50220829-Cresterea-porcinelor

8/3/2019 50220829-Cresterea-porcinelor

1/9

Academia de Studii Economice

Economia Agroalimentara si a Mediului

Cresterea porcinelor

Bucuresti 2010


2/9

Cresterea porcinelor

Cresterea si ingrasarea porcinelor reprezinta unul dintre sectoarele

importante ale zootehniei, datorita produselor pe care le da aceasta specie.

Porcinele valorifica avantajos nutreturile consummate, ceea ce duce la realizarea

unei eficiente ridicate si constante. Porcul este un animal precoce, deoarece ajunge

la maturitate(100-120kg) intr-un timp relativ scurt(8-10 luni). Sunt de asemenea

animale prolifice, deoarece se pot obtine de la o scroafa 16-24 purcei prin doua

fatari pe an.

Se impune de urgenta redresarea acestui sector prin: dublarea efectivelorde animale, marirea prolificitatii si a numarului de porci si a metisilor rezultati din

incrucisari; sacrificarea animalelor la greutati corporale intre 105-120 kg;

imbunatatirea tehnologiei de crestere si introducerea tehnicilor performante;

reducerea la minimum a incidentei imbolnavirilor si mortalitatii.

Sistemele de crestere

Porcinele se cresc si se ingrasa in urmatoarele sisteme:

Sistemul extensiv traditional se foloseste in gospodarii familiale cu 1-10

animale, furajate local, lucrarile de ingrijire se fac manual, carnea se consuma in

familie, iar o parte se comercializeaza.

Sistemul intensiv este utilizat in ferme specializate cu 100-200 animale,

furajele se produc in ferma sau se cumpara de pe piata, la ingrijire se folosesctehnologii moderne, cu mecanizarea sau automatizarea lucrarilor, produsele se

comercializeaza.

Sistemul industrial se aplica in societati sau ferme cu un numar mare de

animale, pana la 1000-5000, furajele sunt din productie proprie sau de pe piata;

lucrarile sunt mecanizate sau automatizate; produsele obtinute se comercializeaza.


3/9

In sistemul industrial de crestere(intensiv si semiintensiv) practicat in ferme

viabile economic se poate pune mai eficient in valoare potentialul biologic al

animalelor si al eforturilor financiare facute cu investitiile. Acest sistem

reprezinta un producator sigur pentru securitatea alimentara cu carne de porc din

Romania si introduce in permanenta tehnologii moderne de exploatare de mare

eficienta economica. De aceea, principalele caracteristici ale cresterii industrialese pot rezuma la urmatoarele:

y Concentrarea unor efective mari de porci pe suprafete reduse;y Realizarea productiei pe un flux stabilit, in care toate sectoarele, gestatie,maternitate, cresterea tineretului, ingrasare, se gasesc in corelatie functionala;

y Productia zootehnica obtinuta se realizeaza cu ritmicitate in tot cursulanului;

yAsigurarea unui grad ridicat de tehnicitate prin: personal calificat,

echipamente tehnologice si tehnologii de crestere si exploatare avansate;

y Cresterea celor mai productivce rase si populatii de porci, pe baza unuiprogram stiintific de reproductie, ameliorare si selectie.

y Utilizarea intensiva a celor mai valorosi reproducatori, asigurand intr-operioada scurta un progres genetic maxim;

y Asigurarea centralizata si ritmica a hranei, diferentiat pe categorii deanimale si ferme de productie;

yMecanizarea si automatizarea principalelor procese de munca;

y Folosirea de forta de munca calificata si specializata;y Organizarea superioara, stiintifica a productiei si a muncii, pe baza deindicatori de eficienta economica.

Rasele de porcine

Cresterea performantelor la porcine, precum si prognozarile ce se fac au la

baza, pe langa alti factori, selectia si ameliorarea raselor. Pentru obtinerea unor

rezultate performante si in tara noastra exista un program national privind

ameliorarea porcilor, care prevede rasele ce urmeaza a se utiliza, tehnica de

folosire a acestora, metodele de selectie , de reproductie si de crestere.


4/9

Dupa aptitudinile pe care le au, ca si dupa cerintele crescatorilor de a obtine

anumite productii, rasele de porci ce se folosesc in tara noastra se impart in patru

mari grupe:

1) Rase cu insusiri materne ridicate: Marele Alb, Landrace, Wessex; acesterase pot produce in mod curent 9,5-12,5 purcei si chiar mai mult la ofatare si prin capacitatea de alaptare ridicata asigura o dezvoltare a

lotului de purcei pana la 21 de zile, de peste 40-50 kg spor de greutate

vie si chiar mai mult;

2) Rase cu insusiri paterne ridicate: Hampshire si Duroc;3) Rase cu insusiri intermediare: Yorkshire, Landracee belgian;4) Metistii(hibrizi).Cercetarile stiintifice si practica din productie au aratat ca atunci cand se

realizeaza unele combinatii intre rase, linii, tipuri de animale cu insusiri diferite,exista posibilitatea de a se obtine productii superioare, determinate de prezenta

fenomenului biologic al combinatiilor, denumit heterozis. Pe baza acestui fenomen

si al rezultatelor obtinute, s-a trecut in marea productie la organizarea unor

incrucisari elaborate pe criterii stiintifice.

Intre schemele de incrucisari ce se recomanda si se aplica cu succes,

asigurand o valorificare eficienta a potentialului bioproductiv al porcilor, amintim pe

cele din tabelul urmator:

Felul de incrucisare Rasele participante Performantele urmariteIncrucisare intre doua rasematerne

Marele alb (m)Landracee (f)sauLandracee(m)Marele alb (f)

- Purcei fatati in plus0,5/1/scroafa

- Capacitate mare dealaptare

- Greutate corporala lapurcei de intarcaremai mare cu 15-20%

Incrucisarea intre doua rasepaterne Hampshire(m)Duroc(f)sauHampshire(m)Landracee belgian(f)

- Viteza mare decrestere 8-10%- Consum specific de

hrana mai redus cu10-15%

Incrucisarea inter trei rase F1 (f) (Marele alb xlandracee)Hampshire sau metisi F1 (m)

- Viteza mai mare decrestere cu 10-15%

- Consum specific de


5/9

(hampshire x Duroc)sauF1 (m) hampshire xLandracee belgian

hrana mai redus cu10-15%

- Calitatea carcasei maibuna cu 10-15%

Ridicarea potentialului genetic al populatiilor de porcine trebuie sa creasca

permanent, mai ales prin folosirea metisilor, care pot asigura in fiecare an

performante tot mai mare de productie, calitate (grasime redusa, carne multa) si

venituri superioare.

Desfasurarea fluxului tehnologic

Conform reglementarilor si recomandarilor Comisiei Europene si Politicii

Agricole Comune productia de carne trebuie deplasata din sectorul gospodaresc

familial, de subzistenta uneori, catre ferme specializate de tip intensiv,

semiindustrial si industrial. Pe aceasta cale se pot introduce tehnologii avansate de

crestere si exploatare, care sa asigure o eficienta sporita si o mai buna utilizare a

spatiilor constreuite, a furajelor, a utilajelor si personalului.

Fluxul tehnologic are o linie generala pentru toate sistemele de crestere, dar

se intervine in mod concret, cu modernizari si tehnici noi, in limita posibilitatilor

financiare si materiale ale crescatorilor de animale.

Cresterrea tineretului porcin are loc in diferite tipuri de adaposturi

gospodaresti sau industriale in functie de productia fermei. Dupa terminarea

fatarii purceii se duc la scroafa pentru supt. Timp de 7-10 zile, dupa fatare, purceii

se hranesc numai cu lapte, iar la varsta de 7-10 zile ei primesc si hrana

suplimentara, formata din nutret combinat alcatuit dupa o reteta speciala.

Incalzirea spatiului in care stau purceii are efecte esentiale asupra cresterii

si sanatatii lor. Temperatura optima a mediului este de 30-32C si se poate asiguracu lampi de raze infrarosii sau cu pardoseli incalzite.

La varsta de 10-14 zile, purceii masculi destinati ingrasarii se castreaza.

Dupa intarcare, purceii se cresc in mod diferit, dupa destinatia lor: pentru

reproductie sau pentru productie.


6/9

Cresterea porceilor destinati reproducerii. La intarcare se face selectia

purceilor, oprind pentru reproductie pe cei cu cea mai buna dezvoltare corporala

(cresterea rapida, cu spor zilnic mare). Dupa intarcare, hranirea se face cu

nutreturi combinate, realizate dupa retete speciale intocmite pentru diferite

categorii de varste.

Cresterea vierilor de reproductie urmareste mentinerea lor in conditia de

reproducatori, iar ranirea lor se face dupa norme pentru a se evita ingrasarea lor

excesiva. Nutreturile cele mai indicate in hrana vierilor sunt cele combinate, din orz

si porumb ( pana la 70% din amestec), completate cu nutreturi bogate in proteine

ca: tarate de grau, sroturi de soia si de floarea soarelui ( 20% din amestec), faina

de carne si oase, nutreturi minerale si vitamine. In ratie se recomanda sa se

introduca si faina de lucerna. Hrana se distribuie in primele 3-4 luni la discretie,

apoi portionat, dupa norme. Reteta furajera se modifica in functie de varsta sidezvoltare corporala normala, fara ingrasarea animalelor.

In peroada de monta, in afara ratiei de concentrate si de suculente in hrana

vierilor se introduc lapte integral (3 l zilnic), sau oua crude (4-5/zi) pentru

stimularea functiei de reproducere.

Intretinerea vierilor se face in boxe individuale sau de maximum cinci

capete, cu padoc spatios pentru miscare.

Cresterea scroafelor de reproductie are ca scop asigurarea unei fecunditati

si a unei prolificitati ridicate. In perioade pregatire pentru monta se introduc in

hrana scroafelor nutreturi bogate in protein, in vitamine si in saruri minerale.

Scroafele tinere vor primi o ratie suplimentara cu 10-15% fata de normele pentru

scroafele adulte, pentru a se acoperi necesarul pentru cresterea proprie.

In primele doua luni de la gestatie solicitarea organismului scroafei este

redusa si, ca urmare, nu se impune suplimentarea ratiei obisnuite. In ultimele doua

luni ale gestatie insa, hrana scroafei va trebui sa cuprinda cu circa 15% mai multaproteina. De asemenea, cantitatea de calciu din hrana va spori cu circa 40%.

Perioada de lactatie se caracterizeaza printr-o mare solicitare a organismului

scroafei, care trebuie sa produca zilnic o cantitate de 4,5-7,5l lapte. Nutreturile

cele mai indicate pentru scroafele in lactatie sunt uruielile de cereale (orzul din

maximum 40% in ratie, porumbul 30%, ovazul 10%, taratele de grau 10%, mazarea


7/9

12%), lucerna verde sau faina de lucerna, morcovii si faina animala. Sarurile

minerale necesare se pot completa cu creta furajera si sare.

In perioada de pregatire pentru monta, scroafele se tin in boxe comune,

grupate in loturi de 20-30 de capete. In perioada de gestatie scroafele se tin tot in

boxe comune de 15-20 capete, dar cu spatiu mai mare. In primele doua luni degestatie nu se iau masuri speciale de intretinere. In ultimele doua luni de gestatie si

mai ales in ultima parte a acesteia se iau masuri de supraveghere si se raresc

scroafele in boxe, pentru a se evita aglomerarea, care poate provoca avorturi.

Cresterea purceilor destinati productiei are loc pe loturi de 40-60 capete

intr-o boxa, in conditii de hranire cu nutreturi combinate tip grower(crestere) dupa

retete adaptate la doua faze de crestere. Faza I pana la varsta de 73 zile, iar faza

a II-a, pana la varsta de 112 zile (durata fiecarei faze este de circa 40 zile).

Ingrasarea porcilor pentru carne este activitatea principala pentru o ferma

si i se acorda toata atentia, cu respectarea stricta a tehnologiei. In sectorul de

ingrasare, porcii sunt hraniti cu nutreturi combinate distribuite cu instalatii

speciale, fie in hranitoare automate, fie direct pe pardoseala. Porcii se tin in boxe

de 20-40 capete.

Ingrasarea destinata consumului in stare proaspata este cea mai raspandita

cerintelor de calitate. In acest scop se introduce tineretul porcin de circa 3 luni, cu

o greutate de 30 kg, care dupa 4-5 luni ajunge la o greutate de circa 100-120 kg.

Porcii ingrasati fiind tineri, la taiere se obtine o carne frageda si de calitate

superioara.

La ingrasarea pentru carne se preteaza rasele Landracee, Marele alb,

Pietraine si mai ales metistii de incrucisare industriala ai acestora.

Ingrasarea pentru bacon. Baconul reprezinta carne de porc cu un strat redus

de grasime, sub forma unor jumatati de trunchi, fara cap, fara picioare, fara spate

si fara coloana vertebrala, saramurata si afumata. In ultimul timp, tehnologia

ingrasarii pentru bacon s-a imbunatatit si produsul se valorifica larg pe piata.

Reglementari ale Uniunii Europene


8/9

Ca si in cazul taurinelor, conform normelor UE alegerea tehnologiei de

crestere a porcinelor trebuie sa tina cont de : nevoile animalelor pentru conditii de

viata adecvate; gradul de mecanizare al productiei; scara de productie; suprafata

de adapost si calitatea solului.

Exista doua sisteme de crestere a porcilor pe care le distinge legislatiaU

E:sistemul de crestere fara deseuri si sistemul de crestere cu deseuri (paie,

rumegus, etc.).

1. Sistemul de crestere fara deseuri se foloseste acolo unde esteposibila utilizarea reziduurilor ca ingrasaminte pentru sol. In acest caz, structura

solului pe care urmeaza sa fie imprastiate sau folosite aceste reziduuri, nu trebuie

sa fie permeabila sau usoara, deoarece, in caz cotrar, atat solul, cat si panza de

apa freatica pot fi contaminate, iar aplicarea reziduurilor ca ingrasaminte ar avea

efecte minore, iar in unele cazuri chiar poluante, toxice. Acest sistem este aplicatin cazul fermelor de tip industrial care nu dispun de suficient asternut utilizat

pentru animale. Pentru acest tip de crestere este important sa existe echipament

ce faciliteaza transportul dejectiilor si utilizarea eficienta a acestora.

2. Sistemul de creste cu deseuri (paie) este utilizat in special in cazulfermelor mici, cu soluri usoare, unde se pot folosi ca ingrasamant dejectiile in

amestec cu paie.

In cadrul acestui sistem exista diferite tehnologii care permit utilizarea

oricaror cantitati de deseuri ca ingrasamant de diferite calitati.

Protectia vierilor. Boxele pentru vieri trebuie plasate si construite in asa fel

incat acestia sa poata sa se intoarca, sa perceapa grohaitul, prezenta si mirosul

altor porci si sa dispuna de un loc curat pentru odihna. Suprafata boxei trebuie sa

fie uscata si confortabila si sa aiba o dimensiune minima de 6m. Totusi, trebuie sa

se prevada o suprafata mai mare atunci cand boxele sunt folosite pentru monta.

Protectia scroafelor. Scroafele gestante trebuie, daca este necesar, sa fie

tratate contra parazitilor interni si externi. Scroafele trebuie (daca sunt

adapostite in boxele pentru fatare) sa fie curatate de orice murdarie. Boxele

trebuie sa fie curate, drenate corespunzator, confortabile si sa poata beneficia de

asternuturi potrivite pentru pregatirea culcusului pentru purcei.

In spatele scroafei trebuie prevazut un spatiu liber pentru fatarea naturala

sau asistata. Boxele pentru fatare unde scroafele se pot misca liber, trebuie

dotate cu dispozitive de protectie a purceilor.


9/9

Protectia purceilor. Daca este necesar, trebuie asigurate purceilor o sursa

de caldura si o boxa cu podea solida, uscata si confortabila, la distanta de scroafa,

unde pot sa se odihneasca toti in acelasi timp. Daca se foloseste o boxa pentru

fatare, purceii trebuie sa dispuna de un spatiu suficient pentru a putea fi alaptati

fara dificultati.

Daca este practica castrarea purceilor masculi mai mari de 4 saptamani,aceasta trebuie efectuata obligatoriu sub anestezie de catre un medic veterinar

sau o persoana calificata in conformitate cu legislatia nationala.

Taierea partiala a cozii si a dintilor nu trebuie efectuata in mod obisnuit, ci

doar daca se constata ca ranile de la nivelul mameloanelor scroafei, urechilor sau

cozilor purceilor sunt o consecinta a neaplicarii acestui procedeu. Daca este

necesara taierea partiala a dintilor, ea trebuie efectuata in primele 7 zile dupa

nastere.

Purceii nu trebuie separati de mama inainte de a atinge varsta de 3saptamani, cu exceptia cazului in care nesepararea ar dauna sanatatii scroafei sau

purceilor.

Formarea grupurilor de tineret porcin trebuie sa aiba loc cat mai curand

posibil dupa intarcare. Porcii trebuie sa fie crescuti in grupuri stabile si sa se evite

pe cat posibil amestecarea lor.

50220829-Cresterea-porcinelor

Documents

Transcript of 50220829-Cresterea-porcinelor