rAnul al 23-le» j

W/

L ’jn i, 19 Ianuarie (1 Februarie) 1915 Nr. 4 ‘

ii

PREŢUL ABONAMENTULUI:

p, an a n .......................... ..... 4 cor. 40 bani,

Pe o jumătate de an . . 2 cor, 20 bsn.

Somânia, America ţi alte ţări străine 11 cor. anual

Abonamente se fao la „Tipografia Poporului Sibiiu,

Foaie ponticăApare In fiecare Duminecă.

Editura şi tiparul „Tipografia RoporalsS“1

Redactor resp.'j Nicolafl -RratH.

INSERATE:

se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢII!

(Strada Măcelarilor Nr. 12).

Un şir petit prims-dată 14 bani, k dooft*«siî

12 bani, * treia-oarS 10 bani.

- Scriitorul popular

Ioan Creangă.— Un pătrar'(le veac dela moartea Iul. —

Zi cu zi’, an cu an, s’a scara un

pătrar de veac dela moartea celui mai

mare povestitor şi scriitor popular al

Românilor, care a fost Ioan Creangă.

In foile şi revistele româneşti au apă­

rut articol» numeroase' închinate me­

moriei marelui povestitor.

Ioan Creangă a fos: cu tmp şi cu

suflet al poporului, al acelor ţărani nă-

ciijiţi cu copii niulţi î}i bucate puţine,

cu credinţe şi preoţi, cu biserici, s.oli,

sărbători şi jocur, cu un cuvftnt al ţă­

ranilor cari trăesc suferind o vieaţu în­

treagă printre rari stropi de bucurie.

„Foaia Poporului" est- tot a po­

porului, lideră a ţăranilor sau sătenilor,

descrişi atât de pătrunzător prin pe ma

lui Creangă. De aceea ne Împlinim o

sfântă dntorinţă ocupăndu ne de per­

sonalitatea marelui scriitor al poporului,

dela a cărui moarte prăznuim ueum un

pătrar do veac ('ii) uni)Ioan Creangă s'a născut la 1837

în satul Humuleşti, judeţul Neamţ»

(Moldova) din părinţii ţfcrani : S t'fin

al lui Petrea Ciubotarul ţi Smuranda.

A învăţat c:lrte întâi la şc.'ala din llu-

inuleşti, „o chilie făcuta din cliie.iuiftla

sătenilor", — după cum însuţi zice In

Amintir.lu din copilărie, — sub condu­

cerea dascălului Yasile, cave eră şi can­

torul bisericii din sat, iar după pleca­

rea acestuia la oaste, cu dascălul lor-

dache. part* însă că acesta bătea

cam des şcolarii ; deaceea şi ei începuse

a se cam rAzni i'e şcoala. Luat ; poi

dc un unchiu al lui, Creanga a iost

dat la învăţătură mai departe la o şcoală

din alt sat, apoi trimis ca să înveţe

cântarea bisericească în Târgul Neam­

ţului (orăşel în România), in urmă la

o şcoală de preoţie (seminar) din F ă l­

ticeni. Peste puţină vreme însă se des

fiinţă şcoala aceasta, trimiţându-sc cei

mai tineri dintre şcolari la seminarul

Socola din Iaşi.ffTTTsCu multă greutate se despărţi Crean­

g ă ’ de familia sa, de satul său, pe care-1

iubea foarte mult. „Dragu-mi era satul

nostru, — zicea Creangă,^ — cu Ozana

cea frumos curgâtoaru şi limpede ca

cristalul, în care se oglindeşte cu mâh­

nire Cetatea Neamţului de atâtea vea­

curi! Dragi îmi erau tata şi mama,

fraţ'i g i surorile şi băieţii satului, tova­

răşii mei de copilărie, cu cari iarn.^ în

z i l e l e Q -eroa?" mă desiâtam pe gir. aţă şi ja iar vaia. în zile frumoase

de sărbători, cântând si chiuind, cutree-

ram dumbrăvile şi luncile umbroase,

ţarinile cu holdele, câmpul cu florile şi

mândrele deăluri, de după cari îmi zâm­

beau zorile, în sburdalnica vârstă a

tinereţii! Asemenea dragi îmi erau şe-

zătorile, clăcile, horile şi toute petrecerile

din sat, la oiri luam parte cu cea mai

mare însufleţire“.Dela 1855 până la 1859 Creanga

steto îu seminar; atunci, luând atesta­

tul veni în sătul natal; apoi so însura

la Iaşi şi întră ca diacon la biserica

„Patruzeci do sfinţi", apoi la alte bise­

rici. Deşi foarte înaintat l.i vârstă, că­

sătorit de trei ani, Creangă a Intrat

într’o pedagogie din Iaşi Hpro a studia

cariera de învăţător, deoarece cariera

preoţească nu o prea iubea. După îb-

prăvirca acestui curs, a fost numit ca

Învăţător la o şcoală din Iaşi.

întâi preot, upoi învăţător, după

aceea negustor, apoi profesor şi iar În­

văţător, Creangă a dus o viaţă «buciu­

mată şi amărltă, mai« uU\4 din cauza

că urâ linguşirea, nevrâml să-şi Inco-

voaie spatele spre umilinţă faţă do

nimenea.Prieten bun cu nutrele Iîminescu,

multe zii«' le-au petrecut împreunT.. ce-

tmdu-şi unul altuia scrierile l< r şi cer­

cetând şedinţele societăţii „Junimea"

din Iaşi, unde se strângeau pe atunci

toţi scriitorii de frunte ai Românilor.Pe lângă amintirile din copili.rie,

cari l'au ridicat pe Creangă în rJndul

nemuritorilor, prin farmecul yi frnmse-

ţea descrierii, unde se perindă pe di­

naintea ochiior sufleteşti nu numai amin­

tiri fugare, ci viaţa întreagă de pe sate

cu toate frământările ei, mai avem ră­

mase dela el şi frumoasele basme scrise

într’o limbă dulce şi curgătoare. Mai

ales în basmul lui Harap Alb aflăm

zugrăvit cu o măe8trie deosebită, uriaşi

ca Ochilâ, Setilâ, Flămânzilă, unul care

vedea şi în măruntaiele pământului,

altul care bea apa dela 24 iazuri şi o

gârlă (râu) şi striga că Bă usucă do

seto, iar altul care mânca brazdele do

pe urma a 24 de pluguri şi striga că

crapă de foame. Apoi celelalte minu­

nate povestiri c a : „Soacra cu trei nu­

rori". „Capra cu trei iezi“, „Dănilă

Prepeleac“ n „Moş Nichifor Coţcarul“,

„Ioan Turbincă“ f}i altele, cari provoacă

cetitorului o veselie şi un râs nedoBcris.

Dintro scrierile In cari so ocupfc

mai serios cu soartea ţăranilor este fru­

moasa bucată „Moş Ion Roată şi Uni­

rea1-, care o dăm în altă parte a foii.

In ea Creangă vrea Ah a re te că unirea

■ întie ţărani şi domni nu so inc*' numai

I prin vorbe răsuflate, ci prin ajutorul

| domnilor, cftud şi aceştia vor pune umă-

i rul lor alături de al ţăranilor; numai

atunci va putea ii adevărata unire.Amintirea lui Creangă nici când

nu fie va şterge din sufletele Români­

lor. Se vor mai scurge mcă multe sfer­

turi do ve icuri, alte rânduri do oameni

v.ir lua loc.d celor de azi, şi unii dela

alţii, din tată în fiu, flecar.- Român vâ

învăţa să cinstească cu drag amintirea

marelui scriitor al poporului românesc.

Situatia războiului.

Pag. 2 FOAIA RQJ20RULU1

Ştiri şi telegramesosite după BoboteazB pftna Ia sfârâitul

slptăraânel frecate.

Luptele dfn Ctrpaţi, Bncovhia, Galiţia,

Polonia ţi Serbia.

In colo urm ătoare di\m p&rţile do

cftpetenio d in telegramele oficioase, ciiri

s ’ r u trim is dola b irou l do presîl iU

prim-ministjrului. E le cup rind rapoartele

sosito d in cartierul general nl armatei

nonutro.

Budapesta, 21 Ianuarie Starea

o Iu «ivncnil neschimbată, faţa de zilelo

tn'cutf, ţi nfarii de unde mici lupto

de patrulo date In Colonia, -— pe cftm«

pul de operaţii dola nnrd nu decurs

numai lupte de artilerie. Po valea rlu-

lui Dunnjecz artileria imastrft a biMut

cu Bucc^a unele dota^amento din linia

dmjmanft prinţipr.lft, izbutind R\-i ncoatft

pe Ku*i dintr’o nifterinte, pe care ncc-jtia

o ocupaseră mai nainte. Un detaşament

dtMtl nontru a înaintat pfinil In rîu, cau-

zftml duşmanului perderi do mai multo

Bute de oameni tjî arnncAtul în aer po­

dul, pe care Hufjii l-au întins peste

Dunajoţ, — In Carpaţi au avut . loc

numai unole ciocniri mai m ici.'

General Iib fc r

B u d a p e s ta , 22 Innuarie. Situaţia

e pe întregul front neschimbata; doar

ici colea de se mai destAşurfl eflte o

luptA de artilerii*. — Genere 1 Hdfcr.

Budapesta, 23 Iu nu arie. Spre

nord de!a VistuU s’au de-fa-urat alaltft-

eri iupte mai-vii de .rtiierie. Artileria j

noastră a operat ru mai mare succes i

îndeosebi în ţinutul cel uiai dinspre !

sud nl rîului Nid.i ţi *-pre nord dela j

Che inye, unde in suc,-ep, ca .-A dărimo

o gării ţi astfel a produs in uicală in

operaţiile de tran^porîi)re a trupelor

du*m.sne. Lupte d ariileri** cu rezultit

ceva aia» e-'himbacios au decurs şi în j

sud:.l \ litulr-î. precum *i n alte pârţi -

ale fn litului — !n Carpaţ" situaţia a

rămas neschimbaţi.

Duminecă şi Luni.Luptfle In Carpaţ5, Bucovina, Galiţia

şi Polonia.

Budapesta 24 Ianuarie. In Polonia, !n

Gilijia de rest şi in Carp?ţi nu s’a întâmplat i

nimic deosebit. Ici-c lt-a de mai oă ' â:e o lnpii i

de artilerie, ieal:rr::r,trel‘ a totul c- liniştit. Ata- !

tre din Bucovina de sud s'au terminat prin fap­

tul, câ «rupele noastre au reocupat Cârlibaba,

precum şi înălţimile, cari «unt In apropierea o-

rnşului. Ruşii s'au rctraa suferind perderî grele. —

Tot astfel am zădărnicit cu totul încercările Ru­

şilor do-a câştiga teren dincoaci do linia Cârli­

baba-lace boni. — General Hô/cr.

Budapesta, 25 Ianuarie. Fo frontul din

G»liţia fi Polonia n'a obvenit nici o schimbaro.

Prin unele plrţi singuratic« decurg lupt« do ar-

tilerio çi no desfăşuril ciosniri mai mici. Forul

arliUriei nosHlro 1 n Hilit po diişman sft so ro-

tragil înspre pud dela Tnrnow pîrAsind iarnş oâ-

tevn trnnţjnip. — In Oarpnţi BÎtunţin a rămas m-nclrnibatâ Imn rcupin* po Ruşi din unele po­

liţii »pro nud dela înălţimii« pneurilor. — Po

câmpul do operaţii dt In «i.d (cu Hflrbii) n’a ob-

venit nici o achimbnro — General Ilô/er.

Luptele Germanilor cu Francezii,

Englezii şi Ruşii.

Btldàpestà, 21 lanuario Marele cartier

german comuniofc cu ziua do 23 lanuario urmă­

toarele: Po câmpul do operaţii dela vest (Belgia

ţi Franţa), piloţi duşmani nu nrunent bombe

asupra oraşelor Gont çi Feebrüggo (Belgia), dar

fără surce*. — Dnşrranul n atacat cri după a-

minzi intre Souaien ţi Perthc-H (Franţa), injnor-

dul taberei deln Clnlons. Alicul încă a fcwt

zădămeit do focul nostru. Duşmanul »» re­

fugiat In tranşeele enle». Trupolo noantroau ocu­

pat o poziţia in p&lorilo argonicr, cpro T>>st dela

For.tnino lit Miut, făcÂn l firizoniw.i 3 ofijflri («

247 do soldfiţi ţl capturând 7 mitraliezo. — .Spro

nonl ost deln Puni-a-Mnupuon nm respins douK

atnotiri franff?,'» cauzând du;mnnului mari pnr

deri. ■— In luptei« po c-nri dujmnnul le-a tnco-

put, poniru ra i*n-;i rcocupf* trnnipele, i-nm eu-

prini d-la 21 Iun. Inroaci 7 tunuri ?i o uiitra-

liozS. ]ji Wici-enbnch ntn respins ntactuile vâ

nătorilor do Alpi. Atacurile rn( iţ'.o e noapte,

po c iri duţmanul le a îndreptat în contra loca­

lităţii Hartmantwciltrkopf, au râmas firâ suo-

ce».

Pe cda>p;d Jn o * r.ij'i iela o?t : In Pfu.-ia

o--: ci iii; c nimic de -rmnalat. In Pol'ni# (ic

non! în rfg’unca Sch ;.-nv.-u!ui am rcjpinâ ata­

curile !;f i;-cmnatc al«- Ruşilor. I-am fcos pe

R ’. şi din kcnlitâţde Blino «i Gojek. Trupele mai

slabe ruicşli. cari înaintau ppre Spital Gornin,

l“-sm r.lit si se retragă. Ofensiva noastră în

centra ţ natului Sucha a progre5£t. Spre vest

dela Chtnanv în ţinutul Ra'wei d<curge o vie

luptfi dfl artilerie.

Budâpestâ. 25 Ianuarie. Jîarele c&rtier

german vesteşte cu data de 14 Ianuarie urmă­

toarele: Pe câmpul da operftţii dela Teat, riua

de 23 Ianuarie a trerut fără a putea ln«eana

vreun evroimer-t mai ic-,pcit»nt. In p5.1 urile

"j* r,r* rt- uşrrirţi dcu4 Riflcuri

— - __________________ ________ jfr

franceze. La Hartmansweiltkopf şi 8pre

vest dela Steinbach, in munţii Voghezi ac

greeat (înaintat). Aici am făcut prisonîeri ! vânători francezi.

Po câmpul de operaţii dela ost: In I

oitioX ţi In partea nordică a Poloniei n'a

nit (nu s'a întâmplat) nici o schimbare. A

rile noastre îndreptate în contra ţinutului 8

Ia Borxymow .au fost încununate cu «

Contra atacurile duşmane le-am respins ca:

inimicului perderi grele. Am zădftrnicit ata

ruseşti îndreptat« în contra notetra la Of

Răsboiul Turcilor.

Consfantinopol, 23 Ianuarie. Marel

tier general turceai comunică oficial: Groa

matei ruseşti, a cărei încercare do-a ne £

jura aripa stângă am zădărnicit’o ţi __

cum am amintit — sa retrage dinaintea contra,

sivei noastre. Trupele noastre urmăresc duşc

In 21 lanuario trupo englezeşti au încerc

înainteze sub acoperirea alor trei canonii

contra trupelor noastre, la Koma, dar Iei:

pma pe deplin cauzându-le perderi foart« j

Pierderile noastre sunt mici.

Marţi şi Mercuri.Luptele în Carpaţi, Galiţia j

şi Polonia.

Budapesta, 2G Ianuarie. Din martJ

ticr general al nostru «o comunică cu ds.

2.» lanuario; In Polonia şi in Galiţia nu 4

tA-nplat nimic mai înnomnat. Numai pe

Nidoi a fost o vio luptă do artilori». Co

atacurile, po cari lo-au Indrojitst Ruşii în

tra noamr.i pontm ca aii şi roocupo poziţ ib

oari lo-am cucerit dola oi în valea rlului !

precum şi la Vozi-rszdllis, le-am rospinH j«

biri sângeroase. Am zădărnicit po deplin 1

cările duşmanului dc-la ne rupo rîndurJlo L

failova. Duşmanul a'a retnia pesto Zielona.

mirul Ruşilor fficuţi prisonicri în Carpaţi Ir.

tole din acc-tto două zile din tirmft este do 105<

General Ho/tr.

Luptele Germanilor cu Francezi Englezii şi Ruşii.

Budapesta, 26 Ianuirio. Comunicat*

firid al mnrolui cartier german o pentru tis

L\r) I-nuario următorul; Po câmpul do opr

dela v.-st in partea oraşelor Nieuport ţi Y\

(îklgia) au decurs lupto de artileKc. — |

sud dela Hery-au-Bao im pordut un tranţ®:

caro 11 luasem cu câteva zilo înainte dela F:

cezi — Pe când ieri po dă leau în sudvo’tul lagâr

dela Chalons numai lupta de artilerie, azi «’aud«

ţurat acolo şi lupto do infanterie, cari ţin Jnd

«cum. In pădurile argonice, ppre nord dela ’'i

dun şi Poul artileria desvoaltS o vie activii

Am rwpina toate atacurile, po cari Franj

le-au îndreptat in contra Iocalitiţii Ilartmat

wcilerkopf. — In luptele, cari au avut Io=

acesta păduri Franc* zii au avut per?wi p

Am aflat pe câmpul de luptă franc« z eu i

puţin de 400 cadavre de-ale vânstoriler frac:

Numărul prizonierilor franctzi re riii:ă.

Po câ-npul de operaţ:i dela ost: In P n

ostică pe teritorul, care se întinde spre o*t

nord dela Hotzen şi Gtunbrannen se

lupte de artilerie. Focul nostru I’a eilit pe c

man să-şi părăsească câteva poziţii din suda?

Grunbrunnen-ulai. Atacurile, pe cari Ruşii le-

îndreptat contra noastră spre nordost d«la Gr;

brunnen, le-am reipins, cauzând duşmaed

perderi grele. — In Polonia de nord nu e sc

do semnalat. — Sp^e o>t dela râul Pil iţa ii

fetr.tnea n'am avut de înre.-i-trat vre un eve

ment mai important.

ïsr. 2 3ÖAIA eORDRULDI l * * B *

iapte pe mare între flota engleză şl germană

în nordn! Helgolandei

Bűdápesta, 26 Ianuarie. Statul major al

marinei germana comunii â oficiul cu ziua de

25 Ianuario:

Cu ocaiÎH emirii l-.r l i largul DMrii panţo-

ratele germane (vapoere mari dc ră-*hoiu) „Seyd-

litz“, „Derfflinger“, „Mollke“ ţi „Blii h-r“, in

Boţite de patru crjcişăto-ire mai mici «i două

toipiloir0, au dat de o escadr* engleză, care

consta din 5 crucişătoare de luptă, din mai

multe crucişătoare mai mici precum şi 26 contra-

torpiloare, cu cari a urmat apoi ciocnirea.

Dut ă o luptâ de trei oro Englezii 8 au retras

până la o depărtare de 70 milo marine în nor­

dul Helgolandei. După şt'ri'o de până aci, En­

glezii au pertlut un crucişător de luptă, iar nouă

ni s’a acufundat panţeratul »Blücher«; celelalte

vapoare germane a’au reîntors novătămate în

port, — Amiral Bchnche.

(Panţeratul german >Blü.’her? a fost con-

atruit la 1908. Era de 15 800 de tono; avea

o lungime de 1G m e tr i şi o l&rgimo do 24•/»

metri. Motoarele lui aveau o putere de 32.000 de

oai, iar vitrza li era de 24 noduri. (Av<a un

personal do 897 do matrozi).

Luptele în Carpaţi, Galiţia

şi Polonia.

Budapesta, 27 Ianuarie. Situa-

ţia generală nu s’a schimbat. Lupta de

artilerie de pe ambii ţftrmi ni Vistulei

a decurs alaltăieri ziua întreagă mai

violent, c,\ f}i în ceate două zile dîn

urmă. Artileria noastră grea a operat

cu succes la vestul Tarnow-ului. . Am

aruncat în ner o coloană do muniţii

do alo dufjmlínului La Zglobice, ppre

Hudvest dela Tarnow, atn pus yo fugă

mai multo compănii duşmane. In ţinu­

tul Nidei a durat focul do artilerie în­

treagă noaptea pftnă dimineaţa în zori,

când a continuat cu mai maro vio-

It'iiţft. — In Carpaţi au fost ^ i nlaltă-

eri lupte. — In văile riurilor Ung,

Latorcza şi Nagyág duşmanul a trebuit

aă-şi părăsească cătova poziţii îndem­

nate, încercând inzadar Bă ni-îe susţină

prin contra-atacuri violente. AcfBto

contra atacuri l-nu costat pe duşman

grele, jertfe. — In Bucovina n ’nu fost

lupte. — P(> câmpul do operaţii dela

3ud o liniate — General H ii fer

Luptele Germanilor.

Budapesta, 27 Ianuario Marele

cartier german comunică cu ziua de

2G Ian. următoarele: Pe cAmpuI de

operaţii dela vest după obiceiul său francez, duşmanul a început a bato cu

tunurile localităţile Middelkerko şi Wes-

tende. Perderile noastre au fost ori

foarte puţine. Trupele noastre au atacat

eri poziţiile engleze situate pe ambii

ţărmi ai canalului Labasse. Pe când

din ofensivă trupelor noastre în nordul

canalului şi între canid şi Gewenthy

n ’a putut rezulta cucerirea transelor

duşmane, din cauza focului violent en­

glezesc din flanc, trupele din Baden au

operat cu deplin succes in sudul cana­

lului. Aici am ocupat poziţiile engleze

pe o lăţime de 1100 de metri, am cu­

cerit două puncte de razăm, am făcut

prizonieri 3 ofiţeri şi 110 de soldaţi

şi-am cuprins un tun şi 3 mitrailieze.

Englezii au încercat înzadar să-şi reo­

cupe poziţie , pe cari noi imediat le-am j

întrebuinţat corespunzător scopurilor,

căci i-am re?pins cauzându-le mari per-

deri. Perderile noastre sunt relativ mici.

Trupele noaatre au operat cu succes

pe înălţimile de lângă Craonne, spre

sadost dela Laon. — In Voghezi am

respins fiecare atac dea l Francezilor.

Am ificut mai mult de 50 de prizonieri.

Pe câmpul de operitţii dela ost:

Spre nordost dela Gumbinneu (Prusia

osticâ) cavaleria rusească a atacat fără

succes poliţiile noastre. Pe celelalte

fronturi diu Prusia ostică au fost lupte

violente de artilerie. Lupte mai mici

s’au dat spre nordost dela Wocldwec

(Po'onia), cari lupte s’au terminat cu

succesul nostru. In Polonia, spre vest

dela Vistula !}i spre ost delâ Piliţa nu

s’a întâmplat ninve deosebit.

Ştiri diferite.— Din Viena bo desminte ştirea că vor

fi puse în circulaţie piese (bani) de 50 fileri. Se

pregătejto Insă baterea a 20, milioane piese de

câ»e o coroană pentru a înleani umblarea ba­

nilor.

— Belgienii w» înapoiază cu încetul pela

vetrdo lor. Din cei 900 do mii de refugiaţi in

Olan in, 700 do mii b ' h u reîntors de;â.

— G.noralul rus Sl'Hol, cel caro n npît

rât cetatea Port-Arthur in războiul rmo japonez,

a muri'. Stôscl n fost condamnat la 10 ani uni-

niţft din cnuta că n prodat wtnton.

— Comitndantul ci taţii Pşcmişl, csro o în-

cunjurată do Ruşi, »pro a piin>n corcupundâ cu

Austro-Ungaria, n Introdus nişte balonaşo mici,

do ca i leagi t>cri»orilo şi apoi le dn drumul în

aer. Cei cari vor găui ntomonea bnlonaşo «unt

rugaţi n lo preia celri mai apropiate autorităţi

militnro. î

— Am anunţat In numind trecut păros

l<>a coa maro, caro n dat p^tc Italia prin cutro.

munil do pfctnânt, Afl.lm acum că ţi în Spania i

a izbucnit un putorniţ cutremur do pământ, iar

inlr’un loo în Klvoţ:n pământul n vărsat lavă

finrbinU», care n nimicit un cat nprempe de tot.

— Un vapor itnl an, caro venrn din Hfax,

nurpAnd cătrS Vrntţia In dreptul portului Foia

n'n izbit do-o ni'nn şi c'a scufundat

— Ag.’nţin tolrgraficâ italiană anunţi.: In

cercurile |>olilire dn frunto so susţine, c ă la sfAr-

şitul lunri acesteia contole Büh.iv (ministrul Gor-

ir.anici din Roma) va putea dure la Berlin cu-

vAntul lirfirit nl Italiei.

— Ştiri sucite din Koma susţin, ca lnPn-

ms snr fi hotnrit un împrumut de 15 milinrdo

(un miliard aro 1000 miliojno), po caro 11 va

faco la olaltă puterile din Tripla-Lnţelegero

(Franţa, Anglia şi nusia). împrumutul ee va

subscrie In acelaş timp la Lond>a, Paris şi Pe-

teraburg.

— Ministrul de finanţe rus a plecat zilele

trceute la Pari.«, venind din Rusia poate Un-

gheni— Bucureşti— Giurgiu, de unde şi a conti­

nuat cllStoria spre Salonic, iar de aci Ia Paris.

— Pentru străinii, can călătoresc în Ger­

mania, încă sunt introduse aceleaş măsuri, cu

privire la paşaport şi fotografie, ca şl la noi.

— Fostul ministru de externe al Bulgariei,

Ghenadief, a plecat zilele trecute la Roma, voind

eă se informeze in persoană asupra planurilor

oamenilor politici italieni, In ce privejte Penin­

sula Balcanică în general, şi Bulgaria îndeosebi.

— Din Sofia (capitala Bulgariei) ee a-

nunţă, că direcţia şcoalei militare da aci a pri­

mit ordin sa încheie anul acesta şcolar cel mai

târziu pană in 23 Martie. Ministrul de culte a

hotarit ca şi in celelalte şcoli curaurile să se

încheie anul acesta la 28 Martie, pentru-ca şcoa-

lele Ba post?, fi întrebuinţate la nevoie ca spitale.

— Un ofiţer întors de pe câmpul de luptă

a spus, ea regimentul românesc do infanterie 50 a primit, ca dar din partea împăratului "Wilhelm,

un steag cu crucea de fer, pentru vitejia dove­

dită pe câmpiile din Polonia rusească.

— Guîernul bulgar a hotărît să oprească

exportul cucuruzului.

— In Italia s’a organizat din nou aviaţia

militară, iar pentru acest scop s’a pus la înde­

mână un nou fond de 16 milioane lire.

— Camera Statelor Unite din America a

votat pentru ttebuinţele armatei suma de 101

milioane de dolari.

— Papa a ordonat rugăciuni deosebita

pentru pace, cari vor trebui spuse in toate bise­

ricile catolice din Europa în 7 Februarie şi la

21 Martie în bisericile catolice din celelalte con

tinente

— Intrarea tuturor ziarelor străine, afară

de c. le germane, ungare şi bulgare, a fo. t cu

totul oprita în Turcii.

— împrumutul de răsboiu al monarhiei

nosstro «’a urcat lc 3306 milioane, dintro cari

2136 tn Austria şi 1170 în Unqaria.

— Fatnilin regală bulgară a dăruit 50 mii

do ţigarete soldaţilor din monarhia nuiLro-uigară.1

— Oraşul Budapesta şi-a încheiat aocote-

lilo po anul 1914 cu un doficit (pagubă) de10 milioane, cari so vor acoperi după răaboiu.

— Pentru epitalurilo militnro din Ungaria do nord «o cauţi mediei. Ilonorarul zilnic cbU>

30 coroane, iar pentru atudonţi In medicină 10

coroane po zi.

Ştiri din România.— Transportarea mărfurilor cu carălo din

RomAnia prsto graniţă a fost opriţi. AMa din ciu^fl, c/i oamenii puneau In cară şi mărfuri oprite, po cori lo nacundcau printre celo libero.

| Po viitor rămAno ca tosto lrai!f|>orturile pentru ! export aă so fn'-ă numai pn cnleu feratn. Iar

punctele igraniţdo) v male, po un le nu cuto : linio feratf*, nu vor mai puica expirta nimio

ramAnAnd lnch’RO.

j — Tnxn vamală pentru exportul tăriţelorj (cari ount libere) onto do 2 lei pentru Mda do ţ kilograme. Această taxă e«to în fiinţă dola ; 9 Sept. 1914 şi b o aplică şi acum tot aşa fără

nici o schimbro.

i — In cursul lunei Derotnvrio 1914 au’ eş!t din RomAnia 6987 vagoane încnr.-ata cu

ceroalo şi produc măcinate (dintro celo libero),i Iar din Aprilie până la 31 Deo. 1914 au cşit• 129.703 vagoano cu mărfuri româneşti exportate.

— Ministrul de şeoale a înştiinţat pe ministrul de răiboiu, c» poate chema şi pe ae- minariştii şi teologii nesfinţiţi — in caz de mo­bilizare — care au vârsta intra 19— 27 sni, Ia serviciile sanitare ale armatei (la îngrijirea bol*

navilot).

__ In anul acesta examenele dela şcoalelede pedagogie se vor ţncepe la 1 Martie.

__ Ministrul de fina aţe a publicat o în­ştiinţare amănunţită asupra legii timbrelor da ajutor. E vorba de noua lege, pe baza căreia toate documentele, cari se liberează unei persoane au să poarte un timbru deosebit de 10 bani; sumele incassate au să fie vărsate pe seama Casei de ajutor »Familia luptătorilor*, de unda să se ajute apoi ceice vor merge la risboiu. Su­p u s e la acest timbru sunt tot felul de cvitsnţe, apoi fiecare foaie din cărţile comerciale dela firme împrotocokte, recipisele poştale, citaţiile dela ju­

decătorii, recursele etc. etc. Acest timbru nu poata fi înlocuit prin nici un fel de alt timbru.^ iar documentele, pe cari va lipsi vor fi respinse.

fi**. B W IA ROBQRULCî Nr. i

Moş Ion Roată.De loan Creangă.

La 1S57, pe când se fierbe a Unirea 'Mol­

dovei cu Muntenia) în laţi, boerii moldoveni

liberali, ca de-al-de Costarhe Hurmuz?chi, M.

Kogâloiceanu ţi alţii au gieit cu cale sâ chio

me Ia Adunare ţi câţiva ţărani fruntaşi, câte

unul iln fiecare judeţ (comitat), spre a lua şi

ei psrte la facerea aretstui măreţ ţi nobil a:t na-

ţiotal. Cum au ajun* ţăranii îi: Iaşi, boerii au

pus mână dela mâni de l-Ri! ferrhezuit frumos

ţi i-m Imbiăeas la ftl, cu iheburi al}« ţi cuş­

me ncuă, d» se ruirtu ţăranii ce berechet i au

-it. Apei, «e zice, că i ar fi dat pe eenma

unuia dintre boieri, fă lo ţie cuvânt, ta s& i

facă a înţelege scopul ch'nnl.rii lor la I*şi.

— Oam*ni buni, ţtiţi pentru ce sunteţi

eb:em.nţi airi la noi? tise boierul cu blândeţe.

— Ycm ţti cuccane, dacă ni-ţi spune,

rfppun*« cu ifislX un ţăran mai bMrân, wSr-

pinându-M în cap.

— Apoi iar a ce, os meni buni : Do sute

de ani douK ţâri nurori, creţtine ţi megirş<‘, Mol­

dova noas*râ ţi Valahi» mu Ţara Muntenească,

de caro poate-ţi fi aurit vorbimlu-w, iw> t*fâşie

ţi w mănânci Intrr» dânsclo spre cumplita ur-

gie’ ţi piriro • neamului românesc. Ţări nurori

ţi creţiine nm ti», cimotii buni, cf.ci precum ne

îr.chin'm nnî Moldovenii, n*n ne Inchinîi ţi fra­

ţii r.ojSiii din Vnl*hin. Blaiuro, vorbn, hmr.n, im-

braeSm’-nten ţi tmto obicriurilo câte lo nv< m noi,

le au lntoc" ni ţi frnţii nrţtri munteni. Ţări mo-

pir»« t.m ii» oameni buni, ci>ci mimai pfrfur.ţul

llil-f-v Cf trrro ţ>" l.i FocjPtii, li> draj nrte. «Hn-1

m-<*r:n dir dintt’n f rbiro* ţi şH fnrrm «fânta

l'nirr. adr -A Inirftţiror» dciilă do strămoşii no-

ţtri, ji.i r»n’ ci n'nu putut «o firii în impriju-

rării«» Rnlo do pe ntumi. In: it, o»meni buni,

co trt'nba rreţt'nen.pra ţi fiumoflsil nvem de fii-

cui. Numn: Dun.nrzm mî nr lumineze pe toţi,

cum n ţti «1 mni bim!

— Inţelfgem curonne, nşn n fi, rîî’ pun*

câţiva ţnrr.ni mni ruşinaţi ţ ca d.i, dacii

nu-ţi *i'< DumnravoaMrii co-i p*1 lume,-- noi ţără­

nimea drln roirntle plugului, avem fă ştim ce-i

binn ţi ct-i rftu ? . .

— 1’:i eu drept <ă va spun, curonne, n'am

înţeles, ci că tise cu indra7nenlă unul dintre

ţ&rnni, anume Ion Roată.

Şi-npoi cliiar dacă ne-nm pricepe şi noi la

câte ceva, cino se ir ai uitu In gura noastră ?

Vorba ceea cucoane: Ţăranul când merge tro-

pSeţto ţi când vorbeşte hodorcgcşta pă ierte

«in?tită faţa dumneavoastră Eu socot, cft treaba

asta se putea face şi fnrK de 'ro i; rn «:ă, noi

ştim n invârti papa, cossn şi secerea, dnr dum-

ne-av^-trâ învâniţi condeiul şi câr.d vrf-ţi, ştiţi

a face din alb negru şi .iin nfptu idb... Dum­

nezeu v’a dăruit mii le, ca .-5 ne povăţuiţi şi

pe noi pr iţimef».

— Ba nu. oameni bcr.:. .»V tre ut vremea

acee*. pe eirsd nuT.fi n-vrii nVciu toiul in ţara

a:easta. ş: o ir.torwati dt;pa l înc. A‘ tJ?.i Uţi,

dîla Vlidic’i fân? In o j> : i c5, t tebue .‘a Iui ni

parte l i nevo ie şi la f<ri;:rta ţârii. Muncă şi câ-

ş!:g, d ’.îori şi drepturi pfnt*u tiţi df.-p:t’ îvâ.

Ive -:r-jie ap>:-i bcerul df?pr* c.r'g:nea Ro-

mlnilcr, cj-n şi de cine au fo*t ei aduşi pe

a»st-2 Io<*ur: ; desyre suferinţele lor şi rum au

ajuns a fi desbinaţi ş: imprăştirţi prin alta ţ'îri.

Le dă el pilde câte şi ir.ai multe:. cu smccul

de nuele, cu tiurii invr.'jl-'ţi şî în sfârşit ge si­

leşte bietul creş’.in d:n rs?puterîf ai face să in-

ţelerga eari fur.t roadele bin« fee? care ale Unirii,

adu’âr.d.i-le sni'r.te, câ «tot periru un'rea tu­

turor» -e roaqă şi sfânta h:?eric5 în toate zilele,

mai b’r.e c-? l'-^O 'ie ani. — E:, cajr.fni bu- ’.

cred că acum a-ţi priceput.

— Priceput cucoane, cât se poate de bine,

rîfpunseri. mai toţi. Dumnezei b& vă ajute la

cele bune !

— Ba eu tot nu cuiocne, răspunse moş

Ion Roată.

— Dumnezeu eft mă ierte, moş Ioane,

dar dumneata, cum vSd, eşti cam gnu de cap;

ia haidem In grădicS, sS vă fac a îr.ţelego şi

mai bine Moş Iosne. Vezi colo în ogradă la

mine bolovanul cel maro ?

— II vedem, cuciano.

— Ia fă bine, şi adă-1 ici lângă mine,

zise boierul care şeJea acum pe-un jilţ în mij­

locul ţăranilor.

— S’avem iertare, cucoane, n’om putea,

cii doară acolo-î greutate nu şngă.

— Ia cearcă ş! vezi.

Moţ RoatX b& duc« şi vrea eă ridice bo­

lovanul, dar nu poate.

— Ia duto ţi dumneata moş Vasilo, şi

dumneata bade Ilie, şi dumnoata bade Pandelacbi.

In sfârşit pe duo vre o 3—4 ţărani, ur­

nesc bol -vanul ci:n Io;, îl rădic& pe umere şi-l

duc lângft boier.

— Ei, oameni buni, vedeţi?... S'a dua

moş Ioan şi n’a putut face tre'.ba pirgur; dar,

eând v’nţi mni dus rflţivn într r.ju'or, treaba «’a

fiicut cu marc uşurinţS; greutnUa n’a mni

fost aceeaşi.

I’ovî »teu eânte-ului:

Unde-i unul nu-i putere

La nevoi şi la durere;

Unde-i» mulţi putorea creşto

Şi duşmanul ru nporeşte.

Aşa şi cu Unirea, nammi buni; credeţi

dumner.von«rrS, cit dc-n ajntn Dunirtzcu a so

uni Moldova cu Vnln<hin, avtm p» fim niimni

aiâţia? I'riiţii noştri din Transilvanii, Bucovina,

BnBarabia şi cei de pr-cto Dunăre, din Mjccdo-

nia şi do pr'n alte p^rţi alo lumei, numai fă

no v dă ca tiîHm bine, şi ei Fe vor Inuura şi

no vor iubi de n'or mni îndriizni duşmanii în

vcod veci'or a eo l?gn do Roniâni D'apoi frnţii

noştri de pânjjo: Franţuzii, Italieni', Spaniolii

şi Poitiiflijiij ce nşterpt»? La orbe înlAmpInre,

Doaninr fereşte, t-tru .«n-şi verpe pângele pentru

noi. . .

Unirea f^ce puterea, oameni buni. Ei

acum ered c’nţi înţelea ţi rSt*înţplep.

— Ba eu unul, pă iertaţi dumnenvoaptrit,

cueonne, cu k t n ’ani inţ<.-lcf>, rnapundomoţ Roatn.

— Cum «e face *p(n mrş Ioane? Mni

bine co v’am tsJmsrit, şi un co^il puica p:î

înţeleagă.

— 3fai aşa. cucoine, raspunperii ctinlnlţi'

— Moş Ioane, zise acum boierul cam

tulburat de multa oboseala: Ia ppuno dumnenla

în Irgia dumnitale, cum r.i înţeles, cum n’ai

înţeles?, de când se tace r.tâia vo:bă ; sa auzim

şi no*.

— Da cucoanc, ?ă nu vă fiu cu ?uparare;

dar dela vorbă şi jână Ia fajia este mare

deosebire... Dumnfavrp.stră, ca fiecare boier,

numai nc-aţi poruncit sa aduccm boîcvf.nul, dar

n’aţi pus umărul împreună cu noi la «f?ug, cum

ne gpunff.ţi diceaorta că de-acem feţi au să iee

parte Ia sfreini, dela Vlădică până la opinefi.

Bine-ar fi, dacă st fi aşa, cuccane; căci la ră«-

bo u Inapci şi la pe.ir.fn2 năTeîă, far’că nu

prea vine Ia «ocoteală.

Iar dela b it vanul dumneavoastră £m

înţeles sşa; c?. pâr.a scum. noi ţfirat ii F.m des

fiecare eatc-'« p;stră mai mare sau irsi mică pe

preună, tot noi op’nca, o etâncS pe umerele *

noastre... Să dea domnul, cucoane, să fie alifei,

mie unuia nu m:-a părea rău.

La aceste vorbe, ţăranii au înciput a

strânge din umere, a si- uita .’ung unul la altul

şi a zice:

— Ia pnate, că şi Roată al nostru ăâ .

aibă dreptate.

— Iar boierul, Iuându i înainte cu glume*,

a înghiţit găluşca şi a tăcut mo’cum.

(Sfârşitul urmează).

■Vr. ’.£ţi a pu

Spre orientare.Aducem la cunoştinţa celorceîncă nu ji-au

reînoit abonamentul, câ din săptSmâna aceaita,

încolo nu lo mai putem trimit, fonia- De aceea

îi rug^m să triui-tă banii cât mai de grabă, ca

astfel să Io putem trimite foaia şi mai departe..

•

Numeri de probS din foaie trimitem Ia.

dorinţă, cu plâc.*ro oricui. E destul a ni secere

pe o carte poştală. Abonarea so poate face cu

Începutul la fiecare lună. Preţul e «n bagatel

do 4 cor. 40 bani pe an şi 2 cor. 20 bani pe o-

jumătato do nn. Abonaţii cei noi primcsc gratuit

şi un călindar do părete.

Foaia nu o putem da pe aşteptare,

fiindcă aceasta nc prea îngreunează pur­

tarea socolclilor pentru cari nu plătesc 1$

vreme. De aceea sî nu se supere ceicc

ne-nu cemt amânare cic platS, iar noi nu

le putem împlini dorinţa. Purtarea Ia

astfel de socoteli, cu sutele de restanţe, nc-

ar încurch şi îngreuna administraţia din calc

afară de mult. Doar pentru astfel de re­

stanţe ar trebui purtat cărţi deosebite, ş£

să se trimită Ia vreme atâtea scrisori şi

provocări — ştim din păţanii, — cari spe-

se de muîteori întrec ?umn de 2 cor 20 hani.

Toţi abonaţii sunt rugaţi, — când

j trimit bani, cer schimbarca adresei, scriu

| reva Ia foaie sau fac orice fel dc întrebări,

i — să scrie negreşit numărul de pe faşia,

j sub care primcsc foaia. Asta e de lipsă

pentru orientarea'noastră în multe privinţe,,

atât când e vorba «le bani, cât şi la altfe!

dc publicaţii ce ni se trimit Iar abonaţi?

cei noi încă să serie, că ei numai acum a-

bonca/3 foaia întâiu.

„C.'dendnrul Piperului“ a'a expulat tutu­

ror act-Iora, ale cSror comande au fost intrate

la noi până in ziua do 27 Innuari« n. NVm tri­

mis :n“ă pentru actia, cnri au comandat d^la

1 — 6 buraţi, dnr de aşa, ca să Ie pis tea .«că când

!c vor primi la poştă, Asta nu se poat.-, fiindcă

costă prea mult p:>şin,ceeace sm »pus de atâtea

ori. Cine comandă mai pu;in de 10 excmplfire,

trebuie >ă Ie plă!ea-K:â înainte . u -50 bani bu-

c-t1?, iar 5 bani deos»bit pentru po,tS Ia fie­

care călin Iar. Amănunte vezi la pagina 7.

Scriitorul I. Creangă despre învăţă-

tora cărţii. „CsrUa îţi aduce oarecare mângâ­

iere. Eu să nu fi ştiut a ceti, de mult aş fi

inebunit, câte am avut pe capul meu. Infă des­

chid v'eţile sfinţilor ţi văd atâtea şi atâtea şi

zis: Doamne, mult£ răbdare al dat aleşilor tăil

Ale noastre ?unt flori Ia ureche pe lâDgă cele

ce se spun în cărţi. Din clrţi culegi multă în-

ţeleprune şi la dreptul vorbind ; nu fşti anma:

aşa o T8"ă de muls pantru fiecare“.

Nr. 4 FOAIA HLÎifOttlJlXH Pag- 5

Ştirile S s g t i i l i .Sibiiu, 28 Ianuarie n.

f Dr. Atânasiu Marîenescu. Rând pe

rând, unul câte unul se duc spre locul de veci-

nică odihnă veneraţii bKtrâni, cari au fost înain-

temergătorii celor de azi. Vechea gardă s'a epart,

far acei cari o alcătuiau aproape toţi au părăsit

această vale a plângerii. RSpcsatul Dr. A. Ma-

rienescu a făcut parte dintre bun i şi veneraţii

bătrâni cari prin scrisul lor au cmtribuit la

înaintarea culturală a poporului nostru, I Oit

jude iegesc de tablă în retragere, membru ac­

tiv al „Academiei Românt,* din Bucureşti, Dr

Mariem-Bcu moare atingând frumcasa vântă de

85 ani, fiind deplâns de t ţi cari I au cunoscut.

A răpoiat Mercuri in 20 Iai uarie n. 1915, iar

Înmormântarea a avut lcc Sânbătă în 23 Ia­

nuarie, Servicij1 fnnebral sa făcut !n catedrala

din Ioc, de unde apoi sicriul a foet ridicat şi dus

In cimitirul central al oraşului Sibiiu. — O lih­

nească In pacel

Spre tristă încunoşUinţare. Un ect no­

bil s’a săvârşit prin hotărîrea ministrului de rs?z-

boiu, de a se dâ spre publicare numele tuturor

feciorilor, cari îşi dau sufletul prin diferitele spi­

tale militare din monaihie. Ştim cu toţii câtsu-

fer feciorii noştri bravi in urma boalelor sau ră­

nilor primite pe câmpul de luptS. Dacă Eoarta

le-a ajutat a ejunge până aproape de căminul

lor, totuşi fericirea deplină nu-i pentru muritori

şi astfel o parte dintre cei rău bolnavi îşi dau

duhul prin spitalele militare. Spre a încunoş-

tiinţa marele public despre caz; rile de moarte în­

tâmplate prin spitale, ministrul de răsboiu a ce­

rut concursul gazetelor. Astfel începând cu nu­

mărul de azi, vom publică numele telor răpo­

saţi în spitalele garnizoanei din Sibiiu.

In 23 Ianuaiie a răposat: Pavel Culi,

gr.-cat., cociş (căruţaş ţ:vil la cătsne), din Biala

(G iliţia), mort de oftică în »Rezerve spital» din

cazarma tunarilor. — Nicolae Porancea, gr. or.,

recrut în regimentul de infanterie Nr. 31, a 2-a

comp. do rezervă, din Peştera (Făgăraş), mort

în spitalul garnizoanei din Sibiiu. — Odihnească

în pace!

Înştiinţare pentru prezentarea sub drapel. In urma chemărei generale a celor obli­

gaţi la gloate, sunt datori a să prezenta pentru

serviciul activ de gloate la locul Comandei de

coojpletare a honvcz'mei sau al Comandei dis­

trictuale de completare numită pe foaia ce legi­

timare pentru glotaţi, toţi acei supuşi ai Statului

Ungar obligaţi la gloate, cari au fost asentaţi

în timpul dintre 16 Noemvrie şi până la 31

Decemvrie anul 1914, precum şi la revistele su-

pletorii de înfăţoşare ţinute în urmă; — şi a-

nume cei nnscuţi în 1883, 1884, 1885 şi 1886

au să se prezenteze în ziva de 15 Februărie

anul 1915, iară cei născuţi în anii 1878, 1879,

1880, 1881 si 1882 au să se prezenteze în ziua

de 1 Mart’e anul 1915. Cei ce să prezentează

trebuie să aiucă cu sine învalitoare (ţol) de iar­

nă, albituri şi vestminte, precum şi ciorapi da

iarnă, mănuşi calde, căciulă, peptar cu mâtuci

împletit din bumbac, palton de iarnă, încălţ -

minte tari, melte de masă, blid, deleagă şi hrană

pe două zile. Cu prilejul prfzentărei, purtăt- rul

foaiei de l''g'timaro pentru glotaşi poata călători

pe calea ferată şl pe vapor gratuit în clasa

In gropile de puşcat.— Vezi dyi:ru-rea chipului la jagira 6 —

ta#'. D RÖA IA RORORULU I Nr, t

a treia; acestca foi de legitimare pentru glotaşi

la staţiune* de ca!e ferată ori de vapor, la dis­

tribuţia biletekr, sunt insă a să viza inc* de

\r«me înainte de plecare. C«i obligaţi la gloate

ţi af!iţi Bh'lii pe &eaiua csrora n’au fost elibe­

rate foi d^ i gitimare pentru glotaji, vor avea

dela pr;mftt:a comurală bilet de legitimare ct-i

▼a in :reptăţi la eiilatorie gratuită pe calea ferată

(§ 29, ; ariea I I I . din Instrucţia pentru legea

deipro f rţa armată). Cel obligat la gloate şi nu s’a

prewntat la ehiemare In vremea ş: la locul nu­

mit, va fi adus cu putere armaţi şi conform Ş-lui

•1 din articolul de Irge X X I. din annl 1890,

dtspn? pedepsirea neascultării manifeiute faţă

pe porunca ds chemare, va fi pelepsit eu în­

chisoare până la doi ani. (Supujii austriaci au

foat conchemaţi pe tilele de 1 ţi 15 Februarie

n. 1915, adecă cu 15 iile mai curând).

Nou ministru de răsboiti In Germa­n ii. Miniouul de răiboiu ţi şef al statului ma­

jor geavral al armatei, Falkenha:n, a foat dta-

legat la propria-i crrere, de funcţiile de minis­

tru de rl?boiu şi numit g<>nrral de infantrrio.

Generalul major Wild de H henburg a foat

numii ministru de rl*boiu |i înaintat general-

IcUtft.H:!,

Oprirea certiflcatclor dc trecere peste graniţă. Ccrtific.v.clo d j H *i!e, cnri no rliU-rau

p?r* »odor c«? dorina a!\ tro-ck graniţa, »’au oprit

cin lot nu m»i postr ticcu graniţa ffttî'i

psîsp.illn regulă. După i tiui'.o ordinnţiuni pv

«»jAflul trebuie (ir* provizii! cu portretul ce­

lui care câl.Morrţir, inr portrrtul «îl fio i Ig lai j

(ptcfiluii) iin mini*li-rul uiigar (io interne. A»:-

M <ln pnjnponrlo valabile jw un an ne vor pu*

Ir* »c>?»to în modul următor: Ko vn înninl.H mi­

nutarului dr ii.Urr.e un ccrt'ficat provjizut cu

p Jilro'.ul celui c.iro vrea *ă cnli.torenic.r, caro cer­

tificat »o vn •■M>crK din pnrten j>ol;ţ:«î (In *nto

din pnrir» primarei). rortrctul treîiu'o ka fio

pcmnnt de un oficiant al poliţiei n*u primăriei

prin c»tn adcvcrcţl’ că t> Inlr’ndcvlr portretul

tvlui tnre tn n en-;i aconlft paţapori. Po lmr,n. a-

cr«ti:i certificat mlni»trul de interne va liberă

paynp'riul du lipiH trimiţAndu-1 prin oficiul vicc-

comit-lui, oii'iului poliţienesc ori organului ud-

minidrntiv reactiv apro n elauiula (Întări) por­

talu l ţi r-1 d.\ celui co l ’a cerut. R-spect.vul,

caro h primit paşaportul, inrunto do plecare tre-

buin *i prezinte pn;nportul consulatului ţirii In

caro vrea *a mesrg* (Dncă merge In RomAnia,

trrbuio nâ-1 prezinte consulatului român din Bu­

dapesta). cf.;s numai astfel va putea intra In acea

ţarft. Ducă paşaportul nu o vizat la consulatul

ţării în caro călătoreşte, nu vn putea avea liberă

trecerea. Sunt multo do Îndeplinii, Insa fără in-

deplirrrea acestora nimenea nu va putea treco

graniţa. S i speram, că această ordinnjijnonu va

ţinea »ţa mult, pentru că oa de fapt îngreunează

orice mişcare a o uului.

Caz de moarte. Intre c i mulţi, cari nu

căzut pe câmpul de lupta în Gslipa, se află şi

fiul biiecunoacutului maestru pantofar Constan­

tin Drago» din S biiu. cu numeîa Iosn Dragoş,

culegăt' r-tipograf ţi fost corporal în regimentul

23 de honvezi. A cîxut la 16 Decemvrie 1914 !

în lupta «ela Podole, ling i Neu-Sandez, lovit

în cap de un gl&nţ. Rspo^t-J, în etate de 21

ani, eră fingurul fiu la p;rcţi, cari îl dfp Ang

cu durere dimpreuni cu două rurori. __ Odili-

neaîcă în pace!

R?dos1avoff despre România. Primul-

mmistra e1 Bulgarei, Ra,doîhvoff, a făcut ur-

.tnitoarele declaraţiani, corespondentului din Sof:a

al zi arului „Peşti Hirlap“, referitoare la Româ­

nia: , Legăturile noastre cu Roa-ân:a s’au inbu-

douS ţîri 8’ar ii încheiat o alianţă (înţelegere).

Oficial aceasta nu s’a înfăptuit, dar împrejurarea

este favorabilă unui astmenen lucru. Dach nu

b’u putut ajunge Ia acest lucru până acum,

c usa a fost Dobrogea, dar spiritul de azi al

poporului înclină spro a$a cev^“. Vorbind de

participarea Româniţi la actualul răsboiu, pri-

mul miniítru bu’gar ţi-a dat părerea, că şi Ro­

mânia va păstra neutraliiarea, bine Înţolea o

neutralitate, care eh folosească ambelor ţări, In

cee» ce priveşte asigurarea intereselor lor naţionale.

Ajutorarea nenorociţilor cntremürülűi

din Italiá. Biroul italian de informaţii n8 tefani“

aduce ţtirea, că consiliul de miniştri din Roma

a hotărât b& dea la m ment 30 milioane ptntru

ajutorarea nenoroc ţilor cutremurului. Totodată a

hotărât scutirea plăţii dărilor în părţile bântuite,

dând nn moratoru de 6 luni pentru cambii şi

obligaţiuni comerciale în provincia Aquila şi In

ţinutul Sora.

Aviz. Din partea magistratului orâşoneaa

»8 aduc« la cunoştinţă, ca, conform ordinului

min:sterial Nr. 8C82/914, fiocare moară care

produce făină numai de-o singură calitate

e înîntorată. cn grâul până la 85V# aă-l ma­

cine. — Mi.i departo, conform ordinului minis-

tvrinl Nr. 8912/914, fiecare propietar de moară,

caro aro făină anu alto product« de făină apro

vânzare «nu ochimbare, o dator a nunUcâ făina

do p:\ne cu ndnuiiurile jireHcrine.

cand se va încheia pacea? Allen Bo»,

colaborator In ziarul englez »Daily Chroniclo«

*o ocupă Intr’un nnirol publicat în »P.ditiken«

cu Întrebarea rând ne va încheia pneen. Deşi

Kitchenrr, conduci-t-irnl nrmntei engleze, vorbeşt«

de»pro 3 ani — H.tio Allen Bot — părerea

generală In Anglia e, cit va reuşi n-i alunga pe

Gcrmnni n demn d* un an din Bi-lgin. E

foarte probbnintio ca nlinţii să poată trece po.ito

Rai na. Rvocuparea Belgiei poate pervi înoă do

bneă pentru o paco cin«titii, căci o exclus cn

pncen să fio încheiată fără reocuparea Belgiei,

chi’T dacă rí «boiul nr ţinen ţi 20 do an». E do

Bperat, că pneea eo vn încheia încă Innintc

do 191G.

Ghiulea drăcească. Dintro cei cnri eo

indeletnioio cu invontnren (i^codiren) ţi fabrica­

rea nrmelor urigii'oare, recordul (culmea) paro

fl,'.-l fi njuiH inginerul nmeiicnn lolm linia Ha-

mmond. Acesta ocupându-ao t’rnp nai îndelun-

j gnt In atolienil său din Glruccstor («tntul Ma-

j Biarhuwtt, in America de nord) eu perfecţionn-

j glonnţelor do tun, i-a succos bs inventeze o

| ghiulea, caro va f.tco «enznţin Infiorntoaro a rnz-

j boaielor mod-mo. Anumo această ghiulea tri-

miiă in rândurilo duţmano din gura tunului, va

i vârsn oţel ferbinte In stato curgătoare arzând şi

topind tot, co ii va sta in calo. Afară do nceea

olectul (rezultatul) ucigător al n.c.n.i ghiulele, va

mai fi sporit prin faptul, că din ca go vor îm-

priţt n gazuri, cari do c.iro mai ucigătoare, cari

vor rămânea pentru totdeaunn in locul, In care

ghiuleaua a explodat Astfel, c3 dacă această

ghiulea ar cauza (produce) vre-un foc, bunăoară

intr’un e iifi;iu m-i mare, pompierii nu vorfiîn

stare a stinge, deoarece aceştia din cauza gnzu-

rilor omorâtoare nu se vor put«a apropia de lo­

cul unde a izbucnit focul şi astfel ceeace a ră­

mas r.epuît’t de glonţ va putea fi nimicit în

dragă voie de flăcări. Bine înţeles, ştirea aceasta

o citim intr’un ziar american. Locul, un ie a-

ctasiri ghiulea a fost inventat», e America, iar

i da Intrfbuinţat, d-efieava fi existând, se vaîn-

trebu nţ* poate tot — în America.

Târgul de vite snîenitor Ia Abrud se

va ţinea m 31 Ianuarie n. 1915, ceeace prin

ac'a->te se auuee îa runojtJiiţS puMică. I

„Reuniunea de Înmormântare din Rg-

Şinarl“ îşi va ţinea adunarea generală ordinară

Luni în 2 Februarie st. v. 1915 in edificiul

şcoalei, Ia oarele 1 dup£ ameszi. Aîernan Dan-

cdfiu, director. Ş Cioran, secretar-caaear.

In gropile de puşcat.— Vezi chipul la pagina 5. —

Tot auzim pomenindu ee de »poziţii«, când

e vorba de vr’o luptă sau altă întorsătură a ac­

tualului războiu. »Duşmanul a fost scos din

nişte poziţii b u n e c • aau: „si noştrii au ocupat

poziţii bune“ cto. Mulţi vor crede că »poziţiile*

sunt vr’un loc întins unde luptătorii să pot hăr-

ţuî în dragă voie...

Poziţii buae de multe ori sunt şi cele mai

urâta ori mai prăpăstioasâ gropi, apoi dâlme,

ceaiuri, după cari se >oate ascunde armata, ca

nevăzută de duşman aă poată arunci plumbil

ucigătorii In loc sigur. De multe ori câte-o groapă

sau dâlmă de acestea acuteşte viaţa la mii do

luptători, deoareso dujmanul primeşte numai

„ploconul“, fără aă ştie din ce parte li vine.

Chipul de azi ne arată nişte gropi, alcă­

tuite do bunul Dumnezeu în Biurgero» veacurilor

şi cari acu-n sunt Întrebuinţate ca adevărate oo-

tăţi dorăzboiu. In partea do sus vedem cum stau

feciorii sub acutul ţtânelor nscunşi do vederea

duşmanului, dar în nştoptnr>’n poruncii do atno,

unii gândind departe, doparte, In cei de-acasn,

iar alţii împăcându-«o cu... stomacul. închipui

do jos vedem cum unul dintro feciori stă l i

pândă, scoţând puţin capul afară din groapă, să

vadă »cum mni niă lumea* şi *ă priveghioeo mlş-

cărilo duşmanului...

Când ţara mă chiamă.Când tara mă chiamă,

Dc ce mă plângi mamă?.

Sau doară gândeşti,

Că singură eşti

Carc-ji dai fcciorui?

Asiâmpără-ţi do nil

Şi bocctul, mamă;

Căci ţara când chiamă,

Nc chiamă pe toţi,

Din tată ;n nepoţi.

Atuncia să plângi,

Mâniic să-ţi frângi

Mamă dc durere, —

Când ţara îţi cere

Ajutor să-i dai

Şi nu poţi, că n’a i...

Te iiiistuie donil Tc paşte fiorul Că-ţi moare fcciorui?

Nu te jelui.

— Ccice 'n luptă pier,

Alamă, merg în cer!

Pctrca Dascălul.

Frânturi de doină.

Pag 7 FOAIA POPORULUI N r. 3

Spre orientare.Călindarul Poporului pe 1915

a apărut "IWIi«i s’a început expediarea lui tuturor acelora, cari l-au co­

mandat. Partea cea mai mare s’a trimis dtja, iar câţiva

puţini îl primesc în zilele acestea.

C ălindaru l cuprinde m ult peste 100 de diferite chipuri

Intre cari: dela asasinarea moştenitorului nostru de tron, dela monrtea Regelui

Carol, fotografiile la diferiţi bărbaţi fruntaşi ai României, fotografiile tuturor

generalilor ţi conducătorilor mai de seama ai armatelor aurtro-ungară ţi

germană, vederi de pe câmpul de luptă, etc. etc.

apoi

m apa Europei, Azie!, Africei, lum ea toată,

m ape de pe toate câm purile de răsboiu din

G a lica , Polonia, Belgia, Franţa şi Serb ia .

Do aceea no «dresăm cătrS toţi cetitorii nostrii, atrăgându-lo atenţia, ca eS nu-şi cumpere

c&llndar pilna când nu vor vedea „Cf>lindnrul Poporului“, . caro cuprinde toate amănuntalo

despre răuboiul din anul nccsta, dimpreună cu celo mai interesante chipuri rnoboinico etc. otc.

Gno a vaiut ţi n cumpîrnt călindarul nostru în anul trecut, «'a putut din destul con­

vinge despre cuprmxul lui bognt. astfel cu orice vorbă e do prisOH Mni mnintim numat atât, Inca

anul noMn ciilL.lnrul nojtru inrn.< vn «urprindo po oriiino prin hogXţm lui. In comparaţie cu pre­

ţul npron|K» d«> nimic: 40 huni pro .-xemlar ţi 5 bt»i porto. I’:-ţl dori in aşu-pUre până co vedeţi

„Oîilindnml Poporului“ p* 1 ^5 Tot n-u «punoţi ei h uiţi cunoHcuţi!

Celce comandă 10, 20, 50 sau mai multe bucăţi, precum şi toţi revânzătorii, primesc rabatul cuvenit, ca şi în anul trecut.

Din cauza stărilor răsboinice din anul acesta, nu putem da calendarul decât pe lângă trimiterea înainte a banilor sau să se plătească pachetul Ia scoaterea dela poştă.

Cine vrea să vândă calendare să ceară condiţiile pentru revânzători!

Spre ştire. Nr. 8 al foii a fost

Vineri confiscat de procuratură, astfel

că numai Sâmbătă am putut scoate

Nr. 4.

R U M ,C O G N A Ccele m a i fine cnlilftţi cu d iferite preţuri

nj>oi

ceie mai fine î*î~ licheruripreenm şi

♦ ♦ ♦ rachiuri curate de ♦ ♦ ♦drojdii, prune şi trevere

sc capătă în

Fabrica de licheruri HE1HRICH RIEGER jjS ib iiu , S trada G u iterife i Nr. 7. Jj

3 < E r ’S

Nr. 108/1915 not.

Publicaţiune.Comuna Als6gez6s. comitatul

Nagvkukullo. dă îa arândă prin li- citaţiune publică, ca se va ţinea in 21 Februarie 1915, la 2 ored. a., cârcima comunală po timpul din 1 Aprilie 1915 până in 31 Decern-

vrie 1917.Preţul Btrigărei e 500 cor., va-

diul 10S/S. Condiţiunile se pot vedea

in cancelaria comunală.Alîogez£-S la 22 Ianuarie 1915.

Primăria cotnnnajă..

, / * //

Moşie de arândat.Pe hotarul comunei Sânmsrtmul

sărat (Sos3rentmdrton, comitatul Tur­da-Arieş), între Turda şi Mură j-Lu­do?, se afl& de dat în arandă o moşie constătătoara din p«5te 200

jugăre pământ arător şi iânaţ. Mo­şia e lângă gara Maros-Ciucs. Arân-

darea se poate face pe 1— 3 ani. Alte informaţii se primesc dela pro­

prietari văduva Carolina Cismaşiu in Sânmărtlnul sarst. 2023

s

Teodor V. BorzaP re ţu l 80 b a n i.

Se pot procură dela ,/ \ Administrajia / \

| \ Foaia Poporului j

Vânzare.Mapa Europei . - . . . K 1.20

, Rusitl cu Galiţia . „ 1,20

„ Franţei cu Belgia . „ 1.20

Ţărilor balcanic« . , 1.20

Se afiâ do vâriare Ia

flirninisfraîia „Foii PoporulBi"

pi-rtnr porto recoinsrdat este a M -

«.d'.îîC 35 br.ni deo?tbit.

Pa<;. 8 POA1A RORORULIU Nfr. 4

Nr. 107/1915 not.

Publlcatiune.*

C -mana Vt scérd(cor.:':iaUil Nnşry- kitkul!<i>. i i i i > nuVidâ prin licita* ţ’Giu* j> 'b'-ici*. c« #« v1. \iüt • ia 18

Februttrií.’ 1915, la 3 o*« d. cârchna comunala pe tiu.ţd <.:ii 1 Apr 1 e 11*15 jiűnA in 31 Dectr:i-

vrie 1917.Ytv\u\ »ir:p ’Src: a 800 cor., vádiul

1G> Coo>i:ţuml<» .~e pot veJeft in

cancelaria e^nmisli.Vtfc*cftl, 1& 22 I'iiiuiinc 191o.

Primăria comunală. •

| De arândat| o niOfin de 330 jugâre cntastrale, i din care 26‘) jus. p.Hlure tăiată -*• j buni — depărtare 20 kiîc—j nutri .ie-la Cluj Con liţiil” le conul-. aija Pr. R’Jssu, Albi.'in, Sibn.:.i

Birou de informaţii în Budapesta!

Dau informaţ i !n orict* cautS ce se ţine de B rUpesta. Dau icforaiiiţii referitor 1» rugăr le trimise la tn nis-

letii or; Curia. Urţ^i rezolvarea cau­zelor, roiolv^nî ftvo~ah*l>. Iiicauiî de congruii, c»u;e învKlIjtfirejti,

do licrnp ori tn c&U!*«de indicele, dau dc*lii}iri grabnice ţi i>isurr. Co­

lor cari vin In j*r*oan& l:t liuda- pci*.a le «'.iu la dupoxiţie ca condu

citor ţi lâlmno.Câjtîjî informaţii despre soar-

tca celor de pe c&mpul de luptH. Miji tot i<Ul do vin i.r. ţi

c u 5 0 % m a i i e f t i n ăCV«* c/uţltoare »meritatal fi loirte */o-

5 ttn’ie i L’a Ucuk; d? probi 15 cMlo-gianse)5 ** trimite y s li&£3 p rţuS de 10 cor-, o

ju a iu tc k llo f ia » tc lu de p r im a i rang cor. î — franro cu

A. SAPIRA, 326 Export de cafea şi tein, in Qalânta.

cunipEr£.n. j jf Tţîîu ;* d** n otoar*'. n:<:ri. ţi ni'«’ r..r.;':r.i. It ron’.in I «ţm'c u m p â r a r v o i î î V r n ţ ’ * i h 'u h '. m o a r ă

cu 2 petri şi s tc . ce se poa­te mânii cu un cal ori cu tnftna şi face la ri tOO kg fillnu fină. l ’rrţut 3-M ■ -r Trimn praful« c iv

1-..KC. 2U1HL. Olnriu

liud.-r-*! 11. I’AUfy u. 1.1. G.

l in vierIn vArotX dr 15 luni, * iu bun cu­

rul d<’ Ha*tn, o l corrif.cst, f" nflií

do v in iiiît ’ 1 » lo h ann K o n n c r t li în

K)ş‘a n ^Vor.umntt) Nr. 17,

lâ-'K* Si ‘J i)l>2

£ i Mcroitor da bărbaţi

SlBIil), slrnda Clsnâdld Nr. 12r e c o m a n d ! p. t p u b i ic a l n l

c e le m a l n o n e * ( o f c <1« t o n m n i l ţ i i u r n i f u m a r c

----- « s o r t im e n t . ■—

* Noutăţile **osite chiar acum, p e n tr u l ia ln c d e b & r b n ţ la t o r c

In d ig e n e , din cari *e execuţi dupi misuri cele mal modern» restmint« precum: S iic k o , J a q u c te fi l in in c de a ition , cu prejtiri foarte moderau.

DeoHcbitft n fe u ţ lu n e meriţi noulAjile ii- IJurcilultirl ţi ,,y •se *11.1 tot'lc.itini

A s u p r a r e v •

Îr>.|ioii.sip !n a tc ' i

mit a atrage dr<< > . a On. domni preoii solvenţi. — I n c a z u r i d e «r- eeu|A c o n f c c ţ l o n e * un r f tn d c o u - .^ lc t d e l t u lu e Im t lu ip Ce 2« o r c . — UnHnrmt pent/-« ▼oluntari, cum tot hlol de artlcll <(« uniformi, dupA prescripţie cro- ttura tea nvnl noul. , _HS

te_______________________________ m

C c : t : n n . l b u n i i a p a , p e n t r u d l i n ţ i» : r--m f . t j i -.r ifn?*} * ?»*!€ j> c c « i f f l r m ai In s lic r tu tinc ţiun i

500 coroane r'vrU A T tiU a ' » « r / f i l U » 5 'î <!« <î- * r n t'z c-f*1 tr.ifo«» r i i »!?n c ’»fS.

Ed, Curiiia-Winkîer’s Naci'.f. L . P L A W ,Wien, X , Goothocasso 7.

A t* !r. isrrr»' ;*«-. — S l fraîS { r-ttî'Uî írni apfrat api t?r dtnjî s*î«-ît ’.A H T l l . L A . Î ’ -n- r .ţSn <îr f i j * i f k 5 r i li M nc p !.11*sr. Jocuri un*!? nu sc p 'a iC

t f lr lt C-» T t ’. ele cu for. i ° f f ’-nro

jjentru mflrfarile mai jos numite po ]Atttr\ 25% rabat Ia plătire îndată .

S t o i c d e l â n ă

S t o f © dl»? m ă t a s ă

C p e p e d e s i n a t e

Cravate pentrn domni

Şalî pentru teatru D a n t e l e

V o i i ci«s L a i n e Stofe pentru Muze Batiste brodate Cravate pentru dame

Alb turi pentru dame şi domniStofe din dantele

l

C.îifea pentru blnze — Corsife — Ciorapi fini şi mai groşi

Mânuşi glacé pentru dame, Jupoane. Mănuşi glacé pentru donir.i.

FRIEDRICH B INDERurmaşul Ini R u d o l f ’Z ’r ' s i a t l r » « .

Sibiîu, strada CisnătMci ÎS3r. 25,H'Zi

s B e r e a a l b ă ş i n e a g r ă â i n @

Bereria defâTrei-Stijsrib SIBSIU

este foarte bună şi gnsîossâî tbs

«boc«a ţXÎ~ *ert €a 6e-f £Ul«et»OS£.tts* t» mîş*.

«I te v»

3f

s g c g a ş

CS Iw ţj ţg> o eosaîsî > wart* eSaăs» îl M pöiV- »*AîS ji {A

“ Êcoto,cac*£t pirâîeriI tó a o tajaafţrsuf n-Drrx Bao4

%

■ «.V

--

P ire cn ochiuri do cţel Nr. 29 c.

I ţ e (garnituri de

Moto)cu ochiuri ’n lMiipuma oliic’nuitâ do Iii înm, txrp lfţiat rti b'itc cm tot,

Înălţimea c in, aţS Nr .'1(5/, iî Luugir.i.’a 1K 18 IH 21 21 21

-'1 24 21 Nr. firelor nr,() VJd Klo 720 780 810

!K0 780

Npcic de ţem it cmluiţi df alamil nan 'Io o‘,rl In toato tnâriciilc »i afli

iu depozit 2003Ll»t4 dc prej 1# ccrcrc ie trimite

; eratls ţl franco.

. cnnoL f. h i

S ib i iu ş i A lb a - Iu l ia .

W

! | « í í

i

umm

mum

mm■■■■■■■■■

•Ml- «M

M O B E .E te c ra i« aoS.3 fd

*>tmştSxmţŞssm • • •■ Ml cMraalîi Sa

E M U P E T R U Ţ IU—— ■ ■■ F*bîicâ de Biobik

S1BIÎU HA6YS2EBEH, v i r . SSsHi SS

i'v-

:[S3CSSSi ESI Onsa&C^

î r ' ------- -—te:

j j ara* ii* á t M Í ___ţa (tetstxm OttMri u n i ed-

s^îcrtţi. mobilfxîi éa IkstctKvi, T*r, tssU-

tate, fSeweAo ^

*V : S!

Wim *t v

ï l i I

i i

Afcîier p rop riu t a p i s e r i e t

Sc tacreazl tfupS pianun zctssUce j j

f.’i5 ti

^1* y ?

Un miiion ţoale pentru caiO n r \ t * Q » n n cari er»a d«':cn»te p « tr a ex d C U F * O y ( J B ila f ii . <Ui <i.a ea iis

* itcir.i rS»io:.a1uî i ’*o rtţinat îtuţot. Acîaîc îajj:c fur.t din lini curaţi de HimAUi* de BK.nn, deci dcoscbît de dnrabiile, ţin foarte cAld «I neapărat dc lipsi pentro îami. Cam 2W ca . 4i <ur,gi «i î«0 cir. de Ut, cobori cer.-U, dr*pcriî fl M*

icnii, cy rr.iTz'.r.'it chriTs-tc 5n cc’or; fri>“‘‘■isc ti CiJi K pot âr*a T5u.Xij >er.Ta pu;]r> timp ţ-e îâr.f* preţul prodac«ni de j»rnirAte d« ccr. .v:*'» pe Vaci ii. Accstc ţoale dc iarni sont dc o valoare îndoită ?i *e mii pn c-jrrpifa dila noi pe îâ C* *cc*tt preţar Afruiţiisale ?i ni-.i jo* aUfcr e nerr.« pâr.î aîîtîd ciod **

g-*tl reîcrra,1 bucata ïcl de Î2.ITI& pentrn cai cost n&mal cor. . 33 ,, „ M ,, ff • !1*3C

” " ** ” M •• , 22'— 0 »• •> »s ». »» «i tf » »* *

a \-;,rt ?.*or î. cm r-mtur^. prin

W a n . IM 2 , H ie s s g a s s e 13— 343•WC