5. Consimtamantul informat

George Cristian Curca MD, Ph.D.Prof. de medicina legala si etica medicala

Discipl. Medicina legala si Bioetica, FacultateaMedicina UMFCD

Consimtamantul informat, CI ca valoare morala decurge din respectulfata de demnitatea umana (respectul fata de persoana) iar ca drept

din dreptul la informare si dreptul la libertate

• Orice pacient care este autonom este indreptatit la respect (respectul fata de fiintaumana). Respectul implica informare intrucat numai astfel persoana se poateautodetermina si numai informata poate fi si poate ramane libera.

• Pacientul are dreptul la informare decurgand din dreptul la libertate (exercitiullibertatii necesita cunoasterea realitatii –adevarul- iar aceasta presupuneinformare) dar si ca drept la proprietate (asupra starii sale de sanatate).

• O persoana autonoma este competenta legal. Fiind autonom pacientul se poateautodetermina si astfel el este cel indreptatit sa autorizeze actiunile medicale care se exercita asupra corpului sau.

• In scopul de a obtine autorizarea pentru a efectua actul medical, mediculinformeaza pacientul care fiind autonom va decide in baza competentei sale legaledaca autorizeaza sau nu actul medical asupra sa. Daca autorizeaza actul medical atunci se va implini transferul deciziei asupra actului medical dinspre medic sprepacient si ceea ce era decizie profesionala a mediculi privind actul medical vadeveni decizie proprie a pacientului.

• Intrucat informarea precede obligatoriu consimtamantul pacientului, consimtamantul poarta numele de consimtamant informat.

• Consimtamantul informat poate fi acordat in scris sau verbal.• Se prezuma ca orice persoana este autonoma, respectiv avand capacitate psihica

adica avand atributul starii psihice de a fi compatibila la un anumit moment dat cu exercitiul drepturilor civile ceea ce presupune competenta legala (competentadefineste atributul implinirii drepturilor spre deosebire de capacitate care estedefinita de implinirea). Contrariul se probeaza (expertiza psihiatrica).

• Avand capacitate legala orice persoana are capacitate de exercitiu adica poate saisi exercite drepturile civile (ex. sa vanda, sa cumpere, sa autorizeze un act medical, etc.)

• CI este juridic un act de dispozitie prin care pacientul dispune prin autorizare o actiune medicala asupra corpului sau.

• Autorizat de catre pacient ca sa actioneze, medicul nu mai poarta raspundereadeciziei privind actul medical dar ramane in continuare in raspunderea actuluimedical atat ca indicatie cat si ca realizare (raspundere fata de mijloace).

• Competenta psihica Competenta legala Capacitate legala

• Capacitate psihica• Competenta = bine informat, capabil sa judece, capacitate de a se pronunta pe temeiul unei cunoasteri,

avand autoritate intr-un domeniu• Capacitate = aptitudine, pricepere, talent, capabil, insusirea de a face acte juridice valabile

• Principiile moralitatii si legalitatii care stau la baza CI au fostatestate pentru prima data universal de catre Codul de la Nuremberg, 1948 (decalogul principiilor moralitatii in practicamedicala cu privire la cercetarea pe fiinta umana); in art. 1 din Cod se exprima nevoia de voluntariat a pacientului supuscercetarii (implicit si CI intrucat voluntariatul la actul medical este sinonim consimtamantului informat)

• Explicit nevoia de CI a fost formulata pentru prima data de Declaratia de la Helsinki cu privire la cercetarea pe subiectuluman, si apoi reatestata de catre raportul Belmont, 1979 care afirma explicit nevoia de respect in actul medical fata de fiinta umana, obligatia informarii si a autorizarii anterioaraincluderii in cercetare (sub forma CI).

• Legea drepturilor pacientului (46/2003) discuta pe larg CI. Ea este pusa in acord cu Declaratia privind drepturilepacientului, Lisabona, 1981 [http://www.wma.net/en/30publications/10policies/l4/]

• Exista un consimtamant prezumat/implicit la actul medical (se bazeaza pe dorinta/nevoia de a primi ingrijire medicala) si un consimtamant informat scris sau verbal (se bazeaza pe autonomiesi pe informatie)

• In CI informarea precede obligatoriu consimtamantul pacientului siprin aceasta consimtamantul devine informat.

• Masura informarii va fi adecvata intelegerii pacientului in raport cu situatia reala, continand informatia relevanta care sa permitapecientului ca in deplina exerctiu al autonomiei si dreptului sau la informare si autodeterminare sa permita ca acesta sa poata luadecizia ce ii apara cele mai bune interese.

Prevederi ale Legii drepturilor pacientului cu privire la dreptul la informare siconsimtamantul informatLEGEA NR. 46/2003, LEGEA DREPTURILOR PACIENTULUI, CAP. 2 MONITORUL OFICIAL, PARTEA I NR. 70 DIN 03/02/2003 Art. 4Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum si la modul de a le utiliza. Art. 5(1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statutului profesional al furnizorilor de servicii de sanatate. (2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor si obiceiurilor pe care trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii. Art. 6Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului si nerespectarii recomandarilor medicale, precum si cu privire la date despre diagnostic si prognostic. Art. 7Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in cazul in care informatiile prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta.

Codul deontologic al Colegiului medicilor din Romania• CAP. II

•

• Consimţământul

• ART. 11

• Acordarea şi retragerea consimţământului

• (1) Nicio intervenţie în domeniul sănătăţii nu se poate efectua decât după ce persoana vizată şi-a dat consimţământul liber şi în cunoştinţă de cauză.

• (2) În aceleaşi condiţii, consimţământul se poate retrage în orice moment de persoana vizată.

• (3) Dispoziţiile privind retragerea consimţământului sunt valabile şi în ceea ce priveşte consimţământul exprimat, în condiţiile legii, de altă persoană sau instituţie decât persoana respectivă.

•

• ART. 12

• Consimţământul în cazul minorilor

• (1) Atunci când, conform legii, un minor nu are capacitatea de a consimţi la o intervenţie, aceasta nu se poate efectua fără acordul reprezentantului său, autorizarea unei autorităţi sau a unei alte persoane ori instanţe desemnate prin lege.

• (2) Medicul, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate a minorului şi numai strict în interesul acestuia, poate lua în considerare şi părerea minorului.

• ART. 13

• Consimţământul persoanelor fără capacitatea de a consimţi

• Atunci când, conform legii, un major nu are, din cauza unui handicap mintal, a unei boli sau dintr-un motiv similar, capacitatea de a consimţi la o intervenţie, aceasta nu se poate efectua fără acordul reprezentantului său ori fără autorizarea unei autorităţi sau a unei persoane ori instanţe desemnate prin lege.

•

• ART. 14

• Informarea prealabilă şi adecvată a persoanei

• (1) Medicul va solicita şi va primi consimţământul numai după ce, în prealabil, persoana

respectivă sau cea îndreptăţită să îşi dea acordul cu privire la intervenţia medicală a primit

informaţii adecvate în privinţa scopului şi naturii intervenţiei, precum şi în privinţa consecinţelor

şi a riscurilor previzibile şi în general acceptate de societatea medicală.

• (2) Pe cât posibil, medicul va urmări ca informarea să fie adecvată şi raportată persoana care

urmează să îşi manifeste consimţământul.

•

• ART. 15

• Lipsa consimţământului în situaţii de urgenţă

• Atunci când, din cauza unei situaţii de urgenţă, nu se poate obţine consimţământul adecvat, se

va putea proceda imediat la orice intervenţie indispensabilă din punct de vedere medical în

folosul sănătăţii persoanei vizate.

•

• Canterbury v. Spence, 464 F.2d 772 (D.C. Cir. 1972).• Fapte: Canterbury 18 ani se simte bolnav avand dureri lombare. Se examineaza si se dg. o

hernie de disc. Se propune operatia Dr. Spence ii prezinta riscurile uzuale ale operatiei(durere, infectie, sangerare). Pacientul inclusiv parintii accepta. Operatia decurge bine darin ziua 3 are nevoie sa urineze si pt. ca nu se afla in apropiere o asistenta/infirmiera, se da singur jos din pat: aluneca si cade, fracturandu-si coloana si rupand montajul operator. Are edem si paralizie cu reinterventie in urgenta. S-a ameliorat dar a ramas cu deficit neurologic.

• Da in judecata medicul pentru ca nu l-a informat asupra riscurilor, pt. ca nu l-a operat bine, spitalul pentru ca nu a pus bare de sustinere la paturi si ca nu a avut infirmiera disponibila.

• Medicul se apara spunand ca– a informat si ca nu se specifica nicaieri cata informatie trebuie transmisa; – in plus declaratia de la Geneva , juramantul Hipocratic vorbesc despre pastrarea secretului si nu despre

incalcarea lui; – apoi l-a operat bine (de 2 ori, a doua oara salvandu-l de la moarte) iar– faptul ca a cazut nu are nici o legatura cu actul operator si cu actiunile sale ca si neurochirurg;

• Spitalul se apara spunand ca nu exista norme ori standarde de calitate privindobligativitatea unor bare la pat ori pentru a fi asistat cand merge la WC iar asistenta era doar una care nu putea fi in mai multe locuri in acelasi timp (fiind deja la un alt pat cand a fost chemata) in plus dreptul muncii dandu-i voie sa poata sa merge la toaleta cand are nevoie.

•Intrebare: Trebuie un medic sa transmita informatii cu privire la riscurile unei interventii? Cat de mult?

Pacientulpierdela toatecapetelede acuzare.

• Da, medicul este obligat sa informeze (regula). Daca pacientul este autonommedicul este obligat sa ii transmita informatia relevanta care sa ii permita sa isiexercite drepturile cu specificitate dreptul la autodetemrinare si sa il ajute pepacient sa ia cea mai buna decizie in cel mai bun interes al sau.

• “The patient’s right of self decision shapes the boundaries of the duty to reveal. That right can be effectively exercised only if the patient possesses enough information to enable an intelligent choice. The scope of the physician’s communications to the patient, then, must be measured by the patient’s need, and that need is the information material to the decision (1972).”

• Atunci cata informatie?: informatia relevanta care sa permita in circustamnteledate ca pacientul sa poata lua o decizie informata, rationala, inteligenta (in apararea celor mai bune interese ale sale)

• Exceptii in care se poate trece la actul medical fara CI:• (1) pacient inconstient• (2) pentru pacientul lipsit de autonomie (minor, deficit psihic, etc.) cand raul

care poate decurge din lipsa tratamentului pt. care se solicita CI este mai mare decat orice rau care poate surveni din tratament

• (3) cand prezentarea riscurilor ameninta sanatatea ori viata pacientului ori a altor persoane (se va exercita privilegiul terapeutic)

• Cazul Sidaway . Dna Sidaway consulta un neurochirurg pentru dureri lombare. I se recomanda o interventie pentru discopatie. I se prezinta toate riscurile frecvente maiputin riscul de tromboza a vv. spinale. Medical se efectueaza o mielografie cu scopulde a afla eventuale anomalii ori conditii preoperatorii dar nu se constata nimicpatologic. Se opereaza si se constata existenta intraoperatorie a vv. Spinale. Mediculare opyiunea sa continue sau sa intrerupa. Continua operatia pentru a implinibeneficienta initiala a cazului (scopul pentru care a decis operatia). Pacienta face aceasta tromboza. Da in judecata medicul pe motiv ca o parte importanta din informatiile medicale ce ia-r fi permis o decizie informata i-au fost ascunse, ceea cenu a fost de natura sa-I permita sa isi protejeze propriile interese.

• In acest caz, fata de cazul precedent in care complicatia nu putea fi anticipata nefiindde natura medicala (cade si se loveste, caderea fiind un accident in care medicul nu are implicatie si care se putea petrece si acasa, etc.), complicatia este de naturamedicala dar din nou nu putea fi anticipata, fiind in afara controlului actului medical si pentru care, chiar daca ar fi fost cunoscuta se obtinea acelasi CI si aceeasiautorizare in cazul in care pacienta ar fi acceptat.

• Se respinge judecatorul considerand ca masura informatiei este judecata pe care o iamedicul (judecata lcinica0 care va balansa benefcienta (binele actului medical care consta in operatie) cu riscurile actuliu medical si prin judecata clinica el va decide masura informarii astfel incat daca beneficiul prevaleaza sa nu se piarda iar dacariscurile prevaleaza sa fie cunoscute. “the degree of disclosure required to assist a patient to make rational choice as to whether or not to undergo a particular treatment must primarily be a matter of clinical judgment, 1985”.

• Rogers v Whitaker, in Australia o doamna a suferit un traumatism ocular in urmacu multi ani in urma caruia a ramas nevazatoare cu acel ochi cu ochi atroficneprotezat.

• Doreste sa se reintoarca la munca si pentru aceasta face un consult oftalmologicrecent.

• Cere ajutorul unui oftalmolog sa evalueze cei se poate face in perspectivaavansurilor medicale si tehnologice in domeniu. I se spune ca nimic altceva decatun tratament cosmetic. I se prezinta riscurile operatiei dar nu si riscul de oftalmiesimpatica cu efect asupra ochiului congener sanatos (1:14,000). Este operata sisufera oftalmie simpatica pierzandu-si ochiul sanatos si ramanand oarba.

• Da in judecata medicul chirurg pentru incompleta informare asupra riscurilor sale.• In acest caz spre deosebire de Canterbury complicatia este medicala aparuta in

timpul operatiei si anume legata de operatia efectuata iar nu de un accident care nu se afla in controlul medicului; spre deosebire de al doilea caz prezentatcomplicatia poate fi anticipata si apare destul de frecventa (statistic circa 5-6 cazuri/medic intr-o cariera profesionala); in plus beneficiul este estetic iar nu indreptat spre amelioararea simtului vazului iar riscul era de orbire adica maimare decat balanta beneficiu/risc aratand ca interventia era nejustificata medical sau daca justificarea era data de catre pacient (cel mai bun interes al pacientului) atunci pacientul trebuia obligatoriu sa fie informat cu privire la riscul cel mai mare al operatiei care era orbirea insasi.

• Castiga pacienta pentru ca: “The risk of total blindness, no matter how small, was material to the patient’s decision and it was negligent not to advise her of the risk so that she could decide whether or not to go ahead with surgery; she wanted to see better and not to remain totally blind”.

[Seeking Patients’ Consent: The Ethical Considerations, 1998]

Se transfera dinspre medic spre pacient 4 pachete cu informatiimedicale care includ obligatoriu si recomandarea profesionala :

1. STATUS-ul ACTUAL AL STARII DE SANATATE(1)Dg., (2)Corelatii cu alte boli existente, (3)Prognosticul general al afectiunii

2. RECOMANDAREA PROFESIONALA A MEDICULUI(1) Tratamentul recomandat (2) Scopul procedurii/tratamentului, (3) natura, (4) beneficiile (5) riscurile posibile (6)prognosticul (cu tratamentul recomandat)

Medicul curant are obligatia sa prezinte clar bolnavului recomandarea sa profesionala la care pacientul autonom este intru totul indreptatit.

3. EVOLUTIA BOLII DACA NU SE DA CURS RECOMANDARII(1) Evolutia si prognosticul bolii fara tratamentul recomandat

4. CE ALTE POSIBILITATI/ALTERNATIVE VIABILE DE TRATAMENT EXISTA (daca exista) cu BENEFICII siRISCURI(Legea 95/2006 consolidata, art.649, al.3, Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 si Coduldeontologic al medicilor din Romania)

Informarea familiei: nu este sarcina medicului ci a pacientului: masura acesteiinformari se regaseste in libertatea acestuia din urma.

Doctrina extensiei: in timpul actului medical medicul curant are libertatea de actiune dar numai spre binele pacientului.

Consimtamantul pacientului minor: proxi consimtamant de la apartinatori(reprezentanti legali)

Decizia surogat: Situatia in care un pacient competent si autonom isi declinacompetenta spre apartinatori (proxi) nedorind sa isi asume decizii

CI este fundamentul moralitatii si legalitatii respectului fata de persoanaumana (demnitatea umana) in actul medical

• O persoana vine sa solicite la cerere efectuarea unui RMN (MRI). Medicul ii cere o recomandare de la medicul de familie sau specialist. Paicnetul ii spune ca nu are si doreste sa efectueza o determinarecontra cost. Medicul radiolog o intreaba daca a mai efectuat. Pacienta admite ca a mai facut chiardoua in acelasi an. Medicul ii cere sa obtina o trimitere. Pacienta ii spune ca daca nu doreste sa ii iabanii ei va merge la altcineva.

• Ce sa faca medicul sa faca sau sa nu faca examinarea?

• O pacienta vine intr-un cabinet stomatologic solicitand fatetarea tuturor dintilor care de altfel arataacceptabil fara probleme de sanatate dentara. Medicul o intreaba de ce doreste sa faca aceasta si I se raspunde ca pentru a fi perfecti. Medicul ii explica ca exista si riscuri mai ales pe termen lung fata de calitatea smaltului. Pacienta ii raspunde ca daca nu doreste banii ei va merge la altcineva.

• Ce sa faca medicul sa faca sau sa nu faca tratamentul?

• Un pacient are un cancer de colon multiplu metastazat dar inca in stadiul in care se poate extirpachirurgical. Operatia este dificila si cu riscuri inclusiv cel de deces 15% si presupune anusul contra naturii.

• Daca evolueaza favorabil postoperator prognosticul pe termen lung aduce statistic posibilitatea unuian de supravietuire dar in care timp va purta anus contra naturii.

• Daca nu se opereaza prognosticul pe termen lung este de circa 6 luni. Pacientul cere sa afle rezultatulinvestigatiilor si astfel I se aduce la cunostiinta situatia lui medicala. Intelege situatia in care se gasestesi il autorizeaza pe medic sa decida in baza experientei sale si in interesul sau cel mai bun. Nu are persoane ca apartinatori.

• Ce sa faca medicul? Sa trateze (sa oepreze) sau sa nu trateze (sa nu opereze)? Opereaza si pacientulmoare in postoperator in ziua 4. A fost bine?

• Doamna V.A. de 76 ani cu diabet tip II insulino-independent este internata cu gangrena la primele 2 degete de la piciorul drept. Locuieste singura si nu i-au placut niciodata doctorii. Primeste antibioterapie i.v timp de o saptamanapentru asanarea infectiei de la degete dar fara raspuns. Incepe sa prezintetemperatura. Doctorii recomanda amputatea degetelor afectate dar pacientaafirma ca nu doreste asta intrucat nu stie ce se va face cu degetele ei dupaamputatie: ideea ca ar putea fi aruncate la gunoi o ingrozeste.

• Ce sa faca medicul:

• a. Sa tina cont de decizia pacientei si sa o externeze sub semnatura intrucateste clar ca fara amputatie va intra in soc toxico-septioc si va muri iar cat timpnu se opereaza tratamentul intraspitalicesc poate fi incheiat

• b. Sa nu ia in seama temerile ciudate ale pacientei si sa amputeze degetelechiar daca pentru asta trebuie sa sedeze si sa lege pacienta intrucat este maimult decat clar ca fara operatie va muri si atunci raspunderea sa va fi angajata

• c. Sa aduca un psiholog, eventual un membru al familiei si sa incerce saobtina din nou consimamantul informat gasind o rezolvare pentru aceledegete si incercand sa convinga pacienta ca sa se opereze pentru a ramane in viata

• Domnul BU, un vaduv de 85 ani este diagnosticat de 10 ani cu Alzheimer. Starea sa clinica s-a deteriorat mult in ultima vreme si nu-si mai poatecontrola miscarile gurii , astfel s-a incercat hranirea prin tub nasogastric daracesta a smuls in repetate randuri sonda; se propune plasarea chirurgicala a unui tub de alimentare gastric .

• Familia sa este alcatuita din 5 copii, 2 dintre ei doresc acest tip de alimentare, 2 gandesc ca nu si-ar dori asa ceva pentru tatal lor si unul nu stie sau nu vreasa spuna nimic.

• Ce are de facut medicul?

• a. Nu instituie alimentatia enterala

• b. Instituie alimentatia enterala

• 6. Un baiat de 14 ani, se prezinta insotit de un profesor la camera de garda cu o plaga a scalpului dupa un traumatism la scoala. Prezinta hemoragie. Efectuatitoaleta si hemostaza. Este o plaga lunga si evaluati ca are nevoie urgenta de sutura: se afla in intervalul de timp optim pentru sutura (sub 6 ore). Minorul esteinteligent si orientat temporo-spatial si intelege situatia in care se afla: in plus este si curajos.

• Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte in raport cu situatia data?•

• a. Este un minor independent, chiar daca nu major, dar apt sa-si exprimeconsimtamantul informat asa ca ii luam consimtamantul in scris si il suturam

• b. Este minor si cum este nevoie de consimtamant acesta va fi luat in scris de la acel profesor (o persoana majora) care il insoteste

• c. Asteptati pentru consimtamant cel putin un parinte si pentru asta procedati la instiintarea parintilor cu tot riscul ca perioada optima de sutura sa se depaseasca(ceea ce desigur nu este inspre cel mai bun interes medical al copilului).

• d. Asteptati consimtamantul ambilor parinti cu tot riscul ca perioada optima de sutura sa fie depasita (ceea ce desigur nu este inspre cel mai bun interes medical al copilului).

• e. Cautati tutorele legal intrucat profesorul nu stie clar daca are parinti ori tutoreiar copilul desi inteligent nu doreste sa coopereze prea mult cand se ajunge la problema parintilor gandindu-se ca dupa ce vor afla il vor certa pentru eroarea de a nu fi fost atent

• f. Consimtamantul nu este necesar in acest caz, procedati la sutura si apoi la instiintarea parintilor care vor lua copilul din spital (pana atunci il puneti intr-un pat sub supraveghere).

• You are a general practitioner and a mother comes into your office with her child who is complaining of flu-like symptoms. Upon entering the room, you ask the boy to remove his shirt and you notice a pattern of very distinct bruises on the boy's torso. You ask the mother where the bruises came from, and she tells you that they are from a procedure she performed on him known as "cao gio," which is also known as "coining." The procedure involves rubbing warm oils or gels on a person's skin with a coin or other flat metal object. The mother explains that cao gio is used to raise out bad blood, and improve circulation and healing. When you touch the boy's back with your stethoscope, he winces in pain from the bruises. You debate whether or not you should call Child Protective Services and report the mother.

• Questions for Case 2:• Should we completely discount this treatment as useless, or

could there be something gained from it?• When should a physician step in to stop a cultural practice? (If

someone answers "when it harms the child" remind that person that there is some pain in many of our medical procedures, for example, having one's tonsils removed)

• Should the physician be concerned about alienating the mother and other people of her ethnicity from modern medicine?

• Do you think that the physician should report the mother?• - See more at:

http://www.scu.edu/ethics/publications/submitted/cirone/medical-ethics.html#sthash.yBZwesCn.dpuf

• A woman enters the emergency room with stomach pain. She undergoes a CT scan and is diagnosed with an abdominal aortic aneurysm, a weakening in the wall of the aorta which causes it to stretch and bulge (this is very similar to what led to John Ritter's death). The physicians inform her that the only way to fix the problem is surgically, and that the chances of survival are about 50/50. They also inform her that time is of the essence, and that should the aneurysm burst, she would be dead in a few short minutes. The woman is an erotic dancer; she worries that the surgery will leave a scar that will negatively affect her work; therefore, she refuses any surgical treatment. Even after much pressuring from the physicians, she adamantly refuses surgery. Feeling that the woman is not in her correct state of mind and knowing that time is of the essence, the surgeons decide to perform the procedure without consent. They anesthetize her and surgically repair the aneurysm. She survives, and sues the hospital for millions of dollars.

• Questions for Case 1:• Do you believe that the physician's actions can be justified in

any way?• Is there anything else that they could have done?• Is it ever right to take away someone's autonomy? (Would a

court order make the physicians' decisions ethical?)• What would you do if you were one of the health care workers?• - See more at:

http://www.scu.edu/ethics/publications/submitted/cirone/medical-ethics.html#sthash.yBZwesCn.dpuf

• Puneti dg. de cancer ovarian intr-o forma avansata unei pacientede 53 de ani. Ii prezentati optiunile de tratament printre care se numera si citostaticele cu toate efectele sale. Pacienta il refuza.

• De asemenea va solicita sa nu ii informati sotul lasand-o pe ea sadecida cand si cum ii spune.

• Medicul considera ca este in beneficiul pacientei sa faca citostaticesi urmarind binele acesteia si considerand starea ei de sanatate cadatorie a sa primordiala decide sa incunostiinteze pe sotul ei pentruca avand pe acesta de partea sa in cadrul aliantei terapeutice sa o convinga pe pacienta sa se indrepte spre decizia corecta din punctde vedere medical.

• Intrebare: Considerati ca medicul a procedat corect?1. Da2. Nu