53024605 Criza Economica Si Romania

8/2/2019 53024605 Criza Economica Si Romania

1/49

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETIFACULTATEA DE MANAGEMENT ADMINISTRAIE PUBLIC

Criza economic i Romnia

Profesor coordonator:LECTOR UNIV. DR. RUXANDRA IRINA POPESCU

Studeni:

BUCURETI2009


2/49

CUPRINS

Introducere

Capitolul I. Criza economic mondial......................................................................................41.1.Scurt istoric.........................................................................................................................41.2.n zilele noastre..................................................................................................................5

Capitolul II. Criza economic i Romnia.................................................................................82.1.Evoluia crizei n Romnia-2008........................................................................................82.2.Criza economic jude cu jude........................................................................................112.3.Criza afecteaz toate domeniile........................................................................................12

2.4.Criza intern: cauze i soluii...........................................................................................14Capitolul III. Romnia n 2009.................................................................................................18

3.1.Sectoarele economiei romneti afectate de actual criz.................................................183.2.Piaa imobiliar n declin..................................................................................................143.3.Cum s acionezi n perioada crizei..................................................................................14

Capitolul IV.Evoluia crizei romneti n ultima lun ...........................................................25Capitolul V.Cinci motive pentru care iubim criza .................................................................47

Bibliografie

2


3/49

INTRODUCERE

De ce ne-am ales aceasta tema? De ce sa nu facem o astfel de alegere, atata timp cat de obuna bucata de vreme, este un subiect care a facut inconjurul lumii, ajuns si in Romania peprimele pagini ale cotidianelor si ca principal subiect de discutie pentru toate canalele deteleviziune din tara. Acest controversat subiect l-am dezvoltat si noi, in lucrarea de fata Crizaeconomic i Romnia pentru ca l-am considerat a fii deosebit de important si de actualitate.

Prin aceasta lucrare nu am prezentat un plan anti-criza insa am expus o serie de masuricare pot determina aplanarea acestui fenomen precum stimularea cresterii economice, protejareacetatenilor si crearea de locuri de munca. Am evidentiat principalele piete care sunt afectate decriza economica, acestea debutand cu piata imobiliara, piata auto, lista ce continua pana ladomeniul invatamantului. Totodata am reliefat cauzele majore ale acesteia, am criticat guvernulpentru deficitul bugetar de peste 3%, valoare monumentala ce a fost obtinuta anul anterior. Sinu in ultimul rand am prezentat influentele crizei asupra majoritatii judetelor din Romania.

Luand ca principala sursa un studiu efectuat de Century 21 pentru ultimul trimestru alanului trecut, am analizat starea pietei imobiliare care se afla intr-un declin nu prea curandreversibil. Despre trendul pietei imobiliare din 2009, atat in ceea ce-i priveste pe mariidezvoltatori, cat si pe micii intreprinzatori din domeniu, analistii considera ca acesta va evolua

in functie de accesul la finantare. Astfel diferenta dintre cele doua categorii sta in accesul definantare, iar marii dezvoltatori vor fi avantajati pentru ca au avut si vor avea acces la bani(surse proprii, fonduri de investitii, credite bancare, s.a.).

Spre finalul lucrarii ne-am axat pe o analiza a celor intamplate in tara noastra de-alungullunii in curs. Pentru aceasta analiza am pus in evidenta principalele evenimente ce aucaracterizat fiecare zii a lunii martie, asadar am expus tendintele crizei in perioada 01.03.2009 30.03.2009, perioada ce s-a dovedit a fii deosebit de activa din perspectiva subiectului abordat.

3

Snu

pretind

emca

lucrurilesse

schimb

edac

tottimpul

facemacelai

lucru.

Criza

esteceamai

binecuvantat

situaie

care

poatea

pare

pentru

rii

persoane,

pentru

cea

atrage

dup

sineprogres e

Albert

Einstein


4/49

CAP. 1 CRIZA ECONOMIC MONDIAL

1.1 SCURT ISTORIC

Pe la inceputul toamnei lui 2007 intreaga lume a fost zguduita de vestea care anunta cao renumita banca de investitii din America, Lehman Brothers, a dat faliment. La ceva timp,bursa din America se loveste de o scadere drastica a actiunilor. Acesta a fost inceputul Banci

si burse din America de Sud, Belgia, Tokio, Frankfurt, Londra, Paris, Luxemburg, Dublin trecprintr-o perioada dificila. Omenirea a mai cunoscut o perioada asemanatoare in 1929 candintregul Glob trecea printr-un declin economic si financiar de proportii.

Multi oameni privesc aceste evenimente ca un deja-vu. De ce? Pentru ca, de-a lungultimpului, omenirea a mai trecut prin astfel de momente. Amintim criza economica care adezechilibrat lumea in anii 30 sau lunga stagnare economica traita de Japonia in 1989.

Desi in anii 20 economia americana cunostea o extraordinara prosperitate, la numai 8ani distanta incep sa apara primele semne ale marelui dezastru economic. Impinse de momentulprosperitatii, intreprinderile fac imprumuturi masive pe termen scurt fiind convinse ca vor reusisa ramburseze banii. Din pacate, calculele nu s-au potrivit cu evolutia pietei economice din

acele vremuri. In luna octombrie a anului 1929 a avut loc crahul de pe Wall Street, cel mai marecolaps din istoria bursei de valori din New York. Scaderea brusca a actiunilor a dus la o crizafinaciara ce a avut ca rezultat falimentarea multor banci. In jur de 5000 de banci au dat falimentin America in timpul marii crize economice. De aici pana la inchiderea fabricilor si la crestereanumarului de someri a mai fost un singur pas. Efectele devastatoare nu s-au limitat doar asupraAmericii, ci state puternic dezvoltate ca Germania si Austria inregistrau in 1932, 6 milioane desomeri, cam o treime din forta de munca. Nici Anglia nu a scapat. In Franta, criza s-a declansatcativa ani mai tarziu si a durat aproape 6 ani. Cehoslovacia cunoaste o scadere de 40% aproductiei industriale, iar in Romania, exportul de grau si titei scade cu 57.6%. URSS a fostsingura tara care nu a fost afectata de acest declin mondial pentru ca s-a izolat de restul Europei.Desi s-au inregistrat falimentari de banci si un numar substantial de someri si in tarile nordice

(Danemarca, Norvegia, Finlanda, Suedia), guvernele au creat programe economice cu ajutorulcarora au depasit mai usor aceasta perioada. Dintre acestea, Suedia s-a evidentiat cel mai mult,in aceasta perioada punandu-se bazele asa numitului model suedez, un model politic,economic si mai ales social. Suedia, pe perioada criezei economice, a fost considerata AmericaEuropei.

Cum era de asteptat nici Romania nu a fost ocolita. Intre 1929 si 1933 a fost afectataproductia agricola, incapabila sa concureze cu cea din America sau Canada unde preturile decost erau reduse datorita folosirii masinilor agricole. Apogeul crizei economice in Romania a

4


5/49

fost atins 1933 cand s-au inregistrat 300.000 de someri. Marele dezavantaj al Romaniei a fostfaptul ca, in momentul crizei, avea o datorie externa foarte mare si, pe langa aceasta, a mai facutinca 4 mari imprumuturi externe. Acesta a insemnat un control strain asupra finantelor tarii si,implicit, reveniri economice si financiare mult mai lente fata de alte state.

Marea depresiune, asa cum este cunscuta criza economica din 1929, a dezechilibratintreaga lume si s-a incheiat in mod diferit in fiecare tara. Preocuparea principala a guverneloreuropene a fost salvarea monedei nationale si intocmirea de programe de refacere. Tarile care au

reusit sa iasa primele din aceasta criza s-au ales cu dictatori ca Hitler, Mussolini sau Stalin care,cativa ani mai tarziu, au pregatit cel de-al doilea Razboi Mondial.

Intorcandu-ne in prezent si analizand ceea ce se intampla pe plan mondial, ne este greusa nu observam cateva asemanari izbitoare: falimentarea bancilor de investitii, scadereaactiunilor bursei de valori, SUA, ca declansator al crizei, perioada de prosperitate urmata dedeclin financiar si economic si, nu in ultimul rand, luna octombrie.

Sa fie oare un paradox, o lege nescrisa care confirma ca istoria se repeta sau ca dupaorice moment de varf apare unul de declin? Probabil ca, in functie de cum ne afecteaza acesteevenimente, asa gasim si explicatiile. Interesanta din acest punct de vedere este o afirmatie a luiIrvin Kahn, supravietuitor al mai multor colapsuri bursiere: Oamenii sunt lacomi. Si de foartemulte ori lacomia este mai puternica decat teama.

1.2 IN ZILELE NOASTRE

Scaderi masive inregistrate pe cele mai mari burse din lume, chiar suspendareatranzactiilor pe unele dintre acestea, falimentul ce bate la usa gigantilor financiari si statul pepost de salvator care intervine si rezolva probleme economice pe ultima suta de metri asa seprezinta in cateva cuvinte harta economica a lumii.

Anul 2008 a debutat cu o evolutie descendenta a principalelor burse din lume, cuprecadere in America, dar nici bursa de la Bucuresti nu a ramas neutra la fluctuatiile si scaderilemasive de pe bursele internationale, inregistrand si ea pierderi, chiar daca nu a fost afectata

direct. Astfel ca, in martie 2008, Bear Stearns, a treia mare banc de investiii din lume, a fostpreluat de JP Morgan printr-o tranzactie in valoare de 236 de milioane de dolari. Totodata,Bear Stearns a primit o linie de credit de 30 de miliarde de dolari de la Banca Federala a NewYork-ului, pentru a rezolva problemele de lichiditate.

In iulie, IndyMac Bancorp, una dintre cele mai mari instituii de credit ipotecar dinSUA, a intrat n faliment. Falimentul a batut si la usa bancilor ipotecare Fannie Mae i FreddieMac, ce finanteaza circa 40% din creditele ipotecare din Statele Unite, dar ambele au fostsalvate de catre Banca Centrala Americana Federal Reserve (FED), punandu-le sub controlfederal. Salvarea celor doua banci a presupus injectarea de catre guvernul american a unei sumede aproximativ 200 miliarde dolari.

Dar preluarile si falimentele marilor grupuri financiare mondiale nu se termina aici. Oalta banca americana Merrill Lynch a fost preluata la jumatatea lunii septembrie de catre Bankof America printr-o tranzactie in valoare de 50 de miliarde de dolari.

Alte doua mari grupuri financiare americane, Goldman Sachs si Morgan Stanley au fosttransformate de catre Banca Centrala Americana Federal Reserve (FED), din banci deinvestitii in holdinguri bancare. Cele doua banci vor fi reglementate de FED si vor avea acces laimprumuturi cu dobanzi reduse si depozite garantate de Rezerva Federala.

5


6/49

Nu la fel de norocoasa a fost Lehman Brothers, una dintre cele mai mari banciamericane care a ajuns in stare de faliment, guvernul american neintervenind s-o salveze.

n februarie 2007, viitoarea criz mondial prea s fie mai mult o problem financiaramerican. i asta pentru c din ce n ce mai muli clieni din Statele Unite nu i-au mai achitatcreditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea ce a provoacat primele falimente ale unorinstituii bancare specializate.

n luna august a aceluiai an, bursele americane ncep declinul iar bncile centrale

intervin pe piee cu lichiditi.Problemele finaciare ale americanilor continu i n 2008, an n care efectele crizei

financiare se fac simite att n Europa ct i n Romnia.

Naionalizri n lan

Pe 22 ianuarie 2008, Banca central american (FED) i scade rata dobnzii de referinla 3,5%, cu trei sferturi de punct. La o lun mai trziu, pe 17 februarie, Banca britanic NorthernRock este naionalizat pentru a fi salvat de la faliment.

n martie anul trecut, bncile centrale fac o nou injecie masiv de lichiditi pe piaacreditelor, pentru a face fa contraciei acesteia. La jumtatea lui martie, JPMorgan Chase

anun achiziionarea bncii de investiii Bear Stearns, la un pre sczut i cu ajutorul FED.La jumtate de an dup aceast achiziie, trezoreria american decide naionalizarea

bncilor Fannie Mae i Freddie Mac, dup ce acestea au suferit pierderi financiare importante.Pe 15 septembrie, oc pe piaa bancar american. Banca de investiii Lehman Brothers

i depune bilanul, iar Bank of America anun cumprarea Merrill Lynch, a treia bancamondiala de investitii.

Zece banci internationale au creat un fond de lichiditati de 70 miliarde dolari, ca sa facafata necesitatilor urgente, in timp ce bancile centrale au relaxat creditarea. Masurile nu au pututimpiedica, insa, caderi semnificative pe pietele internationale de capital.

Pe 16 septembrie, Banca Centrala Americana - Federal Reserve (FED) - si guvernulamerican au nationalizat cel mai mare grup de asigurari din lume, American International Group

(AIG), amenintat de faliment, si i-au acordat un ajutor de 85 miliarde dolari, in schimbul a79,9% din actiunile sale, insa a doua zi pietele internationale de capital au continuat sa scada, iar bancile centrale au inceput sa ia tot mai multe masuri ca sa readuca lichiditate pe piatafinanciara.

Bursele din toat lumea, pe rou

Pe 17 septembrie, bursele din lume nregistreaz scderi considerabile n timp cebncile centrale intensific operaiunile pentru injectarea de lichiditi pe pia.

Fuziuni i naionalizri masive n toat lumea

Pe 18 septembrie, Banca britanic Lloyds TSB cumpr HBOS, instituie financiarconcurent iar la mai puin de o sptmn, pe 26 septembrie, JPMorgan preia controlul asupraWashington Mutual, cu ajutorul autoritilor federale.

Tot n septembrie, compania de asigurri belgiano-olandez Fortis este ajutat de statelebelgian, olandez i luxemburghez.

Banca britanic Bradford and Bingley este naionalizat. Tot acum i Banca Dexia estenaionalizat de autoritile franceze i belgiene.

6


7/49

Reuniuni de urgen i planuri de salvare

La nceputul lui octombrie, Camera Reprezentanilor adopt un plan de salvare asectorului financiar, n valoare de 700 de miliarde de dolari. Tot atunci, avea loc la Paris, pe 4octombrie, reuniunea de urgen a liderilor membrilor europeni ai G8 1 care nu reuesc s ajungla un acord privind nfiinarea unui fond european pentru susinerea instituiilor financiare aflate

n dificultate.Londra anun un plan de salvare care include o naionalizare parial a bncilor. Fondul

Monetar Internaional (FMI) revizuiete n scdere previziunile privind creterea economicmondial, n condiiile n care bursele sunt n scdere.

Tot n octombrie, BNP Paribas preia Fortis n Belgia i Luxembourg, devenind cea maimare banc de depozite din Europa.

Pe 12 octombrie, cele 15 ri din Zona euro ajung la un acord privind un plan de aciune:garantarea creditelor interbancare i posibila recapitalizare a bncilor. La 15 octombrie, WallStrret nregistreaz cea mai mare scdere de dup 1987.

Europenii, reunii la un summit la Bruxelles, cer organizarea unui summit mondialnainte de sfritul anului, pentru reformarea sistemului financiar internaional. Preul petrolului

scade sub 70 de dolari barilul.

BIM: 20 de milioane de omeri pn la sfritul lui 2009

n octombrie, Biroul Internaional pentru Munc (BIM) estima c efectele crizeifinanciare vor antrena pierderea a 20 de milioane de locuri de munc n lume pn la sfritulanului 2009.

Tot mai multe state cer ajutor FMI

Pe 24 octombrie, Islanda cere oficial Fondului Monetar Internaional un ajutor de doumiliarde de dolari pentru a face fa crizei care i distruge sistemul bancar. Tot acum i Ucrainacere un mprumut de 16,5 miliarde de dolari .

n tot acest timp, euro ajunge la cel mai sczut nivel fa de dolar din aprilie 2006. FMI,UE i Banca Mondial anun c acord 20 de miliarde de euro mprumut Ungariei.

Industria auto, urmtoarea victim a crizei

Pe 18 noiembrie, GM, Ford i Chrysler cer Congresului o nou extindere a alocrilor dinbani publici, avertiznd c industria auto este n pragul dezastrului. Aciunile General Motors iFord se depreciaz, cunoscnd o scdere de 90%, respectiv 80%, n ultimele 12 luni.

1Grupul celor Opt (G8) reprezint un forum internaional al guvernelor unor state dezvoltate din punct de vedereeconomic, tehnologic i militar:Canada, Frana, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Marea Britanie i Statele Uniteale Americii. mpreun, acestea, dei cuprind aproximativ 14% din populaia lumii, nsumeaz 60% din produsulintern brut la nivel mondial. De asemenea, ele totalizeaz aproximativ 72% din cheltuielile militare din lume, iar

patru din cele opt, adic Frana, Rusia, Marea Britanie i Statele Unite ale Americii dein peste 95% dinarmamentul nuclear al lumii.

7
http://ro.wikipedia.org/wiki/Canadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Japoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_bruthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_bruthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Japoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_bruthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_bruthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americii


8/49

n aceeai perioad, preul petrolului atinge minimul ultimelor 22 de luni: 52,55 USD pebaril pe piaa de la New York. Statele din Nordul Europei vor acorda Islandei un mprumut nvaloare de 2,5 miliarde de dolari pentru a ajuta ara s-i revina din criza financiar cu care seconfrunt. Banca central a Elveiei a cobort dobnda cheie cu 1 punct procentual la 1%.

CAP II. ROMANIA SI CRIZA ECONOMICA

Lipsa de pe plan local a unor instrumente financiare "toxice" de tipul derivatelor aferentecreditelor "subprime" - imprumuturi ipotecare cu grad mare de risc - i-a facut pe multi sa spereca Romania nu va fi afectata de criza ce incepuse in SUA inca din vara lui 2007.

Insa, pe masura ce criza creditelor s-a extins in toate centrele financiare puternice alelumii, increderea intre institutiile financiare s-a pierdut, bancile nestiind care este situatiafinanciara a concurentilor si temandu-se ca daca dau bani cu imprumut, s-ar putea sa nu-i maipoata recupera.

Astfel s-a creat un blocaj financiar propagat in valuri si catre institutiile financiareromanesti.

Multe dintre ele s-au vazut nevoite sa opreasca liniile de creditare pe care le acordaseracompaniilor si astfel au fost afectate imediat si cheltuielile de productie si investitii.

In aceasta criza a economiei reale, exportatorii primesc cea mai grea lovitura pentru cacererea si finantarile din Uniunea Europeana si Statele Unite, principalii parteneri de afaceri aiRomaniei, au inceput sa scada odata cu extinderea crizei.

2.1 EVOLUTIA CRIZEI IN ROMANIA - 2008De la inceputul anului 2008, moneda nationala a pierdut 4,5% fata de euro, in ciuda

interventiilor BNR si ale Ministerului Economiei si Finantelor. Tendinta de depreciere amonedelor din regiune si adancirea deficitului de cont curent au fost mai puternice decateforturile Bancii Nationale si ale Ministerului Finantelor de a stabiliza cursul. De la inceputulanului, Banca Nationala a atras de pe piata aproape 30 miliarde lei, in speranta de a temperafluctuatiile monedei nationale.

Interventiile BNRau avut insa un efect din ce in ce mai redus. In ziua in care a majoratdobanda de politica monetara (7 ianuarie), banca centrala a reusit sa atraga 4,78 miliarde lei. Pe10 ianuarie a surprins bancile printr-o licitatie si a mai scos 8 miliarde lei. Acesta a fost sipunctul din care randamentul oferit de banca centrala a incetat sa mai satisfaca investitorii. Inurmatoarele interventii, suma scoasa din piata a inceput sa scada. Pe 14 ianuarie, BNR a atrasdoar 5,97 miliarde lei, pe 21 ianuarie - 3,44 miliarde lei, pe 22 ianuarie - 1,07 miliarde lei, iar pe23 ianuarie, in ciuda faptului ca a organizat doua licitatii, a atras doar 2,4 miliarde lei. Cuexceptia zilei de 7 ianuarie, interventiile BNR nu au reusit sa impiedice deprecieri importanteale leului, conectat puternic la evolutiile pietelor internationale. Moneda nationala a pierdut pe10 si 14 ianuarie cate cinci bani, adica peste un procent, pentru ca apoi, pe 21 si 22 ianuarie, sapiarda inca sapte bani in doua zile. Dependenta leului fata de mersul pietelor internationale si,mai ales, fata de evolutiile monedelor din zona (zlot, forint, coroana) si ale economiei americanea fost foarte clar evidentiata pe 21 si 22 ianuarie (zilele cu cele mai mari scaderi pe burselemondiale), cand leul a pierdut 0,69% si, respectiv, 1,32% fata de euro. Pierderi aproape laindigo au suferit si monedele din regiune. Ziua in care euro a reusit sa atinga pentru prima data

8
http://www.standard.ro/tag/banca_nationala_a_romaniei.htmlhttp://www.standard.ro/tag/banca_nationala_a_romaniei.html


9/49

cel mai inalt nivel din ultimii trei ani a fost 22 ianuarie, cand bursele mondiale au pierdut, inmedie, sase procente, iar un euro a ajuns la 3,7619 lei.

Teama de recesiune (in SUA) e atat de mare, incat ne forteaza sa inchidem pozitiirapid. E o adevarata aversiune la risc a investitorilor, iar volatilitatea este foarte mare,comenteaza dealerul-sef al Emporiki Bank Romania, Liviu Arnautu, pentru NewsIn. Arnautu aadaugat ca masurile ferme pe care BNR le ia prin licitatiile pe care le opereaza de doua ori pe zi,in incercarea de a regla piata monetara, arata disconfortul bancii centrale fata de situatia din

piata. Deficitul de cont curent, considerat cea mai importanta problema a economiei, afunctionat ca un catalizator pentru vestile proaste venite din afara granitelor. Suntem in aceeasicategorie cu tarile baltice si Bulgaria, deficitele externe mari ii sperie pe investitori, mai alesintr-un moment de criza cum este acesta, spune analistul economic Liviu Voinea. In 2007,deficitul de cont curent s-a adancit la 14,2% din produsul intern brut, fata de numai 10,3% in2006, potrivit viceguvernatorului BNR, Eugen Dijmarescu.

Cele mai afectate industrii

Domeniile cele mai afectate se anunta a fi industria auto, industria prelucratoare si ceatextila, sectorul constructiilor si industria lemnului, potrivit NewsIn.

Au fost anuntate numeroase concedieri, renuntari la contractele de munca temporare,trimiteri in somaj tehnic, numarul persoanelor afectate urmand sa se situeze intre 100.000 si400.000, potrivit analistilor.

Astfel, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor (ANEIR),Mihai Ionescu, estima ca disponibilizarile vor viza intre 100.000 si 300.000 de angajati dinproductia pentru export, iar presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici siMijlocii (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, constata ca firme din 30 de judete au disponibilizat dela inceputul lunii octombrie anul 2008 aproape 50.000 de angajati.

Statistica oficiala arata ca economia romaneasca a inceput sa se resimta in ultimele treiluni ale anului 2008.

Astfel, productia industriala a scazut cu 0,7% in octombrie 2008 fata de luna anterioara,

in timp ce fata de luna similara din 2007 aceasta s-a diminuat cu 3%, din cauza comprimarii cu4,6% a industriei prelucratoare, care nu a putut fi compensata de cresterile din sectorul deutilitati si din industria extractiva2.

In plus, cifra de afaceri din comertul cu amanuntul, care exclude vanzarile deautovehicule si motociclete, a scazut in octombrie cu 19% fata de luna precedenta, iar ritmulanual de crestere s-a temperat semnificativ, la 8,6%. Comenzile noi din industrie au fost cu3,6% mai mici in octombrie decat in luna anterioara, ca urmare a scaderilor din sectorulbunurilor de capital si al produselor de uz curent.

Importurile de bunuri in Romania si-au incetinit semnificativ ritmul de crestere inoctombrie, la 3,6% raportat la aceeasi luna din 2007, in timp ce exporturile au avansat cu13,3%, evolutie care a redus deficitul comercial lunar cu 9%.

Piata imobiliara a fost prima care a cedat

Tranzactiile din piata imobiliara au inceput sa se rareasca din vara anului 2008, pe seamaevolutiei incerte a preturilor pe plan international. In luna octombrie, insa, piata aproape ca ainghetat, in conditiile in care blocarea financiara la nivel international a fost dublata de noile

2 Date publicate de Institutul National de Statistica (INS).

9


10/49

masuri de limitare a creditarii impuse de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Pe de alta parte,temperarea cresterii preturilor la constructii si terenuri - in special in Capitala - era de asteptatdupa scumpirile galopante din ultimii cinci ani.

Astfel, multi dezvoltatori imobiliari si-au intrerupt proiectele sperand la o revenire apreturilor, iar unii au inceput dupa un timp sa mai reduca din marjele de profit ca sa poata vinde.Efectul in lant s-a rasfrant asupra agentiilor imobiliare, a producatorilor si distribuitorilor demateriale de constructii, a producatorilor de mobila si decoratiuni interioare, dar si a celor de

electrice si electrocasnice.In plus, multe companii s-au vazut nevoite sa renunte la planurile de extindere, tocmai

din cauza blocarii pietei imobiliare.Analistii imobiliari sustin ca, din cauza crizei imobiliare internationale si a conditiilor de

creditare, preturile locuintelor vechi au scazut in medie, de la inceputul anului, cu 30%, in timpce la apartamentele noi scaderea a fost de 5-10% in 2008.

Cat priveste numarul tranzactiilor imobiliare, acesta a scazut cu 20,8% in octombrie2008 fata de aceeasi luna a anului trecut, pana la 41.672 unitati.3

Piata auto, trasa in jos

Industria auto din Romania - ce reprezinta aproape 10% din produsul intern brut (PIB) altarii, cu o cifra de afaceri de circa 11,5 miliarde euro, potrivit estimarilor vicepresedinteluiAsociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autovehicole din Romania (APIA), Brent Valmar- pare sa fie unul dintre cele mai afectate sectoare de criza economica globala, in conditiile incare marile companii pentru care Romania produce piese si automobile isi restrang activitatea.

Astfel, directorul Dacia, Francois Fourmont, estima la finalul lunii octombrie 2008 capiata auto din Romania ar putea scadea cu 11,5% in 2009, pana la nivelul din 2006.

Dacia Renault s-a vazut nevoita sa isi intrerupa activitatea pe 30 si 31 octombrie, dupacare conducerea companiei a trimis din nou muncitorii acasa, de pe 20 noiembrie 2008 pana pe11 ianuarie 2009, urmand sa-i remunereze cu 85% din salariul total brut.

Dacia a mai anuntat ca nu va reinnoi cele 620 de contracte pe durata determinata care

ajung la termen in decembrie 2008 si va reduce ritmul productiei incepand cu 12 ianuarie 2009,ca urmare a scaderii "brutale" a pietei auto din Romania si pentru a reduce stocurile. In plus,compania a taiat bugetul de investitii pentru 2009, de la 250 milioane euro la 150 milioane euro.

Si furnizorii Dacia au anuntat ca vor trimite personalul in somaj tehnic, urmand sadecida care vor fi masurile urmatoare, in functie de programul liderului roman al pietei auto.

Vanzarile de masini noi au fost afectate in ultimele luni si de importul masiv deautoturisme second-hand, de devalorizarea monedei nationale si de modificarea normelor decreditare impuse de Banca Nationala a Romaniei (BNR), care au determinat reducereasemnificativa a creditarii.

Potrivit datelor APIA, criza financiara globala a impins piata auto romaneasca la cel maiscazut nivel din 1999, inmatricularile de masini noi din primele 11 luni din 2008 diminuandu-se

cu 53% fata de aceeasi perioada din 2007.

3 Date prezentate de Institutul National de Statistica (INS).

10


11/49

2.2 CRIZA ECONOMIC JUDE CU JUDE

Companiile din Romnia, fie ele cu acionariat autohton, fie coloi mondiali anunrnd pe rnd msurile drastice pe care le iau pentru a face fa crizei financiare.

Cele mai dezvoltate judete din Romania vor fi cele mai vulnerabile in fata crizei, inperioada urmatoare, avand legaturi foarte stranse cu economia mondiala.

Astfel, judete precum Timis sau Cluj, unde s-au concentrat mai multe investitiistraine in ultimii ani, se regasesc in topul judetelor cu risc sever de a nu reusi sa faca fatacrizei.

De asemenea, vor avea probleme si judetele dependente de un singur investitor major,precum Galati, unde activeaza ArcelorMittal, si Arges, unde isi are sediul Dacia Renault.

Nici judete gen Arad, unde majoritatea investitorilor au drept principal obiect deactivitate fabricarea de piese auto destinate, in mare parte, exportului, nu o duc prea bine.

Cele mai putin vulnerabile judete se afla in sudul si estul tarii, fiind preponderentagricole si intretinand relatii economice traditionale. Printre acestea se numara Dambovita,Giurgiu, Suceava, Bacau si Ialomita.

Potrivit analistilor, cele mai afectate judete vor fi cele care cunosc o dezvoltareindustriala de tip monoproduct, fiind orientate cu predilectie spre exporturi, dar si cele undeexista unitati industriale delocalizate din vestul Europei sau de productie in sistem lohn.

Sunt considerate a avea o vulnerabilitate crescuta si judetele unde sunt in derulareproiecte mari de investitii ale unor multinationale sau prin credite de tip sindicalizat ale unorinvestitori straini, cat si cele unde exista un grad ridicat de indatorare bancara a producatoriloragricoli, a industriei alimentare si IMM-urilor.

Aceste judete sunt marcate si de un grad ridicat al creditelor si contractelor de leasing alepopulatiei.

"In judetele respective se inregistreaza o pondere peste medie a populatiei slab saumonocalificate, dependenta de locuri de munca la unul sau putini angajatori ori compatibiladoar cu locuri de munca in domeniile serviciilor primare, in primul rand retailul", a spus Prof.univ. dr. Mircea Cosea.

Pe de alta parte, zonele care se bazeaza pe segmente mai putin vulnerabile la criza,precum productia de lactate, industria lemnului sau imbutelierea de apa minerala vor suportamai usor efectele acesteia.

Totusi, unii analisti cred ca lucrurile nu stau chiar asa. ""Intr-adevar, se poate spune ca

bogatii au cel mai mult de suferit in aceasta perioada, pentru ca cei saraci nu prea mai au nimicde pierdut", explica Matei Paun, managing partner al BAC Investment Bank.

"De fapt, daca o persoana prospera va inregistra o scadere a veniturilor cu 10% vadeveni mai putin prospera, insa pentru una saraca aceeasi scadere ar putea insemna trecerea incategoria saraciei extreme", a adaugat el.

11


12/49

2.3 CRIZA AFECTEAZ TOATE DOMENIILECompaniile i revizuiesc profiturile n minus, i amn investiiile sau, n cel mai ru

caz, i suspend activitatea, reducnd implicit i numrul de personal. Dac pn acumRomnia se confrunta cu o lips de for de munc, acum, n unele zone, omajul amenincomuniti ntregi.

Petrom, cea mai mare companie listata la Bursa de la Bucuresti, a avut cel mai mult desuferit de pe urma scaderilor puternice inregistrate in ultimele sase luni. Valoarea de piata acompaniei a ajuns la 6,46 mld. euro, cu 40% mai putin decat in iulie. Compania a pierdut 4,24miliarde euro de pe urma crizei.

In urma scaderilor puternice incepute in luna iulie, nici o companie de la BVB nu maidepaseste nivelul de 10 mld. euro si doar patru companii valoreaza mai mult de un mld. euro.BRD, cea mai mare banca listata, a avut o pierdere de 2,7 mld. euro, capitalizarea institutieiajungand la 3,82 mld. euro. Piata romaneasca de capital face fata cu dificultate socurilorexterne, pentru ca este mult prea dependenta de comportamentul fondurilor straine de investitii,potrivit majoritatii brokerilor si analistilor. Investitorii institutionali romani nu actioneaza pepiata cu mult altfel decat speculatorii. In structura activelor societatilor de investitii financiare,investitiile pe termen scurt in actiuni cotate reprezentau 82% din totalul activelor nete, la fineleanului 2007. In lei, acest tip de active a cunoscut pe ansamblul SIF o crestere cu peste 60% inraport cu finele anului 2006.

Dacia a reacionat la o pia cu scderi de pn la 30%. Productorul de autoturisme aanunat c i va prelungi perioada de inactivitate cu nc 18 zile, ntre 20 noiembrie i 7decembrie, dup repaosul de alte patru zile ntre 30 i 31 octombrie, respectiv 13-14noiembrie. Noi, la Dacia, deocamdat ne ajustm activitatea n funcie de evoluia pieei auto,nu putem face previziuni n acest moment i sperm c activitatea nu va deveni maingrijortoare dect este, spunea directorul general al Automobile Dacia, Franois Fourmont.n octombrie, Dacia a raportat creteri ale vnzrilor la export cu 20,2%, dar a semnalat un trenddescendent la intern unde a comercializat cu 26,7% mai puin dect n octombrie 2007.

Nici la Ford situaia nu este chiar roz, cei 3.900 de angajai simind presiunea zilei demine, mai ales c oamenii au ncercat deja gustul amar al omajului tehnic. Aproape 1.000 de

salariai, angajai la secia de motoare i cutii de vitez, au fost trimii acas timp de trei zile nomaj tehnic. Conform contractului Ford Romnia trebuia s livreze n anul 2008 200.000 decutii de viteze i 170.000 de motoare pentru fabricile Daewoo preluate de General Motors nUzbekistan, Ucraina, Egipt i Coreea. GM a cerut ns micorarea produciei din cauza crizeieconomice i nici acum nu se lucreaz la capacitate maxim.

Totn domeniul auto, Continental, cel mai mare productor de componente auto de pepiaa autohton, are la nivel global misiunea de a reduce costurile. Este posibil ca, de exemplu,

12
http://www.standard.ro/tag/bursa_de_valori_bucuresti.htmlhttp://www.standard.ro/tag/BRD.htmlhttp://www.standard.ro/tag/bursa_de_valori_bucuresti.htmlhttp://www.standard.ro/tag/BRD.html


13/49

s fie prelungit nchiderea fabricilor de srbtori, se vor reduce costurile de ore suplimentare iva fi redus numrul personalului de leasing (de la 10.000 la nivel de concern la aproximativ50%). Adiional investiiile care nu sunt urgente vor fi amnate. n ce msur sau dac vor fiafectate fabricile din Romnia, nu putem preciza n prezent. Continental i va desfuraactivitile n toate unitile din Romnia normal, au declarat oficialii companiei. Compania aren ara noastr aproximativ 6.500 de angajai.

Industria siderurgic este i ea afectat, un exemplu clar fiind problemele celui maimare productor de oel la nivel mondial, ArcelorMittal. Dup 80 de ani de funcionare,combinatul siderurgic Hunedoara i-a oprit producia, timp de aproximativ dou luni, dincauza crizei economice, iar cei 1.200 de angajai au fost trimii prin rotaie n concediu, n lunanoiembrie, administraia susinnd c exist posibilitatea ca unii angajai s fie trimii n omajtehnic, cu 75% din salariu.

O alt industrie lovit de criz este i cea uoar. Din datele patronatului de profil,Fepaius, n jur de 20% dintre cei aproximativ 318.000 de salariai i-ar putea pierde pana lasfarsitul anului 2009 locul de munca. Vor fi reduceri de personal n multe companii de textile,n special n rndul celor care lucreaz lohn, ne-a declarat Maria Grapini, preedinta Fepaius,

potrivit cruia se observ o reducere a comenzilor att pe piaa extern, ct i pe cea intern.De la 1 ianuarie 2009 multe firme care lucreaz n lohn nu i-au mai prelungit contractele, iaracum lucreaz pe vechile contracte, mai spune Grapini, care susine c cele mai afectate judeesunt Vaslui, Botoani, Iai i Prahova unde exist multe astfel de societi.

Lipsa de lichiditi i nsprirea condiiilor de creditare au generat un recul i pe piaaconstruciilor, n consecin i productorii de ciment se confrunt cu o scdere a comenzilor.Pe termen scurt avem n vedere o reducere de activitate, n primul rnd ca urmare a stagnriisectorului rezidenial, a declarat Mihai Rohan, preedinte i director general al CarpatcementHolding, care a mai enumerat printre cauzele scderii comenzilor i nghearea activitii ninfrastructur sau dinamica sectorului comercial dependent de creditare. Momentan,

Carpatcement nu a luat ns nici o decizie cu privire la reducerea numrului de salariai sau cuprivire la nchiderea de fabrici. Deocamdat nu am fcut restructurri de personal. Dac vom fins nevoii s ne ajustm capacitile de producie sau s nchidem fabrici, atunci concedierilesunt inevitabile. Monitorizm atent i constant toate costurile. Vor fi reduse n principal costurilefixe, a mai declarat Rohan.

In discutia despre impactul crizei financiare asupra invatamantului romanesc sevorbeste aproape exclusiv despre salarii, despre chestiunile ce privesc personalul didactic saudespre costurile de functionare a sistemului. Iar in toata povestea asta exista niste actoriinstitutionali ce stralucesc tocmai prin absenta. Dar paradoxala nu este doar lipsa de reactie saude atitudine cat faptul ca respectivele organizatii au chiar un rol cheie in peisajul economic al

vremii. Bugetul de stat a fost generos iar universitatile n-au ratat momentul. S-au facut investitiiserioase in modernizarea spatiilor de invatamant, achizitii de material didactic, mobilier sauinstrumentar de specialitate, ba chiar s-au reabilitat localurile aproape de la 0. Motivsuplimentar de mandrie pentru administratorii universitari, pe langa accesarea finantarilorexterne, au inceput sa functioneze mecanisme de tip antreprenorial prin care s-au facut dotari.

Dar putine dintre cheltuieli au vizat cresterea performantei universitare Preocuparilereale pentru insertia socio-profesionala a absolventilor sunt sporadice si lipsite de consistenta.

13


14/49

Rezultatele cercetarii concretizate in productia de continut stiintific sunt mediocre. Brevetele deinventii sau patentele comerciale (in cazul specializarilor tehnice) putine si foarte putine.Reusitele academice, absente. Iar daca se intampla cumva sa existe, atunci sunt rodul eforturilorpersonale, nicidecum al unuia de tip institutional, arareori strategic. Si oricat ne-am amagi,cresterea vizibilitatii internationale ramane doar un obiectiv de realizat

2.4 CRIZA ECONOMIC INTERN: CAUZE I SOLUII

Criza economica pe care Romania o traverseaza este cu precadere o criza interna,determinata de mixul gresit de politici macroeconomice luate in ultimii ani. Crestereaeconomica se dovedeste una de natura nesanatoasa, de vreme ce se poate evapora ca un fumintr-un singur trimestru. Si asta pentru ca am avut in acesti ani o crestere bazata pe consum,finantat pe datorie. Consumul privat a fost excesiv, dar nu trebuie blamata populatia: toatemasurile macroeconomice au fost pro-ciclice, stimuland consumul; si cea mai daunatoare dintretoate, cota unica, este inca aparata de initiatorii ei, care nu vor sa admita ca au gresit. Cota unica

a stimulat consumul, si noi avem astazi prima criza de supraconsum din Romania.Inainte de a gandi un plan anticriza, trebuie sa admiti nu numai ca este o criza, ci si caresunt cauzele ei. Cauza principala este consumul excesiv pe datorie. Populatia nu poate fiblamata, dar poate fi pe viitor mai bine informata si cu siguranta mai precauta privind asteptarileasupra veniturilor proprii. In schimb, guvernul poate fi criticat pentru ca a facut o eroarestrategica monumentala: intr-o perioada de crestere economica, a consumat toata aceastacrestere si s-a mai si indatorat suplimentar. Deficitul bugetar a crescut de la 1,3% din PIB in2004 la 2,6% in 2007 si peste 3% in 2008. Cum guvernul a ajuns sa se imprumute de sute demilioane de euro cu scadenta la o saptamana, singura concluzie logica este ca nu mai sunt baninici pentru cheltuieli curente, pentru cele bugetate deja pe anul in curs. Este absolut inadmisibilca intr-o perioada de crestere economica inalta sa creasca deficitul bugetar si sa creasca, inconsecinta, costurile cu finantarea acestuia pe termen scurt.

Criza financiara internationala a fost doar declansatorul crizei economice interne, pentruca a afectat sursele de finantare. Noi consumam pe datorie, si acum ne imprumutam mult maiscump sau deloc. Aceasta stare de lucruri este valabila si pentru guvern, si pentru firme, si pentru populatie. Vulnerabilitatile unei economii dezechilibrate, cu numeroase reformestructurale amanate, au devenit acum evidente.

Solutia pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum nu este tot stimularea nediferentiata aconsumului. In cel mai bun caz, astfel doar se amana varful crizei cu cateva trimestre. Criza dinRomania nu are aceleasi cauze cu criza din SUA si UE; deci nu poate fi tratata la fel. Este inprimul rand o criza interna, o criza a unui model de dezvoltare. Fireste, populatia cea mai saracatrebuie sprijnita in astfel de momente. Dar primul impuls nu trebuie sa fie mai multi bani de labuget si mai mult consum, atunci cand la buget nu mai sunt bani si cand s-a consumat panaacum excesiv. Nici solutia de a consuma bunuri romanesti nu este in intregime viabila - caremai sunt, pana la urma, bunurile romanesti? Dacia este o marca frantuzeasca, iar un plan pentrusalvarea industriei auto trebuie gandit la nivel european, pentru ca piata auto are dimensiunicomunitare.

Solutia pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum este mai complexa decat un pachetde ajutoare de stat care risca sa ne arunce inapoi in timp la deficite mari si inflatie cu doua cifre.

Trebuie inceput cu eliminarea risipei prin reducerea cheltuielilor bugetareadministrative. Cei mai ieftini bani sunt cei pe care ii ai deja si pe care ii poti economisi. Din

14


15/49

economiile astfel facute se poate gandi un plan de investitii in infrastructura, pentru ca acesteaaduc locuri de munca si au un efect important de antrenare in economie. Insa investitiile ininfrastructura trebuie realizate in cadrul unei programari bugetare multianuale, singura solutiede a reduce costurile suplimentare si de a elimina alocarea gresita a banului public. Desigur,trebuie indreptate si greselile politicii fiscale - nu neaparat pentru a creste veniturile bugetare,ceea ce e greu in timp de criza, ci pentru a distribui mai echitabil povara fiscala si pentru apermite celor cu acces mai greu la creditare sa depaseasca cu bine perioada de criza.

Totodata, trebuie asumat public un plan pentru adoptarea euro, cu o tinta precisa; unastfel de plan ne va creste credibilitatea pe plan extern (si implicit va scadea costul finantariiexterne) si mai ales ne va obliga sa facem atat reformele fiscale si bugetare necesare, cat sireformele structurale pe care le tot amanam (referitoare la cresterea nivelului competitiei,flexibilizarea pietei muncii, modernizarea agriculturii, reducerea aparatului birocratic).

Avem o criza de supraconsum. Din ea se iese prin eliminarea risipei, prin investitii ininfrastructura pe baza programarii bugetare multianuale, prin reforma fiscala care sa nu fieneutra si prin implementarea reformelor structurale.

Concluziile Presedintiei UE in urma recentului Consiliu European de la Bruxellesintaresc si mai mult necesitatea ca Romania sa puna imediat in practica un program national de

diminuare a efectelor crizei financiare si economice axat prioritar pe stimularea cresteriieconomice, pe protejarea cetatenilor si pe crearea de locuri de munca. Trebuie sa fim siguri cane-am facut temeinic temele pentru ca suntem chemati sa asiguram stabilitatea macroeconomicasi financiara, precum si consolidarea si sustenabilitatea fiscale. Felul cum vom iesi din crizadepinde in cea mai mare masura de noi si numai de noi.

Tema de baza in jurul careia ne invartim cu totii se refera la contractarea unui imprumutextern. Presupun ca, din moment ce am inceput sa discutam despre suma si despre surse, amparcurs etapele diagnosticarii situatiei in care se afla Romania si am elaborat un plan nationalpentru contracararea efectelor crizei bazat pe analiza SWOT.

De mai mult timp marile provocari si amenintari la care este supusa Romania au

legatura cu acumularea si adancirea unor deficite: de cont curent, bugetare si comerciale. Printr-un astfel de imprumut ne asteptam sa protejam rezervele valutare ale Bancii Nationale, samentinem increderea investitorilor straini in Romania si sa finalizam reformele structuraleobiectiv necesare.

Dupa ce am tot sustinut mai multe luni ca in Romania indicatorii macroeconomici nusunt la niveluri alarmante si ca nu e nevoie sa apelam la surse externe de finantare, deodata,peste noapte, parca treziti dintr-un cosmar, am inceput sa vorbim numai despre un imprumutextern, aproape ca o unica solutie miraculoasa, care sa ne scoata din criza. In fond cu ce neconfruntam? Datoria externa a Romaniei pe termen scurt a ajuns la aproximativ 24 mld. euro. Inanalitic constatam ca aproximativ 22 mld. euro apartin sectorului privat. Datoria sectorului

privat este impartita intre banci (peste 10 mld. euro) si sectorul nebancar, care include siinstitutiile financiare nebancare - IFN (aproape 12 mld. euro).

Datoria externa scadenta a sectorului guvernamental este de numai 1,3 mld. euro.Datoria scadenta a sectorului bancar este detinuta in majoritatea ei de primele zece banci locale.Exista o mare probabilitate ca cele zece miliarde euro sa ramana la dispozitia bancilor (mabazez pe cel putin doua argumente: provin in cea mai mare parte de la bancile-mama si au unrandament mai mult decat atragator avand in vedere dobanzile la lei si la euro de pe piata

15


16/49

romaneasca). Datoria sectorului nebancar este detinuta in cea mai mare parte (60-70%) de firmesi IFN-uri avand capital majoritar strain si estimez ca finantarea va fi reinnoita cel putin la acestnivel.

Cea mai mare parte a imprumutului extern va merge la Banca Nationala, avand douadestinatii: interventii pe piata valutara pentru a stopa un eventual trend de depreciere a leului (incazul cand se va solicita valuta pentru plata scadentelor sau pentru noi importuri) si pentru a seputea elibera o parte (cat?) din rezerva minima obligatorie in valuta detinuta de banci la BNR.

Este important ca in perioada urmatoare leul sa se mentina cat mai stabil in raport cueuro. Probabil ca o variatie de mai mica amploare in jurul cursului actual leu/euro va reduceapetitul pentru noi importuri, va mentine un oarecare avantaj competitiv pentru exportatoriiromani (care insa trebuie sa ia masuri pentru asigurarea unei competitivitati reale si pe termencel putin mediu a produselor romanesti), ducand in final la continuarea reducerii deficitului decont curent (mai ales in conditiile in care investitiile directe de capital si remiterile romanilordin strainatate nu mai sunt la nivelurile din perioadele anterioare).

Daca analizam masurile de stabilizare financiara luate de unele state din UE ajungem laconcluzia ca acestea au fost si sunt directionate catre jucatori de interes national (din domeniul

bancar sau industrial), avand capital majoritar autohton sau fiind controlate de un astfel decapital. Printre restrictiile impuse de aceste state gasim si obligatia ca bancile sprijinite de stat safinanteze cu prioritate economia locala a tarii respective, IMM-urile locale, si sa reduca inacelasi timp expunerile cross-border. Cam in aceeasi directie se indreapta si deciziile UE,indiferent cum sunt ele prezentate in documentele oficiale. Ma gandesc ca si GuvernulRomaniei si celelalte institutii abilitate, adoptand o atitudine realista, sa-si indrepte atentia sisprijinul cu prioritate catre bancile si firmele cu capital majoritar romanesc (de stat sau privat).

Planurile de diminuare a efectelor crizei si de relansare economica a Romaniei sunt insarcina noastra, trebuie sa aiba un caracter national si sa vizeze capitalul romanesc cu prioritate,asigurandu-i stabilitatea si sustenabilitatea pe termen mediu si lung. Pe langa faptul ca in

absenta unei astfel de actiuni societatile romanesti vor fi lasate intr-un mare dezavantajcompetitiv (fata de celelalte banci si firme locale, avand capital majoritar strain si beneficiind deprogramele de stabilitate financiara din tarile de origine), se pierde o parghie valoroasa pentrurevigorarea economica pe termen mediu si lung. De exemplu, bancile locale cu capital romanescpot beneficia nu numai de majorarea capitalului, dar si de o implicare directa si indirecta astatului care sa le sprijine in a accesa finantari internationale in mod direct (finantarile luate destatul roman nemaifiind unica solutie). Astfel de finantari (de la UE sau institutii financiareinternationale) pot fi imediat directionate catre proiecte viabile si bancabile, mai ales ca odata cusprijinul din partea statului se vizeaza si o implicare directa a acestuia in strategia si activitateacurenta a bancilor pentru a se respecta destinatia fondurilor astfel obtinute si a se mentine oactivitate bancara sanatoasa. Este de altfel exact ceea ce se intampla in Germania, Anglia,Austria, Franta sau Italia in cadrul programelor guvernamentale de stabilitate financiara si derelansare economica. Stabilitatea bancilor cu capital majoritar romanesc (de stat sau privat) estedeosebit de importanta pentru mentinerea increderii in sectorul bancar de la noi, orice fisuraputand induce efecte dintre cele mai grave.

16


17/49

Se discuta despre deteriorarea portofoliului de plasamente detinut de banci. Nu dorescsa mentionez cauzele care au dus si duc la o asemenea situatie. Evident apare necesitatea de a neindrepta prioritar catre bancile si firmele cu capital majoritar romanesc, fie prin preluareaactivelor neperformante la o entitate din afara sectorului bancar (la ce valoare?), fie prinimplicarea statului si a bancilor, care sa gaseasca impreuna cu proprietarii firmelor solutii pentruredresarea activitatii. Aceasta directie consider ca se impune ca prima abordare (nu de putine ori

se poate ajunge in situatia diminuarii sau incetarii activitatii firmei din cauza lipsei finantarilorsau mentinerea unor finantari purtatoare de costuri mari). Nu trebuie pierdut din vedere faptulca, odata cu criza, valoarea activelor detinute de firme si care pot fi folosite ca garantie a scazutmult, iar pentru obtinerea unui nou credit sau mentinerea celui existent sunt necesare garantiisuplimentare.

Mentinerea sub control a unor indicatori macroeconomici in conditiile unui deficit bugetar insuficient definit, a unei politici sustenabile de tintire a inflatiei si de asigurare acresterii economice sunt provocari dintre cele mai dificile in fata autoritatilor. Este important saurmarim nivelul cursului leu/euro, sa urmarim echilibrul dobanzilor la lei si valute (inducand incontinuare economisirea si mentinerea unei lichiditati adecvate in economie), dar si reducand

nivelul dobanzilor la credite (sunt bancile dispuse sa lucreze cu marje mai mici pana trecem deperioada actuala?). Imbinand efortul national (prioritar) cu parghiile oferite de institutiileinternationale vom reusi sa evitam recesiunea in Romania.

17


18/49

CAP III. ROMNIA N 2009

In 2009 fondurile structurale sunt un As in maneca Romaniei in lupta cu crizaeconomica, insa ocuparea fortei de munca si cresterea datoriei externe vor putea pune bete inrotile economiei nationale.

Fondurile structurale reprezinta Asul din maneca Romaniei in perioada crizeieconomice. Valoarea acestor fonduri se ridica la 39 de miliarde euro, ce trebuie cheltuite pana inanul 2013. a declarat Florin Banateanu, director KPMG.

Din valoarea totala a fondurilor structurale, 5,77 miliarde euro reprezinta contributiadirecta pe programe de competitivitate si 15,8 miliarde euro, contributie indirecta pentruprogramele de dezvoltare regionala, a resurselor umane, de mediu si de transport. La acestea se

adauga ajutoarele de stat, acordate sub forma de granturi nationale pentru IMM-uri si investitiileregionale, estimate la peste un miliard euro. a explicat Banateanu, in cadrul unei dezbateriorganizate de Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB).

3.1 SECTOARELE ECONOMIEI ROMNETI AFECTATE DEACTUALA CRIZ:

In industria componentelor auto, fabricile Michelin - Zalau s-au inchis in decembrie2008; In industria chimica, combinatul Oltchim Ramnicu-Valcea a redus productia cu 20% inluna noiembrie; In sectorul imobiliar, tranzactiile din acest an s-au situat sub valorile inregistrate inultimii 5 ani; In domeniul siderurgic si metalurgic - Laminorul SA Braila si-a oprit activitatea pana inmartie 2009, iar Alro Slatina a scazut productia cu 25%; In sectorul IT, furnizorii Nokia au trimis 600 de angajati in somaj tehnic... Etc.

Potrivit reprezentantilor Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, piata fortei demunca va suferi schimbari importante, avand in vedere faptul ca s-au anuntat un numar de44.000 de disponibilizari pana in aprilie 2009.

Dupa ce in primavara acestui an companiile au acuzat un grav deficit de personalcalificat, primavara anului 2009 va fi dominata de preocuparea pentru pastrarea locului de

munca, pe de o parte, si a resurselor umane valoroase, in ceea ce priveste angajatorii.Romania detine o experienta indelungata in managementul schimbarilor pe piata

muncii determinate de procesele de restructurare economica si care s-au soldat, in perioada detranzitie, cu disponibilizari masive4.

Potrivit acestora, statul roman va avea la dispozitie un buget de 4,2 miliarde de europentru programele de gestionare a resurselor umane.

4 Declaraie susinut de catre reprezentantii Ministerului Muncii in cadrul unei dezbateri CCIB(Camera de Comertsi Industrie a Municipiului Bucuresti).

18


19/49

Pana in prezent, principala problema a Romaniei, din punctul de vedere al DirectieiStrategii Forta de Munca si Responsabilitatea Sociala a Corporatiilor din Ministerul Muncii siSolidaritatii Sociale a fost cresterea ratei de ocupare a tinerilor de pana la 24 de ani, acestia fiindangajati numai in proportie de 26% in trimestrul II al acestui an.

In aceeasi perioada, 60% din populatia de pana la 65 de ani muncea, iar somajul era denumai 5,6%, acest indicator urmand o tendinta constant descrescatoare in cursul anului curent.

Romania se afla intr-o pozitie mai favorizata fata de celelalte state, mai ales cele

dezvoltate, unde criza loveste in productia interna si reducerea importurilor.5 Potrivit acestuia,din analizele efectuate pana in prezent, in Romania (n.r. anului 2009) se va inregistra o scaderea cresterii economice sub 4%, fara conditii vitrege, cum ar fi seceta sau blocajele financiare.

"Avem prognoze optimiste si mai putin optimiste. Investitiile publice pe infrastructura,de pilda, vor fi de doua miliarde de euro. Ca o concluzie, daca fondurile structurale pentruautoritatile publice vor fi atrase, noua ne va fi bine", a precizat Ghizdeanu.

Acesta a adaugat ca Romania se afla intr-un moment de incertitudine, argumentat defaptul ca "in luna octombrie am stat bine in multe sectoare, in noiembrie mai putin, iar peansamblul trimestrului patru incheiem un bilant cu plusuri si minusuri".

Pe de alta parte, Ion Dragulin, directorul Directiei de Stabilitate Financiara din cadrulBNR este de parere ca "in conditiile in care finantarea externa este tot mai scumpa si dificil de

obtinut, in special pe termen lung, ne vom confrunta cu o dinamica foarte rapida a cresteriidatoriilor externe, comertul si serviciile detinand locuri fruntase in acest sens".Ion Dragulin a explicat ca gradul de creditare va depinde de capacitatea de atragere a

surselor din interior."Nu se stie cum va arata tipologia finantarii pentru sectorul bancar, asa cum nu se

cunoaste cum va fi adoptata noua strategie de investitii. Este o problema a momentului si oricepreviziune nu este altceva decat o simpla speculatie", a precizat reprezentantul BNR.

Dragulin a mai spus ca in momentul de fata, prudenta s-a instalat in toate sectoarele deactivitate, iar riscurile trebuie gestionate in mod corespunzator si nu trebuie ignorate.

Uniunea Europeana a gandit un plan de redresare economica gandit pentru a face fatasituatiei actuale din toate statele membre, cu precadere pentru restabilirea increderii in

domeniul afacerilor, a spus la randul sau, in cadrul dezbaterii CCIB, Mihai Stefan Donea,consilier la Reprezentanta Comisiei Europene (CE) in Romania."Planul UE are doua subpuncte, constand intr-un impuls bugetar imediat, de aproximativ

200 miliarde de euro (1,5% din PIB-ul UE) si pe de alta parte, intr-un pachet de zece actiuniprioritare bazate pe Strategia de la Lisabona, adaptate la provocarile economiilor pe termenlung", a precizat Stefan Donea. El a adaugat ca UE si-a propus sa sprijine statele membre in ainvesti in domeniile ce creaza locuri de munca, precum si sa impulsioneze cererea pentruanumite produse si servicii.

"Stimulul bugetar trebuie vazut ca o masura temporara, pentru 2009. In ceea ce privesterepartitia, pentru tarile din afara zonei euro, politica bugetara trebuie construita pentru a corectadebalansarile existente in aceste tari", a subliniat consilierul Reprezentantei CE.

Economia Romaniei a reusit sa absoarba o parte din cei zece miliarde euro pe care i-acumparat Banca Nationala a Romaniei in perioada 2005-2007. Toate prognozele de crestereeconomica pe plan mondial se vor revizui in scadere, iar Romania nu poate ramane izolata deceea ce se intampla in lume. Romania are, insa, particularitati ale ciclului economic care estedefazat comparativ cu ciclul economic din Europa Occidentala.

Trebuie sa se faca o departajare intre fenomenele reale de criza si dimensiunea virtuala,uneori exagerata, alteori denaturata, de foarte multe ori inchisa spre interese mai mult sau mai

5 Punct de vedere ce i aparine lui Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP).

19


20/49

putin clare, deci sa se faca aceasta distinctie intre fenomenele reale si cele virtuale in legaturaatat cu criza internationala, cat si cu efectele ei asupra Romaniei.6

In constructia bugetului pe 2009, guvernul a luat in calcul o crestere economica de 2,5%,in timp ce cresterea economica prognozata de BNR este de 2,3%, iar cea a Comisiei Europene de 1,8%. Aceasta in conditiile in care Fondul Monetar International avertiza recent asupra unuiposibil recul de 1% in ceea ce priveste cresterea economiei romanesti.

Operatiunile pe piata valutara interbancara din toamna anului 2008 au incercat o

depreciere a cursului, intr-o prima faza, la 4,2 lei/euro, pentru a ajunge ulterior la 4,5-4,75lei/euro, a spus guvernatorul BNR, care a adaugat ca leul este elementul esential al increderii inactivitatea economica din Romania.

Criza de lichiditate din toamna a fost creata de acei jucatori care si-au lungit pozitiilepe lei (pozitiilefutures pe evolutia cursului).

Rezervele Romaniei nu sunt suficiente pentru ca nu se mai raporteaza la importuri, ci ladatoria comerciala pe termen scurt creata, in mare parte, de bancile comerciale in lupta pentruobtinerea unei cote de piata. In prezent, nu exista lipsa de lichiditate pe piata, ci aceasta are maimult o conotatie mediatica, in conditiile in care bancile care in toamna afirmau ca este criza delei sustin acum ca exista un exces de lichiditate.

3.2 PIAA IMOBILIAR N DECLIN

Guvernul a retras de la vanzare o parte din imobilele RA-APPS din cauzadeclinului pietei imobiliare si a cheltuielilor mari cu organizarea licitatiilor si conservareaimobilelor, potrivit notei de fundamentare a actului normativ.

Guvernul argumenteaza ca sumele cheltuite cu evaluarea, publicarea anunturilor siconservarea imobilului pana la vanzare si, in unele cazuri, cu deplasarile membrilor comisiei,pot fi recuperate numai in situatia in care imobilul respectiv se vinde.

"In unele cazuri, aceste sume s-au recuperat din suma incasata in urma vanzarii bunuluiimobil, dar in cele mai multe cazuri nu. Intrucat legea interzice inchirierea bunurilor imobile

care sunt trecute pe lista celor ce urmeaza a fi vandute, acestea nu au putut fi valorificate prininchiriere", se arata in nota de fundamentare."Avand in vedere aceste aspecte, precum si faptul ca piata imobiliara in prezent se afla

in declin, apreciem ca este avantajos pentru RA-APPS sa utilizeze imobilele in cauza in scopulvalorificarii economico-comerciale a spatiilor detinute, precum si in scopul asigurarii delocuinte de serviciu pentru persoanele care se incadreaza in dispozitiile OUG 80/2001, privindstabilirea unor masuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unorcategorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratieipublice centrale si institutiilor publice".

Potrivit notei de fundamentare, urmeaza ca imobilele respective sa fie inchiriate,existand posibilitatea scoaterii acestora la licitatie, ca solutie alternativa.

Guvernul a retras de la vanzarea prin licitatie, la inceputul lunii martie, mai multeimobile si terenuri a caror instrainare a fost decisa prin acte normative aprobate in 2007 si 2008de Guvernul Tariceanu, printre acestea figurand Hotelul Triumf, Clubul Floreasca din Capitala,dar si 15 spatii aflate in Casa Presei Libere.

Imobilele au fost scoase la licitatie de mai multe ori, fara a fi insa vandute. De exemplu,Clubul Floreasca a fost scos la licitatie de sase ori, ultima data la un pret de pornire de 32,58milioane de euro fara TVA, insa toate licitatiile au fost anulate din lipsa de oferte.

6 Anghelache, C Romania 1999 Starea Economiei , Ed. Ec., Bucuresti 1999

20


21/49

Alaturi de acestea, au mai fost retrase de pe lista imobilelor scoase la vanzare casa deoaspeti Bradet, hotelul si restaurantul Gloria (toate aflate in judetul Suceava), complexul balnearBradul din judetul Covasna, vila Predeal din statiunea brasoveana Predeal, Minihotelul Covasnadin localitatea cu acelasi nume, complexul de alimentatie publica Dunarea, vila "Violeta", vila"Crinul" si hotelul Dacia din Neptun-Olimp.

Complexul hotel restaurant Victoria cu terenul aferent din Cluj-Napoca, complexulagroindustrial Apahida din comuna clujeana Apahida si un apartament cu trei camere din Cluj-

Napoca, se afla de asemenea pe lista imobilelor care nu vor mai fi vandute. La acestea se adaugamai multe apartamente si terenuri aflate in Capitala.

Potrivit statisticilor, la nivelul Capitalei si al judetului Ilfov, portofoliul micilordezvoltatori imobiliari numara in prezent aproximativ 3.000 de proiecte, dintre care doar 20%-30% sunt rentabile in economia constructorilor. Ele apartin in proportie de 90% afaceristilor alcaror business imobiliar nu s-a bazat pe finantari externe, ci pe propriul buzunar. Pentru ei crizafinanciara pare sa fi adus si lucruri bune. Pe de o parte, a condus la stoparea exodului fortei demunca, iar pe de alta, la o ieftinire substantiala a materialelor de constructii, spune unul dintremicii dezvoltatori bucuresteni, Radu Ursacescu, managerul companiei Vectra92.

Intrat din anul 2000 pe piata imobiliara, pana acum a reusit sa aiba un profit de treimilioane de euro, dupa ce pe parcursul anilor a facut investitii de peste sase milioane de euro.

Cand construiesti doar cu firma ta, fara sa apelezi la finantari bancare, profitul real se ridica la50% din valoarea investita in proiectele imobiliare, spune Ursacescu, a carui reteta de succes s-a bazat in primul rand pe achizitionarea intregului arsenal tehnic necesar constructiilor (schele,cofrage, buldozere si alte utilaje de constructii).

In plus, el s-a axat doar pe constructii de maximum P+6 pentru care, spune acesta,costurile sunt mai mici decat pentru blocurile inalte care necesita utilizarea macaralelor, dar siplata unor sporuri suplimentare pentru muncitori.

Compania pe care o conduce va finaliza in curand un nou bloc cu 14 apartamente, dincare cinci sunt deja vandute, iar in primavara aceasta va demara un alt proiect de 30 deapartamente. Pentru ca nu am lucrat in antrepriza cum fac marii dezvoltatori si pentru ca nu amfost presat de vreun credit bancar am reusit sa fiu mereu sub pretul pietei, uneori chiar si cu

50%, a adaugat Ursacescu.In partea de Vest a Capitalei, micii dezvoltatori imobiliari se gandesc deja sa tragaoblonul peste ceea ce pana acum cateva luni parea sa ramana o afacere profitabila. Pentru areusi sa vindem locuintele ramase acum am renuntat la marja de profit si speram sa nerecuperam macar investitia, spune un dezvoltator al zonei, care a dorit sa-si pastrezeanonimatul. Reducerile de pret la care face referire omul de afaceri sunt, spre exemplu, 19.000de euro pentru o garsoniera sau 20.000 de euro pentru apartamentele cu doua sau trei camere.In tot acest blocaj, presiunea bancilor este foarte mare si reprezinta principalul factor al acestorreduceri, dar nici asa nu gasim cumparatori, mai spune investitorul, in opinia caruia singurasolutie de iesire din criza se rezuma acum la inchirierea locuintelor, iar o chirie intre 300 si 500de euro lunar ar putea acoperi macar o parte din ratele bancare. Daca anul trecut, pentru a ne

posta reclama outdoor, plateam 35.000 de euro pentru un banner, acum publicitarii au recurs lagratuitati insemnate, mai spune acesta, considerand ca vremea noastra, a micilor dezvoltatori,a apus.

Despre trendul pietei imobiliare din 2009, atat in ceea ce-i priveste pe marii dezvoltatori,cat si pe micii intreprinzatori din domeniu, analistii considera ca acesta va evolua in functie deaccesul la finantare. Diferenta dintre cele doua categorii sta in accesul de finantare, iar mariidezvoltatori vor fi avantajati pentru ca au avut si vor avea acces la bani (surse proprii, fonduri

21


22/49

de investitii, credite bancare), a declarat Dragos Teodorescu, manager al companiei LookImobiliare. In opinia acestuia, dezvoltatorii care nu se vor mai putea finanta nu-si vor puteatermina proiectele si nici demara altele noi, pentru ca de-acum nu se va mai construi pe baniiclientului.

Acesta considera ca pentru micii dezvoltatori reteta ramanerii in businessul imobiliareste conditionata de livrarea de locuinte la preturi rezonabile, la nivelul la care bancile suntdispuse sa finanteze. Locuintele nu se vor mai vinde la stadiul de proiect, deci trebuie sa

dispuna de capitaluri proprii, suficiente pentru dezvoltarea si constructia proiectului, a adaugatTeodorescu.

El a specificat faptul ca, daca acum nu se poate estima o redresare a pietei imobiliare,aceasta va urmari trendul din zona de creditare, numarul de tranzactii va fi corelat cu cererea despatiu locativ, si nu cu cererea speculativa. Totusi, acesta preconizeaza ca nivelul tranzactiilordin perioada 2007-2008 nu va mai putea fi atins nici pe termen mediu (trei sau cinci ani).

3.4 CUM S ACIONEZI N PERIOADA CRIZEI

O parte dintre oamenii de afaceri clujeni considera ca economisirea banilor n

perioada de criza este un lucru benefic, n timp ce altii spun ca acum este momentulprielnic pentru a derula investitii si pentru a sustine cresterea economica. Toti sunt deacord ca persoanele care dispun de venituri personale si au capital acumulat ar trebui saprofite de aceasta perioada si sa-si valorifice banii.

Parerile oamenilor de afaceri clujeni n legatura cu economisirea banilor sau cheltuirealor pe timp de criza sunt mpartite. Iosif Pop, presedintele grupului Imofinance, sustine caeconomisirea in perioada de criza este semnul prudentei si al cumpatarii.

Fiecare ar trebui sa conteze pe o rezerva baneasca lichida, in lei sau in valuta, pentrusiguranta zilei de maine si pe un venit constant din dobanda. Daca oamenii dispun de venituri siacumulari suplimentare, consider ca ar fi benefica o investire in obiecte cu grad de lichiditate

mai scazut, cum ar fi aurul, obiectele de arta, colectiile numismatice, marcile postale. Rolul loreste sa ocoleasca expunerea la vederea publica si la riscul de faliment bancar, spune Iosif Pop.Referitor la persoanele cu un nivel ridicat de economisire si castig, dar si cu un apetit

mare de asumare a riscurilor, presedintele grupului Imofinance spune ca acestia trebuie sa cauteoportunitatile oferite de perioadele de criza, achizitionand, la momentul oportun, case, vile,apartamente, birouri, utilaje, actiuni, obligatiuni, avand convingerea ca, in timp, preturile lor sevor modifica semnificativ in sus si vor castiga din vanzare sau exploatarea lor.

Omul de afaceri clujean a mai spus ca la investirea unor sume mari de bani nu trebuie sase mizeze pe un singur cos la toate sumele, ci sa se disperseze plasamentele dupa perioade detimp, de randament, de fructificare, niveluri de risc, sectoare de activitate. In aceste conditii,potentialele pierderi sunt compensate de potentiale castiguri, suma investita e protejata si se

poate miza pe un castig rezonabil.Iosif Pop, presedintele grupului Imofinance, care deruleaza proiecte de dezvoltariimobiliare, a fost printre primii si cei mai ferventi sustinatori ai proiectelor pentru viitorul centrufinanciar-bancar al municipiului Cluj-Napoca.

Grupul Imofinance a fost nfiintat n anul 2003 si este format din cinci societati:Imofinance SRL, companie care coordoneaza activitatile grupului, Imocredit, companie decredite ipotecare, Imoinvest, societate de dezvoltari imobiliare, Microimo IFN, companie demicrocreditare, si Imoleasing IFN, companie de leasing. Iosif Pop este cunoscut n mediul de

22


23/49

afaceri clujean n special prin faptul ca a condus Banca Transilvania pana n anul 2002. Omul deafaceri clujean a creat ulterior grupul financiar Imofinance, conceput ca o societate de creditipotecar, orientata in principal spre dezvoltarea de proiecte imobiliare. In prezent, Imofinanceopereaza n zona municipiilor Cluj-Napoca, Arad, Sibiu si Baia Mare.

Adam Ambrus, fondatorul grupului Nervia si directorul general Amera Grup, consideraca n aceasta perioada este foarte important sa fii rezervat si precaut n cheltuirea banilor.

Evident, o criza nu face altceva decat sa amplifice distanta ntre paturile sociale, astfel

ca cei saraci de obicei devin si mai saraci, iar cei bogati ajung si mai bogati, daca - evident - sigestioneaza bine resursele. Cred ca investitiile bune se fac pe perioada de crestere economica, sinu pe criza. Deciziile pe timp de recesiune economica sunt influentate de atasamenteemotionale, de aceea consider ca este important sa fim precauti, a spus Adam Ambrus.Ambrus este de profesie inginer electronist. In 1999 a emigrat in Spania, iar in februarie 2001 afost angajat la ACE Zaragoza ca inginer, pe post de sef sectie. In luna iulie a aceluiasi an devinedirector de productie la ACE, iar in septembrie finalizeaza tratativele cu Consiliul deAdministratie si este numit director general al operatiunilor ACE in Romania. In prezent, AdamAmbrus este director general Amera Grup.

Cosmin Sndean, manager-ul City Hotels, considera ca, n perioada de criza financiara,economiile personale trebuie cheltuite cu prudenta. In opinia mea, n momentul de fata

acumularile personale trebuie cheltuite cu prudenta si doar daca acestea vizeaza achizitii deproduse, servicii sau proprietati care au devenit foarte avantajoase n contextul crizei. Legat decompanii, decizia de a investi - n contextul crizei financiare - poate fi benefica, dar trebuie sa setina cont de factorii de risc suplimentari specifici domeniului n care se investeste, precum si decosturile aferente acestor riscuri, spune Cosmin Sndean.

Managerul City Hotels mai spune ca stabilitatea financiara a investitorului reprezintafiltrul esential prin care trebuie trecuta oportunitatea investitiei. City Hotels cuprinde hotelurilede patru si, respectiv, trei stele City Plaza si City Central din Cluj-Napoca. Compania care seocupa de administrarea celor doua hoteluri clujene este firma companiei TransilvaniaDevelopment (TD).

Cristian Popa, administrator Aja Prest, organism multinational de certificare, spune ca

in aceasta perioada de criza este recomandata prudenta si cumpatarea. Cel mai probabil,economisirea ar duce la stagnare, la fel cum consumul ar duce la o epuizare a resurselor.Indiferent de suma pe care o detin oamenii, acestia trebuie sa invete sa investeasca inteligent, cucap, dar sa fie atenti si la ocazii, pentru a vedea ce oportunitati exista. Asa cum istoria o arata,cei care au bani si investesc inteligent ies mai puternici din crize, spune Cristian Popa.Administratorul firmei de audit si consultanta financiara a precizat ca partea pozitiva a acesteicrize este faptul ca are menirea de a regla anumite disfunctionalitati si tendinte din economie,fiindca cei slabi vor fi eliminati, iar cei puternici se vor intari.

Adrian Gorcea, directorul de marketing al companiei EVW Holding, este de parere caperioada de fata este benefica pentru valorificarea banilor. Trebuie cheltuiti banii n aceastaperioada pentru a sustine economia, nsa trebuie tinut cont de directiile n care vor fi investite

aceste sume, a spus Adrian Gorcea. Compania EVW Holding este importator si distribuitor alcamioanelor DAF n Romania si, totodata, importator al pieselor de schimb DAF si anvelopelorde camion.

Omul de afaceri clujean Calin Nistor, actionarul majoritar al Nisco Invest, dezvoltatorulproiectului Akademia Center, este de parere ca n perioada de recesiune economica banii trebuiereinvestiti n economie. In contextul crizei financiare, amenintati de somaj, de reducereasalariilor si atrasi de dobanzile mari, romanii ncep sa puna bani deoparte, schimbadu-sicomportamentul de consum dintr-unul impulsiv n unul foarte prudent sau foarte selectiv.

23


24/49

Totusi, cred ca banii trebuie reinvestiti n economie, n afacerile care se dovedesc profitabile,chiar daca acest lucru se va face cu o doza mai mare de responsabilitate, spune Calin Nistor.

In ceea ce priveste investitiile companiilor locale, omul de afaceri clujean crede ca, dacaaceste investitii sunt facute inteligent, n baza unei analize de piata si a unui plan, si genereazaproduse si servicii de calitate, sunt benefice indiferent de perioada prin care trece economia tariinoastre. Calin Nistor spune ca ntotdeauna vor exista piete, nise de piata care au potential si caretrebuie exploatate la momentul oportun. Compania Nisco Invest si-a inceput activitatea pe piata

locala din anul 1990 si face parte dintr-un grup de opt firme, care anul trecut au realizat o cifrade afaceri totala de 23 de milioane de euro. Firma a dezvoltat pana in prezent proiecteimobiliare in Cluj-Napoca si Satu Mare, valoarea totala fiind de aproximativ 5 milioane de euro.Conducerea Nisco Invest intentioneaza, de asemenea, sa deruleze investitii imobiliare in TarguMures.

Marcel Puscasu, directorul general al companiei Ecolor, producator de mobilier pentruconcernul suedez IKEA, este de parere ca banii trebuie investiti si ca acum este momentuloportun pentru companii sa investeasca n retehnologizare. Daca exista bani, evident ca acestiatrebuie cheltuiti, iar companiile trebuie sa profite de acest moment si sa-si pregateasca terenulpentru perioada post-criza. Este mult mai ieftin sa achizitionezi n prezent utilajele necesare (marefer aici la firmele de productie) decat anul trecut, spune Marcel Puscasu. Actionarul

majoritar al companiei Ecolor este firma Gyllensvaans Mobler din Suedia, producator demobilier din 1946 si furnizor IKEA din 1952.Pentru Bogdan Craciunas, de la firma de audit PriceWaterhouse Coopers, singura

solutie de iesire din criza este stimularea economiei prin investitii. Investitiile impulsioneazaproductia, care, la randul ei, impulsioneaza consumul, prin cresterea veniturilor. Pentru cei carenu dispun de fonduri suficiente pentru a investi, sfatul meu este sa economiseasca banii. Nu credca populatia ar trebui sa se arunce spre consum, pentru ca nu ajungem niciunde. Cel mai mareconsum e din importuri. Consumand necontrolat, exportam fondurile putine care mai exista intara si ajutam involuntar alte economii, mai puternice, sa iasa din criza, spune BogdanCraciunas.

Profesorii de la facultatile de profil din Cluj, precum Facultatea de stiinte Economice si

Gestiunea Afacerilor (FSEGA) si Facultatea de Business, mizeaza tot pe investitii. AdrianMihai Inceu, conferentiar universitar la FSEGA, sectia de Finante si Banci, spune ca investitiile,de orice fel, sunt o optiune de luat in seama, in conditiile in care acestea se ieftinesc pe timp decriza. Acesta a mai afirmat ca nu este nevoie sa se stopeze consumul. Merita sa cheltuimveniturile asa cum o faceam si pana acum, poate doar cu mai multa prudenta. Consumul, lanivel macroeconomic, este una din caile evitarii sau diminuarii efectelor crizei, mai ales daca neorientam, in masura in care este posibil, spre produsele autohtone, spune Adrian Mihai Inceu.

Profesorul Partenie Dumbrava, care preda la Facultatea de Business, pune pe primul loceconomisirea, dar spune ca este necesara si o sustinere a productiei. Pentru perioada de criza,investirea in arta sau imobilizarea disponibilitatilor in aur nu e cea mai agreabila orientare,spune Partenie Dumbrava. Profesorul crede ca trebuie sa ne orientam spre stimularea

agriculturii si sustinerea acesteia. Agricultura fiind o ramura economica cu investitii mai reduse,ne putem crea astfel o independenta fata de pietele externe.

24


25/49

CAP IV. Evoluia crizei romneti n luna

martie 2009

Cum va arata Romania in continuare: inflatie, preturi,credite, falimente.

Alimentele se vor scumpi cu pana la 10% la inceputul lunii aprilie, din cauza deprecieriileului, Romania fiind dependenta intr-o proportie semnificativa de importuri, avertizeazaDragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA).Totodata, este posibil ca si majorarea contributiei la asigurarile sociale sa se resimta in cresterea

pretului produselor alimentare. "In mod normal, producatorii ar fi trebuit sa scumpeascamancarea pana acum, daca tinem cont ca numai in ultimele trei luni, leul a pierdut aproape 13%in fata euro. Insa, nimeni nu s-a incumetat sa o faca, dat fiind contextul economic dificil. Pana laPaste, insa, producatorii vor urca preturile, pentru ca deja merg pe marje minime de profit", adeclarat Dragos Frumosu.

Astfel, romanii vor plati mai mult nu numai pentru carnea de porc, care provine dinimport in proportie de 70%, dar si pentru mezelurile fabricate in Romania, care inglobeazacarne, condimente si membrane, toate cumparate din alte tari. De obicei, o depreciere de 20% amonedei nationale contribuie cu 10-15% la cresterea pretului mezelurilor, in functie decompozitie. Si zaharul se numara printre categoriile care se vor scumpi, din cauza dependenteide importuri, adauga Frumosu. In jur de 330.000 de tone de zahar brut sunt aduse din alte tari, la

un consum anual de 500.000-550.000 tone. De aici, si dulciurile sunt afectate de crestereapretului, fara a lua in calcul si cacaua - ingredient indispensabil la fabricarea ciocolatei -, adusatot din import. De altfel, produsele dulci scot anual din buzunarele romanilor sume consistente,numai vanzarile de ciocolata atingand 468 milioane de lei in 2008, dintr-un total de 1,17miliarde de lei, la nivelul intregii piete.

Nu numai populatia va stange cureaua anul acesta, dar si micii producatori din industriaalimentara. "Anul 2009 este de referinta pentru adoptarea normelor de mediu, iar societatile carenu au facut investitiile necesare vor pune lacatul pe usa", spune Frumosu. In cel mai pesimistscenariu - care include si scaderea consumului -, el crede ca 70% dintre producatori ar putea sadispara pana la sfarsitul acestui an. Printre categoriile cele mai vizate se numara miciiprocesatori din industria carnii, producatorii de conserve de legume si fructe, dar si industria

dulciurilor - in care multinationalele au deja cote majoritare din piata. In final, industriaalimentara va fi dominata de marile companii multinationale, care isi permit sa mearga inpierdere sau sa-si reduca marjele de profit intr-un an dificil.

De altfel, probleme se anunta si pentru industria prelucratoare, constructii, comert sisectorul de servicii, potrivit unui sondaj realizat de Institutul National de Statistica. (INS).Reducerea productiei si a comenzilor, scaderea numarului de angajati si majorarea de preturisunt problemele care lovesc din plin aceste domenii. Sectorul serviciilor este afectat intr-omasura mai mica, cererea mentinandu-se, chiar daca se anunta cresteri de preturi.

25

1ma

rtie


26/49

Pana la sfarsitul acestui an, sindicatele si patronatele estimeaza concedieri masive, dincauza crizei economice. Numarul somerilor contabilizati de Gandul se ridica astfel la 350.000,intr-un scenariu pesimist, in conditiile in care Guvernul nu va lua masuri care sa atenueze socul

economico-social.

Produsele low cost la mare cautare

Mrcile scumpe, care ofer performane ridicate, sunt nlocuite treptat de romni cuunele mai puin pretenioase, dar cu un pre mai mic. Romnii au nceput s-i adaptezecheltuielile cu produsele tehnologice la realitile economice. n acest context, ctig terenmrcile i modelele mai ieftine, n defavoarea celor care ofer performane ridicate, ns au i unpre piperat.

La magazinul on-line OneStop.ro, cele mai bine vndute branduri de laptopuri erau, anultrecut, cnd criza era departe, Fujitsu Siemens i Dell. La nceputul lui 2009, cele mai cutate

sunt modelele ieftine de la Acer i laptopuri din seria Satellite de la Toshiba, destinat unuisegment de clieni cu venituri i pretenii mai mici. i la magazinul virtual Cel.ro, cele mai binevndute laptopuri sunt dou modele Acer, cu preuri n jur de 1.400 de lei.

La camere foto digitale se observ o tendin similar. Dac, anul trecut, n topulpreferinelor se situau mrci premium, precum Canon i Sony, n acest moment sunt la marecutare brandurile mai ieftine, precum Fujifilm sau Benq, cu preuri n jur de 100-150 de euro.Dintre sistemele home cinema, n 2008 cel mai vndut brand era Samsung. Locul su a fost luat,n primele dou luni ale lui 2009, de Orion, urmat de LG. ncepe s scad i comanda medie,semn c romnii nu mai dispun de fonduri foarte mari, ne-a declarat Viorel Blnoiu,managing partner la OneStop.ro.

O tendin spre economisire se observ i pe piaa telefoanelor mobile. Terminalele

dual-SIM, adic cele n care pot fi puse dou cartele, ctig teren. Oamenii doresc sfoloseasc un singur telefon n loc de dou. n dorina simplificrii comunicrii, dar irennoirii aparatului utilizat, tot mai muli cumprtori aleg terminalele dual-SIM. E normal ca,ntr-o perioad de incertitudine economic, oamenii s caute s fac economii,a spusAlexandru Munteanu, directorul comercial al Germanos.

STUDIU: Preul mediu al locuinelor va scdea la 670euro/mp

Potrivit unui studiu realizat de Century 21, preturile medii la locuinte vor fi in 2009 peun trend descendent, urmand sa se stabilizeze abia in 2010. In studiul ce se axeaza peaccesibilitatea la o locuinta a familiilor de romani cu venituri medii, se arata ca valoarea subcare se va duce pretul este de 670 euro/mp: Ne asteptam ca preturile pe segmentul rezidentialdin Bucuresti sa coboare sub nivelul de 50.000 de euro, avand in vedere atat criza internaimobiliara cat si criza financiara importata din strainatate. Pentru apartamentele de 3 camere

26

2ma

rtie

3ma

rtie


27/49

aceasta se traduce printr-un pret mediu de 670 de EURO pe mp construit, declara GabrielAlexandru, vicepresedinte Century 21 Romania.

Exemplul generic luat in calcul este un credit ipotecar pe 30 de ani, cu o dobanda de9,5% pe an, un grad de indatorare de maxim 50%. Astfel, creditul obtinut este de 28.300 euro,iar la un avans de 25% valoarea maxima a locuintei este de 38.000 euro. Valoarea de 50.000 a

rezultat din faptul ca in Bucuresti, veniturile sunt cu circa o treime maimari decat in tara.

Doar 30% dintre micii dezvoltatori imobiliari vor rezistacrizei

Avantaj pentru cei care au construit fara credite. Explozia businessului imobiliar dinultimii ani a atras, pe langa marii dezvoltatori, si o alta categorie de oameni de afaceri, ale carorsocietati comerciale dezvoltau cu totul alte activitati. Daca la inceput au construit spre vanzaredoar o vila cu unul sau doua etaje, in scurt timp ei au dezvoltat proiecte de tipul P+4 sau P+6,

profitul acestei afaceri atingand pentru ei cota de 50% din valoarea investitiei. Astazi, din cele3.000 de proiecte ale micilor dezvoltatori, doar 30% pot fi finalizate si doar acelea a carorinvestitie nu a antrenat credite bancare.

Daca anul acesta, in Bucuresti si judetul Ilfov, trebuiau sa fie date in folosintaaproximativ 50.000 de apartamente, realitatea pietei de profil arata ca doar 10.000 de astfel delocuinte vor fi receptionate. Potrivit analistilor imobiliari, diferenta de 80% a intrat inconservare, fie ca pretul de vanzare nu poate suporta reduceri substantiale, chiar daca numarulcumpa-atorilor s-a redus drastic, fie ca finalizarea lucrarilor este lovita de lipsa fondurilor deinvestitii. Acest blocaj este evident in contextul schimbarii normelor de creditare in principalpentru cei interesati de achizitionarea unei locuinte, dar si pentru majoritatea constructorilor acaror strategie de finantare s-a axat pe vanzarea cu plata in avans a imobilelor.

Doar businessul fara credit bancar. Dincolo de marii dezvoltatori imobiliari, miciiintreprinzatori din piata de profil par sa suporte mai usor acest blocaj, iar unii dintre ei chiar sa-si permita dezvoltarea de noi proiecte imobiliare. Totusi, criza financiara a inghetat, in proportiede aproximativ 70%, si businessul imobiliar al micilor dezvoltatori.

Atrasi in trecut de explozia pietei imobiliare, acestia si-au reorientat afacerile catreconstructiile civile directionate la inceput catre vile cu unul sau doua etaje, pentru ca ulterior sa-si ridice schela profitabilitatii catre blocuri de tip P+4 sau P+6. Astazi, in piata romaneascaimobiliara au ramas doar micii constructori ale caror investitii nu au antrenat credite bancare, iarcei care au reusit, la inceputul crizei financiare, sa-si renegocieze cu bancile contractele definantare, spera sa finalizeze proiectele pe care le deruleaza.

Din 3.000 de proiecte in derulare, doar o treime mai sunt rentabile. Potrivitstatisticilor, la nivelul Capitalei si al judetului Ilfov, portofoliul micilor dezvoltatori imobiliarinumara in prezent aproximativ 3.000 de proiecte, dintre care doar 20%-30% sunt rentabile ineconomia constructorilor. Ele apartin in proportie de 90% afaceristilor al caror businessimobiliar nu s-a bazat pe finantari externe, ci pe propriul buzunar. Pentru ei criza financiara paresa fi adus si lucruri bune. Pe de o parte, a condus la stoparea exodului fortei de munca, iar pede alta, la o ieftinire substantiala a materialelor de constructii, spune unul dintre miciidezvoltatori bucuresteni, Radu Ursacescu, managerul companiei Vectra92.

27

4m

53024605 Criza Economica Si Romania

Documents

Transcript of 53024605 Criza Economica Si Romania