MUTATII GENETICEMUTATII GENETICE

CuprinsCuprins Mutatii genetice si cromozomialeMutatii genetice si cromozomiale Modificari patologice ale cariotipului uman Modificari patologice ale cariotipului uman Maladii geneticeMaladii genetice1.1. PolidactiliePolidactilie2.2. SindactilieSindactilie3.3. Diabetul insipidDiabetul insipid4.4. HemofiliaHemofilia5.5. DaltonismulDaltonismul6.6. Tipatul pisicii (Cri du chat)Tipatul pisicii (Cri du chat)7.7. Sindromul MarfanSindromul Marfan8.8. AlbinismulAlbinismul9.9. ClonareaClonarea10.10. Sindromul Down sau Trisomia 21Sindromul Down sau Trisomia 2111.11. Malformatii fetaleMalformatii fetale12.12. Anemia falciformaAnemia falciforma13.13. GutaGuta14.14. Sindromul trisomiei 18 (Edwards)Sindromul trisomiei 18 (Edwards)15.15. Sindromul trisomiei 13 (Patau)Sindromul trisomiei 13 (Patau)

Mutatii genetice si cromozomialeMutatii genetice si cromozomiale

Mutatia-cu un termen mai larg,schimbarea-este un atribut al tuturor Mutatia-cu un termen mai larg,schimbarea-este un atribut al tuturor fiintelor vii.Acestea toate au capacitatea de a transforma si astfel de fiintelor vii.Acestea toate au capacitatea de a transforma si astfel de a se schimba,de a se transforma si astfel de a evolua.Mutatia a se schimba,de a se transforma si astfel de a evolua.Mutatia este,de fapt,raspunzatoare este,de fapt,raspunzatoare

in mare masura de variabilitatea lumii vii.in mare masura de variabilitatea lumii vii. Mutatiile,aceste schimbari bruste care au Mutatiile,aceste schimbari bruste care au

loc in materialul genetic al unui individ si loc in materialul genetic al unui individ si

care se transmit ereditar,reprezintacare se transmit ereditar,reprezinta

intr-adevar sursa de variatie si temelia intr-adevar sursa de variatie si temelia

pe care se cladeste evolutia.pe care se cladeste evolutia.

Ele se acumuleaza in timpul a zeci de mii de generatii,pe Ele se acumuleaza in timpul a zeci de mii de generatii,pe parcursul formarii si constituirii speciei respective.parcursul formarii si constituirii speciei respective.

Mutatiile pot aparea spontan cu o anumita frecventa in Mutatiile pot aparea spontan cu o anumita frecventa in mod natural la orice fiinta vie sau poate fi rezultatul mod natural la orice fiinta vie sau poate fi rezultatul inducerii experimentale cu ajutorul diferitilor agenti inducerii experimentale cu ajutorul diferitilor agenti mutageni.Fie ca sunt naturale sau induse,ele pot afecta mutageni.Fie ca sunt naturale sau induse,ele pot afecta practic orice organ al plantei sau al animalului practic orice organ al plantei sau al animalului respectiv.Omul nu este nici el ferit de aceste schimbari si respectiv.Omul nu este nici el ferit de aceste schimbari si este supus acelorasi efecte pozitive sau negative,dupa este supus acelorasi efecte pozitive sau negative,dupa cum mutatiile sunt folositoare sau daunatoare.cum mutatiile sunt folositoare sau daunatoare.

Modificari patologice ale cariotipului Modificari patologice ale cariotipului umanuman

Cariotipul uman normal Cariotipul uman normal La om exista 2n=46 cromozomi,asezati in sapte La om exista 2n=46 cromozomi,asezati in sapte

grupe notate cu majuscule de la A la G. Se grupe notate cu majuscule de la A la G. Se presupune ca,cariotipul uman provine din presupune ca,cariotipul uman provine din cariotipul maimutelor antropoide,care au 2n=48 cariotipul maimutelor antropoide,care au 2n=48 cromozomi. cromozomi.

Modificarile patologice ale cariotipului uman Modificarile patologice ale cariotipului uman sunt: POLIPLOIDIE,ANEUPLOIDIE si sunt: POLIPLOIDIE,ANEUPLOIDIE si RESTRUCTURARILE CROMOZOMIALE.RESTRUCTURARILE CROMOZOMIALE.

Cromozomii umani

Poliploidia reprezinta multiplicarea numarului de Poliploidia reprezinta multiplicarea numarului de genomuri. Este letala la om si nu s-a intalnit genomuri. Este letala la om si nu s-a intalnit decat la embrionii eliminati prin avort spontan.decat la embrionii eliminati prin avort spontan.

Aneuploidia reprezinta variatia numarului de Aneuploidia reprezinta variatia numarului de cromozomi dintr-o anumita pereche.Aceasta cromozomi dintr-o anumita pereche.Aceasta este de doua tipuri: autozomala,cea care este de doua tipuri: autozomala,cea care afecteaza cromozomii si heterozomala,cea care afecteaza cromozomii si heterozomala,cea care afecteaza heterozomii. afecteaza heterozomii.

Restructurarile cromozomiale reprezinta maladii: Restructurarile cromozomiale reprezinta maladii: maladia “Tipatul pisicii”,are loc pierderea partiala maladia “Tipatul pisicii”,are loc pierderea partiala a bratului scurt.a bratului scurt.

Maladii geneticeMaladii genetice 1.1. Polidactiile Polidactiile sunt malformatii sunt malformatii

congenitale, in general ereditare, caracterizate congenitale, in general ereditare, caracterizate prin existenta unui deget supranumerar la prin existenta unui deget supranumerar la mana sau la picior, rareori mai mult de unul.mana sau la picior, rareori mai mult de unul.

Femeile insarcinate vor avea de acum incolo un motiv in plus sa se lase de fumat. Intr-unul dintre cele mai mari studii de acest tip, chirurgii plasticieni au descoperit ca fumatul in timpul sarcinii creste riscul de a da nastere unui copil cu deficiente la degetele de la maini sau de la picioare.

2.Cunoscute sub numele 2.Cunoscute sub numele polidactiliepolidactilie, sindactilie si , sindactilie si adactilie, aceste deformatii sunt printre cele mai intalnite adactilie, aceste deformatii sunt printre cele mai intalnite anormalitati congenitale. Polidactilia implica prezenta a anormalitati congenitale. Polidactilia implica prezenta a mai mult de cinci degete, sindactilia se manifesta prin mai mult de cinci degete, sindactilia se manifesta prin lipirea degetelor, iar adactilia - prin lipsa lor.lipirea degetelor, iar adactilia - prin lipsa lor.

3.3.DiabetulDiabetul insipid denumeste o insipid denumeste o perturbare a bilantului hidrosalin datorita perturbare a bilantului hidrosalin datorita reabsorbtiei deficitare a apei la nivelul renal ca reabsorbtiei deficitare a apei la nivelul renal ca urmare a secretiei insuficiente de hormon urmare a secretiei insuficiente de hormon antidiuretic din hipofiza posterioara (DI central antidiuretic din hipofiza posterioara (DI central sau neurogen) sau a lipsei de raspuns a sau neurogen) sau a lipsei de raspuns a rinichiului la ADH (diabet insipid nefrogenic) si rinichiului la ADH (diabet insipid nefrogenic) si care se caracterizeaza prin poliurie cu urina de care se caracterizeaza prin poliurie cu urina de densitate joasa (<1005),hipcrosmolaritate densitate joasa (<1005),hipcrosmolaritate plasmatica si polidipsie.plasmatica si polidipsie.

Forme clinice ale diabetului insipid:Forme clinice ale diabetului insipid:

-diabet insipid partial-exista rezerva de ADH;-diabet insipid partial-exista rezerva de ADH;

-diabet insipid indus (polidipsie -diabet insipid indus (polidipsie primara=potomanie);primara=potomanie);

-diabet insipid autointretinut (dupa DI -diabet insipid autointretinut (dupa DI tranzitoriu);tranzitoriu);

-diabet insipid mascat-carenta de -diabet insipid mascat-carenta de cortizol,atingerea centrului setei.cortizol,atingerea centrului setei.

4. 4. HemofiliaHemofilia A – A – deficienta factorului VIII. deficienta factorului VIII.    Hemofilia tip A este un    Hemofilia tip A este un sindrom hemoragipar sever sindrom hemoragipar sever care apare la copii de sex care apare la copii de sex masculin si este dependenta masculin si este dependenta de transmiterea unei gene de transmiterea unei gene anormale legata de anormale legata de cromozomul „X”. Termenul de cromozomul „X”. Termenul de hemofilie a fost introdus prima hemofilie a fost introdus prima data de Schönlein in 1893, data de Schönlein in 1893, desi boala era cunoscuta inca desi boala era cunoscuta inca din antichitate, fiind descrisa din antichitate, fiind descrisa de Rabbi Simon ben Gamaliel de Rabbi Simon ben Gamaliel in Talmud, de Maimonide in Talmud, de Maimonide (medic si filozof evreu), de (medic si filozof evreu), de Albucasis, medic arab (in Albucasis, medic arab (in secolul al 12-lea), Addis secolul al 12-lea), Addis (1911), Patek si Taylor in 1937 (1911), Patek si Taylor in 1937 - au demonstrat prezenta unui - au demonstrat prezenta unui factor activ antihemofilic in factor activ antihemofilic in plasma normala. plasma normala.

5. 5. DaltonismulDaltonismul, , denumit ştiinţific cecitate denumit ştiinţific cecitate cromatică este o stare cromatică este o stare patologică, o tulburare a patologică, o tulburare a vederii cromatice, vederii cromatice, constând în incapacitatea constând în incapacitatea de a deosebi unele culori de a deosebi unele culori de altele (mai ales de altele (mai ales roşulroşul de de verdeverde), deoarece fie ), deoarece fie receptorul responsabil receptorul responsabil pentru culoarea verde fie pentru culoarea verde fie cel pentru culoarea roşie cel pentru culoarea roşie nu funcţionează deloc. nu funcţionează deloc. Daltonismul este o boală Daltonismul este o boală congenitală cauzată de o congenitală cauzată de o defecţiune a retinei sau a defecţiune a retinei sau a unei porţiuni din nervul unei porţiuni din nervul optic. Deşi boala este optic. Deşi boala este moştenită pe linie moştenită pe linie maternă, de daltonism maternă, de daltonism sufera în special bărbaţii. sufera în special bărbaţii.

6.6.Tipatul de pisicaTipatul de pisica, un , un nume sugestiv pentru un sindrom nume sugestiv pentru un sindrom cu totul caracteristic. Foarte cu totul caracteristic. Foarte probabil s-a observat de mult ca probabil s-a observat de mult ca la cateva de mii de nou-nascuti la cateva de mii de nou-nascuti apare un copil al carui planset apare un copil al carui planset seamana cu mieunatul unei pisici. seamana cu mieunatul unei pisici. Tipatul de pisica este conditionat Tipatul de pisica este conditionat de dezvoltarea anormala a de dezvoltarea anormala a laringelui,mai exact de o laringelui,mai exact de o hipoplazie laringiana.Este un tipat hipoplazie laringiana.Este un tipat slab si ascutit.Dupa cateva slab si ascutit.Dupa cateva saptamani dispare,de saptamani dispare,de obicei.Foarte rar se mai aude si obicei.Foarte rar se mai aude si la copii de un an sau putin mai la copii de un an sau putin mai mari.mari.

7. 7. Sindromul MarfanSindromul Marfan este determinatã de o este determinatã de o anomalie a genei fibrilin anomalie a genei fibrilin localizatã pe cromozomul 15. localizatã pe cromozomul 15. E cunoscut pentru producerea E cunoscut pentru producerea staturii mult prea inalte,a staturii mult prea inalte,a oaselor fragile iar la oaselor fragile iar la persoanele grav afectate,a persoanele grav afectate,a bolilor de inima.Osteogeneza bolilor de inima.Osteogeneza imperfecta produce oase usor imperfecta produce oase usor de fracturat,statura de fracturat,statura scunda,dinti galbeni sau scunda,dinti galbeni sau maro,piele subtire si surzenie maro,piele subtire si surzenie la maturitate.Face albul la maturitate.Face albul ochilor sa devina sangeriu. ochilor sa devina sangeriu. Maladiile scheletice si Maladiile scheletice si musculare sunt adesea musculare sunt adesea transmise de o singura transmise de o singura gena.Distrofiagena.Distrofia muschilor,ca si muschilor,ca si atrofia muschilor,maladii care atrofia muschilor,maladii care variaza de la usoara la variaza de la usoara la grava,sunt de asemenea grava,sunt de asemenea rezultate ale afectarii unei rezultate ale afectarii unei singure gene.singure gene.

8.8.AlbinismulAlbinismul este o maladie aparuta la este o maladie aparuta la nastere si consta prin disparitia totala a nastere si consta prin disparitia totala a pigmentului pielii.Persoanele cu albinism au pigmentului pielii.Persoanele cu albinism au pielea si parul alb,ochii roz si culoarea obrajilor pielea si parul alb,ochii roz si culoarea obrajilor roz sau albastru deschis.Sunt sensibile la razele roz sau albastru deschis.Sunt sensibile la razele soarelui.Boala este provocata soarelui.Boala este provocata de o gena recesiva,autozomala,de o gena recesiva,autozomala,ceea ce inseamna ca frecventa ceea ce inseamna ca frecventa maladiei este aceeasi la ambelemaladiei este aceeasi la ambele sexe.sexe.

Albinismul la Albinismul la oamenioameni

Abilitatea unei persoane de a-si forma pigment in Abilitatea unei persoane de a-si forma pigment in piele,par,si ochi depinde de prezenta unei alele piele,par,si ochi depinde de prezenta unei alele particulare (A);lipsa acestei abilitati duce la albinism,care particulare (A);lipsa acestei abilitati duce la albinism,care este cauzat de o alta alela (a) a aceleasi gene.Efectele este cauzat de o alta alela (a) a aceleasi gene.Efectele alelei A sunt de dominanta;ale alelei a,de alelei A sunt de dominanta;ale alelei a,de recesivitate.Asadar,persoanelor heterozigote (Aa),ca si recesivitate.Asadar,persoanelor heterozigote (Aa),ca si cele homozigote (AA) pentru alela producatoare de cele homozigote (AA) pentru alela producatoare de pigmenti,au pigmentatie normala.Persoanele homozigote pigmenti,au pigmentatie normala.Persoanele homozigote pentru alela ce rezulta din lipsa pigmentului (aa) sunt pentru alela ce rezulta din lipsa pigmentului (aa) sunt albinotici.albinotici.

Albinismul la animaleAlbinismul la animale

9.9. Clonarea.Clonarea. Punctul de plecare pentru Punctul de plecare pentru orice discutie referitoare la acest subiect il orice discutie referitoare la acest subiect il reprezinta recursul la tehnologia prin care a fost reprezinta recursul la tehnologia prin care a fost clonata in 1996 oaia Dolly si prima referinta din clonata in 1996 oaia Dolly si prima referinta din vremea respectiva: revista Nature 385, 810-13, 1997. vremea respectiva: revista Nature 385, 810-13, 1997. Practic, lucrurile decurg cat se poate de simplu. Practic, lucrurile decurg cat se poate de simplu. Aparent... Se inlatura ADN-ul din nucleul unui ovul Aparent... Se inlatura ADN-ul din nucleul unui ovul luat de la mama-surogat. Acest material genetic va fi luat de la mama-surogat. Acest material genetic va fi apoi inlocuit de ADN-ul preluat si izolat dintr-o celula apoi inlocuit de ADN-ul preluat si izolat dintr-o celula a individului ce urmeaza a fi clonat, iar ovulul, care a individului ce urmeaza a fi clonat, iar ovulul, care va contine astfel numai ADN-ul respectivului, va contine astfel numai ADN-ul respectivului,

se va divide ca orice embrionse va divide ca orice embrion

normal. Fiind ulterior reintrodusnormal. Fiind ulterior reintrodus

in uterul mamei..in uterul mamei....

Clonarea mai poate fi privita si ca un Clonarea mai poate fi privita si ca un proces de duplicare (si nu de reproducere), in proces de duplicare (si nu de reproducere), in urma caruia rezulta un material genetic identic, urma caruia rezulta un material genetic identic, care nu este insa obtinut prin mijloace sexuale. care nu este insa obtinut prin mijloace sexuale. In cadrul reproducerii sexuate, se petrece In cadrul reproducerii sexuate, se petrece combinarea a doua ADN-uri, unul provenit de la combinarea a doua ADN-uri, unul provenit de la tata, celalalt de la mama, iar in cazul reproducerii tata, celalalt de la mama, iar in cazul reproducerii asexuate - asemenea clonarii - nu se asexuate - asemenea clonarii - nu se perpetueaza decat informatiaperpetueaza decat informatia genetica genetica

a unui singur parintea unui singur parinte..

Avantajele clonariiAvantajele clonariiAnimalele transgenice pot fi folosite pentru cercetarile medicale si Animalele transgenice pot fi folosite pentru cercetarile medicale si farmaceutice. Ele pot fi produse prin transfer de nucleu. Daca sint farmaceutice. Ele pot fi produse prin transfer de nucleu. Daca sint introduse gene umane in organismele lor aceste animale introduse gene umane in organismele lor aceste animale transgenice (oi sau porci) pot produce proteine umane (in lapte) sau transgenice (oi sau porci) pot produce proteine umane (in lapte) sau insulina pentru diabetici. Clonarea poate contribui si la tratamentul insulina pentru diabetici. Clonarea poate contribui si la tratamentul unor boli prin reprogramarea celulelor pieii (generand celule unor boli prin reprogramarea celulelor pieii (generand celule pancreatice pentru diabetici, respectiv neuroni pentru bolnavii de pancreatice pentru diabetici, respectiv neuroni pentru bolnavii de Parkinson) si inlocuirea celulelor bolnave cu cele noi. Prin clonare Parkinson) si inlocuirea celulelor bolnave cu cele noi. Prin clonare transplantarea de organe poate deveni o solutie de succes. Chiar transplantarea de organe poate deveni o solutie de succes. Chiar daca transplantarea de organe este un lucru curent la ora actuala, daca transplantarea de organe este un lucru curent la ora actuala, deseori este o criza de organe potrivite.deseori este o criza de organe potrivite.

Dezavantajele clonariiDezavantajele clonariiClonarea ar putea reduce patrimoniul genetic atit al Clonarea ar putea reduce patrimoniul genetic atit al

oamenilor cit si al animalelor (de casa). Prin producerea de oamenilor cit si al animalelor (de casa). Prin producerea de clone multiple apare riscul de a crea o populatie formata din clone multiple apare riscul de a crea o populatie formata din indivizi identici (nu este cazul in momentul de fata). Acsti indivizi identici (nu este cazul in momentul de fata). Acsti indivizi obtinuti prin clonare ar putea sa sufere de aceleasi boli indivizi obtinuti prin clonare ar putea sa sufere de aceleasi boli sau sa fie sensibila la acelas tip de agenti patogeni iar un sau sa fie sensibila la acelas tip de agenti patogeni iar un singur virus ar putea extermina populatia de pe o zona singur virus ar putea extermina populatia de pe o zona intinsa, chiar o specie intreaga.intinsa, chiar o specie intreaga.

Clonarea ar putea actiona in defavoarea evolutiei si Clonarea ar putea actiona in defavoarea evolutiei si prin faptul ca oamenii s-ar putea decide sa cloneze doar prin faptul ca oamenii s-ar putea decide sa cloneze doar animalele cele mai potrivite pentru ei. Clonarea (ingineria animalele cele mai potrivite pentru ei. Clonarea (ingineria genetica) ar putea fi folosita pentru a crea "omul perfect" (sau genetica) ar putea fi folosita pentru a crea "omul perfect" (sau soldatul perfect - un scenariu des intilnit la Hollywood) sau un soldatul perfect - un scenariu des intilnit la Hollywood) sau un om cu o putere fizica deosebita dar o intelingenta sub-om cu o putere fizica deosebita dar o intelingenta sub-normala, o subclasa geneticanormala, o subclasa genetica. .

10.10.Sindromul DownSindromul Down este o boala genetica, este o boala genetica, cromosomiala. In 95% din cazuri Sindromul Down se prezinta cromosomiala. In 95% din cazuri Sindromul Down se prezinta ca trisomia 21. In 5% din cazuri cauza genetica a bolii este o ca trisomia 21. In 5% din cazuri cauza genetica a bolii este o translocatie sau mozaicism.translocatie sau mozaicism.

Organismul uman are 23 perechi de cromosomi: 22 autozomi Organismul uman are 23 perechi de cromosomi: 22 autozomi si doi cromosomi sexuali (la femei 22+ XX, la barbati 22+ XY). si doi cromosomi sexuali (la femei 22+ XX, la barbati 22+ XY). Fiecare celula din organism poseda deci 46 cromosomi cu Fiecare celula din organism poseda deci 46 cromosomi cu exceptia celulelor sexuale (ovul/spermatozoid) care au exceptia celulelor sexuale (ovul/spermatozoid) care au jumatate din setul cromosomial (ovulul: 22+X, spermatozoidul: jumatate din setul cromosomial (ovulul: 22+X, spermatozoidul: 22+X sau 22+Y). 22+X sau 22+Y).

La unirea dintre spermatozoid si ovulLa unirea dintre spermatozoid si ovul

va rezulta o celula cu un set complet va rezulta o celula cu un set complet

cromosomial (44+XX sau 44+XY).cromosomial (44+XX sau 44+XY).

In cazul Trisomiei 21 fiecare celula al organismului In cazul Trisomiei 21 fiecare celula al organismului poseda trei cromosomi 21. Acest extra cromosom 21 poseda trei cromosomi 21. Acest extra cromosom 21 provine din ovul sau spermatozoid. Se presupune ca in provine din ovul sau spermatozoid. Se presupune ca in timpul formarii celulelor sexuale cei doi cromosomi 21 nu timpul formarii celulelor sexuale cei doi cromosomi 21 nu se separa (nondisjunctie). In timpul fertilizarii, la fuziunea se separa (nondisjunctie). In timpul fertilizarii, la fuziunea dintre ovul si spermatozoid (in mod normal fiecare cu 23 dintre ovul si spermatozoid (in mod normal fiecare cu 23 cromosomi) unul va avea un cromosom in plus in pozitia cromosomi) unul va avea un cromosom in plus in pozitia 21 rezultind o celula cu 47 cromosomi. Aceasta celula, 21 rezultind o celula cu 47 cromosomi. Aceasta celula, cu dezvoltarea embrionului se multiplica, fiecare celula cu dezvoltarea embrionului se multiplica, fiecare celula va avea 47 cromosomi, dezvoltindu-se sindromul Down.va avea 47 cromosomi, dezvoltindu-se sindromul Down.

CauzeCauzeAu fost emise mai multe teorii in legatura cu Au fost emise mai multe teorii in legatura cu

etiologia acestei boli dar cauza exacta nu este inca etiologia acestei boli dar cauza exacta nu este inca cunoscuta. Probabil intervin mai multi factori ca: tulburari cunoscuta. Probabil intervin mai multi factori ca: tulburari hormonale, radiatii, infectii virale, probleme imunologice hormonale, radiatii, infectii virale, probleme imunologice dar factorul cel mai implicat este virsta mamei. dar factorul cel mai implicat este virsta mamei. Probabilitatea ca copilul va avea sindrom Down creste Probabilitatea ca copilul va avea sindrom Down creste direct proportional cu virsta mai inaintata a mamei. La 20 direct proportional cu virsta mai inaintata a mamei. La 20 ani riscul este 1 la 1600, la 35 ani ani riscul este 1 la 1600, la 35 ani

1 la 365, la 40 ani 1 la 100. Riscul 1 la 365, la 40 ani 1 la 100. Riscul

ca si al doilea copil sa se nasca ca si al doilea copil sa se nasca

cu sindrom Down este 1 la 100.cu sindrom Down este 1 la 100.

TESTE PRENATALE PENTRU IDENTIFICAREA TESTE PRENATALE PENTRU IDENTIFICAREA SINDROMULUI DOWNSINDROMULUI DOWN

Teste “screening”: se determina din singele Teste “screening”: se determina din singele matern alpha-fetoproteina, hCG (human chorionic matern alpha-fetoproteina, hCG (human chorionic gonadotropin) si estriolul neconjugat. Rezultatul acestor gonadotropin) si estriolul neconjugat. Rezultatul acestor determinari impreuna cu virsta mamei ne permite sa determinari impreuna cu virsta mamei ne permite sa estimam riscul aparitiei sindromului Down. Aceste teste estimam riscul aparitiei sindromului Down. Aceste teste se efectueaza intre saptamina 14 si 16 al sarcinii.se efectueaza intre saptamina 14 si 16 al sarcinii.

Echografia abdominala: permite detectarea unor Echografia abdominala: permite detectarea unor semne caracteristice acestei boli: ingrosarea pielii pe semne caracteristice acestei boli: ingrosarea pielii pe partea posterioara a gitului, modificari ale membrelor, partea posterioara a gitului, modificari ale membrelor, diminuarea diametrului capului, boli congenitale ale diminuarea diametrului capului, boli congenitale ale inimii, probleme gastrintestinale.inimii, probleme gastrintestinale.

Teste diagnostice: se aplica daca testarile Teste diagnostice: se aplica daca testarile amintite mai sus trezesc suspiciunea sindromului Down. amintite mai sus trezesc suspiciunea sindromului Down. Amniocenteza si CVS (chorionic villus sampling-Amniocenteza si CVS (chorionic villus sampling-examinarea vilozitatilor coriale) sint testele diagnostice examinarea vilozitatilor coriale) sint testele diagnostice cel mai des utilizate.cel mai des utilizate.

11.Malformatiile fetale11.Malformatiile fetale sunt produse de sunt produse de anumite substante chimice, infectii, stari alterate ale anumite substante chimice, infectii, stari alterate ale sanatatii materne, si care actionand asupra fatului pot sanatatii materne, si care actionand asupra fatului pot afecta dezvoltarea normala intrauterina a acestuia. Toate afecta dezvoltarea normala intrauterina a acestuia. Toate aceste cauze enumerate anterior poarta numele de aceste cauze enumerate anterior poarta numele de AGENTI TERATOGENI. Inducerea malformatiilor fetale AGENTI TERATOGENI. Inducerea malformatiilor fetale de catre acesti agenti depinde de predispozitia genetica de catre acesti agenti depinde de predispozitia genetica materna si fetala, de stadiul dezvoltarii fatului la materna si fetala, de stadiul dezvoltarii fatului la momentul expunerii, de calea de actiune si durata in momentul expunerii, de calea de actiune si durata in timp a expunerii la respectivul agent teratogen.timp a expunerii la respectivul agent teratogen.

Initial exista o perioada rezistenta care dureaza din ziua 0 pana Initial exista o perioada rezistenta care dureaza din ziua 0 pana in ziua a 11-a a vietii intrauterine, perioada in care fatul respecta in ziua a 11-a a vietii intrauterine, perioada in care fatul respecta legea “totul sau nimic” si anume fie va fi omorat de catre agentul legea “totul sau nimic” si anume fie va fi omorat de catre agentul teratogen, fie va supravietui neafectat. Apoi urmeaza perioada teratogen, fie va supravietui neafectat. Apoi urmeaza perioada de maxima susceptibilitate, din ziua a 11-a pana in ziua a 57-a a de maxima susceptibilitate, din ziua a 11-a pana in ziua a 57-a a gestatiei, perioada in care are loc formarea organelor si care gestatiei, perioada in care are loc formarea organelor si care este deci cea mai sensibila la efectele adverse ale teratogenului. este deci cea mai sensibila la efectele adverse ale teratogenului. Din ziua a 57-a, organele sunt formate si doar cresc in marime. Din ziua a 57-a, organele sunt formate si doar cresc in marime. Urmeaza perioada de susceptibilitate redusa in care un agent Urmeaza perioada de susceptibilitate redusa in care un agent teratogen produce doar tulburari ale cresterii sau ale functionarii teratogen produce doar tulburari ale cresterii sau ale functionarii organelor.organelor.

Cauzele malformatiilor sunt foarte variate dar este deosebit de Cauzele malformatiilor sunt foarte variate dar este deosebit de interesant ca in proportie de 65 % ele au cauze necunoscute. interesant ca in proportie de 65 % ele au cauze necunoscute. Aproximativ 25 % au cauze genetice siAproximativ 25 % au cauze genetice si

doar in 10 % din cazuri pot fi incriminati doar in 10 % din cazuri pot fi incriminati factori ca medicamentele si substantele factori ca medicamentele si substantele toxice, radioactivitatea, anumite infectii toxice, radioactivitatea, anumite infectii intrauterine, tulburari ale metabolismului intrauterine, tulburari ale metabolismului matern.matern.

Factori teratogeniFactori teratogeni

1.IRADIEREA1.IRADIEREA. Expunerea la radiatii poate fi acuta si in . Expunerea la radiatii poate fi acuta si in

doze mari, ca in cazul unui accident nuclear, sau poate fi cronica, doze mari, ca in cazul unui accident nuclear, sau poate fi cronica, repetata dar in doze mici, ca in cazul iradierii la locul de munca sau repetata dar in doze mici, ca in cazul iradierii la locul de munca sau a radiografiilor efectuate in scop de diagnostic medical. In primul a radiografiilor efectuate in scop de diagnostic medical. In primul caz pot apare avort spontan sau o serie caz pot apare avort spontan sau o serie

de probleme ca retard mental, dezvoltare de probleme ca retard mental, dezvoltare

necorespunzatoare, leucemie fetala. necorespunzatoare, leucemie fetala.

In ceea ce priveste iradierea cronica In ceea ce priveste iradierea cronica

in scop de diagnostic medical, riscul in scop de diagnostic medical, riscul

de aparitie a malformatiilor este destulde aparitie a malformatiilor este destul

de redus chiar si in situatia efectuarii de redus chiar si in situatia efectuarii

a mai multor radiografiia mai multor radiografii..

Explozia de la Cernobil a provocat Explozia de la Cernobil a provocat mutatii genetice transmisibilemutatii genetice transmisibile

Oamenii de stiinta au anuntat ca au Oamenii de stiinta au anuntat ca au obtinut dovezi potrivit carora doze reduse de obtinut dovezi potrivit carora doze reduse de radiatii pot provoca modificari multiple ale ADN-radiatii pot provoca modificari multiple ale ADN-ului uman, care se transmit la generatiile ului uman, care se transmit la generatiile urmatoare. Observatiile au la baza studiile facute urmatoare. Observatiile au la baza studiile facute in randul copiilor nascuti dupa accidentul nuclear in randul copiilor nascuti dupa accidentul nuclear de la Cernobil.de la Cernobil.

Savantii au descoperit o crestere Savantii au descoperit o crestere "neasteptat de mare" a numarului mutatiilor in "neasteptat de mare" a numarului mutatiilor in randul copiilor ai caror parinti au participat la randul copiilor ai caror parinti au participat la operatiunea de curatire a reactorului ce a explodat operatiunea de curatire a reactorului ce a explodat in 1986 si care au fost conceputi dupa aceasta in 1986 si care au fost conceputi dupa aceasta data.data.

Ei au precizat ca, desi s-a banuit de multa Ei au precizat ca, desi s-a banuit de multa vreme ca expunerea la radiatii ionizante provoaca vreme ca expunerea la radiatii ionizante provoaca mutatii in ADN-ul uman, evenimente de tipul mutatii in ADN-ul uman, evenimente de tipul bombelor atomice detonate in Japonia nu pareau bombelor atomice detonate in Japonia nu pareau sa aduca dovezi in privinta unor defecte genetice sa aduca dovezi in privinta unor defecte genetice semnificative.semnificative.

2.MEDICAMENTE SI DROGURI2.MEDICAMENTE SI DROGURI. In ceea ce . In ceea ce priveste medicamentele si drogurile, exista o lista priveste medicamentele si drogurile, exista o lista surprinzator de redusa de agenti dovediti a avea un surprinzator de redusa de agenti dovediti a avea un potential teratogen. Anumite substante insa trebuie potential teratogen. Anumite substante insa trebuie evitate cu grija atunci cand o femeie doreste sa ramana evitate cu grija atunci cand o femeie doreste sa ramana insarcinata. Doze mari de vitamina A, alcoolul, cafeina, insarcinata. Doze mari de vitamina A, alcoolul, cafeina, steroizii. O serie de vaccinari cum ar fi cea impotriva steroizii. O serie de vaccinari cum ar fi cea impotriva rubeolei nu trebuie facute la femeia insarcinata sau care rubeolei nu trebuie facute la femeia insarcinata sau care are de gand sa procreeze in urmatoarele 3 luni.are de gand sa procreeze in urmatoarele 3 luni.

3.HIPERTERMIA. Studii recente sugereaza ca temperatura corpului matern la valori de peste 39 grade Celsius intre saptamanile 4 si 14 de gestatie ar putea avea un efect teratogen. Malformatiile care pot sa apara din aceasta cauza sunt tulburari de dezvoltare, defecte neurologice si retard mental, anomalii faciale si ale membrelor. Este bine de asemenea ca in aceasta perioada, sa fie evitata folosirea saunelor.

4.AFECTIUNI MEDICALE MATERNE.4.AFECTIUNI MEDICALE MATERNE.Femeile cu anumite Femeile cu anumite afectiuni medicale ar trebui sa fie prevenite de riscul afectiuni medicale ar trebui sa fie prevenite de riscul teratogenic al acestora, risc produs atat de tratamentul teratogenic al acestora, risc produs atat de tratamentul necesar bolii respective cat si de boala in sine. Una necesar bolii respective cat si de boala in sine. Una dintre aceste afectiuni este diabetul. Femeile cu diabet dintre aceste afectiuni este diabetul. Femeile cu diabet insulino-dependent au o incidenta crescuta de producere insulino-dependent au o incidenta crescuta de producere de malformatii fetale cum ar fi : defecte ale scheletului, de malformatii fetale cum ar fi : defecte ale scheletului, gastrointestinale, neurologice, renale, cardiace si gastrointestinale, neurologice, renale, cardiace si nervoase. Cele mai multe probleme apar daca intre nervoase. Cele mai multe probleme apar daca intre saptamanile 3 si 6 de gestatie exista valori crescute ale saptamanile 3 si 6 de gestatie exista valori crescute ale glicemiei. Cele mai frecvente malformatii care apar sunt glicemiei. Cele mai frecvente malformatii care apar sunt defectele septale cardiace si insuficienta dezvoltare a defectele septale cardiace si insuficienta dezvoltare a portiunii terminale a maduvei spinarii si a membrelor portiunii terminale a maduvei spinarii si a membrelor inferioare. Evaluarea riscului se poate face fie prin inferioare. Evaluarea riscului se poate face fie prin determinarea alfafetoproteinei, fie a anumitor lanturi determinarea alfafetoproteinei, fie a anumitor lanturi constituiente ale hemoglobinei. Supravegherea constituiente ale hemoglobinei. Supravegherea echografica este necesara.echografica este necesara.

5.INFECTIILE. 5.INFECTIILE. Expunerea la infectiile virale in timpul Expunerea la infectiile virale in timpul graviditatii a fost recunsocuta ca fiind o cauza graviditatii a fost recunsocuta ca fiind o cauza semnificativa a aparitiei malformatiilor. Rubeola semnificativa a aparitiei malformatiilor. Rubeola determina pneumonii, encefalite, tulburari neurologice ca determina pneumonii, encefalite, tulburari neurologice ca microcefalie, retard mental si motor, tulburari microcefalie, retard mental si motor, tulburari cardiovasculare ca defecte septale sau stenoze arteriale, cardiovasculare ca defecte septale sau stenoze arteriale, defecte oculare precum cataracta, orbirea, modificari defecte oculare precum cataracta, orbirea, modificari retiniene, microoftamia.retiniene, microoftamia.

Citomegalovirusul este un virus vedeta foarte Citomegalovirusul este un virus vedeta foarte raspandit si care infecteaza aproximativ 1 %-2 % din feti. raspandit si care infecteaza aproximativ 1 %-2 % din feti. Cele mai mari defecte apar in primele saptamani de Cele mai mari defecte apar in primele saptamani de sarcina : microcefalie si hidrocefalie, tulburari retiniene, sarcina : microcefalie si hidrocefalie, tulburari retiniene, calcificari cerebrale, retard mental, afectiuni cutanate, calcificari cerebrale, retard mental, afectiuni cutanate, cardiace. Totusi, dintre mamele seropozitive cu o infectie cardiace. Totusi, dintre mamele seropozitive cu o infectie recurenta, doar 1 % vor transmite infectia la fat, 99 % recurenta, doar 1 % vor transmite infectia la fat, 99 % dintre acestia fiind normali la nastere.dintre acestia fiind normali la nastere.

Alte infectii virale cu potential teratogen Alte infectii virale cu potential teratogen sunt cele date de varicela sau enterovirusuri. sunt cele date de varicela sau enterovirusuri. Toate aceste probleme apar datorita faptului ca Toate aceste probleme apar datorita faptului ca virusurlie enumerate anterior pot sa strabata virusurlie enumerate anterior pot sa strabata bariera feto-placentara si sa intre in circulatia bariera feto-placentara si sa intre in circulatia fetala determinand malformatiile respective.fetala determinand malformatiile respective.

12.Anemia falciforma12.Anemia falciformaAnna Solovey si colegii sai de la Anna Solovey si colegii sai de la

Universitatea de Medicina din Minnesota Universitatea de Medicina din Minnesota publica rezultatele unui studiu care a publica rezultatele unui studiu care a investigat daca endoteliul vascular este investigat daca endoteliul vascular este activat in anemia falciforma (cu celule in activat in anemia falciforma (cu celule in secera), studiind numarul, originea si fenotipul secera), studiind numarul, originea si fenotipul de suprafata a celulelor endoteliale circulante de suprafata a celulelor endoteliale circulante la pacientii cu acest tip de anemie. S-a folosit la pacientii cu acest tip de anemie. S-a folosit examinarea imunohistochimica a frotiurilor examinarea imunohistochimica a frotiurilor sangvine si microscopia imunofluorescenta a sangvine si microscopia imunofluorescenta a preparatelor de celule endoteliale circulante, preparatelor de celule endoteliale circulante, cu ajutorul unui set de anticorpi incluzand un cu ajutorul unui set de anticorpi incluzand un anticorp specific anti-celula endoteliala, anticorp specific anti-celula endoteliala, P1H12.P1H12.

Numarul mediu de celule Numarul mediu de celule endoteliale circulante la donatorii sanatosi, endoteliale circulante la donatorii sanatosi, pacientii cu anemie falciforma si la pacientii pacientii cu anemie falciforma si la pacientii cu alte tipuri de anemii hemolitice, necauzate cu alte tipuri de anemii hemolitice, necauzate de hemoglobina S a fost de 2.6+/-1.6, 3.0+/-de hemoglobina S a fost de 2.6+/-1.6, 3.0+/-2.6, respectiv 2.0+/-0.8 celule/ml sange. 2.6, respectiv 2.0+/-0.8 celule/ml sange. Pacientii cu anemie falciforma care prezentau Pacientii cu anemie falciforma care prezentau episoade acute dureroase au avut 22.8+/-episoade acute dureroase au avut 22.8+/-18.2 celule endoteliale circulante/ml 18.2 celule endoteliale circulante/ml (P<0.001comparativ cu pacientii sanatosi), iar (P<0.001comparativ cu pacientii sanatosi), iar pacientii care nu au prezentat astfel de pacientii care nu au prezentat astfel de episoadeepisoade

iar pacientii care nu au prezentat astfel de iar pacientii care nu au prezentat astfel de episoade o luna inainte si dupa recoltarea episoade o luna inainte si dupa recoltarea de sange au avut 13.2+/-11.8 celule de sange au avut 13.2+/-11.8 celule endoteliale circulante/ml (P="0.002" endoteliale circulante/ml (P="0.002" comparativ cu donorii sanatosi si comparativ cu donorii sanatosi si P="0.019" comparativ cu pacientii cu P="0.019" comparativ cu pacientii cu episoade acute), observatii in dinamica episoade acute), observatii in dinamica efectuate la 3 pacienti aratand o tendinta efectuate la 3 pacienti aratand o tendinta de crestere a celulelor endoteliale activate de crestere a celulelor endoteliale activate circulante la debutul crizei dureroase. La circulante la debutul crizei dureroase. La pacientii cu anemie falciforma, indiferent pacientii cu anemie falciforma, indiferent de starea clinica, celulele endoteliale de starea clinica, celulele endoteliale circulante au fost predominant de origine circulante au fost predominant de origine microvasculara (CD36 pozitive), microvasculara (CD36 pozitive), majoritatea exprimand 4 markeri de majoritatea exprimand 4 markeri de activare: molecula 1 de adeziune activare: molecula 1 de adeziune intercelulara, molecula 1 de adeziune intercelulara, molecula 1 de adeziune vasculara, E-selectin si P-selectin. vasculara, E-selectin si P-selectin. Rezultatele studiului sugereaza ca Rezultatele studiului sugereaza ca endoteliul vascular este activat la pacientii endoteliul vascular este activat la pacientii cu anemie falciforma, indiferent de starea cu anemie falciforma, indiferent de starea clinica, proteinele de adeziune de la clinica, proteinele de adeziune de la suprafata celulelor endoteliale activate suprafata celulelor endoteliale activate putand avea un rol in patologia vasculara putand avea un rol in patologia vasculara a acestei afectiuni (N Engl J Med a acestei afectiuni (N Engl J Med 1997;337:1584-90).1997;337:1584-90).

13. Guta13. Guta este una dintre cele mai frecvente forme de este una dintre cele mai frecvente forme de artrita, adica de inflamatie a unor articulatii. Este de fapt o boala a artrita, adica de inflamatie a unor articulatii. Este de fapt o boala a intregului organism, provocata de cresterea nivelului de acid uric, intregului organism, provocata de cresterea nivelului de acid uric, care la nivelul articulatiilor provoaca inflamatie, edem (umflare) si care la nivelul articulatiilor provoaca inflamatie, edem (umflare) si durere.durere.

Acidul uric este produsul final al catabolizarii purinelor din Acidul uric este produsul final al catabolizarii purinelor din corp si a celor din alimentatie. Purinele sunt structuri proteice care corp si a celor din alimentatie. Purinele sunt structuri proteice care intra in compozitia acizilor nucleici, deci sunt “caramizile” ce intra in compozitia acizilor nucleici, deci sunt “caramizile” ce formeaza AND-ul. Practic, purinele exista in toate alimentele de formeaza AND-ul. Practic, purinele exista in toate alimentele de origine animala, in special carnea si organele.Problema cu acidul origine animala, in special carnea si organele.Problema cu acidul uric este ca acesta nu poate fi metabolizat, ci trebuie eliminat ca uric este ca acesta nu poate fi metabolizat, ci trebuie eliminat ca atare.atare.

Guta apare fie atunci cand ficatul produce in exces acid Guta apare fie atunci cand ficatul produce in exces acid uric, fie cand alimentatia este bogata in carne rosie si exista un uric, fie cand alimentatia este bogata in carne rosie si exista un exces de acid uric ce nu poate fi eliminat prin filtrare renala. In exces de acid uric ce nu poate fi eliminat prin filtrare renala. In ambele situatii se instaleaza hiperuricemia. In timp, acidul uric ambele situatii se instaleaza hiperuricemia. In timp, acidul uric cristalizeaza la nivelul articular, in special la nivelul articulatiei cristalizeaza la nivelul articular, in special la nivelul articulatiei metatarso-falangiene (adica degetul mare de la picior) si la nivelul metatarso-falangiene (adica degetul mare de la picior) si la nivelul gleznei.Pe langa cauzele de natura genetica si excesul de alimente gleznei.Pe langa cauzele de natura genetica si excesul de alimente de origine animala, obezitatea, consumul de cantitati mari de alcool, de origine animala, obezitatea, consumul de cantitati mari de alcool, unele medicamente pot fi cauze de guta.unele medicamente pot fi cauze de guta.

Asa cum spuneam, simptomele cele mai Asa cum spuneam, simptomele cele mai frecvente ale gutei sunt inflamatia, edemul si frecvente ale gutei sunt inflamatia, edemul si durerea articulara, ce apare in special la durerea articulara, ce apare in special la mobilizare. Manifestarile pot aparea la 2-3 mobilizare. Manifestarile pot aparea la 2-3 articulatii simultan, insa de obicei afecteaza cate o articulatii simultan, insa de obicei afecteaza cate o articulatie pe rand.Exista pozibilitatea ca dupa articulatie pe rand.Exista pozibilitatea ca dupa primul atac de guta, pacientul sa beneficieze de o primul atac de guta, pacientul sa beneficieze de o perioada fara manifestari, care dureaza si 5-10 perioada fara manifestari, care dureaza si 5-10 ani.O alta manifestare a gutei sunt tofii gutosi, ani.O alta manifestare a gutei sunt tofii gutosi, adica niste depuneri de acid uric sub piele, in adica niste depuneri de acid uric sub piele, in special la nivelul pavilionului urechii, degete, special la nivelul pavilionului urechii, degete, mana, corzi vocale, inima.mana, corzi vocale, inima.

Sa vorbim despre prevenirea gutei si Sa vorbim despre prevenirea gutei si mai ales daca exista un risc pentru culturisti.mai ales daca exista un risc pentru culturisti.

Trebuie retinut ca alimentele cele mai Trebuie retinut ca alimentele cele mai bogate in purine sunt sardelele, momitele, carnea, bogate in purine sunt sardelele, momitele, carnea, sunca, molustele, ficatul, dar oricare dintre aceste sunca, molustele, ficatul, dar oricare dintre aceste alimente, prin fierbere pierd in jur de 50% din alimente, prin fierbere pierd in jur de 50% din purine pentru ca acestea trec in apa.Pe de alta purine pentru ca acestea trec in apa.Pe de alta parte, alimentele ce nu contin purine sunt parte, alimentele ce nu contin purine sunt produsele din faina, ou, grasimile, lactatele, produsele din faina, ou, grasimile, lactatele, dulciurile, fructele, sucurile de fructe.Concentratele dulciurile, fructele, sucurile de fructe.Concentratele proteice sunt obtinute prin procedee termice, deci proteice sunt obtinute prin procedee termice, deci mare parte din purine sunt degradate, ca ca nu mare parte din purine sunt degradate, ca ca nu mai vorbim de faptul ca materia prima este mai vorbim de faptul ca materia prima este reprezentata de lapte, oua, soia si nu carne sau reprezentata de lapte, oua, soia si nu carne sau organe.organe.

Pentru o persoana care are deja guta nu ar fi indicat sa foloseasca Pentru o persoana care are deja guta nu ar fi indicat sa foloseasca caoncentrate proteice, iar aportul general de proteine trebuie limitat la caoncentrate proteice, iar aportul general de proteine trebuie limitat la 70-80 g/zi, stiut fiind ca o dieta bogata in proteine induce o crestere a 70-80 g/zi, stiut fiind ca o dieta bogata in proteine induce o crestere a sintezei purinelor in organism. De asemenea, excesul ponderal sintezei purinelor in organism. De asemenea, excesul ponderal trebuie rezolvat, iar consumul de alcool se va intrerupe.trebuie rezolvat, iar consumul de alcool se va intrerupe.

14. Sindromul trisomiei14. Sindromul trisomiei 18 (Edwards) 18 (Edwards)

Sindromul trisomiei 18 afecteaza Sindromul trisomiei 18 afecteaza unul din 8000 de nou-nascuti. Copiiiunul din 8000 de nou-nascuti. Copiiiafectati au greutate mica la nastere, afectati au greutate mica la nastere, iar capul, gura si falcile lor sunt mici. iar capul, gura si falcile lor sunt mici. Mainile lor, de obicei, au pumnii stransi,Mainile lor, de obicei, au pumnii stransi,cu pozitii anormale ale degetelor. Potcu pozitii anormale ale degetelor. Pot avea si malformatii ale coapselor si avea si malformatii ale coapselor si picioarelor, probleme cu inima si rinichii,picioarelor, probleme cu inima si rinichii,precum si retard mintal. Cam 5% dintreprecum si retard mintal. Cam 5% dintreacesti copii traiesc mai mult de un an.acesti copii traiesc mai mult de un an.

15.Sindromul trisomiei 13 15.Sindromul trisomiei 13 (Patau)(Patau)

Sindromul trisomiei 13 Sindromul trisomiei 13 afecteaza unul din 20000 de nou-afecteaza unul din 20000 de nou-nascuti. El duce la aparitia buzei nascuti. El duce la aparitia buzei despicate, a degetelor flexate, cu despicate, a degetelor flexate, cu degete suplimentare, a degete suplimentare, a hemangioamelor (malformatii ale hemangioamelor (malformatii ale vaselor de sange) pe fata si pe vaselor de sange) pe fata si pe gat si la multe anomalii structurale gat si la multe anomalii structurale ale craniului si fetei. Poate ale craniului si fetei. Poate provoca si malformatii ale provoca si malformatii ale coastelor, inimii, organelor coastelor, inimii, organelor abdominale si ale organelor abdominale si ale organelor sexuale. Supravietuirea pe termen sexuale. Supravietuirea pe termen lung este putin probabila.lung este putin probabila.

SFARSITSFARSIT