Era odata un imparat mare si puternic ,care avea pe langa palatul sau o gradina mare.

Verbul este partea de vorbire flexibila care se conjuga si arata ce face subiectul. Exemplu : era, avea.

Verbele pot fi: Predicative: cand pot forma singure functia sintactica de Predicat verbal

Nepredicative: cand nu pot forma singure functia sintactica

de predicat

Cele nepredicative sunt: copulative: cand formeaza cu ajutorul numelui

predicatul nominal .

exemplu: este povestit, devine doctor

auxiliare: cand formeazatimpuri si moduri

compuse.

exemplu: sa fi povestit,am sa povestesc s.a

Diateza indica relatia dintre actiune, subiectul gramatical si obiectul care o suporta.

Verbul are trei diateze: activa: -arata ca subiectul gramatical este autorul actiunii

verbului pe care o exercita asupra uniu obiect.

exemplu: Baiatul merge la scoala.

pasiva:- arata ca subiectul este obiectul care suporta

actiunea facuta de autorul ei.

-se construesc: verbul auxiliar a fi +

+participiul verbului de conjugat

exemplu: Romanul este scris de autor.

Reflexiva:- arata ca subiectul gramatical este

autorul unei actiuni la care participa

intens.

-sunt insotite de un pronume reflexiv

in cazul Acuzativ.

exemplu: El isi iubeste mama.

Conjugarea este ultima sau ultimele doua litere cu care se termina verbul la modul

infinitiv.

exemplu:era => a fi Verbul are patru conjugari : conjugarea I cand se termina in -a : a canta conjugarea a II-a cand se termina in

ea : a vedea conjugarea a III-a cand se termina in

-e :a merge

conjugarea a IV-a cand se termina in

-i sau -I : a voi , a cobori Modurile verbului :- Personale :cand isi schimba forma dupa persoana si indeplinesc in

propozitie functia sintactica de Predicat verbal(Pv).

-indicativ :arata o actiune sigura. Exemplu: citeste, scrie.

-conjunctiv :arata o actiune posibila. Exemplu: sa scriu, sa citesc

-conditional optativ : arata o dorinta ,conditie. Exemplu: as citi.

-imperativ :arata o porunca, un indemn. Exemplu: citeste! , scrie!

prezumtiv Nepersonale :cand nu isi schimba forma dupa persoana si nu

indeplinesc functia sintactica de predicat.

-infinitiv: arata numele actiuni. Exemplu: a citi , a scrie

-gerunziu: denumeste actiuni in desfasurare. Exemplu: citind

-se termina cu sufixul: -ind sau Ind. -participiu: exprima actiuni terminate supartate de un lucru,

o fiinta.

-se termina cu litera t sau s . exemplu: -citit

-scris

-ajuta la formarea modului:

-indicativ, timp -perfect compus :am citit

-viitor anterior :voi fi citit

-conjunctiv, timp perfect :sa fi citit

-conditional-optativ, timp perfect :

as fi citit

-infinitiv, timp perfect :a fi citit

-supin, :de citit.

-supin :denumeste actiunea, starea -se pormeaza cu ajutorul

prepozitiilor : de, la, pentru si daca.

Exemplu: de citit, daca scri, pentru mancat, la citit.

Timpurile verbale: -Indicativ:

-Prezent: actiunea se petrece in momentul vorbiri

exemple: merg, maninci, vorbesti, scriem, cititi, exerseaza

-Trecut: actiunea se petrece inainte de momentul vorbiri

*Imperfect :arata o actiune trecuta care se desfasoara in timpul unei alte actiuni

trecute.

exemple: mergeam, mancai, vorbea, scriam, citeati, exersau

*Perfect compus :arata o actiune trecuta care se termina in momentul vorbiri

alcatuit din forme specifice ale verbului a avea + participiul

verbului de conjugat.

exemple: am mers, ati mancat, a vorbit, am scris, ati citit, au exersat.

*Perfect simplu :arata o actiune trecuta carae s-a incheiat in trecut.

-mai este folosita si in anumite regiuni ale tarii in limbajul oral.

exemple: mersei, mancasi, vorbi, scrisaram, citearati, exersara

*Mai mult ca perfect :arata o actiune trecuta terminata inaintea unei alte actiuni

trecute

exemple: mersesem, mancasesi, vorbise, scriseseram, citrserati, exersasera.

-Viitor: actiune care se petrece dupa momentul vorbirii.

*Anterior: arata o actiune viitoare terminata inaintea unei alte actiuni viitoare.

exemple: voi fi mers, vei fi mancat, va fi vorbit, vom fi scris, veti fi citit

*Popular: arata o actiune viitoare vorbita.

exemple: o sa merg, o sa mananci, o sa vorbeasca, o sa scriem, o sa cititi

*Literar: arata o actiune viitoare scrisa.

exemple: voi merge, vei manca, va vorbi, vom scrie, veti citii, vor exersa.

-Conjunctiv: Timpuri:- prezent: actiunea se petrece in momentul vorbirii sau in viitor

se formeasa cu ajutorul conjunctiei sa +verbul de conjugat la indicativ prezent

exemplu: sa invat, sa scriu

-perfect:- actiunea se petrece inainte de momentul vorbirii(viitor)

se formeaza cu ajutorul conjunctiei sa +verbul auxiliar a fi +

+forme ale verbului la indicativ prezent.

-Conditional-otativ:

Timpuri:- prezent: actiunea se petrece in momentul vorbirii sau in viitor

se formeaza cu ajutorul verbului auxiliar a avea + infinitivul

verbului de conjugat

exemplu: as vrea, ai ridica, ar merge, am face, ati scrie, ar citi

-perfect: actiunea se petrece inainte de momentul vorbirii(viitor)

se formeaza cu ajutorul verbului auxiliar a fi la conditional- optativ

+ participiul verbului de conjugat .

exemplu: as fi invatat , ar fi mers.

-Imperativ: are forma afirmativa si negativa .

are numai persoana a II-a.

Locutiunea verbala este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un verb si se

comporta in propozitie ca verbul.

-Locutiunile verbale au intotdeauna in componenta lor un verb.

-Locutiunile verbale nu pot fi determinate in propozitie de atribute si substantivele

din componenta lor sunt ,de obicei, nearticulate .

-Locutiunile verbale pot fi determinate de complemente indirecte , directe si

circumstantiale.

Verbele predicative si locutiunile verbale la moduri personale indeplinesc in propozitie functia sintactica de Predicat verbal.

Verbele copulative la modurile personale intra in alcatuirea Predicatelor nominale. Verbele si locutiunile verbale la moduri nepersonale sunt in propozitie :

-subiecte: A scrie este o placere.

-nume predicative: Mancarea este de mancat.

-complemente directe: Pot munci.

-complemente indirecte: N-am putut scrie tot.

-complemente circumstantiale: A muncit fara a se opri prea mult.

-atribute: Tema de efectut este multa si grea

MODURILE PERSONALE - INDICATIVUL, IMPERFECTUL, PERFECTUL COMPUS, PERFECTUL SIMPLU, MAI MULT CA PERFECTUL, VIITORULMODURILE PERSONALEINDICATIVULarata o actiune,sigura, reala.

PREZENTULindica desfasurarea actiunii in momentul vorbirii. Sufixele si desinentele de prezent sunt:

Conjugarea I Conjugarea a II-a

eu invat lucrez aflu eu par

tu inveti lucrezi afli tu pari25311usj91voq8n

el/ea invata lucreaza afla el/ea parenoi invatam lucram aflam noi paremvoi invatati lucrati aflati voi paretiei/ele invata lucreaza afla ei/ele par so311u5291vooq

Conjugarea a III-a Conjugarea IV-a

eu merg eu dorm iubesc hotarasctu mergi tu dormi iubesti hotarastiel/ea merge el/ea doarme iubeste hotarastenoi mergem noi dormim iubim hotaramvoi mergeti voi dormiti iubiti hotaratiei/ele merg ei/ele dorm iubesc hotarascTRECUTULindica desfasurarea actiunii inainte de momentul vorbirii

IMPERFECTULexprima o actiune trecuta, care se desfasoara in acelasi timp cu o alta actiune trecuta,

aratand durata sau repetarea. Sufixele si desinentele de imperfect sunt:

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a

eu invatam eu paream eu mergeam eu dormeamtu invatai tu pareai tu mergeai tu dormeaiel/ea invata parea el/ea mergea el/ea dormeanoi invatampareamnoi mergeam noi dormeamvoi invatati pareati voi mergeati voi dormeatiei/ele invatau pareau ei/ele mergeau ei/ele dormeauPERFECTUL COMPUSexprima o actiune trecuta, terminata in momentul vorbirii. Este alcatuit din

forme specifice ale verbului auxiliara avea+participiul verbului de conjugat

euamtuai invatatel/eaa parut

noiam mersvoiati dormitei/eleauPERFECTUL SIMPLUexprima in limba literara o actiune petrecuta si incheiata in trecut. In limba

literara, este timpul povestirii la persoana a III-a. In limba vorbita, este folosit doar in anumite regiuni

ale tarii (in Oltenia mai ales) si exprimao actiune terminata de curand. Sufixelesi desinentele de perfect

simplu sunt:

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a

eu invatai eu parui eu mesei eu dormiitu invatasi tu parusi tu mersesi tu dormisiel/ea invata el/ea paru el/ea merse el/ea dorminoi invataram noi paruram noi merseram noi dormiramvoi invatarati voi parurati voi merserati voi dormiratiei/ele invatara ei/ele parura ei/ele mersera ei/ele dormiraMAI MULT CA PERFECTULexprima o actiune trecuta si terminata inaintea altei actiuni trecute.

Sufixul si desinentele de mai mult ca perfect urmeaza dupa sufixul deperfect simplu si sunt:

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a

eu invatasem eu parusem eu mersesem eu dormisemtu invatasesi tu parusesi tu mersesesi tu dormisesiel/ea invatase el/ea paruse el/ea mersese el/ea dormisenoi invataseram noi paruseram noi merseseram noi dormiseramvoi invataserati voi paruserati voi merseserati voi dormiseratiei/ele invatasera ei/ele parusera ei/ele mersesera ei/ele dormiseraVIITORULindica o actiune ce se va desfasura dupa momentul vorbirii. Viitorul are forme literare de limba scrisa si de limba vorbita.

VIITORUL SIMPLU(viitorul pentru limba scrisa) este alcatuit din forme specifice ale verbuluia vrea+

infinitivul verbului de conjugat.

euvoituvei invatael/eava pareanoivom mergevoiveti dormiei/elevorViitorul pentru limba vorbita

oinvariabil+conjunctivul verbului de conjugat:o sa invat verbula aveala indicativ prezent+conjunctivul verbului de conjugat:am sa invat forme ale verbuluia vrearezultate din caderea consoaneiv+infinitivul verbului de conjugat:

oi invata.VIITORUL ANTERIORarata o actiune viitoare terminata inaintea altei actiuni viitoare. Este un timp

verbal invechit, care a fost inlocuit in limba vorbita prin viitorul propriu-zis. Este alcatuit din: verbul

auxiliara fila viitor+participiul verbului de conjugat:voi fi invatat.CONJUNCTIVULare timpurile:

PREZENT, care indica o actiune desfasurata in prezent sau in viitor. Se formeaza cu ajutorul conjunctiei

sa+forme ale indicativului prezent (cu exceptia persoanei a III-a):sa invat.PERFECT, care indica o actiune desfasurata in trecut. Este alcatuit din conjunctiasa+verbul auxiliara fi+participiul verbului de conjugat:sa fi invatatCONDITIONAL-OPTATIVULare timpurile:

PREZENT, care indica o actiune desfasurata in momentul vorbirii sau in viitor. Este alcatuit din verbul

auxiliara avea+infinitivul verbului de conjugat.

euastuai invatael/eaar pareanoiam mergevoiatidormiei/elearPERFECT, care indica o actiune desfasurata in trecut. Este alcatuit din verbul auxiliara fila conditional

-optativ, prezent+participiul verbului de conjugat:as fi invatat.

IMPERATIVULare:

ASPECT POZITIV

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a

tu canta! tu vezi! tu du! tu vino!

voi cantati! voi vedeti! voi duceti! voi veniti!

ASPECT NEGATIV

Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a

tu nu certa! tu nu bea! tu nu face! tu nu dormi!

voi nu certati! voi nu beti! voi nu faceti! voi nu dormiti!

FUNCTIILE SINTACTICE ALE MODURILORNEPERSONALEINFINITIVULexprima numele actiunii, al starii.

Subiect:A iertaeste usor.

Nume predicativ: Placerea lui erade a citi.

Complement direct: Elevul incepea vorbi.

Complement indirect: Incapabilde a continua, s-a asezat.

C.c. de timp: A plecatinainte de a rasarisoarele.

C.c. de mod: Musafirul a intratfara a saluta.

Atribut verbal: Gandulde a plecail urmarea pretutindeni.

GERUNZIULexprima actiuni in desfasurare. Se formeaza cu sufixeleand(vazand) siind(citind). Forma de negativ se obtine cu prefixulne-.

Subiect: Se audeplouand.

Atribut verbal: Am vazut copiicitind.

Complement indirect: S-a saturatinvatand.

Complement direct: Audstrigand.

C.c. de mod: Impinge farfuria,rasturnand-o.

C.c de timp:Ascultandu-l, ma gandeam.

Ca adjectiv: Nume predicativ: Ea estesuferindaAtribut adjectival: Se vad cosurifumegande.

PARTICIPIULexprima actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru.

SUPINULdenumeste actiunea, starea, ca si infinitivul. Este alcatuit din prepozitiilede, dupa, la,pentru+participiul verbului de conjugat. Forma negativa se obtine cu ajutorul prefixuluine-, adaugat

participiului.

Subiect: E utilde invatat.

Nume predicativ: Masina estede spalat.

Atribut verbal: Masinase scriseste la reparat.

Complement direct: Am terminatde invatat.

Complement indirect: S-a saturatde spalat.

C.c. de loc: Vinede la arat.

C.c. de timp: A venitdupa semanat.