54769299-TAPETARE-SI-ZUGRAVIRE

5/10/2018 54769299-TAPETARE-SI-ZUGRAVIRE - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/54769299-tapetare-si-zugravire 1/57

TAPE TARE. .

~l. . . . ,

ZUGRAVIRE

Julian Cassell

Peter Parham

Editura Aquila '93

Oradea

,



A Marshall Edition

Copyright © 2000 Marshall

Editions Developments Ltd.

London UK

Al l rights reserved.

Titlul in original:

Papering & Painting

de Julian Cassell si Peter Parham

© 200 I by Editura Aquila '93

Romanian edition and traslation

Toate drepturile in Iimba rornana sunt

rezervate Editurii Aquila '93

ISBN 973-9494-92-7

Traducere: Paula Gliga

Nicoleta Seuche

Corector literar: Brigitta Pop

Coordonator carte: Raluca

Georgescu

CUPRINS

Introducere 5

Pregatire si planificare

Unelte si echipamente 10

Alegerea culorii potrivite 12

Proprietatile vopselei si hartiei 14

Pregatirea camerei 16

Pregatirea peretilor 18

Pregatirea lemnului 20

Pregatirea altor suprafete 22

Indepartarea tapetului 24

Indepartarea lemnului 26

Izolarea suprafetelor 28

Tehnici de zugravire

Ce uneIte sa folosi ti si unde 30

Pensulele 32

Rolele 34

Tusiere de zugravit 36

Finisari ale lemnului 38

31S3f

Retusuri 40

Rezolvarea problemei 42

Efecte speciale de vopsire

Ce efecte de vopsire

sa folositi si unde 44

Echipament profesional 45

Vopsirea cu buretele 46

Vopsirea cu carpa rulata 48

Netezire si granular. 50

Stergerea culorii si varuirea 52

Efectul de marmura 54

Efectul de invechit 56

Zugravirea cu puncte 58



Casa scarii 94tarnpilarea 60

INTRODUCEREChenarele 96plicarea de modele simple 62

Tapetul si vopseaua sunt instrumentele de baza In decorarea casei

durnneavoastra, iar crearea de cornbinatii de culori, folosind aeeste

materiale esentiale, poate fi foarte placuta - atat prin eoneeperea ideilor

ea atare, eat si prin aplicarea acestor idei in camerele si suprafetele 10-

cuintei dumneavoastra. Decorarea este un mijloc ideal de personal izare,

deoareee va permite sa va exprirnati gusturi le si preferintele, intr-un mod

care este benefic stilului dumneavoastra de viata, prin transformarea 10 -

cuintei dumneavoastra intr-un loc placut si in mod praetie imbunatatin-

du-i aspectul ~i crescandu-i astfel valoarea financiara, Atat deeoratorii

experimentati, cat si eei incepatori vor beneficia de pe urma tehnicilor ~i

sfaturilor din capitolele urrnatoare, deoarece exista intotdeauna loc pen-

tru 0mai buna cunoastere , orieare ar fi nivelul pregatiri i dumneavoastra ,

Incercarea diferi telor tehnici sau finisari, sau experimentarea produselor

alternative, toate fac parte din proces. Tapetarea si vopsirea asigura ulti -

mele finisari casei dumneavoastra, asa ca bucurati-va de to a te acestea si

VOf continua sa va ofe re .satisfactie, multi ani de acum ineolo.

Combinarea tapetelor 98rearea de modele deosebite 64

Combinarea tapetuluieu vopseaua

Tehnici de tapetare

Tapete ~i locuri de aplieare 66

Ce sa utilizati si unde 100

Masurarea, taierea si l ip irea 68

Aplicarea tapetului texturat 102

Captusirea 70

Efeetele vopsirii

pe tapet texturat 104aptusirea peretilor 72

Unde sa incepeti tapetarea 74 Aplicarea lambriurilor 106

Aplicarea primei fasii 76 Efectele vopselei

asupra lambriului 108 ALEGEREA CULORII ;>1A MODELULUI

Alaturarea fasiilor 78Stilul 'incare doriti sa va amenajati locuinta este 0

problema personala, iar felul cum va alcgcti culorile si

modelele pentru l o cu int a dumneavoas t ra se bazeaza pe

locul unde cautati inspiratia. Majoritatea dintre noi avem

culori si tipuri de modele preferate, dar combinarea aces-

tora intr-un produs final, care sase potriveasca camerei

sau camerelor dumneavoastra poate fi un proces descu-

rajator, eel mai bunlucrueste sa cautati sa va in sp i ra t i

din toate domeniile posibile sau accesibile durnneavoas-tra: de exemplu, folosirea revistelor poate fi foarte utila

pentru diferitele idei sau trucuri la moda. Dezvoltati

aceste influente externe mai departe, prin observarea

diferitelor lucruri care v a a tr ag ~iva indea rnn a sa intrati

'incamerele altor persoane. Priviti multitudinea de mo-

dele si marimi pe care leintalniti 'infiecare zi si ganditi-

va cum le-ati putea potrivi culorilor si modelelor locuin-

lei dumneavoastra (includem aici informatii utile- re-

viste, carti, etc. - sugestiile familiei, prietenilor, ~iorice

altasursa care vi s-ar parea de folos), Elaborarea unei

scheme poate f un proces la fel de simplu sau cornpli-

cat, dupa cum doriti sa-l faceti. Luand 'inconsiderare

toate influentele exercitate asupra durnneavoastra, ale-gerea culorii si a modelului va asigura satisfacerea do-

rintei de a crea 0 locuinta atractiva si bine araniata.

Trasarea chenarelor 110Colturile interioare 80

Index 112Colturile exterioare 82

Rezolvarea problemei 84

U~i si intrari 86

Ferestrele 88

Intrerupatoare si prize 90

Obstacole pe perete 92



PLANIFICAREA

Cea mai irnportanta parte a oricarei acti-

vitati de zugravire sau tapetare 0 consti-

tuie planificarea, Timpul petreeut pentru

alegerea modelului ~ipentru pregatirea

suprafctclor va fi intotdeauna compensat,

pr in faptu l ca va asigura un produs f inal

de foarte buna calitate. Primul capitol dinaceasta carte, va ofera toate inforrnatii le

de care aveti nevoie pentru aceasta etapa

a procesului decorativ, prezentandu-va

cele mai eficiente tehnici pentru diferitele

suprafete.

ZUGRAVIREA

Apl icarea corecta a vopselei pe peret i s i pe lemn este

vitala In cadrul procesului de decorare. Exista anumite

tehnici de zugravire care necesita unelte specifice, de

aceea alegerea uneltelor potrivite este 0 problema de

preferinta personala. Capitolul doi prezinta 0 instruire

detaliata despre folosirea aeestor unelte si despre modul

eel mai bun prin care sa va asigurati ca produsul dum-

neavoastra final va avea 0 durabilitate indelungata.

CREAREA EFECTELOR

Efectele obtinute prin vopsire sunt, in

mod cer t, par tea cea mai placuta a acestui

proces, dar sunt In acelasi timp si eele

care pot produce eele mai dramatiee re-

zultate. Intregul proees de realizare a

aeestor efeete deosebite consta intr-un

exercit iu de invatare , cu unele tehnici mai

dificile decat altele, Capi to lu l t rei va in-

troduce In aceste efecte de vopsire deose-

bite, adaugand cateva variatiuni moderne

unor teme traditionale de decorare, toateirnbinandu-se pentru a crea un capitol

incitant al acestei carti .

_________ p. "<+F0ll _

ZONE DIFICILE

Majoritatea camerelor nu sunt perfect

patrate , i ar aproape toate au niste aspe-

r ita ti ce t rebuie reparate cand se pre-

gateste suprafata pentru zugravit. Capi-

tolul cinci are In vedere aceste suprafete~i furnizeaza cele mai bune metode ce

trebuie folos ite In acest caz, inccpand de

la modul de abordare al bol tilor , pdna la

construirea de platforme utile si rezis-

tente, folosite la decorarea casei scari lor,

o buna in telegere a acestor metode va

face ca un bun decorator sa se descurce

cu orice problema sau obstacol, intalnit

pe suprafata peretelui.

PRINCIPIILE

TAPETARII

Capitolul patru explica

principiile si metodele

prirnare, implicate In teh-

nica general a de apl icare a

tapetului. Succesul orica-

rui proces de tapetare se

bazeaza pe aceste funda-

mente ferrne, iar progresul

depinde de buna intele-

gere a acestor metode

simple, dar eficiente, Pe

langa faptul c a a s ig u ra

instruirea In vederea apli-

carii tapetului, acest capi-

tol ne prezinta cum sa

rezolvam problemele In-

tampinate de decoratori,

In cadrul procesului de

tapctare.

,



INOVATIA MODERNA

Este bine ca, pe langa perfectarea tehni-

cilor simple sau avansate de tapetare si

zugravire, sa va informati ~iin privinta

decoratiunilor si a dezvoltarii , in ceea ce

priveste aranjamentele interioare. Produ-

catorii de tapet ~ivopsea Incearca 'in mod

constant sa realizeze materiale noi s i mai

bune, ce sunt adesea pcrccpute de cat re

cei entuziasti ca fiind revolutionare. De

obicei, aceste perceptii sunt cxageratc,

dar cateodata, produsele noi, aparute pe

piata in ult imii ani, transform a viata noas-

t ra de toate zi le le intr -una mai usoara, s i

de aceea rnerita incercate. De exemplu,

introducerea rolelor de zugravi t a fost un

eveniment extraordinar am putea spune,

chiar revolutionar! Ele, In primul rand

usureaza munca zugravulu i, dar ~ ia fe -

meilor, deoarece pastreaza curatenia. De

asernenea, pensulele ce folosesc apa de-

vin cele mai ves tit e unel te d in acest do-

meniu, datorita imbunatatirilor legate de

uti li tate si usurinta, asa ca urmarit i noile

apariti i ~iincercati sa Ie folosit i in avan-

tajul dumneavoastra - descoperirea unei

unelte noi, pentru usurarea rnuncii dum-

neavoastra, sau chiar imbunaratirea tehni-cilor mai vechi, pot constitui 0 parte pla-

cuta a procesului de zugravire si tapetare.

PREGATIRE

~I PLANIFICAREPregatirea temeinicd inaintea oricdrui proces de

decorare va face ea aeesta sa devind mai usor si

va va ajuta sa obtineti rezultatele eele mai bune.

Pe ldngii pregatirea efectivd a suprafetelor ce

urmeaza a fi decorate este de asemenea important

sa va planificati decorarea. Primul pas important

este stabilirea eulorilor si deeiderea asupra fin i-,sarilor; gdnditi-va la toate aceste optiuni, inainte

de a lua deciziile finale. Acest capitol dezbate

toate aeeste aspeete si asigurd 0 baza sau un

punct solid de porn ire, pe care s a sprijiniti teh-

nica dumneavoastra de tape tare sau zugrdvire -

dezbate diferite suprafete

ale locuintei si eel mai

bun mod de pregdtire

a lor, pentru

decorare.

COMBINATll

DE VOPSEA sr TAPET

Majoritatea schemelor decorative pot fi

animate prin combinarea tapetului cu

zugraveala pentru a obtine rezultate ine-

dite. Capito lui sase trateaza modalitatile

de folos ire cele mai des intaln ite ale tape-

tului si vopselei s i exp li ca de asemeneacum sa aplicati posibilul tapet, care asi-

gura decoratorului 0 alta alternativa.

Cornbinarea tu turor acestora poate f i un

proces foarte satisfacator, in final , du-

cand la realizarea unor aranjamente

originale.



PREGATIRE

UNEIJTE ~I ECHIPAMENTE

Oricare ar fi decorarea pe care 0 efectuati, uneltele corespunzatoare

va vor ajuta sa obtineti eel mai bun rezultat, de aceea nu faceti com-

promisuri in privinta echipamentului . Folosirea uneltelor, care au fost

special create pentru 0 anum ita operatiune, face ca aceasta sa fie mai usor

de realizat. Nu toate uneltele pent ru amenajare sunt necesare fiecarei

operatiuni - un set de unelte poate fi completat in functie de necesitate.

ECHIPAMENT DE ZUGRA VIT

Rola pentru calorifer------,,~Pensula mica

Rot a cu

rnaner

Mini rola

Maner extensibil

S terqator de

geamuri

_r"Pensu le de vopsi t Tusiera Tus iera cu

rnaner

Spaclu

Aparatoare

de st icla

Masca de praf

Ma:; ;ina de netezi t cu abrazivi

Tava pentru rola

-.Razator cu rnaner

Recip ient de vopsea

ECHIPAMENTUL PENTRU TAPETARE

Masa de

asamblare

•arcator de tapet Hartle abrazivauleta

Per ie de l ip it

Recipient pentru tapet

Per ie de tapet Lama sternuitoare Burete

Nivela cu bula de aer

&'!:arfece

de tapet

cauciucateScara mobil a

Ochelari de protectie

UNELTE ECH IPAMENTE

Rola pentru fai t

GF-P

Cuter

Galeata

Disp~itiV

de lipire

PREGATIRE PLANIFICARE



ALEGEREA

CULORII POTR IV ITE

Alegere~ ~ulorii potrivi~e poat~ fi un p~oces dificil, deoarece tre~uie

sa luati In calcul multi facton. Preferintele personale trebuie sa fie

intotdeauna factorul primordial, dar trebuie de asemenea sa aveti in ve-

dere efectele pe care aceste culori si modele Ie pot produce. Acordati

timp suficient acestei etape foarte importante de planificare si luati In

considerare toate posibi li tatile ~i alternat ive Ie existente, inainte de sta-

bilirea deciziei finale.

PALETA DE CULORI

T e at e e ul or il e s un t a lc at ui te d in c el e t re i c ul or i p ri ma re : r os u, g al be n s i a lb as tr u, i ar

c ul or ile s ec un da re s i te rtia re s un ! d eri va te d in a ce ste a. C er cu l c ro ma tic d e m ai jo s v a

o fe ra u n in dic iu a su pr a m od ulu i I n c a re s un ! in ru dite c ulo ri le - c ulo rile o pu se

c on tr as te az a, I n l im p c e c ul or il e i nv ec in at e c on vi et ui es c I n a nn on ie .

Culori primare

Culori secundare - create

prin combinarea a coua culori

primare

3 Culoritertiare - create prm

combinarea pe randa unei eu-

loriprimare eu unadincele doua

euloriseeundare invecinateQ)

Nu este nevo ie sa va l rnpl lcat i

p rea rnu lt in chimia unei culor i

compl icate atunci cand aleqeti

culoarea, ci pur ~i simplu utilizati

paleta de culori ca §i ghid.

Culorile complementare: culorile

care se cornp le teaza sunt d ispu-

se In pozitie opusa una fata de

cealalta in cercul cromafic intr-o

combina re a lor , ele produc un

efect foarte echilibrat.

Culorile adiacente: culorile care

apar una langa alta in cer cu l cro-

matic creeaza 0 asociere foarte

arrnonioasa, fara n ic i un efect

negativ.

ALEGEREA CULORII POTRIVITE

LUMINA $1 CULOARE

Oride cate ori este posibil,

alegerea culorj ar trebui facuta

am! la luminazilei, cat §i la

lumina srtificiala, deoarece

unele culori lsi schirnba nuan-

tele foarte mult la lumini

diferi!e.

ASOCIERE ECHILIBRATA

o asociere echilibrata este cea in care nici 0

culoare nu este dorrinanta. in aceasta camera,

culorile luminoase se cornpleteaza reciproc.

Prezenta intocmi re a schemei esteinf luenta ta de cat lva fac tori , cum ar

f i folosirea vopselei sau a tapetului .

i n cazul tapetului , i n general , mode-

lu i va juca un rol important in sche -

ma, in timp ce in cazul vopselei se

pune accent pe suprafe te le mari a le

unei singure culori.

• Focal izarea schemei: a legerea unei

culor i ~i c rearea in jurul e i a res tu lu i

decoratiunii, este 0metoda oblsnuita

de lntocmi re a unei scheme.

• Caracterul pract ic : suprafe te le ocu-

pate din casa sunt cele mai uzate -

aslqurati -va ca schema pe care 0

alege\i va rez is ta pre lucrar f pe care

acestea s-ar putea sa 0suporte.

Tapete le f ragile de exemplu, nu sunt

ideale pentru bii i sau bucataru.

• Mobil ierul ~ i amblanta: 0 schema de

culoare nu se refera doar la peret l,

tavane ~i tamplarie - podeaua, mobi -

la ~i ce le la lte accesori i vor t rebu i sa

corespunda planului final. Ganditi-va

la culoarea ~i mode lui tuturor acestor

piese ~i verif icat i daca toate acestea

vor completa ide ile ~ isch irnbar il e de

culoare la care v-ali gandi t.

PREG/,T!RE ~I PLANIFICARE PROPRIET



PRO PR IETA TILE VOPSELEI" '

~I HARTIEI

Odata alese culorile ~i modelele, este esential sa cunoaste ti cateva

aspecte ale compozitiei materialelor pentru decorare, pentru a deci-

de daca 0 suprafata anume este potrivita finisajului pe care doriti sa-l

realizati. De exemplu, unele tipuri de tapet necesita 0 tratare speciala; iar

'in eeea ee priveste vopseaua, este important sa se apliee tipul coreet

pentru suprafata ' in discutie.

Tipuri de vopsea: maior it atea vopselelor pot fi lmpar ti te In

doua t ipur i principa le - vopse le le mai t radit iona le , bazate pe

ule i/so lvent s i vopse le le acr il , bazate pe apa, Vopselele In u le i

sun t mult mai pu tin folosite din cauza timpului indelungat de

uscare, precum ~i a mi rosu lu i nep lacut pe care- l degaja. E le

sunt de asemenea, rna i daunatoare mediu lu i. D in aceste cau-

ze, vopselele pe baza de apa au devenit foarte populare ~i

domina intreaga piata, Vopselele in ulei erau considerate

drept cele mai durab ile, dar recent, vopse le le pe baza de

apa s-au imbunatati t a ta t de mult , Incar acum concurea-

za cu ech ivalen tele lor pe baza de ulei. To tusi in unele

cazur i, este mai ind icat sase foloseasca vopselele In

u le i, i ar aceste cazuri sunt d iscuta te In cap itolele care

urmeaza.

Grundul : lzoleaza suprafetele Tnain-

tea apl lcarli straturilor de vopsea.

Toate suprafetele neizolate, precum

~i suprafetele netratate, necesitapreqatirea, altfel, straturile ulterioare

nu se vor l ip i cum trebu ie .

Stratul protector: este stratul aflat

Tntre grund ~i stratul f inal de vopsea,

pe 0 suprafa ta noua, Es te uti li za t ~i

pe suprafe te mai vech i, vopsi te , Tna-

intea apl icarf stratului f inal .

• Coaja de ou: vopsea de finisaj care

ofera 0 f inisare fara luciu, aproape

rnata . Es te idea la pentru lemn, dar

poa te fi folosita pe pereti pentr u un

f inisaj mai durabil . Hibrizi i din coaja

de ou rnicsoreaza deca la ju l d in tre un

f in isaj total mat ~i unu l foarte luc ios.

Luc iu l: s tratul de vopsea cel mai du-

rab il care da un f in isaj st ra luci tor, Es-

te ideal pentru lemn.Emulsia: exista varietati diferite.

Unele includ v in ilul , care da un f in isaj

sters, user stratucitor, Multe emulsii

au propr ie ta ti speci fi ce , var iind de la

f in isar i comple te , pana la unele spe-

c ia le . Este usor de folos it ~ i i deala

pentru suprafetele mari.

Finisari naturale: aceste vopsele

t ransparente sunt folosi te pentru a

scoate in evidenta f ibrele lemnului.

Bai turl le ~i lacur il e sunt cele mai cu-

noscute , des i acum exista ~i mul te

alte varietati,

____________ .2yv(;;;n/jill;E~' I __ Wffi!l !i !.l !i !~%1l!i !.IW ffi l !i !Wffi.l !i !l !i !._l !i !.l !i !.l !i !'_ru _

Tapetul pentru 0 captusire neteda: de

culoare a lbur ie , acest tapet este folo-

s it ca baza pentru toate f in isar il e cu

tapet . T rebu ie apl icat pe peret i s i l a-

sat sa se usuce in int regime, inainte

de a aplica tapetul ca ultim str at. Ta-

petul pentru captusit poate fi ~i el fo-

los it - adesea este folos it ca a lterna-

t iva la tencuirea supratetelor perete-

lui care sunt neregulate, deoarece e l

netezeste aceste zone ~i creeaza 0

suprafata perfecta pentru vopsi t.

Tapetele vopsibi le: pe langa tapete-

le-captuseala, mai sunt si a lte t ipur i

de aceasta structura, create special

pentru a f i vopsi te . Tapetul d in furni r

este cel mai bun exemplu.

• Vin ilul: acesta este un tapet foa rte

popular, potrivi t pentru toate zonele

din casa, oferind 0 suprafata usorlavabila. Durabilitatea proprletatilor

acestora variaza in funct ie de t ipul

vinilului.

Tipu ri de tape!: majoritatea tapetelor se

impar te in doua categorii: vinil ~i tape! de

tip standard. Vinilul este mai du rabil, da -

torita stratului sau protector. In general ,

tapetul este pus pe perete folos ind aceeasi

tehnica, des i In cazul unor tapete, este ne-

voie de 0 anum ita pricepere. Diferenta

cea mai impor tanta d in tre tapete 0 repre-

z in ta metoda prin care acestea sunt l ip ite

(vezi cap itolu l pat ru). In aceas ta etapa,

luc ru l cel mai impor tant este a legerea ta-

petului pot ri vi t scopuri lo r propuse (vezi

mai sus) s i in te legerca efectulu i pe care

f in isajul il poate da camere i.

Tapetul-model standard: foarte popu-

lar, este produs in diferite varietatl .

Deoarece nu este atatde durabil ca

v in il ul , e l este mai ind icat pentru ca-

merele de zi decat pentru bucatani.

Tapetul lucrat si pictat manual: aces-

ta este un produs superior cal itat iv

creat doar de producatori special istl .

Es te adesea foarte scump dar

realizeaza 0 finisare uluitoare.

Varlatlunl particulare: alte t ipuri de

tapete, necesita uti lizarea unui ade-

ziv special . Urmatl intotdeauna indi-

cat ii le furnizorului, mai ales daca fo-

losit i tapete naturale, precum cele

din rnatase sau canepa,

Uneori, materialele decorat ive con-

l in substante chimice periculoase ce

pot dauna sanata\ ii . Respectat i in-

totdeauna regul ile de baza ale folo-

sirii lor, asiqurand 0 buna ventilatie

Tnzona de lucru ~i urmaf indicat ii le

sigure ale producatorulul pentru

orice produs utilizat.

PREGATIREA CAMEREI



PREGATIREA CAMEREI IOENTlFICAREA PROBLEMELOR

Toate suprafetele nccesita 0 pregati re inain te de decorare; odata ce camera este goala

estc mult mai usor sa observ i suprafetele care cer mai rnulta pregati re .Prima etapa a partii practice a decorarii camerei este Insa~i pregatirea

camerei. Spatiul de lucru suficient ~iasigurarea ca nu se afla nici un

obstacol in cale sunt lucruri esentiale atunci cand realizati 0 tapetare sau

vopsire. Facand mai usor de realizat lucrarea, 0 camera bine pregatita

grabeste activitatea si te asigura ca va fi terrninata in eel mai scurt timp

posibil, tara eel mai mic inconvenient.

Crapaturi le tavanului care urmeaza 0 linie

rela tiv d reap ta , sun t adesea cauzat e de

rnicsorarea eofrajului folosi t la eonstruirea

t avanul ui. i n l oeur ile unde apa r aeest e e ra -

patur i captusl tl t avanul , deoareee aeestea

vor reaparea rapid, daca fo losi ti doar

ipsosul.

Ideal ar fi sa go liti camera pe care do-

rit i sa 0 decorati, in lotali late. Daca

aces! luc ru nu este pos ib ll a tunci exis ta

cateva compromisuri pe care Iepute ti

face.

• Covoarele: daca un covor urrneaza

sa f ie seh imbat , aeum este momen-

tul penlru a-I seoate a fa ra . D ac a nu 11

putet i scoate afara d in camera i?i re-pune dupa deeorare, putet i pune fol ii

peste el, pentru a-I proteja de pra f In

t impul lucrului. Daca uti lizati fel ii pen-

lru pra f, ln ttndet i b~nda care mas-

cheaza 1mbinarea covorului eu plinta

peret il or pentru a prote ja eovorul de

vopseaua pulverizata.

• Mobil ie ru l: scoatet i d in mobil ie r cat

mai mult pos ib il . P iese le mai gre le

pot fi asezate In eentrul camere i i?i

acoperi te, dar intetdeauna aslqurati -

va ca suprafe te le peret il or sunt l ibere

de orice obstacol,

Ornamentele: scoatet i cal mai multedin camera i?idepozltati-le altundeva

pana la terminarea decorarii . Piesele

mai ma ri pot fi a seza te sub mob ila

din centrul camerei , dar majoritatea

lor ar t rebu i seoase din camera.

Acoperirea mobilierului:

Folositi folii protectoare

din polietilena, Acestea

protejeaza in totalitate de

pulverizarea vopselei, dari ti permi te sa vezi ce este

sub folie, acest lucru fiind

important in cazul in care

exista piese de mobilier

mai fragile.

i n c ladi ri le noi , c rapaturi le de-a lunqu l I rnbinari i

t avanului eu peretele sunt datorate amplasari i. i n

e ladi ri le mai veehi , daca crapaturi le se maresc,

ave ti nevoie de un s fa t p ro fe si onal pen tru a ver i-

f ic a g radu l de t asare. Ce le ma i mult e c rapa tu ri se

da to r ea z a r n is c ar ii u s oa r e a eli ldirii i?i t rebuie

acoperi te eu un f il ler f lexibil .

Crapaturi le d in col tu ri le ferestrelor ~ ius il or sunt

adesea cauzate de usoara miscare de deseh idere

~ i i nehi de re a l or . Faeet i r epa ra ti il e euun i psos

universal.

Fi\ i atent i la supratete-

Ie umede, in special

l a eele d in juru! feres-

t re lor. Aeestea ar pu -

t ea avea nevoie de un

t ra tament exter io r ina-

inte de a ineepe de-

eorarea. Umezeala ar

putea f i rezul tatul

eondensului.

Acoperirea podelei: Fo-

losit i lntotdeauna pe po-

dele , foli i d in material de

calitate buna - ce le mai

ieftine lasa vopseaua sa

tr eaca prin ele - si a sigu-

rat i-va ca sunt puse pana

la perete.

"\,

O [ndepartat i euiele de la tab lo-

uri~i urnpletlgaurile cu un

ipsos utl ll za ttn oriee condint .

,

Zqarieturile ~i

r il e f ae par te d in v ia ta

de zi eu zi. Folos in un

ipsos universal pentru

a Ie ln la tura .

Nu uitat i sa acoperi ti

i nt reaga podea eu fol ii

protectoare.

Daca f in isajul u~i i t re -

buie seh imbat, aeum

e momentul. Acoperi ti

gauri le f ii eu te de su -

rubur i, pentru a apl ica

nou l f in isaj a l usii.

Crapaturile care

au forme neregulate

adesea indica faptul

ca teneuiala poate

cadea de pe perete.

Lov it i usor eu mana,

pen tru a observa da-

c a suna a gol. Daca

este asa, t eneu ia la de

pe aeea sup ra ta ta va

trebui lndepartata ~i

va f i apl icata 0 noua

teneu ia li i, pentru a

petici locul.

n{lc(,A IIKcA ~I I'LANI~I(AKJoA PREGATIREA P



PREGATlREA PERETILOR REPARAREA PERETELUI DIN RIGlPS

P ere tii d in rig ip s sa u te ncu ia la u sca ta n ece sita 0 te hn ic a d ife rita d e u mp le re a g au rilo r

din stra tul de la suprafata s tru ct ur ii . D eo ar ec e p er et ele e ste gol, te nc uia la s au g letu l v a

cadea pu r si s im p lu ' in c av ita te a p er et el ui daca este aplicata d ire ct p e gaura, I n c az ul

g aurilo r m ari ar p utea fi n ev oie d e inlo cuirea un ei p ortiun i a rig ip sului; iar pen tru

gaurile mai rnici, te hn ic a d em ?n stra ta . m ai jo s e ste so lu t ia i d eal a ,

Urol important In realizarea unui finisaj corect n are siguranta ca

suprafata peretelui este neteda, inaintea aplicari i vopselei sau tape-

tului . Urnflaturile, scobi tur ile sau alte denivelari ale suprafetei peretelui

vor fi mai accentuate dupa noua decorare ~i vor strica tot aspectul. Dura-

ta pregatirii va depinde de gradul de degradare al peretelui de la ultima

decorare. In cele mai multe cazuri este nevoie doar de nisip fin, 0 curata-

re de sus pana jos, si niste glet. Daca degradarea este mai intinsa s-ar

putea sa fie nevoie de 0 retencuire a suprafetei, Daca pereti i sunt aco-

periti cu un tapet mai vechi, nu uitati sa-l indepartati, inainte ca orice

pregat ire sa inceapa (vezi paginile 24-25).

TENCUIREA ZONELOR PROBLEMA

T en cu ir ea e ste 0 indclctnicire c a re p r es u pune 0 inalta e alifie are ~ i d e regula, a r trebui sa

evitati inccrcarile de a tencui cam ere intregi pe eont propriu - este m ai indicat sa an-

g aja ti un p ro fesio nist. T otusi, zo nele m ai m iei ea re n u cer ded it 0 sim pla um plere, p ot

fi tcn cu ite - 0 treaba buna, pe rnasura priceperii decoratorului easei. Asigurati-va ca

ali curnparat un strat de tencuiala cu ca re este m ai usor d e lu era t d ed it cu s is te me le d e

te ncu ire in doua straturi, care sun t con sid erate m ai traditionale. Im preun a eu indicatii-

Ie producatorului, te ncu ia la v a capata consistenta u ne i p as te grase, da r usor d e l uc ra t

cu ca.

1n dep arta ~i o ri~ e ~ 'es t d c.m olo z d e p e

parti le sparturu ~l umezrti zona eu

so lutie d e PY A (0 p arte PY A la cin ci p art:

d e a pa ). F olo si ti 0 bucata de pluta (sau un

a lt m aterial uso r) p en tru ten cuire si ap a-

sa ti eu ea teneuia la 'in gaura , in tim p ce

d ep la sa ti p luta p e in trea ga sup ra fata a

g au rii u m plu te e u t en cu ia la .

1Utilizati un cutit p ro fesio nal p en tru a

taia o rice rest d e m ateria l d in jurul

marginii gaurii.

3Tinand de snur, postati r ig ip su l 'i ngaura si asezati-l la loc, d e p a rt ea cea-

lalta a gaurii. Legati snurul de 0bucata

m ica de Iemn, pentru a tine bucata de

rigips fixa In a cel lo c.

2Neteziti eat se poate de bine suprafata

te nc ui el ii ~ i lasati-o sa se u su ce incet

(a pro xim ativ 30 m in ute). A po i. u mez iti

b in e su pra fa ta p lu te i c u a pa s i n etez iti

s up ra fa ta te nc ui eli i, d in n ou . C o nt in ua ti

s le fu ir ea c u p lu ta a s up ra fe te i t en cu ie li i

pana cand se realizeaza un finisaj neted

s i n i vel a t.

___________ WH'0lWP tf0!fl _

1 2

2 Taiati 0 n oua buca ta d e rig ips, p utin

m ai m are decat gaura. Faceti 0gaura

In centrul ei ~ i treceti prin ea un snur,

innodandu-l la un capat, P e p a rt ea opusa,

p un eti a de ziv m u lt if un ",i on al ' in j ur ul

marginii bucatii d e r ig ip s.

4 Lasati a deziv ul sa se usuce, apoi taiaf

snurul si indepartati lemnul. Umpleti

spatiul gol din perete cu tencuiala,

Tnchiderea gaurilor minore: gaurile ~idenivelarile fear-

te m ici pot fi rep arate cu g let un iv ersa l, a plica t cu un cu-

tit de tencuit. Unde sunt m ai m ulte gauri una langa alta

s e p oa te u ti liz a 0 p aleta d e stem uit p entru a in tin de gletul

p e intreag a sup ra fata , aco perin d g aurile cu v itcza m ax i-

m a ~ i e fo rt m in im .

rKt:UA liKe VLI-\f\Jlt'lll\KI:', FREGA TIREA LEMNULUI



PREGATlREA LEMNULUI PLOMBAREA CRApATURILOR ~I PUNCTELOR DE LEGATURA

Lmnul tinde sa aiba un rol de cadru in decorarea peretelui si face

parte din aspectul general al camerei. Pregatirea lemnului este la fel

de irnportanta ca si pregatirea peretelui, daca doriti sa realizati un finisaj

profesional. Colturile ~i marginile mucegaite ale lemnului au nevoie de 0

pregatire si refacere putin mai cornplicata decat suprafetele intinse ale

peretilor.

De cele m ai m ulte ori, crapaturile se gasesc de obicei Ia imbinarea d in tre le mn ~ i z id a-

rie , precum si In sistem ul de im binare a obiectelor din lem n - astfel sun! m arginile fur-

n ir ulu i d in usa, sau punctul in care buian drug ul se imbina e u t oc ul usii, I n to at e a ee ste

cazur i, av e ti nev oie de un tiller flexibil care sa faca rata misca r ii u soa r e, p rin ca re tre e

cele m ai m ulte d in aeeste portiuni, F ill er ul fl ex ib il e ste d is tr ib uit i nt r- un t ub , f olo si nd

un pistol de etansare,

INAINTEA REPARA TIEl

Inaintea repararii urmelor si gaurilor di n suprafetele de lemn, treb uie sa va ocupati de

zo nele eu protuberante. Aceasta va ia putin timp, da r ajuta la asig ura rea un ui pro d us

f in is at n et ed .

1B ateti to ate cuiele care ies d in

suprafata lem nu lu i fo lo sin d u n ciocan

p en tru a n ete zi suprafata,

1Taia\i varful tu bu lu i la 0 marime care

sa p errn ita ie sire a u nui stro p d e tiller.

Trag eti cap acul p isto lului p en tru a lasa

sa i a sa p i ca tur a d e tiller ~i sa se in ti n da

d e- a lu ng ul In ch eieturii, a pa sa nd a su pra

capacului, In ti mp ce deplasati varful,

LEMNUL VOPSIT

2Denivelarile de pe suprafetele vopsite

mai d em ult p ot fi inlaturate, impingand

e u sp ac lu l d e- a Iun gul su pra fe tei le mn ului.

2Cat t imp fillerul e st e u m ed , neteziti

de-a Iun gul sup ra fetei um plute, eu un

deget urned, p en tru a realiza un finisaj

neted, gata pentru a f vopsit .

•

Dupa plornbarea necesara, tre bu ie sa izolati lemnul care nu a mai f o st vopsi t. Acesta

este un p ro ces d in d oua eta pe, in cluzan d folosirea solutiei pen tru n od uri ~ i a g run dului

d e b az a.

REPARATIA SUPRAFETELOR NETEDE

P en tru rep ara rea su pra fetelo r d e lem n m ai n eted e p uteti fo lo si g le t o bisn uit. A sig ura ti-

va ca are 0 co nsisten ta tin a ~ i crem oa sa, ta ra n iei 0 g ra nu la tie sa u zo ne u sca te.

1G letul scad e p e rnasura e e s e u su ca ,

d ec i u mp le ti g olu rile a stfe l in ca t g le-

tu l sa fie p utin p este m arg in ile gaurii, 2O da ta u sca t, g letu l p oa te tI s le fu it e u

hartie abraziva sau cu m asina de sle-

fuit ele ctrica , p ree um In a cea sta im ag in e.

1Atin geti uso r cu

a ce as ta s olu ti e p en tr u

n cd uri, to ate eio tu rile d in

l em n ul n ei zo la t. A ce as ta

a co pera ra sin a si p rev in e

s cu rg er ea e i p ri n s tr atu ril e

d e v op se a u lterio are , ca rea r p ut ea s tri ca s up ra fa ta

lemnului.

2Odata uscata aceasta

s ol uti e p en tr u n od ur i,

astupati intreaga suprafata

a lem nu lu i cu g run du l,asigurandu-va ca suprafata

e st e I n t ot al it at e a co p er it a

si ca g run dul a p atruns

b in e In le mn .

Pentru f inisarile lemnului natural , lemnul trebuie sle-

fui t foarte b ine, dar folosit i g rund colorant pentru

goluri - solutia de imbinare ~i grundul nu se folo-

sese intotdeauna. Alte metode alternative sunt

prezentate la paginile 38-39.

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ · · · · ; ; + + .1 1 1 1 & '•• .• _ • . _ .• ,_ ... .. _

rKl:'..LJA 11K!:: I-"LANJrlL'AK1:

PREGATIREA ALTOR S UPRA F .



PREGATlREA

ALTOR SUPRAFETE

La fel ca lemnul si peretii exista si alte suprafete care necesita 0

pregatire inainte de decorare. Cele mai cunoscute sunt suprafetele

din metal si cele prefabricate, cum este plasticul si melamina. Cu 0 pre-

gatire pe masura, aproape toate acestea pot fi vopsite, ast fel ' inciH sa se

potr iveasca cu schema culorii alese.

SUPRAFETELE DIN METAL

MELAMINA

Suprafata bucatariei este adesea rnelaminata, care nu este indicata vopsiri i. Totusi, ca

urmare a recentelor descoperiri, acum puteti s-o vop si ti , a t a ta t imp cat s-a realizat 0

pregatire corecta.

Pregati rea suprafetei metal ice depinde foarte mult de tipul metalu lu i ~i daca a mai fos t

vreodata vopsit . Exist s mater iale de baza var iate , care pot fi uti lizate ca baza pe cele

mai mul te metale , dar In multe cazuri este mai indica! sa se foloseasca grundul , indicat

pentru un metal anume.

VOPSIREA RADIATOARELOR

Radiatoarele reprezinta una dintre cele

mai obisnuite suprafete de metal din casa,si pot fi vopsi te f ie In gama general a , f ie

sa contrasteze cu ansamblul decorativ din

camera. Deoarece cele mai mul te dintre

radiatoarele mai moderne-sunt furnizate

gata vopsite, sehimbarea eulor ii lor e un

proces simplu.

Cupru l: nu are nevoie de preqa-

t ire - s tratur il e pro tectoare ~ ice le

super ioare pot f i apl icate pe su-

prafetele curatate ~islefulte.

F ierul ~ i otelul: f iind metale feroa-

se, e le sunt supuse coroz iuni i ~i

ruginiri i, astfel trebuie indepartat

ori ce material vechi . i na in te de a

apl ica straturile ulterioare de vop-

sea, folos it l un material de baza

special pentru metal .

• Alum in iu l: i n general, grundul spe-

cial pentru aluminiu poate f i folosit

ea strat de baza, care poate fi a-

poi vopsi t eu straturile superioare.

1Curatati suprafata de melamina cu 0

solutie slaba de detergent, clati ti ell

apa curata, iar apoi lasati-o sa se usuce In

intregime.

1Folositi 0 hartie abraziva f ina pentru a

slefui usor intreaga suprafata a radia-

torului.

3 Aplicati 0 solutie speciala pentru

prcgatirca suprafetelor, intinzand-o

pe toate zonele ell 0 carpa din bumbac

curata.

$ i alte suprafe te din ju rul ease i pot fi

vopsite. Totusi, veriflcati intotdeauna

indicat li le producatorului pentru a ve-

dea daca este nevoie de 0 vopsea

speciala pentru 0 anumita suprafata.

Tiglele: curataf ~i slefuit i \ iglele, apoi

apl icaf un grund par ti cu lar pentru

\ ig le ina in te de a Ievops i.

Texturi la invel itori: la 0 suprafata an-

terior vopsl ta apl icat i vopsea emul-

2 Verificati daca radiatorul este inchis

~irece inainte de a- I vopsi. Aplicati

stratul protector, lasati sa se usuce, apoi

vopsiti cu ult imul strat .

_________ ·'·,/'"n·;l.lIlI _

1 2

2Sl e fui ti sup ra f a ta in intregime ell 0

ha r ti e ab raz iva tina.

3 4

4Stergcti surplusul de solutie eu 0 alta

carpa ~ilasati sa se usuce, Aeum,

suprafata melaminei este gata pentru a

primi stratuJ de protectie, urmat de

straturile superioare,

slonata, in modul oblsnui t, Pent ru in-

vel itorile eu structura noua, izolati su-

prafata cu vopsea ernulsionata dilua-

ta ~i la sa tl sa se usuce inainte de

apliearea urmatoarelor straturi.

• St ic la : curatat l comple t, ia r apo i folo-

sit i vopsele speciale pentru sticla

pentru a crea un efect decorat iv.

Plasticul: curataf ~i aplicati straturile

superioare direct pe suprafata lui .

I "t',U\ IIK: ]-L\I'\Ilt'lt_\K-:

D E SP RI ND E RE A T A PE TL LU



A

IN DE PARTAREA TA PE TULUIUTILIZAREA DlSPOZITIVULUI DE DESPRINDERE CU ABURI

A

Itotdeauna este mai bine sa inlaturati vechile straturi de tapet, inainte

de a rea liza 0 redecorare. Daca se vopseste sau se tapeteaza peste e le,

toate defectele se vor vedea si aceasta va strica aspectul camerei

redecorate.

INLA.TURAREA PA.RTILOR VECHI

Pent ru portiuni le de tapet care nu se pot desprinde, eel mai bun este un dispozit iv cu

aburi. Modelu l acestui d ispozit iv var iaza, dar in general, e l are un rezervor mare pentru

t nc al zi re a a pe i, care fierbe apa si impinge aburii prin par tea de jos a pipei de conectare

i nt r- o p la c a tinuta pe s u pr a fa t a tapetului.

1V erifica ti d aca a pa ra tu l e ste in ch is,

apoi umpleti rezervorul cu a pa f ie r-

binte pana la nivelul indicat. Folosireaa p ei c a ld e a cc el er ea za timpul necesar

f ie rb er ii a pe i, F ix at i pipa conectoare ~i

porniti aparatul.

Incepet i pr in simpla inlaturare a s tratur ilor de tapet , care se desprind de perete cu

relativa usurinta.

1Stratul superior al tapetului , adesea

poate f lua t j os de pe pe rete, ma i a les

cand este hartie de vinil in.

SIMPLA DESPRINDERE

2 Folositi 0 dalta pentru a pat runde in

spatele tapetului si Inlaturati partile

care nu mai sunt lipite pe perete.

Daca tapetu l mai este l ip it de perete dupa ce s tratu l superior a fos t despr ins, folosi ti apa

calda pent ru a-I in latura. Nu folositi aceasta metoda daca tapetu l de vini lin mai este In-

ca pe perete , deoarece apa va s terge doar suprafata .

1A plica ti rn ulta a pa c ald a pe tapet.

Lasati apa sa se absoarba si sa facabasicute in tapet. 2

R a zu it i t ap e tu l umed, incercati sa nu

i n fi ge ti r n arg in i le sp aclu lu i in supra-fata peretelu i.

2Pentru accelerarea procesului, taiat!

suprafata tapetului cu un marcator,

pentru a face mici gauri in stratul de la

suprafata, astfel incat aburii sa poata

patrunde in spatele tapetului ~isa gra-

beasca indepartarea lui .

3 Cand aburitorul a inceput fierberca,

t ineti placa aburinda direct pe supra-

fata peretelui, pastrand aceasta pozitie

fixa cateva secunde.

4 Deplasati placa si inlaturati bueata de

tapet anterior aburita eu 0 racleta,

Timpul necesar pentru acest proces de-

pinde de tipul tapetului ~ide numarul

straturilor existente.

Purtaf tot t impul ech ipament de pro-

tec tie cand uti li za ti un aparat eu aburi .

Atat manus ile cat ~i ochelar ii de pro-

tec tie ar f i i nd icate pentru a va prote ja .

h T j i @ ¥ I I I I I I I II I _ _ m ' m U W m A l t 1m · _ m m . _ _ ' m _ _ " ' I £ . ' _

D ES PR IN DE RE A L EM N UL UI



-"

INDEP ARTAREA LEMNULUI PASTA PENTRU DEZLIPIT

Spre deosebire de desprinderea tapetului, desprinderea lemnului nu e

intotdeauna necesara. Totusi, ar fi indieat sa-l inlaturati daca urrneaza

sa aplicati un finisaj eu lemn natural unei suprafete izolate, nevopsite si

lacuite anterior.

Pastele pentru dezlipit sunt niste produsi chimici , indicati pentru zonele mai complicate,

care necesita 0 indepartare totala a stratului . Timpul de reactie eu veehile straturi este

ma i indelungat, dar sunt capabile sa indeparteze d int r -o s i ngu ra aplieare mai multe stra-

turi. Verificati din motive de p ro te c ti e d a ca zonele invecinate sunt acoperite cu folii .

PISTOALE CU AER CALD

Folosirea pistolului eu aer eomprimat:

Tineti varful pistolului aproape de supra-

fata vops ita dar tara sa 0 atingeti, De In-

data ce vopseaua se ridica, indepartati-o

si miscati varful spre a alta portiune

pentru a nu distruge lemnul.

Pistoalele eu aer cald indepartcaza vopseaua, incalzind stratul vechi de pe suprafata. Acesta

it face sa se umfle si sa-si piarda aderenta, ast fel incat despr inderea devine usoara.

1Aplicati pasta pe suprafata In cauza,

folosind un spaclu sau un cut it pent ru

acoperit. Acoperiti zona rcspectiva eu un

s trat egal de pasta ~i lasati -I asa pana la

24 de ore, pentru a-i permi te sa react io-

neze cu suprafata respectiva,urtat i manusl protectoare !?icit it i

indicat ii le producatorului, inainte de

a folosi un p is to l cu aer comprimat. CURATAREA

2 Folos iti un spaclu pentru a dajos

pasta, ~ia scoate la iveala lemnul

neizolat de dedesubt. Pasta reactioneaza

atat prin dizolvarea vopselei sau a altui

strat, precum ~iprin d,sprinderea

straturilor,

Dupa orice proces de indepar tare a s tratur ilor , l emnul are nevoie de 0 curatare cornpleta

inain te de a f i redecorat . In funct ie de t ipul produsulu i u til izat pent ru despr indere, vet i

avea nevoie probabi l s i de alti so lventi decat apa. Otetul alb este adesea uti lizat pent ru

neutralizarea reziduurilor, dar verificati intotdeauna daca nu exista recomandari speciale

In ghidul de uti lizare al produsului de dezlipit.

PRODU~I CHIMICI DE DESPRINDERE

Produsii chimici pentru dezlipire pot fi utilizati In cazul suprafetelor finisate din lemn

vopsit sau lemn natural , avand acelasi efect , Folosirea acestora poate produce rnulta

mizerie. dar este 0 modalitate foarte eficace de indepartare a vechilor straturi.

1Pu rt an d m anu si p ro te c to a re , a p li ca ti

din plin produsul de dezlip ire pe lemncu 0 pensula mai veehe pentru vopsit,

2 Zonele impregnate de vopsea pot Ii

indepartate de pe suprafata lernnului,

s tergand de-a lungul zonei cu 0 bucata

mica de lana tina oteli ta.

" '· F P i F f 0 ! 11 ! l .. . .. ...

2Lasati produsul sa reactioneze eu

straturile vechi, apoi razuiti usorresturile.

1Spalati intreaga suprafata pentru

indepartarea tuturor resturi lor din

straturile anterioare si a lipiciului ramas,

purtand manusi protectoare.



IZOLAREA SUPRAFETELOR

TECHNICI DEindata ce suprafetele au fost dezlipite si curatate, veti putea sa Ie

izolati inainte de a Ie decora. Pe langa suprafetele din lemn, metal,

si combinate, discutate In acest capitol, peretii, tavanele si zonele mai

mari ale camerei ca un intreg, au nevoie de izolare pentru a Ie consolida

inainte de a fi decorate.

""

ZUGRAVIRE

PREGATIREA IZOLATIEI

Peret ti tapetat i anter ior: Dupa ce ta-

petul a fos t despr ins, peret ii vor t re-

bui p lornbati ~i prega lit i normal. Su-

pra fa ta va t rebu i apo i i zo la ta cu 050-

l ut ie de PVA (0 parte PVA cinci par\i

de apa). Daca urmeaza sa apf icat i

tapel , a tunc i peret ii t rebu ie lntai cap-

tusi ti . Pereti i care vor f i vopsi ti vor

t rebu i g le tu it i doar daca sunt foarte

aspri, neprelucrati.Peret ii vopsi ti anterior: dupa plomba-

re ~ ipreqat ire, peret ii pot f i imediat

zuqravi ti . Daca urmeaza sa f ie tape-

tati, aplicati 0 solut ie oe PVA (0parte

PVA, c inci par tl de apa) pe supra-

fata, inainle de a 0 captusi

Perett i captu~i\ i anter ior: ce i care au

ma i fost vopsiti pot fi vopsiti din nou

IN LA.TURAREA PETELOR DURE

Cdnd este vorba de aplicarea propriu-zisa a zu-

grdvelii pe pereti, technica de zugravire e adesea

privita cu indiferenta; aceasta atitudine poate

produce insd unele greseli, care nu vor ji usor

rectificate. Dacd suprafetele sunt gata pregatite,

partea de decorare propriu-zisd poate ji foarte

pldcutd, atdta timp edt va rezervati un tim}, pentru

a verifica daca zugraveala este aplicata corect.

lnstrumentele moderne fac ca meseria de zugrav

sa jie foarte simpld, dar existd mai multe moduri

de aplicare a vopselei si este important sa alegeti

o metoda potrivita

suprafetei in cauza

si jinisajului pe care

incercati sa-l obtineti.

dupa 0 preqatire generala. Tapetul

poate f i apl ica t d irec t pe perete, daca

captuseala este bine l ipita. Totusi,

este mai bine sa izolat l peretii cu 0

solut ie de PVA lntai.

Peret ti nou tencu it i: a r t rebu i sa f ie

izolati inaintea aplicarii urrnatoarelor

straturi, cu 0 emulsie dlluata (zece

par \i vopsea - 0 parte apa). Pentru

tapetare, peret ii t rebuie preqati tl s it ratati cu 0solut ie de PVA (0parte

PVA, cinci par ti de apa) sau pasta di-

luata pentru tapet (amestecata con-

form indicat ii lcr producatorului pentru

o anumi ta rnarirne) ina in te de

captusire.

Pereti i de r ig ips : t rebu ie t ra ta ti ca s i

cei nou tenculti,

Mater ialalc de baza si izo lanti i standard nu pot in latura toate petele care apar pe peret ii

~ i Iemnaria din casa, Uncori este nevoie de un izolant cu 0 alcatuire mai robusta pentru

a rezolva zonele in care cont inua sa iasa la suprafata pete, prin par til e decorate .

Folosirea spray-ului contra petelor:

apl icat i doua sau trei s tratur i subti ri cu

acest vaporizator pe zonele patate, care

refuza sa dispara chiar ~ idupa 0 izolare

sau grunduire normala, Aplicati apoi

finisajul In mod normal.



CE lJNELTE sA FOLOSITI

~IUNDE

SUPRAFETE DE LUCRU

Ilustratia de rnai jos prezinta diferitele zone dintr-o camera standard ~iindica

instrumentele dc vopsire cele mai potrivite.

Variatele inst rumente de zugravit sunt destinate suprafetelor speciale,

desi unele dintre ele pot fi folosite pent ru mai multe tipuri de supra-

fete. Cei mai multi zugravi prefera doar unele instrumente si tind sa Ie

foloseasca pe acelea cat mai mult posibil. Totusi, exista unele aspecte

demne de luat In considerare la alegerea instrumentelor, deoarece ele potinfluenta atat viteza cat si eficienta lucrului.

Radiatoarele potfi vopsite eu

pensula sau eu spray-ul pulve-

rizatorde vopsea. Folosi'i rola

racianta pentru a vopsi in

spatele radiatorului.ALEGEREA INSTRUMENTELOR

Tabelul de mai jos seoate in evidcnta avantajele ~idezavantajele echipamentului de

zugravit disponibil, pentru a va ajuta sa selectati instrumentele potrivite zugraviri i pe

care 0 planificati.

Pensulele

Rolele

Tusiere

de vopsit

ECHIPAMENTE PENTRU ZUGRAVIT

Acestea sunt cele mai adaptab ile ins trumente pentru decorare , fabri -cate in toate formele ~i rnarimi le, destinate oricarei necesitat i posi-

bile. Pensu le le cu par de po re sunt cele mai bune, desi unele dintre

per ii le modeme cu par s in te tic c resc constant ca per forrnanta, in

special pentru vopse le le pe baza de apa, Pensulele pol f i folos ite

foarle b ine in toa le zonele, des i pentru suprafe te le mari a le peret ilo r

~ i tavanului , exista a lte metode mull mai rap ide de acoperi re .

Sunt ideaIe atunci cand va ocupati de suprafetele mari , desch ise,

acoperindu- Ie rap id ~ i cu efi cienta mare. Sunt fabri ca te d in p ie le de

oaie ( cea mai buna ca li ta te) ~i d in materiale s in te ti ce . Marimi le lor

sunt de la 45 cm pana la 2,5 cm, deci putef gasi rola de rnarirne

pot riv lta pentru ceea ce dor i\ i sa facet l.

Plinta poate fi vopsita eu 0

tusiera de rnarimemedie,

sau 0 pensula de vopsit

2,5-5 ern.Acestea concureaza cu ralele, deoarece au propr ie ta ti foarte aserna-

natoa re - de obicei este 0 chest iune de preferinta personala , Ele fac

mai pu tina dezordine si ar fi 0 suges tie, aceea ca sunt mult mai

eficiente decat ralele.

Spray-uri le Sunt folos ite cu succes Tnacoperi rea rap ids a suprafe te lor int inse,

dar adesea, d in cauza mizeriei pe care 0 produc ~i a suprafe te i mari

eare trebuie rnascata, sunt considerate ineficiente. Alt fel spus, ele

sunt mai potrivi te pentru zuqravirea industr lala. Totusi spray-urile,

vapor izatoare le pentru vops it , dev in tot mai populare - e le pot f i user

directionate spre zone Ie inaecesibile ~ i nu necesita nici 0 curatare,

deoarece cand sunt goa le se arunca.

Pentruperetil l?itavanele ee

urrneaza a fi zuqravite sunt

'Ideale rolele mari l?itusierele.

TU$ierelenu fae atat de rnulta

mizerie. Totusi, vafi necesar

sa vcpsiti marginile peretilor l?itavanelor, folosind 0 pensula

de 5-7,5 emsau 0 perie plata,

mica.

dela geamsunt in mod nor-

malprea miei pentru a folosi

rola l?ie neeesar sa fie vopsite

eu 0 pensula de 7,5 emsau eu

o tusierade rnarirne medie.

Ui?ilese pot vopsi eu mini-role,

dar marginile incadramentului

l?iarhitrava trebuie sa fie fini-

sate eu0 pensula de 2,5 em-

5 em.

Este bine sa fi\i la eurent cu noile

ins trumente de vopsi t care apar pe

plata deoarece producatorl l variaza,

Tnmod constant, forma ~idesignul

ustensi lelor pentru a Ielrnbunatat l

Tarnplaria geamului :,;ia usii

care necesita vopsire ar trebuidemontate l?ispray-ate eu

vopsea pulverizanta. Daca nu

doriti sa folositi un spray,

utilizati 0 pensula mica.

_ _ _ _ _ _ _ _ 0 ' · 0 " , , ' ' ' _ , _

per formanta ~i in ce le d in urrna, cal i-

tatea lucrari lor. Atenf ie, caci putet i f i

pacal i\ i sa cumparati ustensi le atraga-

toare, care uneor i promit sa taca mai

mult decat sunt capabile.

I I-::!-INle t_ z.Ut.rrc A VIKt:

PENSULELE



PENSULELE TEHNICA VOPSIRII LEMNULUI

Tehnica co r ecta de folosire a unei pensule variaza putin, in functie de

suprafata vopsita si de tipul vopselei util izate. Veri ficati daca peria

se afla In bun a conditie, Tara resturi de par care ar putea cadea ~i ramane

pe suprafata vopsita.

Acelasi seop al produeerii unui finisaj neted, se aplica si In cazul vopsiri i, dar tehnica

di fera putin de eea folos ita la peret i. Daca folos it i 0 vopsea In ulei, incercati sa aplicati

la fiecare rand putin rnai multe linii , astfel ca vopseaua sa fie complet pensulata, altfel

a r putea sa se prelinga sau sa curga,

TEHNICA VOPSIRII PERETELUI

Pentru a castiga timp, atunei cand vopsiti peretii , folosit i 0 perie relativ lata. Totusi, nu

ui tati ca, daca per ia este prea lata, va fi grea ~iva va obosi incheietura rnainii , astfel

putand f afectata eficienta luerului.

1Aplicati vopseaua cu linii neregulate

de-a lungul peretelui , perrnitand pa-

rului pensulei sa imprastie vopseaua, pe

cat pos ibi l, in mod egal,

2Dupa ce s-a zugravit 0mica pa rte a

peretelui , rara a reincarca pensula,

treceti usor cu parul acesteia de-a lungul

suprafetei vopsite, pentru a acoperi orice

urma de perie din vopsea. Acest proces

este cunoscut ca intinderca vopselei. 3pentru margini le unde se i rnbina lem-

nul eu peretii , precum plintele, folosit i

o pensula mica pentru a insera vopsea

margin ii superioare a plintei s i pentru acrea 0 linie precisa de contrast.

1Folositi 0 pensula mai mica, pent ru ca

procedura intotdeauna tinde sa fie mai

detaliata, Lucrand In zonele mai mici,aplicati dungi verticale de vopsea, In-

muind pensula In vopsea, pentru fiecare

dunga In parte. Pentru usa prezentata aiei,

trei dungi acopera suprafata din mijlocul

usii, Hlra a reincarca pensula, lmbinati

dungile trasand eu pensula pe orizontala,

de-a lungul suprafetei vopsire,

2 In final , tara a reincarca pensula,

trasati linii verticale subtiri peste zona

vops ita, pentru a acoperi orice urrna de

pensulare ~ipentru a crea 0 imagine

uniforma. ,

2

___________ .~~1HWI!2fu!!1!!. I ,__ III8 _

3Folositi 0 pensula mai midi pentru a

insera vopsea injurul marginilor

peretilor, perrnitand parti lor extreme ale

pensulei sa insire bine vopseaua de-a

lungul imbinarii peretelui eu tavanul, Pastrarea temporara: pensulele ume-

de se pot pastra temporar, in folie

adeziva. Cele eu vopsea in ulei se

pas treaza in terebentina de pet ro l.

Curatarea: vopseaua pe baza de

apa se inliHura de pe pensule eu un

detergent slab, apoi pensulele vor fi

b ine I impezi te eu apa reee, ina in te

Inserarea este 0 tehnica de f inisare

in jurul margini lor, preeum sunt

aee le d in tre tavan s i perete, sau

d in tre perete ~i rama usi i,

de a fi puse la useat. Spala\i pensu-

lele de vopsea in u le i eu terebentina

de pet ro l, l asat i- le sa se usuee, apo i

spalati -Ie eu un detergent slab, elati \i

eu apa ~i uscati-le,

• Depozitarea: infa~ural i parul pensu-

lei in har tie de euloare ineh isa ~ i

aplicati un elastic.

l CDI"<1 1__1 l JC LUVt\ . J -\VI t\ .C



ROLELETEHNICA PENTRU LEMN

Dle Ie difera ea structura si marime, dar toate sunt foarte bune la

.R.aeoperirea suprafetelor plane. Ele sunt eel mai des foJosite la pereti

si tavane, desi eele mici ~i eele eu 0 tesatura foarte fina pot fi folosite pe

unele suprafete din lemn.

Technicile de vopsire, foarte s imi lare cu eele apl icate pentru pereti sunt apl icate s i

l er nnu l ui , i ar r o le l e, considerate us tensi le mode rne , devin din ee in ee mai folosi te

pentru diferitele suprafete din Iernn ale casei , incepand eu usile, Principalul motiv al

popularitat ii acestora este viteza eu care rola poate vopsi 0 u~a, in comparatie eu

rnetodele traditionale de vopsire,

TECHNICA PENTRU PERETE

1Inmuiati rola 'in vop-

sea, apoi lasati-o sa

alunece pe suprafata

peretelui 'in zig-zag.

Rolele mari pot acoperi rapid suprafata peretelui . Alegeti 0 rola conform densitatii

textur ii pe care dorit i sa 0obtineti pe perete - 0 rola cu par dens este buna, ma i ales

daca suprafata este neregulata , Tot timpul incarcati rala cu vopsea ' in mod egal, avand

grij a s a nu 0 supraincarcati.

ACCES U~OR

2lnrnuiati din nou rolasi acoperiti spatiile

goale, Lasat i rola sa alu-

nece usor peste suprafata

vopsita pentru a obtine 0

finisare neteda.

1Penru usile cu tabli i,

sunt indicate rnini-ro-

lele care vopsesc toate

portiunile plane de pe

s up ra fa ta u si i.

Designurile ingenioase permit rolelor sa patrunda 'in zone diferite cu 0 relativa usurinta,

Usoara acces ibi lit ate face ca rola sa t ie 0 ustens ila de vops it adaptabila, care nu se

limiteaza la spati ile simple ale peretului .

2 Folositi 0 pensula

p e nt ru z o ne le mai

complicate ale marginii

tabliei.

,Vopsirea usilor drepte:

pentru vopsirea acestora

este ideala 0 rola, deoare-

ce nu sunt portiuni com-

plicate care sa impiedice

accesul rolei pe suprafata

usii.

CURATAREA $1 pASTRAREAROLELOR

Vopse le pe baza de apa: rolele sunt

destinate folosir ii vopselelor pe baza

de apa ~i pot fi curatate cu 0solutie

s laba de detergent , apo i l impezi te b i-

ne cu apa curata Acest proces poa-

te dura rnu lt , mai a les In cazul rolelor

cu par mai lung. Este esential sa In-

departati orice urma de vopsea de

pe ro la pentru a pu tea fi utiliza ta ~i la

a lte apl icar l. Des i rolele d in p ie le de

oaie sunt mai scumpe decat ech iva-

lent ele lor sin tetice, ele par sa se

spele mai rapid.

Castiqarea Inaltimii: atasarea unui rnaner de extindere

la rola va face p os ib il a z ug ra vi re a z on elo r inalte ale pe -

rctelu i Taraa avea nevoie de 0 scara. De asernenea, este

utila ~ip en tr u t av a ne ,

• Depoz itarea temporara: rolele pot f i

temporar depozitate in fol ie adeziva,

timp de ma i multe zile; iar spre sfar-

s itul saptamani i, a r f i i nd icat sa f ie

spa late foarte bine.

Vopsea In ulei: in rarele ocazii in ca-

re se foloses te , rola cu vopsea in u le i

este aproape imposibi l de curatat ; a li

avea nevoie de prea rnu lta tereben-

t ina de petrol ~iar dura foarte mult

t imp. in aceste cazur i este mai ind i-

cat sa folositi 0 rola mai ief ti na pe

care 0 ve\ i arunca dupa folosire.

_ _ _ _ _ _ _ J p iW § , jH / jL 8 k ! 1 l' I I i l I i i I i i I I l . . .

Accesul in zone

inguste: 0 rola cu rnaner

lung nu face posib ila zu-

gravirea In spatele radiato-

rului, lara a-I demonta de

pe perete.

1 E HN ICI DE ZlJUKA V Il{ t. E RE D E Z UG RA VIT



TU~IERE DE ZUGRAVITTEHNICA PENTRU LEMN

Exista 0 d if er en ta f oa rte m ic a t ntr e t eh ni ca f olo si ta p en tr u p er ete s i c ea u til iz at a p en tr u

l e rnn , eu ex cep ti a rnarimii tu sie re i c ar e tre buie s a fie m ai m ic a In c az ulle mn ulu i. T u-

s ie re le m i ci sunt mult mai potriv ite dc ca t m i n i- ro l el e, p en tr u a patrunde i n z on el e c el e

ma i inguste de pe suprafata l em n ul ui $ i reusesc sa vopseasca si c e le m a i c omp li ca te

portiuni,

TU~ierele de vopsit sunt asemanatoare eu rolele, prin faptul ca sunt

dest inate aeoperirii rapide a suprafetelor mari, intinse, eu efort rela-

tiv mie si eficienta maxima. Tusierele sunt de obieei, plate si dreptun-

ghiulare, eu un numar mare de fibre mici asezate foarte strans unele Ian-

ga altele, acest aspect asemanandu-Ie cu pensulele, prin felul in care dis-

tribuie vopseaua pe suprafete. Totusi, tusierele reusesc sa apliee YOP-

seaua foarte regulat, printr-o singura trasare. Ele apar intr-o gama de

marimi, eu tusiere late pentru zugrayi rea peretilor. Designul fix al tusie-

rei or, adesea denota faptul ca tusierele late pot fi folosite ~i la inserarea

marginilor.

11nmuiati fata tusierei In vopsea si

folositi p a rt ea s tr ia ta a r ez e rv or ul ui

pentru vopsea, p en tr u a d is tr ib ui v op -

s ea ua p e intreaga suprafata a tusierei .

3Ap li ca ti v op se a ua p e p er et e f ol os in d

t eh nie a v ar ui ri i c u d un gi e ga le , p uti n

suprapuse.

10 tusiera m ic a a r fi indicata pentru

v op si re a t oe ur il or f er es tr ei d in vecina-

tatea suprafetei s t ic l ei . Con tu rul tusierei

p oa te g hi da f ib re le f oa rt e e xa ct , d e- a

l un g ul i rn bi na ri i s ti cl a- le m n.

2I nl at ur at i e xc es ul d e v op se a, s te rg a nd

tu si er a d e m ar gi ne a d in s pa te a re -

zervorului.

2Aceeasi tusiera p oa te f i folosita de

a seme ne a p en tr u a c on ti nu a v op sit ul

l a margin ea exterioara a ~ dru lu i fe re s-

t re i, p a na l a I nt al ni re a c u p er et el e.

3Tusierele de marirne rnedie sunt

p ot ri vi te p en tr u p li nt e d ar , a si gu ra ti -

va ca fo rm a lo r n u c ste p re a cornplicata,

pe ntr u c a tu sie ra s a p oa ta p atru nde I n

toate portiunile.

Fibrele tusierei pentru zuqravi t sunt

foarte mici , asadar tus lera In s ine, re-

line pu\ina vopsea chiar daca nu e in-

carcata, Deoareee f ibrele se usuca

foarte rap id , e le t rebu ie curatate ime-

diat dupa utilizare.

• Pentru vopsele pe baza de apa:

scoatet i tusiera din suport : ;; ispalat i-o

cu un detergent s lab, apo i clat lt l-o eu

apa curata In t impul ori care i pauze

de lucru.

4I ns er at i I n j ur ul m u ch ii lo r p er ct cl ui

l as an d p ar te a e xt rema a t us ie re i s a

a lu ne c e p re ci s d e -a l un gul imb in ar il or

peretelui.

Pentru vopsele In ulei: este aproape

imposibi l sa eura\a\ i toate urmele de

vopsea, asadar este mai bine sa

renuntati la tustera dupa folosire.

• Past rarea tsmporara: tus iere le pen-

tru zugravi t pot f i pastrate temporar,

In fol ie adeziva, dar aeeas ta poate

distruge fibrele daca nu sunt Irnpache-

tate eu foarte mare gri ja. Deoareee

se spala user , in cazul vopselei pe

baza de apa, este ind icat s -o spalat i.

2

TEHNICI DE ZUGRA VIRE F I"II SA RI A LE L EM NU Ll JI



FINISARI ALE LEMNULUILACUIREA

L acul este un fin isa ], ata t deco ra to r ca t ~ i p ro tecto r; el ex ista In v arian te d iferite , d e la

m at p an a la fo arte stralucito r, S e p oa te ap lica d irect p e lem nul neizolat, sa u p este a lte

p ~gm en ta rj p en tru a a ction a ca un strat p ro tecto r. L acul tra ditio na l era tran sp arent; In

zilele noastre, su nt d isp on ib ile ~ i a lte varietati colorate .

Pensulele sunt instrumentele ideale pentru cele mai multe finisari

aplicate lemnului natural. Vopsirea lemnului necesita pensularea

printre fibrele acestuia, procedura pe care nu 0 pot realiza in mod efi-

cient, alte instrumente decoratoare. Finisarile lemnului natural difera pu-

tin de finisarile zugravelii, prin faptul ca nu este nevoie de grunduirea

lemnului (vezi pag. 21) inainte de aplicarea finisajului dorit, desi s-ar pu-

tea sa fie nevoie de mai multe straturi, pentru a obtine aspectul dorit .

PIGMENTAREA LEMNULUI

C olo ra ntul p en tru lem n este fo lo sit p en tru a d a lem nului 0 culoare diferita de cea natu-

rala. C ol or an tu l e ste eel mai bine fo lo sit p e suprafetele netratate, d eo are ce e l patrunde

In lern n, co lo ran du-l ~ i s co ta nd In ev id en ta fibra n atura la. L ern nul de culoa re inchisa nu

poate f facut r n ai de sc h is .

1Cand aplicati vopseaua, urmati Intot -

deanna sensu I nervurii lernnului. Veri-

ficati daca ati aplicat in m od egal vop-

seaua , d eo arece stro pii se v or v ed ea d u-

pa uscare.

U m ple re a g olu ri lo r: folositi f il le r c ar e

poate f vopsit, atunci cand va ocupati de

g olu ri le d in lernnul natural . Alternativ,

a rn cste ca ti p utin d in c olo ra ntu l fo lo sit c u

n is te f ill er , p an a s e fo rr ne az a 0 pasta

omogena.

1L acul trebuie a plicat eu p en sula, ca si

p ig me ntul d e a ltfel, ~ i s up ra fa ta treb u-

ie bin e p en sulata , astfel in ca t la eul sa

p atrun da bin e In lem n.

2 T ra ta ti sep ara t fiec are p arte a le rn nu -

l u i, vopsi nd cu grija f ie c ar e d i vi z iu ne

~ orice stra t suprapus se va vedea m ai

intens.

Desi pig men tarea ~i lacuirea a u fo st

p i'll1 a a cum cele m ai cun oscute m e-

to de d e tra ta re a lem nu lu i n eiz ola t,

exista a lt e a lt er na ti ve c ar e ofera fini-

s ari l a fe l d e im p re sio na nie .

P ig men t/la c: a cest tip d e fin isa re

cornbina p ig men ta rea cu laculrea

ln tr -u n s in gu r p ro du s. Aplicati, In

m od obisnuit, cu 0 pensula.

U le i s ca nd in av : e ste id ea l p en tru

lem nele d e esenta t ar e, d e oa re ce

patrunde adanc In lem n ~i 11hra-

neste. Aplicati cu 0 pensula ~ilus-

truiti cu carpa d in b umb ac .

C eara: cea m ai traditionala dinlre

flnisarile l em n ul ui p u r; aplicati-o

cu 0 carpa. Cand s-a usca t, lus-

tru lti- o p en tru a sc oa te In e vid en -

i a f ru rn us et ea le mn ul ui. S in gu ru l

in co nv en ien t es te fa plu l c a su pra -

f eie le c er ui te t re bu ie r ef ac ut e r e-

g u la t, p e nt ru r ne n fi ne re a s tr al uc lr h.

2 L em nul n etra ta t a re n ev oie d e ee l

putin tre i stra tu ri d e la c. Lasati sa se

u su ce f ie ca re s tr at I n parte si slefui t i- l

u so r, i n ain te d e a a plica u rma to rul s t ra t ,

C om bin area laeului eu p igm en tul:

p uteti p relu ng i d ura bilita te a u nei su pra -

fe te v op site , si c reste p ro fu nz im ea fin i-

sarii, aplicand un stra t de lac dupa ce

v op se au a s -a u sc at.

_______ ·'0 0 ':" '·_ · II I I i l I I I I I I . . . . . . . .

KEnJ~lJRI



RETU~URI CUM TAREA RESTURILOR

Asigurarea ca suprafetele sunt curatate dupa vops ire, va imbunatat i aspectu l f inal . In

ceea ce prives te aceas ta s-ar putea sa f ie nevoie de inlaturarea mici lor pete de vopsea.Dpa ce au fost vopsite majoritatea zonelor dintr-o camera, este

foarte important sa observati profi lele decorative ale camerei care,

in prima faza, par a nu necesita nici un fel de restaurare, cum sunt feres-

tre le si usile . Aceste retusuri asigura camerei dumneavoastra, 0 decorare

cat mai buna cu putinta.

VOPSIREA PROFILELOR DECORATIVE

Vopsirea profilelor dintr-o camera, cere 0variatie a tehnicilor standard, demonstrate In

acest capitol . Deoarece portiunile detaliate au suprafete mai mici, ustensilele folosite

pent ru a Ievopsi , t rebuie sa f ie de dimens iune mica.

Folosi rea pulver izatoarelor: ideale

pent ru a pat runde In zonele mai compl i-

cate, vopselele pulverizate se pot uti liza

de exemplu la lemnul ferestrei . Luati-Ie

jos ~i sprayati -Ic pc 0 tabela veche. S-ar

putea sa fie nevoie de doua sau trei

straturi subtiri pentru realizarea unuifinisaj complet.

Vopsirea pe loc fix: deoarece unele

tocuri ale vechilor ferestre, sau ale usilor

sc demonteaza greu, este mai bine sa

folositi 0pensula mica pentru a Ievops i

la loeul lor f ix .

Retusul zqarieturilor: irnperfectiunile

sau lovituri le mici de pe 0 suprafata proas··

pat vops ita t rebuie retusate cu 0 pensula

mica: vopsirea cu 0 pensula mai mare,

uneori, poate scoate In evidenta un finisaj

mai degraba umbros. Deoarece straturile

de vopsea ar t rebui aplicate pe lntreaga

suprafata de lucru, mai degraba dedit in

zonele detaliate, 0 atingere usoara cu 0

pensula mica va fi mai put in vizibi la .

Petele de pe covor: unele picaturi de

vopsea vor patrunde prin fol ii pana pe

covor. Stropii mici pot fi indepartati, ra-

zuind cu lama unui cuter suprafata vop-

selei dupa uscarea acesteia,

Curatarea sticlei: pete Ie de vopsea de

pe sticla pot fi evitate de obicei, cand sevopsesc fcres trele . Folosit i un sahar cu

Fanta pentru a Ie indeparta.

Curatarea rnanerelor: l emnul feres trei

s i al usi i t rebuie curatat de petele de

vopsea. Folositi 0 carpa de bumbac, care

va curata rnajoritatea petelor, sau 0

razuitoare de plastic.

P rize electr ice: petele nedorite de vop-

sea de pe prize se curata ell acelasi sahar,folosit la indepartarea petelor de vopsea

de pe sticla. Aveti gri ja sa nu cioplit i priza.

Dupa terminarea zugrav ir ii , t rebu ie sa

facef curatenie generala.

Perde le le : acum este momentul sa

armonizati perde le le curate cu cele-

lal te obiec te de mobi lie r sau a ltele

din camera.

• Ferest re le : curatat ' feres trele ~ ia l te

sticle.

• Covoarele : angaja\i un curat ator de

covoare pentru a Ie reda culoarea.

Obieete de ornament 1;liaeeesorii:

1;lterge\i obieetele pe toate partile,

pentru a se armoniza eLinoul aspec t

al eamerei.

1 t_HJ\JJl_ J LJt: LU\ Jf~f\ V IiU



Oidt de specializata ar fi t ehnica pe care Q apl.icati, este inevitabil s a

nu apara probleme din cand in cand. Cele mal multe pot fi rezolvate

si au nevoie de 0 sirnpla pregatire inainte de a vopsi. Unele din cele mai

obisnuite probleme sunt expuse mai jos.

EFECTE SPECIALE

REZOLVAREA PROBLEME I

Pica turi: acestea ap ar m ai

ales In ca zul v op selei In

u le i, d es i 0 s la b a a p li ca re

de vopsea de apa, d e a se -

m en ea p oa te p ro du cea ce as ta p ro ble ma . F olo sit i

un spaclu pentru a inde-

p a rt a p ic at ur il c, s le fu it i

z on a s i r ev o ps it i.

Dungi de vopsea: dun-

g il e d e p en su la s up ra pu se ,

de pe suprafata vopsita

p ot d uee la fin isa re n ere-

gulata. Slefuiti Intrcaga

s ec ti un e p an a l a l em n ul

neizolat, ina in te d e a v a

ap uca d in n ou d e v op sirea

suprafetei.

Bule/umfiaturi: aceste

bu le sa u umflaturi, In m od

n orm al s un t cauzate de

irnpuritatile d e p e su pra -

fata l em n ul ui n et ra ta t. Sle-fuiti zona s i i zol at i sa u

g ru nd ui ti d up a cum e ne-

voie, inainte d e a v opsi

d in n ou.

Suprapunerea: I n c az ul

v op sir ii l em n ulu i n at ura l,

pastrati 0m a rg in e u me da ;

n u a la tu ra ti s up ra fe te le

urnedc cu cele uscate; Im-

b in area v a f v iz ib ila , D a-

ca a pa re a cea sta p ro ble ma ,

s le fu it i z on a s i r ea p li ca ti

tinisajul.

DE'VOPSIRE

Efectele speciale de vopsire reprezinta adaugarea

unei alte texturi suprafetelor din lemn sau pere-

telui, aplicdnd vop~ele de decorat normale, sau

luciu transparent, dar folosind alte metode. Aceste

tehnici au ca scop producerea unui jinisaj, de-

parte de eel al unei suprafete netede opace. Vop-

seaua si luciul, aplicate cu metodele prezentate,mai jos, dau un aspect total nou zugravelii tra-

ditionale, oferindu-va finisari unice, inedite. Pe

ldngii impactul evident, producerea acestor efecte

speciale poate ji un proces placut si satisfacdtor;

si oricdt de priceput ati fi in aplicarea unei

tehnici, fiecare parte decorata de

dumneavoastra va fi unica si va da

o nota personala zugravelii din

casa dumneavoastra.

Noduri proeminente:

pigmentarea tamplariei

v op site e ste a dese a c au -

za ta d e restu ri d e n od uri,

ca re ie s p rin suprafatav op sita . R azu iti re stu rile si

s lefui t i por tiunea res pee-

ti va .A pli ca ti s ol ut ie d e

leg are , a po i g ru nd uiti si

revopsiti.

Praful $i mizeria: 0 su-

p raf a ta a sp ra po ate fi ca u-

zata de 0 pregatire insufi-

c ie nt a ( lip sa s le fu ir ii) s au

de depunerea m ize riei p e

pa ru l pensu l ei , c ar e e ste

d ep us a po i pe suprafata

v op si ta S le fu it i p or tiu ne a

s i a p oi r ev o ps it i,

t,FE TE PE I LE DE V P IRE CE EFECTE DE VOPSIRE sAUNDE/EcHIPAMENT PROFESIONAL



CE EFECTE DE VOPSIRE

sA FOLOSITI ~I UNDE

Ca si zugravirea, efectele de zugravire/vopsire po~ fi aplic~te .celor

mai multe suprafete. Totusi, unele efecte se potrrvesc mal bme unor

zone speciale dedit altora; tabelul de mai jos va va ajuta sa planificati

ceea ce doriti sa faceti.

ECHIPAMENT PROFESIONAL

Producerea unor efecte de zugravire .de buna calitate, necesita ~ateva

instrumente de decorare. Cumparati intotdeauna unelte de calitate;

chiar daca mai scumpe, ele va vor recornpensa prin calitatea oferita.

UNDE SA FOlOSITI EFECTElE DE VOPSIREBandaizolatoare

Dispozitiv pentru Pieptene pentrugranulare granulare

EFECTUL ZONA POTRIVITA OBSERVATII

Efect produs de Potrivit pentru suprafetele Evi ta ti detall il e cum sunt in-

burete mari, int inse, peret i, usi . cadramenlele ~i profilele.

Material din Polrivi t pentru zonele mari, Evi tati camerele cu margini

bumbac inlinse. sau colturi prea complicate.

De un material Ideal pentru peret i ~i l am- Daca e posibil trasa ti ~i pe

rulat briuri; nu ~i pentru margini . marg ine dupa ce ali termina l.

De pensu lare ~i Ideal pentru tarnplarie pla- Poate f i folos it l aperef i, dar e d i-

fibra lernnoasa na sau complicata f ic il sa rezul te un f inisaj neted.

Spalarea culorii Unu l d in tre cele mai s imple Efectul este numit lustrui rea

efecte apl icate pe peret i, lemnului, folosit la lemn.

Varuirea Potrivi t lemnului de culoare Similar cu lustruirea lemnului,

deschisa, netratat. dar se foloses te var cu ceara,

Pensula artistului

Profildecorativ

Pensule modelatoare

. . _ 1 1 "

Cuter

Perie pentru gravat Manu~i protectoare

Efect de rnarmura Efect dificil de realizat dar, pro-

duce 0 finisare impresionanta.

LACURILE DE EFECT

Unele efecte de vops ire, cum este efectul de burete, pot fi realizate cu vopsea-emuisie

standard, dar, In general , cele mai multe efecte sunt realizate cu ajutorullacului transpa-

rent. Adaugarea unei culori In lac, creeaza 0 finisare translucida, caracteristica celor

mai multe efecte . Lacurile t radi tionale erau pe baza de ulei, dar astazi cea mai mare

pa rte a lor este pe baza de apa. Cu acestea din urma se lucreaza mai usor si sunt mai

potr ivi te mediulu i. Toate lacur ile folosite in acest capitol sunt pe baza de apa ~idemon-

st reaza faptu l ca ele pot crea orice efect dor it. Combinarea lacului d ifera conform indi-

cat ii lor producatoru lu i: In general, exi sta un caz s implu de combinare a laculu i de baza

cu colorantii, pana la obtinerea culori i dor it e. Este un lucru foarte important sa retineti,

ca toa te tipur ile de lac - si toate e fectele de vopsir e - trebuie aplica te peste un strat de

baza cu 0 anum ita structura, Pot fi folosite: emulsionarea, stratul protector si .coaja de

ou", des i adesea, alegerea producatoru lui cste emuls ia f ina de vini !. 0 culoare deschisa

este in totdeauna mai buna ca s trat de baza, pentru ca s tratur il e de lac ulter ior apl icate,

sa scoata In evidenta efectul eel mai bun si nu In ultimul rand, e fectul dorit dedumneavoastra.

Ideal de a pre lucra peret i

cu aplicatii.

Efect de aspect

invechit

Metoda care da ori care i su-

prafete un aspect arhaic.

Inc lude procese de gradare ~i

aspect de lac crapat,

Gravarea Ideala pentru peref ~i tam-

plane.

Dureaza mult, dar produce 0

f inisare cu aspect pretios.

Strierea Potr ivi t pentru peret i ~ i

apl icat ii le pe lemn.

Da un aspect mai brut decat

granularea.

Imprimarea Potrivit pentru pereti, Potrivit in cazul modularii.

Modelarea Reproduce modele vopsi te

pe orice suprafata.

Potrivi t pentru decorarea plin-

telor ~i altor aplicatil.

Buretedin fibrenaturale

Rola pentruimprimat

Perie pentruatenuare

Carpa de bumbac Sablon

IMPRIMAREA MODELULUI PRIN INDEPARTAREA LACULUI

V OPS IR EA C U B UR ET EL E



VOPSlREA CU BURETELE

2

Aceasta technics d ifera p utin d e cea an terio ara , p rin fap tul ca lacul este ap licat d irect p e

perete, iar apoi se foloseste un burete pentru a crea diferite urm e pe suprafata lacuita.

E fe ct ul v a fi m ai su btil d ed it eel anterior prezentat, da r la fel de evid en t in crearea

t ex t ur ii s i d e n si ta t ii ,

cesta este unul dintre cele mai simple efecte care se pot realiza,

dand ~i un finisaj uimitor. Se foloseste un burete natural, pentru a

face imprimeuri pe perete, care combina culoarea, forma, densitatea cu

un efect puternic.

IMPRIMAREA MODELULUI PRIN DEPUNEREA LACULUI

Pentru aceasta technica se p oate folo si em ulsie sau la c, desi la cu ! v a crea u n fin isa j

m ult m ai tra nslucid , fiin d ad esea m ult m ai atrag ato r. D up a cum sug ereaza si n um ele

acestei tehnici, buretele este fo lo sit p en tru a a plie a la eu l pe perete .

1T u~ na ti p ~t ~n l ac .i n.t r- un v as d e v ?p si t

m al vech i . In rnu ia t i b ur ete le , a po i

indepartati ex cesul d e la c pe marginea

v asului sa u p e 0 b uc ata d e h artie

abraziva.

3Rcinmuiati buretele si incepeti sa

a plic ati In p ortiun ile lib ere a le p ere -

t el u i, a co pe ri nd t re pt at , to at a s up ra fa ta

peretelui.

1Folositi 0 pensula p en tru a a plic a

lacul p e p erete, facan d d un gi la in ta m-

plare si av and g rija sa a co p er it i c omp le t

su pra fa ta . A plica ti la cu l d oa r p e c ate 0

p ortiu ne d e 1 m , deoarece acesta se va

usca In unele zone, inainte de a reusi sa

realizati efectul.

2Faceti m ai m ulte fo rm e p e p erete

inainte de a-I urnple cu m ai m ult lac.

S ch irn ba ti la tu ra b uretelu i la fiec are n ou a

a plic are , a stfel v eti a ve a 0 i de e d e sp re

cum va arata suprafata,

3

lnstructiunilor de baza pentru crearea

acestui efect I i se adauga urmatoarele

idei.

Folosirea diferitelor parti: majoritatea

buret ilor natural i au 0 par te care are

o textura mult mai fina dscat cea-

latta. Aleqetl partea care creeaza

efectul dor it , sau comblnat i- le pe

amandoua,

Crearea umbrelor: variati intensitatea

2Presati un burete umed pe suprafata

la cuita , crea nd astfel un efect d e cu-

l oa re I n d eg ra de . Schimbati m er eu l at ur a

b ure te l ui ca re in tra In c on ta ct cu p erete le

p en tru a rea liza un finisaj co mp let ~i

uniform in a ce la si l im p .

,

T E XT UR A R E FL E CT ANT A

Acest t ip de f in isaj p roduce un e fect gene ra l

u imi to r, care i $i s ch imbii a spec tu l i n f uncf ie de

intensi ta tea lumin ii i n care este vazut ,

4 Dupa ce ap term inat de aplicat cu 0

c ulo are , fo lo siti a d ou a c ulo arc p en tru

a da d en sit ate m o de lu lu i.

modelului apl icand mai multe impri -

mar t Tnapropierea col turi lor sau bol-

telor - aceasta va produce un efect

umbrit inieresant.

Imprimarea colturilor: taiatl 0 bucata

de burete, asezati -o In var fu l unu i

creion l li folosit i- l pentru a patrunde

Tninteriorul colturilor;

Curatarea: cand lucratl la acest

e fect , spa la f buretele cu apa curata.



VOPSlREA CU

cARPA RULATA

IMPRIMAREA MODELULUI CU UN MATERIAL RAsUCIT

A cea sta teh nic a ex tin de p rin eip iul fo lo sirii ca rp elo r, crea nd m od ele m ult m ai d irec tio -

nate. Rularea carpel poate fi facuta In orice directie, dar pana acum , cea m ai des folo-

sita m eto da e ste utiliz area c arp ei p en tru a c rea m od ele v ertie ale, stria te re la tiv un ifo rm .

A ceasta techn ica este m ult m ai eficien ta , fo lo sind m eto da d e in dep artare a v op selei,

d ed it c ea d e a plica re.

arpele, sau mai precis materialele din bumbac, sunt folosite intr-un

mod similar buretelui, pentru a crea imprimari pe suprafata vopsita a

peretelui. Chiar daca tehnica e aceeasi, efectul este diferit .

IMPRIMAREA MODELULUI PRIN APLICAREA VOPSELEI

A cest efect este a sern an ator cu eel p ro d us de burete , d eo arece, p en tru a a plica v op sea ua

p e p er et e, s e f olo se ste 0 carp a. A veti n ev oie d e m ai m ulte rezerv e de m aterial deoa rece

uneo ri, ele d evin prea imbibatc cu vopsea , pentru a m ai putea f folosite.

1Puneti niste vopsea pe 0 farfurie

vech e. M oto to liti m aterialul in m an a

s i in mu ia ti- l in v op sea . In dep arta ti su r-

plusul pe m arginea vasului sau pe 0

b uc at a d e h ar ti e,

2

1L ua ti catev a bucati d e m aterial si

rasuciti p c f ie ca re In p art e. In ce rc at i

sa Ie d ati 0 form a de aceeasi m arim e de

fe ca re d ata .

2 L a fel ca ~ i b uretele, p resati ca rp a p e

p erete p entru a crea urm e d e m aterial

mototoli t . Alternati partile carpel p e c are

o folositi, pentru a crea un efect neun i-

form.

IMPRIMAREA MODELULUI PRIN INDEPARTAREA VOPSELEI

Termenul .imprimare c u a ju t or u l rna-

t er ia lu lu i" e st e fo lo si t c a u n t er me n

general daca n e r efe ri m la te hn ic a

cernonstrata ma i s us . M a t er ia le le

d in bum bac n u sun t sin gurele care

p ot fi f olo site p en tru a crea acest

e fe ct d e v op si re . lncercaf i ?i c u a lt e

l ip u ri d e tesaturi din lista de m ai jos

- fie ca re d in tre a ce ste a creeaza un

a l t e fe c t, putin m ai d ife rit d e ce l

traditional:

A ceasta tehn ica este fo lo sita p entru a crea 0 im prim are d en sa p e v op seaua um ed a,

Aplicati doar pe a portiune de l m " odata - are un tim p de actiune lim itat.

1A pl ic at i v op se au a l a in ta rn pla re .

P en tru u n fin isa j m ai co mp let, intin-

d eli v op se au a (v ez i p ag . 32 ) p e v ertic ala .

• p ung i

• dril

• ca ne pa

• i?nur

• rnuselina

• p ia sa

• c at ife a

• catifea co rd

Apasati cu c a rp a um ed a , r no to to li ta

p e su pra fa ta p ro asp at v op sita , m is-

c an d- o a le ato r p e a ce asta .

1

2 A plicati v opseaua p e p erete, ap oi

r ula ti I n j o s, p e p er ete , m at er ia lu l

ra suc it, crea nd u n efe ct d e u mb ra rela tiv

un ifo rm . A veti g rija sa tin eti to t tim pulc arp a 'in c on ta ct c u p ere te f' u rrn an d 0

miscare co ntin ua de rulare, p entru a -i p er-

m ite sa inainteze pe perete In jos, Pentru

fie ca re n ou a ru la re p e p erete, fo lo siti 0

alta carpa.

A S PE C T D E T E SA T uR A

T e ch n ic a r u la ri i m a te ri al ul u i p r od u ce u n a s pe c t

p ut er ni c d e te sa tu ra d en sa , p e o ric e s up ra fa ta a

p er etl lo r, D es i e r el ativ u se r d e c re at , a ce st a s-

p ec t d a i rn p re s ia c a a r f i f oa r te s o fi st ic at .

l"ItltL,IK::'. l,IKANULAKt'.



NETEZlRE ~I GRANULARE EFECTUL DE FIBRA. LEMNOASA

A cest efect este asem an ato r cu p en sula rea , cu ex cep tia uneltei fo lo site In acest caz--

d isp ozitiv ul d e fibra re - care v a crea efectul d orit. E fectul de fibra p oate fi realizata pe

suprafete din lem n sau, ca In acest caz, pe partea de jos a peretelui pentru a reproduce

e fe ct ul d e l am b riu .

Aceste efecte sunt aplicate pentru a produce 0 finisare directionala si

texturata. Efectele pot fi aplicate pe suprafete de lemn pentru a Ie

accentua textura, sau pe alte suprafete, pentru a imita fibra lemnului.

Ambele tehnici necesita practica, dar, odata stapanite, efectele pe care Ie

veti realiza vor f extrem de satisfacatoare.

PENSULAREA

1

Este un erect bun d e ap lica t oricarui tip de tamplarie, I n s pe cia l le mn ul ui usilor. S e pot

utiliza p en sule p ro fesio nale , d esi efectele bin e realiza te sun t crea te cu p en sule m ai m ari

sau ch iar cu 0 pensula de vopsit, cu p ar a sp ru .

1A plic ati la cu l p e le mn ul u sii, tra ta nd

diferitele sectiuni ale acesteia, ca parti

separate .

3D up a f ie ca re p en su la re , in de pa rt at i

surp lusul d e lac d e pe p arul p en sulei,

cu un m ateria l d in bum bac, curat,

1Aplicati la cu l p e perete avand grija sa

in tin de ti b in e, p ri n r ni sc ar i v er tic al e,

u ti li za n d p e ns ul a.

2

2 T ra ge ti p en su la p rin la c in d ire ctia

f ib re i n at ur ale a l em n ul ui. Asigurati-

v a ca p arul p en sulei fo rrn ea za un un gh i

a sc ut it c u s up ra fa ta usii, A sp rim ea t ex tu -

r ii p o at e fi s ch im ba ta d e u ng hiu l fo rm at

d e p ar ul p en su le i.

3R es tu l m od elu lu i v a treb ui facut dupa

ochi - bucata de lemn a r s tr ic a e fe ct ul

p e m asura ce ina in ta ti d e-a lun gu! sup ra -

fetei, Efectuati usoare miscari d e r ul ar e,

pe rnasura ce creati m odele pe locul

um ed . A ceasta teh nica p ro duce efectul d e

im ita re a fib re i le mn oa se p e su pra fa ta

peretelui.

3EFECT DE LAMBRIU

Imi tarea f ib re i l emnoase este 0 metoda foarte

e fi cient a de a produce un aspec t de l amb riu f al s

pe sup ra fa ta p lana a unu i peret e : ;; i lip si ta de

arice model.4T ra sa ti se pa ra t fie ca re p ortiu ne a u sii,

c rea nd lin ii d is tin cte p re cise in tre

sectiuni,

2 Pornind de la m arginea cea m ai

i nd ep a rt at a a p er et el ui , f ix a ti 0 bucata

de lemn, astfel incat s a f ie p er fe ct v er ti-

cala, Apoi , trageti in jo s p e s up ra fa ta l a-

cuita d isp ozitiv ul, fo lo sin d ca p un ct d eo rienta re rig la de lem n .•

VARUIREA



ST ERGEREA CULOR II

~I VARUlREA

Ambele efecte au d.rept s~op eviden~ie~ea.trasaturilo~ su.prafe!ei de

baza. Poate fi aphcat atat pe pereti cat ~l pe lemn, Jar ideea este de a

produce un finisaj translucid, care accentueaza trasaturile suprafetei, prin

folosirea pigmemtului si/sau lacului.

$TERGEREA CULORII

VARUIREA

Varuirea creeaza un efect asemanator cu s tergerea lemnului, cu except ia culor ii, care de

aceas ta data va f i altul, care va produce fin isajul, i ar produsul ut ili zat pent ru crearea

efectului este 0 ceara special destinata acestui scop si nu laeul. inaintea aplicarii

efectului e bine ca lemnul sa nu fie tratat.

Aceasta tehnica foloseste lacul pentru a crea un s trat t rans lucid pes te un s trat de baza

din vopsea-emulsie sau peste un strat protector. Emulsia mata creeaza 0 baza absorban-

ta care absoarbe culoarea spalata; s tratu l de baza din vini l va crea un aspect mai subtil .

Sterqerea: se da cu pensula cu apa pe

perete si se sterge imediat . Aceasta

creeaza un finisaj translucid cu grade

diferite de intensitate a culorii .

CURATAREA LEMNULUI

1Puteti deschide libra lernnului,

pregatindu-l pentru varuire, frecand

usor cu 0 perie de sarma, In directia

fibrei,

3Stergeti surplusul de ceara cu 0 dirpa

din bumbac. Puteti chiar lust ru i (cu

piele) suprafata, dandu-i 0 usoara stralu-

eire, specifica tuturor suprafetelor ceruite.

Neglijarea: alternativ, apa poate fi apli-

cata prin linii de pensula neuniforme s i

lasata asa, ca efect terminat, creand un

finisaj cu 0 culoare dominanta,

Curatarea lemnului poate fi considerata ca ~ispalarea culorii de pe lemn. Lemnulnu

trebuie sa aiba nici un s trat de baza - lacul se apl ica direct pe suprafata net ratata ,

1ea s i la pensulare , t ratati separat

fiecare portiune a usii, aplicand foarte

mult lac. 2Folosi ti un mater ial umed pentru a

indeparta excesul de lac, astfel cvi-

dentiindu-se fibra lemnului putin colorata,

2 Ap li ca ti r nu lt a c ea ra de varuit pe su-

prafata lernnului, folosind un ghemo-

toc de lana oteli ta foarte f ina. Aveti gri ja

ca ceara sa pat runda Intoate portiunile .

•

ASPECT DE VARUIT

Varui rea creeaza un f in isaj f oarte rusti c ~ i t rad i-

t io na l pe l emn , i ar lamb ri sa rea varui ta , p recum e

cea din imagine, cresaza 0atmosfera de l iniste

l1i confort . Varui rea este efi cien ta mai a les cane

este combinata cu mater ia le naturale l1i cu a lte

e fect e de deg rada re , de invechre, dintr-o

camera.

2

~FECTE SPECIALE DE VOPSIRE CI'J::l.1 UL lJt" MAKMUKA



EFECTUL DE MARMURA

Acest efect este unul dintre cele mai grele de stapanit, dintre efectele

de vopsi re: incercat i de fapt sa reproduceti aspectul de material

natural. E nevoie de multa practica pentru a realiza un efect foarte bun,

dar e posibil sa creati unul dintre finisajele cu aspectul eel mai luxos

dintre toate. Marmura difera mult ca ~i culoare si aparenta; metoda pre-

zentata mai jos va of e ra un efect atractiv de marrnura din doua culori,

pentru pereti i d in casa dumneavoastra,

1Vopsiti peretele cu un s trat de baza

din vinil alb; lasati sa se usuce. Com-

binati un lac gri deschis si un lac de cu-

loarea lutului. Aplicati, la intamplare, fa-

si i din f iecare culoare, cu 0 pensula cu

par plat; lasati neacoperite unele portiuni.

3Folositi 0 perie cu par fin, miscand-o

user de-a lungul suprafetei lacuite,

amestecand cele doua lacur i ~i In plus,

atenuand asprimea efectului gravat. Prima

data periati In d ir ec ti a ap li car ii l a cu lui ,

apoi t ransversal pes te f ibra sa ~id in nou

In directia sa.

5Netezit i striuri le periind prima data In

sensu IIn care au fos t facute, apoi

t ransversal s i, In f inal, din nou In sensul

In care au fos t facute,

6 Lasati peretele sa se usuce complet

inainte de a apl ica doua sau t rei s tra-

turi de vernis special , pentru stralucire.

7Slefuit l usor intrcaga suprafata a

peretelui, folosind 0 hattie abraziva

fina, In ultima faza, neteziti finisajul

folosind 0 carpa moale de bumbac.

2In timp ce lacul este Inca ud, folosit i

o perie pe suprafata intregului perete,

pentru a apl ica un efect texturat ~ ipentru

a tmbina cele doua lacuri.

4 Introduceti pensula intr-un colorant

de culoarea lutului rosiatic, iar apoi In

fiecare din cele doua lacuri. Trasati cu

pensula de-a lungul suprafetei peretelui,

rotind-o usor i n tr e degetul mare si eel

aratator, Trasati striuri le intr-o singra di-

rectie pentru a imita mar rnu ra n a tu r al s .

I ;I NI SAJ DE LUX

o zuqraveala care foloseste

e fect ul de ma rmo ra est e un

f in isaj pre ti os - de asemenea

e l f ace d in peret e un f unda l

u lu it or pentru ornamente ~ i

alte obiecte de expozit ie.

ASPECTUL DE "cRApAT"

CI'I::(,;l UL UI:: lNYl::l.·H 1



EFECTUL DE !NVECHIT

Sunt mai multe moduri de a produce acest efect pe 0 suprafata

decorata, pentru a crea un aspect de uzura, de multi ani petrecuti in

acea incapere si chiar de confort. Metodele prezentate aici nu sunt

singurele, dar sunt extrem de eficiente in crearea acestui efect.

E xi st a c at ev a f in is aj e c u c ra pa tu ri diferite, d ar l us tr ul , a sp ec tu l c u c ra pa tu ri , e st e u nu l

d in tr e c el e m a i eficiente cai d e a p ro du ce aceasta aparenta de invechit, a rhai c . Metod el e

d e a plic ar e v aria za u so r d e la u n p ro du ca to r la a ltu l, d ar m eto da p re ze nta ta a ic i, d em on -

s tr ea za c ea m a i u ti li za ta t eh ni ca p en tr u p ro du ce re a u nu i f in is aj c u c ra pa tu ri ,

EFECT DE DEGRADARE

Aceasta technics e s te f oa rt e eficienta i n s pe ci al i n c az ul suprafetelor c u l am br iu , d eo a-re ce p e s up ra fe te le m ar i s e o btin e e el m ai b un e fe ct. A le ge ti c u g rija e ulo rile p en tru

c re ar ea a ce stu i e fe ct - e m ai in dic at s a alegeti 0 c ulo ar e d e b az a d e 0 n ua nt a m a i

deschisa decat cu lo a re a u lt im u lu i s tr at aplicat,

1A pl ic at i s tr at ul d e b az a d e c ul oa re

d e sc h is a , d ir e ct p e s u pr af at a n e tr at at a

a le mn ulu i s i la sa ti s a s e u su ce .

3A pl ic at i s tr at ul d e suprafata de

c ul oa re m a i i nc hi sa p es te i nt re ag a

s up ra fa ta , a va nd g rij a s a f ie c om p le ta co pe ri ta . L as at i s a s e u su ce .

1A plic ati u n s tra t d e b az a p e s up ra fa ta

p er et el ui . M e rg i n s pe ci al c ul or il e v ii ,

s tr al uc it oa re , p en tr u a o bt in e a ce st e fe ct ;

c hi ar s tr at ul d e baza a r tre bu i s a fie 0 cu -lo are in te ns a, d eo are ce a stf el f ac e s a s e

v a da f oa rt e c la r f in is a ju l.

1 2I n lo cu rile in c are d or iti s a s e o bs er ve

c ul oa re a p ri n s tr at ul d e la suprafata,

a pl ic at i d un gi n er eg ul at e, f ol os in d v a-

zelina acordand 0 atentie speciala mar-

g in il or l am b ri ur il or , c a re p re z in ta u n el e

dificultati.

3D il ua ti em uls ia p en tr u s tr at ul d e

s up ra fa ta c u 0 pa rte a pa la 10 p a rt ! d e

vopsea. Aplicati-o in tuse l a ungh iu r i

d re pte u na fa ta d e c ea la lta , T ar a a Ie in -

t er se ct a. N u r ev en it i p e 0 s up ra fa ta p e

c are a ti v op sit- o d eja . In ce t, in ce t v a

a p ar ea e fe c tu l d e . ,c ra p at ur a" .

4 ~ Ie fu it i l am b riu ri le c u smi rg h el f in .

I n l oc ur il e I n c ar e s -a a pli ca t

v az elin a, s tr atu l u ltim d e v op se a n u s e v a

lip i, ia r c ulo ar ea d e b az a v a ie si in

e vi de nt a, G ra du l d eg ra da ri i d ep in de d ec at d e m u lt s le fu it i suprafata,

2 Ap li ca ti l us tr ul p e nt ru c ra p at ur i, e u 0

p er ie b in e l mb ib at a i n c ul oa re , E st e

e se nt ia l s a p as tr at i t us el e d e c ul oa re I n

aceeas i d i rec t ie ,

"

cRApATURINATURALE

A s pe ct ul c ra p at p r od u ce u n e fe c t f as c in a nt , l a

r n od a , c o rn bi na n d a ta t c u lo ar e a c at ~itextura

p e nt ru u n e fe c t g r oz a v.

D!GRA VIREACU l'UNCn



ZUGRA VlREA CU PUNCTE "PIEPTANAREA"

ZugraVirea cu puncte produce un efect fin, te:xt~rat pe.p~rete .~ipo~te

fi obtinut In straturi, pentru producerea unei diferentieri mal man.

Suporturile deschise, care creeaza contrast se potrivesc eel mai bine.

Se u t il izeaza 0 u ne al ta s pe ci al a n ur ni ta p ie pt en e, p e 0 s u pr a fa ta z u gr av it a e u p un e te ,

p en tr u a e re a a ee st e fe ct t ex tu ra t, d ee or at iv . P ie pt en ii a ce st ia v ar ia za e a d es ig n, d ar t ot i

c orn bin a e ulo are a d e b az a e u e ea d e s up ra fa ta , p en tru a o btin e u n e fe ct I n d o ua to nu ri.

P ie pt en el e I nI at i~ at a ic i a re a da nc im i d if er it e i nt re d in ti ~ i d in ti d e d im e ns iu ni d if er it e,

putand f i f ol os it p en tr u a c re a d i. fe ri te e fe ct e.

1A p li ca ti l us tr ul p e p er et e c u p en su la ,

In t us e u so r r ot it e I n t oa te directiile.

N u e ste necesara 0 acoperire totala a

suprafetei, m ic il e p et ic e d in s tr at ul d e

baza s e v or a eo pe ri p rin zugravirea eu

puncte.

2 Dupa ce ati aeoperit 0 suprafata de

1 m " , f o lo sit i p er i a s pe ci al s p en tr u

zugravit c u p un cte , p en tru a lasa usoare

urrne pe suprafata, Execut a ti r n isca ri

s cu rt e d e t am p on ar e, p er mi ta nd d oa r v ar -

f ur il or p ar ul ui p er ie i s a v in a 'i n c o nt ac t c u

p er et el e. M o d if ic at i u ng h iu l r na in ii s ub

c ar e l uc ra ti , p e m a su ra c e t ra ve rs at i

p e re te le . Od a ta 0 z o na t erm in a ta , a p li ca ti'i n c o nt in ua re s tr at ul c u p en su la , a po i

c on ti nu at i z ug ra vi re a c u p un ct e, c u p er ia .

In de pa rta ti e xe es ul d e p e p aru l p eri ei e u 0

b uc ata d e m ate ri al d e b um ba c, d up a

t er mi na re a f ie ca re i z on e d e p er et e.

3Utilizati 0 p er ie t ip p en tr u a c om p le ta

e fe ct ul I n c ol tu ri - e st e d if ie il a ee es ul

' in c o lt ur il e i nt er ne e u 0 p e ri e d e zu gr a vi t

c u p u ne te .

1Ap li ca ti l us tr ul d e s up ra f at a ' in d ir e~ t ii

i nt am p la to a re p e s up r af a ta p e re te lu i,

p e z one de p ana la 1 m ' od ata, lu~ tru l

a va nd u n tim p lim ita t In c ar e s e p oa te

lu cra , in ain te d e a s e u se a. A ve ti g rija s a

a c op e ri ti a ri a I n t ot al it at e.

2

3T ra ge ti c u p ie pt en el e I n j o s p ri n

s tr at ul d e s up ra fa ta , p en tr u a e re a

e fe ct ul " br az da t" , i nd ep ar ta nd c ee a c e s e

a du na d up a f ie ca re " br az da " p e d in tii

p ie pt en el ui , e u u n m a te ri al u se at .

E FE CT UL D E Z UG RA VI RE C U P UN CT E

Z u gr a vi re a e u p u ne te c re e az a 0 s tr a lu c ir e m i n u-

n ata , c al da , p e s up ra ta ta u nu i p er ete . L um in a 5 e

r e fr ac ta e u i nt en s it at i d if er it e, p r oc u ca nc u n

f in is a j e u a de va r a t t ri di mens i on a l.

2P ent ru u n if orm it at e s i u n f in is a j

t ex tu ra t u ti li za ti p e ri a p e nt ru z u gr av it

e u p un et e. V ez i p ag in a a nt er io ar a p en tr u

t eh ni ca d e u ti li za re a p er ie i d e z ug ra vi re

e u p u ne te . ,

TEXTURAVARIATA

C om bi na n d p ie p te n i e u d in \i d e d im e ns iu n i

d if er it e e st e p o sl bi la c re a re a u n ui e fe c t d u ng a t,

i nt er e sa n t c u m e st e e e l p r e ze nt at a ie l.

STAMPILE FAcUTE LA COMANDA

lAM~ILAKbA



S TAMPILAREAD esi este a muza nt sa v a creati p ro priile sta mp ile , stam pilele fabrica te tin d sa fie m ai

usor d e utiliza t ~i creeaza 0 im prim are m ult m ai bin e conturata la a pli ca re a p e p er ete .

A leg eti d esen ul ca re se p otriv este tem ei alese si efectului p e ca re lncercati s a- l c rea ti In

camera dumneavoastra,

~ tampilarea este un procedeu rapid si usor, de aplicare si repetare a

yunor imagini pe un perete sau 0 suprafata din lemn. Imaginile se pot

aplica singular sau in grup si pot fi ut ilizate pentru a crea desene unifor-

me sau arnestecate cu alte stampile pentru a produce un efect de colaj.

Starnpilele se pot curnpara sau crea - metoda de aplicare ramane aceeasi,

OBIECTE DE GOSPODARIE

Starnpilele se p ot crea d in o rice o biecte gasite prin casa, care pot sa absoarba vopseaua.

Puteti a plica v op seaua p e starn pila cu 0 p en sula m ica sau p uteti utiliza un rol, a sa cu m

se in dic a la p ag in a urmatoare,

Buret i: d esen a ti u n a ni ma l pe u n b ur et e si

apoi decupati-l eu un cutit. N u este ne-

cesara imbibarea dupa fiecare aplicare,

b ure te le fiin d u n b un a bsa rb an t.

Dopuri: uniti d op urile c u 0 banda adeziva

p en tru a crea imaginea u nu i trifo i. Im -

bibati d opurile eu v op sea d up a fieca re

s tam pi la re . F a ce ti c o di ta t ri fo iu lu i, rotind

m arginea eu vopsca a unui dop su b

de se nu l t ri fo i ul u i.

Cartofi: taiati un cartofin jumatate ~ipe

u na d in ju ma ta ti d es en ati 0 imagine.

D ecu pa ti d ese nu l cu u n c utit. A sig ura ti- va

ca in trea ga sup ra fa ta a d esen ului este In

co ntact eu p eretele, in ain te d e in de-

p artarea acestuia, p en tru a la sa urm a

dorita.

1Im bib ati ro lul e u cu lo are a a lea sa ,

A pli ca ti- l p e s ta m pi la , a si gu ra nd u- va

ca a l i a c ope r it intregul d esen . In ain te d e

a- l a pJ ica p e pere t e, t e st a ti s t arnpi la pe 0

bucata de hattie p en tru a v eri fica dacaeste n ecesar sa indepartati un exces de

vopsea, i n ain te de a 0 aplica pe perete .

3 Indepartati stampila de pe pere t e,

a va nd g rija sa nu m azg aliti desen ul;

continuati sa a pl ic ati s ta mp ile le p en tr u a

o btin e im ag in ea d e a nsa mb lu . Im bib ali

sta rn pila o ri d e c ate o ri e ste n ec es ar.

1

2A plic ati s ta mp ila p e p erete, a sig u-

r an du -v a c a e xi st a u n c on ta ct p er fe ct

intre desen si suprafata desenului. Presati

ferm.

,

CREAREA UNEI TEME

$tampilele sunt ideale pentru crearea une i

t eme decorat ive in tr -o came ra - pot fi utilizate

pent ru a crea un desen subtil sau un ef ect rnai

dramatic.

2

3

UTILlZAREA ~ABLONULUI

f \PLICAREA DE MODELE S IMPLE



APLICAREA DE

MODELE SIMPLEDesenul de mai jos se poa te utiliza in jurul usilor sau ferestrelor , sau ca model pe un

perete, dupa cum se dernonstreaza aici , Picturile cu sabloanele fabricate din aeril sunt

ideale pentru a umple un desen . Pentru un model mai plin de imag in a t ie i n ce r ca ti sa

amestecati eulori ~iemulsii eu coloranti ,~ ablo~nele sunt asernanatoare ~~ampilelor, prin faptul ca furnizeaz~ 0

ytehnIca pentru producerea unui desen pe un perete sau 0 suprafata de

lemn. Totusi, modul in care sabloanele ating acest efeet, difera complet

de metoda prin stampilare. Sabloanele se pot cumpara sau produce -

producerea propriilor sabloane creeaza ocazia unor expresii personale.

PRODUCEREA UNUI ~ABLON

Sabloanele se pot obt ine din tr-un car ton sau acetat. Acetatu l tinde sa f ie cea mai prac-

t ica a l eger e , deoarece este usor de spillat si se poate util iza iar s i i ar , cu a c ee a si a c ur a -

tete. Desenele sabloanelor se pot face eu mana sau copia cu hartie de calc si se pot ut i-

l iza difertic produse naturale, ca baza pentru desenele dumneavoastra,

1Alegeti un grup de frunze care ofer a

un desen de ansamblu eu 0 forma

puternica si echil ibrata, Asezati-l pe un

p la ca j s i d ac a este necesa r , f i xa t i- l eu 0

banda adeziva. Prindeti hartie de calc

deasupra ~i trasati cu un creion pemarginea frunzelor.

3Indepartati hartia de calc si l ipit i

acetatul de placaj , cu 0banda. Urma-

riti lini il e trasate cu car ioca, pent ru a de-

cupa frunzele, codita, cu ajutorul unui

cut it b ine ascuti t. Sablonul este gata de a

f utilizat.

1Utilizati 0 banda pentru a f ixa

sablonul In pozit ia dorita pc suprafata

peretelui.

2 Indepartap frunzele s i l ip i ti imaginea

t rasata de placaj cu 0 banda. Tineti 0

foaie de acetat peste hartia de ca lc ~i

desenati conturul cu 0 carioca pe acetal.

3Dupa terminare, indepartati cu grija

sablonul pentru a descoperi desenul.

Treceti la urrnatoarea zona ~irepetati

pasii I ~i2.

$ABLONAREA pUNA DE CULOARE

$abl oane le pot p roduce imagi ni b ine def in it e pe

t oa te t ipur il e de sup ra ta ts , ca peret i, ogli nz i § i

mobila. Mot ivele s ingu lare se pot u ti li za , ca a ic i,

pen tru a acope ri in i nt regime sau par ti al zona pecare dor it i sa 0 decorah.

1

2 Cand u r il iza ti peria pe sablon,

imbibati peria cu vopsea, astfel lncat

parul ei sa ramana relat iv uscat - excesul

de vopsea se poate indeparta prin scutu-

r a re a p e ri ei de cateva ori pe 0 bucata dehartie, pent ru a lasa doar if urma de cu-

loare pe per ie , T r ecet i cu peria prin mis-

C11riusoare de tampon are, perpendiculare

pe suprafata peretelui. Variati culoarea

desenului pentru 0 infatisare cat mai

aproape de realitate.

3

2



CREAREA DE MODELE

DEOSEBITE

Pe rnasura ce tehnica durnneavoastra se imbunatateste, este posibil sa

creati efecte mai profesioniste eu ajutorul sabloanelor, Ut ilizarea mai

multor culori, aplicarea de umbre pe unele zone cu ajutorul vopselei sau

luminarea, scoaterea In evidenta a unor parti din sablon In cornparat ie

cu altele, pot crea un efect de lumini si umbre, care produce 0 tnfatisare

tridirnensionala. Umbrirea accentuata a unei anumite part ! din sablon

produce efectul de lumina solara directa si indica directia din care vine

aceasta. In mod alternat iv, pronuntarea marginilor unui desen floral, dupa

cum se infariseaza aici, da viata modelului facandu-l mai vibrant.

1Prindeti sablonul de perete eu 0

banda. Cresteti intensitatea culorii pe

marginile extreme ale desenului, lasand

zonele centrale, colorate mai sters.

1 2

2 Indepar tati eu gri ja sablonul , pentru a

dezveli efectul texturat, ce demon-

streaza 0 adancime mai mare decat teh-

nicile mai simple care uti lizeaza sablonul.

MATERIALE ALTERNATIVE PENTRU ~ABLONARE

Pe langa pensu le le s tandard uti lizate la

sab lonare este pos ib ila uti lizarea de

diverse alte unelte pentru apl icarea

vopselei pe sablon.

Buret ii : buret ii naturali de mare au 0

tex tura pronuntata, care ii face ideal i

pentru uti li zarea pe sabloane mari ;

inlaturat i intotdeauna excesul de vop-

sea inainte de apl icarea buretelui .

• Aerosol ii : aerosol ii se recomanda

pen tru vopsir ea cu sabloane care nu

neces ita sch imbar i aprop ia te de cu-

loare. Se pot u ti li za foarte rap id .

Creioanele: creioanele pentru ~a-

bloane sunt 0 alternati va buna la

vopselele tradi tionale. Be\ i~oarele se

pot fr eca de 0 bucata de aceta t, ce

poate f i u ti li za ta drept paleta pentru

t rans ferarea culor ii pe sab lon cu

ajutorul unei pensule.

TEHNICI

DE TAPETARE

Tapetul variaza ca desen, model si dimensiune,

dar tehnica in sine de aplicare a diferitelor tipuri,

variaza foarte putin. Odata ce ati stabilit 0 teh-, ,

nicd sigurd, de baza, puteti aplica aproape orice

tip de tapet cu acelasi succes. Acest capitol

subliniaza regulile simple si tehnicile corecte de

abordare a tapetatului simplu. Odata ce stdpdniti~ ~ .ceasta etapa, este doar 0 chestiune de perfectio-

nare a aces tor tehnici pentru 0 tapetare mai com-

plicata. Urmati toate pregatirile necesare eviden-

tiate la capito lul I, inainte de a fncepe

sa aplicati un tapet, si nu incer-

cati sa grabiti procesul de tape-

tare - viteza se va dezvolta oda-

ta cu experienta, in fazele initiale

va poate face sa gresiti.

IAI'I:: It : ~I LUCUKI DE APLlCj\R!'__



TAPETE ~ILOCURI DE A PLICARE

Cele mai multe tapete se pot aplica In orice zona din casa

dumneavoastra, desi unele tip uri de tapet sunt mai potrivite unui

anum it tip de camera decat altui tip (vezi pag 15 pentru proprietatile

fiecarui tip de tapet). Totusi, merita sa luati In considerare efectele create

de diversele desene ~i modele, In functie de utilizarea camerei si stilul

pe care lncercati s a -l o b ti ne t i,

Alegerea oficiala: sufrageriile ~ispati ile

de prim ire sunt locuri ideale de a uti liza

desene t radit ionale , care pot I i legate de

istor ia proprictati i, sau pur ~is implu de a

adauga 0 tenta de grandoare s i st il

camerei in ansamblu.

Sa ne distram: camerele

copi ilor ofera sansa de a

alege desene amuzante,

pentru crearea unei atmos-

Iere fericite, vesele.

Desenele d ifer ite de pe tapete pol c rea

efecte complet d ifer ile . In ace lasi mod

in care culoarea poate crea 0 anume

atmosfera in camera, modelu l tapetulu i .

poate sch irnba complet a tmosfera ~i

d lspozi ti a: la a legerea unui desen luat i

mereu in considerare efectul pe care iI

va avea desenul respect iv in camera,

in ansamblu.

Dungile

Tapetul dungat creeaza intotdeauna 0

senzatie de lnaltirne ~ide aceea este

ideal pentru camere le unde dor l\ i sa

dat i impresia de .ridlcare" a tavanului .

Nu uti li za ti ast fe l de tapete pe peret i

inegali , deoarece usoarele ondulari vor

f i accentuate de l in iil e c lare a le

dungilor.

Tapetarea practice: in bucata rii si bai

uti lizati tapet din vinil , astfel incat sup-

rafetele de perete sa poata fi sterse ~i

curatate foarte usor, Un desen in dungi ,

ca acesta, produce 0 infatisare pedanta,

eleganta, care se potriveste celor mai

multe zone din casa,

Efeete de suprafata

Moda de ultima ora a adus pe plata, ta-

pete cu un desen cu efect de acoperire

in int regime a unei suprafe te , aproape

un efect de zuqravi re , de t ipul e fectului

de vopsea lavabi la sau de sablon.

Aceste tapete tind sa fie mai usor de

apl icat , dar l rnbinari le pot f i d if ic il de

ascuns, neexistand un model anume

care sa atraqa atentia de la ele. Acest

luc ru se tntarnp la in special la culor ile

mai inchise; merita sa va gandi\i la co-

lorarea hartiei de captusire intr-o culoa-

re s imi lara culor ii de baza a tapetulu i,

ast fe l tncat ori ce usoara deschidere a

marg in ii unde este l ip it tapetul va avea

o culoare de fond apropiata.

Hartla florala

Acestea sunt in general usor de apli-

cat, deoarece tind sa alba un desen

des tu l de incarcat , care ascunde usor

Irnbinari le, Modelele f lorale mari ar

t rebu i apl icate in camere mar i, a lt fe l

modelu l poate arata inghesu it ~i poate

face camera sa para mai mica decat

este de fapt. Modele le f lo ra le mici t ind

sa creeze un efect de cabana rustlca §i

sunt ideale pe peretu inegal i sau mai

put in netezi, modelul tncarcat atragand

atent ia de la ori ce imper fect iune de pe

suprafata peretelui.

Desenele singulare

Tapete le eu unul sau mai multe moti ve

care se repeta t rebu ie imbinate cu

exact itate - daca har tla nu se apl ica

ver ti ca l cu exact itate, pe perete vor f i

foarte evidente orice discrepante. i n

t imp ce produc un efect excelent ,

aceste tapele nu sunt cel mai usor de

aplicat per.tru un tncepator,

Tapete eu imagini

Unii producatori produc tapete cu pei -

saje desenate. Sulurile de tapet trebuiesa se aplice pe suprafata peretelui

l nt r-o anurn ita succesiune pentru a

construi 0 anumita imagine. Acest efect

neobisnu it poate produce un f in isaj im-

presionant In arice camera, atata vre-

me cat d imens iunea desenulu i se pet ri -

veste spatiului de perete disponibi l.

Similare acestor tapeturi sunt panouri le

.irompe-t'oeit' (care creeaza 0 iluzie),

care se pot utiliza pentru a crea un all

efec! "faux" (fals) pe 0 suprafata

tapetata 7ntr-o camera.

Tapete pentru 0anumlta porioada

Unele impr imeur i de tapete au 0 atrac-

t ie c lasica, ce pare sa nu lasa n ic iodata

din moda, sau sa se lnvecheasca de-a

lungul genera\ ii lo r - desenul cu f teur -

de- Iys (cr in i) , de exemplu, a fos t copiat

multi ani ~ i i~ i rnent lne tnca atractia.

Multe d in tre aceste desene c lasice pro-

duc chiar un efec t decorat iv fes ti v in

camera, factor de care trebuie sa se

t ina seama la a legerea lor.

MAsURAREA, TAIEREA

MAsURAREA, TAPETUL ~I LIPICIUL



TAIEREA ~I LIPIREAT ap etele se im pa rt in d oua ca teg orii: auto ad eziv , eu lip ici uscat g ata a pliea t p e v erso ,

care se activeaza p rin scufun da rea in apa rece, si t ap et ul T ar a l ip ic i, c ar e necesita

a dez iv ul tra ditio na l p en tru a -I lip i p e p erete .

La pregatirea operatiunii, un factor important este evident, sa va

asigurati ca aveti numarul necesar de suluri. Modul in care sunt

pregatite aeeste sui uri, taiate si aeoperite eu adeziv, gata de a fi aplieate

pe perete, este de asemenea esent ial pentru obtinerea fini sajului adecvat.

Indiferent de t ipu! de tapet ut ilizat, dimensiunile eamerei t rebuie

masurate cu acuratete.

TAPETUL AUTOADEZIV

CALCULAREA NUMARULUI DE SULURI

Un m od sim plu de a caleula numarul d e s ui u ri n ec esa r p en tru 0 cam era este in dica t m ai

jos, Producatorii mentioneaza d e o bicei p e etich eta sulului d im ensiun ile m od elului ca re

se repeta, da r rnerita sa verificati ~i dumneavoastra,

1 Urnpleti eu doua treim i de apa un

jgheab asezat pe podea la capatul me-

sei un de yeti efectua p reg atirea d e lip ire a

tapetului . Rulati 0 lu ng im e d e ta pe t si

scufundati-l jn apa pana l a I nmu i~ r e.

21 ntin de ii ta pe tu l p c m asa s i p lia ti- l

sp ate p e sp ate . Repetati acest pas ~i la

cela la lt cap at al lun gim ii. L asa ti-l sa se

inmoaie a ti lt c il t e n e ce sa r.

Inaltimea + Dimensiunea x Perimetrul

cam erei tapetului eamerei Numarul n ecesar d e

su lu ri c are s e rep eta

Suprafata u nu i su i

,TAPETUL FARA ADEZIVj us ta ti- va c al cu le le d ac a e xi st a f er es tr e

s au in sta la tii, T otu si, u sile si a lte a rii m ai

m ic i, c are n u n ece sita ta pe ta re tre bu ie

in cluse, d eo arece Y eti av ea n ev oie d e

ta pe t in p lu s la a ju sta re, cand fixati

ta pe tu l in ju ru l lo r.

Ma j o ri ta t ea t ape te lo r sunt de

aproximativ 10 m (11 i a rz i) l u ng ime

~i 52 em (20 inehi ~i 1/2) latlrne. To -

tusi exista varlatii, deei obtineti su-

prafata un ui sui d e hartie, lnrnultind

eele doua dimensiuni.

1 R ula li tap etul de-a lung ul m esei p en tru ap lica re a

lip iciu lu i. A sig ura ti- va ca p as ta e ste a rn es te ca ta c on -

fo rm in stru ctiu nilo r fu rn iz oru lu i si es te a dec va ta p en tru

tip ul d e hartie pe care il utilizati, Aplicati a de ziv ul , m er -

g an d d in c en tru sp re m arg in i, a sig ura nd 0 acoperire

totala.

MAsURAREA PENTRU TAIERE

2C an d h artia es te

a co p er it a i n t ot al it at e

cu a deziv , p rin dcti un ca-

p at a ll un gi mi i, r id ic at i- l

~itr ec et i- l p es te m a sa ,

pliati-I tip co nc ertin a, p e

masura ce inaintati pe

i nt re ag a s a lu ng im e.

T eh nica d e masurare a tapetului pentru a-I face sa se potriveasca e ste u n p ro ces simplu,

atata vrem e cat se respecta cateva re gu li sim ple. M a i intai, masurati maltlmea unei

lun gim i n ecesa re, m asuran d d ista nta exa cta d in tre ta van si p artea sup erio ara a p lin tei.

A poi, trebuie ad aug ata la a ceasta m asurato are, d im ensiun ea m od elului ca re se rep eta,

si, in eele d in urma, un plus de 2,5 em (1 in ci) la cap etele sup erioa re si i nf er io ar e a le

I un g ir ni i, p en tr u ajustare, Daca tineti cu tot dinadinsul sa va tapeta ti cam era cu un tapet

avand m odele deosebit de m ari care se repeta, aceasta m etoda poate produce m ari iro-

siri d e m ateria l. Este d eseo ri m ai bin e sa rid ica ti un sui d e tap et uscat, in co ntin uarea

eelui a plica t si sa-l p otriv iti a stfel in cat sa p oa ta fi ta ia t cu p recizie ~ i n um ai ap oi d at

bine cu lipici, inainte de a fi aplieat pe perete. Pentru m odele care nu se repeta sau se

repeta putin , este m ai usor de taia t un num ar de lungim i gata pentru a fi a pl ie ate , i n

tim p ee pentru m odele le m ai m ari care se repeta , este deseori m ai usor de ta ia t 0

s in gu ra lu ng im e odata,

3f~ l~ e~ art~ ti. ta pet~ 1 p lia t d e p e m as a p en tru a plica re a

lipiciului ~I lasati a deziv ul sa se im bibe ata ta tim p

c a t e st e specificat d e p ro duca to r, in ain te d e a a plicat ap etu l p e p er et e.

TEIINICI DET;\PETARE

SFATURI PENTRU APLICAREA TAPETULUI



CAPTU~IREAT av an ul p oate p area m ai d ificil d e tap etat, tn sa o pera tiun ea po ate f chiar m ai usoara pe

a ceasta sup rafa ta d ed it p e p erete , n eex ista nd a ta tea o bsta co le. D aca d oriti 0 tapetare

reusita, in cep eti fiecare lun gim e d e la un p un ct d e p orn ire sigur.

[n cazui co rpurilo r d e ilum in at ca re ata rn a cx ista d oua p ro ced ee d iferite . d upa cum se

In f!tti~ e~ za m ai jo s. O rican d a veti d e cap tusit In jurul un or co rp uri d c ilum in at. a sig u-

rau-va m am tc ca ele nu sunt aprinse.

Hirtia de captusire se aplica pe pereti eu scopul de a crea cea mai

buna suprafata posibila pentru tapetare. Se comporta intr-un mod

similar unui strat protector , inaintea stratului de vopsea de la suprafata.

Desi nu este esentiala, 0 hartie de captusire Imbunatateste foarte mult

finisajul unui tapet si, 'in mul te eazuri, producatorul afirma ca aceasta

etapa, captusirea, este vi tala inainte de apliearea tapetului . Adezivul se

aplica pe hartia de captusire 'in acelasi mod ea pentru tapet (vezi pag 69).

TAVANUL

Desi tavanul nu se tapeteaza prea des, se poate totusi captusi pentru a irnbunatati f ini-

sa ju l, F ie ca e fe ctu ati c ap tu sirea p en tru ta pe ta re o ri z ug ra vire, a sig ura ti- va c a p reg atiti

cu grija sup ra fata , in ainte d e a ap lica h artia d e cap tusire, ~ i v erifica ti d aca s-a ap lica t

lip ic iu l sa u d im en siu nea c o re cta .1T I:~ ce ti e~ p eri~ p este ca ~a :u l lu ng i-

m il, dupa ce ati asezat hartia peste im -

b in ar ea ta va n/ pe re te , l as an d 0m ic a r ez er -

v a d e h artie pen tru p otriv ire . In ain tati p e

lungim e, scotand eu peri a bulele de aer si

irnbinand fasiile a la tu ra te c u p re ci zi e.

I ncepet i de langa 0 fereastra

l ii i captus it i pornind de la ea,

pentru a face tmblnarlte cat

mai puun vizibile.

I ncepet i captusi rea pornind de

la imbinarea perete/tavan.

Alternat iv, incepet i din eentrul

came re i pen tru a t al a in doua

aecesorii le eorpurilor de i lu-

minat (vezi pag ina 71).

Sprij init i hart ia eu 0mana.

i n t imp ee dat i eu per ia

peste , eu cea la lt a mana.

3T re ce ti c u p er ia ~ es te h ar tia aj us ta ta ,

pentru a 0 aseza 111 pozrne ~ I a c rea 0

ma rg in e p er fe ct a.

CORPURILE DE ILUMINAT

Creati-va 0 platforrna solids I

d in scandur i, pe care sa put et i

merge.

Folositi super-

t ur i pent ru a

sustine platforma.

Lasaf har ti a de cap tusi re sa

a luneee pe suprata ta p la tter-

mei , par tea data eu adeziv

f ii nd indreptata in sus.

Margini care se imblna: daca hartia im -

p arte In d oua becul, d esuruba ti d iseul ~ itre ceti c u p eri a p es te h attie p rin sp atele lu i.

2 L a im bin are a ta va n/p ere te p res ati

h artia si ta ia ti d e- a lu ng ul rnuchiei

a stfel create . Pen tru a face acea sta m u-

c hie m a i v iz ib il a, 0 puteti m arca cu un

creio n in ain te d e a taia h artia ca re

depaseste,

Strapunqers: decupati 0 g au ra s i tr ec et i

co rp ul d e ilum in at p rin ea. Ta ia ti fra n jurip en tru g hicirea cat m ai ex acta a fo rm ei.

CAPTU~IREA PERETILORCOLTURILE

CAPTU~IREA~)ER~J:I!-OR



I.mod traditional, hartia de captusire se aplica pe pereti orizontal, desi

acest lucru nu este esential, Este mai bine sa aplicati hartia de captusit,

astfel lncat sa se utilizeze numarul minim de lungimi pe orice perete, fie

el vert ical sau orizontal. Aceasta inseamna ca peret ii mari se captusesc

eel mai bine orizontal, iar incaperile mici se captusesc mai bine vertical.

La captusirea verticala trebuie sa va asigurati mereu ca la tapetare, mar-

ginile de lipire ale hartiei de captusire ~i cele ale tapetului nu coicid.

Exemplele de mai jos indica modul de captusire orizontala; metoda ver-

ticala se poate efectua utilizand sfaturile de tapetare care urrneaza In

acest capitol.

1Alaturati lungimile hartiei la irnbi-

n are a d in co lt , l a sand 0 mica rezerva

p en tru a p ute a ajusta In ca z d e n ev oie.

Tineti hartia p e c are 0 folositi la captusire

intr-o m ana, In timp ce 0 potriviti cu

cealalta,

3Ajustati hartia la co lturi cu ajutorul

fo arfecelo r sa u a un ui cutit, d up a cum

se in dic a a ic i.

2

2 Cu ajutorul u ne i p er ii p en tru a pl ic ar ea

tapetului , neteziti lungimea, derulati

tre pta t c on ce rtin a si a la tu ra ti h artia lu n-

g im ii p r ec e de n te . Lipiti c u p re ciz ie lu n-

g im ile un a la ng a ceala lta, T ara sa le

suprapuneti.

Pen tru co lturile in terio are, h artia d e cap tusire trebuie sa fie m ereu a justa ta d e-a lun gul

im binarii de la colt, dupa cum se indica pe pagina anterioara, C ol tu ril e e xte rio ar e, n ee e-

s it a m o de l a re a hartiei I n ju ru l m a rg in ii coltului pentru a mentine c on tin ui ta te a u ne i s in -

gure latirni. Metoda demonstrata a ic i v a functiona, doar d ac a c ol tu l ex terio r e ste In

unghi drept. Unde nu e cazul, e. p oa te n ecesar sa utilizati m etoda de tapetare a colturilore xterio are (v ez i p ag . 82).

1D erulati co ncertin a in do in d h artia In

j ur ul m a rg in ii coltului ex tern ~ i p c

p e re te le a d ia ce nt .

FINISAJUL

2

Inainte de a trece cu peria pe hartie

pe peretele adiacent, treceti c u d eg e-te le p es te h artia d e p es te fO!( ~i ob t inet i

u rma c oltu lu i, n ete ziti s i indepartati orice

bula d e a ero

Dupa c e a li captusit camera s i h ar ri a s -a u sc at , urnpleti g olurile cu p asta d e umplere

(v e~ i m ai jo s) p en tru a o btin e 0 su pra fa ta p erfe ct n ete da p en tru ta peta re. A plica ti p e

h a rt ia d e c ap tu si re 0 pasta de lipit tapetul, diluata , si lasati-o sa sc usuce - aceasta va

usura mu lt a p li ca re a tapetului, d eo arec e In m o me nt ul p oz it io na ri i p e rm i te a lu n ec ar ea

ta pe tu lu i p e suprafata captusita.

U mp lerea g olurilo r: d aca sunt g oluri

in trc su pra fe tele ca ptu site, a plic ati p asta

de um plere pe aceste zone, pentru a obti-

ne0 suprafata neteda,

N ete ziti u so r zo nad up a u sc ar e.

F in is aju l c oltu rilo r: u mp lutu ra In ju ru l

im bina rii de la co lturile in tern e si d e la

im bin arile d in tre h artia de cap tusire si

le mn o f era u n fin isa ] n eted ~ i i mp ied ic ar id ic ar ea h a rt ie i.

IFIINICI DE 'L~PETi\REUNDE SA

PUNCTELE DE PORNIRE

TAPETAREA



UNDE sA iNCEPETI

TAPETAREA

Exista diversi factori care trebuie luati in considerare, atunci cand

decideti care este eel mai bun loc, de unde sa incepeti tapetarea.

Pentru a va asigura ca tapetul va crea eel mai bun efect posibil, trebuie

sa nu va grabiti si sa hotarati care este eel mai potrivit punct de rncepere,

precum si eel mai bun loc de terminare ~i tmbinare a modelului. Deoare-ce camerele difera foarte mult ca forma si dispunere, este dificil sa aco-

perim aici toate posibilitatile. Totusi, exista cateva puncte ce pot fi consi-

derate linii orientative generale pentru a decide de unde sa incepeti.

Centra lizarea : tape tul eu model lndraznet , mare, care se repeta , poa te neces it a centra-

li za rea dcsenului principa l pc un anume peret e, cel dor it de dumneavoastra, pentru a

crea un efect echili brat . Locul ee l mai potr ivit pentru acest lucru ar fi zidaria cosului,

s au central, intre doua geamuri s it ua te pe acelasi perete . In cazul modelului mai mic ,

aces t proces nu cste a ta t de impor tant , echil ibrul desenului nu va depinde de

pozi\ionarea centrala.

Un start complet: asigu rati-va ca p rima bucata pe care 0 l ipit i este cornpleta si nein-trerupta si nu neces it a a justa re compli ca te . Nu porni ti niciodata de la un colt inte rior-

este mai bine sa uti lizati 0 n ivela cu bula dc aer, pen tru a fi siguri ca mcepeti de la 0

p oz it ie v c rt ic a la s ig u ra ,

Evi ta rea trnbinar il or : acolo unde c ircumfer inta camerei nu est c 0 suprafata continua de

perete, evi tati alaturarea parti lor din tapet la smr~itul tapetarii . Acest lucru inlatura

necesit atea une i pot rivir i for tat e, cu scopul de a pot rivi modelul, pentru a t ermina

camera.

Marcarea pozi ti ei: pcntru

a oferi un aspect de con -

tinuitatc tapetului trebuiesa aflati unde vor ven i u r-

matoare le lungimi de ta -

pet , masurand in jurul c ir -

cumferintei camerei cu 0

ruleta de tapel . Marcati

pozitiilc pe perete ~ifaccti

potriviri Ie necesare pentru

a oht ine poz it ii le cele mai

potrivite pcntru lipirea

bucatilor.

Centralizarea

Finalizati Prima lungime

I

Un start complet

Evitarea Irnbinaril

I Prima lungime

Dupa l ipirea primei bucat ',

t apetat i i n jurul acestui coi l

a l coronamentu lu i de cos.

Continuaf in jurul celui lalt

colt al zidariei cosulu' $ i i n

jurul restului camerei .

Dupa prima bucata, con-

t inuat' in jurul restului

camerei.

,

Ult ima bucata trebuie

poate suprapusa in col i.

pentru imbinarea

mocelulo.

Terrninati aici

Dupa l ipirea primei bucat i.

continuaf in jurul res tu lu i

camerei.

I E HN ICI D E T APE TA RE

APLICAREA



»;

PRIMEI FA~II

APliCarea corecta a primei fa~ii de tapet este cea mai irnportanta parte

a crearii unui design de tapet, deoarece aceasta aplicare forrneaza

baza pe care se construieste restul modelului. Daca prima lungime de

tapet nu este verticala, acest lucru se va repeta prin toata camera, deci

este vital sa nu va grabiti ~isa asezati drept prima bucata de tapet,

1La pornire desenati cu creionul 0 linie

de la tavan la podea, folasind 0 nivela

eu bula de aer, pentru a va asigura ca este

vertical.

3 Face\i un pliu al harti ei peste

jonctiunea peretel tavan, apoi treceti

cu 0 perie peste tapet pentru a inlatura

bulele de aer si a va asigura ca hartia e ste

bine lipita de perete. Directia perieri i:

dinspre centrul lungimii spre exterior si

injos,

5 Intoarceti-va spre caparul superior al

lungimii aplicate si taiati de-a lungul

irnbinarii perete/tavan, Taiati putin dea-

supra jonctiunii, pentru un finisaj maibun. .

2 Pozitionati prima fasie in partea

superioara a peretelui , potriviti-o la

locul ei, astfel incat marginea har tie i sa

mearga de-a lungul liniei trasate. Lasati 0

rezerva de suprapunere peste tavan.

7Into~rc~ti-v~ spre capatul superior al

lungimii apl icate si apoi dat i cu peria

din nou de sus in jos , indepartand orice

bula de aer care a scapat la prima pe-

riere.

4 Cand ajungeti l a capatu l dejos al

bucatii l ipite din tapet, pliat i tapetul ,

folosind 0 perie, peste imbinarea perete-

plinta,

6Dat i eu per ia in jos , spre capatul

portiunii aplicate si ajustati hiirt ia cu

un cut it , ta ind usor pe capatul superior al

plintei , pentru a obtine 0 l inie dreapta de

demarcat ie.

8Treceti un burete umezi t cu apa

curata peste intreaga suprafata a har-

ti ei , pent ru a inlatura res tur il e de pas ta , In

acelasi scop stergeti ~izonele adiacente

de perete ~iplinta.

ALATURAREA FA~IILOR TIPURI DE POTRIVIRE

ALATURAREA F



Fie ca tapetul are un model ce necesita potrivire, fie ca nu, fasiile

adiaeente de tapet trebuie sa fie unite eu mare grija, pentru a obtine

un finisaj bun. Lungimile trebuie irnbinate eu preeizie, pentru ea eele

doua piese sa formeze 0 margine de intalnire rara suprapunere.

Modelele de tapet se pot rivesc intre lungimi , u til izand mai multe metode. Estc impor-

tant sa cunoasteti difcrentcle subti le dintre modele, deoareee acestea pot afecta modul

in care se obtine potr iv irea modelului . Uti li zati eea mai buna metoda pentru t ipul

de hattie pe care incercati sa 0 asezati.

ANEXAREA

Acolo unde modelul ales pentru tapetul dumneavoastra necesita potrivire cu precizie,

cste evident importanta potrivirea intre parti , cu un maxim de precizie. Uncle materialc

sunt predispuse la intindere ~i pot exista uncle var iati i chiar pc aceeasi rola, ceca ce

face dificila potrivirea modelului . Incercati intotdeauna sa faceti primul punet de lmbi-

narc la nivelul normal al ochiu lu i, de jur imprejurul camerei; acolo unde modelu l nu se

potr ives te , acestc incons isten te se vor pozitiona mai jos pe perete , acolo unde vor f i mai

putin vizibilc.

1Asezati noua fii~ ie in sus pana la

nivclul precedcntei, potrivind modclul

mai in tai l a n ivelu l oehiului , apoi in josul

res tu lu i de fas ie , Periat i s i a justati in

modul obisnuit.

3Acolo unde margini lc se usuca prea

repcde, aplicati din nou pasta Cll 0

pensula , apoi lipit i harti a din nou, asa

cum trebuie.

Potrivirea exacts: l a tapetarea unci in-

caperi, alaturarea fii$iilor pentru 0potri-

v ire exacta a modclu lu i se face foarte

simplu: taietura treee printr-un modul de

baza a desenului insusi - la imbin~rea adoua bucati de tapet este perfect cIar unde

trebuie pozit ionata eea de-a doua bucata

pentru formarea modelului.

2Majoritatea tapetelor se vor imbina

usor , dar va fi poate nevoie sa rreceti

usor cu un rol in jos pe locul imbinar ii,

pentru a asigura un bun fin isaj.

Potr iv irea l ibera: aeestea sunt de obicei

tapetele cele mai usoare de alaturat, nea-

vand grija potriviri i modelului in anurnitc

punete - se irnbina in orice punet. Totusi,

producatorii sugereaza deseori , ca in ca-

zul modelului pe toata suprafata tapetului ,

fieca re a doua lungimc sa se asezeinvers.

Uni i des igneri produe tapete caredifera de eele aratate aiei - In astfel

de cazur i, i ns truc tiuni le sunt de

obieei furnizate impreuna eu tapetul .

Uneor i, un tapet eu pot ri vi re exacta

este s implu de modela t, a tfel i ncat

imbinarea lungimi lor nu este ata t de

vizibila ea in majoritatea eazurilor.

De asemenea, une le tapete eu po-

trivire libe ra pot fi de fap t eu po-

I ri vi re exacts. care se vede la l ip irea

tapetului . Cit it i intoldeauna indica-

t ii le producatorului inainte de apl i-

earea lapetului , In special cand,desenul nu este drept .

Potrivirea nivelului: la unele tapete

potrvirea este libera, dar desenul fiecarei

lungimi t rebuie sa f ie la acelasi n ivel cu

desenul din fii~iaprecedenta. Odata ce 0

fasie a fost aplicata, cste indicat sa verifi-

cat i cu 0 nivela eu bula de aer daca de-

senul ramane constant s i in pozit ia co-

recta pe peretc.

I EHNIU UE lAFEIAKt :.

COLTURILE INTERIOARE

COL TURILE INTERIOARE



Deoarece toate camerele au ~~Ituri interioare, modul de tapetar~ ~I lor

este 0 parte de baza a tehnicilor fundamentale de tapetare. Oncat de

patrat este un colt, nu rncercati niciodata sa lipiti 0 lungime de tapet In

jurul lui, deoarece tapetul se va euta intotdeauna de-a lungul jonctiunii,

eu efectul unui finisaj cu aspect neplacut. Cea mai buna tehnica este sa

taiati 0 lungime in doua si sa Ie reuniti eu preeizie de-a lungul coltului.

1Masurati distanta exacta d e l a u lt im a

f a ~i e a p li ca ta , p a na l a j o n ct iu n ea

c o lt ul ui . V e ri fi ca ti a c ea s ta d is ta n ta d e -a

lungul intregii f a !? i i, p en t ru a fi siguri ca

n u s un t variatiuni de-a lungul jonctiunii.

A da ug ati la c if ra o bt in uta 1 2 m m

( 112 i nc i) s i t ai at i i n f un ct ie d e a ce as ta

urmatoarea fasie I n d ou a.

4 L ip iti c ea la lta ju ma ta te d e fa sie d e

t ap et p e p er et el e a di ac en t, p ot ri vi nd

m o de lu l c at d e b in e p os ib il . Ondulatiile

de-a lungul jonctiunilor coltului p ot i n-

dica 0 potrivire inexacta i n u ne le l oc ur i.

Totusi, l un g im ea t re b ui e aplicata orizon-

t al , d e ci utilizati 0 nivela cu bule de aer

p en tr u a a pl ic a t ap et ul i n p oz it ia c or ec tape perete. .

2 Lipiti prima fasie ~i potriviti modelul

c u f as ia a nte rio ara d e ta pe t, c a d e

obicei.

3P e ri at i p e nt ru a s ez a re a t ap e tu lu i,

la sa nd 1 2 m m (1/2 i nc i) s a s e i nt in da

p es te p er et el e a di ac en t, p en tr u s up ra -

punere.

6 U ti li za ti u n b ur et e c ur at , urnezit,

p en tru a in la tu ra o ric e s ur plu s d e

p as ta s i d e r ez id uu ri d e p e s up ra fa ta ta -

pe tu lui s i d e p e ta va n, p re cu m ~ i de pe

plinta,

5Asigurati-va e li m a rg in ea c el ei d e- a

d ou a j ur na ta ti e st e b in e I ip it a, I n s pe -

c ia l d e- a l un gu l j onc ti un ii co lt ul u i. Ajus-

t al i o ri ee h a rt ie I n e xc es , d up a n ec es it at i,

•

7P en tr u a fi s ig ur i e li t ap et ul s ta b in e

lip it la c ol (u ri - in s pe cia l ta pe tu l d e

v in il - In de pa rt a( i m a rg in ea s i a pl ic at i

a de zi v p es te j on ct iu ne . F ix at i h a rt ia l a

loc.

COL TUR ILE EXTER IOARE

COL TURILE EXTERIOARE



Tehnica pentru colturile exterioare variaza considerabil de cea pentru

col turi le interioare. La col turi le patrate se poate rndoi hartia de tapet

In jurul lor si continua normal de-a lungul peretelui. Totusi, in cele mai

multe cazuri 0 latura nu va mai fi dreapta, deoarece se rotunjeste dupa

colt, fiind necesara 0 tehnica alternativa,

1Indoiti hartia i n j u ru l coltului exterior

si aiustati-o sa se potriveasca cat de

b in e s e p oa te . A ve ti fo ar te m are g rija s a

nu ingaduiti sa se rupa t ap e tu l l a t av a n

sa u la plinta,

4 R id ic ati a d ou a lu ng ir ne d e ta pe t ~i

apoi indepartati cele doua b en zi d e

ta pe t I n p lu s, c ar e s -a u o btin ut d up a

taiere.

6Fo io S ir e a a c es te i t ch n ic i implica

dezordine si 0 c an ti ta te m a re d e l ip ic i

ajunge pe suprafata tapetului. Asigura-

( i- va c a ati c ur at at l ip ic iu l c u u n ' b ur e-

re curat, umed.

2 Aplicati 0 a d ou a fa sie d e ta pe t,

suprapunand-o p e st e p rim a, p o tr iv in d

m od el ul a pr aa pe d e c ol t. A ju sta ti l un gi -

m ea la c ap atu l d e s us ~ i d e j os , p en tru

potrivire.

3Tin et i v e rt ica l 0 n iv e la i n c e nt ru l

l un gi mi lo r c e s e s up ra pu n s i t ai at i

p ri n a m be le p ie se d e h ar ti e, c u a ju to ru l

u nu i c ut it . C on ti nu at i t ai er ea d e l a t av an

la plinta,

Taierea: eel mai impor tant lueru de

luat in eonsiderare este loeul in caresa creat i suprapunerea lnainte de

taierea tape !ului ee u rmeaza a fi

aplieat Aces! lueru va depinde de

ca t din tape ! se Indoaie peste colt ~i

de loeul cel mai bun de a polrivi mo-

delul, Pentru tape! eu fond mai putin

res tr ic tl v es!e eel mai b ine sa taia ti

p rin fond, decat prin par tea princ i-

pala a modelului. Pentr u tape te eu

un desen mal compli ca l sau lncar-

cat , este mai put in important unde

suprapuneti s i !aia\ i.

5 A pl ic at i i na po i t ap et ul c ele i d e- a d ou a

m~ii,p en tr u a obtine 0 imbinare per-

fecta, E p os ib il s a f ie n ec es ar s a treceti cu

u n r ol d e- a l un gu l i mb in ar ii , p en tr u 0

po tr i vi re p l an a p er fec t s.

Pastrarea nivelului : la potrivi rea celei

de-a doua fa;;i i, poate f neeesar uncompromis int re po! ri vi rea exacta de

model ~i pas trarea ver ti ca la a ta-

petului . Prioritatea numarul unu este,

Sava asigurati ca tapetul este ver -

t ical ; dupa aeeea, alaturaf modelul

acordand atent ie speciala la nivelul

oehilor. Utilizati 0 nivela eu bule pen-

t ru a pot ri vi ver tical marg inea celei

de-a doua fa~ii, pentr u a 0 putea

apoi folos i drept punet de porn i re

bun, pentru tapeta rea restulu i de

perete.

l t '.r 'i f'/ICI Ul: IAt'l:IAKt'~

REZOLVAREA PROBLEMEI'



TAP E TAREAele mai multe probleme de tapetare sunt cauzate de 0 aplicare si 0

tehnica general a defectuoase, desi uneori, un anumit fel de tapet poa-

te fi greu de lipit . Oricare ar fi motivul, cele mai multe probleme se pot

depasi sau deteriorarile se pot repara - lucruri care necesita munca pen-

tru a fi puse in regula, reprezinta 0 lectie buna pentru proiectele viitoare.

Imblnari ridicate: in orice

camera se poate intampla

ca unele imbinari sa se

usuce s i sa se despr inda

de pe perete. Aplicati pur

si simplu purina pasta si

lipiti din nou tapetu l; In-

l a tu r at i ex cesul de pasta

de pe tapet,

Imbinari lucioase: acesta

este rezultatul unei perieri

excesive la aplicarea tape-

tului si/sau prezenta pastei

de-a lungul irnbinarii.

Spalat i imbinarea cu un

detergent moale ~iclatiti

apoi cu apa curata ,

Irnbinari a lbe: la lrnbi-

narea culorilor inchise, se

va observa hartia de cap-

tusire, daca imbinarea nu

s-a efectuat cu precizie.

Utilizati 0 carioca de

aceeasi culoare cu tapetul ,

pentru a acoperi aceste

zone,

Pot rivire mai put in reu-

I?ita a modelului: tapetul

se poate in tinde, astfel ca

In unele locuri se potri-

veste, In altele nu, Cele

mai mul te greseli mici nu

se vor observa, dar aveti

gr ija mai mare pe vii tor ,

ZONELOR

DIFICILE

Odata ce stapdnili, tehnica de tapetare de bazd,

devine din ce in ce mai usor sa aveti de-a face cu

obstacole mai complexe pe 0 suprafata de perete.

Cele mai multe obstacole necesita potrivirea

imprejurul lor, parte destul de dificila. Secretul,tapetarii acestor zone este potrivirea exactd, care

necesitd ceva timp cdnd e vorba despre taieri §i

potriviri rnai complicate, Obtinerea marginilor

perfecte si a imbinarilor reusite duce la un rezul-

tat mult mai impresionant. Pentru acele zone ale

casei cu 0forma mai dificila, de

tipul scarilor, rezervarea tim-

pului necesar este, din nou,

factor crucial. in acest fel,

puteti pdstra 0 buna ordine a

muncii, care, la rdndul ei, va

duce la eel mai bun finisaj.

Ruperea: tapetul este

foarte vulnerabil la rupere

imediat dupa aplicare, ata-

ta vreme cat este Inca

urned. Cele mai multe

rupturi par mai dificile

decat sunt . Se poate presa

bine tapetul ~ i l ip i la loc

cu putina pasta.

Bule: bulele apar atunei

cand tapetul nu a fos t lasat

la uscat t impul necesar

inainte de aplicare. Bulele

mici se pot deschide ~i

presa inapoi, Zonele mari

vor trebui dezlipite si

refacute,

I PET K : ZUN :LUK IJ e UL :

U~I ~I INTRARIARCURI

o intrar e ta ra usa sau tar a cadru este mult

u



Toate camerele au 0 usa, deci este esential de.stiut eel mai bun mod

de tapetare In jurul ei. Cele mai multe usi au un cadru sau un anca-

drament, ceea ce usureaza tapetarea, In ciuda acestui fapt, unele intrari

nu au ancadramente, acestea necesitand 0 tehnica di feri ta, Insa nu foarte

dificila,

mai dif ic il de tapetat imprejur decat 0

intrare obisnuita, in special daca intrarea

sau usa are 0 forma de arcada. Totusi,

a tata t imp cat se urmeaza 0 tehnica co-

recta de tapetare, se poate realiza cu

succes si 0 arcada,

U~ILE

lgnorati usa si concentrati-va asupra ancadramentului: acesta are 0margine precis deli-

rnitata care va arata pana unde sa tapetati, ceea ce face din tapeta re un exercitiu de

taiere si ajustare,

Lasa\i 0 l ungime de tapet peste peretele

p ri nc ipa l sa coboa re pes te s i d in co lo de

marginea arcadei.

1Lasa ti tapetul sa atarne cat se poa te de

lejer peste coltul ancadramentului , in-

sa aveti foarte mare grija sa nu rupeti ta -

petu!. Faceti 0 taietura in diagonals spre

colt.

3Ajusta ti excesul de tape t cu un cutit si

tndepar tati pas ta reziduala de pe

har tie s i cadrul usi i cu aju torul unui

burete umed.

Ajusta\ i t apetul cu vr eo 2,5 cm ( tI ncl) de la

marginea arcadei.

Pe ma rg in ile d rept e a le a rcadei I ndoit i t apet ul i n

ju ru l ma rg in ii , permit andu -i sa se hpeasca pe

intradosul arcadei.

La col tu ril e curbe a le a rcadei f acef cat eva

t aie tu ri in t apet i n unghiu ri d rept e pen tru a indo i

t apet ul in ju rul margi nii . M ic ile indo it ur i se po t /

apo i l ip i de int radosu l arcadei .

2 Utilizati peria pentru tapetare pentru

a indo] tapetul cu grija in jonctiunea

ancadramentlperete, atat de 0 parte si de

alta a usii , cat s i deasupra ei.

Tiliali doua bucat i de tapet care sa treaca in

interiorul arcadei.

3

Formati 0 margine dreapta de-a lungu l jonc\ iuni i

coltului.

Un i\ i c el e doua buca\ i l a che ia de bol ta a a rcadei.

-,

,\

\ \

\ I

I I

I

// /..-----,

I /

I I1 {

I I

I

I

I1

I

I

I

I AI'ETAKEA /,UNELUK uu- lelL!::

FERESTRELE



Ferestrele care nu sunt ascunse In perete si deci nu au pervaz, se pot

trata In mod similar usilor, din moment ce tapetul este pur si simplu

ajustat pana la cadrul ferestrei. Acolo unde fereastra este ascunsa In

perete, tehnica de tapetare are nevoie de modificare, pentru a lua In

considerare marginile si colturile.

FERESTRELE ASCUNSE

Ferest rele ascunse In zid , prezente In cele mai multe case, variaza In forma s i marirne,

dar tehnica de tapetare in jurul lor nu este deloc difer ita , c i este aceeasi, indiferent de

forma. 0 ordine co recta de rnunca si 0 taiere precisa este tot ceea ce e necesar pentru a

depasi aceste obstacole.

1Lasati tapetul sa cada peste fereastra,

dupa ce v-at asigurat ca este perfect

l ipit pe perete. Taiati orizontal cu foar-

fecele deplasandu-va cu mare atent ie In-

spre coltul ferestrei , de-a lungul marginii

superioare.

3Indoiti tapetul in jurul coltului extern

al ferestrei pana Injonctiunea cadru-

margine. Ajustati cat este necesar cu un

cuter, pentru a putea realiza 0 potrivire

perfecta.

4 Aplicati 0 alta lungime de tapet peste

lungimea preccdenta. Cea de-a doua

lungime trebuie sa f ie destul de lunga,

pentru ca la ajustare, marginea inferioara

a sa sa aiunga Injurul par ti i super ioare

catre cadrul ferestrei . Potriviti modelul cu

mare gri ja de-a lungul port iunii de

suprapunere.

2 Faceti 0 taietura orizontala similara

cu cea anter ioara ~ide-a lungul mar-

g in ii dejos spre coltul pervazului feres -

t rei. Poate Yet iavea nevoie de un cuter

pentru a taia de jur imprejurul coltului

pervazului pent ru a elibera indoitura de

tapet care a ramas deasupra acestuia.

6Ajustati eu foarfecele sectiunea de jos

a celei de-a doua lungimi inspre col ts i ta ietura In diagonala facuta la pasul

anterior (5).

8Netezit i a doua lungi rne pentru a crea

o imbinare perfecta cu prima. Indoiti

partea de jos a celei de-a doua lungimi de

sub fereastra, apoi ajustati pentru potri-

v ire In jurul cadrului, dupa cum se cere.

Inlaturati cu un burete umed excesul de

pasta. Continuati de-a lungul celuilalt

capat al feres trei s i repetati procesul In

jurul celuilalt prag superior.

5Uti li zati un cuter s i 0margine dreapta

(0 nivela eu bule este ideala) pentru a

taia In diagonals prin aria unde se supra-

pun cele doua par ti de tapet, inspre coltul

ferestrei.

7Dezlip iti cea de-a doua lungime de

tapet s i Inlaturati exeesul de tapet de

sub el (sect iunea din varf a pr imei

lungimi).

"-

INTRERUPATOARE



~I PRIZE

Prizele electrice de perete si comutatoarele sunt obstacole obisnuite in

majoritatea camerelor, deci este important de eunoseut eea mai

potrivita tehnica pentru tapetarea in jurul lor. Tehnica de tapetare in jurul

eomutatoarelor si punctelor electrice este aceeasi, La fel ca si in cazul

tuturor echipamentelor eleetriee, asigurat i-va ca este intrerupt curentul

inainte de a incepe lucrul in jurul lor.

1Lasat i tapetu l sa atame pes te

comutator ~i rnulati cu grija tapetul

pes te comutator , avand gri ja sa nu cauzati

vreo dis trugere sau sa rupeti tapetul.

3Cu ajutorul foarfecelor, taiati patru

linii diagonale dinspre centru spre

colturi , Yeti forma astfel patru Indoituri

de forma triunghiulara,

4 Taiati cu mare grija fiecare indoitura,

obtinand astfel 0 gaura patrata In

tapet, f iind eu eeva mai mica decat

comutatorul.

2Marcat i eu ereionul usor dinspre eele

patru colturi spre interior.

6Daca miscati cu gri ja p laca In pozit ie

diagonala s-ar putea sa reusiti astfel

sa 0 t receti peste tapet, reusind ast fel sa

ascundeti cat mai bine marginile tapetului

sub placa.

5Desurubati placa comutatorului pana

ce aceasta se poate indeparta usor de

la perete.

7 Pozitionati eoreet placa, dupa care

strangeti suruburile, Stergeti eu 0

c a rp a u sc a ta oriee exces de pasta. rnsa

aveti gri ja sa nu aprindeti becul panii l a

uscarea completa a placii,

OBSTACOLE PE PERETEDIVERSE OBSTACOLE

UI:lSTACOLE PE PERETE

Pentru toate celelalte obstacole care sepot intalni, bunul simt si planificarea sunt cele



Cele mai multe obstacole intalnite de-a lungul unei suprafete de

perete se pot depasi prin tehnicile deja demonstrate, sau prin com-

binarea tehnicilor. Daca nu se poate altfel, Indepartati obstacolul.

mai bune unelte pentru 0 tapetare reusita In jurul lor. Sfaturile urmatoare privesc cele

mai des intalnite astfel de obstacole.

RADIATOARELEBecurile: daca este pcsibil, inlatura\i

becurile de pe pereti, tapetati zona i?i

montati becurile din nou.

Carliqele: este intotdeauna mai bine

sa inliHurati carligele inainte de ta-

petare, daca nu Yetimonta tablourile

in acelasi 1oc.Un model sau.desen

nou duce deseori la 0 alegere noua

pentru locul unui tablou; deseori,

cea mai buna pofitlca este sa reana-

Ilzatl asezarea tablourilor dupa

tapetare.

Duliile pentru telefoane: acestea se

pot trata Tnacelasi mod cu prizele

electrice (vezi pag. 90). lndepartafcu grija placa duliei i?iscoatetl suru-

bu-rile care TIfixeaza pe perete. Ave\i

grija sa nu mutati vreun cablu.

• $emineele: acestea nu sunt altceva

decat rnu ta r : complicate, urrnatorul

pas dupa tapetarea Tnjurul unui an-

cadrament de usa. Efectuati taieturl

In tapet In unghiuri drepte pe profilul

semineului, apoi tapetul se va mula

usor in jurul margini i i?ise va usura

ajustarea cu ajutorul unui cuter.

Toaletele: bazinul are 0margine de

obicei curbata, care ingreuneaza 0

ajustare corecta, Ridicaf capacul de

pe bazin, daca se poate, aplicati

apoi tapetul inainte de a aseza

Radiatoarele sunt 0 zona dif ic ila de tapetat din cauza formei lor ~icer multa rabdare siingeniozitate. Arnintiti-va ca imbinarile din spatele radiatorului nu sevor vedea. Zonele

care necesita concentrarea maxima sunt cele din jur si de la margini.

1Lasati 0 lungime de tapet care sa

atarne peste radiator. Taiati mai Intai

o parte din tapet pentru a ajunge In drep-

tul suportului care sustine greutatea

radiatorului.

INDEPARTAREA RADIAlDRULUI

Indepartarea radiatorului sepoate face

doar daca aveti ceva experienta In instala-

tiile tehnico-sanitare, Pentru a inlatura un

radiator, indepartati suportul de sustinere,

darinlocuiti suruburile de fixare, Neteziti

tapetul peste suruburi, lasandu-le saper-

foreze tapetul. Dcsurubati suruburile si

montati suportul de sustinere din spate;rcpetati la urrnatoarea Iungime.

2Impingeti tapetul in spatele radia-

torului cu ajutorul unui rulou, potri-

vindu-I astfel incat taietura din tapet sa

coincida cu pozitia suportului desustinere.

inapoi capacul. Pentru partile latera-

Ie, ajustati tapetul la 0 dimensiune

ceva mai mica decat pare sa f ie cea

corecta. Plusul de tapet se poate im-

pinge in [onctlunea curbata, obtinan-

du-se astfel un finisaj corect.

Chiuvetele: acestea sunt similare

toaletelor. Tlnetl cont ca tapetarea

deasupra chiuvetei nu este practica,

stropii de apa vor deteriora curand

tapetul; este mai bine sa va rnontaf

faian\a in aceasta zona.

Dulapurile de perete: tncercaf sa in-

departati orice dulap de perele ina-

inte de a incepe sa tapetafi, deoa-rece tapetarea In jurulTor poate fi

dif ic ila ~iva poate lua mult t imp. Nu

uitati sa marcati gaurile de fixare, ca

sa puteti pune dulapurile lnapoi oda-

ta ce ali terminat tapetarea.

Elemente de bucatarie: acestea se

pot trata lntr-un mod similar dulapu-

rilor de perete, deoarece majoritatea

elementelor de bucatarie se pot co-

borl ~i apoi pune inapoi la loc dupa

tapetare. Elementele de pe podea

sunt in general fixate. Zona aflatadirect deasupra suprafetel de lucru

este mai bine sa fie faiantata. caci

daca este tapetata, tapetul se va

deteriora rapid.

IA't. IAKt.A I.UNoLUK uu-u.u.t.

CASA seAR l Iucrari,e ce trebuie efectuate in casa scarii ridica de fiecare data

\"-A~A :'<...AI<II

ORGANIZAREA TAPET ARII IN CASA SCARII

Planurile pot varia, dar siguranta trebuie s a t ie prima preocupare la construi rea unei



Lproblema accesibilitatii si a sigurantei. Este esentiala construirea

unei platforme stabile, sigure, pentru a putea ajunge la toate zonele care

sunt altfel inaccesibile. De asemenea, exista si alti factori pe care trebuie

sa Ii luati In considerare, daca doriti sa faceti tot posibilul pentru a ob-

tine 0 tapetare de calitate.

plat forme intr-o casa a scar ilor, Asigurati-va ca echipamentul pe care IIfo los iti este In

conditi i bune s i poate sustine greutat ile care vor fi puse pe el.

Pozitia primei lungimi de lapel - porniti

de la aceasta lungime, ~iin susul

scarilor, ~iin josul lor.

l.eqati scandura eu 0 stoara $i

de scara, $ide seara

ajutatoare.

perete: incercati sa indepar ta ti o rice

balus trade sau supor turi de pe pere-

\ii care urmeaza sa fie tapeta ti, Fi-

xa tile inapo i dupa terminarea tape-

tarii,

• Regla\i platforma: nu toa te casele

scarilor sunt ca ~i cea de pe pagina

alaturata, Acolo unde este necesar,

rnodi ficati platforma cu ajutorul unor

scari i n p lus, t repte ~ iscandur ipentru locur il e in care cotes te scara

sau pentru scari mai compl icate

decat 0 s impla tns lrul re dreapta de

trepte.

• Timpul de inmu iere: respec-

tali cu s tr ic te te t impul de inmu-

iere necesar tapetului dupa

apl icarea pas te i ~i ina in te de

apl icarea pe perete. F luctua-

rea aces tor timpi de la 0 lun-

gime de tapet la alta poate

cauza probleme la pot ri -

v irea modelului de tapet,

care vor iesi ~i mai bine

in evidenta de-a lungul

Imblnarilor din casa

scarii,

Tipuri de model: casele scari lo r sunt

ina lte ~i relativ inguste, deci luati in

considerare efectul pe care il va

avea modelu l tapetului pe 0 astfel

de zona. Dungile, de exemplu, vor

crea impresia de casa a scar ii mai

lnalta.

Doua persoane: idealu l pentru tape-

tarea unei case a scarii este: 0 per-

soana sa aseze ha rtia la capatul desus in timp ce 0 a doua pe r-

soana tine departe de pe-

rete tape tul, in partea sa.

inferioara. Aceasta opera-

tiune se poate face sl de

catre 0 singura persoana,

dar este mult mai user

cand 0 fac doi oameni.

Ut il izarea unei n ivele cu

bula: la apl icarea primei

lung imi de tapet , u ti li-

zati 0 nivela cu bula

pen tru a va asigura

ca tapetul este ver -

tical pe intreaga sa

lungime. Lungimile

de tape t mai ma ri

au tendinta sa se

curbeze spre ca-

patul inferior,

chiar daca sunt

perfect verticale

la vart

Balustrade de

Tapetat i dupa ee ali terminat

peretii I

Sprijiniti seara pe un material

gros, pentru a proteja

suprafata zidului. ---It1"\L(

I E posibil sa fie neeesar un

sprij in in plus, in functie de

lungimea $i grosimea

scandurii.

CHENARELE

\..,HhNAIU,Lt

RITMUL MODELULUI ~I LINlI ORIZONTALE

henarele adauga 0margine decorativa unui finisaj de perete. Pot fi ,A plie are a u nu i c he na r p e 0 z on a c en tr ala a u nu i p er ete e ste u n p ro ee s s im plu c ata



Cfie un adaos la modelul de tapet, fie se pot aplica pe un perete varuit

tara model, pentru a adauga un cadru finisajului . Metodele de aplicare

variaza In functie de locurile 'in care se aplica chenarul.

v rem e c he na ru l e st e p as tr at l a a ce la si n iv el . L a c olt ur il e i nt er io ar e n u i nc er ca ti n ic io da ta

sa i ndo i ti 0 s in gu ra lu ng im e d e ta pe t p es te c olt: 'in m od in va ria bil s e v a s tr an ge . p e

r na su ra e e s e v a u se a s i s e v a in de pa rta d ec olt, U tiliz ati 0 s in gu ra l un gi me d e b or du ra

p e u n p er et e; uniti l un gi mi le l a c oi l p ot riv in d m od el ul p e jonctiune,

LA NIVELUL TAVANULUI

1

Marcati e u e re io nu l p e p er et e n iv el ul

dorit si trasati eu ajutorul nivelei eu

bula 0 l in ie ' in j u ru l l nt re g ul ui p e rim et ru

a l camere i .

L a n iv elu l ta va nu lu i e ste e el m ai u so r d e a plic at 0ma rg in e , j on c ti un e a eu t av a nu l

p uta nd f i fo lo sita d re pt g hid la a se za re a c he na ru lu i. T oa te c he na re le a r tre bu i s a f ie d ate

e u p as ta a de ziv a s pe cia la p en tru c he na re , c are e ste m ai p ute rn ic a d ec at p as ta n or ma la s i

a de ra m ul t m a i b in e p e s up ra fa ta p er et el ui .

1Co nt in u at i a p li ea re a e u lo ri i t av a nu lu i

s i p e suprafata p e re te lu i a st fe l i nc a t,

d a ca e x is ta v re o o n du la re ' in j o nc ti un e a

t av an ul ui s a n u s e v ad a e ul oa re a p er et el ui

a pa ra nd d ea su pr a c he na ru lu i - a ce st lu er u

d a a pa re nta u ne i m arg in i p re cis e d e

tavan.

2P li al i e h en a ru l t ip a e or de o n i nt r- un

m od s im ila r e elu i in c ar e s e a plic a

t ap et ul ( ve zi p ag . 6 9) . A pl ic at i c he na ru l,

u ti li za nd j on ct iu ne a e u ta va nu l d re pt l in ie

o ri en ta ti va p ent ru a p li ea re a m a rg in ii

s up er io ar e a b or du ri i. C u ajutorul unei

p e ri i p e nt ru a p li ca t t ap e tu l n e te z it i

b or du ra s i in la tu ra ti b ule le d e a er d ededesubt.

Aplicarea pe tapet: avan t ai u l a p li ca r ii

u ne i b ord uri p e ta pe t e ste a ee la c a, d e

o bic ei , e st e u so r s a p as tr ez i n iv el ul b or -

d ur ii d ac a u rm a re st i c on st an t l in ia m o-

d elu lu i d e p e ta pe t. A eo lo u nd e n u e xis ta

n ie i u n f el d e m od el o rd on at d e u rm at.

d es en at i c u rnulta grija 0 l in ie c u e re io -

n ul, d up a c um s e in dic a p e p ag in a

a la tu ra ta la p un ctu l I.

2 ~ p. li ea li b or du ra f ol os in d d re pt g hi d

l in ia tr as at a c u e re io nu l, m a i i na in te .

I nd oi ti e he na ru l 'i n c o lt s i ajustati astfel

in ca t s a s e s up ra pu na u so r p es te p ere te leadiaeent.

1

3A plic ati e ea d e-a d ou a lu ng im e d e

m a rg in e a st fe l ' in ca t s a s e s up ra pu na

p es te p ri ma , p ot ri vi nd ~ i m o de lu l. T ra sa tic u e re io nu l d e- a l un gu l j on ct iu ni i, d ez -

l ip it i b or du ra s i a iu s ta ti c u f oa rf ee e le .

4 N e te zi ti e he na ru ll a l oc ~ i i nd ep ar ta ti

e xc es ul d e p as ta e u u n b ur ete c ura t,umed,

Ajus ta \i i ntotdeauna tapetul la co l-

tun, lnsa facet i acest luc ru numai cu

ajutorul foarfecelor. Nu folosit i cut itul ,

lama ar pu tea sa taie ambele benzi

de chenar, iar netezirea chenarului

ar descoperi culoarea peretelui de

dedesubt.

COMBINAREA TAPETELOR"-

loc sa se foloseasca un singur tip de tapet pentru decorarea unei



Icamere este posibila si combinarea de tapete diferite, pentru a crea un

efect cat mai interesant si variat. Multi producatori produc tapete avand

aceasta idee in minte si arrnonizeaza margini, pentru a fi utilizate cu anu-

mite tapete. Puteti urma indicatiile oferite de ei sau va puteti crea pro-

priile scheme.

Utilizarea unei borduri de diviziune: la

u til izarea a doua tapete pe acelasi perete

se cere folosirea unei demarcati i de t re-

ce re, pentru a uni cele doua modele. Un

chenar de tapet este 0 orizontala ideala ce

separa modelele, dand s i 0 caracteristica

decorativa.

Inramarea: se pot combina margini si

tapete pentru a crea zone inramate pe

suprafata unui perete. Tehnica obtineriiunei imbinar i In unghi ascut it a bordurilor

este explicata la pagina III.

Marginile sol ide: se poate folosi 0 sipca

de lemn pentru a demarca tapete difer it e.

Acest Iucru ofera un accent pronuntat si 0

dernarcatie clara a ambelor tapete.

COMBINAREA

TAPETULUI

CU VOPSEAUAUnfinisaj decorativ reusit depinde de 0 bund

asociere de culoare §i model. Combindnd tapetul

cu zugrdveala, puteti produce 0 combinatie foarte

atractivd si decorativa. Textura si culoarea pot,

ambele, produce rezultate uimitoare, iar combina-

tia vopsealtapet creste pretentiile pentru clcperi-

mentare. Sunt multe feluri in care aces tea

se pot combina, capitolul de fala

ilustreaza doar cdteva dintre

ele, astfel incdt puteti continua

dezvoltarea ideilor dumneavoas-

tra originale pentru tot felul de

asociatii interes ante, inedite.

,-"UMl1IN\I{l,A IAPETULUI cu VOPSEAUA

CE sA UTILIZATI~I UNDETAPETELE CARE SE POT PICTA

CE SA UTILlZA 11 ~l UNDE

verse combinati i zugraveala/tapet se pot uti liza in anumite zone aleTapetele texturate ~icare se pot p icta sunt la grani ta d in tre domeniul tapetari i ~ ieel al



Dcasei , pentru a crea efecte decorative ridicate. Totusi, merita sa

tineti cant ca unele combinatii si efecte se potrivesc mai bine in anumite

zone dedit In altele.

zugravi rii . Aceste t ipuri de har tie au de obicei 0 suprafata stantata, ce adauga adancime

finisajului odata ce se aplica tapetul pe perete. Modelul texturat este excelent pentru

acoperirea suprafetelor dure de perete, rmperfectiunile fiind mascate de stantele tape-

tului . Unele dintre aceste tapete sunt lasate nevopsite, desi majoritatea vor beneficia de

pe urma vopsiri i de eulori fie luminoase, fie inchise.

Pastrarea t apetu lu i texturat in formalui sirnpla: un tapet cu model texturat se

poate vopsi cu 0 culoare deschisa, accen-

tuand ' in aeest fel adancimea texturii. Ta-

petand pana la nivelul soclului, suprafata

peretelui se imparte, oferind un caracter

si un impact vizual mai puternic.

Casa scarilor: acestea tind sa se

uzeze ~i sa se d is truqa la n ivelur il e

mai joase, mai pu tin la cele supe-

r ioare. Aces t luc ru Ie t ransforma in

zone idea Ie pentru apl icarea unei

sipcl de lemn de dlferentiere a coua

zone de tapet, sau de aplicarea unui

tapet deasupra sipc ii ~i a une i zuqra-

vel i dedesubt. Apoi, dupa ce par tea

de jos incepe sa se uzeze, se poate

redecora, lasand partea superioara

neatinsa.• Oormi toru l cop ii lo r: i nt r-un mod s imi-

lar casei scar il or , n ivelul in ferio r a l

suprafetei peretelui t ind,e sa se dete-

r io reze mai rap id . Ex is ten\a unei

~ipci de lemn sau a unui chenar din

tapet presupune posibil itatea parti i

i nfer ioare de a f i redecorata, lasand

partea superioara neatinsa. $i zuqra-

v itul poate a ju ta la acoperi rea dete-

riorarilor.

Alcovurile: acestea ofera posibil itatea

de a crea 0 anurnlta infa\ i~are ca-

merei , putandu-se trata diferit fata

de restul decorat lurulor. Daca pe-

re\ ii principal i sunt tapetat i, spatele

alcovurilor se poate zugravi intr-o

culoare deschisa. Aceasta ofera

efectul une i adanc imi rna i mari pre-

cum ~i un fundal ideal pentru

ornamente.

Panour i de hat tie: pot f i foarte

efic iente pe peret i, dar sunt mai

rar intalni te pe suprafe te le de

lemn. Us ile p line ofera ocazia

ideala de uti li zare a tapetului i n mod

difer it , zona centrala a f lecare l foi se

poate tapeta pentru a se potrivi cu

peretii, in timp ce restul usii se vop-

ses te pentru a se pot riv i cu lemnar ia

din camera.

Oecupajul : aceasta tehnica irnpl ica

decuparea de desene sau forme in -

teresante de pe tapet sau din alte

supor turi, ~ i l ip irea lor pe perete,

pentru a crea un efect de colaj. Este

un mod de a crea imagini false, do-meniu , in mod normal, a l art is ti lo r

"faux" (falsului) sau .irompe-l'oeii'

(care creeaza 0 iluzie).

Chenarele pictate: uti lizarea vopselei

ca marg ine este 0 alternativa la sip-

ca de lemn sau chena rul de tapet,

Marg in ile p ictate se pot apl ica la ori -

ce nivel pen tru a produce un chenar

sau 0 imagine anume.

Textura de baza: tapetul cu aschii de

lemn este eel mai intalni t d int re toate

tapetele texturate ~ieste ext rem de bun la

acoperi rea pereti lor duri. Efeetu l poate f i

com un, dar eu aecesorii le potrivite, acest

tapet poate deveni par te in tegranta a unei

compozitii decorative.

Adaugarea unei culor i: t apetu l texturat

se poate picta 'in culori indraznete pentru

a-i spori trasatur il e s i a crea in acelasi

timp 0 imagine foarte solida, Pictat cu

emulsie de vini l, acest efect se uzeaza

foarte greu si este usor de curatat,

LOMBINAREA TAPETULUI cu VOPSEAUA

APLICAREA

APLICAREA TAPETULll l TEXTURAT

REPARA TIl ALE TAPETULUI cu A~CHII DE LEMN

A t I I I id I I t" duri deoarece acopera imperfectiunile suprafetei,ees ape es e I ea pen ru pere II , " , _'

L f I' Itt I ' t t t tl'll 'zatifoarfecele pentru ajustare - mici le bucati de



TAPETULUITEXTURAT a e ea Ineazu ape u UI ~ an a , u ~, ,. , _ 'fib - de lemn di t I I dif '1de ta -I'atcu cutitul, Cea mat convenab,lla propnetate aI ra e emn In ape sun I ret . _ ..

t t I . h" d It- e foarte usor sa se repare zone Ie deteriorate pnnape u UI cu asc II e emn es e ca ,

s impla l ip ire si rezugravi re . ,Tapete,e texturate se aplica intr-un mod similar tapetului normal, dar

eu una sau doua diferente subtile de tehnica. Deoareee sunt in gene-

ral mai grele, timpul de inmuiere (pentru ea pasta sa patrunda In tapet)

tinde, pentru tapetui texturat, sa fie eeva mai mare, iar pasta are 0

consistenta mai mare,

TAPETELE ~TANTATE 1

Indepar tati cu ~ rinde~ margi~ ile care

atama ale zonet deteriorate din tapet.Asigurat i-va ca ati indepar tat toate mar-

ginile de tapet dezlipit si ca ceea ce a ra -

mas este bine l ip it de suprafata peretelu i,

altfel toate portiunile dezlipite ,se pot urn-

fla la terminarea reparatiei si aplicarea

vopselii.

Tapetele stantate au un model ' in rel ief care r id ica desenul , conferind senzatia de

adancime. La apl icarea acestor t ipur i de tapet t rebuie sa aveti gr ija sa nu nivelati

modelul ' in rel ief s i sa nu detcriorati efectu l tex tural.

1Verificati ambele capete ale rol~lui

tape tului, pentru ca nu cumva sa fie

deter iorate , Aceas ta problema poate sa

apara mai ales la tapetele foarte texturate .

Din acest motiv este eel mai bine sa de-

pozi tati orizontal rolur il e de tapet s tan-

tat, pentru a evi ta zdrobirea la capetele

rolei. .

2 Dupa ce ali dat eu pasta de lipit

tapetul si I-a li lasat sa se imbibe atata

timp cat v-a recomandat producatorul,

apl icat i- l pe perete cu aju torul unei per ii

pentru tapetare . Periali eu hotarare pent ru

a indepa rta toate bulele de aer care a r

putea aparea pe suprafata tapetu lu i, dar

nu exagerati, pentru a nu str ivi modelul 'inrelief, in special de-a lungul imbinarilor

dintre lungimi,

3 Trasati eu un ereion 0 linie de-a

lungul imbinar ilor de la tavan $1 plin-

ta . Trageti mai in tai t apetul inapoi $ iajus-

tati -I de-a lungul l in iei eu un foarfece

ascutit - se poate utiliza si un cuter pen-

t ru ajustare, dar textura dura a tapetu lu i

tinde sa toceasca lama foarte repede, iar

lama tocita ar putea din greseala , rupe

tapetu l cand ati terminat, netezit i apoi

tapetul la loc.

2 Decupal~ mai in tai ~ bucata ~e tapet,

ceva mal mare decat gaura din tape-

tul de pe perete, Tineti-o fixata pe zona .

deteriorata, rupand in jurul clrcumferintctgauri i cu acuratete maxima. Nu va grabi li

in niei un caz, ci urrnati exact profi lu l

cerut , pentru ea lipitura sa se pot riveascs

exact in gaura.

1

3Aplicati purina pasta si lasati sa se

imbibe atata timp cat e nevoie sau

cat vi s-a recornandat, inainte de a 0 lipi

la loe pe perete. Indepartati bule le de ae r

eu 0 perie, in modul eunoseut. Curatat!

apoi, cat mai repede, zona eu un bure te

curat, umed pentru a inlatura exeesul de

pasta.

4 De Indata ee s-a useat pasta apl icata

s i s-a f inal izat reparatia, p ictati ' in -

t reaga zona, Acordat i atent ie sporita mar-

g in ilor I ip itur ii, pentru a f i siguri ca sunt

acoperite. Dupa pictarea intregului perete,

lipitura nu va mai f vizibila cu oehiul

liber.

1

' -- 'VM tj INAKI :. A IA I> I:1 ULUI LLJ VUP~I :AL JA

EFECTELE VOPSIRII

PE TAPET TEXTURAT

tFECTELE VOPSJRII PE TAPET TEXTURAT

SCOATEREA I N RELIEF CU AJUTORUL CULORII

Scopul scoaterii In relief este accentuarea proerninentelor In tape! cu ajutorul culorii .

Str atul se aplica pe va rfuri si se lasa acolo pana la uscarea cornpleta a vopselei si nu se



s terge ca In cazul tehnicii de stergere a culor ii , Pent ru obtinerea acestu i efect se mai

recornanda ~iutilizarea unei emulsii de vinil .Tapetul texturat ofera ocazia de a crea efecte excelente prin vopsire,

suprafata ridicata adauga profil produsului finit. Aplicarea efectului

la punetele proeminente va duce la un finisaj eu totul diferit aplicarii lui,

pe punetele situate in adancimea tapetului.

~TERGEREA CULORII

1Se scufunda pensula In culoare si se

sterge de 0 carpa curata excesul de

vopsea,

Stergerea culorii este 0metoda de colorare a punctelor d in adancirne din tapetul tex-

turat. Ofera impresia ca , culoarea de baza este irnpregnata eu euloarea ce se aplica pen-

tru crearea efectului . Pentru a c es t e fe c t, i nc e rc a ti s a utilizati 0 emulsie de vinil ca s trat

de baza,

2 Se aplica apoi l in i i u so ar e , o r izon ta l e,

peste suprafata tapetului , lasand pen-

sula doar sa atinga varful modelului In

relief.

1Aplicati generos stratul in toate

directiile, de-a lungul suprafetei

tapetului texturat.

2Stergeti Cll un burete curat ~i umed In

josul tapetului cu tuse lungi, verticale.

Tehnica se utilizeaza eel ma i bine pe

tapet cu model predominant vertical,

dupa cum se indica aici; totusi, pentru un

model pe 0 suprafata intreaga, buretele se

poate trece peste intreaga suprafata a

tapetului, In toate directiile.

3Construit i adancirnea de culoare

dorita, la n ivclul respectiv inain te de

a va muta spre zona urrnatoare de pe su-

prafata tapetului.

pASTRAREA VARFUR ILOR MAl V IZ IBI LE

E fect ul de f in isaj pas treaza var fu ril e de pe

sup ra fa ta t apet ul ui curat e de vopsea, ast fe l i n ca t

culoar ea de baza se vede clar pe aceste zone

proeminente.

TEXTURA CU iNAL TIME $1AoANCIME

Rezul ta tu l ara ta de parca t ex tura tapetului are

adanc ime 9 i i na l\ ime - a jungand sa para chia r

d if er it de efectul s terqer il culor ii , i n c iuda faptu lu i

ca se i ncea rca u til iz area ace le ia si cul or i, har ti i $ is tr at de baza, pen !ru a obf ine acest e fe ct .

I._·UM!1!NA!H,AIAI'E IULUI V P E U

APLICAREA LAMBRIURILORanourile de perete sunt rnai groase deciit tapetul de perete si necesita

APLICAREA LAMBRIURILOR



1

Po pasta mai dura pentru a putea f lipit de perete. Pentru a obtine eel

mai bun efect final, pereti i ar trebui captusiti inainte de apliearea panou-

rilor. Majoritatea panourilor sunt destinate apl icari i la nivelul soelului In

jurul camerei. Este posibi la aplicarea panourilor intregi si reducerea

nevoii de taiere si ajustare.

1im bibati dosul panoului de perete eu

apa calda si lasati 20 de m inute 'ina-

in te d e a plie area p aste i. Aceasta permite

panoului sa se mareasca si v a p re ve ni

aparitia b ulelo r d e a er p e s up ra fa ta sa ,

d up a a plie area p e p ere te,

3Aplicati panoul pe perete: i de al e st e

s a in cep eti eu u n co lt in terio r. U tili-

zati 0 nivela cu bule ca sa va asigura ti ca

p an ou l e st e v er tic al .

2 A plica ti g en ero s p asta p e p an ou,

asigurandu-va ca acopera toate zo-

nele, i n cl u si v ma r g in i le .

5O da ta ce a li co mpleta t un p erete ,

in ce peti c u p erete le a dia ce nt. in ee-

p et i, s i deci imbinati m od elul la coltul

interior.

Atunei cand e nevoie de panouri

mai rnici , folos it i un l in iar !?iun cutit

pentru a tala panoul la rnarimea

dor ita, Tnainte de a-I da eu pas ta .

4 Neteziti cu peria, pe n tr u i n la t ur a re a

bulelo r d e aer d in ta pet. Aveti grija sa

n u d eteriora ti sup ra fa ta p an oului in

t im p ul a ce st ui p ro ce s.

6T re ceti ca pu l p isto lu lu i c u fille r d e- a

lungul coltului in ltrio r p en tru a p ro -

d uce u n fin sa j p erfe ct.

ADAUGARE DE MARGINI

Putef lmounatat i aspeetul panoului

de perete prin adauqarea unei mar-

g ird sau a unui pro fi l deasupra. Mar-

g in il e de har tie nu sunt ideaIe pentru

acest seep, e le t inzand sa f ie umbri -

te de ehiar adanc imea panouri lo r deperete. Solut ia este sa uti lizaf 0mar-

gine din acelasl mater ial greu ea pa-

nouri le. Aceasta ar trebui apl icata,

folosind ace lasi adeziv ca ~i eel u ti li -

zat pentru panouri le de perete. Op-

t iunea alternati va este sa apl icat i un

profi l de lemn de-a lungul par ti i su-

perioare a panouri lor de perete.

Aceasta ofera 0 terminatie fireasca

panoulu i. 0 a justare a profi lu lu i de

lemn se poate face 9 i pri ll vopsi re ,

In funct ie de gustul personal.

COMBINAREA TAPETULUI eu VOPSEAUA

4 Imbibati un mini-rulou cu vopsea

verde inchis si in laturati exeesul pe 0

bucata de hatt ie . Treceti eu ruloul peste

suprafata panoului, foarte usor, abia atin-

EFECTELE VOPSELEI

ASUPRA LAMBRIULUI

CrtA.1 l:Lt: YUI':'l:Ll:1 A:'UI'KA LAMtlKIULUI



gand punetele inalte si varfurile 1110de-

lului . Nu exercitat i prea multa presiune,

alt fel vopseaua va fi introdusa In adan-

eiturile modelului care formeaza textura

panoului.

Panourile de perete se pot vopsi Intr-o

A

singura culoare sau pot f utili-

zate pentru diverse efecte de vopsit. In exemplul de mai jos s-a creat

un efect de patina impresionant prin stergerea culorii si evidentiere.

1Textura panourilor de perete esteideala atat pentru uti lizarea tehnieii de

stergere a culorii , cat si pentru seoaterea

In evidenta, Curatati panourile eu spirt

a lb , apoi lasat i- le sa se usuee inainte de

apliearea vopselei. In eazul texturii or-

nate, ea In In exemplu de mai jos, acor-

dati atentie speciala tuturor detalii lor din

model, ast fel ca toate impurita ti le sa f ie

indepartate de pe suprafata. Purtati rna-

nus i pentru a va proteja mainile.

2 Aplicati un strat pe baza de ulei

pentru a imbiba panourile , avand gri -

.ia sa Ie acoperiti In mod egal si sa nu Hi-

sat i surplusur i de vopsea sau sa se scur-

ga vopseaua pe suprafata panouri lor . Fo-

Iosit i rniscari usoare ~icirculare ~iaveti

gri ja sa dat i cu per ia prin toate detali il e

f ine ale modelului, pentru a fi siguri ca

vopseaua acopera rntreaga suprafata. Ur-

matoarele s tratur i de vopsea de pe panou

pot fi pe baza de apa,

3Culoarea ideala pentru un efeet de

patina este un strat verde-pal. Aeesta

t rebuie apl icat pes te int reaga suprafata a

panoului de perete . Cea mai buna alegere

este emulsia de vopsea pe baza de apa,

Aceas ta inseamna ca se pot aplica doua

straturi lntr-o singura zi. Odata primul

strat uscat , puteti Incepe apliearea

efectului de patina.

5AdaUgati urrnatorul strat de vopsea,

ideal este un rosu-ruginiu, uti lizand

aceeasi tehnica prccum cea mentionata la

punctul 4. Aveti din nou grija sa nu

exercitat i prea multa presiune la aplieare.

Incercati sa variati intensitatca culorii,

p rin aplieare usor mai intensa In unele

locuri fata de altele.

6Amesteca ti un ve rde inchis si da ti cu

peria peste int reaga suprafata a

panoului, dand un strat translucid efec-

tului final . Asigurati-va ca pe intreaga

suprafata cste apl ieat un s trat egal.

EFECTUL DE PATINA

E fect ul f in al , de pat ina, a l panou lu i poa te f i chi ar

u irni to r, o ferind un funda l per fect pentru mobil a

s i ornamente . Urrnatoarele s tratur i se

pot apnea in eazul i n eare dor i! i s a c reat l 0maimare adancirne ~i textura.

~ j)MBINAREA TAPETULUI eu VOPSEAUA

TRASAREA CHENARELORCHEN ARE DE TAPET

TRASAREA CHENARELOR

henarele pot fi utilizate in crearea unei margini decorative, dar potChenare le de tapet pot fi la fe l de eficiente ca si vopseaua la inramarea peretilor sau a

zonelor de genul ancadramente lor de usi, dupa cum se arata mai jos. Pe langa tehnica



Cavea efect deosebit si ca rame. Puteti utiliza vopsea sau chenare de

tapet pentru a pune in evidenta intreaga decoratiune a unei camere, sau

se pot utiliza la scara mai mica, pentru a accentua trasaturi particulare.

normala de aplicare a chenarului, este necesar sa faceti i rnbinarea in chenar, in unghi

ascutit, astfel incat directia sa se poata schimba pentru a produce colturi drepte (90 de

grade). Alegeti cu gri ja chenarcle cand planuiti imbinarea in unghi ascut it , deoarece

unele tipare de chenare nu se potr ivesc,

CHENARE VOPSITE

1

Apl icati doua lungimi de chenar ast fel

lncat sa se suprapuna la coltul anca-

dramentului usii, La taierea lungimilor

lasati mai mult pentru suprapunere. Acest

fapt va perrni te spat iu suf icient de mane-

vrare a celor doua benzi in cele mai bune

pozit ii pentru potrivirea tiparului si

imbinarea in unghi drept la coi l.

Utilizarea vopsele i ca rarna este un fapt obisnuit - plinta si ancadramentele sunt, de

fapt, chenare, In cele mai multe dint re camerele unei case. Totusi, efectul de inramare

se poate aecentua ut ili zand sabloane specif ice dest inate util izar ii ca bordura vops ita

continua. Ut ili zarea de chenare in pozitii mai putin evidente, de exemplu de-a lungul

p lin tei, poate crea un efect excelent, In special daca se continua de-a lungul jonct iunii

colturilor ~i apoi pe tavan, astfel tncat intregul perete sa fie inramat,

1Fixat i cu rnulta atent ie sablonul de

perete cu 0 banda, tocmai deasupra

plintei . Asigurati-va ca este in pozit ie

dreapta inainte de a aplica vopseaua cu

pensula.

2 Luati un cuter, dupa care incepeti sa

taiati peste suprapunere, indiagonala,

incepand de la coltul ancadramentului

usii si terrninand la coltul de peste sec -tiunea celor doua lungimi de chenar,

Aveti gr ija sa ocol iti ta ierea cu cuterul

a peretelui vopsit,

2 Utilizati 0 a doua culoa re pentru a

adauga vibratie chenarului rezultat.3Dezlipili arnbele benzi de chenar si

indepartati bucati le de tapet care au

ramas in plus In urma taier ii in diagonala ,

Aceste doua bucati de tapet sunt acum in

exces , si pot fi aruneate.

3Mutati sablonul alaturi si folosit i

ul tima sectiune ca ghid pentru repo-

zit ionarea sablonului pe perete, gata

pent ru sablonarea urmatoarei lungimi de

ehenar. 4Neteziti cele doua benzi inapoi In

pozit ie, pentru a obtine 0 imbinare in

unghi drept . Indcpar tati excesul de pasta

eu un burete curat , umed. Aceeasi tehnica

se utilizeaza ~i i n cazul coltului opus al

aneadramentului.

--I

---1 4

INDEXfaramitare 44, 48-9 pregatire 18-19 echipamentul II

fereast ra , fame de31 , 40, izolare 28 apl icarea 76-7, 102-3

41 pet e pe l en in 14, 38, 39 unbinarea lungimilor

fcrcastra, t ap et ar e i n j ur ul pistol CIl aer cal d 26 78-9

A 88-9 plastic, vopsirea 23 captusirea 70-3

aerosol , vopse le 30, 40, 64 plinte, vopsire 31, 33, 37 panourile 98, 100, 106-9

alcovuri 100 G potrivirea tapetului ell s ol ut ii p en tr u p ro b le m e

apl icare de benzi din



gnmulare/cristalizare 44, model 79tapet 24-5 51 pregatirea 16-28 indepartarca 24-5

lemn 26-7 tehnici 65-84

arcade, tapetare 87 R t ipur i de 15

intrari, tapetare 86-7 radiatoare de unde sa i ncepe ti 74-5

B vopsi rc 22, 3I tapetul de captusire 15,

burete, apl icare 44,46- 7 vopsirea in spatele lor 70-3

bureti imbinare tapet 78-9 34 tavanstampilarc 60 imbinare, suprafete de 28 t apet are i n j uru l l or 92 crapaturi 17

sablonare 64 imbinarea tapetului 78-9, r e tu s ar ea sup ra f et c i corpuri de i luminat 71

84 vopsite 40 captusirea 70C imbinari 21 rulouri 30, 34-5 zugravitul 3I

carpa rul at a 44, 49 iudepartare ell aburi calzi tapetare 71

chenare 25 S chenare d in t apet 96

vopsi te 100 , 110 scandinav, ulei 39 taiere 32

t apet 96-7 , 98, I IIL scarii . casa 94-5, 100 tencuiala 18

pensule 30, 32-3 lacuirea 14, 39 soclu, chenare din tapet 96 texturate, straturi 23

chenare d in t apet 96lemn solutio de monolitizare t ipur i de ceara 39

chimica, indepartarea 26-7 deteriorare 56 21,42" co aj a d e ou" 14 curatare 50 solutii pentru Ucolt uri, tapetare 73, 80-3 varuire 53 vopsire 42 umplutura

combinarea 44, 59 finisaje naturale 14, 21, tapetare 84 reparare peret i 19,73

corpuri de iluminat, 38-9,42 spray, vopsire eu 30 reparare lemn 20-1,t apet are i nj urul 71, 93 vopsi re 33, 35, 37 sticla, indepartarea 38

covoare, indepartarea pregatire 20-1 stropilor de vopsea 41 uneltes trop i l or de vopsea 4I indepartare 26-7 strat protector de vopsea efect e de vopsi re 45

crapat. aspect 57 pol izare cherestea 52 14 vopsire 10, 30-7crapaturi , reparare 17, 21 luciu 45 suporturi de vopsea 30, tapetare 11

creioane pentru sablonare 36-7 u ,i i 3 I , 4 0 , 4 164 M usi

culoare, scheme de 12-13manual elemental" 14 s vopsire 35

c ul oa re , s co at ere a 1 11 suprafc te de met al 22 sablonare 44, 62-4, 110 tapetare injurul 86evident a 105 pregat irea lemnului 21 seminee, tapetare ' i l l jurul utilaje, vezi unelte

culori i, spalarea 44, 52 marmura, aplicare 44, 93eulori i, stergerea 104

54-5 slefuire cherestea 52 Vcurat are 44, 50 masurarea tapetului 68 starnpilare 44, 60-1 varui rea 44, 53curatarea melamine. pregatire 23 vin i! , t apet ul de 15pensulele 33 metal , pregat i re 22 T vopseasupor turi de vopsea 37 tapet Cll aschi i de lemn combinate eu tapets trop i de vopsea 4I

N 101, 103 99-111rulouri 35 naturale, finisaje de lemn tapet pregatit pentru lipire efecte de vopsea 43-64,

14,21,38-9,42 69 104-40 tapet texturat 101-5 solutii pentru problemedecupaj 100

P tapetare in jurul corpurilor 42deteriorate 56 panouri din tapet 98, 100, de i lumina t 71, 93 tehnici 29-42E 106-9 tapete florale 67 unel te 10, 30-7

efect e de i nvechi re 44, 56- pasta, apl icare pe tapet 69 tapete stantate 102 t ipur i de vopsea 147 pasta, indepartare 27 tapetul vopsea stralucitoare 14

efect ul de pat ina 109patare, hupiedicare 28 zone dificile 85-98 vopsea, suporturi de 30,

electrice, instalatii pereti din rigips, reparare chenare 96-7, 98, I II 36-7tapetare injurul 90-1

19 ca1cularea numarului de vopsele pentru sricla 23indepartarea vopselei

pereti role 68 vopsire faianta 2341 crapaturi 17 combinarea tapetelor 98

cmulsie, vopsea 14captusire 72-3 combinarea ellvopseaua Z

zugravire 31, 32, 34, 99-111 zugravirc Cll puncte 44,F 36 colturile 73, 80-3 58faianta, vopsire 23

,

Ton to i lu sr ra ti il c d e Chr is For see. Teate I ot og raf ii lc d e Tim R id ley. e ll cxccp tt a ecl or p cn tr u p ag in il c:

I == stanga. r == d rcapt a. e == ccntru. t = s us . b == jos

P a gi na : ; E h v n bc t h W h it in g &Associates: 6t Elizabeth Whiting &A s so c ia t es : 7 1 E l i za b et h W h it in g &A s so c ia t es : I H E l iz a be t h W h it in g &Associates:

I k E l iz a be t h W h it in g &Associates: J3t Bi zab cr h Wh i ti n g &. . Asso ci a t es : l I c E l i zab e th Wh i ti n g &. Asso ci a t es : ( j (l lN i ck Hug g in s /Homes & Interiors

( i o eE l i zab et h Wh i t in g &Asso ci a t es : 6 6 b E l i zab e t h Wh i t in g &. Asso ci a t es : 9HtE l i zabe t h Wh i l in g &. Asso ci a t es ; 9 8 c E l i zab e t h Wh i ti n g & Associates:

I O l t Elizabeth Whiting &Associates: 101, f!li;r.lIbcthWhiting & Associates: 1011:>Elizabeth Whiting & Associates:

54769299-TAPETARE-SI-ZUGRAVIRE

Documents

Transcript of 54769299-TAPETARE-SI-ZUGRAVIRE