'241' Anul lip No. 7 5 SAM 15 14 Februarie 1899

ANNOmelms0111111111111111111MallI

PUI3LICATIE ENCICLOPEDICA SPTEMANALA

DIRECTOR : ILIE IGHEL DELEANUREDACTIA : Str. Doamnei, 19, Bucure§ti

SAONE PETREANU- Caricaturd de 7iquidi. -

Unul din cel expulsati, In urma miscärilor täränestY, a fost si d. SachePetreanu, administratorul ziarultel «Adeverulo.

Sache Petreanu, de origin evreí, s'a ngscut in PitestI uncle a urmat cursu-rile liceale, iar in Bucuresti a trecut cite-va examene de doctorat in medicinä.

Unul dintre tinerii evrei ínaintati a luptat cu inversunare, scotind si unziar .<<Asimilarea», pentru reformarea obiceuri1or si portului bätrinilor evrei,-ca fiind aceasta singurul mijloc de a se asimila, cu vremea, cu romfinil.

Jiquidi l'a caricaturisat, in opera «ZiariVii nagri», in luptä de asimilarecu un evreil habotnic, cäruia ii taé perciunii spre a'l modernisa.

Retras apoi din ziaristica politicä, a intrat ca administrator la Adeverul,pe care l'a ridicat.

Sache Petreanu a fost expulsat din tarä prin punctul Predeal, in ziva deLunt i Februarie.

ABONA!IENTUL : 5 lei pe an In toatfi tam.- Cererile trebuesc a fi insoOte de cost. --

jrIQUIDA existat o datä in Franta, un ce-

naclu, poate mat obscur de cM al ro-manticilor sail al parnasieniilor, darcare a dat la lumina" multi artisti detalent: Henri Murger, Girard de Nerval,Alfred Delvan si multi alti. Cenaclulacesta, färä resedinth stalii15, era nu-mit, chiar de cell earl II compuneag:Cenaclu bohemian.

Aceasta se petrecea in plin roman-tism, chid' Victor Hugo arborase deInuit steagul cel noil contra clasicis-mului din secolul al XVIII-lea.

Toti acesti artist! boemi nu aveadogme ca romanticii i Did nu aveatiun zeu ca Hugo. Scrierile lor bine in-teles insä, cá se apropie mult de nouascoalä ; cea ce îi cleosibea Tulsa multera traini lor einda

De multe orl färä locuin, färä sästie unde vor mânca a doua zi, putinle 'Asa de grija de maine; singura fordevizä, in artä ca i in vteatä,- era li-bertate absolutä.

Dispretul pentru burghezi chiar, tre-bue sd-si aibä origina tot de la et, cAciacesti artisti aveati toti ca singur scopin viatá : arta si frumosul.

Mulie pagini adevärate din viata ceduceati., se gäsesc admirabil descrisein romanul lift Henri Murger, intitu-lat e Vie de Bohème ».

Noi, cari ne-am modelat toatä cul-tura noasträ dupá cea francez, era pes-te putintä sä nu adoptilm si principiileacestel scoale, dad' i-am putea da a-cest titlu, i sunt multi din boemii nos-tri earl nu sunt lipsitl de talent.

Existä, ce e drept, un mare numärde «poseurs» ; tot ce putem face insäe sä-i lásána indiferenta

Traian Demetrescu a fost o adevä-viiratä fire de boem, asemenea Jiquidi,pentru ca sfi nu vorbiln, de cat de celmortl.

Amindoui erail de o fire nervoasä,nestabill i neputind sä se obisnuiascäcu viata sedentarä a until excelentfunctionar.

Pe cel d'intii II cunoastem dintr'unnumär al acestei revistet care a fostconsacrat numai memories]: lui ; vom-vorbi deci putin de Jiguidi, care, dinnenorocire, a urmat prietenului

Traian Demetrescu si Jiquidi a-veati o figurá care esea din cele obis-nuite ; poate ca i pärul lor ondulat

aruncat pe spate, le da o inratisaremat curioasä, dar mal posedaii 'Ma*

11011 .=...IIMINIMMMO.

---

sae.di

st

2 FOAIA -PoPULARA

alt-ceva : ochit ea de femee visMoarecare te fermeend.

Traian Demetrescu era bun prietencu Jiquidi si, in Profile Literare, acelaspune cunt l'a cunoscut si ce impresiei-a recut pentru prima (mat. « un bo-em sceptic, putin mizantrop,de sigur ca

,chiria nephititd, ca nesigurantadejunu-lui de a doua zidar cart, in ciuda soar-tei, purla musteitile risucite si prildriamoale ca un lazaron visa tor

Dupd cum Traian Demetrescu a ra-mas un poet, ale caret poetii te in-canta prin muzica ce conlin, tot ast-

Jiquidi va famine si el pentru nolim pictor de talent si un caricaturistdistins.

JIQUIDE- Caricatnrisat de el Insuli -

Nu e om cu vaza in Bucuresti carolJiquidi sa nu fi surprins perfect espre-Shin. figurei, ridiculizandu4 in acelaslimp un defect oare-care, saft, dupdcum facea de cele mai multe ori, cart-caturizand numal cu o ward ironiede sceptic, care intelege multe dinvanitättle omenestl.

Cine nu cunoaste ((Ablaut cu loolipuri din Romania.»

Cine nu a admiral anii trecutl, ca-ricaturile expuse la diferitele libräriidin Bucuresti, la vederea Carom rideadsi eel earl' eraii caricaturizati,-multidin ef, prieteni ai caricaturistulta

Caricatura e, in adevär, un gen grea,si iatä un caricaturist : Gavarni, careva trece neperitor peste secolele ce vin.

De altnamteri, in societate Jiquidinu era tot-d'auna vesel: fatal avea tot-d'auna o expresiune de usor scepticismsad de tristete

Se gäsea oaata intr'o familie de aci;era invitat la masä, cu ocaziunea unefaniversdri.

Vorbea foarte rar si mäsurat, 'ideamai rar si nu al ft gandit nicl-o-datä

ca al' in fata ta, pe earicaturistul ji-quidi ; ti s'ar fi pärut, cif un asemeneaotn, nu ar capabil sit scrie de cat

iar nu epigrame desenate.In schimb, a cântat mull ea vioara,

ncompaniat de pian ; nu cunostea mu-zica, avea insä o perfectá ureche demuzicant, nu-i scapa niel o nuantä dinceea-ce canta. Stia multe opere pe dina-

far si mat cu seam din Verdi ; cântainsä ea mult dragoste doine i melo-dii nationale.

Intimil spuneat cit acasä, hi orelelui de visare cantä admirabil dinchi tará.

Boernian a si Tr. Demetrescu, nuputea avea and soarta : a murit de la-ringitif flizic pe patul until( spital.

Arta poate meritá numele defoe sacra: ea consult-la pe artistul carea posed:. VicToR I. ANEST1N

Ritincnpam, cu o deosebitä placere,firul intrrrupt al activitatei poetice atineret d-so!..J Cunstanta C . Cirlova.

Bucata ce 114 la lino' mal la vale,'Alma de o inelancolie aleasii si de cu-getärl profunde pentru virsta poetel,e una din scriertle care trebuesc ci-tite ca atentiune pentru dragällisia el.

De n'ar it !

Ce mull but place'limpid' de yard'Cind din /limeSi fug la fard ICdci an/driedDe-1 viefei chin,Ximeni nu credeDal siredDe cie cadrufidPlia cu verdeafiiCc dermeardei

mi! resjafii,CindFrunsifu 'n noapte

cind splineCu goatee

nit amarulDe pe ptimineCa fi el, valw,

erne/ vine.Apoi girlqaCe Curge 'n vale,Smulge din pieptu-.471,W chin fi jaleCind cu-al ei IB!ind,Spune cd 'n lame

feriaeDe cit cel careTrain/ fi '1 trece

Ni§Cov, 1599.

AVM/17nd manicLa leate reee,Ca apa-i, mindrd,lqpdsdteareCe cusWe 'n 11hubrdCa fi la scare.Jar de Ise shineaNeagrd fi reccMeisor cii minter:'limpid cum trece.

void c luMeaCrud fi anyarnicfar cu naturaCu nude mai darnic ;Intinand minaDe minOiereOri-412.ui sulk!Wror dilrere,Care in InputFdr' de sfirfireDe maDin omenire,Cade viaiindFard crulareCeloriregre fi-amare,Celor ce 'n lumeCa in naltmiAr ji mai nobillDe n'ar fi urn

CONSTANTA C. CARLOVA.

VIITORUL SEXULUI FEMININcCivilisaOunea consisti in

o sfortare pentru a reformacaracterele noastre, reprimindtendintele care fac din noiantagoni§ti §i cultivand peaeelea ce ne fac octabiIi §ilips4i de egoism.» Spencer.

Cand s'a proclamat pentru intiaoará egalitatea drepturilor pe lnga a-celea a indatoririlor se credea cii se vamute una din bazele civilisaiuiiei vii-loare. Acest principia de liberalism nuse gäseste aplicat in falsa societate deazi, si cat tnnp societatea actualä vamai pastra rmäsitele din Urania for-lei brutale, adevrata civilisatie nupoate exista. Isus proclameaza egalita-tea oainenitor inam.tea lui Dumnezed,iar oamenii nu vor sil o ingädue nielsemenilor lor, cel putin inamtea legi-lor, cad clasa dommantä, represintatanumal din sexul masculin, a stint sin

se ingradeasca cu legi puterniee ca sit

poatit domina falsul pretext de ap-tit adine intelectuald superioara sexuluifeminin.

Cat limp va exista omenesticondainnate de la nastere de legile lu-mei-nu ale natureI - de a nu se bu-cura de anumite drepturI, in societatenu pate armonie. Oare numai pen-tru motivul et cine-va se naste fatä,iar nu baiat, sit nu aibil dreplul la ovalid socialä liber, chiar- cand posedäfor(I intelectuald superioar ?

Natura, (ne spune Kant, dusky( filo-sof german), incredinlin I sexului fend-nin tot ce are mat scamp : perpetaarea

desvoltarea specia a inzestral pefemee cu sentimentele cele mai nobilesi turd delicate pentru Asadar, desvoltarea Ijintel omenesti, operade o greutate fOrA seaman si de la careatarna progresul i-eacurilor viitoare,este, dupe Kant, una din c _le matmart hula toriri ce se pot impune. Afaráde aceasta, cu toate cons trangeri le si per-secutiile din trecut si present, femeeaa dal do yacht de mart creatiunit pe le-renal ¡Hasidic literar si artistic. Caresunt drepturile \ce egaleaza ast:fel deindatoriri ale femeei de cat escludereasistema tied de la tonic profesiunile li-berate, ba chiar si de la acelea unclesunt mat apte decal barbatii ? Si ceeace e mai straniii, e cit in uncle statechiar ale Eropel, nu li se da Diet drep-tul de a se instrui, de si chiar adver-sari feminismului recunosc ca e in in-teresul omenirei ca sit pätrallzil cul-tura in Wee stratele societtitei si prinurmare, tocmal spre folosul ci vilisatiu-net, trebue perfectionarea individualá ;cu atAt mai malt trebue a da sexuluifeminin o culturd rationalä, ptina deun liberalism desdvetrsit, ca ea st poa titda socielkleY caractere nobile. Adev-rata civilisatie se face prin femee si(led emanciparea sexuluI femenin, -reformá socialä necesard,- nu numaiet este un progres insemnat, ci e ne-aparat necesard pentru a putea lumeasit pue temeliile adeveratei civilisatiuni.

In trecut, alt-fel era inteleasä fiber-tatea femeel, chiar pc terenul cugeta-ref In adevar, cnd pentru prima' oaráin Alexandria (415 p. ch.) aparn fru-moasa i savanta Hypatia ca profesoartde tilosofie, la Museum (Academic) a-trase admiratiunea invittatilor, cad erapentru prima oarä in lume o lilosoaface culegea aplausele auditorilor. - Eaefizu victimä fanatismulul religios pen-tru cit era pdgint, de si en desvarsiremoraWT:Poporut de jos, rsculat de ad-ministratie, inteuna din zile if esi in-nainte pe cand se intorcea in- trilsurade la Museum, o tranti jos en capulde petre, si triuld-o de par pima lausa unei fiisericI din apropiere, acoloo desbracarä si ii farâmarä capul enbolovani ; apol o rupsera in buckti, opurtard pe toate sträzile si in urma oarse.. Aceasta era proteelia si incu-rajarea ce (Mead bfirbalii pe a tunaunel femei-genid, in etate de 32 de antnumai. Ea nu meritase un mormant,acolo unde meritase onoarea catedreIla Museum.

Este cu totul -de prisos sil mat' amin-aci i alte mulle feinei celebre care

titi basal glorie epocei in care aft in-.

fel

infinitä.

fi

,

suspin,

mised

de

sub

civilisatiune".

t.

legit,

Sivinter-i

SiWind" :

Sd

Xu-i

Si V

fi patina

en inimi

ratite

turi

».

.

ca'si

imi

AI

fi

si

FOAIA 1'011MM:A

Nici adversarii feminismului nu maicontestä c femeea are putere de geniadaca se cultivä. Un invtat german ci-teaz a. casul unei profesoare de univer-sitate dar... cu lea fa numai pe jamb'state. In parlamentul englez cnd eman-ciparea femeel fu propusá de celebrulfilosof Stuart Mill, protestari se ridi-curd de pretutindeni. Mill se retrasedin parlament ca sa lupte pentru e-manciparea femeei prin scrieri pe te-renul filosofic.

Dar oare nu tot intr'un oras din An-glia se nascu aproape o revolutie candse Men pentru prima oará propunereapentru ilu mina tul stradelor, sub mo-tivul cii se conrupe tinerimea, putandcu inlesnire umbla noaptea pe drumuri?Vedem dar cii ori-ce idee, cat de bine-fricetoare, este la inceput combatutäcu multa inversunare.

Nu alt-fel este cu chestiunea eman-cipärei femeei ; ea se va realiza in vii-tor neapärat.

Progresul, zice Spencer, nu este o,intainplare, ei o necesitate bine-facdtoare;el nu poate fi impedicat, caci e o larda omenirei".

Societa tea leapädd putin elite pupildin vechile forme ale thaniei. Adver-saril de azi al emancipariI femeei, earlde altmintrelea nu sunt din eel sus pescam Intel., si a caror argumentemiros a multá bädäränie, aft inceputa bate in retragere.

In America, de si cu multa greutate,femeile ail capntat dreplari civile. Eleocupa functiunl, aleg si sunt alese. Urnjudeciitor american, Kingman, susitineain tr'un artieol al until jurnal din Chi-cago ca, introducerea femeilôr In func-tiunile a dat resultate admi-rabile; ch la Curtea cu jurati domliestecea mai mare ordine si delimitate; ea,din causa respect ce aü bärbatiide ele, limbagiul a devenit elegant ; sicii in parlament si in alegerile publicescandalurile aft disparut si votul se facein liniste din causa stimei ce ele slidsii impunä.

Azi si la nol in tar!, mai ales in Ca-pitalä, e o mare anuentä de fete la

cu toate lira tal ce lifact de antra unii retrograzi de dasculi,cand ele Se due a da examen la scolilestatului, totusi ele nu se descarajeazu,ci merg Main te, spre studil universi-tare, de uncle es superioare celor ce lepersecutan.

Ar trebui o educatie mai liberald sienciclopedicá pen tru fete. Le null' tram-esc cultivate manierele elegante cu earlle-a inzestrat natura.

Organismul fisiologic al femeilor estesuperior organismului barbalesc i decisunt mal apte femeile la civilisatie.Nona societate viitoare le reserVa ran-gul de onoare cc li se cuvine. Atuncinumai va li armonie child va dispareantagonismul celor doug sexe. Ziva e-manciparel sexului feminin va ri primadin adevratul secol de aur, i 'Randomenirea va intra intr'o Poll mule sihotaratoare a civilisatiunei in care vórdispare multe nevoi, multe inegalitätisi nedreptatI sociale.

PAUL -PANITESCU

MEDALIO ANE

loan A. DobrovitzUntil din eel mai ernditi ingineri este,

l'ard indocald, simpaticol reprezintant alcolegiului I de Mused d. Ion B. Do-brovitz.

Facind studiile universitare la Leip-zig, a terminal polytechnica din Vienasi inalta scoald de poduri si sosele dinParis. Reintors in lard s' a dedicat dire-

intreprinderi industriale.ritelorIn politicd intent prin 1880 a cola-

twat, imprenna ale d. Barbu Delavran-cea, la :tar& Democratia. A last (Odorde prima!'" in Bucuresti si inginer lachile ferate.

La infiintarea ministerului de dome-a fost numit membro in comisia

permanentd a acelui Minister.

INTERMEZZO

Eram odata in batrina padure a far-mecilor. Luna isi arunca razele eiblinde, care inai umplean inima de pla-cere. Respirain mirosul imbatátor alflorilor de tent.

Umblam visind, cind de odata audin aer un glas pläcut si dulce : privi-ghetoarea cinta amorul si durerile ei.

Cinta amend si trudele ei, lacramilepläcerile ei ; notele se agitad asa de

tinguitor, devenead asa de sglobií, incit trezi.i din visarea mea.

Mai umblaia incä si daduf de uncastel mare si 'Malt

Cu ferestrile inchise, cu fata tristacernita, parea cit il locueste moartea.In fata portii se afla un Sfinx, cu as-

pectul fioros si pläcut tot-de-odatà, cucorpul si ghiarele de lei", cu capulpieptul de femee.

Oh ! ce frumoasä .femee ! Privireael blindü, surisul buzelor et arcate, plinde promisiuni dulci, mi indemna lavoluptäti salbatice.

Ce dulce cinta privighetoarea ! Numai putui resista ; si dind särutareacelor buze termecate, m simtii cut-trains de larmec.

Marmura inviase. ,Piatra a inceputsa suspine, bind toatä -flacärea saruta-rei mele, cu o sete uimitoare.

Mi-a sorbit plan si cea din urma su-

flare a vietil mele, earl ea aprinsa devoluptate niè sfisie si strinse bietul men'corp in ghiarele ei de leU,

Ce desfatare dureroasä, ce suferintesi placer"' infinite ! In timp ce saruta-rea acelei guri me, imbata, ghiarele mmistisiaa carnea.

Privighetoarea cinta : 0 tu, frumossfinx, o amor, pentru ce cu toate

amesteci dureri atit de crude ?«0 frumos Sfinx, o amor, deslea-

ga-mi si mie aceasta enigma, caci demil de ani cuget la ea.»

Trad, de pe Heine, de PEDRO. '

PRIMA-VARA

Mi-i dor de zilele de Mai,Mi-i dor de florae cimpiei,De soarele cel arzdtor,De farmecul melancoliei.

Mi-i dor de mine insu-mi chiar,De-a mete visuri risipiteIn clipele copildrieiDe duel iluzii adumbrite.

0, primd-vard ! primd-vard!Atitea farmece ascunzi,A noastre doruri pcitimaseTu singurd le mai pdtrunzi.Iai TON DAP

INYtTAMiNTUL POPULAR IN SHWA

In Suedia invpitura clasicA si stiin-Mica a progresat inult. Nu mai Pupilinsá a progresat si cultura popular!.

In tablourile statistice internationale,Suedia ocupa gradul intai, in ceea capriveste citirea

In anul 1896, din 25,743 oameni re-crntati, numai 44 nu cunosteati citireasi 161 scrisul.

Prin ce mijloace insá a putut Suedia,invingtind atatea clificultáti, sa ajunonla acest resultat ?

Prin metoda scolastica ce se lime tiedin acest stat.

Ast-fel, cursurile scolastice aci suntobligatoare de la 7 pima la 14 ani.

Orin tilor neglijeazä instruirea co-piilor, intl se fac cate-va reprosuridin partea celor inai marl.

Iar daca, pentru a doua oarä, aceastanua duce nici un resultat, atunci, dupáun raport facut din partea inspectielscolare, copiii neglijall de 'Army sepredeati la o a treia persoanä, care seinsárcineaiä cu educatia lor, pe chel-tuiala neputiinciosilor OHO.

lnspectiile scolare aft dreptul a su-praveghia scoalele particulare, precum

d'a con trola pe cel ce nu urmeazdcurSurile la scoalele publice.

Pentru copiii orbi, Statul are chiefFoil%

Din ele cloud sunt clase primare, unasuperioara, una pentru tmerii orbitidin nastere si una pentru orbit surdo-

-Scoala se aplica aci cat mat, mull la4tébuinta traiului. CONSTANTIN

si

m

si

.0

I

.fe-ricirile

mutt.

publice,

studii, i

niz

si-

-

--"

-

ni

FOAIA POPULARA

Vechiul ;i noul Pre;edinteal Republicei Franceze--

Vineri seard, la orele 10, s'a stins dinviatd Felix Faure, Presedintele Republi-ca Franceze, 'in urma unui atac deapoplexie.

]ParrreIata chte-va notite biografice asupra de-

cedatului presedinte al Republice franceze:Felix Faure s'a nascut la Paris la 30

Ianuarie 1841. Este fiul until tapiter; a fostintaifi calfa de tabacar, s'a dus apoi laTours §i in urma la Havre unde fonda dineconomiile sale o casa de comerchi careprosperä curind. Venind rsboiul din 1870-1871 Felix Faure schimba comptoarul cucortul de campanie : fu numit comandantal batalionului al 6-lea din gardamai tarziii set de excadron in statul majoral armate auxiliare. Cariera po Utica'. aFelix Faure a inceput la 1881, când a fostales deputat al arondismentului al treileadin Havre. Deja in Noembrie acelasi an elfusese numit sub-secretar de Stat la minis-terul comerciului si al coloniilor in mareleminister Gambetta.

In ministerul Tirard (Decembre 1887Aprilie 1888) Felix Faure a ocupat iarasipostul de sub-secretar de Stat al marinei

coloniilor. In timpul legislature din 1889pang la 1893, Felix Faure a fost vice-presedinte al Camere. In alegerile din1893 a fost din noil ales deputat la Havresi i in 1894, când se forma ministerul Dupuy,fu numit ministru al marine. PresedinteleRepublicei franceze s'a distins i ca scriitor.

Opera sa Budgetele Frantei si ale prin-cipalelor tOri din Europa de la 1888 incoace"a fost primita de Academie. Felix Faureera caskorit avea douä fete. Una e ca-skoritá. In urma demisiei CasimirPerier de la presedentia Republicei, FelixFarure a fost ales in locul sáti la 17 Ianua-rie 1895. A ocupat dar cea mai Malta'functiune in Statul francez timp de patruani i 18 zile.

Scimbeitei s'a intrunit la Versaillesmembrii Camera i Senatului. Proce-demdu-se la vot ad intrunit : D EmileLoubet, Presedintele Senatului, 483devoturi, iar d. Meline, 279.

D. Loubet a fost sustinut de toategrupurile republicane socialiste i radi-cale. D-sa e cunoscut Dreg fusard, asa

afacerea Dreyfus se va termina deastd-clatd.

D. Loubet a fost proclamat Presedinteal Republicei.

33. Emi1 1,colir1etIata o biografie detaliata a noului Pre-

sedinte al Republice franceze, d. EmileLoubet, tradusa din Dictionnaire universelldes Contemporains," pag. 1019.

Nascut in Marsane la 31 Decembrie 1838facut studiile de drept obtinând dip-

loma de doctor, si se stabili la Montelimarunde fu ales primarul orasului. In 1876 sepresinta la alegeri cu o profesie de cre-dir0 republicana i obtinu 13.295 voturi,fara nici un alt concurent. Intrând in Ca-mera, se inscrise in stânga republicaná.Fu reales apoi la 1877, 1881 si 1885. In 12Decembrie 1887 intrá, ca ministru al lu-crarilor publice, in cabinetul Tirard.

Nu thou mult portofoliu, cáci la 3 Aprilie1888 cabinetul demisionä. La remaniareacabinetului Freycinet si la refuzul acestuiade a forma cabinetul, Loubet fu insárcinatde Presedintele Republice, cu care era inrelatiuni prietenesti, ca sa constitue minis-terul cu cea mai mare parte din vechiimembrii, i lua portofoliul internelor, lasatde d. Constans (29 Februarie 1892.)

Subt presedinta de consiliu a d-lui Lou-bet cabinetul urma o politica prieteneascafatä de extrema stangá. In acest timp isbucnimarea grevä de la Carmaux. Timp de dou`luni, cu toate interventiile armate, lucru nufu reluat. La 18 Octombrie in acel an maimulte interpelari fura adresate Loubet ;ba chiar se propuse un vot de blam.stänga i dreapta-cele 2 partide din Ca-merà-eraù suparate pe guvern: una fiind-cäguvernul se aratil prea putin prietenos fatáde grevisti, cea-l'alta fiind-ca guvernul preasustinea greva. Se institui atunci o comisiede arbitragiu i d. Loubet facu parte dinacea comisie. Se dete o sentintá stipulân-pu-se reinceperea lucrului - afará pentruacei grevisti carY ail fost condamnaV deTribunale pentru violente. Nimeni nu pri-mi insá aceastá exceptie, i guvernul funevoit a gratia pe toff lucrAtorii condamnaV.Se reincepu lucrul in mijlocul cântecelorrevolutionare i maY multe demonstratiunise fácurà la Lyon si alte centre industriale.

cursul acestei agitatiuni, la 8 Noembrie,se petrecu atentatul anarchist din Paris. Laportile biuroului companiet din Carmaux segäsi o bombä, care, fiind transportatá lacomisariátul de politic, produse o explozieingrozitoare gaud 5 victime.

In aceea zi, in mijlocul emotieigenerale,se facu o interpelare la Camera i guver-

nul obtinu un vot de incredere prin 359voturi contra 94. Guvernul WA' masuri rigu-roase contra socialistilor i anarchistilordepuse un proect de lege pentru restrán-gerea drepturilor preset de a Oita la ills-coala, care se vota la 18 Noembrie. Zecezile in urmá, ancheta in afacerea Panamaservi pentru a rasturna Cabinetul Loubet.

Ramas primar al oraselulut Montelimara fost ales presedinte apoi al Senatului,iar acuma it s'a incredintat cea mai maremisiune in Republica Franceza Presedintia

Cunoscut ca orn de o justetei irepro-sabild; ca mare patriot, Franta a primitcu o vie satisfactiune resultatul impor-tantului vot de Sdmbeitei 6(18) Februarie.

13. MelirieCandidatul cazut, sustinut de rnonarchiti §i clericali

CUVINTE EPIGRAMATICE

Pentru sotia unui profesorDoamna'i c'un strain pe stradäLucrul se intelege usor :In concediu e beirbatulIar loc-tiitor.

SIGFRID-I4

IDEI SI SENSATIUNIUn batrin era lingi mine la ca-

feneaua Riche. Tirzit'i, cind chelnerulil vgzuse, il intreba ce doreste.

- AsI dori, raspunse bateinul, sadoresc i ed ceva.

*** Adesea evenimentele marl suntincredintate oamenilor

* ** Räsbunarea saracilor contra bo-gatilor sunt

Femeele cind sunt singure cantä..** Un orn färá de religiune este ca

un corp färá. suflet.*** Ce este viata ? Usufructul unei

gramezi de molecule.*** In provincie ploaia devine o dis-

tractie.Epitete rar - iata marca scrii-

torilor.Popoarele nu iubesc nici odatä

pe oamenii dreptl si dreptatea, ci iu-besc minciuna si pe sarlatani.Edmond et Yules Goncourt de GÉRARD.

4

nobila,

d-ltif

d-lui

d-lui

In

:

***

*

cif

,

'

copilárii.

4111MMINN

112sr

§i

§i

*

§i

***

'9I-a

strdinul...

micl.

re

FOAIA POPULARA 5

PÂTÂNIILE LUI GULLIVER1

Antonl poveste§te pe seart primele prieiniearl facia sá ealátoreaseä.-Naufra-

giazi i seapa in not In tam Lilliput.-El e Ineitusat i dus in starea

aeeasta departe de malnlmare.

Cu averea mica a tatale meri §i cumeram Inca copil, timpul pe care 1-am pe-trecut la §coalá in Cambridge, a fost perdut.Am f ost dat ape sa mestesuoillchirurgiei la un chirurg faimos In Londra.Aci îns in'am apucat sa studiez serios totce se cerea de la cine-va care'si faceplanul de a calatori. In timpul acesta insá,am filcut §i studii de medicinä, hind sigurdi ele îm vor fi de nevoe vre-o datä.

Intimplarea a facut st fia numit chirurgpe bordul vasule Rindanica, uncle amstat trei ani de zile. Am facut In timpulacesta calatorff hi Levant si aiurea si amajuns s ma stabilesc la Londra din no,unde aveam rude.

0 sumá de alte aventuri-ca insuratoareamea §i goana dupe un mijloc de traill-arplictisi poate pe cititor. Aventura de cape-tenie insá, pot spune c incepe de la 4Mai 1669, end m'am angajat iara§i pevasul Antilopa, pe care am §i parasit por-tul Bristol, Indreptindu-m catre Marea deSud.

In calatoria aceasta, traind pechile orientale, induraram o furtunä care neImpinse intr'o parte cu totul necunoscutaa mare. Doi-spre-zece oamee din echi-pagiul nostru muriserä de prea multa munch'§i din pricina hranel rele. La 5 Noembrie,Inceputul verel In ladle acele, marinariizarirá o stinca care nu era departe de va-sul nostru de care, din pricina furtune,ne loviram cu atita putere in cit vasul sescufunda. ease oamee din echipagiii, dincare eram si ea unul, aruncindu-se la vreme

luntre, gasira mijlocul de a scapa.VIslaram aproape tre chilometrik dar Incele din unna oboseala nu ne mat Ms g. savislam; sfirsiti de puteri, ne lasaram invoia valurilor, chid, de o data, un Vint pu-ternic ne rastoarna luntrea.

Nu §titi ce soarta avura tovarisil me,dar totul me face sa binuesc ca ad petitcu totii ; ed inotai la noroc §i vintul meImpingea catre parent. De mai multe oriläsai picioarele In jos fari sá dad de fund.Aproape and eram gata ian toatamadejdea, simtiicrt picioarele mele pot calcape parent.

Ajuns la Várm mersel aproape un sfertde posta fara sä dad de vre-o casa sadde ye() urmi de cm, cu toate ea' aceastäsara era foarte populata. Oboseala, caldura

cite-va inghitituri de rachiti, pe care lebausem end am parasit vasul, m facurasa m culc. Me Intinse pe iarbd, care erafoarte moale, si adormii in curind. Somnulmed durä nouä ore. Desteptindu-m, In-cereal' &A me ridic, dar in zadar. Me cul-casem pe spate ; imi vazui, de§teptindu-m,bratele si picioarele prinse de parent de-oparte §i de alta parul chiar he era legattot asa. Gasii chiar cite-va legaturi foartesubtiri cari imi impresuraii corpul. Nu pu-team privi de cit In sus ; soarele incepea

a fi foarte cald si lumina lui cea mare Innisupära vederea.

grfe,1 . -

Nu met dupd desteptarea mea auzii unzgonaot imprejurul mea, dar, asa cum eram,nu puteam vedea de cit soarele. Peste pu-tin simtii miscindu-se ce-va pe piciorul medsting, si acel ce-va, inainta incet pe pieptsi se urdi ping pe harbia Inca. Care nu

fu mirarea chid vrtzui o figurd mica deom, inalt eel mult de-o jumatate de palmá,cu un arc si o sageata In mina. In ace-lasi tirnp me vazul inert vre-o patru-zedtot ca cel (Ban. M apucal atunci sa scotniste urlete asa de teribile, in cit toti pi-ticii aceia, fugira care 'ncotro, hispaimintatisi ciV-va chiar, duprt cum am allat In urina,se railing foarte gray in sariturile pe carele facura de pe corpul med. Totusi el seintoarserä nu mult dupa aceea, si unul dinei, care avu Indrasneala sa se apropie atitde mult In cit imi vazu toata fata, ridier),bratele si ochii In small de admira0e, sistriga cu o voce subtirica dar lainurita :Hekinah Degul I repetara de maimulte ori aceleasi vorbe, atunci insä ea nule-am hateles. In vremea aceasta, eramfoarte mirat, ingrijat, turburat, ca ori-caredin dumneavoastra In a§a imprejurare.

In sfirsit, fiend sfortari pentru a m-des-lega, avui fericirea sa rup legaturile si siiscot trtrusii care 'mi Oneari bratul dreptprins de parent ; In acelasi timp, printr'omiscare repede, care pricinui oare-caredurere, subiT putin legiturile care 'ml" ti-neaa pirul prins de partea dreaptä

mai subtiri de cit firele mele de par)asa cii me gisil in stare sa fac cu capuloare-care

Vazind acestea, inseetele acelea de oa-meni o rupsera la fuga tipind. Dupil cezgomotul se potoli, unul din el striga :Bolgo donac, si in acelasi timp me simiiIntepat la mind de mai mult de o suta desageti, ca de o suta de ace. Filcura apoio aka descarcatura, cum tragem nol bombein Europa, simtfl, iarasi o surna de saget1atingindu-m pe corp si pe fata, de si In-cercam sa mi-o acoper cu mina. Chid ploaiaaceasta de siigeV inceta, me silii iar same desleg facura atunci insá o alta des-carcatura, me mare de cit cea de 'nth',

din fericire insá purtam o vestä de pielt),impermeabilá. -

Me gîiidiî atunci ca tot ce aveam maibun de facut era srt stab' cum m gaseam,pina noaptea, si atune, Incercind sa-midesleg si bratul sting, pot recapatalibertatea. Dar norocul, îmi pristra aka soarta.

and oamenii ceia vazura ca start linistit,Incetara de a me sageta; dar, din sgomotulce auzeam, inteiesel cil nurnarul lor cresteagrozav "si la citi-va pasi departe de mine,in dreptul urechie mele stinge, auzii maimult de un 'ceas sgom6tul unor oamenicare lucreaza. Intorcind putin capul departea acea, vate o tribuna cam de vre-odoua palme si iumatate de nalta, pe carepatru din oamenii ceia puteaa sta si oscará pentru urcat ; de acolo, until dintreei, care prtrea a fi un personagia oare care,uni tinu un discurs destul de lung, din careea nu intelesei nici un cuvint. lnainte dea incepe, strigil de tre ori : Langro De-hul Satz. Cuvintele astea furá repetate peurma si explicate prin semne, pentru a me'face sil le inteleg. Imediat aporf vre-o chief-zeci de oameni venira de 'mi talara atelecare tineaa legat capul din parteastinga, asa ea pute observa miscarile celuicelui ce 'mi vorbea.

Mi se paru nici rink nici batrin si putinmai Malt de cit trei care '1 inso-teaa, din care unul care avea aerul unuipagi, ii tinea coada mantalei sidoT sedeaa de fie-care parte. Din tot dis-cursul le nu intelese nimic de cit cii aveaaerul de a-mi face o mul;irne de amenin-tiirT de frigildueli. Raspunsei in foarteputine cuvinte, adica printr'un numar desemne. aratindu-m insa foarte supus, ridi-end bratul si ochii dare soare, ca pentrua'l lua de martor ca muream de twine.'Mi era Inteadevar o foame asa de mare,in cit nu me' putui opri de a nu arata ne-rabdarea, ducindu'mi foarte des degetul lagurrt, pentru al face sa inteleagrt cuí. avearnnevoe de hrana.

Hargo (asa îl cherna pe un mare seniordintre ei, cum am aflat mai thzi) me in-telese foarte bine. Se dete jos de pc tri-buna si porunci ca mai multe scari sa fiepuse pe lingá mine, scäri pe care me multde o suta de oameni se indreptara daregura mea, ducind cosuri pline cu de-ale

Bagai de seama cit era carne demai multe felui de animale, dar nu le putuldeosebi prin gust. he deterá insä toate.mincárile, aratindu-se din ce in ce mal mi-)

lingá In-

inteo

'§i

(lega-turi

mi§cári.

ta-mi

'mi

mincer..

I-ad

înv

si

si'mY

mi

Cei-l'alti

'mi

:

cei-l'alfi

§i

crii-rald

' 6 FOAIA POPULARA

raft maY plinY de admiratie din pricinastatureY si poftel mele de mincare. FricindapoY un alt semis pentru al' face s îne-leag ca 'MY era sete, cum, se vede, eraoamenY inteligenV, Neleserii numaY de cit

pe mine §i rbstogoliril pini't lagura mea cel mal mare butoiti cu vin pecare 'I aveail si destuparil: îl ba'uY dintr'osinguril înghiÇituri i cu =ha' plkere. Mise maY aduse un alt butoia§ maY mic pecare de asemenea bituY si fcuT mai multesemne pentru a le cere alte butoiase.

(Va urma).

O SCRISOARE

Public:Mt, in treaciit, o scrisoare ce primim dela until din mul1ii inválátori, abonmi ai publica-maid noastre. Ea dO daunts de modul cum«Foaia Popularii» e primiti in cercul luminfitori-lor poporultUi.

Onor. Domnule Director,Sind c deosebitei salisfacfic ea Inc pot

numéra si printre abonatii si cititoritprea dritgiilaset publicatiuni enciclope-dice «Foaia Papulareis, ce ca onoare

Abonamentul me expirind,v rog sa bine-voiti a me" inscrie dinnod si pe anal acestq bare abonatiid-ooastrd. V cultic CU loaki inima mat-tanzirele si tributul men de recunoslinteiPentru regulata expediere a reoistel sipentru frumoasele impresiuni si Ranicanostinle ce mi-a procurat citirea ei.Revistei, care peiseste in al doilea an,it fac toate uriirile de bine, dorindu-iduratii lungei si toate succesele.

RespectuoaseC. LEONTE,

InvaVitor, coin. Cavadinesti, jud. Covurlui.

financiare-economice

*. In stiptámfma trecutä operatiilela bursä art ['cost mat active. Progreselerealizate de rente stint simlitoare. A-mortibilele 1881 fac 102 juin. iar celedin 1892 si 1893 art atins 102. In gru-pal rentelor de 4 la sat* urcarea estegeneralii ; mai ales cele din 1898 artajuns la 94 si un sf. Scrisurile funci-are nu mai pupa se mentin in o situ-atiune cat se poate de favorabilti. Ba-ralele 5 la sutti art trecut de la 1003/8la 100 si jam. ruralele 4 la sutá de la91 si jam. la 91'14. Urhanele de Bucu-rest). fac 98 si jum. rap cu 975/3 insäptämina trecutä, iar cele de Iasi' 94si jum. fatii ea 94. Printre actitnif no-[din in urcare Biincile nationale de la2845 la 2860. Natiouah de la 540 la550, cäile ferate si tramvaile de la1200 la 1250.BAncile agricole tsi men-tin aproape cursul lor ; ele a ti variatin cursul sptrunanei de la 376 la 380.

In ce priveste actiunile in scridere,inregisträin : constructiunile de la 94la 88; Biincile de scompt de la 342 la337 ; si fabricele Unite-Romine de la160 la 140.

Starea seintinäturilor noastre in-cepe sä producii ingrijiri vil din cauzavremel uscate. Ploaia egzutá in noap-tea trecutii, pare a fi fost local% name!.

In strämätate, situatiunea agri-cold se mentine in aceleasi bune con-diliani ea la inceputul anului.Speran-tele din Argentina in .privinta tune!recolte abundente s realiseazA si pro-ductiunea intrece chiar prevederile.

CONFERINTELE DE LA ATENEU

Jo! 4 Fehr. Conferinta (MO LupuAntonescu, despre Mama in literaturaroman,/

Sentimental matern e note princi-palä, zice con ferentiarul, sail una dincele mat de seamti din multele senti-mente care art viatá in shall tine! na-

void cerceta in cadrul natiu-net rometne, si anume in ciclul literatu-re)" noastre. "cit.) impärti pentru aceashliteratura. noasträ in (loud epoce : I-a,lite4ltura poporan, si a II-a, literaturamodernä.

I-a. Poporul nostru- care alt poporincä ? - se prezintrt cu (loud fete catotal deosebite. La inceput popornl ro-mOn nu existä pentru istorie. Noma!cu secolul nostril el incepe sa triascä

lie lent in seamii de Muffle su-pra-puse. In aceastä prima epocä li-terarä, mama se prezintii in (lout% feluri:mama eroicrt si mama caznicti.

Mama eroicä e vesnic lingá fini ei" :

la veselie ca si la durere, la glorie cosi la infringere. In legendele noastreavem exemple de manic eroice. Con-ferentiarul citeazá maimulte din acestelegende. Mama domesticá (asa i-a zisconferentiarul) joacii in cele multeor!, dacá nu un rol naiv, un rol demartirä. Mai in tot-d'a-una lläcäul edus departe, la mulled sail la haiducie,iar mama rämine singurä. La un mo-ment sosesc niste strilinl-turci de obi-ceitt.-Ef o intreabri de tin-pe unde-fdus, cii ii sunt prieteni si cii ar vrea sti-1yacht Une-ort mama le spune-si atuncifinI e perdut-alte ori ea nu se last.'sd lie mselatrt si nu cedeazii-dar ame-nintärile' de mCarte rile banditilor osilesc sä märtmiseascä in cele din urmä.

Afará de aceste dour' feluri de mamfimai e mama in calitate de soacrä.

Din bunt), devine pismasä,gtIcevitoare-si ucigasit i in acest caz,in legende, vedem pe fläciíü dus de-parte-la militie sari la muncii. Mamarämine co nora acasä. Attune!, egoistä,stiind cri hal n u-1 mat' inapartine in-tregime, cri inima luf e impärtitä, îimaltrateazä nora, o inchide intr'un be-

- uncle, in cele mat multe orT,moare.

o legendá care meritá sit lie poves-ne explicti mat bine acest caracter :

Fittl plecase la mniliie. Mama si noraart riimas acasä. Cum nu-si paten su-feri nora, mama inteo noapte ode adulter,si auzind zgomote in beciti-o trimite-o sileste mai bine zis, sä sedud' in becifi, cu o funie si sit spin-zure pe vinovat - crezinda-1 fro in-doialá noreI.

Nora se supune 5i indeplineste or-dinal. .

Dar ce se descoperise a doua zi? Uci-sul n'a fost de cit Medal!, care intor-cindu-se de departe a intrat in heart...sti se räcoreaseä :

,

Ceici de mull de cind plecaseVin in !gird nu beigase.

Pe ce se intemeazd insá- acest sen-timent matern, care o impinge la ast-fel de banalitti. In prima linie e tre-buinta copilului de a fi protejat, ina doua e constiinta nature! micas-

.

.`

tre, cii copiii nostril nu sunt de cit unfel de no! insine. Mai toate legendelenoastre sunt referitoare la mama, lasentimental matern. Fládi sun t min.driT de mama lor :

«Andrei mama am GoutFrinnos /Meal, a [dent !»

Dd blestemele -mamef se fereste

trecem acum la literatura mo-

Ea incepe odatii cu secolul nostril,Scriitorii e se pot impfirlit in dou surf:cei cart s'art stins pint) la 70, sicei tined de azi. Col n UT sun t oilmen!politici, el art urmarit democratizareasocietätei-independenta.

.Pentru familia cekt mica' era ne.glijatä. Patria era total, mama Patrieia locul mameT naturale. Asa se ex.

legendele patriotice ale luf Bolin-tineanu, Alexandri, etc.

Cu toate acestea el art cite-valiterare, in care sentimentul matern edivinizat. Asa sin t : «Glas de stele» (Ale-xandri), Mama lui Stefan cel Mare (Bo.lintineanu) o uncrt poesiT, un cap deoper -a lui Deparatianu in titulatti :

MA MA !-

Aviv.; trei seirmaJa---b-d copii manid.qi un singur tarn nuaraplei !Mama V fringe 'n dyad, fi dele pe rind

fiefte-are eite-o part/cm.- fauna ziserdPe "'II rdmine ? *

--- 1 rdspunse !

Cei tined sun t mat productivi in a.'cost sentiment matern. Ast-fel e la I-coanei.a d-luT "tabula. Niel o ma turt,ziced. Antoriescu, nu s'a rugat ma! cälda.ros si mai situtitor, ea mama luf "la-hula. La Cosbue - uncle nota caracte-risfic e cea läräneascri, in Moartea...Fulger, gäsan acest sentiment.

Dintre poetiT tined, cel (Enid careinchiná versurile sale !name!, e DuiliuZamfirescu. Dupri dinsul Vlahutä faceacelas lucre, zice conferentiarul.

Ca sit term!), void reaminti cavintelosublimer noastre mame a t aturor, mamariinitilor : Carmen Sylva : flex cuviiite mai dulce si mai blind de cit amnia!,

* *Am dat pe larg aceastä conferintä,

socotold:o ca un stadia interesant.Poate cii ,ea 811 destepte in multe

sentimental matern, care-ml-egroazii. sii recunose-s'a inecat in va.turf de uitare ! Si dac miLe permis,adaug eft,si pentru incheere, niste ver.surf cunoscute de unit', necunoscutede altii :

enfants, floyces ,Rive menteur tine nous charmez ;Volts n'aimerez ja/nais 008 n4,res4znau1 qu'dles volts, gut

;

F: OMER.

:dtor<P, O!) coiii, chimere dulci, -

Vis. mincinos care ne 'ncintaii; ,Nu vei iubi nici odatii pe mamele li.oastreAtit cit iubit ele. - - '

r e . :') ,

'1

ed

dirigiati.

salatari,

IMM1111MMIIIIIMM

Il

blindti-ea

ci

acuzá

amantul

caul.

plied

si

plisse :

copiii

chiméres,

(lime

v'aii

§i

ridicara

sii

Mal

tart

i

sAderna.

Imcill

si

intr'al

inimf,

Allons

!

'I

It

111101111,

$tiri

tirtni.

si

el

Laplin;rind,

a,

Mi.

:

,

FOAIA l'OPULARA 7

CRONICA EVENIMENTELOR

DIN TARA-kascoalele táránesti potolit Cu totul.

Ele ad avut ca consecintá espulzarea ca-tor-va streini. espulzat pand acurn cincilucratori precum i d. Sache Petreanu, ad-ministratorul ziarului Adevárul". Se credeca se vor mai espulza i cati-ya gazetari'straini.-Celebra noastrá artistá Elena Theo-Aorini, culege aplause nestiOte in oraselede Provi1cie.11 Gala, cii ocazia reprezen-tarel « Gioconda», i s'ad facut ovatiuni bineineritate. - Durnineca 7 cor. s'a [dent in-mormintarea regretatului deputat de Pra-nova, Alexandru Scorteanu. - Pedeapsade un a Sub-Locot. Burch: Panait din reg.8 calarasi, condamnat de Consiliul de Ras-boY al corpului IV de armata, pentru faptulde lipsà de la corp fárá permisie, s'a redusla 6 hint de inchisoare. - Compatrioatanoastra artista, Agata Barsescu, e declaratain stare de faliment de tribunalele din Viena,pentru ca nu mai poate sa'si plateasca da-toriile, care se tired la 50 de mil de lei.

DIN STRAINATATE

0 crizar minsteriala in Austria s'a ivittilele din mina. Primul ministru Banffydat demisia. Se asigula cat Fejervary vaforma noul cabinet. - Presedintele repu-blicei franceze Felix Faure a incetat dinviata joi 4 cor, in urma unui atac de apo-plexie. In locul s'a ales d. Emile Loubetpresedintele Senatului.- Relativ la afacereaDreyfus lata cate-vii amánunte : Proectuldepus de guvern ca procesul de revisuire

fie judecate de sectiile unite ale Curteide Casatie, a fost votat de Camera'. Pre-sedintele sectiei criminale a Curtei de Ca-satie a dat ordonaina prin care se inchide.anelleta in afacerea Dreyfus : Procurorulgeneral Manau a inceprit a face rechizito-rul, cerind anularea procesului de 1894 in'care a fost condamnat Dreyfus.

JOCURI DISTRACTIVE

Aritmogrif de AI. Alotzwne, Okimpati

10. 21. 3. 20. 2. 19. 21. fluviu in AsiaIS, 2, 15. 15. poet popular Romin7. 15. S. 7. 2. Vtrii. in Asia14. 7. 6. 5. 2. 12. 2. 6. 5. to. mime barbatescto. 7. 23. 10. 15. 10. 12, un calificativ (infers)15. 2. 23. 2. 20. 10. 33. 25. mime strein7. 20. 21. 2. 14. un popor (invers)8. 21. 14. 7. 19. 20 21. nume barbatescto. 20. 2. 15. 14. scriitor Francez.

citite de sus in jos ne dad numeleunui poet grec ; finalele citite de jos in sus nedad numelt, unui vechid poet Roman.

Sarada de A. Cernea R.-VilceaSarada ce va propunTrei parti tocmai o compun ;Partea 'ntiia de cataNome propriu yeti art,Iar a doua, cu migala,Veti gasi chiar o vocala.l'entru-a treia parte, zeii,Nu e lucru tocmai gred,Este, vezi, me dad de gol,E-o moneda, galben, polTotul ne da ou cuvintDe oriel de pe pamint.

I.)slegarile se primesc pina la 20 Februarie.lie acorda 2 premii.

1311711LIOGIit2A.1II

Talentatul nostro confrate, d. Gh. Niculescu,edactor la 1"oinla A'ationeld, autorul operei «De-

, ,

puta(ii nostri», a pus subt presa un volum de totinteresur: «Academicianii nostri».

D. Niculescu, pe linga biografiile i portretele//darer academicianilor de la fondal;ia Academiei,va mid da un istoric al acelei Silage instito(ioni,precum si diferitele legi i regulamente privitoare.

Opera distinsolui nostril confrate e asteptataco multa incredere.

Domnul I. Nicolesco-Rastoaca, a dat la ivealaun mic volum intitulat ,,Sfisyitu farsa in-tr'un act.. Se ga.sete depusä la toate librariile co prey.'de so bani.

PREMII EXTRA ORDINARE

Pacem apel cllduros la stimatil nostril citi-tori i abonatl-si in special la stimatele sigentilele noastre i abrnate-a ne d'atot concursul binevoitor, procurindu-ne In cer-eal amicilor i rudelor d-lor abonati

Numai ast-fel vom putea pmgresa cat mamalt. pentru plicerea tuturor.

Pe ling& recdnostinta ce vom pästra acelorearl ne vor procura abonati vom acordaurmitoarele premii, trimise franeo la deed-cilia.

a) Celor earl ne procurä 2 abonamente, unelegant volum legat in plaza rosie Poesiile

Regine"b) Celor earl ne procurä, 5 alonamentn, o

eolectie a annual 1898.ej Celor earl ne procurá 10 abonamentc, un

abonament gratis pe 1899 si un volum Poesi-1//let Regina" legal in pinza.d) Color earl ne procurä 15 abonamente, un

abonament gratis pe 1899. o colectie a aaului1898, plus o elezantä cute ea parfum.

e) Celor earl no procurä 20 de abonamenteun frumos servicin de serfs in valoare de 30lei plus un aboGament gratuit.

Credem el prietenil acestei publicatianl vorface tit posibilul a ne indatora, rémanencludela ráadu-ne, ea totul obligati.

Ajunge patina buna-vourta, i stäruilitl eatotl amicil d-lor, fata de eftinétatea Fuel'Populare» si bogatul el coprins, sé se abonezecu piacere

Se 'Arlo e ca prin abonamente intelege m tri-miterea costului inainte.

Deslegitori Aritmogrifului din No. 4

Aritmogriful din No. 4 a fost deslegat ast-fel :literile din mijloc iii dat titlul publica(iei noastre«Foaia Populara».

Ad deslegat exact d-nele si d-rele : Enigmaloco; Signorina Ermina Ricco. Giurgiu ; Thythy,Giorgio; Domnica I. Rosianu, Pite§ti; Iosefina I.IoneScu, student:a, loco; D-na Despina I. Balaban,Gala": Marga Ilie Antohescu, Zimnicea; D-releElena Constantinescu, Angela Stefanescu si Va-leria Berceanu, Caramurat ; Eleonora B. Popescu,Rimniceni ; Violette, Giurgi ; D-ra Erma Mate-escu, invelatoare, Stroe§ti; D-ra Eleonora i. To-mescu, loco.

D-nii Grigore Lazarescu, R.-Sarat ; N. Ghiam-basol, Barlad; Vice& Abeles, Stefaneti; Die Te-cucianu;Barlad; Phoebus-Alite, R.-Sarat; S. Gran-berg, Iasi; G. Georgiadi, pictor, loco; Vecinii,loco; Grigore Ivancianu, Ploesti; Gh. I. Radasanu,Broscatgi; P. l'aulescu, R.-Sarat; Lascu C. Du-mitru, Zimnicea ; N. C. Teodorescu, Scare.;Raul A, Sommer, Braila ; George Colgiu, Cara-murat; Dimitrie D. Friedman, Constarga; Iero-Lyr,'R.-Sarat ; D'Antan Rimer R.-Sarat; Don Joan,BArlad; C. Popescu, Ionel Dumitriu, Gior-gio; N. Zaulleanu, Craiova; Danica Pandele, Giur,giu; Ruy Blas, loco ; Paul Danescu, Braila ; Ge-pangel Ocna, loco; B. C. Iordanescu, Pitcsti; Va-sile D. Enaceanu, elev, Braila; Mimilescu.R.-Sarat;Gogu N. Mihailescu, Iasi ; Sarchis D. Moyssa,Pandit; Al. Parvulescu, Cdupu ; C. N. Hagi-Ilie;student, loco; N. Dragoescu, :neater°, Costesti:Al. Tili-Motzune, Gilimp* D. Grigoresco,.Insti-

tutu] Meteorogic, loco ; Azch. L. Main, BrailaStefan N. Gheorghiu, Ploesti; Tip, loco ; A vedicG. Sahim, Giorgio ; tt. Ionesco, coat. Aliman ;Nico G. Caramfil, Braila; Mihail G. Ionescu, Plo-esti si Nasturel, Targovite.

Premiile, constand din 3 volume «Poesiile uneiregine» ad fost castigate de d-ra Marga Ilie An-tonescu, Zimnicea si d-nii Victor Abeles, Stela-nesti si Avedic Sahim Giorgio, cari stint ruga(i ane scri adresele exacte spre a le trimite premiul

PO .STA REDAOliOz.L.ia. In No. acesta incepem Naniile lui

Guilliver" asa cl, pentru 8-10 numere, avemmaterie ea foileton. Daca »re(i a o traduce si ane-o trimete, tant mi ox, dada nu, budql" scurte.-Cr. X. Const. primit. Cu regret,nu.-Paro. ce nu trimite(i, ca alta data, totbucigi traduse ? Avetii atat talent. Nu.Cu toata buna-voint:a.2--Pieso. Nu ne omit pro-cura un portret (dupa tipar) i biografia lui Koer-ner ca sPi dam la scriitorii nostri ? Ar ti mainimerit.- Sfinx. Nu s ppate- Ate/ O'Div. Ebuna, dar vrem sa avem la toate numele scrii-torului Ldzarescu. Se Vor publica.----s. C. Horia. Da, din ele.-- Elsa. Din ce in cemai bine. Sergi mereü. -Lola Carutai. Cu regret,no. E orago(a, dar lipsita de stil.-7osefina. Nu.

4tefalt. Nu. -I. Perk. Const. Nu merge.-C. E ceva... Ger. Da, la timp.--Celorlalii in No. viitor.

BANCA AGRICOLAConvocare

actionari ai &Inca Agricole suntcornmeal, conform art. 52 si 55 din sta-tute, in adunare general() ordinarii, inziva de 14 Februarie 1899, la orete 2p. iii. in sebum! Bailor Eforiei.

Pentru a putea lua parte la adunareagenerald, d-nii actionari trebue sei de-pund actiunile la sediul Beam, palatulBailor cu incepere de la publi-curea prezentei si pind la 9 Februarie1899 inclusiv, la orete 5 seara.

Ori-ce depunere dupd aceaski _dater,nu se mal prtmeste.

Adunarea se considerd constituita, finedprezenti 100 de actionari si reprezintindo treiMd . din capital.

Dad)" la 14 Februarie nu s'ar intrunimandrill si capitalul prevcizut alai sus,adunarea se va intruni la 18 Februa-rie, la aceeasi ord si in acelasi local,chid se va lucra, ori cit ar numeirul ac-tionarilor prezenti si capitalul

Palm actiuni dan drept la an vol.Nailed) nu poate avea mai mull de

20 voturi pentru sine si 20 voturi camandatar, ori-care ar fi numeirul man-dantilor

Cestinnile la ordinea sunt1) Aprobarea bilantului, dupd ce se

va asculta raportul cOnsiliului de ad-ministratie si raportul consiliului decensori:'

2) Desceircarea consiliului de admi-nistratie de gestiunea sa ;

3) becisiunile aduneirei generale asu-pra unui divilent de impartit ;

Alegerea nouilor censori si su-pleanti pentru anal 1899.

Alit censorii cit si supleank firealesiconform art. 49 din statute. DIRECTIUNE.A.

LA GRANDE ENCYCLOPEDIELa Direction de la Grande Encyclo-

pédie nous prie d' aviser les nombreuxsouscripteurs de cet intéressant onvrage,que expédition du 24-Cine volume a des-tination pour la Roumanie partira dansles premiers jours de la Semaine pro-chaine.

s'ad

S'ad

11111

-

noui.

.ww-=0 =1T.

Da.-Gal.De

-Salvioni.

origi3al. -Gr.

-S.Altele. -G.

.

Eforiei,

;del :

Jr.

-

ph

Inilialile

\ '

.

-

.-

r' *

soul'

-

.00

Nulef.

4)

z

'

-ta

'ti

*

lunzei"

si

sdi.

si

'6I-a

-

,

___--

8 FOAIA MM.:ARA

Banca agricolaBUCURESCI

.AetiNir

13LIC.,A1NrrUI,4 I3I ILISOSINCHEIAT LA 31 DECEMBRE 1898, COMPARATIV CU BILANTUL GENERAL PE ANUL 1897

COMPTABILITATEA

PsEtiN,r

ANUL 1897 I 1 A NUL 1898DIFERENTA

..ANUL 1898

,------DIFERENTAPhis

ANUL 1897Minus Plus Minus

3053. t 251-6.647.1.39!90

91.97&-297.383402.557897.14S 25

i o543.8006.406.734 55

55.987 4524.000 55

3.781.61524.52342.736

146.134

4030

-I

to15to-

Actionari . .

prod..

Avails deAv. pe,ef. publ.Casadt. cor. debitorDiv. Ct. depositDeposit general.Efecte de prim.Ef. fond rezervii.Ef. spre incasareImpr. pe gaj . .

Mobil. centralasucursale

Casa sucursalelorVérstim. III-lea .Vérsätn. 1V-lea .

Ct. corente. . .

C-turI de valori.

3.053.1251-8.916.653 to

I 155. I 58' -359.,4 24 30

I

- 1-119.740 -

14.728.1501--6.384.422 45

102.496 45315.693 Go

3.198.521 2023.189 -47.958 5097.098 35

- 1-2.269.513'20

63.1881-J62.240 9- -- -

4.184.350 -- -46.509 -

291.693 05- -_ _5.222 40- -

----402.557777.408-22.342--

583.093 901.334-

49.035 65

--3025-I--15-

12.212.500564.604

126.09132.65312.350

50.543.800' 897.1487.784.780

56.041439.800192.466

5.440.757

-1555851$--25106o150550

Capital , . , .

Ct. cor. creditorCoresp. de incas.Diver. creditori.Dob. reportate .

Dividente . . .

Diversi depositEfecte depuse .

Efecte negociateFondu de reserv,Profit si perdere,Compt corente .Compt de. valori.Reservá specialPlus '

Minus . . , .

.

12.212.50011.658

315.69315.825 45

7.65610528.5331-

14.728.150119.740

9.758.836to5.5o6646.606

4577777.647.674

65.906

-2o6o

--306o756o9590

--291.693--

16.1834.184.350-1.974.056 20

49.465206.806-

2.206.91765.906

-05-----6:-4590

-552.945-i 10.266 4025.037---

777.408---146.688--

-95

.-to--25---45-15zoo -

235.462 5o416.456 10

5.260.020 --

200 -77.768

591.268 607.538.958 to

75

4o

--174.812

2.278.938 to9.376.4671.993.435

- - -- 157.693 7550 - --

8.995.378 201.612.346 15

1

I1

1.612.346

PlusMinus .

145.710.025

15 1.993.435110to i

38.326.993 35 7.383.032 75.1.-.

I

...,.......... -38.326-993 351/4 . 45.710.025 40 7.383.032 05

Director, THEODOR ROSETTI. eful comptabil, M. Gr. Popescu.Bonne agricola colvir,ruz, 13n lc bROVIP I PERE1RI Serviciul Comptabilitiltei Generale,,

INCHEIAT LA 31 DECEMBRE 1898, ,COMPARATIV CU AL ANULUI 18971:0]-131"1" CR U13IIC`

ANUL 1898 ---,

Cheltueli generale ale centraleia a sucursalelor

Amortism. mob, din centrale si sucursaleCreante trec. la prof. si perd. cf. v. c. de ad.Rezerva spec. cf. vot. cons. de administr.Sold. (beneficiu net).

ANUL 1898 'ANUL 18

Sold reportat din anul precedentIncas. din eremite trecute la prof si perd.DobanzIComisionBeneficiii diverseRez. extra-ord. pentru creante indoioase

ANUL 1o97n -97

245.184 15277.749 75

7-473,2520.390 20- 1-

439.800 15

255.081180328.408 30

I7.905 2544.07412065.906 90

646.606:711

67018o854155

757.875'95204.697150

1.498 7025.000i ,-

5.020 152.442

982.017349.214

9.289 35-to4515

20990.597150 1.347.9831201, 990.597150 1.347.983

Director, THEODOR ROSETTI.

IJii tibrirIn elate de 32 anz,familzst, cautd un

post la o moie, in conditiun modeste.Posedd referinte bune.

Adresa : A. S. la ad-tia «Foaia Po-pularä.»

ráraraliftiza

iJ

klasa .ro Itv

artna E

svmaceuk,9

Flowlat 1850.

71171

riCa0

SAC RIS.01'

17.1" ,s,orlig%

$.6EFraifrlif CRAMP

BAER -BUCURESCI

&Aide //affia-Ani 7

eful cömptabil, M. Gr. Popescu.

EXPOSITIONDE PARIS DE 1900

ol'Exposition de Paris» parait régulii:rement toutes- les se-- maines depuis le I-er Octobre 1898. (Un numéro toutes les

semaines, une série toutes les 4 semaines).Abonnement complet payable trimestriellement

, Les Souscriptions aux abonnements la publication com-plète, qui se composera de 120 numéros, soit 30 séries, sontreçues a la Librairie Bazile Nicolesco, 8 Str. Biserica Enei.

Bucarest, au prix de 66 fr. payable 6 fr en souscrivant.10 .tous les trimestres.

Splendide publication de luxe, grand format 0.38 x 0.28. L'Ouvrage renfermera environ 2000gravures et 120 grandes planches hors texte, tirées en couleurs.

MAGAS1NUL de MANUFACTURAtfie i e

- LA DUCIPAL -Bucuresei, Str. Lipscani, 66, Bucuresci

Are onoare a instiinta pe stimata sa clienteliatat din Capitalä cat i din provincie, cit pentrusesoanele de toanmä si de iarra a primit un bo-gat asortiment de miteisuri, brocheuri negrecalori, lainagiuri, catifele, plufuzi, picheturi §i

pzinzetziri.Toate In eurent en ultima cerinä a model.Prqurile sunt atat de convenabile in cat ono-

rata noastrd clienteld va ji pe deplin satisficutd.Esantilioane se trimit dap& cerere In toati 'tar a

. - .decalitri de vin vechifi1.11.0130 de la 15 ani, natural'

alb si negru din renumitele vii DEALULZOIEULOR", proprietatea d-lui Const.Cârlova, precum §i 4000 decalitri Cognac,fabricat mimai din vin curat vechiii de la io-12 ani, sunt de v6nzare in total si in parte.IPentru ori-ce informmini a sé adresa in

toate zilele in strada Visarion No. 4. Bucu-resti, la pro prietar.

' -"

yaw-Celmai mare deposit

este la«DEALUL ZORILOR»

Stefan ArdeleanuCalea Vzetoriei 107.

10 lei decontrol

G 13 A D. I .N APreotul Ilie

Biserica Cotroceni-Bucurefti-

ArborIfructiferT; Arbor)! pen-tru §osele ; Arbori altoiV deornament. ArbuqtY. - Planteurcgtóre.-Brae. Pom' aus-triad, Thuya altele. Ase-menea §i stop, de prg§ilà.

'-.zt,t-cl4=44-40=804

Tipografia VOCEA INVETATORILOR", Strada Stavropoleos, No. 6.

-

.

.

-1!1111111==111

OnIVE, WAX.

4--

t.401-INNTErrznie

si

-,--- - -- - ----,--

I1

i

1---

- 24.000

'

I ....

-.........

,1*

.

fi

AT=14.1711

-;

1'1E4

. . .

I I

1

I

'

I

1

i

.4.

a

a

---