SPIRITI]ALITATESinteza celor mai importante 5o de cdrli

despre cunoagtere de sine, iluminare gi scop

TOM BUTI-iER-BOWDON

LITE RABucuregti

2020

CupruNs .

Mulgumiri..,...

Introducere

1. Muhammad Asrd. I}urrul cdue Mecca (1954) ----.............. 30

2. Sfdntul Augus tin. Confesiuni (400).........'..--... . -............. 38

3. Richard Bach. Pescdru;ul lonathan Livingsron (1970).-.....--..... 46

4. Black Elk. Ma rea c)iziw\e - Povetstea lui Btack ELk (1932)--.-.-52

5. Richard Maurice Bucke. Corytiin;a cosmicd (1901) ...............60

6. Fritjof Capra. Taofzica (1976\ ..'............ -.68

?. Carlos Castaneda. Cdldtorie Ia lxtlan (1972) .-.*-.--..-.........76

8. G.K. Chesterto n. Sfdnatl Francisc din Arsisi (1922) ...,...........92

9. Pema Chddrdt Lpanrib care te lrr|dinfintd (2001).........'.....90

10. Zhuangzi. Calntmie libera (sec. al [V'lea)

11. Ram Dass. Fii aici, aurn (1971)........................................... 106

12. Epictet. Maraalul (sec.l) .................. 114

13. Mohandas Gar.dhi. O autobio$afie (1927)

11

t3

14. Ghazali. Alrhi mia fericirii (1097).....'...

177

130

13815. Kahlil Gibran . Profetul (1923) .............

16. G.I. Gurdjieff. intilniri cu oameni remaraabili (1960\........--- 144

1?. DagHammars!6ld.Semne(1963)......-..... ..............157

158

7

18. Abraham Joshua Heschel. Sabatul (1951)

19. Hermann Hesse. Sidlhartha (1922).....................................164

20. Aldous Hl:Aey. Pogib percepgiei (1954\ ............................... 172

21. William Jame s. Tipurila erpeiengei religioase (1902) ............. 180

22. Carl GustavJung. Arnintiri, oise, reflecgii (1955)..'...........'.... 188

23. Margery Kempe. Ccutea lui Margery Kenpe (1436).......'...... 196

24. J. Krishnamufti. GAndette-te In aceste tucruri (1964l.............204

25. C.S. lrwis. Scriso'rilr lui ZgdndnnLd (1942) .........................../12

26. Malcolm X. Au tobiografa Lui MabolmX (1965) ...........'...... 218

2?. Daniel C. Matt. Cabala esengialz (1995)..............................228

28. \V. Somerset Maugham. Pe muchie de argit (194q ..............236

29. Dan Millman. Calea LuptntoruLut palnic (1980)..... ...'........,..244

30. Michael Newto n. Cdldmria sufletelor (1994) .-...-..-............752

31. Thich Nhat H anh. Miracolul corytientizdrii (197 5) ,.............260

32. John O'Donohue. Anam Cara (1997).....-..........................268

33. Robert M. Pirsig. Zen;i arto. repffidrii motoaclptei (I97q .....276

34. James Redfield. Proferiilz de la Celestirc (1993)....................284

35. Miguel Fr:uiz. &le patru legdminte (199?) -..-.......................290

36. Helen Schucman

9i \Tilliam Thetfo rd. Aus fu miracoln (7976).......................296

37. Idries Shah. Caka Sufitd. (1968).................'........................304

38. Starhawk. Dansul spiralei (1979) ...........".... ....'....................3I2

39. Shunryl Suzuki. Mintea Zen,

mintea incepd.torului (1970) ............... 320

40. Emanuel Swedenborg. Raiul ;i iadul (1958)............'...........328

41. Tereza din Avila. Castelul interior (197n...,...'..'...........'.......336

42.MaicaTereza. O cale simpld (199q ..... ..........344

43. Eckhart Tolle, Putered prczentului (1999).................'...........352

44. Chogyam Tiu ngpa. ELiberarea

de materialismul spiritual (197 3\....... .......'.360

45. Neale Donald Walsch. Conversagii cu Dumwzeu (1995)......368

46. Rick Warren. Via;a condusd dc scopwi (2007) .....................376

4?. Simone Wei1. A;teptnnd.*L pe D.urnezeu (1951)....'.............384

48. Ken Wilber. Teoria integului (2000) ..... ..... .. . ...................392

49. Pararnahansa Yogananda. Autobiografia unui yoghin (1946) .400

50. Gary Zukav. Uca;ul sufletului (1990).............

A1! 50 de clasici ai spiritualititii.... .........417

Lista cronologicd a titlurilor....... ...'....'...423

408

1954

Dnuuur- cArnr Mrccn

Existd nenumdrdte peisaje sublime tn lume , dar cred cd nici unul, nu poate modela spiritul unui om mai bine ca deqertul,..

Degertul este gol gi curat si nu cunodrte compromisul,

ii curdgd omului toate fanteziile pe care Ie poartd ln inimd ;i pe care le

poate folosi ca pe o mascaradd a gdndirii Lfa-zis autentice.Prin urmare, degertul iI face pe om sd se predea unui Absolut

fdrd de imagine: cea mai indePdrtatd depdrtaresi, totugi, cea mai dpropiatd aPropiere.

Pe scurt

Evocarea frumuselii credinlei islamiste s,i a rolului pe care

aceasta il joaci in evolutia spirituali a umanitefii.

Din aceeaEi eferi de interes

Ghazali, Alchimia fe ricirii (p. 130)Kahlil Gibran, Profetul (p.'J.38)

Malcolm X, Auto biografia lui MaIcoIm X (p.2L8)

30

Cnprrorul 1

MuunuuAD AsAD

In anul 1952, Muhammad Asad este trimis la New York ln ca-litate de comisar al ONU pentru Pakistan. intre acest moment$i ultima sa vizita in Occident trecuseri 25 de ani. MuhammadAsad s-a niscut cu numele de Leopold Weiss intr-o familie deevrei europeni. Leopold se convertegte la islamism la vArsta de26 de ani si intoarce complet spatele culturii occidentale.

Drumul cdtre Mecca (The Road to Mecca) este o carte putincunoscuta in zilele noastre, dar rimXne una dintre cele maiimportante marturii ale transformarii spirituale din secolulXX. Nu este o biografie care si. descrie intreaga viala a luiAsad, ci doar o relatare a anilor petrecuti in Arabia gi, inspecial, a celetoriei de 23 de zile pe care acesta a ficut-o laMecca, ln vara anului 1932. in acest volum, care seamenefoarte bine cu un jurnal de cilitorie sau cu o carte de me-morii, Asad relateazd. povestea atracgiei sale iniliale fald deislamism si ulterioara imbrAligare a credintei. Frumuseleacdrtilor sale conste in faptul ci, la sfArgitul lecturii, nici uncititor nu iqi va fi schimbat perceplia despre religie, acestafiind gi scopul pentru care au fost scrise.

Primele TntdlniriAsad s-a ndscut in anul 1900, al doilea dintr-o familie cu treicopii. Tatdl lui era avocat, iar familia o ducea foarte bine. Degiparinfii sai nu erau evrei practicanli, Asad studiazi ebraicaqi Biblia gi, inci de la o vArsti fragedd, se confrunti cu ideeapotrivit cdreia poporul evreu este poporul ales. A studiat

3l

Tov Bunan-Bowoox

istoria artei gi filosofia la Universitatea din Viena 9i a ficutparte din elita intelectuale vieneza. Psihanaliza il infurie 9io consideri drept ,,nihilism spiritual", observAnd goliciuneadin sufletul european.

in anul 1920, fdrd a-gi lua rimas-bun de la tatil siu, Asad

a plecat la Berlin. A urmat o Perioada in care a triit ca unboem firi bani, insd, in cele din urmd, a reuqit si se angaje-

ze ca jurnalist. Totugi, aceaste slujbi nu prezinta prea multinteres pentru el. Asad prime$te o invitatie de la un unchidin Ierusalim qi profiti de ocazie pentru a se duce acolo'

Recunoagte faptul ci era stapanit de stereotipurile ,,orienta-1e': idei vagi despre iubirile din O mie si una de nopti' exotis-mul culturii islamice, precum qi viziunea europenilor, prea

pulin interesali de islamism, in comParalie cu preocupdrileintelectuale pentru cregtinism 9i iudaism.

Degi era evreu, ajuns in Palestina, pe Asad nu l-a preocu-

pat cauza sioni$tilor, cici considera ci interventia unor evrei

europeni pe un tirAm care nu fusese al lor de circa 2 000 de

ani era o solufie artificiali, menitds6' cauzezeprobleme. Asad

a observat ce europenii ii vedeau pe localnicii de origine ara-

bi aga cum ii vedeau forlele colonialiste pe afvicani - oameni

inapoiali, lipsifi de valoare - ceea ce duce la o disputi aprigiintre el gi Chaim Weizmann, unul dintre perintii fondatoriai statului israelian. Pe de altd parte, sionigtii nu inlelegeauinteresul gi simpatia lui Asad pentru arabi.

Convertirea gi imersiaPe misuri ce trecea timpul, 9i siptdmdnile deveneau luni,Asad incepea sd vadi cultura europeane dintr-o perspectividiferitd, in special in relaqie cu incertitudinile emolionalegi cu ambiguitatea morali. in contrast, observi spiritul de

fraternitate si unitatea gAndirii qi a acqiunii care ii caracteri-zeazd pe musulmani. Realizeazi cd, odinioari, 9i Europa se

bucurase de plenitudinea spirituali, exprimata, de exemplu,

in muzica iui Bach, in arta lui Rembrandt sau ln catedrale-le gotice. Cu toate acestea, considera Asad, Europa cizuse

32

50 DE CI-ASICI _ SPIRITUALITATE

pradi progresului materialist, care nu conducea la o adevi-rati fericire. Creqtinismul igi pierduse din forli 9i devenise

doar o convenfie. in mintea lui Asad, europenii nu ntai erau

congtienti de faptul ci Universul era ,,expresia unui Creator,care fAcea ca totul sa fie un intreg organic". in locul credinfei,Occidentul pusese $tiinla gi tehnologia in centrul vie[ii, re-

zultatul fiind acela ce legitimitatea nu era acordati decAt lu-crurilor care puteau fi dovedite din punct de vedere fizic. Numai exista loc pentru Dumnezeu in acest sistem intelectual.

Asad este determinat sa rimane in lumea musulmand 9i,din fericire, funclia lui de corespondent este prelungite ceea

ce ii permite se €alatoreasca in Orientul Mijlociu. in anii care

urmeaza, Asad scrie numeroase analize despre problemele 9ioamenii din acea regiune. Devine musulman in anul 1926rti, timp de qase ani, treieqte la curtea lui lbn Saud, pdrinteleArabiei Saudite moderne. La prima lor intAlnire, Asad era

cuprins de durerea pierderii soliei sale euYopene, Elsa' care

rnurise de o boali tropicala, in timpul primei lor c;,latoriila Mecca. in mod normal, un occidental precum Asad ar fifost privit cu multi suspiciune, dar angajamentul sriu faldde principiile islamice era total, iar legdtura pe care o avea cu

lbn Saud i-a permis si viziteze locuri in care, in mod normal,nu ar fi avut acces. De exemplu, rareori li s-ar fi permis strei-nilor sd viziteze regiunea Naid, din Arabia CentralS, dar Asad(:ilatoreite timp de doui luni alituri de lbn Saud, pentru a.rjunge acolo. Imersiunea sa in viala musulman5 este com-

Pleti, indatd ce se cesatoreqte cu o ariboaicd din Medina, cu(:are are un fiu.

Cruciat impotriva falselor perceptiiAsad a observat ci occidentalii aveau dificulteti in a intelege< onvertirea sa la islamism, cdci se considera ci lumea musul-nlana era inferioari civilizaliei din vest. Istoria, din punctulrle vedere al europenilor;i a1 americanilor, era reprezentaterle inilfarea civilizafiei occidentale, si nu lua in calcul cultu-rile non-occidentale, cici se considera ca acestea nu ficeau

33

Tov Burmn-BowooN

decat sA impiedice evolulia Europei gi a Americii, ca lideriai lumii. Aceasti viziune distorsionati asuPra istoriei, spu-nea Asad, incepea cu grecii gi romanii, care se identificaudrept ,,civilizali", restul lumii fiind considerati ,,barbari".Occidentalul privegte budismul 9i hinduisrnul cu mult inte-res, dar gi cu lejeritate, pentru ci par culturi foarte indepir-tate. Pe de alta parte, islamismul - intrucat vine pe aceeaqi

filieri teologici iudeo-cregtini - era considerat a fi un com-petitor. Aceasta antipatie poate fi mai bine inqeleasi daci negandim la cruciade care, in incercarea de a ardta cu degetul uninamic comun aI creqtinismului, au dus la nagterea Europei.Potrivit lui Asad, cruciadele au rePrezentat inceputul unei.otriviri din partea Occidentului impotriva lumii musulma-ne, printr-o reprezentare falsd si deliberatd a inviliturilor 9icredin!elor islamului".

Intenlia lui Asad de a scrie o autobiografie nu era aceea

de a face cronica vizitelor sale in Orient, ci de a spulberaanumite viziuni eronate. Asad a realizat cd se afla in poziliaunicd de a fi cunoscut ambele emisfere culturale: ,,Erammusulman, dar aveam gi origini occidentale, agadar puteamvorbi atAt limba islamului, cat qi pe cea a Vestului". A avutgrijd sd explice faptul ci nu musulmanii iI convinseseri sise converteasca, ci, mai degrabd, iubirea lui pentru islamismera cea care il incurajase sd traiasca in liri musulmane.

Promisiunea islamuluiAsad adora iubirea islamului pentru Absolut, precum 9isimplitatea si frumuselea Coranului, care nu avea nevoie de

interprefi oficiali ai inlelepciunii cuprinse in paginile sale. lncontrast cu individualismul pe care pdreau sa il promovezecredinfele occidentale, Asad se regasea in sentimentul decomunitate pe care islamismul il transmitea adepgilor sii.Islamismul nu are notiunea de ,,pacat originar", prin ur-mare toli oamenii sunt considerali fiii lui Dumnezeu, pAnila proba contrarie. Aceaste idee este exprimate in formelede reveren!5 ale salutului musulman, care puneau accentul

34

5O DE CLASICI _ SPIRTTUALITATE

pe pronumele ,,voi", nu pe ,,tu". Existe multe pasaje in Drumulcdtre Mecca in care Asad incearci si i9i exprime sentimente-le pentru arabi gi islamism. Urmitorul citat este extras dinCoran gi exprimd sentimentul de apropiere de Dumnezeu,care este specific musulmanilor:

Erau un popor care crescuse in lini€te ,i singurdtate,intre un cer necruldtor Fi un pdmat acerb; grea le

era vtata in mijlocul acestor spalil austere, nesfdr;ite.Agadar, nu aveau cum sd nu tAnjeascd dupd o For;dcare sd Ie incununeze viqfa cu dreptate ti bundtate,cu severitate gi inyelepciune: Dumnezeu Absolutul.Acesta tli are originile in infinitqte gi radiazd tn in-

finitate - insd, cum tu elti lucrarea Lui, Dumnezeu e

mai aproape de tine decat vena jugulard care pulseazd

tn gAtul fiu...

La inceput, profetul Mahomed a intampinat dificulteliln a promova ideea unui Dumnezeu Absolut in sAnul

comunitigilor tribale din Arabia, c;ci acestea doreau si pis-treze separalia intre credinle qi lumea concrete a afacerilor,a obiceiurilor sociale gi a vielii de zi cu zi. Asad considera cinumai atunci cand islamismului (care literalmente inseamna

,,predare in fala lui Dumnezeu") i se permite si modelezeinstituliile gi obiceiurile unei societefi, abia atunci Poateconduce la implinirea lumii arabe.

Coruptia credintei(la erudit al istoriei gi culturii musulmane, Asad a observatr i invilitura islamicd a condus lumea timp de secole dupirnoartea profetului Mahomed, motivul fiind unul simplu;,lceasta noue religie era o religie rafiona]e, care le cerea

,rdeplilor sd inleleagi creaqia lui Dumnezeu, spre deosebirerle teologia cregtini a ,,urii de lume", pe care o promovauSfintul Apostol Pavel gi S{AntuI Augustin. Profetul spune:

,,l,upta pentru cunoagtere este cea mai sfAntd datorie a

35

Tov Burr-rn-BowlroN

oricirui birbat gi a oricirei femei musulmane". O legiturS.naturali se stabilegte intre cunoagtere 9i devotament, iarstiinta confirmd aceaste idee.

Cu toate acestea, Asad nu era striin de degenerarea in-telectuali gi materiale din societi$le musulmane, care licondusese pe arabi in apele tulburi ale economiei 9i Ftiinfei-Potrivit lui Asad, merela civilizaliei islamiste 9i puritatea einu erau cu putingi decAt atunci cdnd credinla musulmani era

in acord cu inviliturile lui Mahomed. in opozilie cu viziuneaoccidentali, care ficea din islamism o religie responsabilipentru declinul umanitefii, Asad scria: ,,Nu musulmanii au fi-cut islamul mdret, ci islamul i-a fecut pe musulmani miregi"-

Observatii finaleDrumul cdtre Mecca se numera printre cele mai bune jurnalede cilitorie qi de aventuri, oferind descrieri minunate ale

nopgilor lnstelate din degert, ale oazelor, bazarelor plinede viafa, ale Meccii 9i ale Medinei, precum si ale ideologi-ilor risfigagilor regi qi ale obiceiurilor beduinilor. Conlineinformalii nepreluite din istoria curFi lui Ibn Saud, precumgi detalii ale politicii colonialiste 9i ale autodetermindrii ara-

bilor, dupi cum era de aqteptat de la un fost jurnalist. Carteaeste o frumoasd operd literard, prin faPtul ci descrie reali-zarea lenti a unui om in sAnul unei religii in care nu a fostcrescut. Dace nu ai inqeles niciodati islamismul 9i credinfa pe

care o inspiri, aceasta carte ifi poate fi un exceptional dascil.Cartea este scrisi cu o iumetate de secol in urm6, dar

este dovada implacabili ci decalajul dintre Occident qi lu-mea musulmani s-a adincit, ceea ce face ca viziunea lui sifie cu atat mai valoroasi. Asad a fost un purist spiritual,care a regretat profund faptul ci unii oameni nu au reuqitsi se conformeze idealurilor inalte ale islamului, insi criticasa poate fi aplicatd foarte ugor gi in cazul iudaismului 9i a1

cregtinismului. Pe parcursul cdrlii, Asad il aduce ln atenliacititorului pe Dajjal, figurd a mitologiei islamiste, care era

orb de un ochi, dar dispunea de forfa de a vedea 9i de a auzi

36

50 DE CLASICI _ SPIRITUALTTATE

ln colgurile indepertate ale PimAntului. Asad i1 vedea pe

Dajjal ca fiind forfa umanitefii de a controla lumea prinlntermediul tehnologiei, degi semi-orbirea iui simbolizeazilnchiderea fa;d de Dumnezeu. Orice culturi are ca slebiciuneprogresul material, observi Dajjal, insi el nu Poate ocupa innoi locul destinat legiturii divine.

37

400

CoNrrsruNr

Am ajuns in Cartagina, unde nenumdrate iubiri necuviincioase

colcdiau imprejurul meu. Nu eram incd indr'dgostit, dar imi pldcea

sd iubesc, Ei eram coplegit de o pofta adanc inrdddcinatd.Md uram pentru cd tmi doream atAt de Pufin... Uram siguranlagi faptul cd. eram pe o cdle fdrd piedici pentru cd eram cuprins

de o foame - era foamea omului interior, era foamea de Tine,

Dumnezeul meu. qi cu toqte acested, acea foame nu md infometa.

Nu imi ii era foame de alimente incoruptibile , dar nu pentru cd eram

tmbuibat de ele, ci Pentru cd eram gol. lar sufletul mi-era bolnav.

Pe scurt

Credinla religioasa poate aduce pacea gi ordinea uneiminti tulburate.

Din aceeagi sferi de interes

Malcolm X, Auto biografia lui MaIcoIm X (p.2\8)Tereza din Avila , Castelul interior (p. 336)

38 39

Cnnrolul 2

SrANrul AucusrN

Mulli dintre noi resimlim tensiuni intre cine wem si fim gi

clne suntem. Cu cat este mai divizat sinele nostru, cu atatcste mai mare chinul, insi acest lucru nu poate decat sa gene-reze voinfa de vindecare. Luptele interioare ale lui AugustinAu durat pAnd la vXrsta de 30 de ani gi, degi a trdit cu peste1 500 de ani in urmi, povestea lui este foarte relevante chiarql ln zilele noastre.

in primele decade ale existenqei sale, Augustin a ficut uzde inteligenla sa innescute, ceea ce l-a aiutat si devini unprofesionist de excepfie. Cu toate acestea, avea se descoperecd inteligenla gi invalarea continuA nu ii aduceau nici linigtejl nici fericire. Bucuria pe care o obginea de pe urma pliceri-lor vieqii nu ii aducea decAt goliciune.

in contrast, dupd convertirea la crestinism, Augustin avearA devini unul dintre sfingii perinti fondatori ai Bisericii, autorll faimosului volrxn Despre Cetatea lui Dumnezeu (Editura $ti-lnlifica, 1998) 9i iniqiatorul ordinului religios al augustinienilor.

Cu toate acestea, vocea care vorbegte 1n Confesiuni (Edttl:laHumanitas, 2005) nu este aceea a unui ,,om excepgional". O lu-crare foarte intimi gi sincetd, Confesiuni cartografiazA trecerealreptata a lui Augustin de la preocupirile egoiste la viala lnuul)umnezeu. Atunci clnd traducerea volumului este una reugite,al senzalia ci citeqri jurnalul unui prieten care lncearci si devininrai bun gi si duci o viali spirituala mai autentici. Confesiuni este

runa dintre cele mai vechi autobiografii din literatura europeaneql este, probabil, o lucrare clasici despre cum trezirea spirituali(nau ,,renagterea) poate schimba in mod radical viala cuiva.

To*r Burlrn-BownoN

Primii aniAugustin s-a nescut ln anul 354, in ultimii ani ai ImperiuluiRoman, in Numidia (Tunisia de astizi), provincie din Nordu-l

Africii. TatAl sau, Patricius, a fost edil local 9i a urmat pega-

nismul convenlional al imperiului. Mama sa, Monica, era

cregtine convertita.Lui Augustin nu i-a plicut gcoala, dar, cu toate acestea, era

considerat un elev eminent, care citea Cicero, Virgil, Platon 9iAristotel. in Confesiuni, Augustin se plAnge de faptul ci discur-

sul elegant gi caligrafia erau mult mai importante in wemea

lui decAt inviliturile morale. Pentru a avea o educatie si maiautentice, Augustin este trimis la o alti ;coali de gramatice Fi

retorica, aflati la peste 30 de kilometri de locuinga lui, pe care

o absolvi fiind primul din generagia sa.

La vArsta de 16 ani, Augustin revine acasa la pirinlipentru o perioadd de un an de zile. Aflat in plin proces de

cregtere, Augustin igi amintegte cu amuzament de una dinzilele in care ii fecea baie tatdlui siu, 9i in care a observat

,,maturitatea" acestuia. Augustin mirturiseqte ci in acel an

de libertate petrecut 1a pirinti fusese consumat de gAnduri

gi acgiuni necuviincioase Picatul, spune el, ,,se prelingeprecum secreliile care se scurg din grisime". Augustin iiiuspecteazi pe perinlii sei cd nu l-au gribit si se insoare, de

teama ce o nevasti i-ar fi putut ingradi ambiliile.Augustin scrie cu durere despre lucruri pe care algii le-ar

considera banale. De exemplu, existi faimoasa confesiune

in care relateazi cum, impreuni cu al;ii prieteni, furi perele

dintr-un copac gi pleaci cu ele, nu de foame, ci de distractie'Pentru Augustin, acest incident devine simbolul personal al

depravirii unei vieli inconqtiente.

Cazanul tentalieiViala lui Augustin avea si ia o noue direcfie, odata cu mutareain Cartagina, unde igi continu5 studiile. Cartagina este 9i unorag-port la Marea Mediterana, cu toate tentatiile inerente;

40

50 DE cr-Aslct - SPIRITUALITATE

,,unde imi fierbeau in urechi cazane cu iubiri necuviincioa-oe". in aceasti perioada, Augustin triieqte doar pentru satis-facerea propriilor pofte gi sevargegte chiar ,,un act de Poftetrupeasci'in interiorul unei biserici. Serile 9i le petrece lateatru, unde vede spectacole tragice despre suferinta gi poftetrupegti. Cu cat se bucurd mai mult de plicerile carnale, cuatat mai lipsite de sens ii devine viafa.

Totugi, Augustin rimAne un cititor insetat de cunoagtere,lar lucrarea Hortensius, a lui Cicero, sporeqte plicerea luipentru filosofie gi ii deschide o noud cale in ciutarea adevi.-rului. Augustin incearcd 9i lectura Bibliei, dar recunoagte cinu dispune de smerenia necesare pentru a-i lngelege mesa-jul. Cautirile spirituale ale lui Augustin i1 conduc spre secta

maniheigtilor, o ramure a cregtinismului, sincretism intrecvangheliile gnostice, zoroastrism gi budism. Spre dispera-rca mamei sale, Augustin ramane pdntre maniheigti timp de

noua ani, perioadi ln care se dedicd gi astrologiei.Din punct de vedere profesional, Augustin devine profe-

aor de retorici, pe care o numefte ,negogul locvacitifii", 9ilucreazd atat in Cartagina, cet gi in Tagaste, locul unde s-antrscut. Faptul ce retorica pune accentul pe formi (pe emfa-ztr) gi nu pe fond este o alti nemullumire care iI consumi pe

Augustin. Devine un expert aI cinismului, dar nu se bucuricle nici un izvor d.e adevir in propria gAndire. Iati cum de-ncrie el viata, la virsta de 20 de ani:

Timp de noud ani (de la varstu de 19 ani pdnd la28 de ani) am trd.it ca sedus qi seducdnd, amdgit ftamdgind, consumat de nenumdrate pofte; Iiber, prin-tre ftiinlele pe care ei le constderau liberale. Am trdittn secret, tntr-o falsd religie, una a superstigiilor, a

mdndriei, dar, in esenfd, goald. Am.trdit vandtuarea

aprecierilor mulfimiL aplauzele Ia teatru ;i chiar pre-

miile de crea;ie. Am trdit pentru ghi.rlandele ;i. delirulpetrecerilor, $ pentru excesul pasiunilor truperti.

4r