UNIVERSITATEA VALAHIAFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

PROGRAMA SCOLARA

Student:Marin Andra-Madalina

PROGRAMA SCOLARA

Programele colare sunt documente oficiale care descriu oferta educaional a unei anumite discipline pentru un parcurs colar determinat. Programa colar pentru un obiect de nvmnt specific urmtoarele aspecte: -obiectivele cadru sunt finaliti educative cu un grad mare de generalitate care urmeaz s fie atinse de ctre elevi dup ce vor fi parcurs mai muli ani de studiu.-obiectivele de referin specific rezultatele ateptate ale nvrii pe fiecare an de studiu i se refer la formarea unor capaciti i aptitudini specifice disciplinei respective i care intr n componena capacitilor umane vizate deobiectivele-cadru.-exemplele de activiti de nvare sunt sugestii oferite profesorilor n legtur cu tipurile cele mai potrivite de activiti pe care pot s le propun elevilor pentru a-i ajuta s realizeze un tip de obiectiv de referin sau altul(exemplu: convorbiri, demonstraii practice, exerciii de un anumit tip etc.).-coninuturile precizeaz temele care urmeaz s fie studiate cu elevii n clas pentru a le oferi informaiile necesare realizrii obiectivelor de referin ale anului de studiu respectiv.-standardele curriculare sunt criteriile de evaluare a calitii procesului de nvare. Ele se prezint sub forma unor enunuri sintetice a ceea ce ar trebui sa probeze elevi c au devenit capabili s realizeze la sfritul unei trepte de colarizare n domeniul vizat de o anumit disciplin de studiu.

ELABORAREA PROGRAMEI SCOLARE

Elaborarea programei scolare reprezinta o actiune specifica,realizabila in concordanta cu liniile de proiectare curriculara stabilite la nivelul planului de invatamant.Aceasta actiune specifica presupune ierarhizarea urmatoarelor operatii pedagogice:raportarea la obiectivele specifice;stabilirea structurii tematice a dsciplinei scolare respective;precizarea indrumarilor metodologice;proiectarea calendaristica a activitatilor de predare-invatare-evaluare.

1.RAPORTAREA LA OBIECTIVELE SPECIFICE presupune traducerea in plan didactic a orientarilor valorice stabilite in plan macrostructural pentru fiecare nivel si treapta de invatamant.Aceste orientari actionaza ca finalitati microstructurale intermediare intre obiectivele generale ale planului de invatamant si sarcinile didactice concrete,operationalizate de professor la nivelul fiecarei activitati de predare-invatare-evaluare.

2.STABILIREA STRUCTURII TEMATICE A PROGRAMEI SCOLARE presupune respectarea unor criterii functionale:-accesibilitatea cunostintelor si a capacitatilor care urmeaza a fi dobandite de elevi in diferite etape ale scolaritatii-gradarea corecta a cunostintelor si a capacitatilor,in raport cu resursele de spatiu si timp existente;-deschiderea cunostintelor si a capacitatilor prea diferite tipuri de corelatii disciplinare,intradisciplinare,interdisciplinare,transdisciplinare. Respectarea acestor criterii functionale asigura atingerea unor indicatori calitativi specifici activitatii de proiectare curriculara a programei scolare:-relevanta continutului instruirii presupune evidentierea valorii formative a cunostintelor si a capacitatilor incluse la nivelul programelor scolare.Ea reflecta unitatea metodologica existenta intre premisa stiintifica a continutului si consecinta pedagogica a acestuia asumata in functie de specificul fiecarei trepte si discipline de invatamant.

In plan stiintific,structura tematica a programei vizeaza selectia,dozarea si ierarhizarea datelor ,faptelor, evenimentelor, notiunilor, conceptiilor, regulilor, principiilor,legilor, paradigmelor, teoriilor, categoriilor, modelelor de analiza si sinteza,etc. In plan pedagogic,structura tematica a programei vizeaza selectia,dozarea si ierarhizarea cunostintelor si capacitatilor proiecttate la nivel : instrumental, in invatamantul primar;de baza,in invatamantul gimnazial;de profil, in invatamantul liceal;de specializare superioara,la niveluri profesionale de varf,in invatamantul universitar. Selectia,dozarea si ierarhizarea cunostintelor si a capacitatilor la nivelul programelor scolare asigura: ponderea formative a informatiei, dependenta de valoarea sa metodologica si practica,perfectibila in timp si spatiu; deschiderea psihosociala multipla a obiectelor sau a modulelor de invatamant ,cu relevanta interdisciplinara;eliminarea balastului informational prin raportare la conceptul de trunchi comun de cultura generala.operabil la toate nivelurile sistemului.-secventialitatea continutului instruirii presupune operationalizarea unor circuite de programare a materiei,in variante traditionale si moderne,exprimate la nivel linear,concentric modular,integrat. Programele scolare lineare sunt structurate prin adaugiri successive de informatii si prin amplificarea exigentelor fata de activitatea cognitive a elevilor.Acest tip de programa urmareste,in mod special,asigurarea accesibilitatii cunostintelor,proiectae de la simplu la complex,corespunzator fiecarei etape de varsta in conditii de maxima securitate psihologica si pedagogica. Programele scolare concentrice sunt structurate prin reluarea acelorasi notiuni,cunostinte,deprinderi,intr-o forma amplificata pe diferite trepte ale sistemului scolar(niveluri pe varsta). Aceste tip de programa urmareste,in mod special aprofundarea cunostintelor in cadrul unei noi trepte scolare,in conditiile unei noi etape de dezvoltare psihica a personalitatii elevului.Mecanismele de proiectare vizeaza o noua structura de organizare a cunostintelor, acumulate deja, prin dezvoltarea acestora in contexte metodologice si aplicative superioare.Din aceasta perspective sunt semnificative programele scolare propuse,de regula,in domeniul matematicii,gramaticii,stiintelor sociale si umane . Didactica moderna si postmoderna valorifica cele doua modalitati clasice de organizare lineara si concentrica a programelor scoalre,remarcabile prin capacitatea lor de asigurare a accesibilitatii cunostintelor in conditii de deplina securitate psihica,discutabile insa datorita caracterului lor predominant monodisciplinar si inclinatiei lor spre gandirea inductiva si convergenta ,care intretine anumite limite si intarzieri in planul cunoasterii comprehensive,conceptuale,critice. Evolutia programelor scolare lineare si concentrice in contextual proiectarii curriculare angajeaza intreaga structura a activitatii de predare-invatare-evaluare ,orientata pedagogic in conditii de interdisciplinaritate si de instruire diferentiata.Aceasta evolutie determina aparitia unor noi modalitati de programare a continutului instruirii,respectiv a unor noi tipuri de programe scolare(in spirala,modulare,integrate). Programele scolare in spirala sunt structurate in jurul experientei cognitive de baza a elevului ,care asigura insusirea de noi cunostinte incadrate continuu in noi contexte si sisteme ce se largesc si se restructureaza neincetat,solicitand capacitate si operatii intelectuale din ce in ce mai complexe.Proiectarea in spirala imbina programarea concentrica-preocupata, in aceasta situatie, de reluarea problemelor fundamentale,care reprezinta structura de baza a obiectului-cu programarea lineara,care presupune insusirea de noi cunostinte dupa reactualizarea problemelor fundamentale. Programele scolare modulare sunt structurate pe baza unor seturi de cunostinte,situatii de invatare ,strategii speciale de predare-invatare-evaluare,care faciliteaza realizarea independenta a sarcinilor de instruire intr-un timp pedagogic optim.Elaborarea modulelor presupune definirea unui set de situatii didactice,pe de o parte independente,iar pe de alta parte,interdependente in raport cu sarcinile de invatare trecute si viitoare. Acest tip de programa scolara are o structura tridimensionala bazata pe: continuturi specifice,cu precizarea cunostintelor anterioare necesare si a diverselor itinerarii curriculare posibile;ansamblu de submodule,fiecare incluzand obiectivele modulului,pentru recuperarea pierderilor,pentru asigurarea trecerii la modulul urmator .

Programele scolare integrate sunt structurate pe baza trategiilor de organizare interdisciplinara/transdisciplinara a continuturilor formale-nonformale-informale,care angajeaza intreaga experienta de predare-invatare-evaluare a profesorului si a elevului.Aceste programe care reprezinta scoala viitorului valorifica unitatea funciara a demersurilor stiintifice, urmarind integrarea orizontala si transversala a disciplinelor de invatamant in functie de urmatoarele criterii de selectie a continuturilor intruirii:-criteriul teoretic,care vizeaza schemele conceptuale ,obiectul si metodele de cercetare ,paradigmele de abordare,valabile in cadrul mai multor stiinte;-criteriul aplicativ,care vizeaza tehnologiile comune dezvoltate la nivelul mai multor stiinte,cu referire la domeniul vietii profesionale ,mediului ambiant, relatiilor de familie;-criteriul personalitatii ,respective a obiectului educatiei, care vizeaza formarea constiintei stiintifice a elevului,relevanta pentru modelarea raporturilor sale cu lumea si cu sine;-criteriul social,care vizeaza abordarea unor aspecte istorice ,tehnologice, economice, etc., semnificative pentru rezolvarea unor probleme ale societatii, respective pentru natura umanitatii. Consistenta continutului instruirii este realizabila in cadrul programei scolare la nivel intern si extern. Consistenta interna a programelor scolare vizeaza asigurarea unui raport pedagogic optim intre logica stiintifica a continutului instruirii controlabila in plan epistemic-si logica didactica a continutului instruirii,valorificabila in plan formativ.

3.FORMULAREA INDRUMARILOR METODICE vizeaza elaborarea strategiilor de predare-invatare-evaluare necesare pentru realizara obiectivelor specifice programelor scolare la un nivel de eficacitate pedagogica optima.Angajarwa proiectarii curriculare presupune integrarea indrumarilor metodice in structura interna a programelor scolare,pentru sustinerea consistentei pedagogice a acestora in diferite circumstante didactice si extradidactice. Delimitarea orientativa a indrumarilor metodice implica raportarea profesorului la dimensiunea functionala a obiectivelor generale si specifice ale procesului de invatamant. Proiectarea lor ca virtuale strategii de predare-invatare-evaluare angajeaza decizia manageriala a profesorului,relevanta pedagogic pe linia de interactiune existenta intre : metoda de invatamant aleasa,cu prioritate,datorita resurselor sale informative maxime si capacitatii sale de integrare deplina a altor metode si procedee eficiente-stilul educational adoptat pentru valorificarea deplina a resurselor existente la nivelul structurii actiunii didactice-marja de optimizare a activitatii didactice ,operabila in cadrul spatiului si timpului disponibil pentru instruirea in clasa si in afara clasei.

4.PROIECTAREA ACTIVITATII DIDACTICE este determianta la nivelul programelor scolare care directioneaza actiunea de elaborare a planului calendaristic necesar fiecarui dacru didactic la nivelul semestrului s al anului scolar. Optimizarea planului calendaristic implica adaptarea obictivelor generale si specifice la conditiile existente la nivelul fiecarui colectiv de elevi. Programa scolara poate sugera mecanismele posibile de operationalizare a obiectivelor in contextual resurselor de spatiu sit imp aflate la dispozitia cadrului didactic.Acesta presupune avansarea unor structuri de proiectare flezibile care vizeaza:-capitolul-numarul de ore saptamanal-succesiunea activitatilor didactice -termenele stabilite-obiectivele propuse-continuturile necesare-strategiile didactice posibile-criteriile de evaluare-observatiile care se impun

Teoria curriculum-ului

Calitatea programelor colare se analizeaz prin raportarea lor la mai multe criterii. Criteriile psihopedagogice se refer la selecionarea coninutului n funcie de: stadiul de dezvoltare al copiilor crora li se adreseaz; valoarea formativ a elementelor de coninut; valoarea lor pentru educaia permanent a elevilor; cerinele profesionalizrii ntr-un anumit domeniu; posibilitile pedagogice de a transmite un anumit coninut unor elevi aflai n anumite stadii ale dezvoltrii lor intelectuale i sociale. Coninuturile care vor fi selecionate vor fi organizate n scopuri pedagogice, att pe vertical, ct i pe orizontal. Organizarea pe vertical a coninutului se refer la succesiunea logic a elementelor de coninut de-a lungul ntregului curriculum. Scopul principal al unei asemenea organizri pe vertical este acela de a-i ajuta pe elevi s-i construiasc o structur cognitiv coerent cu privire la un domeniu de studiu, dar i acela de aface posibil transferul lor de la o coal la alta cu un minimum de ntrerupere n activitatea de nvare. Organizarea pe orizontal se refer la corelarea tematic a coninutului diferitelor materii de studiu, pentru a se evita suprapunerile, redundanele, i pentru a realiza, de asemenea, o succesiune a cunotinelor predate la diferitele discipline, astfel nct unele s le pregteasc pe altele. Organizarea pe vertical i cea pe orizontal a coninutului sunt totodat principalele criterii de analiz critic a unei programe colare, una dintre modalitile de concretizare a unui curriculum. Acestor criterii li se adaug relevana coninutului n raport cu obiectivele educative urmrite (utilitatea lui),autenticitatea i consistenta intern (corectitudinea tiinific, caracterul esenial i modernitatea cunotinelor selecionate) (Popescu, V. V., 2003).Pe baza programelor colare, la nivelul fiecrei coli, profesorii care predau obiectul de nvmnt respectiv urmeaz s-i elaboreze planificarea calendaristic a activitilor de nvare desfurate cu elevii i proiectele didactice pentru fiecare lecie planificat.

BIBLIOGRAFIE

1.Sorin Cristea Dictionar de termini pedagogici, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti ,1998

2.Constantin Cucos Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si cadre didactice, Editura Polirom ,Iasi 2009