55614440 Dimensiunea Individualism Colectivism

7/24/2019 55614440 Dimensiunea Individualism Colectivism

1/8

INDIVIDUALISM-COLECTIVISM

Specificul dimensiunii individualism-colectivism in diferite culturi

Dimensiunea individualism colectivism este cea mai reprezentativa dimensiunepsiho-sociologica, cu resurse transculturale, capabila sa furnizeze evaluari pe culturinationale ale variatiilor interculturale. Aceasta descrie pozitia pe care se plaseaza o

persoana in raport cu ceilalti din mediul sau. Dimensiunea Individualism/colectivism serefera la raporturile individului cu celelalte fiinte umane. Anumite societati apreciazaindividualismul ca pozitiv, altele ca retineri si chiar dezaprobare.

Premisa dimensiunii culturale individualism/colectivism este reprezentat deintensitatea relaiilor dintre membrii unei societi, colectiviti, organizaii sau ai unuigrup. Prin prisma acestei dimensiuni culturale, societile sunt de tip individualist,

respectiv de tip collectivist sau comunitar.

Individualismul caracterizeaza culturile care incuraaza individul sa fie motivat inprimul rand de scopurile si preferintele personale, fiind asociat cu relatiile de egalitate sirolurile fle!ibile, precum si cu proprietatea privata. Intr-o societate unde predominaindividualismul, legaturile dintre membrii sai sunt reduse. "e considera normal ca fiecaresa-si urmareasca in special propriile interese, indivizilor acordandu-li-se o mare libertate dealegere a directiilor de actiune. In tarile in care predomina inividualismul, salariatiiabordeaza relatiile cu organizatia lor dintr-o perspectiva individualista, bazata pecalcul.Atasamentul fata de organizatie este redus, depinzand de masura in care individulsimte ca este in interesul propriu.Prin prisma acestor elemente se poate afirma ca in tarile

in care predomina individualismul realizarea unui management eficace este mai greoi.Inaceste tari trebuie alocate resurse suplimentare pentru motivarea si coordonarea

personalului.

#a polul opus colectivismul caracterizeaza culturile care incuraeaza tendintaindividului de a se vedea parte a unui grup social, reprezentand e!presia nevoii de afilieresau relationare. $olectivismul promoveaza aderarea la norme, respectul fata de autoritati,fata de cei in varsta, conformismul, fiind asociat cu rolurile stabile, ierarhizate dar si cuincuraarea proprietatii colective. In societatile unde primeaza valorile colectiviste, degrup, indivizii conlucreaza intre ei, luand in considerare, deseori, deciziile, actiunile siinteresele celorlalti sau ale grupului din care fac parte.. In tarile unde colectivismul

predomina, se dezvolta o pronuntata relatie de responsabilitate intre componentiiorganizatiei si patronul sau."alariatii tind sa considere organizatia ca a lor, succesele saledevin ale lor, iar esecurile acesteia sunt resimtite ca esecuri personale.In tarile in care

predomina colectivismul este mai usor de realizat la nivel de organizatiei un managementfunctional, de tip participativ datorita atasamentului, loialitatii si responsabilitatiisalariatilor fata de organizatiei.

%abelul &.& prezint comparativ c'teva dintre caracteristicile societilor caracterizate prinindividualism, respectiv colectivism.

$olectivism Individulism

&


2/8

In societate oamenii apartin unor mariformatii sau grupuri, care in schimbulloialitatii proteeaza

In societate se considera firesc cafiecare sa aiba gria de el insusi si defamilia sa restransa

()oi* se considera o abordare normala (+u* predomina in abordari si

comportamente

"e manifesta o dependenta (afectiva* aindivizilor fata de organizatii si institutii

"e manifesta o independentaafectiva a indivizilor fata deorganizatii si institutii

Implicarea individului in organizatii are odimensiune morala

Implicarea individului in organizatiise bazeaza pe calcule

iata privata este invadata de organizatiile

si grupurile din care face parte individulopiniile sunt predeterminate

iecare persoana are dreptul la o

viata privata si opinii personale

"e manifesta incredere in deciziile de grup

embrii societii sunt tratai diferit decei ai altei societi

iaa privat este influenat de grup

"e folose0te predilect e!primarea (noi*

Persoanele se ocup de supravieuirea 0i

bunstarea familiei

1rupul genereaz for 0i performan

Identitatea depinde de apartenena la un

1rup

"e manifesta incredere in deciziileindividuale

%oi membrii societii sunt trataiidentic

iaa privat este strict individual,

Personal

"e folose0te predilect e!primarea(eu*

iecare persoan se ocup de ea2ns0i sau de familie

Iniiativele 0i realizrile personale

sunt Importante

Identitatea se bazeaz pe individ

Tabelul 1.1 Particulariti ale societilor caracterizate prin:

Individualism Colectivism

3


3/8

%abelul &.3 prezint c'teva dintre consecinele asupra managementului observate 2n rilecaracterizate prin individualism, respectiv colectivism.

Individualism $olectivism

Deciziile urmeaz acela0i procespentru toate persoanele

Deciziile sunt influenate de relaiilepersonale

anagerii sunt interesai de inovare,

progres, creativitate, schimbare

anagerii sunt conservatori

Promovarea urmre0te criterii de

profesionalism

Promovarea urmre0te criterii desenioritate

Progresul organizaiei este influenat

de iniiativele individuale

+voluia organizaiei este influenat deloialitate, simul datoriei, obi0nuin

"alariaii 20i apr singuri interesele "alariaii a0teapt ca organizaia s seocupe de ei

4elaiile dintre membrii organizaiei se

bazeaz pe interese personale

4elaiile dintre membrii organizaiei sebazeaz pe interese comune, de grup

Cultura i influena acesteia asupra managementului

n societile caracterizate prin individualism sunt importante viaa personal, viaafamilial, profesia, poziia ierarhic, libertatea individului de a-0i organiza propriaactivitate 0i de a se realiza din punct de vedere material, profesional, social 0i cultural.

n societile caracterizate prin colectivism sunt importante grupul din care individul faceparte, condiiile 0i climatul de munc, cultura organizaional.

Comparatii interculturale realizate pe dimensiunea individualism-colectivism:

Dimenisiunile culturale sunt influentate de factori ecologici si economici.

Individualismul este puternic corelat cu dezvoltarea economica cat si cu latitudinearidicata. %arile cu un climat moderat sau rece tind spre individualism, in schimb, cele care

5


4/8

au un climat cald tind spre colectivism. "tudiul longitudinal realizat de 6ofstede sugereazaca tarile mai dezvoltate sunt individualiste, iar pe masura ce o tara se dezvolta, cetatenii saiavand un acces mai mare la resurse, isi permit mai multa intimitate si independenta,aceasta tinde sa devina mai individualista.

Dimensiunea colectivism-individualism necesita o analiza comple!a a celor patru7 7

individualismul orizontal8rezulta din combinatia self-ului independent cu cel identic9,individualismul vertical8rezulta din combinatia self-ului independent cu cel diferit9,colectivismul orizontal8rezulta din combinatia self-ului interdependent cu cel identic9 sicolectivismul vertical8rezulta din combinatia self-ului interdependent cu cel diferit9.Acest lucru s-ar putea realiza prin oferirea celui chestionat a patru optiuni de raspuns,fiecare fiind aferenta tipului de colectivism sau de individualism. +!emplu7 :daca ar fi sava autodescrieti unei alte persoane, care din urmatoarele descrieri ar fi cea aleasa dedumneavoastra; &. nic8individualism orizontal9*.

Primul studiu transcultural e!tins al lui 6ofstede a catalogat ">A, area ?ritaniesi $anada ca fiind cele mai individualiste state, iar tarile asiatice si cele din America #atinaca fiind cele mai colectiviste.@n societtile caracterizate prin individualism precum ">A, Australia sau area ?ritanie,oamenii se definesc ca indivizi, aici libertatea se 2mpleteste cu dimensiunile mediuluisocial managementul este autocrat. $ele colectiviste precum Panama, +cuador sau1uatemala reprezint sisteme sociale fi!e, rigide, 2n care oamenii apartin unor grupuri sauclanuri care le ofer gri si protectie, iar managementul este participativ.

SUIndividualismul american a fost diferit in functie de diferitele perioade istorice.

iind cultura cu cel mai inalt grad de individualitate, ">A este adesea folosita ca si criteriude referinta pentru desemnarea polului individualist.

In cadrul culturii nord americane e!ista diferente semnificative care nu sustin ideeaomogenitatii culturale. "-a constatat ca apartenentii claselor sociale superioare si medii auun nivel mai ridicat al valorilor individualiste 8ambitia, autonomia9 decat cei din claseleinferioare care pun accentul mai mult pe obedienta, socializare, integrare in societate.

De asemenea s-a constatat ca populatia hispanica din ">A este mai colectivistadecat cea nonhispanica, insa hispanicii tind sa devina tot mai individualisti pe masura cesunt aculturati.

Putem spune conform studiilor facute ca individualismul american are douasubtipuri7 individualismul narcisic si individualismul comunitar.

Individualismul narcisic se caracterizeaza printr-un comportament orientat doarspre indeplinirea scopurilor individului, in timp ce individualismul comunitar secaracterizeaza prin faptul ca scopurile personale sunt subsumate celor vizate decomunitatea integratoare.

CanadaAlaturi de ">A, reprezinta un etalon al individualismului, canadienii evidentiindu-

se ca individualisti care apreciaza in mod deosebit competitivitatea, increderea in sine silibertatea.

!usia"tudiile apreciaza aceasta tara ca fiind in curs de dezvoltate in ceea ce priveste

individualismul. Aceste studii evidentiaza faptul ca rusii oscileaza intre e!treme, fiind fiefoarte colectivisti, fie e!trem de individualisti. In 4usia sloganul :nu trai mai prost decatvecinul tau* combina ostilitatea, resentimentul si invidia fata de cei care au mai mult, in

=


5/8

timp ce in statele occidentale desemneaza faptul ca indivizii ar trebui sa isi e!ploatezepropriul potential, intr-o societate competitiva, prin respectarea unor reguli sociale clare.

Atitudinea rusilor poate fi considerata ca fiind una negativa angaata, pe care multicetateni o au fata de cei mai bogati cunoscuti sub numele de :noii rusi*, dar care nu see!teriorizeaza intr-o revolta publica ci mai degraba evoca o forma de fuga de societate.

"aponiaDe-a lungul vremii s-a propagat ideea ca aponezii sunt colectivisti, acest

colectivism fiind invocat pentru a e!plica numeroasele fenomene sociale din aponia.4ecent aceasta caracterizare a aponezilor a fost criticata prezentand ca argumentevenimentele istorice si sociale care probeaza individualismul si independenta. "-a scos inevidenta dinamica sociala reala proprie culturii aponeze care s-a dezvoltat datoritainlocuitorilor noncolectivisti din orase si s-a demonstrat ca principiul dominant alorganizatiilor sociale aponeze favorizeaza antreprenorismul individualist.

actori sociali care potentea!a dimensiunea individualism-colectivism

In orice cultura, prevalenta colectivismului ori a individualismului depinde defactori precum7 constrangerea culturala versus libertina cultural si comple!itate culturalaversus simplitate culturala. $onstrangerea se refera la modul in care membrii unei culturiaung la un consens, se conformeaza normelor culturale si se comporta in consecinta,

primesc sau emit critici severe la adresa celor care se abat de la norme.$onstrangerea culturala este specifica culturilor omogene, relativ izolate de alte

culturi.$ulturile caracterizate prin libertina cultural sunt specifice societatilor eterogene,

unde oamenii sunt fluctuanti in ceea ce priveste normele si respectarea lor. #ibertinaulcultural a fost asociat cu blandetea sanctiunilor in cazul incalcarii normelor, in timp ceculturile caracterizate prin constrangere pedepsesc sever abaterile de la norme. $onformstudiilor efectuate, libertinaul culturala este asociat cu individualismul, iar constrangereaculturala cu colectivismul.

$omple!itatea culturala ar putea fi considerata un factor insemnat in diferentiereaculturilor. $onventional e!ista doua tipuri de culturi7 comple!e si simpliste.

$ulturile comple!e sunt asociate libertinaului cultural, iar cele simplisteincuraeaza constrangerea culturala.

actori relevant in determinarea tendintelor personale spre individualism saucolectivism

SocializareaIn culturile colectiviste copiii sunt imbratisati mai mult, tratati cu tandrete, dar au

mai putina libertate, in comparatie cu cei din culturile individualiste. $opiii colectivistisunt mai putin incuraati sa-si e!teriorizeze emotiile, sa spuna ceea ce simt in diversesituatii, familiile colectiviste considerand copilul ideal pe acela care respecta regulile.

$opiii din culturile individualiste sunt adesea lasati sa-si aleaga singuri un mod dea trai, dupa ce le-au fost schitate anumite reguli generale pe care au dreptul sa le ignorefara a primi o sanctiune severa din partea parintilor. "pre deosebire de copiii colectivisti,cei din familiile individualiste isi e!prima liber trairile, fiind tratati fiecare in parte ca o

persoana distincta, cultura individualista punand accentul pe realizarea personala.

B


6/8

Clasa socialaIn toate societatile, clasele sociale cu conditie mai modesta tind sa fie colectiviste,

punand accentul pe obedienta si pe respectarea normelor, in timp ce clasele inalte suntpreponderent individualiste, valorizand realizarea personala si creativitatea.

#ducatia

Implicarea in e!periente educationale diverse si comple!e va mari propensiuneaoamenilor spre valori ale diversitatii culturale si deci spre individualism.

$cupatia$u cat ocupatia presupune mai multa munca in echipa, cu atat creste nevoia de

conformare la nevoile celorlalti si deci tendinta spre colectivism.%arstaIn urma studiilor realizate s-a dovedit ca pe masura ce inaintam in varsta avem

tendinta sa valorizam din ce in ce mai mult stabilitatea relatiilor sociale devenind maicolectivisti.

#&perienta calatoriilor in strainatate

arele avanta al calatoriilor il constituie e!ersarea unor e!periente diverse carefavorizeaza insusirea valorilor individualiste.

Diferente intre culturile individualiste si cele colectiviste" Interferente intre

individualism-colectivism si alte varia#ile psi$osociolo%ice

Ansamblul cercetarilor tematice aduc dovezi consistente ce indica diferentesemnificative in ceea ce priveste procesele psihologice fundamentale, intre membriiculturilor colectiviste si individualiste. Aceste diferente au fost observate in procese ca7invatarea si perceperea sociala, motivarea, trairea afectiva si e!primarea emotiilor, stima de

sine, starea de bine si optimismul, comportamentul pro-social, comunicarea, etica.uto'perceptiaAnalizarea mecanismelor auto-perceptiei in doua culturi diferite, una colectivista

8aponia9 si una individualista 8">A9, a scos la iveala faptul ca perceptia sociala laindividualisti se focalizeaza pe un set de atribute ce au in centru individul, in timp ce incultura colectivista centrarea se face pe relatiile individului cu cei din ur. 4aspunsuriledate de subiectii aponezi au relevat informatii despre ei ca parte a unor relatii in timp ceraspunsurile americanilor au surprins informatii stricte despre propria persoana.

$olectivistii se percep in mod realist, cunoscandu-si bine limitele in timp ceindividualistii au auto-perceptii mai putin realiste, acestia avand tendinta de a sesupraestima. Aceste aspecte duc la concluzia ca individualistii au o stima de sine mairidicata in comparatie cu colectivistii.

In perceptia de sine, un aspect important este focalizat pe esec sau succes.Individualistii privesc realitatea prin prisma succeselor lor, iar colectivistii o evalueaza maidegraba prin intermediul esecurilor si al consecintelor negative ale comportamentului lor.Individualistilor le sunt specifice atribuirile interne, ei cautand si solicitand informatii caresa confirme atribuiri interne dezirabile, in timp ce colectivistii sunt preocupati sa nudevieze de la norme.

tribuirileIndividualistii atribuie evenimentelor cauze interne, iar colectivistii sunt in

maoritatea cazurilor e!ternalisti. Individualistii sunt supusi intr-o mai mare masura erorii

fundamentale de atribuire prin accentuarea rolului cauzelor interne in e!plicareacomportamentului celuilalt, o asemenea atribuire intervenind mult mai frecvent incomparatie cu colectivistii.

C


7/8

Co(nitiileIndividualistii sunt in mai mare masura preocupati de propriile nevoi, dorinte, idei,

drepturi, capacitati, in timp ce colectivistii manifesta interes fata de nevoile celorlaltiincercand sa le induca acestora o stare de bine psihologica. #egatura comportament-atitudini este mai slaba in culturile colectiviste si mult mai puternica in culturile

individualiste.Indivizii din culturile colectiviste percep mediul inconurator mai degraba infle!ibilsi se vad pe sine ca adaptabili si mai putin capabili de schimbare. #a polul opus,individualistii se autoevalueaza ca fiind mai fle!ibili, si privesc mediul social schimbatorca pe ceva firesc si natural.

)otivatia$u cat comple!itatea mediului si a situatiei este mai ridicata 8caracteristica a

individualismului9, cu atat indivizii doresc sa fie calificati drept unici si devin mai motivatide circumstantele care le permit acest lucru.

.#motiile+motiile colectivistilor sunt centrate pe ceilalti si sunt de scurta durata, mentinandu-

se atata timp cat ei se afla in situatia respectiva, iar in cazul individualistilor sunt centratepe ei insisi si sunt de lunga durata. 4ezultatele diverselor studii au aratat ca americanii auraportat mai multe emotii pozitive de dezangaare, distantare de ceilalti 8superioritate,mandrie9, in timp ce aponezii activau mai multe emotii pozitive de angaare 8prietenie,apropiere, respect9. $omparativ cu aponezii, americanii e!perimentau o gama mai larga detrairi afective atat pozitive cat si negative.

Intre cele doua tipuri de culturi e!ista diferente in ceea ce priveste modul dee!primare al emotiilor. $olectivistii descuraeaza e!primarea emotiilor negative siincuraeaza emotiile pozitive in scopul mentinerii armoniei grupului. ata de persoaneledin afara grupului colectivistii au o atitudine diferita in sensul ca descuraeaza e!primareasentimentelor pozitive si incuraeaza e!primarea sentimentelor negative in scopuldistantarii fata de acestia.

Conceptul de sine si stima de sine. Identitatea socialaPentru colectivisti identitatea are sens si este definita in relatie cu ceilalti.

Individualistii isi bazeaza identitatea pe propriile e!periente si pe propria persoana. In ceeace priveste conceptul de sine, pentru subiectii din culturile colectiviste acesta deriva dinidentitatea grupala si relatiile cu ceilalti, care nu pot fi separate de situatii si conte!te

particulareStarea de bine psi*olo(icaIndivizii din culturile individualiste au o stima de sine mai buna si sunt mai

optimisti decat indivizii din culturile colectiviste. Anumiti autori au descris o serie defactori care pot contribui la diferenta ce se produce in aprecierea starii de bine psihologicein cele doua tipuri de culturi7 compatibilitatea intre personalitate si cultura, deschidereacatre nou, capacitatea de adaptare la mediul inconurator, disponibilitatea pentrudezvoltarea personala, etc.


8/8

Comportamentul socialIndivizii din culturile colectiviste apartin grupurilor ca rezultat al unui drept obtinut

prin nastere sau casatorie. Pentru cei din culturile individualiste apartenenta la grup trebuiecastigata.

In ceea ce priveste relatiile din cadrul grupului, individualistii au o tendinta mai

pronuntata de a avea contacte cu cei din grup decat colectivistii, dar acestea suntsuperficiale cu implicare redusa, in timp ce colectivistii isi fac mai putini prieteni noi, insarelatiile lor sunt mult mai apropiate.

Codurile de comunicareIn timpul conversatiilor indivizii colectivisti folosesc frecvent formula verbala

(noi*, pe cand individualistii folosesc pronumele (eu*.

Structura personalitatiiIn culturile colectiviste, in cresterea copiilor se pune accentul pe conformism,

obedienta, siguranta, iar in culturile individualiste accentul cade pe independenta, spirit de

e!ploatare, creativitate.

#tica implicita"e considera ca e!ista trei coduri morale potentiale care se refera la7 comunitate,

autonomie si divinitate.$odurile ce tin de comunitate sunt importante in principal pentru membrii culturilor

colectiviste, in timp ce codurile de autonomie sunt importante pentru culturileindividualiste. +le provoaca emotii diferite. iolarea codurilor comunale inclusiv aleierarhiei provoaca dispret, cadere in dizgratie, violarea codurilor legate de autonomie

provoaca furie, iar violarea codului legat de credintele religioase provoaca dezgust.Indienii apreciaza autorul acordat unui membru al grupului ca pe o obligatie in

timp ce americanii il privesc ca pe o problema de optiune, americanii simtindu-se maiputin responsabili de autarea prietenilor sau cunoscutilor care nu sunt de la bun inceputpretuiti. +!primarea moralitatii intr-o cultura colectivista este mult mai conte!tuala, iarvaloare suprema este reprezentata de binele colectivitatii.

In consecinta, a mintii devine un comportament mai acceptabil in culturilecolectiviste decat in cele individualiste, daca scopul minciunii il reprezinta salvareareputatiei sau spriinirea propriului grup. +!ista moduri traditionale de a mintii. Atuncicand oamenii au un simt puternic de autodeterminare 8tendinta caracteristicaindividualismului9, ei cauta sinceritatea si autenticitatea, iar cand se simt coplesiti detraditii si obligatii 8tendinta caracteristica colectivismului9 nu pun pret pe autenticitate.

E

55614440 Dimensiunea Individualism Colectivism

Documents

Transcript of 55614440 Dimensiunea Individualism Colectivism