Danila Prepeleac

Danila Prepeleac

Ion Creanga

Cuvantul basm este derivat din vechea slava de la basmi ceea ce inseamna nascocire sau scornire .Termenul defineste o specie epica,populara sau culta,cu raspandire mondiala in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje fabuloase aflate in lupta cu fortele nefaste care ajung a le birui pana la urma . Opera apare pentru prima data in revista Convorbiri Literare si este o naratiune in care se regasesc deopotriva elemente de parostire si elemente de basm, a caror interferenta ii ofera originalitatea ca basm cult.

Titlul naratiunii reia numele protagonistului acesteia ,avand conotatii. Titlul este sugestiv , personajul are capacitatea de a se metamorfoza trecand din categoria anti eroului in aceea a personajului exemplu. Tema basmului reia confruntarea dintre bine si rau .Confruntarea clasica dintre cele doua dimensiuni etice este inlocuita in acest basm cu multiple antiteze: bogatie-saracie,harnicie-lene ,istetime-prostime. Basmul Danila Prepeleac este de tip nuvelistic, personajele fiind alese din lumea comuna.Este structurat in doua mari parti delimitate astfel in functie de natura coordonatelor sau dimensiunii in care se petrec evenimentele.Personajele sunt preluate dintr un univers rural-familiar

Danila si fratele sau reprezinta in text doua categorii sociale diferite intre care antiteza este marcata de bunastarea unuia in deplin contrast cu indolenta si saracia celuilalt . Remarcam o situatie initiala de echilibru : Danila are un frate mai mare ,este sarac ,casatorit cu o femeie muncitoare si buna la inima si are multi copii.Un eveniment strica acest echilibru :la indemnul fratelui sau ,Danila pleaca la targ cu singura lui avere,o pereche de boi.Pe drum din cauza indiferentei,delasarii face mai multe schimburi dezavantajoase pana cand se alege cu o punga goala.Aceasta punga sugereaza situatia limita in care se afla eroul .

Prima parte a basmului cu numeroase elemente de povestire este continuata la nivel narativ de un fragment de conexiune sau de interferenta prin care se face trecerea la secventa de basm propriu zis . Ca in orice basm,el trebuie sa savarseasca o actiune reparatorie,maracata de cele mai multe ori printr o aventura eroica . In cazul nostru aventura consta in retragerea personajului din lume pentru a se pusnici.Acest fragment este considerat fragment de conexiune ,intrucat pe departe anticipeaza metamorfoza lui Danila ,remuscarea este un prim indiciu al evolutiei personajului . In mijlocul padurii,simbolul labirintului ,Danila trebuie sa se lupte cu fortele interioare reprezentate de draci.

Partea de basm propriu zisa este construita in totalitate pe interferenta real-fantastic si are ca pretext narativ decizia lui Danila de a construi o manastire.Aceasta hotarare provoaca furia dracilor.Dracul releva nebunia ,intunecimea din el insusi care i a luat mintile

Protagonistul trece prin cele sase probe ale inventivitatii si in final iese biruitor.Tiparul narativ se incheie cu refacerea echilibrului si rasplatirea eroului .

Danila se intoarce cu banii dracilor si scapa de saracie si se desfata pana la adanci batraneti vazandu-si pe fii fiilor sai imprejurul mesei sale . Sintagma pana la adanci batraneti aminteste de formulele de incheiere ale basmelor populare ,care aduc o nota optimista dar de care se deosebeste prin aceea ca nu e asa de dezvoltata si nu apare nota hazlie. Se remarca pe langa tiparul narativ o serie de functii specifice basmului : superioritatea mezinului,plecarea,calatoria,schimbul dezavantajos,situatia limita,retragerea in padurea,probele,victoria binelui asupra raului.In al doilea rand originalitatea lui Creanga iese in evidenta prin viziunea realista adaptata in general prin realismul personajelor.Personajele din acest basm surprind astfel prin accentuarea trasaturilor : Danila si fratele lui sunt intruchipari ale unor tipuri umane foarte usor de identificat in realitate. In privinta limbajului ,basmul lui Creanga se distinge prin oralitate si umor.Sursele oralitatii sunt aceleasi ca si in Amintiri din copilarie : utilijarea interjectiilor na mai , a onomatopeelor, a exprimarii afective , a propozitiilor eliptice. Arhaismele si regionalismele amplifica acest caracter de oralitate conferit in plus si de trasaturi specifice basmului la nivelul limba in general: prezenta formulelor initiale,mediane si finale.

O sursa fundamentala a oralitatii in acest basm este dialogul.Umorul este scandat de ironie ,dar de o ironie blanda,ingaduitoare,lipsita de sarcasm,ceea ce face din personajele basmului niste entitati atractive,agreabile.Defectele sau slabiciunile acestora sunt prezentate in maniera tolerantei si a rasului.Sursele umorului se regasesc in utilizarea unor proverbe,zicatori sau vorbe de duh

Pastrand din basmul traditional structura simbolistica a cifrelor,interferenta real-fantastic,confruntarea dintre bine si rau,ca si anumite ipostaze ale eroului,Creanga inoveaza in privinta viziunii,a categoriei de personaje,a modalitatii de imbinare a episoadelor,toate fiind turnate intr un tipar lingvistic ce conserva amprenta sa inconfundabila de oralitate si umor.