vreo
lucrare (orice lucrarea, înainte de a se realiza, trebuie să aibă avizele comisiilor de specialitate
din M.M.P. şi din Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice).
La marginea turbăriei sunt câteva poieni care, în amenajamentul silvic, au
fost încadrate la categoria de folosinţă V – terenuri destinate pentru hrana vânatului,
în care, de asemenea, nu se propun modificări ale habitatului.
B.3.1. Amplasamentul sitului ROSCI0247 în
zona teritorială a O.S. Dorna Candrenilor
Tabelul B.3.1.1.
Categorii de folosinţă forestieră Parcela ( U.P. / u.a. ) Supraf.
[ ha ]
Păduri V : 1 - 7 670,59
Terenuri afectate gospodăririi silvice V : 1V, 2V1-V6, 4V 10,70
Terenuri neproductive V : 7N 2,66
T o t a l 697.31
- 19 -
Caracteristici ale sitului
Mlastină activă, oligotrofă, împădurită cu Pinus silvestris (iar în zona de
lagg cu molidiş înmlaştinat) şi cenoze higrofile de specii ierboase înalte.
Situl este reprezentativ pentru Bazinul Dornelor şi adăposteşte majoritatea speciilor
oligotrofe de tinov, iar în zona de tampon din partea nord-estică a tinovului se află şi o
populaţie c ompactă de Sphagnum wulfianum, foarte rară în Romania.
Speciile întâlnite sunt specii higrofile, de terenuri slab înmlaştinate şi de margini de
mlaştini împădurite care, pe măsura ce va creste depozitul de turbă, vor evolua spre mlaştini
împădurite : Crepis paludosa, Doronicum austriacum, Filipendula ulmaria, Geum rivale,
Salix aurita, Spiraea chamaedryfolia.
Situl este bine conservat şi ar deveni vulnerabil numai dacă s-ar defrisa molidişul
situat în partea nordică a tinovului.
Habitatele forestiere din fondul forestier proprietate publică a statului, sunt
prezentate în tabelul următor :
B.3.2. Evidenţa habitatelor forestiere identificate în ROSCI0247
Tabelul B.3.2.1.
U.P. Tip habitat Natura 2000 Tip
pădure
Suprafaţa
ha %
V 7110* Turbării active 90 A A A A
91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră
314.1 83,18 12
Total 83,18 12
V 9410 Păduri acidofile de Picea din etajul montan
(Vaccinio – Piceetea).
111.1 82,93 12
111.2 66,62 10
111.4 23,41 3
112.1 17,30 2
113.1 262,30 39
113.3 149,21 22
Total 601,77 88
T o t a l O. S. 683,95 100
În suprafaţa din sit, situată pe teritoriul O.S. Dorna Candrenilor au fost identificate
(conform formularului standard) următoarele tipuri de habitate de interes comunitar
(habitatele cu * sunt considerate habitate prioritare) :
Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului
în ceea ce le priveşte
7110 * Turbării active 90 A A A A
91D0 * Turbării cu vegetaţie forestieră
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa a II a
a Directivei Consiliului 92/43/CEE
2001 Triturus montandoni
Specii de nevertebrate enumerate în anexa a II a
a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1042 Leucorrhinia pectoralis,
4046 Cordulegaster heros
Specii de plante enumerate în anexa a II a
- 20 -
a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1393 Drepanocladus vernicosus,
1758 Ligularia sibirica
Alte specii importante de floră ce se regăsesc în
situl ROSCI0247
Rana temporaria, Anthus pratensis, Anthus pratensis, Anthus trivialis, Buteo buteo,
Buteo buteo, Carduelis cannabina, Dendrocopos major, Dryocopus martius, Dryocopus
martius, Erithacus rubecula, Fringilla coelebs, Motacilla alba, Motacilla alba, Motacilla
cinerea, Motacilla cinerea, Phylloscopus collybita, Phylloscopus collybita, Phylloscopus
sibilatrix, Sturnus vulgaris, Tetrao urogallus, Turdus philomelos, Turdus pilaris, Turdus
torquatus, Anthocharis cardamines, Aphantopus hyperantus, Argynnis paphia, Callophrys
rubi, Colias croceus, Colias hyale, Gomphus clavatus, Hepialus humuli, Leptidea sinapis,
Lycaena tityrus, Maniola jurtina, Melanargia galathea, Pararge aegeria, Triodia sylvina,
Micromys minutus, Andromeda polifolia, Andromeda polifolia, Andromeda polifolia, Betula
humilis, Betula pubescens, Betula pubescens, Betula pubescens, Botrychium multifidum,
Calamagrostis neglecta, Campanula patula ssp. Abietina, Campanula serrata, Campylopus
pyriformis, Carex curta, Carex echinata, Carex echinata, Carex echinata, Carex pauciflora,
Carex pauciflora, Carex rostrata, Cirsium helenioides, Crepis paludosa, Dactylorhiza
cordigera, Dactylorhiza cordigera, Dactylorhiza maculata, Dactylorhiza majalis, Doronicum
austriacum, Drosera rotundifolia, Drosera rotundifolia, Drosera rotundifolia, Dryopteris
cristata, Empetrum nigrum, Empetrum nigrum, Epilobium palustre, Epilobium palustre
Epipactis palustris, Equisetum sylvaticum, Eriophorum vaginatum, Eriophorum vaginatum,
Eriophorum vaginatum, Filipendula ulmaria, Galium uliginosum, Geum rivale, Gymnadenia
conopsea, Hamatocaulis vernicosus, Listera cordata, Listera ovata, Luzula sudetica,
Menyanthes trifoliata, Pinus sylvestris, Potentilla palustris, Salix aurita, Salix aurita, Salix
rosmarinifolia, Sphagnum angustifolium, Sphagnum capillifolium, Sphagnum sp., Sphagnum
sp., Sphagnum warnstorhii, Sphagnum wulfianum, Spiraea chamaedryfolia, Streptopus
amplexifolius, Vaccinium arctostaphylos, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea,
Valeriana dioica ssp. Simplicifolia, Viola biflora, Lacerta vivipara,
Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului
511 Linii electrice C 1 0 511 Linii electrice C 1 0
690 Alte impacte determinate de turism şi recreere C 0 0 ce nu au fost menţionate
anterior.
950 Evolutie biocenotica A 0 +
C. Legătura dintre plan (amenajament) şi
managementul conservării ariilor naturale protejate
Chiar dacă pădurile O.S. Dorna Candrenilor, care fac parte din situri „Natura 2000”, sunt
supuse regimului de ocrotire integrală, de conservare deosebită sau protecţie şi producţie -
deci fie nu se vor efectua în ele lucrări sau activităţi, fie se vor executa lucrări cu restricţii,
amenajamentul silvic, care are la bază principiile ştiinţifice moderne ale gospodăririi şi
dezvoltării durabile, trebuie să facă parte integrantă din planul de management al ariilor
naturale protejate (conform prevederilor Legii 46 / 2008 – Codul Silvic). Aceasta şi pentru
că amenajamentul pune accent pe rolul mediogen remarcabil pe care îl îndeplinesc pădurile
în totalitate (fie că fac parte din arii naturale protejate fie că sunt limitrofe sau nu acestora)
şi totodată contribuie fundamental la menţinere şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi stării de
conservare a întregului fond forestier din zonă. O asemenea viziune de ansamblu este foarte
- 21 -
importantă în special pentru animalele de talie medie şi mare, al căror habitat depăşeşte, în
multe cazuri, zona restrânsă a ariilor naturale protejate în cauză. C.1. Zonarea funcţională şi tipurile de categorii funcţionale
Tabelul C.1.1.
Categoria
funcţională
Tipul de categorii
funcţionale S.U.P.
Suprafaţa
ha %
1.5A T I E 1807,16 12
1.5D T I E 683,95 10
1.2I T II M 11,77 39
1.5P T II M 444,12 3
1.5L T IV A 257,32 2
Total O.S. 3204,32 100
Arboretele incluse în tipul I de categorii funcţionale sunt supuse regimului
de ocrotire integrală, şi sunt incluse în S.U.P. “E”. Aici sunt interzise lucrările silvice
de orice fel, iar ecosistemele îşi menţin în mod natural echilibrul, amenajamentul
contribuind în acest fel la menţinere şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi stării de
conservare a întregului habitat.
În O. S. Dorna Candrenilor arboretele de tipul I de categorii funcţionale se găsesc
în UP I, IV şi V, pe o suprafaţă de 2491,11 ha, încadrate în categoriile funcţionale 5.A –
parcuri naţionale şi 5.D – rezervaţii pentru ocrotirea integrală a naturii.
Categoria funcţională 5.A cuprinde Parcul Naţional Călimani, cu arborete în U.P. I
şi U.P. IV. Parcul a fost înfiinţat prin Ordinul nr. 7/1990, emis de Ministerul Apelor,
Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), fiind încadrat în categoria II - IUCN (arii
naturale protejate în principal pentru protecţia ecosistemului şi pentru recreere).
Principalele obiective ale parcurilor naţionale sunt conservarea biodiversităţii, a peisajului
şi dezvoltarea durabilă, acestea fiind deja stabilite în draftul planurilor de management a
parcurilor.
Rezervaţiile ştiinţifice din U.P. V, încadrate în categoria funcţională 5.D, cuprind
tinovul Poiana Stampei, care are o serie de specii rare de plante, care-i conferă o mare
valoare ştiinţifică. În aceste păduri sunt interzise, prin lege, recoltarea de masă lemnoasă,
inclusiv tăierile de îngrijire şi de igienă, precum şi alte activităţi care ar putea să deregleze
echilibrul ecologic dinamic.
În toate arboretele de tipul I de categorii funcţionale se va urmări
asigurarea echilibrului ecologic al ecosistemelor ocrotite, accesibilizarea pădurii (cu
respectarea restricţiilor ecologice), asiguarea pazei şi reglementarea accesului
publicului în pădure. Se vor menţine şi celelalte funcţii atribuite pădurii şi se va
putea interveni fără avize speciale doar în caz de incendii sau de gradaţii ale
dăunătorilor pădurii.
În concluzie, în pădurile cuprinse în tipul de categorie funcţională T I, prin
amenajament nu se propun nici un fel de lucrări silvice.
Tipul II de categorii funcţionale este format din categoriile funcţionale:
2I – păduri situate pe terenurile cu înmlăştinare permanentă, de pe terase, lunci
interioare ; 5.P - păduri din zona de conservare durabilă, din primul rând de parcele întregi
limitrofe zonelor de protecţie integrală, conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 57/20.06.2007 şi
sunt arborete regimului de conservare deosebită
În vederea menţinerii şi ameliorării potenţialului ecoprotectiv s-au întocmit
planurile de conservare, inclusiv de regenerare a lor, prin metode adecvate.
- 22 -
Arboretele supuse regimului de conservare deosebită sunt, în general arborete
situate pe staţiuni cu condiţii de vegetaţie dificile (pe terenuri cu înmlăştinare permanentă),
sau în pădurile din zona de conservare durabilă. Arboretele s-au inclus în planul lucrărilor de
conservare, în planul lucrărilor de îngrijire şi de împădurire, în funcţie de stadiul de
dezvoltare şi de starea arboretelor.
Tăierile de conservare urmăresc regenerarea treptată a arboretelor aflate în perioada
exploatabilităţii de regenerare, prin extrageri de intensităţi diferite (de obicei slabă), dar strict
necesare promovării nucleelor de regenerare naturală existente, sau de creare a unor noi
nuclee. Doar în caz de calamităţi sau în situaţiile în care arboretele respective au devenit
necorespunzătoare funcţional, volumul extragerilor va fi determinat în raport cu starea lor,
putând depăşi limitele de 10-15 %, cât reprezintă indicele de extras la o intervenţie, incluzând
şi volumul recoltat prin tăieri de igienă. Pe de altă parte, în arboretele situate pe terenuri cu
înmlăştinare permanentă, intensitatea tăierilor s-a redus până la nivelul corespunzător la două-
trei tăieri de igienă, în funcţie de situaţia din teren.
Volumul prevăzut a fi exploatat prin tăieri de conservare nu va fi asimilat
ca posibilitate de produse principale, chiar dacă tăierile de conservare sunt, în
ultimă instanţă, tăieri de regenerare, dar care urmăresc asigurarea permanenţei pădurii şi a
funcţiilor atribuite acesteia.
În pădurile supuse regimului de conservare s-au prevăzut, după caz, şi
lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor care, indiferent de natura lor, nu
afectează ecosistemul natural.
Deci, aceste arborete vor fi gospodărite prin lucrările permise (de instrucţiunile în
vigoare) în tipul II de categorii funcţionale (a se vedea subcapitolul 6.2.2. din studiul general
– amenajamentul întocmit la nivel de ocol silvic), cu menţiunea că în aceste arborete se va
acorda o atenţie deosebită scopului pentru care s-a constituit aria naturală protejată -
conservarea diversităţii biologice. În acest sens, se va avea în vedere ca anumite lucrări
(recoltări de masă lemnoasă, plantaţii, etc.), ce presupun prezenţa în zonă, a unui număr mare
de lucrători şi utilaje, distrugătoare a stratelor superficiale de sol, să se facă astfel încât să nu
se perturbe ecosistenul din zonă şi existenţa şi înmulţirea unor specii endemice, putându-se
ajunge, în anumite cazuri (perioada de înmulţire a unor specii rare din fauna locală,
înflorirea/fructificarea unor specii/varietăţi rare şi foarte rare – endemisme, din flora locală),
până la interzicerea efectuării lucrării respective în acea perioadă.
În concluzie, în pădurile cuprinse în tipul de categorie T II, prin amenajament se
propun lucrări speciale de conservare, care cuprind un ansamblu de măsuri necesare a se
aplica în arborete înaintate în vârstă, în scopul menţinerii sau îmbunătăţirii stării
fitosanitare a arboretelor, de asigurare a permanenţei pădurii şi de îmbunătăţire continuă
a exercitării de către acestea a funcţiilor de protecţie ce li s-au atribuit, prin : tăieri de
igienă, extragerea arborilor accidentaţi şi de calitate scăzută, crearea condiţiilor de
dezvoltare ale seminţişurilor existente sau care se vor instala în diferite puncte de
intervemţie precum şi a grupelor de arbori din interiorul pădurii aflate în diferite stadii de
evoluţie.
Pădurile încadrate în tipul funcţional IV au funcţii de protecţie şi producţie, şi în ele
se pot aplica tratamentele intensive prevăzute în normele tehnice, potrivit condiţiilor
ecologice, social-economice şi tehnico-organizatorice.
Până la aprobarea planului de management, care va reglementa în amănunt regimul
de protecţie şi zonarea detaliată, în zonele de conservare specială se interzic orice forme de
exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor,
incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau conservare.
În zonele de conservare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi :
- 23 -
- aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere (degajări,
curăţiri, rărituri),
- aplicarea lucrărilor de conservare (care cuprind tăieri de conservare, tăieri de
igienă, asigurarea regenerării naturale, etc.),
- activităţi tradiţionale de utilizare a resurselor regenerabile, în limita capacităţii
productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii de impact redus precum recoltarea
altor produse în afara lemnului - fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale,
- activităţi cu scop ştiinţific, didactic şi educativ, turism controlat, utilizarea
raţională a pajiştilor, localizarea şi stingerea operativă a incendiilor, acţiunile de înlăturare a
efectelor unor calamităţi, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri
şi de monitorizare a acestora, precum şi orice fel de activităţi care nu pun în pericol conservarea
patrimoniului natural, cu aprobarea administraţiei parcului şi a consiliului ştiinţific. În zonele de protecţie a rezervaţiilor din parcurile naţionale şi naturale, pe lângă cele
menţionate mai sus este permisă aplicarea tratamentelor intensive, care promovează regenerarea
naturală a arboretelor – tratamentul tăierilor progresive cu perioadă lungă de regenerare, tratamentul
tăierilor rase în benzi sau în parchete mici în cazul molidişurilor pure.
În cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt şi rupturi de zăpadă) se
propun următoarele măsuri pe tipuri de categorii funcţionale, astfel :
I. Pentru pădurile din tipul de categorie funcţională T II (categoriile
funcţionale 1A, 2A, 2C, 2I, 3F, 4A, 4I, 5H, 5I, 5P ; ţelul de gospodărire – protecţie ;
subunităţi de gospodărire M, K ; suprafaţa 1765,49 ha) ; T III (categoriile funcţionale
4B, 5L ; ţelul de gospodărire - protecţie şi producţie ; subunităţi de gospodărire A, O ;
suprafaţa 264,26 ha) ; T VI (categoria funcţională 2.1B ; ţelul de gospodărire – producţie
şi protecţie ; subunităţi de gospodărire A, O ; suprafaţa 4921,06 ha) în suprafaţă totală de
6950,8 ha (73 %) se propun următoarele măsuri :
- semnalarea de către personalul silvic de teren prin rapoarte a apariţiei
doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă şi celorlalţi factori destabilizatori;
- materializarea pe hartă - studiul general al Ocolului Silvic şi U.P. a suprafeţelor
afectate de doborâturi şi rupturi în masă şi dispersate, atacuri de ipidae, pentru
estimarea aproximativă a fenomenului, luarea primelor măsuri de organizare;
- măsurarea suprafeţelor afectate de doborâturi şi rupturi de vânt în masă, atacuri de
ipidae pe suprafeţe mari;
- organizarea activităţii de punere în valoare în regim de urgenţă (maxim 30 zile), cu
personal din cadrul Ocolului Silvic şi prin atragere de delegaţi din cadrul Direcţiei
Silvice Suceava în cazul în care volumul lucrărilor depăşeşte 30 zile;
- punerea în valoare a masei lemnoase din suprafeţele calamitate, valorificarea urgentă
a masei lemnoase prin licitaţii pe picior, licitaţii de prestări servicii, vânzare către
populaţie; se va face o analiză atentă în vederea evacuării rapide şi valorificării
masei lemnoase din pădure;
- curăţarea de resturi de exploatare a suprafeţelor în care s-au produs doborâturi şi
rupturi de vânt în masă, atacuri mari de ipidae;
- împădurirea suprafeţelor afectate de doborâturi şi rupturi în masă în termen de cel
mult două sezoane de vegetaţie de la evacuarea masei lemnoase;
- măsuri de protecţie pe lizierele deschise, perimetrale doborâturilor de vânt şi rupturi
în masă, constând în amplasarea de curse de tip Cluj, arbori cursă clasici pentru
preîntâmpinarea atacurilor de ipidae, combaterea ipidaelor;
- măsuri de combatere a dăunătorului Hylobius abietis pentru plantaţiile înfiinţate.
- pentru volumul recoltat din calamităţi se vor face precomptările necesare în sensul
opririi de la tăiere a unui volum echivalent de produse principale din planul decenal al
- 24 -
ocolului pentru volume mici iar în cazul unor volume ce depăşesc planul decenal de
recoltare a produselor principale se vor face precomptări la nivel de Direcţie Silvică.
II. Păduri din tipul de categorie funcţională T1 (categorii funcţionale, 1.5A, 5D,
ţeluri de gospodărire, protecţie absolută, subunitatea de gospodărire E) - suprafaţa 2565,91
ha – 27% din suprafaţa totală.
Pentru aceste păduri se urmăreşte în permanenţă acţiunea factorilor biotici şi abiotici
destabilizatori.
În condiţiile în care factorii biotici şi abiotici au o acţiune moderată nu se va interveni
cu lucrări de protecţie a pădurilor şi exploatare.
În cazul apariţiei de calamităţi ce afectează suprafeţe mari se vor lua următoarele
măsuri :
- semnalarea de către personalul silvic de teren prin rapoarte a apariţiei doborâturilor
şi rupturilor de vânt şi zăpadă şi celorlalţi factori destabilizatori;
- materializarea pe hartă - studiul general al Ocolului Silvic şi U.P. a suprafeţelor
afectate de factori destabilizatori pentru estimarea aproximativă a fenomenului, luarea
primelor măsuri de organizare;
- măsurarea suprafeţelor afectate de doborâturi şi rupturi de vânt în masă, atacuri mari
de ipidae;
- organizarea activităţii de inventariere în regim de urgenţă (maxim 30 zile), cu
personal din cadrul Ocolului Silvic şi prin atragere de delegaţi din cadrul Direcţiei
Silvice Suceava în cazul în care volumul lucrărilor depăşeşte 30 zile;
- raportarea situaţiei către organul competent prevăzut în lege privind protecţia mediului
înconjurător pentru analiză şi luare de măsuri de protecţie a pădurilor şi exploatare dacă
este cazul, urmate de împăduriri.
Prin măsurile propuse de amenajamente se asigură conservarea habitatelor
şi speciilor protejate.
D. Estimarea impactului potenţial al planului
asupra speciilor şi habitatelor din ariile naturale protejate
Includerea pădurilor în tipul de categorie funcţională I (TI), presupune
interzicerea lucrărilor silvice de orice fel în arborete. În aceste condiţii nu există impact
cauzat de măsurile propuse prin amenajament.
Includerea pădurilor în tipul de categorie funcţională II (TII) şi III (TIII), presupune
aplicarea unor lucrări silvice ci intensitate redusă sau a unor tratamente intensive, care
nu cauzează impact negativ asupra ecosistemelor forestiere, aşa cum s-a precizat la
capitolul anterior.
Însăşi includerea arboretelor în diferite tipuri de categorii funcţionale este o
măsură de gospodărire care previne apariţia unor fenomene cu impact negativ
În arboretele care sunt cuprinse în amenajamentul silvic al O.S. Dorna Candrenilor,
menţinerea stabilităţii şi biodiversităţii ecosistemelor şi speciilor locale este un deziderat de
prim ordin. Dintre căile de acţiune pot fi menţionate câteva mai importante:
conducerea arboretelor la vârste de peste 100 ani, urmărindu-se îndeosebi
regenerarea lor naturală din sămânţă;
realizarea unor lucrări de îngrijire şi conducere prin care să se menţină şi să se
îmbunătăţească starea de sănătate, stabilitatea şi biodiversitatea naturală;
- 25 -
promovarea compoziţiilor de regenerare apropiate de cele ale tipurilor natural
fundamentale de pădure, iar în cazul regenerărilor artificiale folosirea de material
seminologic de provenienţă locală;
Anumite moduri de exploatare prevăd conform normativelor în vigoare ca resturile de
exploatare să rămână în suprafaţa parchetului de exploatare în vederea degradării
(putrezirii) pentru a asigura patul germinativ necesar regenerării naturale a pădurii.
prin planificarea tăierilor de regenerare în spiritul continuităţii recoltelor pe durate de
100 ani, se realizează un mozaic de habitate naturale aflate în diverse stadii de
dezvoltare, lucru benefic în primul rând pentru menţinerea şi dezvoltarea populaţiilor
de animale de talie medie şi mare;
luarea unor măsuri pentru prevenirea incendiilor;
ţinerea sub control a efectivelor populaţiilor de insecte care pot produce gradaţii şi
protejarea duşmanilor naturali ai acestora;
gospodărirea raţională a speciilor care fac obiectul activităţii de vânătoare,
asigurându-se hrană complementară şi suplimentară atunci când este necesar,
menţinându-se efectivele şi proporţia dintre sexe la niveluri optime, asigurându-se
starea de sănătate şi evitându-se producerea unor epizootii, respectându-se cu
stricteţe perioadele de prohibiţie şi evitându-se executarea unor lucrări deranjante în
perioada de împerechere;
gospodărirea raţională a speciilor care fac obiectul pescuitului, menţinerea arborilor
de pe marginea cursurilor de apă, care asigură umbră şi hrană, la nevoie chiar
repopulări cu specii indigene, evitarea unor posibile epidemii şi respectarea cu
stricteţe a perioadele de prohibiţie;
recoltarea raţională şi ecologică a ciupercilor şi fructelor de pădure comestibile şi a
speciilor de plante medicinale;
recoltarea raţională a masei lemnoase, astfel încât să nu fie afectată stabilitatea şi
continuitatea pădurii şi a ecosistemelor
suprafaţa importantă cu păduri supuse regimului de conservare specială, în care
arbori vor fi menţinuţi până la vârste apropiate de limita fiziologică, ceea ce constituie
o garanţie în plus pentru perpetuarea unor specii specializate (cel puţin într-o
anumită perioadă a vieţii sau a ciclului de dezvoltare) pe arborete bătrâne.
În plus, în zonele de conservare specială a parcurilor şi într-o vecinătate a acestora care să
le afecteze, nu s-au propus următoarele:
realizarea de construcţii (inclusiv drumuri forestiere);
- 26 -
utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau producerea de substanţe,
materiale, deşeuri solide, noxe sau aerosoli care ar putea afecta speciile sau
habitatele din siturile „Natura 2000”;
realizarea unor activităţi care să devieze cursuri de apă, care să genereze poluare
fonică, luminoasă, atmosferică sau prin care să se exploateze diverse zăcăminte
minerale de suprafaţă sau subterane (inclusiv ape);
realizarea de defrişări pentru schimbarea categoriei de folosinţă a terenului;
efectuarea unor activităţi care să determine deteriorarea sau pierderea unor habitate
sau specii de interes comunitar;
inundarea terenuri;
activităţi sau lucrări care să afecteze direct sau indirect zonele de hrănire,
reproducere sau migrare a speciilor de interes comunitar;
crearea unor bariere care să ducă la izolarea reproductivă a vreunei specii de interes
comunitar.
Prin măsurile propuse în planul luat în studiu nu se realizează un
impact negativ asupra ariei naturale protejate.
Proiectant,
ing. Eugenia Maria Tătar
© I.C.A.S. Staţiunea Bistriţa
> >> >>> 2 0 1 1 <<< << <