LEZIUNILELEZIUNILE ARTICULARE ALE ARTICULARE ALE

GENUNCHIULUIGENUNCHIULUI

RUPTURA DE MENISCRUPTURA DE MENISC

ÎÎn cadrul n cadrul traumatismelor traumatismelor articulare articulare (traumatisme (traumatisme soldate cu soldate cu afectarea unei afectarea unei articulaarticulaţţii), ii), leziunile capsulo-leziunile capsulo-ligamentare ligamentare şşi i meniscale ale meniscale ale genunchiului sunt genunchiului sunt cele mai frecventecele mai frecvente

Fiecare genunchi are Fiecare genunchi are doudouăă meniscuri meniscuri îîn forma n forma literei C: un menisc literei C: un menisc lateral lateral îîn porn porţţiunea iunea externexternăă a genunchiului a genunchiului şşi i un menisc medial un menisc medial îîn n porporţţiunea interniunea internăă a a genunchiului. Acest genunchiului. Acest ţţesut elastic acesut elastic acţţioneazioneazăă ca absorbant al ca absorbant al şşocului ocului dintre formadintre formaţţiunile iunile osoase superioare osoase superioare şşi i inferioare ale membrelor inferioare ale membrelor inferioare inferioare şşi stabilizeazi stabilizeazăă articulaarticulaţţia, distribuind ia, distribuind greutatea greutatea îîn mod egal n mod egal asupra genunchiului. O asupra genunchiului. O leziune a meniscului poate interfera cu modul poate interfera cu modul de acde acţţiune al iune al articulaţiei genunchiului . .

Ruptura de menisc este Ruptura de menisc este cauzatcauzatăă de obicei de o de obicei de o mimişşcare de torsiune, deseori care de torsiune, deseori cu piciorul acu piciorul aşşezat pe toatezat pe toatăă talpa talpa şşi cu genunchiul flectat i cu genunchiul flectat parparţţial (de exemplu, la ial (de exemplu, la ridicarea de greutridicarea de greutăţăţi sau la i sau la tenis). Alte leziuni ale tenis). Alte leziuni ale genunchiului, cum ar fi , cum ar fi ruptura de ligament, se pot , se pot produce concomitent cu produce concomitent cu ruptura de menisc. Cu ruptura de menisc. Cu vvâârsta, meniscul se uzeazrsta, meniscul se uzeazăă şşi poate fi lezat mai ui poate fi lezat mai uşşor. or. Ruptura de menisc este rarRuptura de menisc este rarăă la copiii mici.la copiii mici.

SIMPTOMATOLOGIASIMPTOMATOLOGIA

Ruptura tipicRuptura tipicăă moderat moderatăă a meniscului a meniscului : :

Simptomatologia rupturii de menisc variazSimptomatologia rupturii de menisc variazăă adeseori. Nu existadeseori. Nu existăă termina terminaţţii nervoase la ii nervoase la nivelul meniscului, iar durerea este nivelul meniscului, iar durerea este datoratdatoratăă tumefierii ( tumefierii (artritei genunchiului) ) şşi i leziunii leziunii ţţesuturilor esuturilor îînconjurnconjurăătoare.toare.

De obicei, mersul este posibilDe obicei, mersul este posibil ..

La ruptura severLa ruptura severăă, , bucbucăţăţile din meniscul rupt ile din meniscul rupt se pot disloca se pot disloca şşi ajung in i ajung in spaspaţţiul articular, ceea ce iul articular, ceea ce duce la situaduce la situaţţia numitia numităă "genunchi blocat". "genunchi blocat". ÎÎn n articulaarticulaţţie poate sie poate săă apar aparăă ssâângerare, iar genunchiul ngerare, iar genunchiul se tumefiazse tumefiazăă imediat dup imediat dupăă lezare.lezare.

Rupura perifericRupura perifericăă a a meniscului intern – banda meniscului intern – banda de hipersemnal (alb) ce de hipersemnal (alb) ce vine vine îîn contact cu n contact cu suprafasuprafaţţa articulara articularăă superioarsuperioarăă şşi inferioari inferioară.ă.

TRATAMENTULTRATAMENTUL

Modul de tratament diferModul de tratament diferăă îîn funcn funcţţie de tipul, ie de tipul, localizarea localizarea şşi gradul de extensie al rupturii, vi gradul de extensie al rupturii, vâârsta rsta şşi nivelul de activitate al pacientului i nivelul de activitate al pacientului şşi perioada i perioada de timp trecutde timp trecutăă de la incident. de la incident.

OpOpţţiunile de tratament includ: iunile de tratament includ: - tratamentul nechirurgical, const- tratamentul nechirurgical, constâând nd îîn repaus, n repaus, aplicarea de gheaaplicarea de gheaţăţă local, men local, menţţinerea piciorului inerea piciorului îîn n pozipoziţţie ridicatie ridicatăă şşi terapie fizici terapie fizică;ă; - repararea chirurgical- repararea chirurgicală;ă; - - îîndepndepăărtarea chirurgicalrtarea chirurgicalăă a por a porţţiunii rupte iunii rupte (meniscectomie par(meniscectomie parţţialialăă));;- - îîndepndepăărtarea chirurgicalrtarea chirurgicalăă a a îîntregului menisc ntregului menisc (meniscectomie total(meniscectomie totalăă).).

Recuperarea medicalăRecuperarea medicală

CCâând leziunea meniscului este minornd leziunea meniscului este minorăă şşi i simptomele dispar, medicul recomandsimptomele dispar, medicul recomandăă un set de un set de exerciexerciţţii pentru creii pentru creşşterea flexibilitterea flexibilităţăţii ii şşi a fori a forţei înţei în musculaturmusculaturaa coapsei coapsei . .

Reabilitarea dupReabilitarea dupăă repararea chirugical repararea chirugicalăă a a meniscului dureazmeniscului dureazăă c cââteva steva săăptptăămmââni, iar ni, iar activitatea postoperatorie este mai restricactivitatea postoperatorie este mai restricţţionationatăă decdecâât t îîn cazul rezecn cazul rezecţţiei totale a menisculuiiei totale a meniscului . . Cu Cu toate acestea, exercitoate acestea, exerciţţiile griile grăăbesc vindecarea. besc vindecarea.

Obiectivul principal al programului kinetic este Obiectivul principal al programului kinetic este recuperarea mersului, iar obiectivele secundare recuperarea mersului, iar obiectivele secundare care duc la realizarea obiectivului principal sunt care duc la realizarea obiectivului principal sunt recuperarea mobilitarecuperarea mobilitaţţii ii şşi a stabiliti a stabilităţăţii ii genunchiului precum genunchiului precum şşi a fori a forţţei musculare pe ei musculare pe membrul inferior.membrul inferior.

CAZ CLINICCAZ CLINIC

NUME SI PRENUME NUME SI PRENUME :: TĂNASE TICUŢĂTĂNASE TICUŢĂ VARSTAVARSTA::48ani48ani,, SEXSEX::M M ,,ADRESA:ADRESA:Hipodrom – BrăilaHipodrom – Brăila OCUPATIA OCUPATIA ::Agent vânzăriAgent vânzări DIAGNOSTICDIAGNOSTIC:: ruptură de menisc stg. Operată ruptură de menisc stg. Operată

EXAMENUL CLINIC: EXAMENUL CLINIC: ANAMNEZA: a căzut în genunchiANAMNEZA: a căzut în genunchi..Evolutie- genunchiul s-a umflat şi Evolutie- genunchiul s-a umflat şi

nu a mai putut flecta articulaţia.nu a mai putut flecta articulaţia. INSPECTIA:TIP CONSTITUTIONAL, GREUTATE, POZITIA, DEFORMARI INSPECTIA:TIP CONSTITUTIONAL, GREUTATE, POZITIA, DEFORMARI

ARTICULARE, ASPECT TEGUMENTE.Tip constituţional: ARTICULARE, ASPECT TEGUMENTE.Tip constituţional: normalnormal,,Greutate : 71 kg, 169 cmGreutate : 71 kg, 169 cm,,Nu prezintă deformări Nu prezintă deformări articulare.Aspect tegument normal, operaţia se prezintă fără articulare.Aspect tegument normal, operaţia se prezintă fără tumefacţii sau edeme.tumefacţii sau edeme.

PALPAREA: TEMPERATURA, GRAD DE SUPLETE TEGUMENTARA, PALPAREA: TEMPERATURA, GRAD DE SUPLETE TEGUMENTARA, MODIFICAREA CONSTITUTIEI MUSCULARE, MODIFICAREA CONSTITUTIEI MUSCULARE, MOBILITATE.Temperatura: la palpare –normală, la termometru MOBILITATE.Temperatura: la palpare –normală, la termometru 36,9 grade C, pielea cu semne de deshidratare uşoară, 36,9 grade C, pielea cu semne de deshidratare uşoară, musculatura membrului afectat este flască .Mobilitatea pe musculatura membrului afectat este flască .Mobilitatea pe membrul afectat este foarte redusă ( deocamdată are interdicţie membrul afectat este foarte redusă ( deocamdată are interdicţie pentru flexia genunchiului).pentru flexia genunchiului).

MASURATORIMASURATORI::Nu se poate măsura flexia genunchiului pe membrul Nu se poate măsura flexia genunchiului pe membrul afectat.Pe membrul sănătos flexia genunchiului este 110 grade în afectat.Pe membrul sănătos flexia genunchiului este 110 grade în decubit facial, 100 grade în decubit dorsal.decubit facial, 100 grade în decubit dorsal.

STATICA SI MERSSTATICA SI MERS::Merge ajutat de cadru iar staţiunea este Merge ajutat de cadru iar staţiunea este unipodală.unipodală.

ABILITATEAABILITATEA::De recuperat mersul .De recuperat mersul .

PROGRAM KINETIC PROGRAM KINETIC In prima săptămână(6 şedinţe) până la externare.In prima săptămână(6 şedinţe) până la externare. *prima zi - contracţii izometrice ale cvadricepsulului şi *prima zi - contracţii izometrice ale cvadricepsulului şi

fesierilor ,flexii , extensii din articulaţia gleznei .fesierilor ,flexii , extensii din articulaţia gleznei . -flexii din CF(45 %) , cu genunchiul întins ,abductii din CF (20%)cu -flexii din CF(45 %) , cu genunchiul întins ,abductii din CF (20%)cu

genunchiul întins ,circumductii din CF cu genunchiul întins (3 genunchiul întins ,circumductii din CF cu genunchiul întins (3 serii/5 repetări),mişcarea este pasivo-activă.serii/5 repetări),mişcarea este pasivo-activă.

*a doua zi – aceleaşi exerciţii din culcat la care se adaugă cele din *a doua zi – aceleaşi exerciţii din culcat la care se adaugă cele din stând (pacientul îşi asigură stabilitatea ,ţinându-se de scaun )stând (pacientul îşi asigură stabilitatea ,ţinându-se de scaun )

-flexii din CF ,abducţii din CF ,extensii din CF ,toate aceste mişcări -flexii din CF ,abducţii din CF ,extensii din CF ,toate aceste mişcări se execută cu genunchiul întins(3 serii/5 repetări)-mişcări active.se execută cu genunchiul întins(3 serii/5 repetări)-mişcări active.

*a treia zi - aceleaşi exerciţii ,aceleaşi poziţii,cărora li se adaugă:*a treia zi - aceleaşi exerciţii ,aceleaşi poziţii,cărora li se adaugă: -din aşezat la marginea patului ,Kineto mobilizează cu multă -din aşezat la marginea patului ,Kineto mobilizează cu multă

atenţie articulaţia genunchiului ,până la punctul în care apare atenţie articulaţia genunchiului ,până la punctul în care apare durerea(se porneşte de la o flexie de 35 grade) –mişcarea pasivă(3 durerea(se porneşte de la o flexie de 35 grade) –mişcarea pasivă(3 serii /serii /55 repetări),cu pauză un minut intre ele; repetări),cu pauză un minut intre ele;

-din culcat costal pe partea sănătoasă ,abducţii din CF, cu -din culcat costal pe partea sănătoasă ,abducţii din CF, cu genunchiul întins;genunchiul întins;

-din culcat dorsal :flexia genunchiului cu alunecarea călcâiului pe -din culcat dorsal :flexia genunchiului cu alunecarea călcâiului pe planul patului.În primele două zile,mişcare pasivă ;planul patului.În primele două zile,mişcare pasivă ;

-mers cu ajutorul unui baston Canadian.-mers cu ajutorul unui baston Canadian.

*a patra zi – pacientul este dus la sala de gimnastică: *a patra zi – pacientul este dus la sala de gimnastică: -din culcat dorsal :toate exerciţiile învăţate,cu menţiunea că -din culcat dorsal :toate exerciţiile învăţate,cu menţiunea că

mişcările vor fi executate activ,sub atenta supraveghere a mişcările vor fi executate activ,sub atenta supraveghere a kinetoterapeutului,crescând numărul de repetări ;kinetoterapeutului,crescând numărul de repetări ;

-din culcat costal abducţii din CF cu genunchiul întins;-din culcat costal abducţii din CF cu genunchiul întins; -din aşezat :flexii /extensii,alunecări înainte-înapoi pe o patină;-din aşezat :flexii /extensii,alunecări înainte-înapoi pe o patină; -din stând la spalier – toate mişcările din articulaţia şoldului cu -din stând la spalier – toate mişcările din articulaţia şoldului cu

genunchiul întins:genunchiul întins: ridicarea piciorului operat pe prima şipcă,corpul rămânând în ridicarea piciorului operat pe prima şipcă,corpul rămânând în

sprijin pe membrul integru,şi încercarea de flexie din articulaţia sprijin pe membrul integru,şi încercarea de flexie din articulaţia genunchiului prin proiecţia trunchiului spre înainte,ridicări pe genunchiului prin proiecţia trunchiului spre înainte,ridicări pe vârfuri,uşor joc de glezne,mers cu ridicări pe vârfuri la fiecare pas.vârfuri,uşor joc de glezne,mers cu ridicări pe vârfuri la fiecare pas.(3 serii / 8 repetări)(3 serii / 8 repetări)

*a cincea zi – Pacientul a câştigat mult la capitolul forţă,prin *a cincea zi – Pacientul a câştigat mult la capitolul forţă,prin urmare poate lucra cu urmare poate lucra cu o greutate o greutate ataşatăataşată pe gleznă(sac cu nisip de pe gleznă(sac cu nisip de 500500 grame) aceleaşi exerciţii. grame) aceleaşi exerciţii.

*a şasea zi – Pacientul este externat.Măsurătorile de final sunt:*a şasea zi – Pacientul este externat.Măsurătorile de final sunt: -flexii : activă 90 grade,pasivă 110 grade.-flexii : activă 90 grade,pasivă 110 grade. -extensie : Nu există deficit.-extensie : Nu există deficit. -flexie din CF cu genunchiul întins 65 grade.-flexie din CF cu genunchiul întins 65 grade.

Genunchiul bolnav este introdus pentru două Genunchiul bolnav este introdus pentru două săptămâni într-un aparat de sustenţie gipsat, săptămâni într-un aparat de sustenţie gipsat, deoarece a fost afectat cartilajul articular. In perioada deoarece a fost afectat cartilajul articular. In perioada de contentie se execută program de recuperare:de contentie se execută program de recuperare:

- DIN CULCAT DORSAL- DIN CULCAT DORSAL :- contracţii izometrice de cvadriceps şi :- contracţii izometrice de cvadriceps şi fesieri ( – contractie 6s/relaxare 3s); fesieri ( – contractie 6s/relaxare 3s);

- flexi- flexiii/extensii din articulaţia gleznei (patru serii a cinci /extensii din articulaţia gleznei (patru serii a cinci repetări);repetări);

- flexii şi abducţii din CF (patru serii a cinci repetări).- flexii şi abducţii din CF (patru serii a cinci repetări). Se efectuează exerciţii cu toate articulaţiile membrului sănătos.Se efectuează exerciţii cu toate articulaţiile membrului sănătos. - DIN STÂND SPRIJINIT DE SPĂTARUL PATULUI- DIN STÂND SPRIJINIT DE SPĂTARUL PATULUI: mişcare : mişcare

activo-pasivă de flexii/abducţii/ extensii/ circumducţii din CF (din activo-pasivă de flexii/abducţii/ extensii/ circumducţii din CF (din fiecare, două serii a zece repetări).fiecare, două serii a zece repetări).

Mersul se execută cu ajutorul a două bastoane canadiene, fără Mersul se execută cu ajutorul a două bastoane canadiene, fără sprijin pe piciorul afectat.sprijin pe piciorul afectat.

După îndepărtarea gipsului pacientul va purta o După îndepărtarea gipsului pacientul va purta o faşă elastică numai la deplasare şi noaptea, pentru faşă elastică numai la deplasare şi noaptea, pentru a stabiliza genunchiul şi a-l feri de mişcări nedorite.a stabiliza genunchiul şi a-l feri de mişcări nedorite.

Programul de recuperare se întinde pe durata a Programul de recuperare se întinde pe durata a

patru săptămâni:patru săptămâni: **In prima săptămânăIn prima săptămână sunt cinci şedinţe: sunt cinci şedinţe: - DIN DECUBIT DORSAL- DIN DECUBIT DORSAL: - contracţii izometrice de : - contracţii izometrice de

cvadriceps şi fesieri;cvadriceps şi fesieri; flexiflexiii şi abducţii din CF (mişcare activă ); şi abducţii din CF (mişcare activă ); uşoare flexiuşoare flexiii ale articulaţiei genunchiului. ale articulaţiei genunchiului. KinetoterapeutulKinetoterapeutul

introduce ambele mâini sub zona poplitee şi execută cu introduce ambele mâini sub zona poplitee şi execută cu multă atenţie acemultă atenţie aceaastă mişcare la circa 30 grade, având grijă stă mişcare la circa 30 grade, având grijă ca talpa pacientului să rămână permanent pe planul ca talpa pacientului să rămână permanent pe planul patului.patului.

- DIN DECUBIT COSTAL- DIN DECUBIT COSTAL : mişcare activ-pasivă de : mişcare activ-pasivă de abducţie din CF cu genunchiul întins (trei serii a zece abducţie din CF cu genunchiul întins (trei serii a zece repetări).repetări).

- DIN STÂND LA SPALIER- DIN STÂND LA SPALIER : mişcări active din CF cu : mişcări active din CF cu genunchiul întins (trei serii a opt repetări): cu spatele – genunchiul întins (trei serii a opt repetări): cu spatele – flexiflexiii; lateral – abducţii; cu faţa – extensii.; lateral – abducţii; cu faţa – extensii.

*În *În a doua săptămânăa doua săptămână sunt cinci şedinţe. Toate mişcările sunt cinci şedinţe. Toate mişcările devin active, lucrându-se îndevin active, lucrându-se în continuare pentru tonifierea continuare pentru tonifierea cvadricepsuluicvadricepsului şi a fesierilor. În ultima şedinţă pacientul va şi a fesierilor. În ultima şedinţă pacientul va contacta solul cu planta piciorului operat cu sprijin de 30%.contacta solul cu planta piciorului operat cu sprijin de 30%.

- DIN DECUBIT DORSAL- DIN DECUBIT DORSAL: - împinge în minge, fără a forţa : - împinge în minge, fără a forţa flexia;flexia;

flexia gambei pe coapsă (în lanţ cinetic închis);flexia gambei pe coapsă (în lanţ cinetic închis); flexii şi abducţii din CF (3 serii a 1flexii şi abducţii din CF (3 serii a 100 repetări cu pauză un minut). repetări cu pauză un minut). - DIN AŞEZAT LA MARGINEA BANCHETEI- DIN AŞEZAT LA MARGINEA BANCHETEI: flexia gambei pe : flexia gambei pe

coapsă, mişcare condusă şi controlată de kinetoterapeut.coapsă, mişcare condusă şi controlată de kinetoterapeut. Timp de două luni sunt interzise exerciţiile ce implică un lanţ Timp de două luni sunt interzise exerciţiile ce implică un lanţ

cinetic deschis.cinetic deschis. - DIN STÂND LA PALIER- DIN STÂND LA PALIER: la exerciţiile cunoscute se adaugă :: la exerciţiile cunoscute se adaugă : ridicări pe vârfuri, cu sprijin mai mare pe piciorul sănătos;ridicări pe vârfuri, cu sprijin mai mare pe piciorul sănătos; ridicarea piciorului pe prima şipcă şi flexia gambei pe coapsă cu ridicarea piciorului pe prima şipcă şi flexia gambei pe coapsă cu

uşoară presiune pe talpă (2 serii a 10 repetări, lucrând fără uşoară presiune pe talpă (2 serii a 10 repetări, lucrând fără durere).durere).

Mersul se face cu sprijin uşor (circa30%)pe piciorul operat.Mersul se face cu sprijin uşor (circa30%)pe piciorul operat.

*In a *In a treia săptămânătreia săptămână sunt cinci şedinţe . Toate exerciţiile devin sunt cinci şedinţe . Toate exerciţiile devin active, iar pentru mişcările din CF se introduce active, iar pentru mişcările din CF se introduce greutateagreutatea de de 750750g.g.

- - DIN DECUBIT DORSAL:DIN DECUBIT DORSAL: - contracţii izometrice de cvadriceps, - contracţii izometrice de cvadriceps, fesieri şi ischiogambieri;fesieri şi ischiogambieri;

flexii/ extensii ale articulaţiilor gleznei şi degetelor (metatarsiene, flexii/ extensii ale articulaţiilor gleznei şi degetelor (metatarsiene, falangiene şi interfalangiene);falangiene şi interfalangiene);

flexia gambei pe coapsă prin alunecare (4 serii a 15 repetări);flexia gambei pe coapsă prin alunecare (4 serii a 15 repetări); flexii/ abducţii/ circumducţii din CF cu genunchiul întins (mişcare flexii/ abducţii/ circumducţii din CF cu genunchiul întins (mişcare

activ-rezistivă cu activ-rezistivă cu greutategreutate).). - DIN DECUBIT LATERAL- DIN DECUBIT LATERAL : mişcare activă liberă de abducţie din : mişcare activă liberă de abducţie din

CF a membrului operat (3 serii a 10 repetări).CF a membrului operat (3 serii a 10 repetări). - - DIN AŞEZAT LA MARGINEA BANCHETEIDIN AŞEZAT LA MARGINEA BANCHETEI : - flexia şi extensia  : - flexia şi extensia

gambei pe coapsă (3 serii a 15 repetări) ;gambei pe coapsă (3 serii a 15 repetări) ; - flexia şi extensia articulaţiei genunchiului cu ajutorul unei patine - flexia şi extensia articulaţiei genunchiului cu ajutorul unei patine

pe care este aşezată planta membrului operat.pe care este aşezată planta membrului operat. - DIN STÂND LA SPALIER- DIN STÂND LA SPALIER : - 3 serii a 10 repetări pentru fiecare  : - 3 serii a 10 repetări pentru fiecare

mişcare din CF activ-rezistivă cu greutate de 500g ; mişcare din CF activ-rezistivă cu greutate de 500g ; ridicări pe vârfuri, piciorul operat în sprijin 60% ;ridicări pe vârfuri, piciorul operat în sprijin 60% ; joc de gleznă cu sprijin circa 60% ;joc de gleznă cu sprijin circa 60% ; ridicarea piciorului pe prima şipcă şi flexia gambei pe coapsă prin ridicarea piciorului pe prima şipcă şi flexia gambei pe coapsă prin

exercitarea unei uşoare presiuni pe suprafaţa plantară. exercitarea unei uşoare presiuni pe suprafaţa plantară.

*In a patra săptămână sunt cinci şedinţe în care *In a patra săptămână sunt cinci şedinţe în care continuă exerciţiile mai sus menţionate, la care continuă exerciţiile mai sus menţionate, la care se adaugă :se adaugă :

- - DIN DECUBIT VENTRAL DIN DECUBIT VENTRAL (cu un rulou sub (cu un rulou sub treimea inferioară a feţei anterioare a coapsei) : treimea inferioară a feţei anterioare a coapsei) : mişcarea activă de flexie a gambei pe coapsă, mişcarea activă de flexie a gambei pe coapsă, cu tensiuni finale realizate de către cu tensiuni finale realizate de către kinetoterapeutkinetoterapeut..

Mişcările din aşezat ale articulaţiei genunchiului Mişcările din aşezat ale articulaţiei genunchiului devin rezistive prin introducerea devin rezistive prin introducerea greutgreutăţăţiiii..

La sfârşitul acestei săptămâni pacientul se La sfârşitul acestei săptămâni pacientul se sprijină aproape în totalitate pe piciorul operat.sprijină aproape în totalitate pe piciorul operat.

TERAPIA OCUPATIONALA TERAPIA OCUPATIONALA Urmăreşte prelungirea exerciţiilor de Urmăreşte prelungirea exerciţiilor de

kinetoterapie pentru mobilizare articulară kinetoterapie pentru mobilizare articulară şi/sau tonifierea musculară, utilizând o şi/sau tonifierea musculară, utilizând o serie de activităţi complexe distractive sau serie de activităţi complexe distractive sau capacitează atenţia şi răbdarea capacitează atenţia şi răbdarea pacientului pentru o perioadă mai lungă pacientului pentru o perioadă mai lungă de timp. În general, aceste activităţi se de timp. În general, aceste activităţi se execută cu mâinile dar forţa motrica este execută cu mâinile dar forţa motrica este realizată de membrele inferioare prin realizată de membrele inferioare prin diverse tipuri de mobilizare: diverse tipuri de mobilizare: • pedalaj pe bicicletă; pedalaj pe bicicletă; • alunecarea piciorului într-un jgheab rotund;alunecarea piciorului într-un jgheab rotund;• miscare laterală (abductie-adductie); miscare laterală (abductie-adductie); • mers pe plan ascendent; mers pe plan ascendent; • mers pe bandă sau pe scara rulantă.mers pe bandă sau pe scara rulantă.

Exerciţiul fizic Exerciţiul fizic te face te face sănătos, sănătos, frumos şi frumos şi bogat spiritual bogat spiritual dar, numai dar, numai dacă-l dacă-l practici!!!!practici!!!!