ACORD CADRU PENTRU LUCRARI DE INVESTITII Administratia Unitatilor de Invatamant Preuniversitar si Unitatilor Sanitare Publice Sector 1 Bucuresti

CAIET DE SARCINI SPECIFICATII GENERALE

CUPRINS .........2 - 14 GLOSAR .15

SIMBOLURI CHIMICE & ABREVIERI

.16

INTRODUCERE

.17

A.EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE

.18

21

1. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE .19 - 21 1.1. CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA .19 - 21 1.2. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE............. 21

B.EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

. 22 - 29

2. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE . 23 - 29 2.1. GENERALITATI .23 2.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .23 - 24 2.3. MATERIALE .24 - 25 2.4. EXECUTAREA LUCRARILOR . 25 - 28 2.5. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE... 28 - 29 2.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE...............29

C.LUCRARI DE BETOANE

.30 - 65

3. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE BETOANE .31 - 65 3.1. GENERALITATI .31 3.2. STANDARDE SI NORME DE REFERINTA .31 - 34 3.3. CONSIDERATII GENERALE .35 - 36 3.4. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI. NIVELE DE PERFOMANTA ALE BETONULUI .36 - 38 3.5. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR DE CIMENT .38 - 40 3.6. PREPARAREA BETONULUI .41 3.7. ARMATURI .42 - 46 3.8. COFRAJE SI SUSTINERI .47- 48 3.9. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI .48 - 52 3.10. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON IN CONDITII TEHNICE SAU PRIN PROCEDEE SPECIALE .52 - 54 3.11. DECOFRAREA .54 - 56

3.12. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

.56 - 57

3.13. 3.14. 3.15. 3.16.

EXECUTAREA BETOANELOR/MORTARELOR TORCRETATE 57 - 58 CONTROLUL CALITATII, DEVIATII ADMISIBILE .58 - 64 RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA .64 - 65 PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............65

D.LUCRARI DE CONSOLIDARE

.66 - 78

4. CAIET DE SARCINI CONSOLIDARI CLADIRI EXISTENTE..................67 - 78 4.1. GENERALITATI...............67 4.2. LUCRARI DE CONSOLIDARE A SRUCTURILOR DIN BETON ARMAT.........67 - 75 4.3. EXECUTAREA SUBZIDIRLOR LA FUNDATII...............75 4.4. EXECUTAREA CAMASUIELILOR LA PERETII DE ZIDARIE............75 - 76 4.5. EXECUTAREA PLANSEELOR DIN BETON ARMAT IN LOCUL PLANSEELOR DIN LEMN.............76 - 78 4.6. MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCII.............78 4.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE....................78

E.LUCRARI METALICE

.79 - 96

5. CAIET DE SARCINI - LUCRARI STRUCTURI METALICE .80 - 91 5.1. GENERALITATI .80 5.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .80 - 82 5.3. PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR .82 - 83 5.4. VERIFICAREA CALITATII .83 5.5. LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA .83 5.6. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA .83 - 88 5.7. ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI .88 - 89 5.8. CONTROLUL CALITATII .89 - 90 5.9. TOLERANTE .90 5.10. RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR .90 - 91 5.11. CONDITII DE EXPLOATARE .91 5.12. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............91

6. CAIET DE SARCINI SCHELE METALICE...............92 6.1. GENERALITATI .........................92 6.2. MASURARE SI DECONTARE....................92 6.3. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ..............92

7. CAIET DE SARCINI CONFECTII METALICE, BALUSTRAZI, MANA CURENTA..................93 - 96 7.1. GENERALITATI..................93 7.2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE...................93 - 95 7.3. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE.....................95 7.4. RECEPTIA CALITATIVA...........................95 7.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.......96

F.EXECUTIA LUCRARILOR PENTRU INCINTE DIN PILOTI FORATI

97 - 109

8. CAIET DE SARCINI INCINTE DIN PILOTI FORATI .98 - 109 8.1. CONTINUTUL CAIETULUI DE SARCINI .98 8.2. PREVEDERI GENERALE .99 8.3. INCINTA DE PERETI DIN PILOTI FORATI SECANTI .99 - 104 8.4. REALIZAREA EXCAVATIILOR SI INFRASTRUCTURII CONSTRUCTIEI .104 - 105 8.5. RECEPTIA LUCRARILOR .106 8.6. CONDITII TEHNICE DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR .106 - 107 8.7. LUCRARI DE EPUISMENT .107 8.8. LUCRARI DE MONITORIZARE A INCINTEI SI CONSTRUCTIILOR INVECINATE .107 - 108 8.9. MASURI DE SECURITATE SI PROTECTIA MUNCII .108 8.10. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............109

G.EXECUTIA LUCRARILOR DE ARHITECTURA

.110 - 241

9. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE DULGHERIE .111 - 121 9.1. GENERALITATI .111 9.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .111 9.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE, LIVRARE, MANIPULARE SI DEPOZITARE .111 - 113 9.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, MONTAJ 113 - 115 9.5. CONTROLUL CALITATII .115 - 118 9.6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR .118 - 119 9.7. IGNIFUGAREA TAMPLARIEIE STRUCTURALE .119 - 120 9.8. VERIFICAREA CALITATII IGNIFUGARII .120 - 121 9.9. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............121

10. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE ZIDARIE .122 - 130 10.1. GENERALITATI .122 10.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .122 - 123 10.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .123 - 126 10.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE .126 129 10.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE .129 - 130 10.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............130

11. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE TENCUIELI .131 - 138 11.1. GENERALITATI .131 - 132 11.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .132 - 133 11.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .133 - 134 11.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA. INSTALAREA. ASAMBLAREA .134 - 136 11.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE .136 - 138 11.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............138

12. CAIET DE SARCINI - LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE .139 - 145 12.1. GENERALITATI .139 12.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .139 12.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .139 - 141 12.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAJ. INSTALARE. ASAMBLARE..... ......142 - 143 12.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE .144 - 145 12.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............145

13. CAIET DE SARCINI - TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE .146 - 153 13.1. GENERALITATI .146 13.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .146 13.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .146 - 150 13.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE. INSTALARE. ASAMBLARE .150 - 151 13.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISIBILE . 151 - 153 13.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............153

14. CAIET DE SARCINI - PLACARI CU PIATRA. MOZAIC PREFABRICAT . PLACARI CERAMICE . PLACARI CU PANOURI DIN PLACI DECORATIVE DE INALTA PRESIUNE (HPL) .154 - 156 14.1. GENERALITATI .154 14.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .154 14.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE. DEPOZITARE. MANIPULARE .154 14.4. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA. INSTALAREA. ASAMBLAREA .154 - 155 14.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE .155 - 156 14.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............156

15. CAIET DE SARCINI TAPETE P.V.C. ..........................157 - 159 15.1. GENERALITATI.................157 15.2. MATERIALE...................157 15.3. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA...............157 15.4. MONTAJUL........................157 - 159 15.5. RECEPTIA CALITATIVA.................................159 15.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE..........159

16. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII .160 - 164 16.1. GENERALITATI .160 16.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .160 16.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .160 16.4. PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR .161 - 163 16.5. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE .163 - 164 16.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............164

17. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE PARDOSELI .165 - 184 17.1. GENERALITATI .165 - 166 17.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA . 166 - 167 17.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MAIPULARE, TRANSPORT .167 - 168 17.4. EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA .169 - 183 17.5. CONTROLUL CALITATII .183 - 184 17.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE............. 184

18. CAIET DE SARCINI HIDROIZOLATIE .185 - 193 18.1. GENERALITATI .185 18.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .185 - 186 18.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .187 18.4. COMPOZITIA MEMBRANEI HIDROIZOLANTE .188 18.5. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ .190 - 192 18.6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE 192 - 193 18.7. MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR .193 18.8. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............193

19. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC/AL PENTRU USI SI FERESTRE .194 - 200 19.1. GENERALITATI .194 19.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .194 19.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE 195 - 196 19.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA SI ASAMBLAREA .196 - 199 19.5. ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE .199 19.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............200

20. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT PENTRU USI SI FERONERIE ...201 - 205 20.1. GENERALITATI .........................201 20.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA...................201 - 202 20.3. CRITERII ADMISIBILE PRIVIND CERINNTELE DE CALITATE......202 20.4. LIVRARE, TRANSPORT, DEPOZITARE.......................202 - 203 20.5. MATERIALE SI PRODUSE........................203 20.6. MONTAJUL......................203 - 204 20.7. ABATERI ADMISIBILE.......................204 20.8. VERIFICAREA IN VEDEREA RECEPTIEI.....................204 - 205 20.9. MASURATORI SI DECONTARI..................205 20.10. INTRETINEREA SI PROTEJAREA LUCRARILOR.................205 20.11. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE........205

21. CERINTE TEHNICE PERETI CORTINA...206 - 208 21.1. GENERALITATI............................206 - 207

21.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.....................207 - 208 21.3. DESCRIEREA MATERIALELOR FOLOSITE SI PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI................................208 21.4. DETALII TEHNICE PANOU REPREZENTATIV....................208 21.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE...................208

22. CAIET DE SARCINI- LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA DE LEMN, PARTITII VITRATE SI TAMPLARIE METALICA INTERIOARA 209 - 212 22.1. GENERALITATI .209 22.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA 209 22.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, ASIGURAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .209 - 211 22.4. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE .211 - 212 22.5. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE .212 22.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............212

23. CAIET DE SARCINI TERMOSISTEM FATADE .213 - 221 23.1. GENERALITATI .213 - 214 23.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .214 - 216 23.3. MATERIALE. LIVRARE SI MANIPULARE .216 - 217 23.4. EXECUTAREA LUCRARILOR.CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE..... ..... 217 - 219 23.5. CONTROLUL CALITATII .220 - 221 23.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............221

24. CAIET DE SARCINI - FATADE CU CASETE DIN TABLA..................222 - 224 24.1. GENERALITATI.........................222 - 223 24.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.......................223 24.3. DESCRIEREA MATERIALELOR FOLOSITE SI PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI................223 - 224 24.4. CONDITII SPECIFICE DE MONTAJ.............................224 24.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE......224

25. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE 225 - 235 25.1. GENERALITATI .225 25.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .225 - 226 25.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .226 - 228

25.4. EXECUTAREA LUCRARILOR. INSTALARE. MONTARE. ASAMBLARE .228 - 233 25.5. VERIFICAREA CALITATII . 233 - 234 25.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............235

26. CAIET DE SARCINI PLACARI CU POLICARBONAT....236 - 239 26.1. GENERALITATI 236 26.2. MATERIALE 236 - 238 26.3. CONDITII TEHNICE DE CALITATE 238 26.4. EXECUTIA LUCRARILOR DE TAMPLARII DIN ALUMINIU SI POLICARBONAT .238 - 239 26.5. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR; CERINTE SPECIFICE PROIECTULUI 239 26.6. RECEPTIA LUCRARILOR .. 239 26.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE......239

27. CAIET DE SARCINI LUCRARI PENTRU INVELITORILE CU TIGLA CERAMICA .240 - 241 27.1. DOMENIU DE APLICARE ..240 27.2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE 240 - 241 27.3. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE ..241 27.4. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .241

H.LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE

.242 - 252

28. CAIETE DE SARCINI - LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE .243 - 252 28.1. GENERALITATI .243 28.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .243 - 244 28.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .244 - 245 28.4. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXCUTIE SI MONTAJ .245 - 251 28.5. TESTE SI VERIFICARI .251 - 252 28.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............252

I.LUCRARI PENTRU INSTALATII DE APA SI CANALIZARE EXTERIOARE..253- 263

29. CAIET DE SARCINI - INSTALATII DE APA SI CANALIZARE EXTERIOARE .254 - 263 29.1. GENERALITATI .254 29.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .254 29.3. MATERIALE SI EXECUTIE .255 - 256 29.4. CAMINE DE VIZITARE . ROBINETE SI APARATURA .256 - 258 29.5. MONTARE .258 - 260 29.6. TEST HIDRAULIC .260 29.7. DEZINFECTARE .260 - 261 29.8. SAPAREA SANTURILOR .261 - 262 29.9. CERINTE GENERALE CANALIZARE .262 29.10. MATERIALE .262 29.11. CAMINE DE VIZITARE .262 - 263 29.12. TESTE DE RECEPTIE .263 29.13. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............263

J.LUCRARI PENTRU INSTALATII GAZE

.264 - 277

30. CAIETE DE SARCINI - INSTALATII GAZE .265 - 277 30.1. GENERALITATI .265 30.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .265 30.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE SI DEPOZITARE .266 - 267 30.4. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .267 30.5. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ . 267 - 268 30.6. MONTAREA CONDUCTELOR. CONDITII DE AMPLASARE CONDUCTE .268 - 269 30.7. SANTURI PENTRU CONDUCTE SUBTERANE .269 30.8. MONTAREA ARMATURILOR .270 30.9. MONTAREA APARATELOR DE CONTORIZARE .270 30.10. MONTAREA ARZATOARELOR SI APARATELOR DE UTILIZARE 270 30.11. VERIFICARI SI PROBE DE REZISTENTA SI ETANSEITATE A INSTALATIEI .270 - 271 30.12. MBINAREA CONDUCTELOR PRIN SUDURA CU APARAT OXIACETILENA .271 30.13. MBINAREA CONDUCTELOR DE POLIETILENA .271 - 272 30.14. VERIFICARE CALITATII. ABATERIA ADMISIBILE .272 - 273 30.15. DOCUMENTELE NECESARE PENTRU EFECTUAREA RECEPTIEI TEHNICE .273 30.16. PUNEREA N FUNCTIUNE A INSTALATIILOR .273 - 276

30.17. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............277

K.LUCRARI PENTRU INSTALATII TERMICE

.278 - 291

31. CAIETE DE SARCINI - INSTALATII TERMICE .279 - 291 31.1. GENERALITATI .279 31.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .279 - 280 31.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. VERIFICAREA CALITATII. MANIPULARE. TRANSPORT. DEPOZITARE .280 - 281 31.4. INSTALATII TERMICE DIN CENTRALA TERMICA .281 - 282 31.5. EXECUTIA LUCRARILOR .282 - 285 31.6. PROBE .285 - 289 31.7. INSTALATII INTERIOARE PENTRU INCALZIRE CENTRALA .289 - 290 31.8. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............291

L.LUCRARI PENTRU SISTEME DE VENTILATII

.292 - 305

32. CAIET DE SARCINI VENTILATII .293 - 305 32.1. GENERALITATI .293 32.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .293 - 294 32.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .294 295 32.4. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ .295 - 299 32.5. MONTAREA UTILAJELOR .299 - 301 32.6. VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE .301 - 305 32.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............305

M.LUCRARI PENTRU INSTALATII ELECTRICE

.306 - 323

33. CAIETE DE SARCINI - INSTALATII ELECTRICE .307 - 323 33.1. GENERALITATI .307 33.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .307 - 309 33.3. MATERIALE .309 - 312 33.4. EXECUTIE .312 - 313 33.5. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE 313 - 315 33.6. VERIFICAREA CALITATII TESTE .315 - 320 33.7. IMPAMANTARE SI SISTEME DE PROTECTIE PENTRU FULGERE..320-323 33.8. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............323

N.LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

.324 - 335

34. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI .325 - 335 34.1. GENERALITATI .325 34.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .325 - 327 34.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .327 - 331 34.4. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ .332 - 334 34.5. VERIFICAREA CALITATII TESTE .334 - 335 34.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............335

O.LUCRARI SPECIFICE UNITATILOR SPITALICESTI

.336 - 347

35. CAIET DE SARCINI - FLUIDE SI GAZE MEDICALE.......................337 - 344 35.1. GENERALITATI.....................337 35.2. CERINTE DE PROIECTARE........................337 - 338 35.3. SURSE DE ALIMENTARE.......................338 35.4. SISTEMUL DE TEVI DE DISTRIBUTIE.....................338 - 340 35.5. SISTEME DE MONITORIZARE SI ALARMARE.........................340 35.6. ECHIPAMENTE DE ALIMENTARE CU GAZE MEDICALE.........340 - 342 35.7. ACCESORII MEDICALE....................342 - 343 35.8. CERTIFICAREA INSTALATIILOR DE GAZE......................343 344 35.9. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ..................344

36. CAIET DE SARCINI - TENCUIALA ANTIRADIATII.......................345 - 346 36.1. GENERALITATI............................345 36.2. UTILIZARE, LIVRARE, DEPOZITARE..................345 36.3. PUNEREA IN OPERA...............................345 36.4. DATE TEHNICE..........................345 - 346 36.5. MASURI DE SIGURANTA....................346 36.6. VOPSITORIILE SPECIALE PE PERETI SI TAVANE, CU REZISTENTA SPORTITA FUNICITA SI BACTERIANA............................346 36.7. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ...........346

37. CAIET DE SARCINI TAVANE CAMERE CURATE....................347 37.1. DOMENIU DE APLICARE....................347 37.2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE.............347 37.3. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE..................347 37.4. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .................347

P.LUCRARI SPECIFICE BAZINELOR DE INOT

.348 - 350

38. CAIET DE SARCINI - PARDOSELI PENTRU BAZINE DE INOT..........349 - 350 38.1. DOMENIU DE APLICARE.....................349 38.2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE............349 - 350 38.3. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE.....................350 38.4. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ............350

Q.LUCRARI SPECIFICE SALILOR DE SPORT

.351 - 356

39. CAIET DE SARCINI - PARDOSELI PENTRU SALI DE SPORT.............352 - 356 39.1. GENERALITATI......................352 39.2. PARDOSELI INTERIOARE SPORTIVE....................352 - 353 39.3. PREGATIRE SUPORT PENTRU PARDOSELI PVC INTERIOARE....353 - 354 39.4. PARDOSELI PVC INTERIOARE SI ACCESORII SALA DE SPORT..354-356 39.5. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ...............356

R.LUCRARI EXTERIOARAE - PAVAJE EXTERIOARE SI LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE .357 - 383

40. CAIETE DE SARCINI - LUCRARI DE IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON .358 - 362 40.1. GENERALITATI .358 40.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .358 40.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.VERIFICAREA CALITATII .359 - 360 40.4. EXECUTIA LUCRARILOR .360 - 361 40.5. VERFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISE .361 - 362 40.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............362

41. CAIETE DE SARCINI - LUCRARI DE IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE................363 - 371 41.1. GENERALITATI .363 41.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .363 41.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. VERIFICAREA CALITATII .363 - 367 41.4. EXECUTIA LUCRRAILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ .367 - 369 41.5. VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE .369 - 371

41.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............371

42. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE 372 - 381 42.1. GENERALITATI .372 42.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .372 42.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .372 - 377 42.4. EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TERMICE DE EXECUTIE SI MONTAJ .377 - 380 42.5. VERIFICAREA CALITATII........................380 - 381 42.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............381

43. CAIET DE SARCINI TEREN DE SPORT MULTIFUNCTIONAL SI PISTA DE ATLETISM .382 - 383 43.1. DOMENIU DE APLICARE.........................382 43.2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE...................382 - 383 43.3. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE......................383 43.4. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .................383

S. ANEXE A.0. PLANSA REPREZENTATIVA PENTRU AMPLASARE INCHIDERI EXTERIOARE SI DETALII BAZIN INOT A.1. PLANSE REPREZENTATIVE PENTRU PERETI CORTINA A.2. PLANSE REPREZENTATIVE PENTRU PERETI DIN POLICARBONAT A.3. PLANSA REPREZENTATIVA PENTRU USA BLOC OPERATOR A.4. LISTA STANDARDELOR CONFLICTUALE CU STANDARDELE EUROCOD, ANULATE LA DATA DE 31.03.2010 A.5. LISTA ECHIPAMENTE A.6. FISE TEHNICE A.7. LISTA CUPRINZAND CANTITATILE DE LUCRARI ( FORMULARUL C5/F3)

GLOSAR

BCA Beton Celular Autoclavizat B.A. Beton armat SB Standarde Britanice CA Carton asfaltat/gudronat CTC Control Tehnic de Calitate DIN Deutsche Industrie Norm (Standard Industrial German) EN Norma Europeana (NE) F 30/60/90 Rezistenta la foc -timp- 30/60/90 min GCC Conditii Generale de Contract PAFS Poliester armat cu fibra de sticla IB mpslitura din fibra de sticla bituminata/gudronata IBP mpslitura din fibra de sticla bituminata/gudronata cu strat de protectie ISC Inspectia de Stat n Constructii ISCIR Inspectia de Stat pentru Cazane sau recipienti sub presiune si Instalatii de Ridicat ISO Organizatia de Standardizare Internationala MDF Medium Density Fibre- fibre lemnoase densitate medie MLPAT Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriale OSB Oriented Strand Board- sau PAL - placi din aschii lemnoase PA Pnza asfaltata prEN Standard European n pregatire PR Punct de Receptie, conectat la retea public PSI Paza si Stingerea Incendiilor QA Asigurarea Calitatii ANRGN Autoritatea Nationala de Reglementare n Domeniul Gazelor Naturale SR EN Standard Romanesc bazat pe Standard European STAS Standard de Stat Romanesc point to point"

STI Standard Industrial A/C Apa/Ciment (raport)

SIMBOLURI CHIMICE & ABREVIERI

Al Aluminiu Al-Zn Aluminiu-zinc CFC Clor-fluor-carbon Cu Cupru Fe/Zn Fier-zinc HCFC Hidro-clor-fluor-carbon PE Polietilena PEHD

Polietilena de densitate mare PIC Polisocianurat PP Polipropilena PU Poliuretan FPVD Fluorura de poliviniliden PVC Clorura de polivinil PVC-U Clorura de polivinil-U S Sulf SO4 Sulfura

INTRODUCERE

Aceste Caiete de Sarcini definesc standardele minime, dar se pot modifica sau co mpleta cu acordul Proiectantului si al Beneficiarului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Beneficiarului. In caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini, Beneficiarul poate da disp ozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare car e trebuie luate pe cheltuiala Contractorului. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale consemnate n proiect. Ori ce propunere de nlocuire trebuie motivata de Contractant si aprobata de catre Beneficiar. Prevederi legale: Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebui e aprobata si inregistrata de el. Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Contractorul, Proiectantii si I nvestitorul vor urmari performanta lucrarilor finalizate. Urmarirea regulata se face prin examinare direcat vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de co nstructii. Norme, Standarde si Reguli: Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru luc rari. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. Contractorul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales cand se f olosesc substante periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depo zitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale acestor Caiete de Sarcini. Unitati de masura si scopul lucrarilor: Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO, exceptand t evile pentru apa si gaze, unde sistemul imperial se foloseste in practica curent.

A.EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE

1. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE 1.1. CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA 1.1.1. Generalitati naintea nceperii oricaror lucrari de demolare se va face de catre Contractor un re leveu detaliat si o examinare a structurii. Vor fi luate n considerare toate relatiile/legaturile cu proprietatile adiacente sau structuri vecine care pot fi afectate de lucrarile de demolare. Contractorul va verifica stabilitatea generala a structurii de demolat si se va informa asupra posibilelor elemente instabile. Se vor identifica elementel e de legatura si se vor proteja n vederea asigurarii unui nivel de siguranta pentru succesiunea etapelor de demola re si de a asigura stabilitatea partilor structurale nedemolate nca. Pe tot parcursul lucrarilor de demolare se v or folosi metode, materiale si echipamente/utilaje astfel nct sa fie protejate vietile omenesti si valorile mater iale.

1.1.2. Curatirea santierului La nceperea lucrarilor, chiar daca nu este specificat n contract sau n alt document , Contractorul va ndeparta vegetatia si toate materialele organice de pe amplasament, acestea vor f i ndepartate din santier si se vor transporta n locurile aprobate pentru acest scop. Inlaturarea pamantului vegetal prin excavari mari si sapaturi facute mecanic sau manual in teren incluzand taierea si inlaturarea radacinilor si bustanilor, roci si materiale cu dimensiuni care nu depasasc 0.30kg/mc, se vor face protejand stucturile subterane cum ar fi conductele si ca nalele de drenare etc. si incluzand depozitarea materialului rezultat din lucrarile de santier.

1.1.3. Demolarea structurilor usoare, gardurilor, etc. Contractorul va demola si elibera amplasamentul numai cladirile, gardurile sau a lte structuri mentionate n proiect sau la indicatia Beneficiarului. Componentele acestora se vo r dezasambla, curata si depozita n stive, cand se vor refolosi. Materialele care, n opinia Beneficiarului, nu se pot refolosi se vor ndeparta din santier catre locul special aprobat. Metrialele refolosibile vor ramn e n proprietatea Investitorului si vor fi pastrate si protejate de catre Contractor pna la ridicar ea acestora din santier sau pna la terminarea contractului.

Contractorul va repara, pe cheltuiala proprie, orice deteriorare adusa proprieta tilor invecinate n timpul lucrarilor de demolare a structurilor, gardurilor; daca vor fi necesare d espagubiri acestea vor fi suportate de catre Contractor.

1.1.4. Demolarea si degajarea structurilor Contractorul va demola, conform cerintelor si/sau ndeparta structurile existente a caror largire sau lungire devine oneros. Structurile includ: pereti, acoperis, tamplarie, elemente din beton si beton armat si alte tipuri conform indicatiilor Proiectului Tehnic intocmit in acest sens.

1.1.5. Materiale Materialele si echipamentele ce vor fi folosite pe durata lucrarilor de demolare vor fi n concordanta cu prezentul caiet de sarcini sau standardele relative la acest subiect. Materialele rezultate din aceste lucrari vor fi ndepartate de ndata si nu vor fi s tocate, dispersate sau refolosite n santier, exceptnd cele aprobate de Proiectant si Beneficiar pentru ac est scop. Acolo unde este necesar Contractorul va lua toate precautiile necesare pentru a perveni raspndire a noroiului si molozului pe drumuri de catre vehicule. Revine n sarcina Contractorului de a prevedea bene/ghe ne pentru transportul molozului, daca acest lucru nu a fost cerut de Beneficiar. Nu se admite deversar ea/introducerea molozului si a noroiului n canalizarea publica sau cursuri de apa.

1.1.6. Schele Schelele folosite n aceste lucrari se vor realiza/asambla conform normelor n vigoa re. Orice schelar experimentat si competent poate realiza ridicarea unei schele legate independent . Contractorul se va asigura ca toate reglajele necesare vor fi efectuate pentru a asigura stabilitatea pe parcu rsul ridicarii acesteia. Se va tine cont de ncarcarile suplimentare aduse schelei de molozul cazut pentru a nu se dep asi ncarcarea maxima admisa. Se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea caderii accidentale a molozului pe/de pe platformele schelei. Schelele trebuie sa ndeplineasca functiunile pentru care au fost instalate pe toata durata lucrarilor si sa respecte cerintele impuse de norme si reglementari. Acolo unde este necesar, schela va fi protejata pe tot perimetrul acesteia spre drumuri, strazi sau pasaje pietonale prin executarea unei mprejmuiri din tabla de otel ondulata cu o n altime de cel putin 2 m; mprejmuirea va permite evacuarea molozului, excavarea necesara pentru instalarea picioarelor de schela, suporti pentru mprejmuire, ntretinerea si evacuarea schelei, semnalizari, iluminat etc. Schele din otel de tip cadre cu legaturi, vor fi realizate n conformitate cu stan dardele/reglementarile n vigoare, pretul unitar va include transportul, ntretinerea, asamblarea, ancorarea , dezasamblarea etc. pentru o naltime maxima de 12 m; vor include platforme din elemente de 5 cm grosime.

1.1.7. Supervizarea lucrarilor Contractorul va desemna o persoana competenta si cu experienta, autorizat n domen iu, pentru supravegherea si controlul lucrarilor pe santier.

1.1.8. Siguranta Contractorul va asigura ca utilajele/echipamentele folosite ndeplinesc urmatoarel e: Sunt n concordanta cu tipul si scopul lucrarii la care sunt folosite, Sunt manevrate de operatori competenti si experimentati, Sunt ntretinute n bune conditiuni de functionare pe toata durata lucrarilor. Pe durata lucrarilor toti operatorii vor purta echipament de protectie individua l corespunzator cum ar fi : casti de protectie, ochelari de protectie, casti antifonice, masca protectie. Se va evita suprancarcarea structurii cu moloz sau materiale rezultate din demola re. Materialele si molozul cazute se vor ndeparta cu grija pentru a preveni balansari, caderi, sau d

eplasarea acestora ntr-o maniera care pune n pericol securitatea personalului, structura adiacenta sau alt e proprietati adiacente. Contractorul va instala plase de protectie, mprejmuiri si bariere etc. pentru a p reveni accidentele sau vatamarile/degradarile ce ar putea rezulta din caderile sau proiectarile de mate riale si/sau moloz. Atunci cnd sunt folosite mijloace mecanice cum ar fi macarale, excavatoare hidrau lice, ciocane pneumatice pentru lucrarile de demolare, se va avea n vedere ca nici una din part ile componente ale acestor utilaje sa nu vina n contact cu retele subterane si supraterane. Contractorul va informa n timp util toate autoritatile competente cu privire la lucrarile ce se vor executa pentru a se re amplasa aceste retele, dupa caz

1.1.9. Succesiunea lucrarilor de demolare nainte de nceperea lucrarilor de demolare, Contractorul va ntocmi un program de luc ru si va fi supus aprobarii Beneficiarului. Programul va prezenta secvential lucrarile de demolare si metodele de operare, echipamentele/utilajele propuse pentru lucrari si fiecare operatie va fi prezent ata detaliat, cu duratele de timp aferente. Contractorul va tine seama de posibilitatea unor conditii climaterice severe ce pot aparea si pot afecta lucrarile. Aprobarea programului Contractorului de catre Beneficiar nu exonereaz a pe acesta de raspunderile contractuale.

1.1.10. Metode de demolare Contractorul va propune o metoda de demolare astfel nct, n cazul structurilor parti al demolabile, structura ce va ramne sa nu fie afectata. Contractorul va lua toate precautiile n ecesare pentru a asigura stabilitatea structurii ce nu se demoleaza, prin metode ce vor fi supuse aprobar ii Beneficiarului. n cazul n care lucrarile de demolare nu pot fi executate n siguranta dintr-o parte a structurii, se vor folosi platforme de lucru. Structura se va demola, n general, n ordinea inversa co nstruirii acesteia. Elementele

structurilor metalice sau de beton armat se vor desface/taia la dimensiuni potri vite avnd n vedere greutatea si marimea acestor elemente care cad. Molozul se va lasa sa cada liber doar n cazul n care nu pericliteaza si nu pune n pericol zonele nvecinate, muncitorii sau trecatorii. Vor fi folosite echipamente adecvate pentru sustineri temporare ale elementelor de rezistenta n timpul desfacerii/deitarii acestora. n cazul placilor cu o singura deschidere, acestea vor fi taiate n fsii paralele cu directia principala de armare si demolate fsie cu fsie. n general, lucrarile de demolare trebuie sa nceapa prin ndepartarea a ct mai mult di n ncarcarile moarte, pe ct posibil fara a afecta mai nti elemente principale de rezistenta. Lucr arile temporare (sprijinirile) sa fie executate astfel nct sa suporte ncarcarile cerute n cele mai defavorabile sit uatii. Sectiunile ce se demoleaza sa fie sprijinite de utilaje de ridicare corespunzatoare si apoi taiat e si lasate pe sol controlat.

1.1.11. Azbest si alte materiale periculoase Daca in timpul constructiei Contractorul crede ca vor fi afectate materialele ca re contin azbest sau alte materiale periculoase, trebuie sa anunte Beneficiarul. Daca prezenta acelor materiale este suspecta, Contractor trebuie sa inceteze luc rul in zona respectiva si sa fie indrumat de Beneficiar catre alte zone de lucru, daca exista. Beneficiaru l va lua o mostra din substanta suspecta si o va trimite la analizare pentru a se confirma daca contine azbest. Daca nu se gaseste azbest lucrul se va relua imediat.

1.1.12. lntretinerea Strazilor Contractorul trebuie sa inlature imediat praful si molozul care se poate aduna p e strazi datorita lucrarilor.

1.1.13. Controlul Traficului Strazile care sunt langa santier trebuie sa fie conform indicatiilor Contractoru lui sau Beneficiarului. Strazile trebuie sa fie temporar inchise cu acordul in prealabil al Investitorul ui.

1.1.14. Prevenirea Incendiilor

Trebuie sa fie in concordanta cu prevederile romanesti privind prevenirea incend iilor si priveste lucrarile de taiere si sudare ca parte a lucrarilor de demolare.

1.1.15. Indepartarea Molozului Contractorul trebuie: - Sa nu permita prezenta pe santier a moluzului. - Sa curete in fiecare zi structurile inchise. - Sa indeparteze molozul de pe santier cel putin o data pe saptamana. Contractor ul trebuie sa fie in concordanta cu: - Nu se permite arderea molozului. - Molozul va fi evacuat prin topogane sau in recipiente. Nu se permite aruncarea gunoiului de la un nivel la altul in interiorul sau exteriorul cladirii. - Nu se arunca molozul de la ferestre sau alte parti ale cladirii. Din cand in c and se uda molozul, praful sau alte materiale care produc praf. - Se indeparteaza de pe santier tot surplusul de material o data cu progresul lu crarilor. La finalizarea lucrarilor toate uneltele care apartin Contractorului se vor lua de pe santier.

1.2. . PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE - Lucrari de organizare de santier - Lucrari de demolare

Intocmit : Arh. Catalin Minea

B. EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

2. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE 2.1. GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilo r de terasamente. La orice alte lucrari legate de terasamente, Contractorul trebuie sa tina cont d e previziunile standardelor si normelor in vigoare. Contractorul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea acestor Caiete de Sarcini si la cererea Beneficiarului, Contractorul trebuie sa faca teste suplimentare pe langa cele pr evazute de aceste Caiete de Sarcini. In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini, Benefi ciarul poate cere intreruperea lucrarilor indicand actiunile necesare ce se vor realiza pe cheltui ala Contractorului.

2.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

Acolo unde exista contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea priorita te. Nr. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Inlocuieste 1. STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului

2. STAS 1913 4/86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate; 13/83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare;

3. STAS 9824 1 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole

4. C 161984 NORMATIV pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente I.C.C.P.D.C. 92/1984

5. GE 0281997 Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical M.L.P.A.T. 56/N/11.03.1997 partial C 29 1977 6. C 291985

Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (caietele I....VI) CAIET I: Prevederi generale privind mbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice CAIET II: Compactarea terenurilor cu maiul greu CAIET III: Compactarea de adncime cu coloane de pamnt CAIET IV: mbunatatirea cu coloane din balast, nisip, piatra sparta si alte materiale locale executate prin vibrare sau batere CAIET V: mbunatatirea terenurilor cu vibromaiul I.C.C.P.D.C. 20/11.04.1985 partial C 29 1977

CAIET VI: Compactare prin vibrontepare 7. P 1251984 Indrumator tehnic pentru studiul proprietatilor pamanturilor necoezive lichefiabile I.C.C.P.D.C. 82/05.11.1984

8. P 1341995 Ghid pentru proiectarea lucrarilor ce inglobeaza materiale geosintetice M.L.P.A.T 1/N/20.01.1995

9. C 1681980 Instructiuni tehnice pentru consolidarea pamanturilor sensibile la umezire si a nisipurilor prin silicatizare si electrosilicatizare I.C.C.P.D.C. 91/17.11.1980 C 168 1974 10. C 1691988 Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale I.C.C.P.D.C 59/30.09.1988 C 169 1983 11.

C 1781976 Instructiuni tehnice pentru executarea drenurilor orizontale prin vibroforare I.G.S.C. 132/29.06.1976

12. C 2181984 Instructiuni tehnice pentru executarea forajelor prin metoda vibroforarii I.C.C.P.D.C. 58/16.05.1984

NORMATIVE CONEXE 13. GE 0271997 Ghid pentru proiectarea si executia lucrarilor de aparare si consolidare a taluzurilor la canale si diguri M.L.P.A.T. 53/N/11.03.1997

14. GT 0011996 Ghid privind criterii de alegere a ncercarilor si metodelor de determinare a caracteristicilor fizice si mecanice ale pamnturilor M.L.P.A.T. 8/N/05.02.1996

15.

Instructiuni tehnice departamentale pentru determinarea sensibilitatii la nghet a pamnturilor

M.T.T.C. 1204/25.07.1989

16. IM 0041996 Metodologie privind elaborarea cerintelor pentru mijloacele tehnice si echipamentele utilizate la executarea lucrarilor de constructii M.L.P.A.T. 45/N/15.07.1996

Legenda: M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Con structii I.G.S.C. - Inspectoratul General de Stat in Constructii 2.3. MATERIALE 2.3.1. Soluri si roci Definitia solurilor si a rocilor este, conform descrierii din STAS 1243 "Teren d e fundare. Clasificarea si identificarea pamantului", astel: "Roci masive" inseamna roci in straturi sau gramezi naturale, care pot fi deplas ate numai cu unelte de impuscare, pneumatice sau hidraulice, sau cu alte echipamente similare, sau c u pene si ciocane de spart

piatra. Toti bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc 0,3m3 in sapaturi sa u 0,6m3 in excavatii vor fi considerate ca roci masive. "Roci in straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturi lor la intervale medii de cel mult 150mm. "Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de suprafata ce ofera cond itii pentru cresterea plantelor. Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor planta sau sadi.

2.3.2. Lucrari de umplutura Definitii: "Pamant corespunzator de umplutura" - materiale care provin fie din excavatie fi e sunt aduse si care pot fi compactate conform specificatiei. "Material impropriu pentru umplutura" - oricare din urmatoarele materiale: o Materiale perisabile; o Materiale care provin din zone mlastinoase; o Busteni, butuci, noroi sau namol; o Materiale susceptibile la combustie spontana; o Materiale in stare inghetata; o Argila cu limita de lichid depasind 80 si/sau indexul de plastifiere depasind 55 determinat in conformitate cu STAS 1913/4 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasti citate; o Materiale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO4) solubil in apa de peste 0,1 %; o Materiale definite ca necorespunzatoare de catre Beneficiar prin Dirigintele d e Santier; o Materiale avand un grad de umidificare mai mare decat maximul permis; Pentru pamantul coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a pamatului inmultita cu 1,1. 2.4. EXECUTAREA LUCRARILOR 2.4.1. Trasarea Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, Contractor, va face trasarile in concordanta cu

proiectul. Contractorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar restaurarea si relocarea lor. 2.4.2. Lucrari preliminare Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucra ri preliminare: defrisare; indepartarea frunzelor, crengi, iarba, buruieni, si altele; indepartarea si depozitarea startului vegetal; uscarea pamantului; demontarea structurilor existente; Unde este necesar, Contractorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii cu radacini si va cara materialul in concordanta cu normele si pe cheltuiala sa. Contractor trebuie sa respecte formalitatiile legale. Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, si in cazul refolo sirii acestuia se va stoca in depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime. Structurile subterane, subsoluri, fundatii se vor demola conform prevederilor pr oiectului. Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat, sau contine za pada sau gheata. Lucrarile de terasamente vor fi intrerupte daca conditiile din aceste Caiete de Sarcini sunt compromise. 2.4.3. Lucrari de excavare Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau op riri ale fluxului de lucru este necesara respectarea urmatoarelor conditii: 1. Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste: Teren slab coeziv: 0.75m

Teren mijlociu: 1.25m Teren tare si forte tare: 2.00m 2. Inclinarea maxima a taluzului, stabilita de catre Contractor, nu va fi mai 2:3; 1:1; 4:3;

mare de: Nisip, balast: Nisip argilos: Argila nisipoasa: Argila: 3:2; Roca: 6:1;

Executarea lucrarilor de excavare se face, de regula, mecanizat, sapatura manual a fiind folosita numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificata din punct de vedere tehnico-economic. n timpul executarii sapaturilor, trebuie avute n vedere urmatoarele aspecte: mentinerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii pe o distanta suficie nta pentru a nu periclita constructiile nvecinate; cnd turnarea betonului de fundatii sau a celui de egalizare nu se face imediat du pa executarea sapaturii, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata cu cel putin 30cm decat cota finala, pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa de fund atie; sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel nct pentru orice faza a lucrului , fundul sapaturii sa fie nclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor; Contractorul va lua toate masurile necesare pentru a evacua apa colectata n zona excavata; sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in acest scop sapatura se va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmnd ca diferenta sa fie execut ata manual; pe parcursul executiei, Contractorul are obligatia de a solicita prezenta geoteh nicianului pe santier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili daca natura terenului de fundare cor espunde cu proiectul; n cazul aparitiei pe fundul gropii a unor crapaturi n teren masurile necesare vor fi luate de Proiectant; cazul umezirii superficiale datorate precipitatiilor atmosferice, fundul gropii trebuie lasat sa se usuce nainte de nceperea betonarilor.

Contractorul este responsabil de asigurarea stabilitatii taluzurilor si acolo un de este cazul va reduce aceste limite definite mai sus, n special n cazul prezentei apei n aceste zone. Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare n trepte) nainte de operatiuni le de umpluturi si compactari; costurile cu manopera, materialele si utilajele folosite n acest scop vor fi prevazute n preturile unitare ale Contractului. La nceperea lucrarilor de sapaturi, Dirigintele de Santier va verifica ncheierea s i buna executie a lucrarilor pregatitoare. Proiectantul va indica solutia de excavare aleasa n func tie de datele din studiul geotehnic. Conditii pentru santier: Contractorul: a) Nu va incepe nici o lucrare decat dupa primirea amplasamentului si a reperelo r de nivel, pe baza unui proces verbal semnat de Investitor, Proiectant si Contractor. b) Inainte de inceperea lucrarilor, se va consulta cu autoritatile competente as upra pozitiei si tipurilor de trasee (conducte) subterane care pot fi intalnite. Excavarea pamantului vegetal: Contractorul: a) Va excava minim 10cm - stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura si/s au o dimensiune stabilita de Proiectant. Va excava o adncime de minim 30cm de strat vegetal n zonele n care se p revad plantari si va pastra materialul excavat pentru reutilizare; b) Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi p astrat separat de alte materiale. Distanta maxima pe care va fi transportat nu va depasi 60m. c) mprastierea si nivelarea unui strat de pamnt vegetal n grosime uzuala de 10cm sa u pna la 30cm n zonele indicate pe planuri pentru plantare arbusti si iarba.

Executarea fundatiei a) Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in pl anuri. Contractorul va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situatiilor n cazul prabus irilor locale/malurilor n zonele excavate; acestea se vor racorda n trepte, se vor face umpluturi/compactari cu ma terial corespunzator de umplutura sau cu beton n cazul n care nu se poate realiza compactarea; toate acest e masuri nu vor implica modificari asupra volumului net de lucrari. b) Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrier ea in tolerantele admise, conform C 83-75 .Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructi i. si STAS 9824/1 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole".

Stratul portant Daca la nivelul indicat terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anunta Proiectantul, care va stabili modul de continuare a lucrarilor. Straturile de pamant necoresun zator precum si roci masive gasite in amplasament vor fi indepartate si golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Proiectantului.

2.4.4. Evacuarea apei Contractorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente: aranjarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasament e; micsorarea si mentinerea nivelului apei din excavatii pentru a permite executare a lucrarilor. Pentru realizarea acestor cerinte, Contractorul trebuie: sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei; evacuarea apei in concordanta cu planul din proiect pentru mediul ambiant. Apa din excavatii nu se pompeaza in sistemul permanent de drenaj al statiei. Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzator si traseele de eva cuare a apei. La evacuarea apei din excavatii trebuie prevenit accesul namolului in sistemul perm

anent de drenaj al statiei. Daca sunt necesare bazine de colectare provizorii acestea vor fi construite la d istanta fata de lucrarile de excavatie pentru lucrarile permanente. Cand nu mai sunt necesare vor fi umplute cu materiale de umplere adecvate.

2.4.5. Eliminarea materialelor Materialele excavate necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus vor fi in departate din santier. Beneficiarul poate cere Contractorului sa retina materialul neadecvat de pe sant ier pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor. Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi deviate conform indica tiilor din planuri. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau canale subterane trebui e informat Proiectantul caruia i se vor cere instructiuni. Daca sunt ntlnite trasee subterane, altele dect cele indicate n planuri, vor fi info rmati att Proiectantul ct si Autoritatile competente si se vor obtine instructiuni de la ac estia. Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate. Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate.

2.4.6. Descoperiri arheologice Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform legi i.

2.4.7. Lucrari de umplutura Se imprastie si se niveleaza umplutura de pamant in straturi afanate de cate 200 mm. Se depune umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de deasupra. Se va reface umplutura compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei lucrarilor. Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidate pana la min im 95% din densitatea maxima masurata in testul Proctor pentru gradul de compactare conform STAS 1913/ 13-83. Gradul de

umiditate al umpluturii trebuie sa fie intre +/-2% din continutul optim de umeze ala, pentru material granular si intre de 0,8 si 1,2 ori limita plastica pentru materialele coezive. 2.4.8. Executia lucrarilor de excavatii pe timp friguros Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederi le normativului C16-84 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si inst alatii aferente" aplicabile acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in caie tul de sarcini. Executarea sapaturilor Va fi ial , evite narea inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superfic astfel incat sa se o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de tur unor fundatii.

La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat , pentru a nu se forma gheata in jurul punctului de lucru si pentru a impiedica infiltratea apei sub talpile de f undatie. Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare, scarificato are, buldozere vor trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile de pamant. Transportul pamantului pe timp friguros Temperatura aerului (C ) Timpul de incepere a inghetarii (min) - 5 90 - 10 60 - 15 50

Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de d e a incepe sa inghete, in conformitate cu tabelul urmator:

Executarea umpluturilor pe timp friguros Procesul tehnologic si conditii de realizare

Temperatura Durata Saparea, transportul asternerea in umplutura si compactarea pamantului neinghetat. + 1 C. Durata totala de executie Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura, din zone in care terenul nu este inghetat. + 1 C. Durata de sapare Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe stratul inferior neinghetat + 1 C. In momentul asternerii stratului.

Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sa u mecanice daca se respecta urmatoarele conditii: La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel, executarea umpluturilor se opreste luandu-se masuri de protejare a suparafetelor de capate cat si a celor realizate prin umpl utura. Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrate pe port iuni mici de teren, activitate care trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de luc ru portiunea de lucrare sa fie complet terminata. La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar a sternerea se va face in straturi subtiri de 20 cm si se va alterna cu compactarea lor. Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, iar umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spa larii. 2.5. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE

Verificari inaintea inceperii lucrarilor Inaintea nceperii sapaturilor trebuie facute urmatoarele verificari:

Existenta PV predare - primire - amplasament si a bornelor de reper, cu mentiona rea si posibil pastrarea eventualelor trasee ingropate;

Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina inform atii referitoare la: o stratificatia terenului; o grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor; o cota apelor subterane ; o cota apelor subterane; Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda: o planul general de fundatii; o planul de sapaturi (umpluturi); o detalii de executie fundatii; La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru fie care in parte dimensiunile si cotele de nivel realizate si natura terenului. Materiale de umplutura Se vor transmite probe de sol la laborator pentru testare conform instructiunilo r Proiectantului / Inginerului Geotehnician. Fiecare proba de pamnt coeziv granulat va cntari 25kg ct si probele de pamnt necoeziv format din pietris grosier. Contractorul va fi informat, dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborato r, asupra: 1. Tipul de materiale de umplutura aprobate; 2. Continutul maxim de umiditate la care materialele de umplutura vor fi supuse compactarii.

Lucrari de compactare Se va furniza pamant de umplutura compactat pentru incercari cu o frecventa de o incercare la fiecare 400m2 pentru fiecare strat de umplutura. In rezultatele incercarilor va fi accep tata o abatere standard de minim 95% din densitatea uscata determinata cu testul standard Proctor. Abateri admise 1. Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:

Pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor: 10 mm; Pozitia in plan vertical a cotei de nivel:10 mm ;

2. Abateri dimensionale ale elementelor. a) In plan orizontal:

inaltimi pana la 2 m: 20 mm; pentru toata inaltimea 2 m: 30 mm ; b) nclinarea fata de verticala a muchiilor: pentru 1 m: 3 mm; pentru toata inaltimea: 16 mm; 3. Abateri admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect: pentru sistematizari verticale : mediu 10 % ; minim 15 %; in jurul fundatiilor si subsolurilor : mediu 5 % ; minim 8 %; in santuri de conducte : mediu 5 % , minim 8 %; 2.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE executie lucrari de trasare executie sapatura executie umpluturi compactate lucrari de epuisment executia terasamentelor pe timp friguros

Intocmit: Arh. Catalin Minea

C.LUCRARI DE BETOANE

3. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE BETOANE

3.1. GENERALITATI

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de execu tare a elementelor din beton si beton armat.

3.1.1. Asigurarea utilajelor, echipamentelor si fortei de munca Executantul va confirma ca dispune de toate uneltele, echipamentele si utilajele necesare si de personal calificat pentru a ndeplini intocmai si la timp sarcinile ce ii revin pentru executia tutur or lucrarilor. Va face dovada ca detine sau inchiriaza : Macara de min. 12.5 to Macara turn Pompa de beton Automalaxoare de beton Cofraje modulate Popi extensibili si grinzi Aparat de torcretat

3.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

Acolo unde exista contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cel e din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea priorita te. Nr. Indicativ Titlu Ordin de aprobare nlocuieste 1. ST 009-2005

Specificatie tehnica privind produse din otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de performanta M.T.C.T. 1.944/14.11.2005 ST 009-1996 2. ORDINUL 275/2009 ordinUL nr. 275/2009 pentru modificarea Reglementarii tehnice Specificatie tehnica privind produse din otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de performanta", indicativ ST 009-05, aprobata prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.944/2005 M.T.C.T. 1.944/2005

3. NE 012-1999 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat M.L.P.A.T. 59/N/24.08.1999 C 140 1986 C 21 1985 C 206 1985 4. C 28-1983 Instructiuni tehnice pentru sudarea armturilor de I.C.C.P.D.C. C 28 1976

otel - beton 46/28.06.1983 5. P 59-1986 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armrii cu plase sudate a elementelor de beton I.C.C.P.D.C. 49/09.12.1986 P 59 1980 6. C 122-1989 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrrilor de constructii din beton aparent cu parament natural I.C.C.P.D.C. 51/30.12.1989 C 122 1981 7. C 130-1978 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor I.C.C.P.D.C. 48/22.03.1979 C 130 1971 8. P 134-2003 Normativ privind proiectarea planseelor compuse din tabl cutat-beton M.T.C.T. 302/16.09.2003 revizuire P 134/1-1993 9. C 155-1989 Normativ privind prepararea si utilizarea

betoanelor cu agregate usoare I.C.C.P.D.C. 52/30.12.1989 C 155 1981 10. C 156-1989 ndrumtor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 "Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee, instrumente si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice I.C.C.P.D.C. 47/30.12.1989 C 156 1972 11. C 212-1987 Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului tehnologic de vacuumare a betonului I.C.C.P.D.C. 52/09.12.1987 C 212 1983 12. C 221-1985 Instructiuni tehnice privind optimizarea tratamentelor termice n fabricile de prefabricate cu ajutorul metodei ultrasonice de impuls I.C.C.P.D.C. 56/01.10.1985

13. C 237-1992 Instructiuni de utilizare a aditivului complex ADCOM la prepararea betoanelor de ciment M.L.P.A.T. 2/N/21.01. 1993

14.

C 248-1993 Instructiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de nisip M.L.P.A.T. 24/N/01.10. 1993

15. GE 039-2001 Ghid pentru determinarea experimental in situ si n laborator a modulului static si dinamic de elasticitate a betonului. M.L.P.T.L. 1224/06.09.2001

16. GE 040-2001 Ghid privind utilizarea metodei electro magnetice la determinarea parametrilor de armare a elementelor existente din beton armat M.L.P.T.L. 1223/06.09.2001

17. NE 013-2002 Cod de practic pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat M.L.P.T.L. 451/26.03.2002

18. ST 043-2001 Specificatie tehnic privind cerintele si criteriile de performant pentru ancorarea n beton cu sisteme mecanice si metode de ncercare M.L.P.T.L. 1620/02.11.2001

19. ST 042-2001 Specificatie tehnic privind ancorarea armturilor cu rsini sintetice la lucrrile consolidare a elementelor si structurilor din beton armatproiectare si executie M.L.P.T.L. 1621/02.11.2001

20. NP 093-2003 Normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de vrste diferite si a conectorilor pentru lucrri de cmsuieli si suprabetonri M.T.C.T. 871/19.11.2003

21. GP 081-2003 Ghid privind proiectarea si executia rezervoarelor mici din elemente prefabricate din beton n zone

rurale M.T.C.T. 306/16.09.2003

22. GP 075-2002 Ghid privind stabilirea criteriilor de performant si a compozitiilor pentru betoanele armate dispers cu fibre metalice M.L.P.T.L. 603/21.04.2003

23. GP 080-2003 Ghid privind proiectarea si executia consolidrii prin precomprimare a structurilor din beton armat si din zidrie M.T.C.T. 307/16.09.2003

24 NE 012/12007 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului M.D.L.P.L. 577/29.04.2008

NORMATIVE CONEXE 24. C 8-1975 Normativ pentru folosirea aditivilor la prepararea betoanelor si mortarelor I.G.S.C. 116/10.07.1975

C 8-61 25. C 238-1992 Instructiuni tehnice provizorii privind realizarea betoanelor de clasa Bc 60 - Bc 80 M.L.P.A.T. 3/N/21.01.1993

26. NP 033-1999 Cod de proiectare pentru structuri din beton armat cu armatura rigida M.L.P.A.T. 61/N/25.08.1999

27. GP 042-1999 Ghid de proiectare si exemple de calcul pentru structuri din beton armat cu armatura rigida M.L.P.A.T. 62/N/25.08.1999

28. STAS 46061980 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de ncercare M.T.C.T. 1608/02.09.2004

29. SR EN 1008:2003

Apa pentru betoane si mortare

M.T.C.T. 161/15.02.2005 STAS 790/84 30. SR EN 1971:2002 Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale

H.G. 622/2004 + M.D.R.T. 1953/2010

31. STAS 438 1:89 - Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate 2:91 - Produse de otel pentru armarea betonului. Srma rotunda trefilata M.T.C.T. 161/15.02.2005

32. SR 438 3:98 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate 4:98 - Produse de otel pentru armarea betonului. Srma cu profil periodic obtinuta prin deformare plastica la rece M.T.C.T. 161/15.02.2005

33. SR EN 60974 1:2006 Echipament pentru sudare cu arc electric M.E.C. 384/22.06.2004

34. SR EN 1992-1-1 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri

35.

SR EN 12350:2009 ncercari pe beton proaspat.

36. SR. EN 10244 2:2009 Srme si produse trefilate din otel. Acoperiri metalice neferoase pe srma de otel. Partea 2: Acoperiri de zinc sau aliaj de zinc

Legenda M.D.L.P.L.- Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului M.T.C.T. - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Con structii I.G.S.C. - Inspectoratul General de Stat in Constructii

3.3. CONSIDERATII GENERALE

Lucrarile de constructii pentru fundatii, infrastructura, suprastructuri din bet on armat sau precomprimat trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile acestui capitol, si cu anexele d in NE 012-99 aprobat de MLPAT . Compozitia unui beton trebuie sa asigure cerintele privind rezistenta si durabil itatea acestuia conform tabelului 5.4. din Codul NE 012-99. Cerintele pentru asigurarea rezistentei prescrise sunt date prin: Relatia intre raportul apa / ciment (A/C) si rezistenta la compresiune a betonul ui, relatie determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o varsta data a betonulu i. Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice determinate pe epruveta cil indru sau cub, conform pct.7.2.1. din NE 012-99. Cerintele pentru durabilitatea betonului sunt exprimate pe baza unor reguli care privesc compozitia betonului si alegerea materialelor. Astfel, in functie de clasa de expunere a constructiei in concordanta cu NE 01299 (in mediu uscat, umed, umed cu inghet si agenti de dezghetare, mediu marin sau mediu chimic agresiv) si influenta regimului mediului asupra cladirii (normal / moderat / sever) cerintele minime pentru a asigura luc rabilitatea necesara a betonului sunt indicate in NE 012-1999 tabelul 5.4. iar dozajul minim de ciment pentru asigurar ea durabilitatii betonului, acelasi Cod. Pentru expunerea structurii la medii mai severe raportul apa / ciment (A/C) va f i mai mic. Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii conditiilor de mediu inconjurator si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte: a) Selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat acestea sa nu c ontina impuritati care pot dauna durabilitatii sau sa produca coroziunea armaturii. b) Alegerea compozitiei betonului astfel incat betonul: sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit; sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru prote jarea armaturii; sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (ex. reactia alcalii- agrega

te); sa reziste actiunilor externe cum ar fi cele din mediul inconjurator. c) Amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu segrege si betonul sa realizeze o structura compacta. d) Tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite a le betonului si protejarea corespunzatoare a armaturii.

Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, pr ecum si pastrarea caracteristicilor betonului la actiunile fizico-chimice in timpul duratei de ser viciu proiectate sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului. In NE 012-1999 se fac referiri la stabilirea gradului de impermeabilitate necesa r betonului functie de clasa de expunere. NE 012-1999 stabileste nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul lor de impermeabilitate:

Adancimea limita de patrundere a apei (mm) Presiunea apei (bar) 100 mm 200 mm Gradul de impermeabilitate P410 P420 4 P810 P820 8 P1210 P1220 12

Rezistenta la inghet- dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitat e functie de numarul de cicluri de inghet- dezghet trebuie sa satisfaca nivelele de performanta indicate in NE 012-1999: Gradul de gelivitate al betonului Nr. de cicluri inghet- dezghet G 50 50 G 100 100 G 150 150

3.4. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI. NIVELE DE PERFOMANTA ALE BETONULUI.

3.4.1. Cerinte de baza

Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in doua moduri: amestecul de beton proiectat la statie de producator si controlat de un laborato r autorizat; supus aprobarii Proiectantului; amestecul de beton prescris (prin caietul de sarcini si/sau de utilizator) si co ntrolat de un laborator autorizat. Amestecul de beton proiectat: Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autori zat. Compozitia betonului trebuie proiectata avand in vedere prevederile prezentului caiet de sarcini si Codului N E 012-99. In cazul amestecului de beton proiectat trebuie specificate datele de baza privi nd compozitia betonului: clasa de rezistenta (conf. prevederilor din proiect); dimensiunea maxima a granulei agregatelor (conf. prevederilor din prezentul caie t de sarcini); consistenta betonului proaspat (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcin i); raportul A/C maxim (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini); tipul si dozajul minim de ciment (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarc ini) Amestecul de beton prescris: n proiect se specifica urmatoarele date de baza n concordanta cu standardele si re glementarile tehnice n vigoare, mentionate mai sus la capitoul 3.3: Dozajul de ciment la m3 de beton / clasa betonului; Tipul si clasa cimentului;

Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat; Tipul de agregate; Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate; Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos.

Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat, in functie de co nditiile de expunere, stabileste conform NE 012-99 (cap.5 - tabel 5.5. si precizarilor din anexa I.4). Dozajele minime sunt valabile in cazul folosirii agregatelor de 0 - 31 mm; pentru agregatele de 0 - 16 mm dozajel e se sporesc cu 10%. In cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor, sau folosirii de aditiv i reducatori de apa, cu avizul unui institut de specialitate si acordul Proiectantului se pot adopta dozaje de ciment inferioare celor din tabelul urmator:

Beton simplu Beton armat 150 kg/m3 250 kg/m3

Stabilirea tipului de aditiv se face de catre: a) Proiectant, in cazul in care utilizarea aditivului este impusa prin proiect. b) Contractor, in urmatoarele cazuri: . Realizarea cerintelor impuse de tehnologii speciale de executie, iar tipul de aditiv nu este prevazut prin proiect; . Executarea lucrarilor in alte conditii dect cele normale (pe timp calduros sau friguros); . Prepararea betonului pe santier, iar prin proiect nu este stabilit tipul de ad itiv; . Obtierea rezistentelor de control pe faze la termene scurte. c) Furnizorul de beton/Producatorul, pentru realizarea cerintelor de lucrabilita te, rezistenta, imbunatatirea omogenitatii betonului si dupa caz, a maririi duratei de transport. Consistenta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre Contracto r, in conformitate cu prevederile tabelului I.4.3. din NE 012-99, astfel incat betonul sa poata fi tra nsportat si pus in opera in conditii optime.

3.4.2. Nivele de performanta ale betonului Pentru betonul proaspat:

Consistenta, ca masura a lucrabilitatii, poate fi determinata conform pct.7.1.1 din NE 012-99 prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare si ras pandire; Continutul de aer poate fi determinat folosind metode gravimetrice sau volumetri ce sub presiune. Densitatea aparenta a betonului proaspat trebuie sa fie in concordanta cu SR EN 12350:2009. Pentru betonul intarit: REZISTENTA LA COMPRESIUNE - Clasa betonului este definita pe baza rezistentei ca racteristice fck cil (fck cub) care este rezistenta la compresiune in N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28 zile, sub a carei valoare se pot situa statist ic cel mult 5% din rezultate.

clasa C4/5 C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 20/25 C 25/30 C 30/37 C 35/45 C 40/50 C 45/55 C 50/60

fck cil 4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50 fck cub 5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60

Pentru a determina clasa betonului, conform NE 012-99, se folosesc probe cub cu dimensiunile 150x150x150 mm si probe cilindrice de f150xH300 mm. Pentru clasa I de expunere (normala):

In unele cazuri speciale este necesar sa se determine cresterea rezistentei la p erioade stabilite de timp pe probe de dimensini similare cu cele folosite la determinarea clasei beto nului. Mostrele vor fi pastrate in conditii similare ca cele ale structurii expuse si vor fi testate la perioade prestabilite de timp. Cand nu exista mostre se vor efectua incercari nedistructive pe structura. Rezistenta la inghet-dezghet, caracteristicile vor fi in concordanta cu tablul 7 .2.2 al normativului NE 01299.

Rezistenta la compresiune se va determina la 28 de zile si clasificata astfel: Beton usor cu densitate aparenta in conditii uscate (105C); 2000 kg/m3 sunt facute folosind agregate poroase; Beton cu densitate normala (medie si grea), beton usor cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mare de 2000 kg/m3 dar mai mica de 2500 kg/m3; Beton foarte greu cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mare de 250 0 kg/m3.

3.5. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR DE CIMENT 3.5.1. Ciment Pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se recomanda folosirea sortimentului de ciment Portland clasa I /32.5 sau I/42.5, fara adaosuri, cu rezistenta initiala normala , conform conditiilor tehnice din SREN 197/1-2002 (echivalentul lui Pa35 sau Pa40 ). Caracterizarea acestuia, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate in anexa I.1 din NE 012-99. Sortimentul de ciment Portland I/32.5 este corespunzator grupei I pentru lucrari curente din beton armat in conditii de exploatare normale, la care nu se impun cerinte specifice, conform p revederilor tabelelor I.2.1. din NE 012-99. Livrare si transport Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certif icat de calitate. n cazul betoanelor gata preparate livrarea cimentului se va face direct catre producator ul de beton. n cazul betoanelor preparate n santier, livrarea cimentului se va face la depozitul santierului. In cazul in care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aproviz ionare, aceasta este obligata ca la livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in care s e mentioneaza:

-

tipul de ciment si fabrica producatoare; data sosirii in depozit; numarul certificatului de calitate eliberat de producator; numarul avizului de utilizare dat de laborator; garantarea respectarii conditiilor de depozitare.

Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, contain ere sau vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs. Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane a coperite. Depozitare Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calita tiva, inclusiv prin constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special amena jate. Ori de cate ori este posibil, depozitarea cimenturilor primite direct de la producator, se va face dupa verifi carea la laborator a caracteristicilor fizice. Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fos t depozitate anterior alte materiale.

Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. I n cazul magaziilor din lemn, acestea vor avea streasini de max. 50 cm latime, iar pardoseala va fi ridicata c u cel putin 30 cm deasupra nivelului terenului. In cazul in care incaperea de depozitare are pardoseala de beton, sac ii vor fi asezati pe scanduri dispuse cu interspatii, pentru a se asigura circulatia aerului la partea interioara a st ivei. Sacii vor fi asezati in stive, lasanduse o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea marcate data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatie i. Cimentul se va intrebuinta in ordinea datelor de fabricatie. Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile d e la data expedierii de catre producator pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimen turilor fara adaos. Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii nu va putea fi intr ebuintat la lucrari de beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice. La depozitele intermediare, precum si la depozitele de rezerva ale statiei de be toane se vor marca strict silozurile destinate fiecarui sortiment de ciment ce urmeaza a fi utilizat. Marc area silozurilor se va face prin inscrierea simbolului standardizat al cimentului cu litere si cifre de minimum 5 0 cm inaltime. Cand apare necesara schimbarea sortimentelor de ciment depozitate silozurile in cauza se vor goli complet prin instalatia prenumatica si se vor marca corespunzator noului sortiment ce ur meaza a se depozita. Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidentia loturilor de ciment de pozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor. Controlul calitatii cimentului Verificarea calitatii cimentului se va face: la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de garantie emis de p roducator sau de baza de livrare conform punctului 4.1.3. din NE 012-99. inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat. Controlul calitatii cimentului este prezentat la punctul 17.2.1.1. din anexa VI a Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton armat NE 012-99. In cazul in care loturile sorti mentului de ciment aprovizionat nu indeplinesc conditiile de calitate garantate, se va interzice sau sista utilizar ea lor.

3.5.2. Agregate naturale Conditii tehnice

Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2001-2500 kg/m3, se folosesc agregate cu densitate normala (1201-2000 kg/m3), provenite din sfaramarea natura la si/sau din concasarea rocilor. Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: nisip de granulozitate intre 0 si 3 mm si 3 la 7 mm; pietris de granulozitate intre 7 si 16 mm si 16 si 31 mm. Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul Proiectantul ui. Curba de granulozitate a agregatului total trebuie sa se incadreze - functie de dozajul de ciment si consistenta betonului - in zona recomandata conform tabelelor 1.4.5 ... 1.4.8 din anexa I.4 - Cod NE 012-99. Depozitare Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportul ui sau depozitarii. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de eva cuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltimea corespunza toare evitarii amestecarii cu alte sorturi. In cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se va face pe platforme din lemn, in lazi sau folosind amenajari recuperabile. Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau platform e balastate. Controlul calitarii agregatelor Controlul calitatii agregatelor se va face: la aprovizionare, conform prevederilor anexei VI.1. punctul A.2. din Codul NE 01 2-99. inainte de utilizare, conform prevederilor anexei VI.1. punctul B.2. din Codul N E 012-99.

Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606 - 80. In cazul in care loturile sortimentelor de agregate aprovizionate nu indeplinesc conditiile de calitate garantate se va refuza lotul.

3.5.3. Apa Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008/2003. Apa folosita in santier nu va fi contaminata cu detergenti, materii organice, ul eiuri, argila, etc.

3.5.4. Aditivi Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta uscata fata de masa cimentului. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop: imbunatatirea lucrabilitatii, in cazul elementelor cu armaturi dese, sectiuni su btiri sau a betonului pompat; obtinerea de betoane de clasa superioara; reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare, in functie de cerint ele tehnologice; cresterea rezistentei, durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii betonului; imbunatatirea impermeabilitatii. Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt indicate in anexa I.3 . din NE 012-99. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a 2 tipuri de aditivi in cazul in car e nu este cunoscuta compatibilitatea lor si efectele secundare asupra betonului, este admisa numai dupa efectuarea de incerc ari preliminare si avizul unui institut de specialitate. Efectele principale si secundare ale aditivilor asupra proprietatilor betonului sunt prezentate in tabelul I.3.1. din NE 012-1999. Influenta aditivilor curent utilizati asupra proprietatilor bet onului este prezentata in tabelul I.3.2. din anexa I.3. - NE 012-1999.

3.5.5. Adaosuri Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acest uia (lucrabilitate, grad de

impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi), sau pentru a realiza p roprietati speciale. Exista doua tipuri de adaosuri: - inerte, inlocuitor partial al partii fine de agregat, caz in care se reduce cu circa 10% cantitatea de nisip 0-3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert duce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului; - active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Ada osuri active sunt : zgura granulata de furnal, cenusa, praful de siliciu, etc. In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului apa/cimen t (A/C) se ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta. Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile specifice in vi goare, agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoare de specialitate. Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa inflenteze negativ proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturi i.

3.6. PREPARAREA BETONULUI

3.6.1. Beton preparat pe santier si beton gata preparat Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostiintele necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate. Pentru operatiunile de dozare si amestecare a betonului toate instalatiile si echipamentele trebuie sa asigure prin buna lor functionare cerin tele pentru aceste genuri de operatii, conform prevederilor din NE 012-99. In cazul in care betonul este livrat de la statii, Contractorul trebuie sa verif ice la producator buna functionare a echipamentelor si instalatiilor si de asemenea sa verifice daca in momentul livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daca bonul de livrare contine toate informatiile ne cesare. Verificarea efectuata nu trebuie utilizata de statia de betoane ca dovada a controlului calitatii betonului si nu absolva statia de preparare a betoanelor de raspunderea livrarii unui beton conform cerintelor si nici nu va exclude o re spingere ulterioara a betonului de catre Contractor/Proiectant. Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, Contractorul v or colabora cu un laborator autorizat, altul decat cel al statiei de betoane, pentru acest gen de lucrari, c are este echipat cu toata aparatura si instalatiile necesare efectarii unor determinari specifice si controlului calita tii betonului. Daca Contractorul apeleaza la un laborator independent, trebuie specificate prin contract toate determinari le necesare asigurarii si controlului calitatii betonului, functie de specificul lucrarii.

3.6.2. Prepararea betonului pentru torcret Pentru a pregati mixtura de mortar cand se aplica torcretarea se va folosi cimen tul Portland sau o compozitie de ciment care satisface cerintele SR EN 197-1:2002. Transportul,depo zitarea si controlul calitatii cimentului se vor face in conformitate cu Codul de Practica NE 012-99. Mortarul va fi compus dintr-un amestec de ciment de Portland si agregat fin. Componentele mixturii de mortar se vor confor ma urmatoarelor cerinte: (a) Cimentul de Portland: Clasa 32.5 or 42.5; (b) Agregat fin: se va folosi doar nisip cu o granulometrie de maximum 5 mm. Con tinutul amestecului de agregat folosit pentru pregatirea mortarului torcretat va fi de 6-8 %. Cantitati le de ciment folosite pentru prepararea mortarului va fi de 575 kg/m3 pentru cimentul clasa 32.5 si 500 kg/m3 pentru cim entul de clasa 42.5. (c) Apa: Apa folosita la prepararea mortarului va fi potabila si va satisface ce rintele SR EN 197-1:2002.

(d) Aditivi: In caz de nevoie se pot folosi aditivi pentru prepararea mortarului pentru torcretare.

3.6.3. Transportul betonului Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului. Transportul betonului de la statie se va face numai cu autoagitatoare fiind interzisa folosirea autobasculantelor cu bena amenajata special. Transport ul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloac ele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Ori de cate ori intervalul de timp pentru descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depasesc o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu j et de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa, se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa. Evacuarea va respecta cerintele planului de protectiei a mediulu i. Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cupr insa intre 5C si 30C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri supliment are care se vor stabili de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat prin adoptarea unei tehno logii adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intarzietori ef icienti, etc.

3.7. ARMATURI 3.7.1. Conditii Tehnice Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "Specificatii tehnice priv ind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton" si sa indeplineas ca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89 (pentru oteluri cu profil neted OB 37), in STAS 438/2-91 (pentru otelur i profilate PC 52, PC 60), in SR 438-4:1998, SR 438-3:1998 (pentru sarme trase si plase sudate pentru beton armat ). Tipurile de armaturi utilizate curent sunt: - OB 37 - otel beton rotund, neted, pentru armaturile constructive si la armatur ile de rezistenta a caror dimensionare rezultata din respectarea conditiilor de procent minim de armare; - PC 52 - otel beton cu rezistente superioare, avand profil periodic, pentru arm aturile de rezistenta ale elementelor structurale din beton armat. In cazul folosirii otelurilor din import este obligatorie existenta certificatul ui de calitate emis de unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestora. In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1-2/ 89-91, echivalarea fiind facuta prin lua rea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s -a efectuat echivalarea, constructorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de lab orator si mpreuna cu acordul scris al Proiectantului.

3.7.2. Livrarea si marcarea Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita d e certificatul de calitate. In cazurile in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita certificate de garantie corespunzatoare loturilor pe care le livreaza. Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii: denumirea si tipul de otel, standardul utilizat; toate informatiile pentru identificarea loturilor; greutatea neta; valorile determinante privind criteriile de performanta. Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine le gata care va contine:

marca produsului; tipul armaturii; numarul lotului si al colacului sau legaturii; greutatea neta; viza CTC. Otelul livrat de intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea p roduselor care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.

3.7.3. Transportul si depozitarea Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante ce pot afecta ar matura sau/si betonul sau aderenta beton-armatura. Otelurile pentru armaturi sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel incat sa se asigure: evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului; evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale; asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diamet ru.

3.7.4. Controlul Calitatii Armaturile vor fi verificate conform Codului NE 012-99 "Specificatii tehnice pri vind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in constructii". Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control se realizeaza conform prevederilor din capitolul 17 (pct. 17.2.1.1. ( f ) si din anexa VI.1 (pct. A.5) ale acestui Cod, si anume: examinarea existentei si continutului documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs; examinarea aspectului; verificarea prin indoire la rece; verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere).